Index 
Texte adoptate
Joi, 29 martie 2012 - Bruxelles
Grupul internațional de studii în domeniul cauciucului ***
 Drepturile persoanelor care călătoresc pe calea aerului
 Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
 Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
 Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
 Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
 Fondului european pentru refugiați pentru perioada 2008 - 2013***II
 Controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ***II
 Instrumente financiare derivate extrabursiere, contrapartide centrale, registre centrale de tranzacții ***I
 Cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) ***I
 Cooperarea administrativă în domeniul accizelor *
 Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exerciţiul financiar 2013 - secţiunea I - Parlamentul
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Cererea EGF/2011/006 ES/Comunidad Valencina - Construirea de clădiri, Spania
 Modificarea Regulamentului de procedură ținând cont de evoluția relațiilor Parlamentului European cu instituțiile care reprezintă guvernele naționale
 Situația din Belarus
 Fondul european pentru democrație
 Raportul privind extinderea pentru Serbia
 Raportul privind extinderea pentru Kosovo
 Raportul privind extinderea pentru Turcia
 Raportul privind extinderea pentru Muntenegru
 Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene
 Banca Europeană de Investiţii - Raportul anual pentru 2010
 Raportul privind cetățenia UE în 2010

Grupul internațional de studii în domeniul cauciucului ***
PDF 192kWORD 32k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea de către Uniunea Europeană a statutului și a regulamentului de procedură modificate ale Grupului internațional de studii în domeniul cauciucului (13123/2011 – C7-0332/2011 – 2011/0116(NLE))
P7_TA(2012)0098A7-0060/2012

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (13123/2011),

–  având în vedere statutul și regulamentul de procedură modificate ale Grupului internațional de studii în domeniul cauciucului (13350/2011),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatele (3) și (4) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0332/2011),

–  având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A7-0060/2012),

1.  aprobă încheierea statutului și a regulamentului de procedură modificate ale Grupului internațional de studii în domeniul cauciucului;

2.  invită Comisia să depună eforturi pentru a extinde baza de membri a Grupului internațional de studii în domeniul cauciucului, în special prin colaborarea cu principalele țări producătoare și consumatoare de cauciuc, pentru a monitoriza îndeaproape activitățile Grupului și pentru a raporta Parlamentului cu privire la toate evoluțiile relevante în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a statutului și a regulamentului de procedură modificate ale Grupului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Grupului internațional de studii în domeniul cauciucului.


Drepturile persoanelor care călătoresc pe calea aerului
PDF 314kWORD 101k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la funcționarea și aplicarea drepturilor dobândite ale persoanelor care călătoresc pe calea aerului (2011/2150(INI))
P7_TA(2012)0099A7-0053/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea Regulamentului (CE) nr. 261/2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor (COM(2011)0174),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind funcționarea și efectele Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului (COM(2011)0166),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 27 octombrie 2011(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(2) și în special punctele 42, 43, 46, 82 și 97,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0053/2012),

A.  întrucât, cu toate că Regulamentul (CE) nr. 261/2004 și Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 (denumite în continuare „Regulamentele”) reprezintă un pas pozitiv înainte în ceea ce privește protecția drepturilor pasagerilor, este nevoie de mai multă certitudine juridică, o mai mare claritate în interpretare și o aplicare uniformă a Regulamentelor în UE;

B.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 261/2004 garantează protecția pasagerilor și a funcționat în mod eficient de la intrarea sa în vigoare, criza cenușii vulcanice a subliniat necesitatea clasificării și reexaminării anumitor aspecte ale regulamentului, în cazul în care astfel de circumstanțe extraordinare vor apărea în viitor;

C.  întrucât cel mai important drept al pasagerilor este acela ca serviciile să fie prestate conform orarului, pe baza dreptului fundamental la libertatea de mișcare și a obligației contractuale care decurge din vânzarea unui bilet; întrucât este esențial ca pasagerilor să le fie furnizate informații ușor de înțeles, corecte și la timp, care să fie accesibile tuturor;

D.  întrucât pasagerii ar trebui să aibă la dispoziție sisteme de reclamații efective în cazul în care serviciul nu este prestat corespunzător sau dacă sunt încălcate orice alte drepturi care le sunt garantate pasagerilor, mai ales ținând seama de faptul că pasagerii au plătit deja biletul înainte ca serviciul să fie furnizat;

E.  întrucât cadrul juridic de apărare a drepturilor pasagerilor trebuie să garanteze un standard minim de protecție a consumatorilor care să poată face față modificărilor practicilor comerciale ale companiilor aeriene;

F.  întrucât odată cu evoluția metodelor de screening ale pasagerilor care conduce la utilizarea tot mai frecventă a unor metode precum scanerele de securitate și analiza comportamentală, apar întrebări noi privind protecția pasagerilor în termeni de confidențialitate, nediscriminare și sănătate publică;

G.  întrucât persoanele cu mobilitate redusă (denumite în continuare „PMR”) și persoanele cu handicap ar trebui să fie informate despre drepturile lor înainte de călătorie și în formate accesibile tuturor; întrucât personalul din aeroporturi și personalul transportatorilor aerieni ar trebui să primească o formare corespunzătoare pentru a oferi asistență persoanelor cu handicap și PMR, astfel încât să contribuie la asigurarea unui acces egal și liber la transportul aerian în conformitate cu cerințele privind proiectarea universală,

Cadru general

1.  salută angajamentul asumat de Comisie de a analiza și revizui regulamentele actuale privind drepturile pasagerilor aerieni, cu scopul de a îmbunătăți situația pasagerilor, în special în caz de întârziere prelungită sau de anulare; consideră că o aplicare corectă a normelor existente de către statele membre și transportatori, aplicarea unor mijloace simple și suficiente de despăgubire și furnizarea de informații exacte pasagerilor cu privire la drepturile lor ar trebui să fie elementele fundamentale în recâștigarea încrederii pasagerilor;

2.  regretă faptul că organismele de aplicare înființate de statele membre (denumite în continuare „OA”) nu asigură întotdeauna protecția eficientă a drepturilor pasagerilor, în detrimentul pasagerilor aerieni; solicită, prin urmare, statelor membre să stabilească metode de lucru pentru OA, îndeosebi cu privire la gestionarea reclamațiilor și a sancțiunilor, care să permită aplicarea drepturilor pasagerilor din punctul de vedere al securității juridice;

3.  subliniază că pasagerii aerieni nu au numai drepturi, ci și responsabilități, iar îndeplinirea acestora contribuie la asigurarea bunului mers al lucrurilor atât pentru aceștia, cât și pentru ceilalți pasageri înainte de zbor, în timpul zborului sau după zbor;

4.  subliniază că este necesară gestionarea uniformizată a reclamațiilor la nivelul statelor membre pentru crearea unor condiții echitabile de concurență și invită Comisia să se asigure că reglementările sunt interpretate și aplicate în mod uniform și să dezvolte o mai bună cooperare între OA, inclusiv prin schimbul de cele mai bune practici și de informații și, de asemenea, să solicite coordonarea bazelor lor de date;

5.  invită Comisia să formalizeze o rețea europeană de OA, prin crearea unui mandat clar și a unor norme interne de lucru, în vederea consolidării cooperării și facilitării procesului de adoptare a unor decizii comune relevante;

6.  consideră că este necesar să se definească mai bine rolul OA, că OA ar trebui să fie independente de transportatorii aerieni și aeroporturi și că nu ar trebui să existe conflicte de interese, iar că sancțiunile aplicabile la nivel național transportatorilor aerieni, în cazul încălcării normelor UE, ar trebui să fie mai efective; subliniază importanța unor statistici fiabile ca bază pentru facilitarea realizării în mod regulat de evaluări temeinice ale impactului drepturilor pasagerilor din Europa și, prin urmare, consideră că OA ar trebui să fie obligate să publice anual detalii ale reclamațiilor primite, inclusiv cele privind clauzele abuzive, și că companiilor aeriene și/sau aeroporturilor ar trebui să li se solicite să colecteze date privind numărul și durata întârzierilor, atât ale pasagerilor, cât și ale bagajelor; consideră că Comisia ar trebui să analizeze aceste statistici și să le facă publice;

7.  încurajează Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a identifica și a depăși deficiențele din gestionarea de către organismele naționale a plângerilor și procedurilor aferente și să asigure coordonarea corespunzătoare a legislației referitoare la drepturile pasagerilor aerieni cu măsurile preconizate ale UE privind mecanismele alternative de soluționare a litigiilor;

8.  consideră că rapoartele transmise regulat către OA de către companiile aeriene și operatori privind datele relevante referitoare la aplicarea regulamentului, care urmează să fie publicate, vor spori eficiența OA și vor stimula concurența;

9.  subliniază rolul important al Grupului Consultativ privind drepturile pasagerilor, în cadrul căruia părțile interesate pot furniza informații cu privire la revizuirea regulamentului, și subliniază importanța Grupului Consultativ în promovarea dezbaterilor și a cooperării între OA, asociațiile de consumatori și companiile aeriene, în vederea dezvoltării și răspândirii celor mai bune practici privind aplicarea legislației referitoare la drepturile pasagerilor, inclusiv stabilirea de termene rezonabile și precise pentru gestionarea reclamațiilor pasagerilor;

10.  subliniază că informațiile complete despre drepturile pasagerilor ar trebui comunicate atât de transportatorii aerieni, cât și de operatorii de turism în limba folosită la rezervarea biletului, în toate etapele esențiale ale călătoriei, din momentul în care pasagerul se gândește să cumpere un bilet, într-un format ușor de înțeles și accesibil tuturor; recomandă ca aceste informații să includă datele de contact ale departamentului de relații cu clienții al companiei în cauză și ale OA al statului membru corespunzător; salută inițiativa Comisiei de stabilire a unui site internet central accesibil privind drepturile pasagerilor aerieni, în toate limbile Uniunii Europene și în formate accesibile pasagerilor cu handicap și a celor cu mobilitate redusă;

11.  îndeamnă Comisia să continue campania de informare lansată în 2010 în vederea informării mai bune a pasagerilor cu privire la drepturile lor și să încurajeze contribuția rețelelor de consumatori, în coordonare cu OA;

12.  solicită Comisiei să actualizeze toate sursele de informare care cuprind drepturile pasagerilor în transportul aerian (de exemplu, site-urile internet relevante ale Comisiei, documente și broșuri), ținând seama de ultimele hotărâri ale Curții Europene de Justiție;

13.  subliniază că transportatorii aerieni ar trebui să asigure, în fiecare aeroport din care operează zboruri, prezența unor persoane de contact sau un serviciu care să poată pune la dispoziția pasagerilor persoane de contact care pot lua decizii imediat în cazul unor evenimente neprevăzute, în special în ceea ce privește asistența, rambursarea, redirecționarea, efectuarea unei noi rezervări și bagajele pierdute sau întârziate și cărora le pot fi adresate reclamații; îndeamnă Comisia să propună introducerea obligativității de a pune la dispoziția pasagerilor un punct central de informare și îndeosebi un site internet, un număr de telefon cu tarif redus și o adresă de e-mail ale transportatorilor aerieni în cauză, în vederea asigurării unei informări adecvate a consumatorilor;

14.  consideră că toate companiile aeriene trebuie să instituie centre de asistență telefonică accesibilă și eficientă pentru toți pasagerii, odată ce călătoria este rezervată; aceste centre trebuie să furnizeze informații și propuneri alternative în caz de evenimente neprevăzute, iar costul unui apel către aceste centre nu ar trebui, în niciun caz, să depășească costul unei convorbiri locale;

15.  invită Comisia să analizeze măsurile ce ar asigura protecția pasagerilor care sosesc și care pleacă, asigurându-se că pasagerii sunt despăgubiți în mod corespunzător în cazul pierderii sau al întârzierii excesive a bagajelor;

16.  subliniază că inclusiv pasagerii care își cunosc drepturile pot fi determinați să renunțe la despăgubire din cauza procedurilor laborioase de depunere a reclamațiilor; consideră că OA trebuie să dispună de resursele necesare pentru a-și menține o prezență vizibilă în aeroporturile mai mari ale Uniunii, pentru a oferi informații de bază și servicii de mediere;

17.  consideră că transportatorii aerieni ar trebui să garanteze existența unei modalități imediate, simple și accesibile, care nu presupune costuri suplimentare, pentru depunerea de reclamații în scris de către pasageri; solicită Comisiei să includă, în revizuirea Regulamentului (CE) nr. 261/2004, dreptul tuturor pasagerilor de a prezenta reclamații în scris la aeroport sau în avion, cu exemplare pentru transportatorul aerian și OA, precum și posibilitatea de a depune reclamații prin intermediul altor mijloace electronice; solicită Comisiei să elaboreze un formular standard, tradus în toate limbile UE pentru a evita orice probleme legate de limbă, și să armonizeze procedurile de depunere a plângerilor;

18.  consideră că, pentru garantarea menținerii drepturilor pasagerilor și a posibilității acestora de a depune plângeri, pasagerii ar trebui să poată identifica în permanență personalul companiei aeriene, al aeroportului, personalul de bord sau personalul responsabil cu securitatea;

19.  subliniază că pasagerii ar trebui să acces deplin la datele despre înregistrarea lor în „registrul cu numele pasagerilor” (PNR) și să fie informați în legătură cu modul în care datele lor PNR sunt utilizate și cui sunt transmise; consideră, de asemenea, că în vederea garantării dreptului pasagerilor la confidențialitate, transportatorul aerian poate solicita pasagerilor date PNR numai când acest lucru este necesar și proporțional cu rezervarea biletului și subliniază că pasagerilor nu ar trebui să li se refuze dreptul la transport, decât în cazul în care interdicția de îmbarcare este solicitată de o autoritate publică din motive de securitate publică și acest lucru este explicat pasagerului de către autoritatea competentă și confirmat în scris;

20.  subliniază faptul că, în cazul în care pasagerul este deja îmbarcat și este rugat să părăsească avionul din cauza registrului cu numele pasagerilor, această evacuare trebuie efectuată de autoritățile competente, iar nu de membrii echipajului;

21.  reamintește statelor membre faptul că au obligația de a monitoriza poziția financiară a companiilor aeriene și posibilitatea suspendării licenței de funcționare a acestora, dacă nu dispun de fonduri suficiente; îndeamnă Comisia să se asigure că autoritățile naționale respectă aceste obligații și că pasagerii lăsați la sol pot fi repatriați în cazul insolvabilității, falimentului sau retragerii unei licențe de operare;

22.  invită Comisia să asigure aplicarea și respectarea efectivă a legislației existente în materie de transparență a prețurilor și de practici comerciale neloiale pentru a garanta că prețul afișat reflectă în mod corect prețul final și că toate costurile operaționale, precum și taxele administrative și cele legate de metoda de plată sunt incluse în tarif și afișate/distribuite cu informațiile necesare; solicită companiilor aeriene, cu privire la diferitele modalități de efectuare a plății și, în special, plata prin card de credit, să taxeze pasagerii numai pentru costul real al serviciilor oferite, în conformitate cu Directiva 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor;

23.  subliniază proliferarea pe scară largă a clauzelor abuzive în contractele de transport aerian și o extindere a jurisprudenței naționale care interzice anumite clauze utilizate în mod regulat de companiile aeriene; în consecință, îndeamnă Comisia să abordeze această problemă prin crearea unor liste negre a clauzelor abuzive specifice din sectorul transportului aerian; subliniază nevoia de a adopta măsuri de protejare a pasagerilor împotriva clauzelor contractuale abuzive aplicate de companiile aeriene, cum ar fi chestiunile contractuale legate de bagajele deteriorate/trimise cu întârziere/manipulate greșit, transferabilitatea biletelor, circumstanțele legate de forța majoră, reprogramarea unilaterală a zborurilor, interzicerea utilizării biletului de întoarcere dacă nu s-a folosit biletul de plecare în mod separat, cu excepția cazului în care se aplică criterii foarte limitate și obiective legate de neprezentare;

24.  subliniază că discriminarea prin preț a pasagerilor, pe baza țării de reședință a acestora, trebuie să fie investigată mai amănunțit și, în cazul în care este identificată, să fie eliminată;

25.  invită Comisia să propună măsuri care le-ar permite pasagerilor să corecteze cu ușurință și gratuit detalii minore făcute în momentul rezervării și să anuleze o rezervare efectuată online în decurs de două ore de la momentul rezervării inițiale;

26.  solicită Comisiei să propună măsuri care ar permite armonizarea practicii comerciale privind bagajele de mână în vederea protejării pasagerilor împotriva practicilor de restricție excesivă, precum și pentru a le permite să aducă la bord o cantitate rezonabilă de bagaje de mână, inclusiv cumpărăturile din magazinele din aeroport;

27.  subliniază dreptul pasagerilor de a avea acces ușor la informații corecte și obiective privind impactul ecologic și eficiența energetică a călătoriei lor, aspecte care ar trebui să fie clar vizibile atât pe paginile de internet ale transportatorilor aerieni, cât și pe bilete; invită Comisia și transportatorii aerieni să sprijine activitățile în curs de derulare din acest domeniu, atât timp cât măsurile adoptate sunt rezonabile în ceea ce privește costurile implicate;

28.  subliniază că toți pasagerii, inclusiv copiii cu vârsta mai mică de doi ani, trebuie să fie transportați în condiții de siguranță; invită transportatorii aerieni să se asigure că pasagerii cu copii se pot îmbarca ușor cu cărucioare, recunoscând faptul că copiii mici care călătoresc cu adulți pot fi clasificați ca PMR; invită transportatorii aerieni să ofere tarife reduse pentru copii, inclusiv celor cu vârstă mai mare de doi ani, așa cum este cazul altor mijloace de transport; solicită Comisiei să garanteze dreptul pasagerilor cu copii de a se îmbarca primii și posibilitatea acestora de a veni cu cărucioarele până la ușa avionului și de a le lua din nou de la ușă la coborâre;

29.  consideră că este necesară revizuirea nerespectării pe scară largă de către operatorii de transport de pasageri din aeroporturi obligației de a furniza scaune pentru copii, restricționând astfel opțiunile de transport ale părinților;

30.  invită Comisia să analizeze problemele de protecție a pasagerilor aferente noilor metode de screening, precum scanerele de securitate, căutarea amprentelor și profilul pasagerilor; consideră că prevederile în vigoare privind drepturile pasagerilor și organismele de aplicare ar putea contribui la soluționarea eventualelor probleme;

31.  solicită asigurarea unei consecvențe adecvate între legislația privind drepturile pasagerilor aerieni și măsurile preconizate ale UE privind despăgubirea colectivă, în vederea garantării eficiente a drepturilor pasagerilor și a soluționării problemei companiilor care ignoră în mod sistematic aceste drepturi.

32.  propune introducerea unui premiu european pentru compania aeriană cea mai accesibilă consumatorilor;

33.  sugerează că s-ar putea realiza studii suplimentare pentru a analiza posibilitatea și fezabilitatea stabilirii unui singur instrument legislativ care să cuprindă toate dispozițiile și principiile privind drepturile consumatorilor în aviația civilă, vizând reducerea fragmentării și reconcilierea neconcordanțelor existente în diferite domenii ale drepturilor pasagerilor;

34.  apreciază diversitatea drepturilor pasagerilor în funcție de diferitele moduri de transport, maritim și rutier sau aerian; cu toate acestea, consideră că este necesară o abordare holistică pentru a integra toate drepturile pasagerilor, între altele dreptul la compensații, la rambursare, la informare, într-un cadru legislativ consolidat și cuprinzător;

Regulamentul (CE) nr. 261/2004 de stabilire a unor norme comune de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor;

35.  invită Comisia ca, în orice revizuire viitoare a regulamentului, să adopte clarificări ale noțiunii de „circumstanțe extraordinare” și ale definiției termenului de „anulare”, precum și normele de reglementare ale acordării de asistențe și dreptului de despăgubire și compensare; orice revizuire ar trebui să ia act de nivelul de protecție a pasagerilor asigurat de hotărârile CEJ și de interpretarea dată de Curte noțiunii de „circumstanțe extraordinare”; consideră aceste măsuri importante, având în vedere riscul de încălcare a normelor de compensare și de aplicare diferențiată la nivel național și evenimente precum criza cenușii vulcanice din 2010;

36.  invită Comisia să dezvolte un sistem unificat, complet și detaliat de evaluare a valorii dovezilor prezentate de companiile aeriene pentru a demonstra existența unor „circumstanțe excepționale”;

37.  solicită Comisiei să clarifice faptul că, în cazul în care un zbor de legătură întârzie sau este anulat din cauza unei circumstanțe extraordinare, compania aeriană poate face referire la respectiva circumstanță extraordinară pentru primul zbor care succede zborului de legătură;

38.  consideră că este absolut necesar să existe reguli clare privind conținutul, accesibilitatea, sincronizarea și corectitudinea informațiilor comunicate pasagerilor care călătoresc pe calea aerului, iar acestea ar trebui să acopere motivele întârzierii sau anulării, durata estimată a perturbărilor, ce se întâmplă în cazuri de suprarezervare, precum și opțiunile alternative de călătorie pe care le au pasagerii;

39.  subliniază că, în cadrul următoarei revizuiri a regulamentului ar trebui, de asemenea, să se definească organismul responsabil cu informarea în timp util a pasagerilor care au rezervat pachete de călătorii, în cazul în care survine vreo modificare a serviciului, deoarece contractul este încheiat între pasager și un operator de turism, și nu direct cu transportatorul aerian;

40.  subliniază că cele trei opțiuni dintre care poate alege pasagerul, adică rambursare, redirecționare sau o nouă rezervare, în cazul apariției unor perturbări, reprezintă un drept elementar și aceste opțiuni ar trebui oferite imediat tuturor pasagerilor lăsați la sol;

41.  invită Comisia să sprijine măsurile care asigură o utilizare mai bună și mai eficientă a mijloacelor alternative de transport, în special în cazul apariției unor circumstanțe extraordinare;

42.  este de opinie că pasagerii ale căror bagaje s-au pierdut sau au sosit cu întârziere ar trebui să fie informați cu privire la drepturile pe care le au în temeiul Convenției de la Montreal și al Regulamentului (CE) nr. 889/2002 și consideră că sunt necesare măsuri promoționale de ordin legislativ sau de conștientizare, la nivel european, pentru ca publicul să înțeleagă drepturile pasagerilor și procedurile de depunere a reclamațiilor pentru bagajele pierdute și care au suferit întârzieri; consideră că, în cazul unei întârzieri a bagajului de peste șase ore, ar trebui oferită pasagerului o indemnizație proporțională cu nevoile acestuia, pentru ca pasagerul să poată răspunde nevoilor sale pe durata așteptării bagajului; subliniază că revizuirea Directivei 96/67/CE privind serviciile de handling la sol trebuie să abordeze aspectele legate de calitatea și performanța generale ale serviciilor de manipulare a bagajelor;

43.  consideră că, în caz de pierdere, de întârziere sau de deteriorare a unui bagaj, companiile aeriene trebuie să ofere mai întâi indemnizații pasagerilor cu care au încheiat un contract, iar ulterior, companiile aeriene trebuie să aibă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva aeroporturilor sau furnizorilor de servicii, în cazul în care nu sunt responsabile pentru problemele cauzate pasagerilor;

44.  invită Comisia să propună un termen-limită de maximum două luni în cazul sectorului, respectiv de două luni în cazul OA, pentru tratarea reclamațiilor pasagerilor; consideră că confirmarea de primire a reclamației ar trebui trimisă pasagerilor în decurs de 48 de ore; pasagerii care își realizează rezervările prin mijloace electronice, de exemplu prin internet, ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul să poată lua legătura, în mod gratuit, cu compania aeriană, folosind aceleași mijloace și o adresă clar desemnată în acest scop, astfel încât clientul să poată lua legătura rapid și ușor cu compania aeriană și să își poată soluționa problemele; pe lângă aceasta, consideră că ar trebui puse în funcțiune o linie telefonică și servicii internet prin care pasagerii să poată obține informații cu privire la stadiul tratării reclamațiilor lor;

45.  consideră că, pentru a stabili responsabilitatea deplină față de pasageri, ar trebui explorate și stabilite căi de consolidare a cooperării și coordonării diferitelor părți implicate, cum ar fi transportatorii aerieni, aeroporturile și furnizorii de servicii aferente, mai ales în cazuri de „circumstanțe extraordinare”;

46.  insistă asupra faptului că costurile financiare suplimentare suportate de transportatorii aerieni în temeiul regulamentului nu ar trebui să fie transferate pasagerilor sub forma unor taxe majorate;

47.  constată că hotărârile recente ale Curții Europene de Justiție cu privire la drepturile pasagerilor la compensație în caz de întârziere confirmă necesitatea unor măsuri care să vizeze tratamentul echitabil, precum și asigurarea unor compensații adecvate în caz de întârzieri prelungite, indiferent de cauzele acestor întârzieri, astfel încât să se țină seama întru totul de daunele pe care aceștia le-au suferit; prin urmare, îndeamnă Comisia să propună măsuri în acest sens, fără a anula dreptul de transfer la următorul zbor disponibil;

48.  subliniază că tratarea în mod egal a întârzierilor lungi și a anulării zborurilor oferă un stimulent companiilor aeriene de a anula un zbor întârziat care probabil ar fi putut totuși să decoleze;

49.  este de opinie că, fără a aduce atingere obligațiilor transportatorilor aerieni în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004 și pentru a garanta drepturile pasagerilor, regulamentul ar trebui să clarifice dispozițiile privind eventualitatea și situațiile în care li se permite pasagerilor să se descurce pe cont propriu achiziționând alimente și băuturi sau rezervând hoteluri sau zboruri alternative și care apoi solicită transportatorului aerian rambursarea unor cheltuieli rezonabile; totodată, regulamentul trebuie să includă mecanisme pentru protecția pasagerilor împotriva abuzurilor;

Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului

50.  subliniază faptul că pasagerilor cu mobilitate redusă sau cu handicap trebuie să li se acorde oportunități egale de călătorie și acces nelimitat la servicii;

51.  subliniază nevoia de a asigura o protecție specială grupurilor de consumatori vulnerabili, în special persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă; subliniază faptul că aceste grupuri vulnerabile au nevoie de garanții suplimentare atunci când își exercită drepturile ca pasageri și solicită Comisiei, statelor membre și transportatorilor aerieni să respecte aceste drepturi;

52.  invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul liber pentru PMR și persoanele cu handicap la toate serviciile de transport aerian; subliniază că, în această privință, dreptul de a utiliza echipamentele de mobilitate, precum și de a fi însoțit de un câine ghid sau câine de asistență omologat ar trebui să fie facilitat; invită Comisia să prezinte propuneri legislative care să acopere accesibilitatea fizică în aeroporturi, cu scopul de a asigura că dificultățile legate de infrastructură nu împiedică persoanele cu handicap și PMR să beneficieze de oportunități de călătorie egale;

53.  solicită Comisiei să elaboreze orientări pentru interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1107/2006, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la siguranță și la persoanele însoțitoare;

54.  încurajează Comisia să pună în aplicare un plan de acțiune la nivelul UE care să conțină toate măsurile ce trebuie luate de autoritățile naționale și invită Comisia să coopereze cu OA și organizațiile reprezentative relevante pentru a îmbunătăți aplicarea regulamentului;

55.  împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia definiția actuală a PMR nu ar trebui restrânsă;

56.  subliniază că formatul informațiilor, procesul de rezervare și procedurile de depunere a reclamațiilor trebuie să fie complet accesibile, că PMR și persoanele cu handicap ar trebui să aibă posibilitatea de a indica solicitările de asistență în momentul rezervării biletului și că pasagerii ar trebui să primească o confirmare a notificării de asistență; subliniază că este necesar ca, din cauza vârstei, bebelușii sau copiii mici să fie recunoscute ca persoane cu mobilitate redusă;

57.  subliniază faptul că, deși securitatea în zbor constituie un interes public important, o companie nu poate refuza îmbarcarea unui pasager cu handicap sau cu mobilitate redusă sub pretextul că nu este însoțit; subliniază faptul că o companie nu poate solicita prezența sistematică a unui însoțitor;

58.  subliniază că instruirea personalului de zbor și al altor transportatori aerieni, al aeroporturilor și OA are un rol esențial și trebuie să acopere în mod adecvat nevoile diferite și individuale ale PMR și ale persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește îmbarcarea, debarcarea și manipularea dispozitivelor de asistență; subliniază că instruirea ar trebui să se facă în cooperare cu organizațiile de reprezentanți ai persoanelor cu handicap și ai PMR;

59.  invită Comisia să prezinte o propunere pentru a asigura că PMR și persoanele cu handicap au întotdeauna dreptul de a utiliza gratuit aparate respiratorii autorizate de siguranță pe aeronave; consideră că ar trebui întocmită o listă de echipamente medicale de oxigen autorizate în cooperare cu sectorul și cu organizațiile de reprezentanți ai persoanelor cu handicap și ai PMR, ținând seama de cerințele de siguranță;

60.  este de opinie că este necesară stabilirea unor standarde minime pentru echipamentele de asistență pentru PMR și utilizarea acestora în toate aeroporturile din UE, pentru a asigura o abordare armonizată a asistenței la sol și furnizarea de servicii de înaltă calitate pasagerilor PMR în Europa;

61.  consideră că este necesară stabilirea de standarde minime pentru furnizarea informațiilor în formate accesibile persoanelor cu handicap în cadrul tuturor aeroporturilor din UE, în special cu privire la situațiile de urgență; solicită Comisiei să acorde atenție noilor tehnologii disponibile în prezent, precum serviciile de limbaj al semnelor sub formă de înregistrări video și serviciile sub formă de text;

62.  solicită eliminarea practicilor abuzive și/sau discriminatorii practicate de unele companii aeriene, prin care li se solicită persoanelor PMR semnarea, înainte de îmbarcare, a unui document prin care compania aeriană este exonerată de răspundere în cazul deteriorării echipamentelor de mobilitate aparținând acestora;

63.  invită Comisia să depună eforturi în vederea unei eventuale modificări a Convenției de la Montreal, pentru a se asigura compensarea în întregime a echipamentelor de mobilitate ale PMR, deoarece aceste echipamente sunt importante pentru integritatea, demnitatea și independența acestor persoane, neputând, prin urmare, a fi comparate în niciun caz cu bagajele, precum și de a asigura dreptul pasagerului, ori de câte ori este posibil, de a utiliza propriul scaun cu rotile până la ușa aeronavei și de a-l primi înapoi la ușa aeronavei în momentul sosirii; în același timp, insistă ca PMR să fie informate cu privire la dreptul lor de a solicita despăgubiri pentru deteriorarea echipamentelor de mobilitate și de a da o declarație specială de interese, în conformitate cu Convenția de la Montreal;

64.  insistă asupra faptului că o companie aeriană cu „servicii complete”, care oferă pasagerilor servicii de catering, nu îi poate discrimina pe pasagerii care necesită mese speciale ca urmare a unor afecțiuni preexistente (pasageri care suferă de boala celiacă, diabet etc.) și că aceste mese speciale trebuie furnizate în mod gratuit pasagerilor, în toate situațiile de călătorie.

o
o   o

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 24, 28.1.2012, p. 125.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.


Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
PDF 215kWORD 39k
Decizia Parlamentului European din 29 martie 2012 privind cererea de apărare a imunității și privilegiilor lui Luigi de Magistris (2011/2064(IMM))
P7_TA(2012)0100A7-0070/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere cererile lui Luigi de Magistris din 15 martie și 1 aprilie 2011, comunicate în ședințele plenare din 24 martie și 6 aprilie 2011, de apărare a imunității sale în cadrul procedurii aflate pe rolul Tribunalului din Catanzaro, Italia,

–  în urma audierii lui Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere observațiile formulate în scris de Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin sufragiu universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 68 din Constituția Republicii Italia,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0070/2012),

A.  întrucât un deputat în Parlamentul European, Luigi de Magistris, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în legătură cu procedurile aflate pe rolul unui tribunal italian;

B.  întrucât cererea adresată de Luigi de Magistris se referă la o citație depusă la Tribunalul Catanzaro în numele dlui Maurizio Mottola di Amato, care l-a acționat în justiție în legătură cu două articole pe care Luigi de Magistris le-a publicat pe site-ul său la începutul anului 2011;

C.  întrucât, conform citației, afirmațiile formulate în articolele în cauză constituie o calomnie, conducând la inițierea unei acțiuni în daune-interese și a unei acțiuni în încetare prin care autorul este somat să retragă din circulație articolele incriminate;

D.  întrucât articolele au fost publicate pe un site internet într-o perioadă în care Luigi de Magistris era deputat în Parlamentul European, în urma alegerii sale în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European din 2009;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, deputații în Parlamentul European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor; întrucât, în conformitate cu articolul 8 din protocolul respectiv, deputații în PE beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile acordate membrilor parlamentului țării lor;

F.  întrucât Luigi de Magistris face trimitere la articolele 8 și 9 din Protocol, dar întrucât articolul 9 nu este relevant, având în vedere articolul 68 din Constituția italiană, deputatul bazându-se evident, prin urmare, exclusiv pe articolul 8;

G.  întrucât, în virtutea practicii urmate în mod constant de Parlament, faptul că acțiunile în instanță au caracter de drept civil sau administrativ sau conțin anumite aspecte care intră sub incidența dreptului civil sau administrativ nu împiedică, per se, aplicarea imunității prevăzute de articolul menționat mai sus;

H.  întrucât, pe baza situației de fapt din speța menționată și după cum reiese din citație și din observațiile scrise prezentate de Luigi de Magistris Comisiei pentru afaceri juridice, afirmațiile formulate au, într-adevăr, o legătură directă și evidentă cu exercitarea, de către Luigi de Magistris, a funcțiilor sale de deputat în Parlamentul European;

I.  întrucât Luigi de Magistris, publicând articolele în cauză, a acționat, prin urmare, în cadrul exercitării funcțiilor sale în calitate de deputat în Parlamentul European,

1.  hotărăște să apere imunitatea și privilegiile lui Luigi de Magistris;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Italiene și lui Luigi de Magistris.

(1) Cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier [1964] Repertoriu, p. 195, Cauza 149/85 Wybot/Faure și alții [1986] Repertoriu, p. 2391, Cauza T-345/05 Mote/Parlament [2008] Repertoriu, p. II-2849, Cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente [2008] Repertoriu, p. I-7929, Cauza T-42/06 Gollnisch/Parlament [2010] Repertoriu, p. II-1135 și Cauza C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).


Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
PDF 215kWORD 39k
Decizia Parlamentului European din 29 martie 2012 privind cererea de apărare a imunității și privilegiilor lui Luigi de Magistris (2011/2097(IMM))
P7_TA(2012)0101A7-0073/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de apărare a imunității, depusă de Luigi de Magistris la 11 aprilie 2011, comunicată în ședința plenară din 9 mai 2011, referitoare la procedurile pendinte la Tribunalul din Cosenza, Italia,

–  în urma audierii lui Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere observațiile scrise depuse de Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 68 din Constituția Republicii Italiene,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0073/2012),

A.  întrucât un deputat în Parlamentul European, Luigi de Magistris, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în cadrul procedurilor aflate pe rolul unei instanțe italiene;

B.  întrucât cererea adresată de Luigi de Magistris se referă la o citație depusă la Tribunalul de la Cosenza în numele dr. Vincenza Bruno Bossio , care l-a acționat în justiție în legătură cu afirmațiile formulate de Luigi de Magistris în cartea sa intitulată Assalto al PM, storia di un cattivo magistrato („Atac împotriva procurorului public - povestea unui magistrat rău”), publicată în aprilie 2010;

C.  întrucât, conform citației, afirmațiile formulate în cartea respectivă constituie o calomnie și dau curs inițierii unei acțiuni în daune-interese;

D.  întrucât cartea a fost publicată într-o perioadă în care Luigi de Magistris era deputat în Parlamentul European, în urma alegerii sale în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European din 2009;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, „membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor” și întrucât, în conformitate cu articolul 9 din protocol, deputații în Parlamentul European „beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări”;

F.  întrucât Luigi de Magistris face referire atât la articolul 8, cât și la articolul 9 din protocol; întrucât, având în vedere conținutul articolului 68 din Constituția Italiei, articolul 9 nu este relevant și, prin urmare, Luigi de Magistris își întemeiază cererea în mod evident doar pe articolul 8;

G.  întrucât, în virtutea practicii urmate în mod constant de Parlament, faptul că acțiunile în instanță au caracter de drept civil sau administrativ sau conțin anumite aspecte care intră sub incidența dreptului civil sau administrativ nu împiedică, per se, aplicarea imunității prevăzute de articolul menționat mai sus;

H.  întrucât, pe baza indiciilor care pot fi deduse din situația de fapt din speța menționată și după cum reiese din citație și din observațiile scrise prezentate de Luigi de Magistris Comisiei pentru afaceri juridice, afirmațiile formulate nu au o legătură directă și evidentă cu exercitarea, de către Luigi de Magistris, a mandatului său de deputat în Parlamentul European;

I.  întrucât Luigi de Magistris, publicând cartea în cauză, nu a acționat, prin urmare, în cadrul exercitării funcțiilor sale în calitate de deputat în Parlamentul European,

1.  hotărăște să nu apere imunitatea și privilegiile lui Luigi de Magistris;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorității competente a Republicii Italiene și lui Luigi de Magistris.

(1) Cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier [1964] Repertoriu, p. 195, Cauza 149/85 Wybot/Faure și alții [1986] Repertoriu, p. 2391, Cauza T-345/05 Mote/Parlament [2008] Repertoriu, p. II-2849, Cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente [2008] Repertoriu, p. I-7929, Cauza T-42/06 Gollnisch/Parlament [2010] Repertoriu, p. II-1135 și Cauza C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).


Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
PDF 215kWORD 38k
Decizia Parlamentului European din 29 martie 2012 privind cererea de apărare a imunității și privilegiilor lui Luigi de Magistris (2011/2098(IMM))
P7_TA(2012)0102A7-0074/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea lui Luigi de Magistris din 3 mai 2011, comunicată în ședința plenară din 9 mai 2011, pentru apărarea imunității sale în cadrul procedurii aflate pe rolul Tribunalului din Milano, Italia,

–  în urma audierii lui Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere observațiile formulate în scris de Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 68 din Constituția Republicii Italiene,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0074/2012),

A.  întrucât un deputat în Parlamentul European, Luigi de Magistris, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în cadrul procedurilor aflate pe rolul unei instanțe italiene;

B.  întrucât cererea adresată de Luigi de Magistris se referă la o citație depusă la Tribunalul de la Milano în numele dlui Giancarlo Pittelli, care l-a acționat în justiție în legătură cu afirmațiile formulate de Luigi de Magistris în cartea sa intitulată Assalto al PM, storia di un cattivo magistrato („Atac împotriva procurorului public - povestea unui magistrat rău”), publicată în aprilie 2010;

C.  întrucât, conform citației, afirmațiile formulate în cartea respectivă constituie o calomnie și dau curs inițierii unei acțiuni în daune-interese;

D.  întrucât cartea a fost publicată într-o perioadă în care Luigi de Magistris era deputat în Parlamentul European, în urma alegerii sale în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European din 2009;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, „membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor” și întrucât, în conformitate cu articolul 9 din protocol, deputații în Parlamentul European „beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări”;

F.  întrucât Luigi de Magistris face referire atât la articolul 8, cât și la articolul 9 din protocol; întrucât, având în vedere conținutul articolului 68 din Constituția Italiei, articolul 9 nu este relevant și, prin urmare, Luigi de Magistris își întemeiază cererea în mod evident doar pe articolul 8;

G.  întrucât, în virtutea practicii urmate în mod constant de Parlament, faptul că acțiunile în instanță au caracter de drept civil sau administrativ sau conțin anumite aspecte care intră sub incidența dreptului civil sau administrativ nu împiedică, per se, aplicarea imunității prevăzute de articolul menționat mai sus;

H.  întrucât, pe baza indiciilor care pot fi deduse din situația de fapt din speța menționată și după cum reiese din citație și din observațiile scrise prezentate de Luigi de Magistris Comisiei pentru afaceri juridice, afirmațiile formulate nu au o legătură directă și evidentă cu exercitarea, de către Luigi de Magistris, a mandatului său de deputat în Parlamentul European;

I.  întrucât Luigi de Magistris, publicând cartea în cauză, nu a acționat, prin urmare, în cadrul exercitării funcțiilor sale în calitate de deputat în Parlamentul European,

1.  hotărăște să nu apere imunitatea și privilegiile lui Luigi de Magistris;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorității competente a Republicii Italiene și lui Luigi de Magistris.

(1) Cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier [1964] Repertoriu, p. 195, Cauza 149/85 Wybot/Faure și alții [1986] Repertoriu, p. 2391, Cauza T-345/05 Mote/Parlament [2008] Repertoriu, p. II-2849, Cauzele conexate C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente [2008] Repertoriu, p. I-7929, Cauza T-42/06 Gollnisch/Parlament [2010] Repertoriu, p. II-1135 și Cauza C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).


Cererea de apărare a imunităţii parlamentare a lui Luigi de Magistris
PDF 215kWORD 39k
Decizia Parlamentului European din 29 martie 2012 privind cererea de apărare a imunității și privilegiilor lui Luigi de Magistris (2011/2189(IMM))
P7_TA(2012)0103A7-0075/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea lui Luigi de Magistris din 20 iulie 2011, comunicată în ședința plenară din 12 septembrie 2011, privind apărarea imunității sale în cadrul procedurii aflate pe rolul Tribunalului de la Lamezia, Italia,

–  în urma audierii lui Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere observațiile formulate în scris de Luigi de Magistris, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 68 din Constituția Republicii Italiene,

–  având în vedere articolul 6 alineatul (3) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0075/2012),

A.  întrucât un deputat în Parlamentul European, Luigi de Magistris, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în cadrul procedurilor aflate pe rolul unui tribunal italian;

B.  întrucât cererea adresată de Luigi de Magistris se referă la o citație depusă la Tribunalul de la Lamezia în numele dlui Antonia Saladino, care l-a acționat în justiție în legătură cu afirmațiile formulate de Luigi de Magistris într-un interviu publicat în ziarul italian Il Fatto Quotidiano, la 9 martie 2011;

C.  întrucât, conform citației, afirmațiile formulate în interviu constituie calomnie, ceea ce a dus la inițierea unei acțiuni în despăgubire;

D.  întrucât afirmațiile au fost făcute și interviul a fost publicat într-o perioadă în care Luigi de Magistris era deputat în Parlamentul European, în urma alegerii sale în cadrul scrutinului pentru Parlamentul European din 2009;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor, iar potrivit articolului 9 din Protocol, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

F.  întrucât Luigi de Magistris face referire atât la articolul 8, cât și la articolul 9 din Protocol, dar întrucât articolul 9 nu este relevant, având în vedere articolul 68 din Constituția Italiei, acesta bazându-se, prin urmare, în mod evident și exclusiv pe articolul 8;

G.  întrucât, în virtutea practicii obișnuite a Parlamentului, faptul că acțiunile în instanță au caracter de drept civil sau administrativ sau conțin anumite aspecte care intră sub incidența dreptului civil sau administrativ nu împiedică, per se, aplicarea imunității prevăzute de articolul menționat mai sus;

H.  întrucât faptele indică, după cum reiese din citație și din observațiile scrise prezentate de Luigi de Magistris Comisiei pentru afaceri juridice, că afirmațiile formulate nu au o legătură directă și evidentă cu exercitarea, de către Luigi de Magistris, a mandatului său de deputat în Parlamentul European;

I.  întrucât Luigi de Magistris, făcând afirmațiile în cauză, nu a acționat, prin urmare, în cadrul exercitării funcțiilor sale în calitate de deputat în Parlamentul European,

1.  hotărăște să nu apere imunitatea și privilegiile lui Luigi de Magistris;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorității competente a Republicii Italiene și lui Luigi de Magistris.

(1) Cauza 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier, Rec., 1964, p. 195, Cauza 149/85 Wybot/Faure și alții, Rec., 1986, p. 2391, Cauza T-345/05 Mote/Parlament Rec., 2008, p. II-2849, Cauzele conexe C-200/07 și C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente, 2008, Rec., p. I-7929, Cauza T-42/06 Gollnisch/Parlament [2010] Repertoriu, p. II-1135 și Cauza C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).


Fondului european pentru refugiați pentru perioada 2008 - 2013***II
PDF 278kWORD 39k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 573/2007/CE de instituire a Fondului european pentru refugiați pentru perioada 2008-2013, ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” (06444/2/2012 – C7-0072/2012 – 2009/0127(COD))
P7_TA(2012)0104A7-0063/2012

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția Consiliului adoptată în primă lectură (06444/2/2012– C7-0072/2012),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2009)0456),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) și articolul 78 alineatul (2) litera (g) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolele 72 și 37 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0063/2012),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarația Consiliului și de cea a Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

4.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul, împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

6.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ

Declarația Parlamentului European

Parlamentul European consideră că prezenta decizie dă expresie concretă, prin dispozițiile conținute, principiului solidarității, și anume în forma unor noi stimulente financiare care să încurajeze reinstalarea în statele membre. Pentru a asigura adoptarea imediată a acestei decizii, Parlamentul European și-a dat acordul cu privire la textul deciziei în forma actuală, într-un spirit de compromis, în virtutea căruia se face o referire explicită la articolul 80 din TFUE într-un singur considerent din decizie. Parlamentul European declară că adoptarea prezentei decizii nu aduce atingere temeiurilor juridice disponibile, în special în ceea ce privește viitoarea utilizare a articolului 80 din TFUE.

Declarația Consiliului

Prezenta decizie nu aduce atingere negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și prin urmare nici negocierilor privind „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil și migrație” pentru perioada 2014-20200 (COM(2011)0751), inclusiv dacă în regulamentul privind Fondul pentru azil și migrație pentru perioada 2014-2020 sunt stipulate priorități specifice comune ale UE pentru reinstalare, bazate, printre altele, pe criterii geografice.

Declarația Comisiei

Comisia, într-un spirit de compromis și în scopul asigurării adoptării imediate a propunerii, sprijină textul final; cu toate acestea, Comisia notează că acest fapt nu aduce atingere dreptului său de inițiativă referitor la alegerea temeiurilor juridice, în special cu privire la viitoarea utilizare a articolului 80 din TFUE.

(1) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 161.


Controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ***II
PDF 205kWORD 33k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la poziția Consiliului în primă lectură în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (18144/1/2011 – C7-0070/2012 – 2010/0262(COD))
P7_TA(2012)0105A7-0078/2012

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (18144/1/2011 – C7-0070/2012),

–  având în vedere contribuția prezentată de Parlamentul Portugaliei cu privire la proiectul de act legislativ,

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0509),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru comerț internațional (A7-0078/2012),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) Texte adoptate, 13.9.2011, P7_TA(2011)0345.


Instrumente financiare derivate extrabursiere, contrapartide centrale, registre centrale de tranzacții ***I
PDF 280kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapartidele centrale și registrele centrale de tranzacții (COM(2010)0484 – C7-0265/2010 – 2010/0250(COD))
P7_TA(2012)0106A7-0223/2011

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2010)0484),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0265/2010),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 8 decembrie 2010(1),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 13 ianuarie 2011(2),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 21 martie 2012 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0223/2011),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 martie 2012 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr …/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții

P7_TC1-COD(2010)0250


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 648/2012.)

(1) JO C 54, 19.2.2011, p. 44.
(2) JO C 57, 23.2.2011, p. 1.
(3) Prezenta poziţie înlocuieşte amendamentele din 5 iulie 2011 (Texte adoptate P7_TA(2011)0310).


Cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) ***I
PDF 275kWORD 35k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/40/CE privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) (a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (COM(2012)0015 – C7-0020/2012 – 2012/0003(COD))
P7_TA(2012)0107A7-0042/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 153 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0020/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 februarie 2012(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 7 martie 2012 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0042/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 martie 2012 în vederea adoptării Directivei 2012/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/40/CE privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]

P7_TC1-COD(2012)0003


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2012/11/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Cooperarea administrativă în domeniul accizelor *
PDF 413kWORD 130k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor (COM(2011)0730 – C7-0447/2011 – 2011/0330(CNS))
P7_TA(2012)0108A7-0044/2012

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2011)0730),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0447/2011),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0044/2012),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 2a (nou)
(2a)  Crearea unei uniuni fiscale europene ar trebui să includă un schimb de informații cuprinzător, rapid, eficient, accesibil și, în măsura posibilului, automat între statele membre, cu scopul de a lupta mai eficient împotriva evaziunii fiscale.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  „Feedbackul” reprezintă un mijloc adecvat de garantare a îmbunătățirii continue a calității informațiilor schimbate. Prin urmare, trebuie instituit un cadru pentru furnizarea de „feedback”.
(11)  „Feedbackul” reprezintă un mijloc adecvat de garantare a îmbunătățirii continue a calității informațiilor schimbate și de simplificare a procedurilor birocratice. Prin urmare, ar trebui instituit un cadru pentru furnizarea de „feedback”.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 14a (nou)
(14a)  Datele cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prezentul regulament ar trebui păstrate doar pentru timpul strict necesar, respectându-se legislația națională și europeană aplicabilă.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  În scopul aplicării eficace a prezentului regulament, poate fi necesar să se limiteze sfera anumitor drepturi și obligații prevăzute în Directiva 95/46/CE, mai precis drepturile definite la articolul 10, la articolul 11 alineatul (1), la articolele 12 și 21, cu scopul de a proteja interesele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (e) din directiva respectivă, ținând seama de potențialele pierderi de venit pentru statele membre și de importanța crucială a informațiilor vizate de prezentul regulament pentru eficacitatea luptei împotriva fraudei. Statele membre trebuie să aibă obligația de a aplica astfel de limitări în măsura în care sunt necesare și proporționale.
(19)  În scopul aplicării eficace a prezentului regulament, poate fi necesar să se limiteze sfera anumitor drepturi și obligații prevăzute în Directiva 95/46/CE, mai precis drepturile definite la articolul 10, la articolul 11 alineatul (1), şi la articolele 12 și 21, cu scopul de a proteja interesele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (e) din directiva respectivă, ținând seama de potențialele pierderi de venituri ale statelor membre și de importanța crucială a informațiilor vizate de prezentul regulament pentru eficacitatea luptei împotriva fraudei. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a aplica astfel de limitări în măsura în care sunt necesare și proporționale. Întrucât este necesară conservarea dovezilor în cazurile suspectate de nereguli fiscale sau fraudă și întrucât ar trebui evitată interferarea cu evaluarea corectă a respectării legislației din domeniul accizelor, ar trebui să fie posibilă, după caz, limitarea obligațiilor controlorului de date și a drepturilor persoanei în cauză cu privire la furnizarea de informații, accesul la date și facerea cunoscută a operațiilor de prelucrare în cadrul schimbului de date cu caracter personal în temeiul prezentului regulament.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Pentru a asigura condiții unitare pentru punerea în aplicare a articolelor 8, 16, 19, 20, 21 și 34 din prezentul regulament, trebuie conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.
(20)  Pentru a asigura condiții unitare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru a defini categoriile principale de date ce pot fi circulate între statele membre în temeiul prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 20a (nou)
(20a)  Prelucrarea datelor cu caracter personal privind infracțiunile, condamnările penale sau măsurile de securitate se efectuează în conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Directiva 95/46/CE sau cu articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Sunt necesare monitorizarea și evaluarea funcționării prezentului regulament. Prin urmare, trebuie prevăzute dispoziții referitoare la colectarea de statistici și alte informații de către statele membre și la pregătirea rapoartelor periodice de către Comisie.
(22)  Sunt necesare monitorizarea și evaluarea funcționării prezentului regulament. Prin urmare, ar trebui prevăzute dispoziții referitoare la colectarea de statistici și alte informații de către statele membre și la pregătirea rapoartelor periodice de către Comisie. Datele colectate de către statele membre și rapoartele Comisiei ar trebui prezentate anual și puse la dispoziția atât a Parlamentului European, cât și a Consiliului.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 25a (nou)
(25a)  Comisia ar trebui să înființeze un nou forum pentru TVA și accize, după modelul Forumului comun pentru prețurile de transfer, în cadrul căruia întreprinderile să poată aborda aspecte ținând de TVA-ul aplicat societăților comerciale și de litigiile dintre statele membre.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
(3)  Cererea prevăzută la alineatul (1) poate cuprinde o cerere motivată de efectuare a unei anchete administrative specifice. În cazul în care autoritatea solicitată decide că nu este necesară nicio anchetă administrativă, aceasta informează de îndată autoritatea solicitantă cu privire la motivele care stau la baza deciziei sale.
(3)  Cererea prevăzută la alineatul (1) poate cuprinde o cerere motivată de efectuare a unei anchete administrative specifice.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 5
(5)  Autoritatea solicitată poate solicita autorității solicitante să prezinte un raport privind acțiunile de monitorizare desfășurate de statul membru solicitant pe baza informațiilor furnizate. În cazul formulării unei astfel de cereri, autoritatea solicitantă trimite rapoartele cât mai curând posibil, fără a aduce atingere dispozițiilor privind confidențialitatea și protecția datelor aplicabile în statul membru respectiv, cu condiția ca cererea să nu impună o sarcină disproporționată asupra sa.
(5)  Autoritatea solicitată poate solicita autorității solicitante să prezinte un raport privind acțiunile de monitorizare desfășurate de statul membru solicitant pe baza informațiilor furnizate. În cazul formulării unei astfel de cereri, autoritatea solicitantă trimite raportul în cauză cât mai curând posibil, fără a aduce atingere dispozițiilor aplicabile în statul său membru privind confidențialitatea și protecția datelor.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 4
(4)  În cazul în care utilizarea documentului de asistență administrativă reciprocă este imposibilă, schimbul de mesaje poate fi efectuat în totalitate sau parțial prin alte mijloace. În astfel de cazuri excepționale, mesajul este însoțit de o explicație referitoare la motivul pentru care utilizarea documentului de asistență administrativă reciprocă este imposibilă.
(4)  În cazul în care utilizarea documentului de asistență administrativă reciprocă este imposibilă, schimbul de mesaje poate fi efectuat în totalitate sau parțial prin alte mijloace. În astfel de cazuri excepționale, dacă autoritatea solicitată consideră necesar, mesajul este însoțit de o explicație referitoare la motivul pentru care utilizarea documentului de asistență administrativă reciprocă este imposibilă.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
(1)  În vederea realizării schimbului de informații necesare pentru a garanta aplicarea corectă a legislației în domeniul accizelor, două sau mai multe state membre pot conveni, pe baza unei analize a riscurilor, să efectueze controale simultane, fiecare pe teritoriul propriu, cu privire la situația referitoare la accize a unuia sau a mai multor operatori economici sau a altor persoane care prezintă interes comun sau complementar, ori de câte ori astfel de controale par să fie mai eficace decât controalele efectuate de un singur stat membru.
(1)  În vederea asigurării unei aplicări corecte a legislației în domeniul accizelor, două sau mai multe state membre pot conveni, pe baza unei analize a riscurilor și dacă este cazul, să efectueze controale simultane, fiecare pe teritoriul propriu, cu privire la situația referitoare la accize a unuia sau a mai multor operatori economici sau a altor persoane care prezintă interes comun sau complementar, ori de câte ori astfel de controale par să fie mai eficace decât controalele efectuate de un singur stat membru.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 4 – primul paragraf – litera a
(a) categoriile exacte de informații care vor fi schimbate în temeiul articolului 15 alineatul (1);
(a) categoriile exacte de informații care vor fi schimbate în temeiul articolului 15 alineatul (1) cu scopul creării unei liste cuprinzătoare de informații, ce va fi ulterior actualizată semestrial, pentru a asigura adaptarea la noile nevoi de schimb de informații;
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1 – al doilea paragraf
În acest scop, acestea pot utiliza sistemul computerizat în cazurile în care sistemul poate prelucra astfel de informații.

În acest scop, este de dorit ca acestea să utilizeze sistemul computerizat în cazurile în care sistemul poate prelucra astfel de informații.

Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2
(2)  Autoritatea care a transmis informații către o altă autoritate în conformitate cu alineatul (1) poate cere ca cealaltă autoritate să prezinte un raport cu privire la acțiunile de monitorizare întreprinse de statul membru solicitant pe baza informațiilor furnizate. Dacă este formulată o astfel de cerere, cealaltă autoritate trimite cât mai curând posibil un astfel de raport fără a aduce atingere normelor privind confidențialitatea și protecția datelor aplicabile în statul membru respectiv, cu condiția ca acest lucru să nu impună o sarcină administrativă disproporționată asupra sa.
(2)  Autoritatea care a transmis informații către o altă autoritate în conformitate cu alineatul (1) poate cere ca cealaltă autoritate să prezinte un raport cu privire la acțiunile de monitorizare întreprinse de statul membru solicitant pe baza informațiilor furnizate. În cazul în care autoritatea a transmis informațiile în urma descoperirii unei nereguli neobișnuite, dar importantă din punct de vedere economic, aceasta solicită un astfel de raport cu privire la acțiunile de monitorizare. Dacă este formulată o astfel de cerere, cealaltă autoritate trimite cât mai curând posibil un astfel de raport fără a aduce atingere normelor privind confidențialitatea și protecția datelor aplicabile în statul membru respectiv, cu condiția ca acest lucru să nu impună o sarcină administrativă disproporționată asupra sa.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2 – litera b
(b) numele și adresa operatorului economic sau ale unităților;
(b) numele și adresa operatorului economic sau ale unităților sau, pentru destinatarii înregistrați menționați la alineatul (1) litera (a) punctul (ii), adresa poștală aprobată de autoritățile competente ale statului membru de înregistrare;
Amendamentele 19 şi 20
Propunere de regulament
Articolul 23
Cererile de asistență, inclusiv cererile de notificare și documentele atașate acestora pot fi redactate în oricare limbă convenită între autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată. Cererile necesită numai o traducere care să însoțească documentul, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru în care autoritatea solicitată își are sediul, dacă autoritatea solicitată furnizează o justificare care să explice necesitatea unei traduceri.

Cererile de asistență, inclusiv cererile de notificare și documentele atașate acestora pot fi redactate în oricare limbă convenită în avans între autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată. Cererile necesită numai o traducere care să însoțească documentul, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru în care autoritatea solicitată își are sediul, dacă autoritatea solicitată furnizează o justificare rezonabilă care să explice necesitatea unei traduceri.

Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 3
(3)  Autoritatea competentă a unui stat membru poate refuza transmiterea informațiilor în cazul în care, din motive juridice, statul membru solicitant nu este în măsură să furnizeze informații similare.
eliminat
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 4
(4)  Furnizarea informațiilor poate fi refuzată în cazul în care aceasta ar putea conduce la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui proces comercial sau în cazul în care divulgarea informațiilor respective ar contraveni ordinii publice. Statele membre nu pot refuza furnizarea de informații referitoare la un operator economic pe motiv că acestea sunt deținute de către o bancă sau altă instituție financiară, de către o persoană desemnată sau o persoană care acționează în calitate de agent sau de fiduciar, sau că informațiile respective se referă la participațiile la capitalul unei persoane juridice.
(4)  Furnizarea informațiilor poate fi refuzată în cazul în care aceasta ar putea conduce, în mod demonstrabil, la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui proces comercial sau în cazul în care divulgarea informațiilor respective ar contraveni ordinii publice. Statele membre nu pot refuza furnizarea de informații referitoare la un operator economic pe motiv că acestea sunt deținute de către o bancă sau altă instituție financiară, de către o persoană desemnată sau o persoană care acționează în calitate de agent sau de fiduciar, sau că informațiile respective se referă la participațiile la capitalul unei persoane juridice.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 2 – al doilea paragraf
Cu toate acestea, autoritatea competentă a statului membru care furnizează informațiile permite utilizarea acestora în alte scopuri în statul membru al autorității solicitante în cazul în care legislația din statul membru al autorității solicitate permite ca informațiile să fie utilizate în scopuri similare în statul membru respectiv.

Cu toate acestea, autoritatea competentă a statului membru care furnizează informațiile poate permite utilizarea acestora în alte scopuri în statul membru al autorității solicitante în cazul în care legislația din statul membru al autorității solicitate permite ca informațiile să fie utilizate în scopuri similare în statul membru respectiv.

Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 4 – primul paragraf
(4)  Toate stocările sau schimburile de informații efectuate de statele membre, menționate în prezentul regulament, fac obiectul dispozițiilor naționale de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE.
(4)  Prelucrarea datelor cu caracter personal de către statele membre, menționată în prezentul regulament, face obiectul dispozițiilor naționale de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 2
(2)  Cu condiția ca țara terță respectivă să își asume un angajament juridic de a furniza asistența necesară pentru obținerea dovezilor privind caracterul neregulat al tranzacțiilor care par să contravină legislației în domeniul accizelor, informațiile obținute în temeiul prezentului regulament pot fi comunicate țării terțe respective, cu acordul autorităților competente care au furnizat informația, în conformitate cu legislația lor națională, în același scop pentru care au fost furnizate informațiile respective și în conformitate cu Directiva 95/46/CE, în special cu dispozițiile referitoare la transferurile de date cu caracter personal către țări terțe și cu măsurile legislative naționale de punere în aplicare a directivei.
(2)  Cu condiția ca țara terță respectivă să își asume un angajament juridic de a furniza asistența necesară pentru obținerea dovezilor privind caracterul neregulat al tranzacțiilor care par să contravină legislației în domeniul accizelor, informațiile obținute în temeiul prezentului regulament pot fi comunicate de către o autoritate competentă a unui stat membru țării terțe respective, cu acordul autorităților competente care au furnizat informația, în conformitate cu legislația lor națională, în același scop pentru care au fost furnizate informațiile respective și în conformitate cu Directiva 95/46/CE, inclusiv dispozițiile referitoare la transferurile de date cu caracter personal către țări terțe și cu măsurile legislative naționale de punere în aplicare a directivei.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1
(1)  Statele membre și Comisia examinează și evaluează aplicarea prezentului regulament. În acest scop, Comisia sintetizează regulat experiența acumulată de statele membre în vederea îmbunătățirii funcționării sistemului instituit de prezentul regulament.
(1)  Statele membre și Comisia examinează și evaluează aplicarea prezentului regulament. În acest scop, Comisia compară și analizează regulat experiența acumulată de statele membre în vederea îmbunătățirii funcționării sistemului instituit de prezentul regulament.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1a (nou)
(1a)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind frauda în domeniul accizelor până la data de 31 decembrie 2012, împreună cu modificările la prezentul regulament, dacă este cazul.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 2 – al doilea paragraf
În vederea evaluării eficacității sistemului de cooperare administrativă în impunerea aplicării legislației privind accizele și în combaterea evaziunii și a fraudei referitoare la accize, statele membre pot comunica Comisiei orice fel de informații disponibile, altele decât informațiile menționate la primul paragraf.

În vederea evaluării eficacității sistemului de cooperare administrativă în impunerea aplicării legislației privind accizele și în combaterea evaziunii și a fraudei referitoare la accize, statele membre comunică Comisiei orice fel de informații disponibile, altele decât informațiile menționate la primul paragraf.

Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 37
Din cinci în cinci ani începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament și în special pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.

Din trei în trei ani începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament și în special pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia prezintă rapoarte Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament.


Estimarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exerciţiul financiar 2013 - secţiunea I - Parlamentul
PDF 291kWORD 73k
Rezoluția Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2013 (2012/2006(BUD))
P7_TA(2012)0109A7-0062/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(1), în special articolul 31,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2013 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X(3),

–  având în vedere raportul prezentat Biroului de către Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2013,

–  având în vedere proiectul preliminar de estimare a bugetului întocmit de Birou la 12 martie 2012 în conformitate cu articolul 23 alineatul (7) și articolul 79 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere proiectul de estimare a bugetului întocmit de Comisia pentru bugete în conformitate cu articolul 79 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului,

–  având în vedere articolul 79 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0062/2012),

A.  întrucât plafonul de la rubrica 5 din cadrul financiar multianual (CFM) pentru bugetul Uniunii pe 2013 este de 9 181 de milioane EUR la prețurile actuale(4);

B.  întrucât aderarea Croației va avea un impact asupra bugetului Parlamentului pentru 2013, și anume în ceea ce privește resursele pentru noii deputați și pentru recrutarea de personal;

C.  întrucât, într-o perioadă de dificultăți majore în materie de datorii publice și de austeritate în contextul eforturilor continue de consolidare a bugetelor naționale, Parlamentul ar trebui să dea dovadă de responsabilitate și austeritate bugetară, ținând seama de scrisoarea adresată la 23 ianuarie 2012 de către comisarul Lewandowski președinților instituțiilor Uniunii;

D.  întrucât este deosebit de important ca Biroul și Comisia pentru bugete să continue să coopereze îndeaproape pe parcursul procedurii bugetare anuale în temeiul articolelor 23 și 79 din Regulamentul de procedură al Parlamentului;

E.  întrucât prerogativele ședinței plenare privind adoptarea estimării și a bugetului final vor fi menținute integral în conformitate cu tratatul și cu Regulamentul de procedură;

F.  întrucât la 6 și 13 martie 2012 au avut loc reuniuni de conciliere preliminară și, respectiv, de conciliere între delegația Biroului și cea a Comisiei pentru bugete,

Cadrul general și bugetul global

1.  salută buna cooperare dintre Birou și Comisia pentru bugete în cadrul procedurii bugetare în curs, precum și acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii de conciliere din 13 martie 2012;

2.  consideră că locurile în care se desfășoară activitatea Parlamentului ar trebui să fie limitate la un singur sediu pentru deputați și funcționari; solicită Consiliului să țină seama de cererile exprimate deja în repetate rânduri de Parlament și de cetățenii Uniunii referitoare la necesitatea stabilirii unui singur loc de desfășurare a activității pentru deputați și funcționari, reiterate încă o dată la punctul 7 din rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2013, alte secțiuni decât Comisia.

3.  constată că suma prevăzută de proiectul preliminar de estimare a bugetului pe 2013 se ridică la 1 768 731 441 EUR, potrivit propunerii formulate de Secretarul General în raportul său adresat Biroului; observă că majorarea propusă este de 2,96 % față de bugetul 2012;

4.  salută eforturile depuse în vederea prezentării unor estimări realiste și constată că Biroul este dispus să adopte un nivel al bugetului și mai scăzut față de propunerea inițială din raportul Secretarului General; accentuează faptul că obiectivul oricărei negocieri referitoare la buget ar trebui să fie obținerea eficienței maxime; stabilește, în temeiul acordului la care au ajuns Biroul și Comisia pentru bugete în cadrul reuniunii de conciliere din 13 martie 2012, nivelul global al proiectului de estimare a bugetului pentru 2013 la 1 759 391 671 EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 1,9 % față de bugetul pentru 2012, fără luarea în calcul a costurilor legate de aderarea Croației; insistă încă o dată asupra necesității unui control bugetar strict, a unei cooperări strânse cu Comisia pentru bugete și a identificării unor posibile reduceri suplimentare pe parcursul acestei proceduri bugetare;

Aspecte specifice

5.  salută propunerile privind economiile ce pot fi realizate în legătură cu deplasările personalului și cu redistribuirea acestuia în cadrul schemei de personal;

6.  salută economiile de aproximativ 3,5 milioane EUR propuse în legătură cu asistența parlamentară în raportul prezentat membrilor Biroului de Secretarul General privind proiectul preliminar de estimare a bugetului Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2013; ia act de faptul că aceste economii țin seama de nivelul de execuție al cheltuielilor acestei linii bugetare în 2011;

7.  ia act de planurile de desfășurare a unei campanii de informare pentru alegerile din 2014; solicită informații suplimentare în timp util;

8.  salută inițiativa din 2011 a Secretarului General prin care acesta a propus reorganizarea activităților de traducere și de interpretare; consideră că această inițiativă va duce la realizarea unor economii considerabile în bugetul 2012 și solicită continuarea acestei inițiative și în 2013; se pronunță totuși în apărarea principiului multilingvismului și subliniază caracterul unic al Parlamentului în ceea ce privește nevoile de traducere și interpretare; în plus, evidențiază importanța cooperării interinstituționale în acest domeniu;

9.  îndeamnă administrația să prezinte o evaluare independentă a bugetului Parlamentului pentru a putea fi identificate eventuale economii în toate liniile bugetare și să prezinte rezultatele evaluării Comisiei pentru bugete până cel târziu în septembrie 2012; în acest sens, reamintește Secretarului General și Biroului solicitarea sa privind actualizarea raportului pentru 2002 prezentat Biroului de Secretarul General privind costul menținerii celor trei locuri de desfășurare a activității; reamintește, de asemenea, Secretarului General și Biroului solicitarea sa privind crearea unui grup de lucru cât mai curând cu putință; consideră că acest grup de lucru ar trebui să discute, printre altele, rezultatele raportului solicitat privind deplasările deputaților, care ar trebui să fie finalizat până la 31 martie 2012, rezultatele unui studiu în care să se facă o comparație cu bugetele parlamentelor dintr-un eșantion reprezentativ de state membre și cu bugetul Congresului Statelor Unite, precum și finanțarea politicii imobiliare; reamintește că concluziile acestui grup de lucru ar trebui puse în practică fără întârziere;

10.  solicită un raport privind economiile realizate în cadrul executării bugetului 2012, în conformitate cu apelurile la realizarea de economii exprimate în poziția sa din Rezoluția din 26 octombrie 2011 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, astfel cum a fost modificat de Consiliu - toate secțiunile(5); se așteaptă ca acest raport să fie transmis Comisiei pentru bugete cel târziu la 31 august 2013;

11.  subliniază disponibilitatea sa de a contribui în mod activ la menținerea disciplinei bugetare prin înghețarea tuturor liniilor bugetare aferente deplasărilor și prin suspendarea indexării tuturor indemnizațiilor individuale ale deputaților până la sfârșitul legislaturii;

12.  ia act de intensificarea activităților deputaților în cadrul lucrărilor fără caracter legislativ prevăzute de Regulamentul său de procedură, ceea ce implică cantități considerabile de resurse ale Parlamentului și ale altor instituții ale Uniunii; solicită Biroului și Secretarului General să analizeze acest fapt înaintea adoptării bugetului Parlamentului pentru 2013 și să prezinte posibile modalități de limitare a acestor sarcini crescute;

13.  consideră că ar trebui examinată posibilitatea unei reorganizări mai profunde a metodelor de lucru ale Parlamentului; reiterează că s-ar putea realiza economii substanțiale dacă Parlamentul ar avea un singur loc de desfășurare a activității; subliniază că Parlamentul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriile modalități de lucru; invită Secretarul General să efectueze o eventuală revizuire a calendarului reuniunilor de comisie și al misiunilor delegațiilor; de asemenea, invită Secretarul General să examineze și alte posibilități de a realiza economii în legătură cu activitatea delegațiilor; în cazul în care aceste modificări pot fi aplicate în 2012, solicită administrației să prezinte Comisiei pentru bugete o evidență a economiilor generate în 2012 în aceste domenii;

14.  ia act de nivelul ridicat al creditelor propuse pentru continuarea strategiei multianuale din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor; înțelege că ar putea fi nevoie de mai mulți ani pentru finalizarea proiectelor aflate în prezent în desfășurare; salută lansarea programului e-comisie; înțelege că în prezent se pune în practică un sistem-pilot pentru programul e-reuniuni; solicită informații suplimentare privind costurile posibile legate de acest program și data de finalizare a implementării acestuia; solicită ca o analiză costuri-beneficii a proiectului privind reuniunile „fără hârtie” să fie prezentată Comisiei pentru bugete; încurajează administrația să urmărească politici care permit deputaților să recurgă la instrumente eficace bazate pe noile tehnologii și să acorde un sprijin mai eficace procesului legislativ, în special prin punerea în aplicare a sistemului de gestiune a cunoștințelor; în aceeași ordine de idei, solicită o utilizare sporită a videoconferințelor, ceea ce ar putea contribui la o reducere suplimentară a costurilor de deplasare, atât ale deputaților, cât și ale funcționarilor;

15.  observă că înființarea unei direcții pentru sprijinirea democrației vizează sporirea sinergiei dintre diferitele servicii interne a căror activitate are ca obiect chestiuni legate de democrație; se așteaptă ca decizia luată să confere modului de organizare a serviciilor mai multă transparență, coerență și eficiență; insistă asupra faptului că această reorganizare a serviciilor trebuie să fie neutră din punctul de vedere al bugetului;

16.  ia act de condițiile prevăzute de regulamentul referitor la finanțarea partidelor politice(6); este îngrijorat de faptul că nu sunt respectate întru totul „principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, și anume principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și principiul statului de drept”; insistă ca Parlamentul să acorde finanțare numai partidelor care respectă cu strictețe principiile fondatoare ale Uniunii și Carta drepturilor fundamentale; prin urmare, solicită ca normele respective să fie revizuite în consecință;

17.  având în vedere nivelurile de execuție ale cheltuielilor în 2010 și 2011 și restricțiile bugetare necesare într-o perioadă de criză, consideră că toate creditele aferente cheltuielilor de reprezentare pentru exercițiul bugetar 2013 ar trebui înghețate și supuse unui control strict;

18.  observă că, în temeiul acordului din 13 martie 2012 la care au ajuns Biroul și Comisia pentru bugete în cadrul reuniunii de conciliere, rezerva de 3 milioane EUR pentru proiecte prioritare în curs de dezvoltare (capitolul 106) a fost eliminată din estimări;

19.  constată că nivelul creditelor propus în proiectul preliminar de estimare în ceea ce privește rezerva EMAS a crescut considerabil față de nivelul din 2012; solicită o explicație detaliată privind această creștere până cel târziu în august 2012;

Imobiliare

20.  este conștient de faptul că proiectul KAD reprezintă o inițiativă de amploare pentru Parlament, al cărei scop este raționalizarea administrației Parlamentului din Luxemburg în vederea realizării de sinergii; este îngrijorat de faptul că orice nouă întârziere în realizarea proiectului ar putea genera costuri suplimentare semnificative; prin urmare, solicită să fie comunicate cât mai curând cu putință Comisiei pentru bugete informații actualizate referitoare la calendarul proiectului până în momentul finalizării (preconizată cel târziu în 2017), la evoluția costurilor estimate ale proiectelor KAD I și KAD II începând din 2008 față de estimările inițiale, la evoluția lucrărilor aferente proiectului și la eventuale evoluții noi și neașteptate; consideră că crearea de noi posturi specifice proiectului ar trebui să se găsească un echilibru just între posturile limitate la durata proiectului și cele prevăzute cu titlu permanent; de asemenea, subliniază faptul că este necesar să se țină seama de schimbări și insistă să fie consultat înainte de luarea oricărei decizii privind majorarea finanțării proiectului și privind crearea de posturi noi;

21.  salută revizuirea costurilor estimate de funcționare ale Casei istoriei europene; ia act de faptul că, în 2013, se va înregistra o majorare considerabilă a finanțării acestui proiect, având în vedere că inaugurarea Casei este preconizată pentru 2014; este preocupat de costurile estimate de dezvoltare și, prin urmare, solicită să fie respectate cu strictețe costurile minime și să nu se depășească cuantumurile fixate în estimări; consideră că Parlamentul ar trebui să caute și alte surse posibile de finanțare decât propriul buget; în plus, având în vedere scrisoarea Președintelui Comisiei Europene din 28 septembrie 2011, se așteaptă ca un acord concret de cofinanțare a cheltuielilor de funcționare să fie semnat cel târziu în august 2013;

22.  constată că estimarea include o majorare de 22 % față de 2012 pentru implementarea „unei politici consolidate de întreținere”; solicită Secretarului General detalii suplimentare privind această politică și modul în care vor fi utilizate creditele propuse; este de acord că unele clădiri trebuie renovate; solicită, totuși, informații mai detaliate privind calendarul și costurile politicii de renovare;

o
o   o

23.  adoptă estimarea bugetului pentru exercițiul financiar 2013;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție și estimarea bugetului.

(1) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(2) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0050.
(4) Plafonul de la rubrica 5 include contribuțiile personalului la sistemul de pensii.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2011)0461.
(6) Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (JO L 297, 15.11.2003, p. 1).


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: Cererea EGF/2011/006 ES/Comunidad Valencina - Construirea de clădiri, Spania
PDF 293kWORD 47k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/006 ES/Comunidad Valenciana - Construirea de clădiri, Spania) (COM(2012)0053 – C7-0044/2012 – 2012/2023(BUD))
P7_TA(2012)0110A7-0066/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0053 – C7–0044/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura discuțiilor trilaterale prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0066/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața forței de muncă;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor concediați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Spania a solicitat asistență pentru 1 138 de cazuri de disponibilizări, toate vizate de cererea de asistență, din 513 întreprinderi încadrate în diviziunea 41 a NACE Rev. 2 („Construirea de clădiri”)(3) din regiunea de nivel NUTS II Comunidad Valenciana (ES52) din Spania;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  solicită instituțiilor competente să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a fondului; speră ca și alte îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în cadrul noului regulament privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020), sporindu-se eficiența, transparența și vizibilitatea FEG;

2.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual punctual, limitat în timp, având ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați;

3.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a lucrătorilor individuali care au fost concediați; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

4.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate prin fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date și în cadrul rapoartelor sale anuale;

5.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și prin urmare este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare care se realizau în trecut și care pot împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

6.   salută faptul că pachetul de măsuri coordonate a inclus o acțiune intitulată „Supraveghetor în materie de egalitate de șanse” cu scopul de a se înlătura orice bariere personale sau familiale care ar putea împiedica lucrătorii vizați să beneficieze de măsuri;

7.  regretă decizia Consiliului de a bloca în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011 prelungirea derogării aferente crizei, care permitea majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65 % din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

8.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

9.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/006 ES/Comunidad Valenciana – Construcții de clădiri, Spania)

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia 2012/261/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).


Modificarea Regulamentului de procedură ținând cont de evoluția relațiilor Parlamentului European cu instituțiile care reprezintă guvernele naționale
PDF 276kWORD 51k
Decizia Parlamentului European din 29 martie 2012 privind modificarea Regulamentului de procedură ținând cont de evoluția relațiilor Parlamentului European cu instituțiile care reprezintă guvernele naționale după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (2011/2266(REG))
P7_TA(2012)0111A7-0039/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea Președintelui din 4 martie 2011,

–  având în vedere articolele 211 și 212 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0039/2012),

1.  decide să aducă Regulamentului său de procedură modificările de mai jos;

2.  reamintește că aceste modificări vor intra în vigoare în prima zi a următoarei perioade de sesiune;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

Textul în vigoare   Amendamentul
Amendamentul 1
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Articolul 116 – alineatul 1
(1)  În fiecare perioadă de sesiune este inclus un timp afectat întrebărilor adresate Consiliului și Comisiei, în momente pe care Parlamentul le fixează la propunerea Conferinței președinților.
(1)  În fiecare perioadă de sesiune este inclus un timp afectat întrebărilor adresate Comisiei, în momente pe care Parlamentul le fixează la propunerea Conferinței președinților.
Amendamentul 2
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Articolul 116 – alineatul 2
(2)  În cursul perioadei de sesiune, fiecare deputat poate adresa o singură întrebare Consiliului și o singură întrebare Comisiei.
(2)  În cursul perioadei de sesiune, fiecare deputat poate adresa o singură întrebare Comisiei.
Amendamentul 3
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Articolul 116 – alineatul 5
(5)  În conformitate cu orientările definite de Conferința președinților, se pot prevedea perioade specifice pentru timpul afectat întrebărilor adresate Președintelui Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui Eurogrupului.
(5)  În conformitate cu orientările definite de Conferința președinților, se pot prevedea perioade specifice pentru timpul afectat întrebărilor adresate Consiliului, Președintelui Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui Eurogrupului.
Amendamentul 4
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Anexa II – partea A – punctul 1 – a doua liniuță
– să intre în competența și în sfera de responsabilitate a Comisiei și a Consiliului și să fie de interes general,
– să intre în competența și sfera de responsabilitate a destinatarului și să fie de interes general;
Amendamentul 5
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Anexa II – partea A – punctul 1 – liniuța 2a (nouă)
- să se refere, în cazul întrebărilor specifice adresate Consiliului, în special la exercitarea funcțiunilor sale de definire, de coordonare ori de punere în executare a politicilor Uniunii sau la atribuțiile sale în cadrul procedurilor de numire sau având legătură cu funcționarea instituțiilor, organelor și organismelor Uniunii sau cu o revizuire a tratatelor;
Amendamentul 6
Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Anexa II – partea A – punctul 2
2.  Nu poate fi acceptată o întrebare privind un subiect care figurează deja pe ordinea de zi și pentru a cărui dezbatere este prevăzută participarea instituției interesate.
2.  Nu poate fi acceptată o întrebare privind un subiect care figurează deja pe ordinea de zi și pentru a cărui dezbatere este prevăzută participarea instituției interesate sau o întrebare în legătură cu exercitarea funcțiilor legislativă și bugetară ale Consiliului menționate la articolul 16 alineatul (1) prima teză din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Situația din Belarus
PDF 216kWORD 66k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la situația din Belarus ((2012/2581(RSP))
P7_TA(2012)0112RC-B7-0178/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Belarus, în special cele din 16 februarie 2012(1), 15 septembrie 2011(2), 12 mai 2011(3), 10 martie 2011(4), 20 ianuarie 2011(5), 10 martie 2010(6) și 17 decembrie 2009(7),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 23 martie 2012 privind întărirea măsurilor restrictive împotriva regimului belarus;

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 1-2 martie 2012, prin care acesta își exprimă profunda îngrijorare față de deteriorarea tot mai accentuată a situației din Belarus,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2012/126/PESC a Consiliului din 28 februarie 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/639/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarusului(8),

–  având în vedere Declarația din 28 februarie 2012 a Înaltului Reprezentant, Catherine Ashton, privind decizia sa și cea a Guvernului Poloniei de a îi rechema pe Șeful Delegației UE de la Minsk și, respectiv, pe ambasadorul Poloniei în Belarus,

–  având în vedere Decizia 2012/36/PESC a Consiliului din 23 ianuarie 2012 de modificare a Deciziei 2010/639/PESC privind măsuri restrictive împotriva Belarusului(9),

–  având în vedere Rezoluția 1857 (2012) din 25 ianuarie 2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei referitoare la situația din Belarus, prin care se condamnă persecutarea constantă a membrilor opoziției, precum și hărțuirea activiștilor societății civile, a mass-mediei independente și a apărătorilor drepturilor omului din Belarus,

–  având în vedere Rezoluția 17/24 din 17 iunie 2011 a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului referitoare la situația drepturilor omului din Belarus, care condamnă încălcările drepturilor omului comise înaintea, în timpul și după încheierea alegerilor prezidențiale din Belarus și prin care se solicită Guvernului din Belarus să pună capăt „persecutării” liderilor opoziției,

–  având în vedere Declarația Summitului Parteneriatului estic, adoptată la Praga între 7-9 mai 2009, și Declarația privind situația din Belarus, adoptată cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Varșovia, la 30 septembrie 2011,

–  având în vedere Declarația comună a miniștrilor de afaceri externe ai Grupului de la Vișegrad și ai Estoniei, Letoniei și Lituaniei, emisă la Praga la 5 martie 2012,

–  având în vedere Declarația Platformei Naționale din Belarus a Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, emisă la Minsk la 2 martie 2012;

–  având în vedere decizia Congresului anual al Federației Internaționale de Hochei pe Gheață (IIHF), ce a avut loc la Berna în luna mai 2009, de a organiza Campionatul Mondial din 2014 al IIHF în Belarus, în pofida persecutării opozanților politici ai lui Aliaksandr Lukașenka și a încălcării pe scară largă a drepturilor omului din Belarus,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât declarația de la Praga emisă cu ocazia Summitului Parteneriatului estic reafirmă, printre altele, angajamentele Belarusului față de principiile dreptului internațional și față de valorile fundamentale, inclusiv democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

B.  întrucât situația politică din Belarus s-a deteriorat grav de la alegerile prezidențiale din 19 decembrie 2010, fiind luate măsuri represive împotriva membrilor opoziției democratice, mijloacelor de informare libere, activiștilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului, în ciuda solicitărilor repetate din partea comunității internaționale de a se pune capăt imediat acestor măsuri;

C.  întrucât Vladislav Kovaliov și Dimitri Konovalov, condamnați la moarte în noiembrie 2011 de către Curtea Supremă a Republicii Belarus, au fost executați în martie 2012; întrucât în Belarusul regimului Lukașenko există o încredere limitată în statul de drept și independența sistemului judiciar și este evident că procesele penale nu îndeplinesc standardele recunoscute pe plan internațional; întrucât pedeapsa cu moartea este un act de pedepsire inuman, ineficient și ireversibil;

D.  întrucât, la 28 februarie 2012, subliniind deteriorarea tot mai gravă a situației din Belarus, miniștrii de afaceri externe ai UE au decis să adauge numele a 21 de reprezentanți ai autorităților din Belarus, responsabili de reprimarea societății civile și a opoziției democratice, la lista de persoane supuse înghețării averilor și interdicției de viză;

E.  întrucât conflictul diplomatic de o amploare fără precedent dintre UE și Belarus s-a agravat după ce autoritățile din Belarus au cerut Ambasadorului Uniunii Europene și Ambasadorului Poloniei să părăsească țara și au rechemat propriii ambasadori de la Bruxelles și Varșovia, în semn de răspuns la decizia Consiliului din 28 februarie 2012;

F.  întrucât, în acest context, Alyaksandr Lukașenka a continuat printr-un atac personal insultător la adresa Ministrului de Externe al Germaniei, atac ce a depășit toate uzanțele diplomatice;

G.  întrucât toți ambasadorii la Minsk ai statelor membre ale UE au fost rechemați în capitalele lor pentru consultări, iar toate statele membre ale UE au convocat ambasadorii Belarusului la ministerele lor de externe;

H.  întrucât un angajament ferm al tuturor statelor membre ale UE, precum și al altor țări democratice de a acționa unite în perioade dificile poate favoriza promovarea valorilor universale în țări precum Belarus și aduce aceste țări mai aproape de calea tranziției democratice;

I.  întrucât orice îmbunătățire a relațiilor bilaterale cu Uniunea Europeană depinde și de eliberarea tuturor prizonierilor politici, precum și de progresele înregistrate de Guvernul din Belarus în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul OSCE și legate de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a statului de drept și a principiilor democratice;

J.  întrucât numeroși reprezentanți ai opoziției democratice din Belarus și activiști ai societății civile, inclusiv foști candidați prezidențiali, precum și apărători proeminenți ai drepturilor omului, rămân în închisoare pe motive politice;

K.  întrucât tineri militanți și membri ai organizațiilor de tineret au fost ținta unor presiuni constante și au fost hărțuiți sub diverse forme, după cum este cazul lui Ivan Șila, membru al „Frontului tinerilor”, care a fost încarcerat timp de 22 de zile ca urmare a campaniei de solidaritate cu Dzmitrij Dașkevici;

L.  întrucât, la 24 februarie 2012, un judecător de district din Vițiiebsk l-a condamnat pe activistul din opoziție Syarhey Kavalenka la doi ani și o lună de închisoare într-o instituție corecțională cu un nivel redus de securitate, sub acuzația de a fi încălcat normele de probațiune; întrucât Kavalenka a fost arestat la 19 decembrie 2011, la împlinirea unui an de la alegerile prezidențiale marcate de nereguli; întrucât Syarhey Kavalenka se află, în continuare, de 86 de zile, în greva foamei, în semn de protest față de sentința nedreaptă pronunțată împotriva sa, iar starea sa de sănătate este critică;

M.  întrucât autoritățile beloruse încalcă articolul 30 din Constituția Belarusului și limitează dreptul cetățenilor acestei țări la liberă circulație; întrucât, la 1 martie 2012, Procuratura Generală din Belarus a anunțat că cetățenilor beloruși care au sprijinit noile sancțiuni externe împotriva Belarusului li s-ar putea interzice deplasările în străinătate; întrucât trei lideri și activiști ai opoziției, Anatol Liabedzka, Aliaksandr Dabravolski și Viktar Karniaienka, și nici apărătorul drepturilor omului Valiantsin Stefanovici nu au primit permisiunea de a trece granița dintre Belarus și Lituania în perioada 7-11 martie 2012;

N.  întrucât Ministerul Justiției din Belarus a luat, la 14 februarie 2012, decizia de a refuza, pentru a patra oară, înregistrarea Partidului Creștin Democrat din Belarus (PCD), fără a furniza niciun temei juridic în sprijinul acestui act; întrucât, potrivit unor relatări, pentru prima dată membri ai PCD au fost amenințați cu agresiuni fizice dacă nu își retrag semnăturile ca fondatori ai partidului;

O.  întrucât, la 25 martie 2012, mii de persoane au participat, la Minsk, la o demonstrație pașnică cu ocazia Zilei libertății, pentru a marca 94 de ani de la proclamarea Republicii naționale belaruse și întrucât aceasta a demonstrat disponibilitatea oamenilor de a-și apăra cu curaj statutul de cetățeni ai Belarusului și de a-și exprima aspirațiile europene;

P.  întrucât, în temeiul Legii privind democrația și drepturile omului în Belarus din 2011, doptată în unanimitate de Senatul SUA și promulgată de către Președintele Barack Obama la 3 ianuarie 2012, Statele Unite solicită IIHF să își suspende planurile de a organiza Campionatul Mondial din 2014 în Belarus până când Guvernul din Belarus pune în libertate toți deținuții politici,

1.  continuă să condamne cu fermitate situația tot mai gravă a drepturilor omului și libertăților fundamentale combinată cu lipsa unor reforme democratice și economice profunde din Belarus și va continua să se opună reprimării oponenților regimului de la Minsk;

2.  deploră în mod ferm execuția lui Vladislav Kovaliov și a lui Dimitri Konovalov, care a avut loc în ciuda protestelor interne și internaționale continue și invită autoritățile din Belarus să predea corpurile celor două persoane familiilor respective pentru a-i înmormânta; invită autoritățile din Belarus să introducă fără întârziere un moratoriu asupra pedepsei cu moartea;

3.  condamnă persecutarea constantă a apărătorilor drepturilor omului și a membrilor opoziției democratice, precum și hărțuirea activiștilor societății civile și a mass-mediei independente din Belarus din motive politice;

4.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a tuturor prizonierilor politici; reiterează faptul că nu pot exista progrese în dialogul UE-Belarus în lipsa unor progrese ale Belarusului pe planul democrației, drepturilor omului și al statului de drept și până la eliberarea necondiționată și la reabilitarea completă a drepturilor civile ale tuturor deținuților politici, printre care se numără Ales Bialiatski, președintele Centrului „Viasna” pentru drepturile omului și vicepreședinte al FIDH, doi foști candidați la alegerile prezidențiale, Mikalai Statkevich și Andrei Sannikau, șefii campaniilor prezidențiale ale candidaților opoziției democratice, Pavel Seviarynets și Dzmitry Bandarenka, precum și Syarhey Kavalenka, deținut politic arestat pentru presupusa încălcare a arestului la domiciliu, care se află într-o grevă a foamei prelungită, fapt ce a dus la deteriorarea critică a sănătății sale și îi amenință în mod direct viața;

5.  subliniază că decizia de rechemare a tuturor ambasadorilor statelor membre ale UE din Belarus dovedește faptul că tentativele autorităților belaruse de a diviza Uniunea Europeană în ceea ce privește deciziile referitoare la sancțiuni au eșuat;

6.  subliniază că un angajament ferm al tuturor statelor membre ale UE, precum și al altor țări democratice de a acționa unite în perioade dificile poate contribui la promovarea valorilor universale în țări precum Belarus și poate apropia aceste țări de drumul spre tranziția democratică;

7.  condamnă retorica agresivă utilizată de Aliaksandr Lukașenka la adresa Ministrului de Externe al Germaniei;

8.  regretă întocmirea, de către guvernul belarus, a unei liste ce cuprinde numele unor persoane care au interdicție de călătorie în străinătate, prin care se interzice mai multor opozanți și militanți pentru drepturile omului să părăsească țara; își exprimă compasiunea pentru toate persoanele adăugate pe această listă și invită autoritățile de la Minsk să pună capăt unor astfel de practici care încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor din Belarus;

9.  subliniază că, în loc de a opta pentru o autoizolare tot mai mare, autoritățile de la Minsk ar trebui să opteze pentru decizia potrivită pentru populația sa și să instituie un climat de deschidere față de democrație;

10.  invită federațiile naționale de hochei pe gheață ale statelor membre ale UE și toate celelalte națiuni democratice să solicite IIHF, inclusiv cu ocazia următorului congres din mai de la Helsinki, Finlanda, să își revizuiască decizia anterioară și să ia în considerare posibilitatea de a realoca unei alte țări gazdă Campionatul Mondial de Hochei pe Gheață din 2014, prevăzut a se desfășura în Belarus, până la eliberarea tuturor deținuților politici, recunoscuți de organizațiile internaționale din domeniul drepturilor omului drept „prizonieri de conștiință”, și până când regimul își demonstrează în mod clar angajamentul față de respectarea drepturilor omului și a statului de drept;

11.  salută decizia Consiliului din 28 februarie 2012 de a consolida măsurile restrictive și de a adăuga 21 de persoane responsabile de reprimarea societății civile și a opoziției democratice din Belarus pe lista celor care fac obiectul unei interdicții de călătorie și al înghețării activelor;

12.  salută decizia Consiliului din 23 martie 2012 de a înăspri măsurile restrictive împotriva regimului belarus prin adăugarea a 12 de persoane care beneficiază de pe urma, și sprijină regimul din Belarus, precum și persoane responsabile de reprimarea societății civile și a opoziției democratice din Belarus pe lista celor care fac obiectul unei interdicții de călătorie și al blocării activelor și prin blocarea activelor a 29 de entități care sprijină regimul;

13.  solicită Consiliului să țină seama de ultimele evoluții ale relațiilor diplomatice dintre UE și Belarus, precum și de noua deteriorare a situației drepturilor omului și a libertăților fundamentale din această țară și, pe baza acestor considerente, să adopte o decizie privind măsuri restrictive suplimentare, care să includă, de asemenea, sancțiuni economice;

14.  subliniază că Uniunea Europeană și Belarusul ar trebui să aibă bune relații de vecinătate și că acestea că acestea ar trebui să beneficieze de un sprijin solid oferit de puternicul angajament asumat de UE față de societatea civilă și opoziția democratică din Belarus, precum și de sprijinul acordat de către UE aspirațiilor democratice ale populației din Belarus;

15.  solicită din nou Comisiei să sprijine, prin toate mijloacele financiare și politice disponibile, eforturile societății civile din Belarus, ale mass-mediei independente (inclusiv TV Belsat, Radioul European pentru Belarus, Radio Racja și altele) și ale organizațiilor neguvernamentale din Belarus destinate să promoveze democrația și să se opună regimului;

16.  subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse între UE și țările estice învecinate în cadrul Parteneriatului estic, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea parlamentară a acestuia, Adunarea Parlamentară Euronest, pentru a atinge obiectivul comun de a iniția un veritabil proces de democratizare în Belarus;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Adunărilor Parlamentare ale OSCE și Consiliului Europei, Secretariatului Comunității Statelor Independente, precum și Parlamentului și Guvernului Republicii Belarus.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2012)0063.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0392.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0244.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0099.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2011)0022.
(6) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 37.
(7) JO C 286 E, 22.10.2010, p. 16.
(8) JO L 55, 29.2.2012, p. 19.
(9) JO L 19, 24.1.2012, p. 31.


Fondul european pentru democrație
PDF 228kWORD 79k
Recomandarea Parlamentului European din 29 martie 2012 adresată Consiliului referitoare la modalitățile de posibilă creare a unui Fond european pentru democrație (2011/2245(INI))
P7_TA(2012)0113A7-0061/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de recomandare adresată Consiliului prezentată de Alexander Graf Lambsdorff, în numele Grupului ALDE, privind modalitățile de posibilă creare a unui Fond european pentru democrație (B7-0391/2011),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării(1),

–  având în vedere articolele 2, 6, 8 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(2), în special punctul 10,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică(3) și la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea sudică(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în această privință(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 aprilie 2002 referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu și către Parlamentul European, intitulată „Rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor omului și a procesului de democratizare în țările terțe” (6),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de înființare a unui instrument de finanțare pentru promovarea democrației și drepturilor omului la scară mondială (IEDDO)(7),

–  având în vedere acordurile dintre UE și țările terțe și clauzele privind drepturile omului și democrația din cuprinsul acestora,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 18 mai 2009 privind „Susținerea guvernanței democratice: către un cadru consolidat al UE”,

–  având în vedere cele trei seturi de concluzii ale Consiliului: cele din 22 octombrie 2009 privind sprijinirea democrației în relațiile externe ale UE, cele din 13 decembrie 2010, care conțin Raportul privind progresele realizate în 2010 și lista de țări-pilot, precum și cele din 20 iunie 2011 privind politica europeană de vecinătate,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate 25 mai 2011, „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303),

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei privind un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene (COM(2011)0200),

–  având în vedere Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 20 iunie 2011 privind politica europeană de vecinătate, adoptate în cadrul celei de a 3101-a reuniuni,

–  având în vedere Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 1 decembrie 2011 privind Fondul european pentru democrație, adoptate în cadrul celei de a 3130-a reuniuni,

–  având în vedere instrumentele financiare tematice și geografice ale Comisiei privind democratizarea și drepturile omului (cum ar fi Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), Instrumentul european pentru vecinătate și parteneriat (IEVP) etc.);

–  având în vedere scrisoarea din 25 noiembrie 2011 de sprijinire a înființării Fondului european pentru democrație (FED) adresată Președintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, și Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Comisiei, Catherine Ashton,

–  având în vedere articolul 121 alineatul (3) și articolul 97 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0061/2012),

A.  întrucât tratatele Uniunii Europene consacră drepturile universale ale omului și democrația ca valori fondatoare ale Uniunii și principii și obiective ale acțiunii externe a acesteia;

B.  întrucât articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede principiul integrării dimensiunii de gen, afirmând că, în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei;

C.  întrucât, în Planul său de acțiune pentru sprijinirea democrației în relațiile externe ale UE, Consiliul își afirmă voința de a îmbunătăți coerența și eficacitatea sprijinului său, dar întrucât s-au realizat progrese modeste în acest sens;

D.  întrucât Parlamentul a salutat inițiativa de instituire a Fondului european pentru democrație în rezoluția sa din 7 iulie 2011 referitoare la politicile externe ale UE în favoarea democratizării;

E.  întrucât instituirea Fondului european pentru democrație (FED) a fost sprijinită în scrisoarea adresată Președintelui PE, Jerzy Buzek, și Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Comisiei, Catherine Ashton, de către mai mulți susținători importanți ai drepturilor omului, printre care Aung San Suu Kyi și Alexsandr Milinkievici, laureați ai Premiului Saharov;

F.  întrucât UE și statele sale membre nu au transpus încă în practică o veritabilă abordare coerentă și strategică în ceea ce privește aspectele democratizării, care să recunoască sprijinirea democrației ca o chestiune de sine stătătoare;

G.  întrucât evenimentele Primăverii arabe și din vecinătatea estică au demonstrat necesitatea unui angajament strategic urgent din partea Uniunii Europene în țările autoritariste și în cele care militează pentru reforme democratice, care să aibă la bază o abordare nouă și diferită pentru a restabili credibilitatea și pentru a oferi rapid asistență în procesul de tranziție spre democrație; întrucât înființarea Fondului european pentru democrație ar putea reprezenta unul dintre cele mai concrete răspunsuri ale Uniunii Europene la provocările democratizării în vecinătatea noastră și dincolo de aceasta;

H.  întrucât femeile joacă un rol-cheie în procesele de democratizare și în reușita mișcărilor sociale;

I.  întrucât evenimentele recente din Africa de Nord și din Orientul Mijlociu au demonstrat că femeile reprezintă factori hotărâtori pentru schimbarea democratică și că drepturile femeilor sunt deseori încălcate, femeile se confruntă mai mult cu riscul sărăciei și sunt marginalizate în viața politică, socială și economică din țările lor;

J.  întrucât revoltele din Africa de Nord și Orientul Mijlociu au reliefat caracterul urgent al încercării de a rezolva problemele legate de instabilitate și de regimurile nedemocratice din vecinătatea Uniunii Europene, acesta fiind un aspect important pentru propria securitate și stabilitate a Europei;

K.  întrucât abordarea consolidată a sprijinirii democrației și drepturilor omului, elaborată în contextul politicii de vecinătate și al documentului UE „Agenda schimbării”, trebuie să fie completată de o capacitate de reacție rapidă mai mare și mai coerentă în contextul ultimelor evoluții în domeniul democrației și al statului de drept;

L.  întrucât Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) se axează pe măsurile urgente cu privire la apărătorii drepturilor omului aflați în pericol, inclusiv jurnaliștii și opozanții, și pe măsurile pe termen lung care vin în completarea instrumentelor geografice existente ale UE;

M.  întrucât partidele politice, personalitățile politice (disidenți, reprezentanți ai opoziției, lideri ai organizațiilor de tineret), mișcările sociale și reprezentanții societății civile, ai sectorului cultural și ai presei (jurnaliști, bloggeri, activiștii de pe rețelele de socializare și artiști) cu un program clar care urmărește îmbunătățirea democrației continuă să joace un rol central în fiecare democrație și în fiecare proces de democratizare; întrucât, din cauza lipsei resurselor, din cauza unui mandat restricționat și a unor proceduri excesiv de lungi ale IEDDO, acești actori politici au beneficiat până acum numai de un sprijin limitat;

N.  întrucât Consiliul Afaceri Externe a aprobat inițiativa creării unui Fond european pentru democrație (FED); întrucât lucrările avansează rapid către înființarea acestuia și este imperios necesar să se ajungă la un acord privind detaliile operaționale;

1.  adresează Consiliului următoarea recomandare, solicitându-i:

   (a) să se asigure că FED va genera o perspectivă mai strategică și mai politică privind rolul UE în sprijinirea democrației, oferind un sprijin adaptat la situații, flexibil, într-un timp util și orientat de la bază spre vârf, furnizând o reprogramare rapidă acolo unde este nevoie, pentru a contribui la facilitarea tranziției democratice în țările partenere;
   (b) să demonstreze că, pentru realizarea obiectivelor precizate anterior, crearea unui nou fond constituie o modalitate mai adecvată și mai eficientă decât o revizuire a instrumentelor existente, în special IEDDO;
   (c) să clarifice misiunea și valorile FED pentru a asigura criterii clare de selecție a beneficiarilor, în special în ceea ce privește metodologia proceselor de selecție;
   (d) să sublinieze coerența și eficacitatea sprijinului UE pentru democrație, după cum este prevăzut în Planul de acțiune pentru sprijinirea democrației în relațiile externe ale UE, precum și să mandateze și să organizeze FED în acest sens;
   (e) să ceară FED să garanteze principiul asumării la nivel național a proceselor democratice și astfel încât procesul de construcție a democrației să se realizeze pornind de la consolidarea bazei societății și până la cele mai înalte organisme guvernamentale;
   (f) să se asigure că FED, în timp ce încurajează „o democrație profundă și sustenabilă” în țările aflate în pretranziție, tranziție și posttranziție, concentrându-se în primul rând, dar nu exclusiv, pe vecinătatea europeană, va primi un mandat axat care să îi permită să completeze măsurile de sprijinire a democrației cu alte instrumente și să sublinieze valoarea adăugată a noii entități;
   (g) să beneficieze de experiențe valoroase printr-o concentrare inițială (dar nu exclusivă) asupra vecinătății europene;
   (h) să asigure că FED joacă un rol sinergic și complementar în ceea ce privește activitățile întreprinse de către instituțiile europene, inclusiv Parlamentul European, statele membre, agențiile lor și fundațiile pe care le finanțează, conlucrând îndeaproape cu acestea, creând parteneriate și evitând suprapunerile; să asigure o complementaritate și coordonare strânsă cu Fundația europeană Anna Lindh, în special pentru promovarea democrației în zona Mării Mediterane, ;
   (i) să se asigure că FED oferă valoare adăugată prin completarea și nu prin suprapunerea sau limitarea activităților instrumentelor de finanțare existente, în special IEDDO și IdS; să ia act de faptul că FED ar putea lansa proiecte care ar putea fi continuate ulterior de IEDDO sau de instrumente geografice, creând o interfață de programare, astfel încât să asigure coerența și sustenabilitatea pe termen lung;
   (j) să definească o metodologie precisă care să permită evitarea suprapunerilor între instrumentele financiare, a complexității structurilor comunitare și parlamentare (OPPD, ECG etc.) care activează în domeniul drepturilor omului și FED înainte de începerea proiectului;
   (k) să se asigure că, la nivelul planificării strategice, FED cooperează cu alte instrumente și structuri ale UEactive în domeniul drepturilor omului și al democrației, în special IEDDO, IdS, CSC și instrumentele geografice; să asigure o gestionare financiară transparentă și solidă și costuri de administrare și tranzacționare scăzute; să țină seama de importanța metodei comunitare, Comisia fiind invitată să examineze cât de curând posibil modul în care instrumentele UE ar putea să ofere în viitor mecanisme de reacție mai rapide, precum și modalitatea și momentul în care ar putea fi creat un fond fiduciar al UE, în cazul în care se stabilește temeiul juridic adecvat în noul Regulament financiar; să se asigure că finanțarea FED, în situația în care beneficiază de o contribuție din partea bugetului UE, nu va afecta resursele deja limitate ale IEDDO;
   (l) să ofere FED capacitatea de a acționa în trei stadii: pretranziție, tranziție și posttranziție, și să demareze proiecte și idei și soluții inovatoare la nivelul de bază, care, până în prezent, nu au putut fi susținute de UE din cauza constrângerilor procedurale ori pentru atenuarea riscurilor; să modeleze FED, în plus, astfel încât acesta să fie mai puțin circumspect în fața riscurilor, respectând totodată Regulamentul financiar al UE;
   (m) să solicite să se asigure imparțialitatea misiunilor de observare a alegerilor din cadrul UE, considerând, prin urmare, că FED nu ar trebui să le includă în activitățile sale de promovare a democrației;
   (n) să se orienteze, în primele stadii ale finanțării dintr-o țară anume, spre un grup larg de posibili beneficiari, inclusiv principalii actori politici în favoarea democrației (de exemplu, personalități politice în curs de afirmare, mișcări populare și ONG-uri neînregistrate și sindicate), grupuri de supraveghere împotriva abuzurilor, persoanele care denunță abuzuri, activiști politici individuali, personalități din mediul cultural, noi actori media (bloggeri și alții), organizații pentru drepturile minorităților și grupuri de reflecție, pentru a permite FED să sprijine o gamă largă de actori locali care militează pentru reforme democratice; să ofere sprijin actorilor și mișcărilor politice menționate anterior într-o manieră pluralistă;
   (o) să se asigure că FED acordă o atenție specială participării femeilor în procesul de reforme democratice, prin sprijinirea organizațiilor femeilor și a proiectelor derulate în domenii sensibile sub aspectul genului, cum ar fi combaterea violenței, crearea de locuri de muncă și participarea politică, extinderea accesului egal la justiție și educație pentru femei și fete și prevenirea sau oprirea încălcărilor existente ale drepturilor femeilor;
   (p) să considere esențial ca FED să ofere un sprijin pluripartit asociațiilor din țările în tranziție, având în vedere rolul esențial al acestora în procesul democrației, astfel încât să contribuie la realizarea consensului la nivel național;
   (q) să-i permită FED să acorde granturi beneficiarilor în mod direct și nediscriminatoriu și în cooperare cu delegațiile UE din zonă și, eventual, prin intermediul unor fundații politice și al unor ONG-uri care au obținut rezultate pozitive în activități de sprijinire a democrației; să se asigure, mai ales la început, că reatribuirea funcționează ca un mecanism eficient, permițându-i FED să lucreze cu partenerii locali care posedă cunoștințele și infrastructurile locale necesare și se bucură de încrederea populației locale; să ia act de faptul că reatribuirea, în măsura în care respectă pluralitatea politică la nivelul UE și se efectuează prin intermediul unor donatori centrali, ar reduce atât sarcina administrativă a FED, cât și posibilele riscuri;
   (r) să organizeze FED ca o structură administrativă simplă, flexibilă și eficientă, cu sediul în Bruxelles, dotată cu mecanisme simple de acordare a granturilor; solicitanții nu trebuie să fie supuși unor proceduri greoaie de atribuire; cofinanțarea de către beneficiari nu ar trebui să fie o condiție preliminară pentru finanțare; acordarea granturilor ar trebui să fie condiționată de respectarea unor criterii clare și stricte, iar lista beneficiarilor ar trebui să fie publică, cu excepția cazului în care periclitează securitatea acestora; ar trebui puse în aplicare măsuri de protecție adecvate pentru a preveni frauda și deturnarea de fonduri;
   (s) să integreze în FED canale adecvate pentru cooperarea și coordonarea structurată cu actorii implicați aflați la Bruxelles sau la fața locului; să se asigure că între viitorul comitet executiv și personalul FED și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Comisie și Parlament există o strânsă cooperare și consultare privind strategiile, obiectivele și inițiativele respectivelor instrumente ale UE, precum și un dialog structurat cu delegațiile UE și ambasadele locale ale statelor membre;
   (t) să se asigure că FED are legături solide cu grupurile de beneficiari și le consultă în mod regulat, fără a avea însă birouri regionale, ci bazându-se în schimb pe delegațiile UE și pe organizațiile locale sau pe experți și profesioniști independenți care au făcut obiectul unor verificări amănunțite pentru a se asigura că nu există niciun fel de legături cu organizații criminale sau teroriste;
   (u) să se asigure că UE poate exercita o influență politică proporțională cu contribuția sa bugetară; să creeze o structură de guvernare simplă, transparentă și reprezentativă din punct de vedere politic, cu o proporție echilibrată și eficientă din punctul de vedere al costurilor de reprezentanți ai statelor membre și ai instituțiilor UE, inclusiv ai Parlamentului, și de experți și profesioniști independenți; să găsească un echilibru clar între autonomia și independența FED și responsabilitatea acestuia față de fondatorii săi și să asigure gradul cel mai înalt posibil de integritate financiară a propriilor conturi, având grijă mai ales ca fondurile să nu fie irosite din cauza corupției și să nu fie alocate vreunei persoane sau entități care deține vreo legătură, de orice natură, cu organizații criminale sau teroriste;
   (v) să se asigure că este instituit un sistem adecvat de monitorizare, care să evalueze eficacitatea finanțărilor oferite;
   (w) să considere totuși că ar trebui să se acorde prioritate instituirii FED ca instrument de finanțare extern al UE în cadrul instituțional al Uniunii Europene, astfel încât să garanteze că Parlamentul își poate exercita în mod corespunzător competențele legislativă și bugetară cu privire la contribuția UE și la activitățile de programare;
   (x) să garanteze că contribuția UE la bugetul FED se face în deplină conformitate cu principiile bunelor practici financiare și este administrată de către un personal instruit în ceea ce privește aplicarea Regulamentului financiar în relație cu bugetul UE, precum și că Parlamentul își poate exercita controlul legislativ și bugetar deplin, inclusiv posibila monitorizare și supraveghere de către autoritatea bugetară a modului de utilizare a acestei finanțări;
   (y) să garanteze că Parlamentul poate efectua o activitate de supervizare politică generală a activităților și programelor FED și să se asigure că punerea în aplicare a măsurilor acestuia este atent monitorizată și evaluată de către o parte terță independentă, asigurând, printre altele, că Parlamentul este informat în mod constant cu privire la rapoartele anuale ale FED; să acorde spațiu suficient Parlamentului pentru a-i permite acestuia să-și aducă propria contribuție în etapa de programare, să stabilească prioritățile și liniile de acțiune strategice și să împărtășească puterea sa creativă și experiențele din partea statelor membre în ceea ce privește tranziția, pentru a sprijini procesele de democratizare dincolo de frontierele Europei;
   (z) să se asigure că Parlamentul este implicat și consultat pe parcursul întregului proces de activare și punere în aplicare a FED, printre altele, printr-o selecție echilibrată, din punct de vedere politic, a deputaților în PE pentru consiliul său de administrație și comitetul executiv; să revizuiască alcătuirea consiliului de administrație pentru a asigura că statele membre sunt reprezentante prin intermediul acestuia, precum și să intensifice participarea Parlamentului European în consiliul de administrație al acestui instrument pentru a garanta o influență adecvată, în concordanță cu responsabilitatea Parlamentului în calitate de componentă a autorității bugetare a UE; să permită Parlamentului să-și aducă contribuția, într-un mod semnificativ și sistematic, la definirea orientărilor politice și strategice, a priorităților, a rezultatelor așteptate și a alocărilor financiare globale, care stau la baza activităților fondului;
   (aa) să urmărească îndeaproape impactul, performanțele și valoarea adăugată ale FED în raport cu instrumentele UE, precum și sustenabilitatea acțiunilor finanțate; să formuleze concluziile adecvate și, dacă este necesar, să ajusteze dimensiunea, structura, mecanismele de finanțare și responsabilitatea executivă în consecință; să asigure că rezultatele acestor evaluări sunt transmise Parlamentului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și, spre informare, Comisiei, precum și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0334.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0576.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0153.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0154.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2010)0489.
(6) JO C 131 E, 5.6.2003, p. 147.
(7) JO L 386, 29.12.2006, p. 1.


Raportul privind extinderea pentru Serbia
PDF 268kWORD 138k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la procesul de integrare europeană a Serbiei (2011/2886(RSP))
P7_TA(2012)0114B7-0188/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 2 martie 2012,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, pe care l-a aprobat Parlamentul European la 19 ianuarie 2011 și care reprezintă stadiul final al procesului de ratificare de către statele membre, precum și Acordul interimar privind comerțul și aspectele legate de comerț dintre Comunitățile Europene, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2010,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din 28 februarie 2012,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010 prin care invită Comisia să își pregătească avizul cu privire la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, precum și concluziile Consiliului din 5 decembrie 2011 și concluziile Consiliului European din 9 decembrie 2011,

–  având în vedere avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană ((SEC(2011)1208) și comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–  având în vedere Rezoluția 1244(1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Priștina(2),

–  având în vedere declarația comună a celei de-a 5-a Reuniuni interparlamentare UE-Serbia din 18-19 aprilie 2011,

–  având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007(3) și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație(4),

–  având în vedere Decizia 2011/361/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind semnarea și încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Serbia de stabilire a unui cadru pentru participarea Republicii Serbia la operațiunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor(5);

–  având în vedere raportul procurorului general al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie prezentat la 7 decembrie 2011,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât, în concluziile Președinției, care au fost publicate în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19 și 20 iunie 2003, s-a promis fără echivoc tuturor țărilor din Balcanii de Vest că vor adera la Uniunea Europeană atunci când vor îndeplini criteriile stabilite, iar acest angajament a fost reluat în consensul reînnoit privind extinderea, adoptat de către Consiliul European la 14 și 15 decembrie 2006, în concluziile Consiliului din 25 octombrie 2010, precum și în cadrul reuniunii ministeriale UE-Balcanii de Vest din 2 iunie 2010;

B.  întrucât, în avizul său din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, Comisia a recomandat Consiliului European să acorde Serbiei statutul de țară candidată,

C.  întrucât strategiile constructive privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt elemente-cheie ale procesului de stabilizare și de asociere;

D.  întrucât Serbia poate deveni un actor important în garantarea securității și a stabilității în regiune;

E.  întrucât chestiunile bilaterale nu ar trebui să reprezinte un obstacol și nu ar trebui utilizate drept obstacol în procesul de aderare, ci ar trebui abordate într-un spirit constructiv, cât mai curând posibil, ținând seama de interesele și valorile generale ale UE;

1.  salută decizia Consiliului de a acorda Serbiei statutul de țară candidată la 1 martie 2012; salută progresul realizat de Serbia în procesul de reformă și acordul dintre Belgrad și Priștina privind cooperarea regională incluzivă, încheiat la 24 februarie 2012; subliniază importanța primordială a continuării dialogului dintre Belgrad și Pristina și a aplicării cu bună credință a acordurilor convenite;

2.  consideră că, dacă se iau măsuri adecvate în vederea realizării priorităților-cheie prezentate de Comisie în avizul său și dacă procesul de reformă continuă, ar trebui deschise cât mai curând posibil negocierile de aderare cu Serbia, demonstrând în acest fel angajamentul Uniunii Europene față de perspectiva europeană a acestei țări; salută progresele semnificative ale Serbiei, recunoscute de Consiliul European, în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga și reamintește că realizarea de noi progrese în ceea ce privește procesul de integrare europeană depinde de progresele în acest domeniu, în special de respectarea statului de drept, a drepturilor omului, de protecția egală și angajată a tuturor minorităților din Serbia în conformitate cu standardele europene, de menținerea unor relații de bună vecinătate și a cooperării regionale, inclusiv prin soluționarea pașnică a aspectelor bilaterale, precum și de îmbunătățirea funcționării economiei de piață; solicită, în special autorităților sârbe să nu organizeze alegeri locale în localitățile din nordul Kosovo, care ar fi contrare dreptului internațional și Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1244; invită autoritățile sârbe să încurajeze integrarea acestor localități în teritoriul mai larg al provinciei Kosovo;

3.  salută progresele în ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere și solicită celorlalte state membre ale UE să finalizeze fără întârziere procedurile de ratificare;

4.  subliniază că este important ca alegerile parlamentare și locale prevăzute să se desfășoare la 6 mai 2012 să fie corecte și transparente; subliniază că este important să se completeze cât mai rapid lista finală a alegătorilor cu drept de vot;

5.  felicită faptul că ultimii doi inculpați fugari căutați de către TPII, Ratko Mladić și Goran Hadžić, au fost predați justiției, cooperarea sa cu TPII fiind astfel pe deplin satisfăcătoare; subliniază faptul că arestarea acestora nu a reprezentat doar o condiție pentru continuarea progresului Serbiei către UE, ci, mai ales, o etapă necesară pentru a face dreptate victimelor conflictelor din anii 1990 din fosta Iugoslavie și pentru reconcilierea în regiune; solicită o cooperare neîntreruptă cu Tribunalul, în care să se angajeze pe deplin, și anchetarea minuțioasă și urmărirea penală a persoanelor implicate în rețelele de sprijin, care au permis fugarilor să se ascundă un timp atât de îndelungat, mai ales în cadrul serviciilor de securitate civilă și militară;

6.  este foarte+ preocupat de evenimentele din nordul Kosovo-ului din a doua jumătate a anului 2011, și în special de violențele stârnite de incidentele din iulie și de atacurile ulterioare împotriva forțelor internaționale ale KFOR; condamnă astfel de acțiuni, reamintind guvernului Serbiei că are obligația de a face tot ce-i stă în putință pentru a le împiedica; reiterează că numai făcând eforturi politice permanente cu bună credință și găsind soluții atent negociate, pragmatice și sustenabile în cadrul dialogului mediat de UE dintre Belgrad și Priștina tensiunile din regiune pot fi dispărea pentru totdeauna și reamintește importanța primordială a unei relații stabile, bazate pe respect reciproc între majoritate și minoritate; salută, în acest sens, acordurile privind libertatea de circulație convenite și participarea statului Kosovo la organizațiile regionale și solicită guvernului Serbiei să le pună în aplicare pe deplin fără întârziere; salută circulația regulată de bunuri care a fost asigurată prin acceptarea ștampilelor vamale, protocolul tehnic referitor la punerea în aplicare a acordului privind strategia integrată de gestionare a frontierelor, eliberarea registrelor de stare civilă luate din Kosovo de către autoritățile sârbe pentru EULEX și demararea punerii în aplicare a acordului privind libertatea de circulație la 26 decembrie 2011, drept primele măsuri pozitive pentru implementarea acordurilor; salută declarația președintelui Tadić privind necesitatea distrugerii baricadelor, urmată de înlăturarea parțială a acestora; solicită liderilor politici să adopte un discurs constructiv pentru a nu pune în pericol punerea în aplicare a acordurilor convenite și negocierile în curs dintre Serbia și Kosovo; reamintește că libera circulație a persoanelor, bunurilor, ideilor, serviciilor și a capitalului este o valoare fundamentală a UE și solicită autorităților sârbe să promoveze înlăturarea permanentă a baricadelor rămase, permițând accesul și trecerea libere la punctele de trecere, facilitând în același timp cooperarea EULEX cu sârbii din Kosovo pentru a permite EULEX și KFOR să își execute pe deplin mandatele; salută, în acest sens, înlăturarea barajelor rutiere rămase pe partea sârbă a frontierei, precum și anchetele penale ale autorilor incidentelor din iulie 2011;

7.  salută reafirmarea necesității continuării dialogului dintre Priștina și Belgrad pentru îmbunătățirea condițiilor de viață atât pentru cetățenii Serbiei, cât și pentru cei ai Kosovo și subliniază importanța acestui proces pentru cooperarea regională mai extinsă, stabilitate și dinamism în procesul de aderare; solicită anchetarea corespunzătoare a cazurilor de violență, în special a celor în care este implicată forța multinațională de menținere a păcii din Kosovo (KFOR); cu toate acestea, reamintește că eliminarea structurilor paralele din Kosovo ar constitui punctul central al întregului proces de cooperare;

8.  salută faptul că cetățenii sârbi au, din decembrie 2009, posibilitatea să călătorească în zona Schengen fără vize, fapt susținut cu fermitate de Parlament; sprijină în totalitate prelungirea regimului de liberalizare a vizelor, dar, cu toate acestea, este îngrijorat de numărul în creștere de solicitanți de azil în unele state membre ale UE; solicită autorităților să își intensifice eforturile pentru a explica societății inadmisibilitatea unor astfel de solicitări și pentru a identifica și urmări în justiție a organizatorilor de „călătorii pentru obținerea azilului”; subliniază, cu toate acestea, că toate măsurile care vizează prevenirea aplicării necorespunzătoare a regimului de călătorii fără viză trebuie să se bazeze pe statul de drept și nu trebuie să încalce drepturile fundamentale, cum ar fi să refuze cetățenilor în mod arbitrar dreptul de a își părăsi țara; solicită statelor membre ale UE să sprijine Serbia în eforturile sale pentru combaterea crimei organizate în ceea ce privește traficul falșilor solicitanți de azil; în plus, constată că Serbia primește din ce în ce mai mulți solicitanți de azil, necesitând, prin urmare, o gestionare mai eficientă a solicitărilor de azil;

9.  subliniază că numeroși solicitanți de azil din Uniunea Europeană provin din rândul minorităților etnice; solicită autorităților sârbe să ia măsuri pentru soluționarea problemelor acestora, care sunt agravate de situația economică actuală și de rata ridicată a șomajului, facilitând integrarea lor în societate și îmbunătățind condițiile lor de trai; consideră că astfel de măsuri vor reduce, și în cele din urmă elimina cauzele fundamentale ale numărului ridicat de cereri de azil; în plus, solicită statelor membre ale UE ca, în cooperare cu Comisia și autoritățile UE de aplicare a legii, să-și intensifice eforturile pentru combaterea grupurilor de crimă organizată implicate în traficul de persoane;

10.  reamintește, de asemenea, că respectarea minorităților și protecția acestora reprezintă elemente importante ale criteriilor de aderare la UE; împărtășește opinia Comisiei Europene potrivit căreia aplicarea de către Serbia a cadrului juridic și instituțional pentru protecția minorităților trebuie îmbunătățită; salută, prin urmare, intenția Comisiei, consemnată în declarația sa din protocolul Consiliului din 28 februarie 2012, de a monitoriza îndeaproape eforturile Serbiei în acest sens și așteaptă cu interes raportul acesteia;

11.  subliniază importanța deosebită a luptei împotriva corupției și a crimei organizate pentru statul de drept în țară; salută recenta adoptare a unor legi menite să contribuie la combaterea corupției și încurajează autoritățile sârbe să se concentreze asupra aplicării lor efective; își exprimă preocupările în legătură cu faptul că acestea nu sunt aplicate și cu influențarea activității instituțiilor independente și a mass-media de către puterea executivă; subliniază, în acest sens, că poziția Serbiei conform indicelui de percepție a corupției nu s-a îmbunătățit în ultimii trei ani; subliniază că, pentru combaterea corupției, este nevoie de o voință politică reală, nu doar declarată; încurajează guvernul să instituie o conducere puternică a proceselor de combatere a corupției; salută, în egală măsură, decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea deținerii mai multor funcții publice ca un pas către mai multă transparență în sectorul public, reducând riscul conflictelor de interese; subliniază, cu toate acestea, faptul că interesele combinate ale partidelor politice și ale sectorului privat susțin corupția sistemică, o problemă comună în regiune care continuă să fie răspândită și solicită rezultate credibile în acțiunile în justiție în ceea ce privește cazurile foarte importante și implementarea unui sistem corespunzător de protecție pentru persoanele care le semnalează; subliniază, de asemenea, că și corupția în sectorul sănătății reprezintă o preocupare deosebită; îndeamnă guvernul să abordeze în continuare rezultatele corupției sistemice și la nivel înalt identificate de Consiliul Anticorupție și Agenția Anticorupție și, de asemenea, să se asigure că aceste agenții dispun de resursele financiare și administrative adecvate pentru îndeplinirea activităților și să ofere sprijin la nivel mai înalt pentru strategia de combatere a corupției;

12.  este preocupat de proiectul de lege privind modificarea legii referitoare la achizițiile publice, care nu este în conformitate cu Strategia pentru dezvoltarea achizițiilor publice a guvernului sârb; solicită guvernului sârb să permită consultări publice corespunzătoare cu privire la proiectul de lege și să îl modifice pentru ca acesta să fie în conformitate cu strategia oficială a guvernului privind achizițiile publice și cu standardele internaționale; subliniază faptul că modificările la lege nu ar trebui să diminueze competența organismului care monitorizează procedurile de achiziții publice, deoarece acest domeniu a fost identificat drept una dintre cele mai mari surse de corupție sistemică din această țară;

13.  atrage atenția asupra multor nereguli înregistrate, în special în ceea ce privește privatizarea și achizițiile publice, și solicită mai mult angajament activ din partea autorităților de aplicare a legii pentru asigurarea de anchete minuțioase și aducerea în fața justiției a autorilor acestor nereguli; atrage atenția, în acest sens, asupra importanței capitale de a redacta un registru detaliat și complet al proprietăților publice pentru a garanta un mediu economic sigur și previzibil, a asigura continuarea restituirii proprietăților private fără niciun fel de discriminare, cu atât mai puțin pe motive etnice, a evita procese care implică lichidarea și falimentul întreprinderilor private cauzate de taxe incorect mărite și aplicate retroactiv, pentru a revizui astfel de cazuri și a permite compensarea corespunzătoare a celor afectați și pentru a împiedica exproprierea ilicită a bunurilor publice de către interesele private; salută faptul că adoptarea legii privind reabilitarea soluționează chestiuni controversate privind culpa colectivă și că în acest act normativ predomină responsabilitatea individuală; solicită guvernului să garanteze eficiență și nediscriminare în cadrul procesului de punere în aplicare a legii privind restituirea și a legii privind reabilitarea;

14.  salută adoptarea legii privind finanțarea activităților politice, drept un pas important către transparența sistemului politic, și solicită implementarea adecvată a acesteia, în special pentru înființarea unui sistem eficient de monitorizare a tranzacțiilor și sancțiuni eficiente;

15.  reamintește importanța activității parlamentului sârb, salută măsurile luate pentru consolidarea rolului său legislativ și cel de control asupra activității guvernului, și solicită continuarea eforturilor de consolidare a capacităților în vederea îndeplinirii în mod eficient a sarcinilor sale, mai ales în ceea ce privește serviciile de securitate; salută, în acest sens, decizia de a reorganiza serviciile parlamentului în vederea simplificării și sporirii eficacității activităților acestora;

16.  ia act de reforma sistemului judiciar și a procuraturii, precum și de reorganizarea sistemului în vederea îmbunătățirii eficienței acestuia și eliminarea cazurilor nesoluționate, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția; cu toate acestea, invită guvernul sârb să își intensifice eforturile pentru asigurarea independenței și profesionalismului acestor două sectoare, care ar trebui să facă obiectul unor reforme ample și profunde; subliniază că dezvoltarea unui sistem judiciar apolitic și separarea puterilor reprezintă elemente esențiale în cadrul reformei sistemului judiciar;

17.  regretă lipsa transparenței și dificultățile și deficiențele existente în procedura de control jurisdicțional, precum și în procesul de apel al judecătorilor și procurorilor al căror mandat nu este reînnoit, și impactul pe care aceste deficiențe l-ar putea avea asupra independenței sistemului judiciar, asupra separării puterilor și asupra statului de drept, precum și asupra dreptului la tratament imparțial pentru toți membrii sistemului judiciar, inclusiv cei îndepărtați din funcție; solicită autorităților să garanteze că Consiliul Suprem al Magistraturii acționează într-un mod transparent, independent și în deplinătatea capacității de exercitare a funcției sale, pe baza unor criterii consecvente și ferme stabilite clar prin lege și fără presiuni externe; subliniază necesitatea unui sistem obișnuit de evaluare a performanței judecătorilor pentru asigurarea calității permanente a sistemului judiciar după finalizarea procedura de control;

18.  își exprimă preocupările profunde față de afirmațiile repetate în ceea ce privește utilizarea abuzivă a articolului 359 din Codul penal privind abuzul în serviciu, însoțită de o presupusă înghețare nejustificată pe scară largă a unor bunuri private și ale unor societăți; subliniază că aceste afirmații au slăbit încrederea în statul de drept în țară; solicită autorităților să demareze rapid procesul de revizuire a Codului penal pentru a garanta că acesta este în conformitate cu standardele europene și să pună imediat capăt cazurilor de acuzații de abuz în serviciu în întreprinderile private și în cele cu capital majoritar privat, suspendând procedurile penale în curs; subliniază că persoanele acuzate în temeiul articolului 359, despre care se crede că au fost deținuți sau bunurile lor au fost înghețate pentru o perioadă care nu este proporțională cu infracțiunea care le este imputată, ar trebui să facă obiectul unei revizuiri imediate a tuturor procedurilor în care sunt implicați și să aibă dreptul de a-și recupera proprietățile private și de a fi despăgubite în mod echitabil;

19.  solicită autorităților sârbe să revizuiască fără întârziere privatizarea și vânzarea controversată a 24 de societăți (inclusiv „Sartid”, „Jugoremedija”, „Mobtel”, „C market” și „ATP Vojvodina”), întrucât Comisia Europeană a identificat incertitudini grave cu privire la legalitatea acestora, și să declasifice imediat documentele clasificate ca „secret de stat” referitoare la privatizarea și vânzarea acestora, deoarece această clasificare contravine standardelor europene; atrage atenția, în acest sens, asupra importanței capitale de a redacta un registru detaliat și complet al proprietăților publice pentru a garanta un mediu economic sigur și previzibil, pentru a asigura restituirea proprietăților private și pentru a împiedica achiziționarea ilicită a bunurilor publice de către interesele private;

20.  atrage atenția asupra deficiențelor grave în funcționarea programului de protecție a martorilor în ceea ce privește cazurile crimelor de război, care a avut drept rezultat alegerea voluntară a martorilor de a părăsi programul după ce fuseseră intimidați în mod sistematic; solicită Ministerului de Interne și parchetului însărcinat cu crimele de război să depună eforturi în mod activ pentru a asigura siguranța și bunăstarea tuturor martorilor care participă la programul de protecție; subliniază că un program funcțional de protecție a martorilor este de o importanță capitală pentru statul de drept în țară, dar și pentru a demonstra voința politică de a trata în mod eficient cazurile de crime de război lăsate de TPII instanțelor judiciare naționale;

21.  îndeamnă autoritățile sârbe să inițieze și să asigure reabilitarea juridică și despăgubiri financiare pentru persoanele persecutate în trecut din motive politice, etnice sau religioase, inclusiv pentru cele care au avut de suferit ca urmare a aplicării culpei colective;

22.  solicită autorităților ca, în vederea consolidării democrației în Serbia, să se continue eforturile de a elimina moștenirea fostelor servicii secrete comuniste; subliniază importanța continuării reformei sectorului de securitate, care să sporească supravegherea și controlul parlamentar al serviciilor de securitate, și a deschiderii arhivelor naționale, îndeosebi a documentelor fostei poliții secrete, UDBA; încurajează autoritățile să faciliteze accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și să le returneze guvernelor respective dacă acestea le solicită;

23.  salută progresul înregistrat pentru reforma administrației publice, dar subliniază că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a asigura pe deplin profesionalismul și independența de influența politică, prin punerea completă în aplicare a sistemului de numire și de promovare pe baza meritelor; solicită mai multă coordonare în implementarea strategiei pentru reforma administrației publice și pentru includerea administrației locale în cadrul legislativ; atrage atenția asupra faptului că minoritățile naționale sunt subreprezentate în administrația publică, în cadrul instanțelor, precum și în cadrul întreprinderilor de stat;

24.  salută amendamentele la legile privind alegerile, inclusiv cele desfășurate la nivel local, și în special desființarea practicilor nedemocratice de numire a parlamentarilor de către partidele politice indiferent de ordinea de pe listele de votare și „demisiile în alb”, plasând activitatea acestora sub control politic; solicită adoptarea legii privind comisia electorală națională imediat după alegeri, în vederea creării unei instanțe independente pentru a controla procesul electoral;

25.  salută rolul organismelor de reglementare independente în îmbunătățirea eficienței și transparenței instituțiilor țării; laudă îndeosebi eforturile depuse de ombudsman și de comisarul pentru informațiile de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal; îndeamnă autoritățile să acorde instituției naționale de audit, Comisiei pentru protecția concurenței, Biroului de achiziții publice și Comisiei pentru protecția drepturilor ofertanților competențele financiare, administrative și de serviciu adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin; reiterează faptul că organismele de reglementare independente sunt esențiale în lupta împotriva corupției sistemice și în supravegherea eficientă a guvernului;

26.  reamintește că existența unor mijloace de informare în masă puternice, profesionale și independente, precum și accesul la internet reprezintă un element indispensabil al unui sistem democratic; salută, în acest sens, adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de informare publică și planul său de acțiune, precum și retragerea programată a statului din statutul de proprietar al oricărei forme de mass-media; salută faptul că strategia respectă drepturile constituționale privind mijloacele de comunicare în limbile minorităților; este preocupat, cu toate acestea, de eforturile de a controla și a interveni în sectorul mass-media și solicită autorităților să asigure independența acestuia față de presiunea politică sau alte influențe; solicită guvernului sârb să asigure libertatea și independența mass-media în conformitate cu standardele UE; este preocupat de faptul că s-a adoptat o lege penală care interzice publicarea în mass-media a unor comentarii cu privire la procedurile judiciare sau hotărârile judecătorești; este preocupat de amenințările adresate jurnaliștilor sârbi și solicită examinarea minuțioasă a acestora pentru a asigura jurnaliștilor un mediu sigur pentru desfășurarea activității lor în mod eficient și fără necesitatea autocenzurii; subliniază necesitatea de a lua măsuri împotriva concentrării mass-mediei și lipsei de transparență în mass-media, precum și de a garanta un acces egal pe piața publicității, inclusiv bani din fondurile publice cheltuiți pe publicitate și promovare; solicită respectarea Codului deontologic de către jurnaliști; constată că nivelul de acces la internet rămâne scăzut, recunoaște importanța internetului pentru libertatea mass-media și îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în acest domeniu;

27.  regretă faptul că autoritățile naționale au impus efectiv cenzurarea mass-media în țară în ceea ce privește incidentele din iulie 2011 din nordul Kosovo-ului și au prezentat în mod eronat rolul KFOR la aceste evenimente; subliniază importanța pentru democrație a unei mass-media libere și independente și a unui public bine-informat;

28.  salută funcționarea consiliilor minorităților naționale, care au fost alese în mod democratic și care reprezintă minoritățile naționale în domeniile educației, culturii, media și al utilizării limbii oficiale; constată, cu toate acestea, importanța aplicării depline a competențelor acestor organisme autonome de reprezentare a minorităților și necesitatea garantării prin legea privind consiliile minorităților naționale a unor subvenții bugetare adecvate; ia act cu îngrijorare de plângerile referitoare la neregulile în ceea ce privește procesul de pregătire și cerințele juridice pentru instituirea acestor consilii, precum și de plângerile privind încălcarea competențelor garantate ale consiliilor naționale de către anumite ministere și municipalități locale, și invită autoritățile să răspundă acestor plângeri; salută deciziile Tribunalului Administrativ din Serbia, care a susținut procesele Consiliului Național al Minorității Naționale Maghiare, rezultate în urma încălcării competențelor acestuia din urmă de către autoritățile locale;

29.  își exprimă satisfacția cu privire la situația interetnică generală bună și la faptul că numărul și intensitatea incidentelor pe motive etnice din țară s-au redus, dar încurajează Serbia să depună în continuare eforturi în domeniul protecției minorităților, prin punerea în aplicarea cu consecvență a legislației adoptate; este preocupat de protestele albanezilor împotriva discriminării și de o situație tensionată din Sandžak și solicită guvernului să acorde mai multă atenție sporind gradul de respectare a drepturilor fundamentale ale minorităților, inclusiv accesul acestora la educație în limba maternă, accesul egal la piața muncii și reprezentarea echitabilă în cadrul instituțiilor; invită guvernul, de asemenea, să abordeze problema disparităților regionale acordând sprijin dezvoltării sociale și economice a regiunii Sandžak și a regiunii sud-estice, inclusiv a văii Preševo, și să dezvolte strategii pentru reducerea ratei șomajului în regiunile respective; salută acordul la care s-a ajuns în octombrie 2011 în orașul Bujanovac, care prevede măsuri pentru integrarea cetățenilor de etnie sârbă în administrația publică și solicită aplicarea rapidă a acestuia;

30.  constată faptul că, la doi ani de la alegerile pentru consiliile minorităților, încă nu a fost instituit consiliul național bosniac din cauza unor presupuse lacune procedurale din cadrul procesului electoral și solicită crearea rapidă a acestuia în conformitate cu normele în vigoare; solicită liderilor politici și religioși să se abțină de la declarații provocatoare, care riscă să intensifice tensiunile; solicită guvernului sârb să rămână neutru cu privire la tensiunile legate de comunitatea religioasă din Sandžak și să adopte măsuri pentru a garanta relații bune cu această comunitate, asigurându-i în același timp dreptul la libertatea religioasă;

31.  subliniază importanța recensământului populației în colectarea informațiilor statistice importante pentru dezvoltarea Serbiei, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate; salută faptul că recensământul s-a desfășurat cu succes în cea mai mare parte a Serbiei în octombrie 2011; regretă profund apelurile de boicotare a recensământului venite din partea politicienilor de origine albaneză, care au fost puse în practică de membri ai comisiilor municipale de recensământ și de un număr important de cetățeni din Preševo și Bujanovac; constată că autoritățile nu au prezentat încă informații statistice cu privire la etnicitate;

32.  solicită măsuri suplimentare pentru asigurarea implementării depline a cadrului legislativ privind măsurile de combatere a discriminării; este deosebit de preocupat de lipsa de voință politică pentru a promova în mod activ politica toleranței și respectul drepturilor de bază ale omului, precum și pentru a asigura siguranța participanților la Parada mândriei programată pentru 2 octombrie 2011, manifestată în timpul pregătirii sale, și care a condus la interzicerea organizării sale; condamnă în mod ferm remarcile discriminatorii și provocatoare făcute pe acest subiect de unii politicieni și membri ai clericului ortodox; amintește guvernului faptul că libertatea de expresie și de asociere sunt drepturi fundamentale ale omului și valori centrale ale UE, care trebuie să fie respectate de orice țară care aspiră să devină stat membru al UE; salută hotărârea Curții Constituționale din 22 decembrie 2011 privind acest aspect; salută inițiativa pozitivă luată de către Ombudsman și de către comisarul pentru egalitate de a promova aceste valori în societatea sârbă;

33.  solicită investigarea amenințărilor din partea grupurilor extremiste care au fost invocate drept motiv pentru interzicerea paradei; subliniază importanța primelor condamnări pentru discriminarea homosexualilor din Serbia, inclusiv condamnarea de către Înalta Curte din Belgrad a unui conducător de extremă dreapta la doi ani de închisoare pentru incitarea la violență în timpul Paradei mândriei (gay pride) în 2010, însă ia act de ritmul general lent al anchetei cazurilor de violență ce au avut loc în perioada în care s-a desfășurat parada din 2010 și care a avut drept rezultat un număr redus de condamnări și sentințe foarte ușoare; salută, cu toate acestea, măsurile luate de parchet și de tribunale în vederea interzicerii funcționării organizațiilor extremiste; solicită autorităților naționale și municipale să participe în mod activ, în conformitate cu standardele europene, la crearea unei atmosfere de toleranță, inclusiv prin campanii de sensibilizare cu privire la homofobie;

34.  salută progresele înregistrate în ameliorarea protecției copilului și stabilirea unei baze juridice solide și a unor strategii pentru sporirea drepturilor acestora și pentru reformarea sistemului de ocrotire a copilului; cu toate acestea, este preocupat de ritmul lent în care este pusă în aplicare legislația adoptată, îndeosebi cu privire la copiii cu handicap, care, în mare parte, sunt efectiv excluși din societate, și cu privire la dezvoltarea serviciilor de protecție a copilului la nivel local; este deosebit de preocupat de intensificarea violenței juvenile; solicită, în acest sens, autorităților să acționeze ferm pentru aplicarea unor măsuri preventive și să depună toate eforturile necesare pentru eradicarea violenței în școli;

35.  salută amendamentele la legea electorală care mărește procentajul femeilor în organul legislativ; solicită autorităților să pună în aplicare politici de combatere a discriminării, inclusiv a celei indirecte, cu care femeile încă se confruntă pe piața muncii și în alte sectoare ale societății, și să încurajeze o mai mare participare a acestora la viața politică a țării, inclusiv în posturi guvernamentale; este preocupat de faptul că, deși există atât legislații, cât și organisme de punere în aplicare a măsurilor de combatere a discriminării și promovare a egalității de gen, acestora, aplicarea eficientă a legislației existente și continuarea consolidării capacității administrative rămân provocări majore; îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în acest sens; solicită depunerea de eforturi mai susținute pentru a preveni și raporta cazurile de violență domestică, precum și pentru a oferi sprijin victimelor acesteia; salută, în acest sens, deschiderea primului adăpost în sudul Serbiei;

36.  subliniază situația dificilă a comunității romilor, care continuă să fie afectată de discriminare pe piața muncii și să se confrunte cu dificultăți în ceea ce privește accesul la locuințe adecvate, educație și asistență medicală; salută seria de inițiative luate de autorități pentru abordarea, în special, a problemelor legate de condițiile de sănătate, accesul la educație și înregistrarea romilor; solicită reprezentanților comunității romilor să se angajeze activ în acest proces; solicită guvernului Serbiei să pună în aplicare pe deplin Strategia națională pentru îmbunătățirea situației romilor și planul de acțiune aferent pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a romilor în conformitate cu cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor; este preocupat de ratele de școlarizare scăzute în rândul copiilor romi, îndeosebi în rândul fetelor; solicită guvernului sârb să asigure faptul că tuturor romilor le sunt emise acte de identitate, fără de care aceștia sunt împiedicați să se bucure de drepturile civile fundamentale; subliniază situația dificilă a membrilor comunității romilor din Serbia care s-au refugiat în timpul războiului din Kosovo; condamnă evacuarea forțată a romilor, inclusiv a copiilor și a persoanelor în vârstă, fără consultare corespunzătoare sau preaviz, și fără a le oferi locuințe alternative; solicită autorităților să înceteze imediat aceste practici;

37.  solicită autorităților sârbe să instituie un cadru instituțional și juridic pentru organizațiile de servicii sociale, să coordoneze mai bine asigurarea de servicii și de drepturi, adaptându-se la nevoile locale și implicându-i pe beneficiarii existenți și pe cei potențiali în proiectarea, monitorizarea și evaluarea sistemelor, în strânsă cooperare cu autoritățile locale; subliniază importanța consolidării, în acest sens, a capacității autorităților municipale;

38.  subliniază importanța organizațiilor societății civile pentru îmbunătățirea relațiilor interetnice, sporirea toleranței și monitorizarea activităților autorităților; solicită guvernului și parlamentului să instituie și să coordoneze aplicarea unui cadru coerent în vederea consultării adecvate a acestora în elaborarea politicilor sociale; îndeamnă guvernul să investigheze pe deplin toate incidentele împotriva minorităților etnice; este preocupat de amenințările împotriva activiștilor, militanților pentru drepturile omului, jurnaliștilor și organizațiilor media, mai ales a acelora care desfășoară activități în domeniul crimelor de război, crimei organizate, corupției, drepturilor LGBT și al relațiilor cu Kosovo, și solicită autorităților să asigure investigarea acestor amenințări și aducerea în justiție a autorilor acestora, punând capăt nivelului înalt de impunitate existent ;

39.  își exprimă sprijinul față de inițiativa RECOM (Comisia regională pentru căutarea și difuzarea adevărului despre crimele de război și alte încălcări grave ale drepturilor omului în Fosta Iugoslavie) în vederea continuării progresului în cadrul procesului de reconciliere din Balcanii de Vest;

40.  subliniază că Serbia a ratificat convențiile majore pentru drepturile lucrătorilor ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și Carta socială europeană revizuită; subliniază că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale rămân încă limitate în ciuda garanțiilor constituționale și solicită Serbiei să promoveze într-o mai mare măsură aceste drepturi; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic și social, astfel încât acesta să își poată asuma un rol activ în intensificarea dialogului social și un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;

41.  solicită Serbiei și Comisiei să garanteze că reformele structurale și liberalizarea desfășurate în cadrul progresului în direcția aderării la UE nu determină degradarea condițiilor de muncă, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sindicale;

42.  constată cu satisfacție că asistența oferită prin instrumentul de preaderare (IPA) funcționează bine în Serbia; încurajează atât guvernul, cât și UE să simplifice procedurile administrative pentru fondurile IPA cu scopul de a le face mai accesibile pentru beneficiarii mai mici și necentralizați; subliniază necesitatea de a menține un nivel adecvat al sprijinului pentru preaderare în viitoarea revizuire a cadrului financiar al UE;

43.  salută activitatea Ombudsmanului și solicită autorităților să ofere sprijin politic deplin și să asigure punerea în aplicare a recomandărilor sale și să furnizeze serviciile sale cu mijloacele adecvate pe plan financiar și administrativ și în materie de birouri, astfel încât să permită derularea activităților;

44.  salută inițiativa autorităților municipale din Belgrad de a demara o campanie în favoarea Belgradului drept capitală europeană a culturii în 2020 și încurajează proiectele conexe care aduc Belgradul și Serbia mai aproape de UE din punct de vedere cultural, în special cu în ceea ce privește conviețuirea interetnică, înțelegerea multiculturală și dialogul interreligios; solicită statelor membre și Comisiei să sprijine candidatura Belgradului; solicită în acest sens parlamentului sârb să adopte și să aplice legile speciale necesare pentru reglementarea activității culturale și să adopte o strategie de dezvoltare culturală pentru o mai bună aplicare a legislației privind cultura;

45.  reiterează importanța cooperării regionale incluzive în Balcanii de Vest și salută participarea activă a Serbiei în inițiativele regionale și reuniunile bilaterale care promovează relațiile de bună vecinătate, precum și rolul din ce în ce mai activ al acesteia în promovarea reconcilierii în regiune; salută vizita oficială a președintelui Tadić în Bosnia și Herțegovina și sprijinul acestuia pentru integritatea teritorială și suveranitatea țării; solicită guvernului sârb să asigure că relațiile sale directe cu autoritățile Republicii Srpska sunt în conformitate cu acest sprijin declarat și nu subminează integritatea, suveranitatea, competențele și funcționarea eficientă a instituțiilor statului Bosnia și Herțegovina; îndeamnă, în plus, autoritățile sârbe să sprijine reformele din Bosnia și Herțegovina care au drept scop consolidarea și simplificarea instituțiilor țării în vederea reformelor legate de UE; solicită ambelor guverne să organizeze o sesiune comună specială pentru a ajunge la o mai bună coordonare în ceea ce privește reformele legate de UE; salută inițiativele lansate de președinții Josipović și Tadić și realizările acestora în ceea ce privește ameliorarea relațiilor politice dintre Croația și Serbia; reiterează că aceste relații bilaterale pozitive constituie o bază bună pentru soluționarea problemelor pendinte referitoare la frontieră și subliniază că procesele referitoare la genocid intentate de cele două țări una împotriva celeilalte nu ar trebui să împiedice realizarea de progrese suplimentare în această direcție; încurajează autoritățile sârbe să coopereze îndeaproape cu țările fostei Iugoslavii și cu alte state învecinate în vederea soluționării tuturor problemelor existente legate de succesiunea în drept; încurajează cooperarea transfrontalieră cu statele membre ale UE învecinate Bulgaria, Ungaria și România, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării;

46.  salută participarea activă a Serbiei în evoluția procesului de la Sarajevo și în semnarea, la data de 7 noiembrie 2011, de către Serbia, Bosnia și Herțegovina, Croația și Muntenegru, a unei declarații ministeriale privind încheierea strămutărilor și găsirea de soluții durabile pentru refugiați și persoane strămutate; așteaptă cu interes Conferința donatorilor regionali, care urmează să aibă loc la 24 aprilie 2012 în Sarajevo, unde va fi prezentat Programul regional comun de locuințe care acoperă nevoile care au rămas nesoluționate și speră că se va asigura acordarea unei asistențe substanțiale pentru adăpostirea refugiaților și a persoanelor strămutate din toate țările, asigurându-se proporționalitatea cu Serbia, care găzduiește una dintre cele mai mari populații de persoane strămutate din Europa;

47.  salută ameliorarea relațiilor dintre Muntenegru și Serbia; solicită o coordonare mai strânsă între guvernele în cauză în ceea ce privește reformele legate de UE și, în special, în ceea ce privește abordarea provocărilor comune referitoare la statul de drept și, mai ales, lupta împotriva crimei organizate; încurajează ambele guverne să își intensifice eforturile pentru identificarea unei soluții pentru problemele referitoare la frontieră care au mai rămas;

48.  salută acordul încheiat între Serbia și Macedonia cu privire la libera circulație a cetățenilor, alături de acordurile deja semnate de Serbia cu Muntenegru și Bosnia și Herțegovina și speră ca aceste acorduri, care îmbunătățesc relațiile bilaterale și sporesc oportunitățile pentru cetățenii vizați, să poată fi extinse la toate țările din regiune;

49.  subliniază importanța activităților Comisiei pentru reconciliere istorică și reiterează faptul că un dialog permanent ar putea conduce la îmbunătățirea relațiilor; regretă, cu toate acestea, că cea mai mare parte a arhivelor istorice, îndeosebi cele ale fostei poliții secrete, UDBA, rămân închise; îndeamnă, în continuare, la efectuarea unei anchete complete și temeinice cu privire la masacrele din perioada 1944-1945;

50.  solicită autorităților să promoveze exemplul regiunii relativ prospere Voivodina pentru regiunile mai puțin dezvoltate ale Serbiei; solicită autorităților să înceapă rapid adoptarea legii referitoare la finanțarea provinciei la doi ani după adoptarea Statutului din Voivodina;

51.  recomandă ca fondurile europene să devină direct accesibile consiliilor minorităților naționale și organizațiilor societății civile din Serbia, în contextul sprijinului UE acordat procesului de reformă a țării;

52.  încurajează autoritățile să inițieze măsuri suplimentare și să deschidă regiunile frontaliere pentru statele vecine cu scopul de a facilita legăturile comerciale și economice; subliniază importanța deschiderii unui terminal pentru camioanele de marfă și bunurile comerciale la punctul de trecere a frontierei Ribarci-Oltomantsi pentru îmbunătățirea dezvoltării economice locale;

53.  subliniază importanța capitală a educației de înaltă calitate pentru o continuă dezvoltare socială și economică a Serbiei și pentru reducerea șomajului ridicat înregistrat în țară, în special în rândul tinerilor; solicită autorităților să se angajeze în mod activ în promovarea valorii educației în rândul tinerilor și să investească mai mult în învățământul superior; subliniază nevoia de investiții publice în recrutarea absolvenților de învățământ superior cu scopul de a crește eficiența sectorului public și pentru a preveni fenomenul de „emigrare a creierelor” care ar pune piedici mari în calea dezvoltării pe termen lung a țării;

54.  solicită întreprinderea mai multor eforturi pentru a asigura învățarea în limbile minoritare, la nivel federal și provincial, fără restricții și de bună calitate, necesară pentru păstrarea identității etnice și culturale, un drept deja garantat prin mijloace constituționale, precum și prin legea federală privind protejarea drepturilor și libertăților minorităților naționale din 2002 și în conformitate cu orientările prevăzute în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și, în special, pentru a oferi toate manualele și materialele educaționale necesare; salută, în acest sens, deschiderea facultății bilingve din cadrul universității din Bujanovac, care primește atât studenți de origine sârbă, cât și studenți de origine albaneză; încurajează Serbia să copieze acest model de politică în cazul altor minorități, în cazul în care acest lucru este necesar; încurajează atât minoritățile, cât și comunitatea majoritară de etnie sârbă să-și învețe reciproc limbile pentru a asigura o mai bună înțelegere; subliniază nevoia de respectare a diversității culturale a minorităților etnice prin autorizarea unei răspândiri libere a centrelor culturale, a mass-media electronice, a presei și a bibliotecilor care răspund în mod adecvat nevoilor culturale ale acestor comunități;

55.  solicită guvernului sârb să soluționeze problema acreditării Universității Internaționale Novi Pazar din Sandžak și subliniază importanța garantării independenței și imparțialității Comisiei de acreditare și de asigurare a calității;

56.  salută măsurile importante adoptate în vederea stabilirii unei economii de piață funcționale și activitățile guvernului care au condus la îmbunătățirea situației financiare și macroeconomice a Serbiei; ia act de decizia de a îngheța acordul stand-by cu FMI până la alegerea noului guvern; subliniază că Serbia trebuie să implementeze reforme structurale pentru a îmbunătăți capacitatea de producție a economiei și trebuie să scadă deficitul bugetar; reamintește că criza economică și financiară globală a avut un efect negativ asupra societății și, în special, în rândul grupurilor celor mai vulnerabile; solicită autorităților să facă toate eforturile pentru a reduce la minimum efectele adverse asupra acestor grupuri – sărăcia, șomajul, excluderea socială – și pentru a soluționa cauzele acestora prin dezvoltarea politicilor economice și sociale necesare;

57.  subliniază faptul că este necesar un stat de drept adevărat în țară pentru a atrage investiții străine, pentru a îmbunătăți condițiile în vederea unei tranziții mai rapide a economiei către piața liberă și pentru a crea un mediu de afaceri mai favorabil; amintește, în acest sens, că existența monopolurilor compromite semnificativ o astfel de tranziție și solicită guvernului să continue să ia măsuri pentru desființarea acestora; subliniază importanța eliminării birocrației și a sporirii concurenței, precum și rolul sectorului privat;

58.  salută eforturile guvernului de a dezvolta un sector prosper al IMM-urilor prin adoptarea și aplicarea unei legislații pertinente și prin înființarea unor organisme administrative care să vină în sprijinul IMM-urilor; solicită, în același timp, mai multe eforturi pentru a facilita creșterea numărului de IMM-uri prin reducerea sarcinilor administrative și a rigidității pieței muncii prin sporirea accesului la finanțare; îndeamnă guvernul să utilizeze o definiție a IMM-urilor care să fie în deplină conformitate cu recomandările UE;

59.  invită guvernul sârb să întreprindă măsurile necesare pentru sporirea cooperării cu sectorul IMM-urilor din regiunile învecinate; subliniază că acest aspect este absolut necesar pentru o integrare mai eficientă a economiei sârbe în sistemul comercial european;

60.  salută progresele semnificative înregistrate de Serbia în ceea ce privește alinierea la acquis-ul în domeniul mediului înconjurător; solicită eforturi suplimentare susținute în acest domeniu, cu accent deosebit asupra punerii în aplicare a legislației; îndeamnă autoritățile să își intensifice eforturile în special în ceea ce privește calitatea apei și eliminarea deșeurilor; încurajează Serbia să adopte obiective în domeniul schimbărilor climatice, care să fie în conformitate cu cele ale Uniunii Europene;

61.  salută încheierea acordului UE-Serbia, care stabilește un cadru pentru participarea Serbiei la operațiunile UE de gestionare a crizelor și salută Serbia pentru disponibilitatea ei de a participa la două operațiuni ale UE din cadrul PSAC, și anume EUTM și UE NAVFOR Somalia;

62.  solicită eforturi suplimentare pentru crearea unei rețele viabile de transport public în Serbia, și în special pentru ameliorarea sistemului feroviar și a transportului pe căi navigabile interioare (Coridorul VII), precum și a infrastructurii rutiere, inclusiv finalizarea rapidă a Coridorului european X; subliniază importanța consolidării legăturilor cu țările vecine, astfel încât să se faciliteze mobilitatea cetățenilor;

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46.
(2) A/RES/64/298.
(3) JO L 334, 19.12.2007, p. 46.
(4) JO L 336, 18.12.2009, p.1.
(5) JO L 163, 23.6.2011, p. 1.


Raportul privind extinderea pentru Kosovo
PDF 258kWORD 120k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la procesul de integrare europeană a Kosovo (2011/2885(RSP))
P7_TA(2012)0115B7-0187/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666) și Documentul Comisiei de însoțire a raportului privind progresele înregistrate de Kosovo pe durata anului 2011 (SEC(2011)1207),3

–  având în vedere concluziile reuniunii Consiliului Afaceri Generale din 7 decembrie 2009, 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011, în care se subliniază și se reafirmă că, fără a aduce atingere poziției exprimate de statele membre cu privire la statutul său, Kosovo ar trebui să beneficieze, de asemenea, de perspectiva unei liberalizări a vizelor în cele din urmă, odată ce vor fi îndeplinite toate condițiile, se salută intenția Comisiei de a lansa către sfârșitul anului un dialog privind vizele și se adresează Comisiei invitația de a urma în continuare o abordare structurată pentru a apropia cetățenii Kosovo de UE,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație(1) și în special Anexa I la acesta, în care s-a făcut trimitere la persoanele care își au reședința în Kosovo din motive de claritate și securitate juridică,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 28 februarie 2012 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere Acțiunea comună 2008/124/PESC a Consiliului din 4 februarie 2008 privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO, modificată prin Acțiunea comună 2009/445/PESC a Consiliului din 9 iunie 2009 și Decizia Consiliului 2010/322/PESC din 8 iunie 2010,

–  având în vedere Acțiunea comună 2008/123/PESC a Consiliului din 4 februarie 2008 de numire a unui Reprezentant Special al Uniunii Europene în Kosovo și Decizia 2011/478/PESC a Consiliului din 28 iulie 2011 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Kosovo,

–  având în vedere declarația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintele Comisiei privind situația din Kosovo din 27 iulie 2011,

–  având în vedere comunicatele de presă ale Consiliului Uniunii Europene privind dialogul lansat sub egida UE,

–  având în vedere declarațiile comune ale reuniunilor interparlamentare PE-Kosovo din 28-29 mai 2008, 6-7 aprilie 2009, 22-23 iunie 2010 și 20 mai 2011,

–  având în vedere raportul final al misiunii UE de experți electorali din Kosovo din 25 ianuarie 2011,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere Rezoluția nr. 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere rezoluția Adunării Generale a ONU din 9 septembrie 2010 (A/RES/64/298) adoptată prin consens și depusă în comun de Serbia și de cele 27 de state membre ale UE privind dialogul Belgrad-Pristina în care se declară că scopul său este de a „promova cooperarea, de a realiza progrese pe calea către Uniunea Europeană și de a îmbunătăți viața popoarelor” și salutând disponibilitatea UE de a o facilita,

–  având în vedere raportul final al trimisului special al ONU privind viitorul statut al Kosovo și propunerea globală de stabilire a statutului Kosovo din 26 martie 2007 și, în special, prevederile acesteia privind drepturile omului și libertățile fundamentale ale comunităților și ale membrilor acestora, patrimoniul religios și cultural și descentralizarea,

–  având vedere avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu legislația internațională a declarației unilaterale de independență a instituțiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la Consiliul European de la Salonic din 19-20 iunie 2003 s-a promis tuturor statelor din Balcanii de Vest că vor deveni membre ale Uniunii Europene, iar această promisiune a fost repetată la reuniunea la nivel înalt privind Balcanii de Vest din Sarajevo la 2 iunie 2010;

B.  întrucât Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna sustenabilitatea statelor multietnice și multiconfesionale din Balcanii de Vest, pe baza valorilor democrației, toleranței și multiculturalismului;

C.  întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt esențiale în cadrul procesului de integrare europeană și pentru a asigura securitatea și stabilitatea în regiune;

D.  întrucât planul Ahtisaari rămâne un cadru propice pentru soluționarea conflictului din nord și pentru menținerea integrității teritoriale și politice a Kosovo;

E.  întrucât vulnerabilitatea persistentă a statului de drept întârzie maturarea democrației și afectează economia, subminând dezvoltarea pe termen lung;

F.  întrucât printre prioritățile principale ale misiunii EULEX se află lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și investigarea și judecarea crimelor de război,

1.  ia act de faptul că declarația de independență a Kosovo a fost recunoscută de 88 de țări, inclusiv de 22 de state membre ale UE; ar saluta recunoașterea acestei declarații de către celelalte 5 state membre ale UE; ar saluta, de asemenea, participarea mai activă a acestor state la procesul de mediere între Serbia și Kosovo, reafirmă importanța asumării de către UE a unui angajament în ceea ce privește Kosovo și consideră că acest angajament este esențial pentru menținerea stabilității și securității în vecinătatea imediată a UE; consideră regretabilă presiunea diplomatică exercitată de Serbia pentru a împiedica anumite țări să recunoască Kosovo;

2.  subliniază perspectiva europeană a Kosovo, în conformitate cu perspectiva europeană a întregii regiuni a Balcanilor de Vest, care reprezintă un stimulent puternic pentru reformele necesare; subliniază că strategia UE de a face această perspectivă tangibilă pentru cetățenii kosovari nu a avut succes până acum și că s-au obținut puține rezultate; salută numirea în funcție dublă a Reprezentantului Special al UE/Șefului Biroului UE;

3.  salută intenția Comisiei de a iniția un studiu de fezabilitate pentru Acordul de stabilizare și asociere dintre Kosovo și UE, menționat în concluziile Consiliului Afaceri generale și Relații externe din 28 februarie 2012 și salută în special lansarea oficială a acestuia de către Comisarul Füle la 27 martie 2012, în timpul primei reuniuni a Consiliului Național pentru integrarea europeană a Kosovo, și speră că studiul va putea fi încheiat cel târziu în toamna lui 2012;

4.  subliniază necesitatea unei mai bune cooperări între misiunile UE și alte misiuni internaționale prezente în Kosovo pentru a se evita suprapunerea activităților și pentru a se asigura o gestionare eficientă a resurselor;

5.  își reafirmă poziția exprimată în rezoluțiile sale din 29 martie 2007(2), 5 februarie 2009(3) și 8 iulie 2010(4) potrivit căreia posibilitatea împărțirii Kosovo ar trebui respinsă;

6.  este preocupat de neregulile grave din cursul alegerilor parlamentare din decembrie 2010; solicită o investigație corespunzătoare a fraudelor electorale, care să expună și persoanele responsabile din punct de vedere politic pentru nereguli, precum și pedepsirea rapidă și adecvată a tuturor vinovaților, inclusiv a funcționarilor electorali locali, pentru a pune capăt culturii impunității care subminează legitimitatea instituțiilor statului și încrederea societății în acestea; îndeamnă la acordarea de prioritate soluționării cauzelor referitoare la alegeri și, în acest scop, invită instituțiile statului din Kosovo (Procurorul General, Curtea Supremă și Consiliul Judiciar din Kosovo) să-și îmbunătățească modalitatea de coordonare a activităților; subliniază că funcționarea eficientă a unui cadru electoral este esențială pentru funcționarea instituțiilor democratice;

7.  invită toate părțile, aflate la putere sau în opoziție, să demareze rapid reformele constituționale și electorale promise, așa cum s-au angajat față de electorat după alegeri, pentru a face sistemul electoral mai transparent și pentru a-l alinia la standardele internaționale, în special la cele ale Consiliului Europei;

8.  ia act, în această privință, de intenția guvernului din Kosovo de a încheia, în anul curent, procesul de independență supervizată la nivel internațional, cu desființarea progresivă a Biroului civil internațional; solicită Adunării din Kosovo să mențină și să consacre în noua Constituție principiile Planului Ahtisaari, care a pus bazele independenței Kosovo;

9.  observă faptul că instituțiile din Kosovo au soluționat cu succes criza prezidențială de la începutul anului 2011; felicită Kosovo pentru faptul că șeful de stat este reprezentat pentru prima dată de o femeie și constată că președintele Jahjaga este, de asemenea, cel mai tânăr șef de stat din Europa ales în mod democratic;

10.  salută inițierea dialogului privind vizele, în conformitate cu angajamentele anterioare privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest și fără a aduce atingere pozițiilor statelor membre în ceea ce privește statutul Kosovo, pentru a contracara izolarea din ce în ce mai accentuată a cetățenilor kosovari, care are un efect negativ în primul rând asupra celor mai vulnerabile grupuri și asupra tinerilor, și așteaptă prezentarea în această primăvară, de către Comisie, a foii de parcurs privind liberalizarea vizelor, adoptând aceeași abordare ca și în cazul altor țări din Balcanii de Vest, și anume preparând o foaie de parcurs care să cuprindă patru categorii de probleme, cu principalul obiectiv al liberalizării vizelor la sfârșitul acestui proces; salută concluziile Consiliului din 5 decembrie 2011, în care reafirmă că liberalizarea vizelor va avea loc în cazul Kosovo în momentul în care sunt îndeplinite toate condițiile; subliniază faptul că îmbunătățirea contactelor interpersonale reprezintă un stimulent puternic pentru procesul de democratizare și resortul pentru noi reforme în regiune;

11.  subliniază că repatrierea refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării rămâne o provocare pentru Kosovo; salută eforturile autorităților kosovare în acest domeniu și încurajează în continuare eforturile la nivel central și local pentru a asigura integrarea socioeconomică a persoanelor repatriate, ținându-se seama în mod deosebit de nevoile repatriaților sârbi, romi, ashkali și egipteni;

12.  subliniază nevoia de a asigura o reală cooperare și coordonare între toate ministerele pertinente și, în cooperare cu părțile interesate de pe plan internațional, de a oferi în continuare asistență tehnică și asistență pentru formare și pentru consolidarea capacităților instituțiilor și structurilor de coordonare locale; subliniază importanța soluționării problemelor legate de restituirea proprietăților persoanelor repatriate și a asigurării reinstituirii dreptului de proprietate pentru cetățenii sârbi din Kosovo;

13.  subliniază necesitatea realizării unor progrese considerabile pentru a se ajunge la un acord între Kosovo și țările vecine în ceea ce privește succesiunea legală și drepturile de proprietate;

14.  subliniază importanța dialogului cu guvernul de la Belgrad, desfășurat în urma încheierii acordului dintre Serbia și Kosovo la Adunarea Generală a ONU din septembrie 2010 și facilitat de UE, pentru cooperarea regională și pentru perspectiva europeană a ambelor țări; salută faptul că până acum au avut loc nouă runde, care au dus la încheierea mai multor acorduri preliminare, printre care cel încheiat la 2 decembrie 2011, referitor la gestionarea integrată a punctelor de trecere (IBM) din nordul țării,care introduce un sistem de control unic, comun și integrat, și solicită implementarea acestuia cu bună credință;

15.  își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că acordurile anterioare, importante pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor de ambele părți, cum ar fi acordul privind cedarea tuturor registrelor civile către autoritățile kosovare și cel privind ștampilele vamale, nu au fost puse complet în aplicare de către partea sârbă, acestea neimplementând ultimul acord, care a condus la decizia guvernului kosovar din iulie 2011 de a aplica măsuri reciproce; invită guvernul sârb să-și manifeste voința de a îndeplini obiectivele dialogului; salută, în această privință, acordurile dintre Belgrad și Pristina cu privire la GIF și la o cooperare regională incluzivă, încheiate la 24 februarie 2012, și subliniază importanța capitală a implementării cu bună credință a acordurilor încheiate; regretă, în acest context, recentele dezacorduri dintre părți cu privire la utilizarea notei de subsol pentru delegația Kosovo;

16.  subliniază că se așteaptă ca ambele părți să continue o abordare pragmatică, ceea ce necesită angajament, perseverență și un simț al responsabilității în căutarea de soluții; își exprimă speranța că se vor încheia în scurt timp acorduri privind toate celelalte subiecte restante, pentru a pregăti calea către o stabilitate regională reală și către bune relații de vecinătate și pentru a permite Kosovo să încheie acorduri contractuale cu Uniunea Europeană;

17.  subliniază că este important să se ia măsuri pentru ca parlamentele și societățile ambelor state să fie informate în mod corespunzător despre rezultatele dialogului, pentru a se asigura transparența și legitimitatea procesului; subliniază faptul că UE ar trebui, de asemenea, să joace un rol în această comunicare, precum și în procesul de apropiere a celor două părți și în facilitarea contactelor interpersonale;

18.  îndeamnă Consiliul și Comisia Uniunii Europene să negocieze cât mai curând posibil un acord comercial cu Kosovo, întrucât acest lucru este esențial pentru dezvoltarea țării și pentru combaterea cu succes a șomajului;

19.  este foarte preocupat de instabilitatea și situația tensionată din nord și condamnă ferm violența inacceptabilă din zonă fața de KFOR și de autoritățile din Kosovo, care conduce la pierderi de vieți omenești și la rănirea persoanelor; solicită eforturi pentru reintroducerea statului de drept în această zonă, prin intensificarea luptei împotriva criminalității organizate și a structurilor infracționale care utilizează această zonă ca pe o zonă sigură, în afara controlului oricărei autorități; solicită înlăturarea rapidă și totală a tuturor blocadelor rutiere și asigurarea liberei circulații a persoanelor și a bunurilor, inclusiv accesul reprezentanților comunității internaționale și al ofițerilor vamali kosovari la punctele de trecere, și salută declarația președintelui Serbiei în această privință; invită guvernul sârb să dizolve structurile paralele care operează pe teritoriul Kosovo;

20.  subliniază faptul că punerea în aplicare a planului Ahtisaari în partea de nord ar oferi sârbilor kosovari o largă autonomie, garantându-le drepturile și libertățile fundamentale; repetă că doar un rezultat negociat va aduce soluții sustenabile și invită guvernul kosovar să depună toate eforturile pentru a dezvolta și aplica o strategie eficientă de sensibilizare a cetățenilor din nord pentru a facilita acest lucru; îndeamnă comunitatea internațională să continue să sprijine guvernul kosovar în găsirea unei soluții pașnice și de durată la situația din nord;

21.  avertizează autoritățile sârbe că organizarea de alegeri locale în Kosovo ar fi contrară dreptului internațional, în special Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, și ar submina stabilitatea regională și dialogul bilateral în curs cu Kosovo; subliniază că modalitățile de participare eventuală a kosovarilor cu cetățenie serbă care își au domiciliul în Kosovo la viitoarele alegeri generale din Serbia trebuie convenite cu autoritățile kosovare, în cooperare cu Misiunea interimară a ONU (UNMIK) în Kosovo și cu OSCE;

22.  subliniază că autoritățile kosovare trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a comunica cu minoritatea sârbă, în special cu cea din nord, pentru a o integra pe deplin în societatea kosovară; în acest scop, salută sporirea reprezentării sârbilor kosovari în cadrul administrației locale și naționale, necesară pentru a asigura vizibilitatea intereselor minorității sârbe și pentru a spori capacitatea acestei minorități de a participa la procesul decizional, contribuind la unitatea Kosovo;

23.  salută angajamentul sporit al comunității sârbe de la sud de râul Ibar în cadrul instituțional al Kosovo, așa cum demonstrează participarea crescută la alegeri și recensământ; subliniază rolul esențial al procesului de descentralizare în acest scop și solicită eforturi continue pentru a-l realiza și, în special, pentru a asigura buna cooperare între toate nivelurile de administrație; solicită sporirea capacității și a bugetelor administrației locale; speră că acest model de cooperare poate fi extins rapid către nord, așa cum prevede planul Ahtisaari, și solicită, de asemenea, aplicarea unui proces eficient de descentralizare în această zonă pentru a atenua tensiunile etnice și pentru a promova stabilitatea;

24.  subliniază importanța misiunii EULEX pentru statul de drept, care reprezintă o dovadă concretă a angajamentului UE în ansamblu și al celor 27 de state membre pentru consolidarea statului de drept în Kosovo, și solicită inițiative din partea Uniunii Europene pentru consolidarea eficienței și acceptării acestei misiuni importante pe întreg teritoriul Kosovo; solicită autorităților kosovare să își intensifice cooperarea cu EULEX și să asigure sprijin pentru activitatea EULEX în toate domeniile mandatului său; ia act de activitățile EULEX în nord și invită misiunea să-și sporească eforturile pentru a-și îndeplini mandatul în zonă; ia act de faptul că mandatul misiunii, în special în ceea ce privește planificarea, operațiunile, gestionarea și supravegherea, este în prezent în curs de revizuire în vederea adaptării sale la situația schimbătoare de pe teren;

25.  ia act de progresele semnificative realizate în anumite domenii, cum ar fi cel polițienesc și cel vamal, și consideră că principalele activități în aceste domenii pentru abordarea problemelor legate de corupție și criminalitatea organizată, precum și de crimele de război, ar trebui intensificate, astfel încât misiunea să poată oferi rezultate mai concrete; este preocupat, în acest sens, de volumul mare de cazuri nesoluționate generat de transferul de către Misiunea administrativă interimară a ONU în Kosovo a unui mare număr de cazuri către EULEX; subliniază responsabilitatea EULEX în ceea ce privește competențele sale executive, precum și mandatul său de a monitoriza, de a îndruma și de a oferi consultanță; în acest sens, încurajează EULEX să ia măsuri concrete pentru a avansa în procesul de soluționare a cazurilor de corupție la nivel înalt; în acest context, atrage atenție asupra importanței fundamentale a activității procurorilor și judecătorilor și invită statele membre UE să asigure un număr suficient al acestora prin detașarea de personal adecvat și, dacă este nevoie, făcând recurs la procedurile de contractare pentru a umple golurile;

26.  invită UE și statele sale membre să asigure infrastructura logistică necesară pentru a permite personalului EULEX să-și îndeplinească mandatul misiunii și în situații de criză, precum cea care are loc în prezent la porțile de nord în regiunea Mitrovicë/Mitrovica; atrage atenția asupra importanței asigurării continuității în activitatea misiunii; este preocupat de anunțul câtorva state membre UE privind retragerea contingentelor lor de unități formate de poliție și invită statele membre respective să-și reconsidere deciziile având în vedere nevoile continue de pe teren;

27.  subliniază necesitatea unei gestionări, coordonări și cooperări interne eficiente în cadrul EULEX; subliniază necesitatea transparenței și a răspunderii în cadrul activității EULEX, precum și necesitatea de a da dovadă de sensibilitate față de contextul politic al activităților sale cu scopul de a-i consolida legitimitatea în ochii cetățenilor; în plus, subliniază importanța menținerii unei comunicări strânse cu guvernul, cetățenii și mass-media din Kosovo; încurajează EULEX să facă cunoscute realizările misiunii în rândul cetățenilor kosovari, să depună eforturi pentru a crește încrederea în misiune și să acorde atenție așteptărilor cetățenilor;

28.  consideră că EULEX ar trebui să abordeze urgent anumite deficiențe structurale, cum ar fi responsabilitatea internă slabă și supravegherea externă redusă;

29.  salută transferul treptat al responsabilității în ceea ce privește protecția siturilor culturale și religioase către poliția locală, ceea ce demonstrează că autoritățile locale funcționează;

30.  încurajează Adunarea din Kosovo să își sporească rolul în procesul democratic și legislativ din Kosovo; subliniază necesitatea consolidării funcției de control al activităților guvernamentale a Adunării, în special în ceea ce privește controlul cheltuielilor bugetare; este preocupat în ceea ce privește claritatea normelor de procedură ale Adunării și respectarea acestora; subliniază că pentru a-și îndeplini funcțiile în mod eficient, instituția trebuie să opereze în conformitate cu un set clar de norme de procedură și cu capacități adecvate; salută programul planificat de înfrățire și solicită mai mult sprijin pentru dezvoltarea capacităților operaționale și a cunoștințelor de specialitate ale Adunării;

31.  consideră că cauzele de fraudă semnalate recent în mass-media, indiferent dacă sunt legate de parlament, guvern sau de oricare altă instituție, trebuie investigate corespunzător și trebuie ridicată imunitatea în cazul în care este necesar; solicită parlamentului și celorlalte instituții ale Kosovo să se distanțeze clar de asemenea conduite și să adopte măsuri adecvate pentru a face astfel încât astfel de situații să fie incompatibile cu funcțiile publice;

32.  subliniază rolul important al Comisiei pentru integrare europeană și al Ministerului Integrării Europene și salută relațiile îmbunătățite dintre cele două instituții; invită, cu toate acestea, guvernul kosovar să își consolideze în continuare organismele și să îmbunătățească cooperarea dintre acestea;

33.  salută stabilirea Grupului special de investigații din EULEX privind presupusul tratament inuman și traficul ilicit de organe umane, așa cum se solicită în rezoluția Consiliului Europei din 25 ianuarie 2011; solicită o anchetă minuțioasă asupra acestor chestiuni; invită toți actorii în cauză, inclusiv autoritățile kosovare și albaneze, să coopereze pe deplin în cadrul investigațiilor, și invită toate țările vecine să ofere sprijin complet activității Grupului;

34.  subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare de localizare a persoanelor dispărute odată cu conflictul din 1998-1999, precum și a celor care au dispărut după această dată; subliniază că este un drept uman fundamental ca familiile să cunoască soarta rudelor și că este o condiție prealabilă esențială pentru reconcilierea dintre comunități și pentru un viitor pașnic în regiune; prin urmare, sprijină pe deplin eforturile grupului de lucru privind persoanele dispărute și eforturile EULEX de modernizare a medicinii legale în Kosovo; solicită depunerea de eforturi sporite în abordarea cazurilor legate de evenimentele din martie 2004, întrucât gestionarea cazurilor penale în acest context continuă să fie obstrucționată de ostilitate și de ineficiență;

35.  subliniază că fenomenul răspândit și sistematic al corupției continuă să fie o provocare majoră în țară, precum și în restul regiunii Balcanilor de Vest, subminând încrederea cetățenilor în statul de drept și afectând accesul acestora la serviciile publice; salută îmbunătățirile anunțate ale cadrului legislativ și solicită aplicarea rapidă și corespunzătoare a acestora, precum și eforturi de abordare într-un mod mai proactiv a acestei provocări, în special prin sporirea capacităților agențiilor de respectare a legii și a sistemului judiciar în acest domeniu, precum și prin asigurarea transparenței procedurilor de achiziții și licitații publice; subliniază nevoia unei abordări proactive și a unei mai bune cooperări între Agenția de luptă împotriva corupției, poliție și parchet; subliniază faptul că climatul de impunitate existent și absența sancțiunilor adecvate pentru corupție reprezintă una dintre cele mai mari probleme în Kosovo și îndeamnă autoritățile kosovare să întocmească o situație a urmăririlor penale ale cazurilor de corupție, inclusiv la cel mai înalt nivel al puterii politice și economice;

36.  consideră că problema statului de drept în Kosovo continuă să creeze îngrijorări serioase și necesită să i se acorde atenție imediată; încurajează autoritățile să întreprindă rapid reformele necesare pentru progrese în ceea ce privește perspectiva europeană a Kosovo care, în cele din urmă, vor aduce beneficii populației;

37.  este profund îngrijorat de rolul pe care îl joacă criminalitatea organizată din Kosovo în numeroase activități infracționale din regiune care implică droguri și traficul de persoane; observă că capacitatea poliției și a sistemului judiciar de a combate criminalitatea organizată se află încă într-un stadiu timpuriu de dezvoltare și invită autoritățile kosovare să ia imediat măsuri pentru a îmbunătăți această capacitate; invită, de asemenea, autoritățile kosovare să îmbunătățească transparența și calitatea procesului legislativ pentru a oferi Kosovo un cadru juridic solid și pentru a spori încrederea în sistemul juridic;

38.  subliniază importanța cooperării internaționale în scopul combaterii în mod eficient a criminalității organizate; regretă faptul că, având în vedere lipsa voinței unor membri ai comunității internaționale de a recunoaște statul Kosovo, acesta nu a reușit să stabilească o cooperare directă cu Europol și Interpol; regretă faptul că schimbul de informații realizat prin intermediul EULEX și UNMIK nu a funcționat în mod adecvat până în prezent; invită Europol și Interpol să stabilească fluxuri informaționale eficiente cu Kosovo, fie prin intermediul acordurilor de cooperare, fie prin acordarea acestuia a statutului de observator; subliniază importanța schimbului de informații între FRONTEX și Kosovo;

39.  salută progresele în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, dar solicită mai multe eforturi pentru a asigura profesionalismul judecătorilor și procurorilor, precum și independența acestora față de orice intervenție politică, și pentru a combate corupția în rândul acestora; salută, în acest scop, rolul activ al Curții Constituționale de a asigura constituționalitatea proceselor parlamentare și de a oferi claritate în problema imunității funcționale; constată că, în pofida progreselor înregistrate în unele domenii, sistemul judiciar din Kosovo rămâne vulnerabil și un număr semnificativ de cauze rămân nesoluționate; subliniază, în acest sens, nevoia de a continua reformele; subliniază faptul că, pentru ca sistemul de justiție să funcționeze adecvat, este extrem de important să fie instituite programe complet funcționale și eficiente de protecție și relocare a martorilor și solicită măsuri imediate pentru a pune în aplicare legislația privind protecția martorilor și pentru a înființa unități de protecție a martorilor în cadrul poliției și al sistemului judiciar; invită, în plus, statele membre UE și alte țări care participă la EULEX să se angajeze pentru a participa la programul de relocare a martorilor; regretă faptul că tribunalul din Mitrovicë/Mitrovica încă nu funcționează la capacitatea maximă și invită autoritățile kosovare și sârbe să rezolve problema pentru a îmbunătăți accesul la justiție al cetățenilor din nord;

40.  subliniază importanța unui serviciu public profesionist, independent, responsabil și accesibil pentru funcționarea adecvată a instituțiilor statului; în acest scop, solicită adoptarea rapidă a planului de acțiune pentru punerea în aplicare a reformelor prevăzute de strategia administrației publice; subliniază că administrația trebuie să reflecte componența societății kosovare în ceea ce privește genul și etniile, iar componența administrației ar trebui decisă pe baza meritului profesional și să nu depindă de intervențiile politice în sistemul de numiri;

41.  subliniază că o mass-media liberă, imparțială, puternică și independentă, în conformitate cu normele internaționale privind mass-media care garantează libertatea de exprimare și accesul la informație, constituie un element de bază al democrației; în acest scop, invită guvernul să instituie un cadru juridic adecvat și să-i asigure aplicarea reală, inclusiv dezincriminând defăimarea; ia act cu îngrijorare de intervenția continua a politicii în activitatea mass-mediei și îndeamnă autoritățile să ia măsuri imediate pentru a proteja jurnaliștii de amenințări și alte presiuni în activitatea lor, inclusiv de utilizarea selectivă a cotelor de publicitate de către stat, pentru a promova o mass-media independentă și pluralistă, oferind astfel cetățenilor din Kosovo acces la informații; solicită protecția jurnaliștilor și instituirea unor drepturi și condiții de muncă minime pentru aceștia; solicită măsuri pentru asigurarea transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și pentru asigurarea independenței financiare și editoriale a serviciului public de radio și televiziune, și anume prin intermediul alocării unui procent adecvat, de exemplu 20 %, din programele sale, inclusiv programe de actualități, unor producători independenți;

42.  este preocupat de faptul că discriminarea rămâne o problemă gravă în țară și invită guvernul să aplice o strategie amplă antidiscriminare, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, garantând egalitatea tuturor persoanelor, indiferent de origine etnică, gen, vârstă, religie, orientare sexuală, identitate de gen sau dizabilitate, pentru a promova toleranța, respectul și înțelegerea pentru celălalt, într-un efort de a crește nivelul de conștientizare în ceea ce privește drepturile omului la nivel central și local; subliniază necesitatea de a se lua în continuare măsuri pentru o mai bună aplicare a soluțiilor juridice și administrative în cazurile de încălcare a drepturilor omului; în special, atrage atenția asupra situației femeilor și a comunităților rome, ashkali și egiptene, precum și asupra necesității de a asigura integrarea școlară a tuturor copiilor prin intermediul învățământului în limba maternă; îndeamnă autoritățile ca, având în vedere diversitatea etnică din Kosovo și în conformitate cu normele internaționale și europene, să asigure accesul la servicii publice multilingve reale;

43.  subliniază importanța funcției Avocatului Poporului pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenilor și încurajează guvernul și Adunarea din Kosovo să își intensifice eforturile de punere în aplicare a recomandărilor Avocatului Poporului; solicită acordarea unui sprijin politic, administrativ și financiar sporit acestei instituții, întrucât ar trebui să joace un rol esențial în calitate de garant al drepturilor omului; observă, în acest sens, faptul că resursele umane și financiare insuficiente și lipsa unor spații de lucru adecvate reprezintă în continuare un obstacol în calea bunei funcționări a instituției;

44.  îndeamnă guvernul kosovar să se asigure că dispozițiile constituționale menite să asigure respectarea și protecția minorităților sunt garantate în practică;

45.  subliniază că cadrul juridic al Kosovo stabilește un fundament pentru instituționalizarea egalității de gen și pentru punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; subliniază totuși că normele sociale, tradiția, condițiile economice precare și instituțiile vulnerabile, în special sistemul judiciar, permit excepții sistematice continue de la aplicarea legislației existente, exemplificate prin accesul limitat al femeilor la proprietate, ezitarea acestora în a solicita drepturile de succesiune și incapacitatea lor de a solicita custodia copilului; ia act de faptul protecția insuficientă a femeilor față de violența domestică, lipsa accesului la justiție pentru infracțiunile comise, accesul inegal la educație pentru fete, inegalitatea economică dintre femei și bărbați și subreprezentarea continuă a femeilor în procesul decizional politic la toate nivelurile reprezintă dovezi suplimentare că Rezoluția 1325 este departe de a fi respectată; în acest sens, solicită autorităților kosovare să depună toate eforturile pentru a pune în aplicare această rezoluție;

46.  salută progresele realizate în domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen, așa cum o arată introducerea concediului de maternitate plătit de până la 9 luni; cu toate acestea, se arată îngrijorat cu privire la ratele ridicate de abandon școlar în rândul fetelor și la subreprezentarea femeilor pe piața forței de muncă, inclusiv în sectoare cheie ale societății; invită autoritățile din Kosovo să aibă o atitudine mai activă în promovarea participării femeilor pe piața forței de muncă și în consolidarea poziției lor;

47.  reamintește rolul esențial al educației interculturale în Kosovo pentru încurajarea unui spirit de respect, acceptare și toleranță în rândul națiunilor și al grupurilor etnice sau religioase, în care identitatea fiecărui grup este conservată, iar identitatea celuilalt este recunoscută; îndeamnă autoritățile kosovare să ofere un curriculum educațional care să acopere istoria, cultura și alte caracteristici ale tuturor comunităților prezente în mod tradițional în Kosovo și astfel să încurajeze un spirit de toleranță;

48.  încurajează guvernul și parlamentul din Kosovo să dezvolte un sistem educațional modern cu școli publice și private, care să respecte separarea dintre comunitățile religioase și stat și să se bazeze pe diversitatea culturală și religioasă și pe vechea tradiție a toleranței din societatea kosovară;

49.  solicită eforturi mai mari de a proteja moștenirea culturală și religioasă din Kosovo, în special bisericile și mănăstirile ortodoxe sârbe, precum și orice alte monumente care fac parte din patrimoniul cultural universal și european; solicită, în acest scop, punerea efectivă în aplicare a zonelor de protecție specială, și anume prin intermediul stopării construcțiilor ilegale din jurul și din vecinătatea unor astfel de situri și prin asigurarea integrării în mod sustenabil a acestora în comunitățile locale; atrage atenția asupra necesității de a adopta legi privind protecția mănăstirilor medievale sârbe ale Bisericii Ortodoxe desemnate drept patrimoniu cultural mondial de către Unesco, precum și a centrului istoric din Prizren și Velika Hoča/Hoça e Madhe; solicită adoptarea unei liste cuprinzătoare a siturilor reprezentând patrimoniu cultural care se califică pentru protecție, pentru a asigura claritatea juridică și pentru a evita ambiguitățile;

50.  subliniază, în această privință, importanța actualizării relațiilor și a reprezentării Kosovo în instituțiile internaționale pentru cultură și patrimoniu, precum și în organizațiile sportive, în special în privința Comitetului Olimpic Internațional, pentru a permite participarea sportivilor kosovari la viitoarele Jocuri Olimpice de la Londra;

51.  solicită eforturi suplimentare pentru a unifica Universitatea din Pristina separată în prezent și invită Comisia să prezinte propuneri cu privire la inițiativele pe care le-ar putea lua Uniunea Europeană pentru a uni facultățile din Mitrovica cu cele din Pristina;

52.  invită Consiliul să autorizeze imediat Comisia să deschidă negocierile pentru un acord-cadru cu Kosovo privind participarea Kosovo la programele comunitare; luând act de recomandarea Comisiei de a începe cu programele „Cultură” și „Europa pentru cetățeni”, subliniază totuși importanța extinderii participării Kosovo la alte programe cât mai curând posibil;

53.  își reafirmă sprijinul pentru activitățile societății civile, și invită guvernul și Adunarea să dezvolte structuri și platforme de dialog cu organizațiile societății civile; în același timp încurajează instituțiile care elaborează politicile sociale și economice să ia în considerare contribuția actorilor societății civile; sprijină importanța ONG-urilor în monitorizarea activităților autorităților, în special în domeniul anticorupției și în construirea încrederii interetnice; încurajează dialogul între reprezentanții societății civile în vederea definirii unor priorități comune și pentru a-și centraliza eforturile pentru a influența politicile publice;

54.  recunoaște că, deși libertatea de a se afilia la sindicate este garantată prin lege, este încă necesară o îmbunătățire a drepturilor de bază ale lucrătorilor și ale sindicatelor; încurajează Kosovo să consolideze dialogul social în cadrul procesului decizional, în elaborarea politicilor și în procesul de consolidare a capacităților partenerilor sociali;

55.  este preocupat de situația economică a Kosovo; subliniază importanța disciplinei bugetare și a unor politici macroeconomice sustenabile pentru dezvoltarea țării și subliniază că procesul de privatizare trebuie să se desfășoare cu respectarea transparenței absolute; salută măsurile luate în vederea simplificării procedurilor pentru crearea întreprinderilor, cu scopul atât de a crește veniturile la buget, cât și de a diminua rata ridicată a șomajului din țară, în special în rândul tinerilor; regretă, în acest sens, întârzierile referitoare la prelungirea măsurilor comerciale autonome;

56.  salută adoptarea Strategiei privind dezvoltarea IMM-urilor pentru perioada 2012-2016 și invită Agenția de sprijin pentru IMM-uri din cadrul Ministerului Industriei și Comerțului să pună în aplicare această strategie; îndeamnă agenția să își intensifice eforturile pentru a facilita înmulțirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) prin acordarea de acces la finanțare, prin reducerea obligațiilor administrative și prin încurajarea cooperării în rândul IMM-urilor din Kosovo, din regiune și din UE;

57.  invită Consiliul și Comisia Uniunii Europene să sprijine, în strânsă cooperare cu autoritățile locale, regionale și naționale din Kosovo, dezvoltarea unei agriculturi moderne, ecologice și sustenabile și dezvoltarea IMM-urilor pentru producerea de energie din surse regenerabile;

58.  reamintește că o perspectivă substanțială pentru sustenabilitatea dezvoltării economice pe termen lung a Kosovo nu poate fi furnizată decât prin intermediul unui acord comercial între Uniunea Europeană și Kosovo; salută invitația Consiliului adresată Comisiei de a propune calea de urmat în vederea încheierii unui acord comercial de îndată ce se înregistrează progrese suficiente și îndeamnă Comisia să trimită rapid prima misiune de experți în Kosovo pentru a evalua progresele țării în acest domeniu;

59.  salută luarea mai multor măsuri în domeniul protecției mediului; regretă că autoritățile din Kosovo nu au efectuat cercetări adecvate privind alternativele la construirea unei noi centrale energetice pe bază de cărbune pentru a înlocui producția de energie de la centralele Kosovo A și B; recunoaște faptul că sporirea nevoilor energetice ale Kosovo pe termen scurt va trebui acoperită de utilizarea în continuare a cărbunelui ca cea mai importantă sursă de energie, dar solicită totuși mai multe investiții în tehnologii alternative mai ecologice și în ameliorarea eficienței energetice a sistemului de energie electrică, în conformitate cu obiectivele UE; solicită ca o proporție mai mare de energie să provină din surse regenerabile având în vedere faptul că centralele Kosovo A și B urmează să fie închise cât mai curând posibil;

60.  având în vedere că o infrastructură solidă este o condiție prealabilă esențială a dezvoltării sustenabile, subliniază importanța îmbunătățirii rețelei de transport și interconectarea acesteia la țările vecine pentru a facilita circulația persoanelor și a bunurilor; consideră că transportul public și în special sistemul de cale ferată este o alternativă rentabilă și sustenabilă la transportul rutier și invită guvernul și donatorii internaționali să acorde prioritate dezvoltării ș modernizării sale în planurile lor de investiții;

61.  salută consolidarea relațiilor Kosovo cu majoritatea țărilor vecine și solicită integrarea deplină a Kosovo în cooperarea regională; ia act de faptul că președinția kosovară a Acordului central european de comerț liber (CEFTA) în 2011 a decurs fără probleme; este totuși îngrijorat de faptul că atât libera circulație a persoanelor și a bunurilor, cât și cooperarea generală în cadrul CEFTA, sunt afectate de relațiile tensionate cu Serbia;

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernului, președintelui și parlamentului Kosovo.

(1) JO L 336, 18.12.2009, p. 1.
(2) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 207.
(3) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 126.
(4) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 78.


Raportul privind extinderea pentru Turcia
PDF 347kWORD 144k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la raportul din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia (2011/2889(RSP))
P7_TA(2012)0116B7-0189/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul din 2011 al Comisiei cu privire la progresele înregistrate de Turcia (SEC(2011)1201),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare din 27 septembrie 2006 privind progresele înregistrate de Turcia în vederea aderării(1), din 24 octombrie 2007 privind relațiile UE-Turcia(2), din 21 mai 2008 privind raportul din 2007 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(3), din 12 martie 2009 privind raportul din 2008 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(4), din 10 februarie 2010 privind raportul din 2009 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(5) și din 9 martie 2011 privind raportul din 2010 cu privire la progresele înregistrate de Turcia(6), din 6 iulie 2005(7) și din 13 februarie 2007(8) privind rolul femeii în viața socială, economică și politică din Turcia,

–  având în vedere cadrul de negociere cu Turcia din 3 octombrie 2005,

–  având în vedere Decizia 2008/157/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în parteneriatul pentru aderarea Republicii Turcia(9) („Parteneriatul pentru aderare”), precum și deciziile anterioare ale Consiliului privind parteneriatul pentru aderare din 2001, 2003 și 2006,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 decembrie 2010 și 5 decembrie 2011,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât negocierile de aderare cu Turcia au început la 3 octombrie 2005, după ce Consiliul aprobase cadrul de negociere și întrucât începerea acestor negocieri a constituit punctul de plecare al unui proces de lungă durată și deschis, bazat pe condiții riguroase și angajamentul pe calea reformelor;

B.  întrucât Turcia s-a angajat pe calea reformelor, a menținerii unor bune relații de vecinătate și a alinierii treptate la acquis-ul UE și întrucât aceste eforturi ar trebui considerate ca un prilej favorabil pentru Turcia de a se moderniza, a consolida și perfecționa în continuare instituțiile sale democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

C.  întrucât respectarea deplină a tuturor criteriilor de la Copenhaga și capacitatea de integrare a UE, rămân, potrivit concluziilor reuniunii Consiliului European din decembrie 2006, temeiul aderării la UE, care este o comunitate bazată pe valori comune, cooperare sinceră și solidaritate reciprocă între toate statele sale membre;

D.  întrucât în raportul său din 2011 cu privire la progresele înregistrate de Turcia, Comisia a conchis că aceasta este o țară foarte importantă pentru securitatea și prosperitatea Uniunii Europene, iar contribuția sa la Uniunea Europeană într-un număr de domenii-cheie ar fi pe deplin efectivă în contextul unei agende pozitive și a unei abordări credibile în cadrul procesului de negociere, precum și faptul că, și în continuare, este foarte important ca Turcia să-și continue reformele referitoare la criteriile politice, fiind nevoie de eforturi susținute și pe mai departe în vederea garantării drepturilor fundamentale;

E.  întrucât Comisia a lansat un program reînnoit pozitiv între UE și Turcia având ca obiectiv conturarea în comun și într-un mod proactiv a viitorului; întrucât această ordine de zi pozitivă se bazează pe fundamentele solide ale relațiilor dintre UE și Turcia și continuă procesul de reformă; întrucât această nouă inițiativă nu înlocuiește negocierile de aderare, ci le completează, pentru a sprijini reformele și pentru a spori drepturile și libertățile cetățenilor turci;

F.  întrucât Turcia nu a pus, încă, în aplicare, pentru al șaselea an consecutiv, prevederile Acordului de asociere CE-Turcia și ale protocolului adițional la acesta;

G.  întrucât ar fi în avantajul său ca Turcia să-și intensifice eforturile vizând soluționarea chestiunilor bilaterale pendinte, inclusiv a obligațiilor juridice neîndeplinite și a disputelor cu vecinii săi nemijlociți, legate de granițele terestre și maritime și spațiul aerian, în vederea întăririi stabilității, promovării unor relații de bună vecinătate și a unui parteneriat politic și economic pozitiv, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu dreptul internațional;

H.  întrucât mărimea economiei Turciei s-a triplat în cursul ultimului deceniu și a crescut cu circa 10 % anul trecut, aceasta fiind considerată una dintre economiile mondiale care s-au dezvoltat cel mai rapid și una din cele mai mari șapte economii emergente din lume; întrucât volumul schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Turcia a totalizat 103 miliarde de euro în 2010, Turcia fiind al șaptelea partener comercial al Uniunii ca importanță, iar Uniunea cel mai important partener comercial al Turciei, în condițiile în care 80 % din investițiile străine directe în Turcia provin din Uniunea Europeană; întrucât întreprinderile din UE au deschis peste 13 000 de societăți în Turcia; întrucât, cu toate acestea, PIB-ul Turciei pe cap de locuitor continuă să fie scăzut în comparație cu cele mai multe din statele membre ale UE, în special cu cele mai competitive; întrucât un PIB pe cap de locuitor relativ scăzut într-o țară candidată mare generează provocări speciale în domeniul convergenței pe plan economic și social cu actualele state membre; întrucât creșterea economică ar trebui să respecte, de asemenea, principiul sustenabilității mediului; întrucât atât Turcia, cât și UE vor profita de pe urma continuării procesului de integrare economică;

I.  întrucât dialogul și cooperarea UE cu Turcia pe tema stabilității, democrației și securității în Orientul Mijlociu lărgit au un caracter strategic; întrucât Turcia, edificată pe fundamentul unui stat secular solid, s-ar putea dovedi, în contextul unui proces eficient de reforme, o sursă de inspirație pentru statele arabe în cadrul eforturilor lor vizând încheierea tranziției către democratizare și reformele sociale și economice; întrucât un dialog bine structurat între UE și Turcia, pe tema coordonării treptate a politicilor externe și de vecinătate respective a acestora, ar putea oferi sinergii excepționale, în special în sprijinul democratizării și al reformelor socioeconomice în întreaga regiune mediteraneană și în Orientul Mijlociu în general, precum și în privința provocărilor generate de Iran;

J.  întrucât Turcia constituie un coridor energetic major al UE pentru resursele de petrol și gaze din zona Caucazului și a Mării Caspice și se află în vecinătatea strategică a Irakului și a pieței petrolului brut și a pieței de gaze naturale în dezvoltare a acestuia; întrucât gazoductul Nabucco prevăzut a fi construit constituie, în continuare, una din cele mai importante priorități ale UE în materie de securitate energetică; întrucât Turcia și Azerbaidjanul au încheiat, la 25 octombrie 2011, un acord cu privire la tranzitul gazului din Azerbaidjan pe teritoriul Turciei, care va deschide coridorul de gaz sudic, va întări aprovizionarea cu gaz a gazoductului Nabucco prevăzut a fi construit și a coridorului de tranzit al gazului ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), întărind, astfel, securitatea energetică a Uniunii, întrucât Turcia are un potențial semnificativ în ce privește energia regenerabilă, din resursele sale solare, eoliene și geotermale semnificative;

K.  întrucât pacea, stabilitatea și prosperitatea de durată în Balcani au o importanță strategică atât pentru UE, cât și pentru Turcia,

Interdependență și angajament reciproc

1.  subliniază interdependența dintre Uniunea Europeană și statele sale membre și Turcia; recunoaște potențialul economic și de dezvoltare al Turciei și rolul său semnificativ în ce privește stabilitatea regională și securitatea energetică; subliniază faptul că această interdependență este suplimentată de valoarea sinergiilor potențiale dintre politicile externe și de securitate, precum și cele de vecinătate, ale Uniunii și ale Turciei, cu avantaje și influență mai puternică pentru ambele; consideră, însă, că această interdependență poate avea rezultate pozitive doar dacă este încadrată într-un context de angajament reciproc, dialog strategic și cooperare eficientă, concretizare a procesului de reforme și a implementării acestora și relații bune între Turcia și statele membre învecinate;

2.  salută și își exprimă sprijinul pentru Comisie în eforturile acesteia de a elabora un nou program pozitiv care să includă mai multe domenii de interes comun și care să vizeze un nou dinamism în relațiile UE-Turcia, rezultate și beneficii concrete pentru ambele părți și posibilitatea ca UE să rămână etalonul pentru continuarea reformelor în Turcia și să apropie țara de îndeplinirea criteriilor de aderare; sprijină dialogul cu Turcia privind acordurile de liber schimb semnate de UE, care au un impact potențial asupra Turciei în cadrul uniunii vamale; consideră că ar trebui relansate eforturile în vederea creării condițiilor pentru deschiderea de capitole în domeniul justiției și al drepturilor fundamentale; insistă asupra faptului că relațiile Turciei cu statele membre vecine sunt un factor cheie în relansarea negocierilor și a dialogului;

3.  ia act de faptul că Turcia este singura țară candidată care nu beneficiază de liberalizarea regimului vizelor; subliniază necesitatea facilitării accesului către Uniunea Europeană a oamenilor de afaceri, cadrelor universitare, studenților și reprezentanților societății civile; sprijină eforturile Comisiei și ale statelor membre vizând implementarea codului vizelor, armonizarea și simplificarea condițiilor de obținere a vizelor și înființarea de noi centre de eliberare simplificată a vizelor în Turcia; îndeamnă Turcia să semneze și să implementeze fără întârziere acordul de readmisie UE-Turcia și să garanteze că, până la intrarea în vigoare a acestui acord, acordurile bilaterale existente sunt puse pe deplin în aplicare; subliniază importanța intensificării cooperării dintre UE și Turcia în domeniul gestionării migrației, al combaterii traficului de persoane și al controlului la frontieră, ținând seama, printre altele, de procentul însemnat de imigranți ilegali care intră pe teritoriul UE prin Turcia; solicită o convergență treptată a politicilor Turciei și UE în materie de vize pentru cetățenii țărilor terțe; consideră că, imediat ce acordul de readmisie este semnat, Consiliul ar trebui să însărcineze Comisia să lanseze dialogul în materie de vize și să elaboreze foaia de parcurs pentru liberalizarea vizelor;

Îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga

4.  felicită Turcia pentru procesul electoral, declanșat cu ocazia alegerilor generale din iunie 2011, care s-a remarcat printr-o participare însemnată la vot și a fost apreciat de observatorii internaționali ca democratic și marcat de o societate civilă plină de vitalitate; subliniază încă o dată importanța reformării legii privind partidele politice și a legii electorale prin care să se reducă pragul electoral minim de 10 % pentru intrarea în Parlament, cel mai ridicat prag din toate țările membre ale Consiliului Europei și care nu poate reprezenta în mod adecvat pluralismul societății turce; solicită înlăturarea tuturor obstacolelor care stau în calea formării de grupuri politice în Marea Adunare Națională a Turciei (MANT);

5.  salută decizia noului guvern al Republicii Turcia de a înființa un minister al afacerilor UE, fapt ce reflectă conștientizarea importanței absolute pe care o au eforturile reînnoite, angajamentul și dialogul;

6.  reamintește rolul fundamental al MANT ca centru al sistemului democratic al Turciei și subliniază, prin urmare, necesitatea unui rol mai important pentru aceasta ca platformă pentru toate partidele politice, bazată pe controale și echilibre, în cadrul căreia acestea să contribuie la dialogul democratic și la promovarea unui proces de reformă incluziv;

7.  reamintește necesitatea continuării activităților de punere în aplicare a pachetului de reforme constituționale din 2010 și invită Comisia să includă o analiză detaliată a stadiului procesului de implementare în raportul din 2012 al acesteia privind progresele înregistrate;

8.  exprimă sprijinul său deplin pentru elaborarea unei noi Constituții civile a Turciei, care reprezintă o oportunitate excepțională pentru realizarea unei veritabile reforme constituționale care să promoveze democrația, statul de drept, să garanteze drepturile și libertățile fundamentale, în special libertatea de exprimare și libertatea presei, pluralismul, incluziunea, buna guvernanță, responsabilitatea și unitatea în cadrul societății turce, cu respectarea deplină a Cartei drepturilor fundamentale a UE; invită toate partidele politice și actorii în cauză să sprijine și să aibă o abordare pozitivă și constructivă față de procesul de negocieri pentru noua Constituție, bazată pe consens și realizarea de compromisuri constructive; subliniază necesitatea continuării activităților pregătitoare în cadrul procesului de elaborare și salută, în acest sens, decizia de a asigura reprezentarea egală a tuturor forțelor politice în cadrul Comisiei constituționale de conciliere, precum și angajamentul de a întemeia procesul de elaborare pe consultarea cât mai largă cu putință a tuturor sectoarelor societății, în cadrul unui proces care să implice cu adevărat societatea civilă din Turcia; subliniază faptul că noua Constituție ar trebui să apere drepturile tuturor grupurilor și persoanelor din Turcia, să garanteze separarea puterilor, să garanteze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, să asigure controlul civil deplin al forțelor armate și să promoveze un concept incluziv al cetățeniei turce;

9.  încurajează Turcia să folosească procesul de elaborare a constituției ca oportunitate pentru dezvoltarea unei identități mai realiste și democratice permiţând recunoașterea deplină a tuturor grupurilor sale etnice şi a comunităţilor religioase, să recunoască faptul că cetățenia modernă nu ar trebui să aibă un caracter etnic și să includă protecția drepturilor privind limba maternă în noua constituție civilă;

10.  subliniază importanța unor relații calme și constructive între guvern și opoziție ca o condiție prealabilă pentru un proces eficient de reformă; reamintește faptul că o societate cu adevărat democratică și pluralistă trebuie să se bazeze întotdeauna pe cei doi piloni reprezentați de guvern și de opoziție și pe un dialog și pe o cooperare permanentă între aceștia; își exprimă, în acest sens, preocuparea cu privire la procesele în curs și la perioadele lungi de arest preventiv care afectează pe unii membri ai MANT și la ancheta judiciară lansată în vederea ridicării imunității parlamentare a dlui Kemal Kılıçdaroğlu, liderul principalului partid de opoziție; subliniază că, în cazul în care membrii Parlamentului sunt nevoiți să își îndeplinească sarcinile sub amenințarea de a fi urmăriți penal, nu se pot garanta democrația și libertatea de exprimare;

11.  salută eforturile continue vizând îmbunătățirea controlului civil asupra forțelor armate, în special adoptarea, în decembrie 2010, a Legii Curții de Conturi, care garantează controlul civil asupra cheltuielilor militare; solicită implementarea unui control deplin al acesteia asupra cheltuielilor militare; solicită ca jandarmeria și forțele armate să fie supuse jurisdicției civile, iar cea dintâi să fie supusă controlului ombudsmanului; subliniază faptul că este necesar să se asigure capacitatea operațională a forțelor armate, având în vedere importanța statutului Turciei de membru al NATO;

12.  subliniază că reforma sistemului judiciar este o condiție necesară indispensabilă pentru modernizarea Turciei și pentru ca această reformă să conducă la un sistem judiciar modern, eficient, pe deplin independent și imparțial, care să garanteze un proces echitabil pentru toți cetățenii; salută, în această privință, adoptarea legislației privind Consiliul Superior al Magistraturii (HSYK) și Curtea Constituțională, în strânsă colaborare cu Comisia de la Veneția; încurajează guvernul Turciei să implementeze recomandările din 2011 ale Comisiei de la Veneția, în special cele referitoare la procedura alegerilor pentru HSYK, rolul ministrului Justiției în cadrul organismului și modul de numire al judecătorilor și procurorilor; solicită luarea de măsuri pentru garantarea transparenței și a controlului judiciar asupra deciziilor HSYK; subliniază necesitatea adoptării, în continuare, a unor măsuri care să garanteze posibilitatea unor căi de atac pentru toate hotărârile în primă instanță ale Înaltului Consiliu referitoare la promovări, transferuri și sancțiuni disciplinare; salută decizia Ministerului Justiției de a înființa o direcție generală pentru drepturile omului responsabilă de implementarea deplină, eficientă și în timp util de către Turcia a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; regretă, în acest sens, numărul crescând de noi acțiuni introduse la această instanță; consideră că noile propuneri vizând reformarea sistemului judiciar, în special în privința criteriilor de detenție, constituie un prim pas în direcția corectă;

13.  consideră că noua legislație privind Curtea Constituțională ar trebui să asigure că această instanță judecătorească are competența de a evalua și de a revizui compatibilitatea legislației Turciei cu acordurile internaționale ratificate de Turcia, cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

14.  își exprimă preocuparea în ce privește sentința pronunțată recent în cauza Hrant Dink; subliniază importanța capitală a efectuării unei anchete cuprinzătoare în cazul asasinării lui Hrant Dink și a aducerii în fața justiției a persoanelor responsabile, subliniind, în acest sens, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2010, care a statuat că Turcia nu efectuase o anchetă eficace în cazul asasinării lui Hrant Dink; consideră că acest proces constituie un test pentru statul de drept și independența sistemului judiciar din Turcia;

15.  reiterează preocuparea sa cu privire la faptul că eficiența și normele procedurilor judiciare nu au fost, încă, îmbunătățite în mod suficient pentru a garanta dreptul la un proces echitabil și rapid, inclusiv dreptul de acces la dovezile acuzării și la documentele privind procedurile judiciare în etapele inițiale ale procesului și garanții suficiente pentru toate persoanele suspectate; își exprimă grava preocupare cu privire la durata excesivă a arestului preventiv, care poate fi în prezent de până la zece ani, devenind o pedeapsă de facto fără judecată; îndeamnă MANT să introducă reforme în legislația privind arestul preventiv, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu normele Consiliului Europei și care să alinieze perioadele maxime de arest preventiv în vigoare în Turcia cu perioadele medii de arest preventiv în vigoare în Uniunea Europeană; îndeamnă guvernul să continue reformele și să revizuiască Legea privind combaterea terorismului și Codul penal al Turciei; reamintește că delegația ad-hoc a Parlamentului pentru observarea proceselor împotriva jurnaliștilor va continua să urmărească evoluțiile viitoare; este îngrijorat de numărul mare de deținuți minori, care se ridică la 2 500 pentru grupa de vârstă de 12-18 ani;

16.  solicită guvernului Turciei ca, pentru a aborda numărul mare de cauze nesoluționate până în prezent, să pună în funcțiune cât mai curând posibil curțile de apel regionale, care ar fi trebuit, conform legii, să fie funcționale din luna iunie 2007 și să se concentreze asupra formării în acest sens a judecătorilor;

17.  subliniază importanța dreptului fiecărui cetățean la o apărare corespunzătoare în cadrul unui proces și reamintește responsabilitatea statului de a garanta accesul la apărare; de asemenea, reamintește că avocații ar trebui să se bucure de imunitate civilă și penală pentru declarațiile făcute cu bună-credință, în scris sau oral, în cadrul pledoariilor lor sau al intervențiilor profesionale în fața unei instanțe, a unui tribunal sau a unei alte autorități judiciare sau administrative; solicită Turciei să garanteze că avocații își pot îndeplini toate sarcinile profesionale fără a fi intimidați, împiedicați, hărțuiți sau influențați în mod necorespunzător;

18.  subliniază că anchetele privind presupusele planuri de lovitură de stat, precum cele din cauzele „Ergenekon” și „Sledgehammer”, trebuie să demonstreze soliditatea și funcționarea corectă, independentă, imparțială și transparentă a instituțiilor democratice și sistemului judiciar din Turcia, precum și angajamentul ferm și necondiționat al acestora în favoarea respectării drepturilor omului și este preocupat de afirmațiile privind utilizarea, în aceste cauze, a unor dovezi contradictorii împotriva acuzaților; invită Comisia să urmărească îndeaproape cauzele menționate mai sus și să publice în detaliu constatările într-o anexă la raportul său din 2012 privind progresele înregistrate;

19.  salută eliberarea, în așteptarea procesului, a jurnaliștilor Ahmet Șik, Nedim Șener, Muhammet Sait Çakir și Coșkun Musluk, considerând-o un pas important în vederea respectării libertăților fundamentale în Turcia subliniază, însă, că eliberarea acestora nu ar trebui să ducă la ignorarea faptului că alte zeci de jurnaliști sunt încă deținuți;

20.  reiterează preocuparea sa cu privire la practica urmăririi penale a apărătorilor drepturilor omului, a militanților și a ziariștilor care prezintă dovezi ale încălcării drepturilor omului sau abordează alte chestiuni de interes public, contribuind la dezbaterea din cadrul unei societăți pluraliste; subliniază că aceste urmăriri afectează percepția publică privind independența și imparțialitatea sistemului judiciar; consideră că faptul că exprimarea opiniilor este considerată infracțiune reprezintă un obstacol esențial în calea protejării depline a drepturilor omului în Turcia și regretă îngrădirea disproporționată a libertății de exprimare, de asociere și de întrunire;

21.  este preocupat de marja largă de interpretare și de aplicare permisă de Legea privind combaterea terorismului și de Codul penal, în special în cazurile în care apartenența la o organizație teroristă nu a fost dovedită și în cazul în care un document sau o declarație este considerată a coincide cu obiectivele unei organizații teroriste; își exprimă preocuparea cu privire la rapoartele constante privind tortura și maltratarea în secțiile de poliție și în închisori, utilizarea excesivă a forței de către ofițerii de poliție în timpul demonstrațiilor și absența progreselor în ceea ce privește aducerea în fața justiției a funcționarilor statului pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului; îndeamnă Turcia să revizuiască în mod prioritar Legea privind combaterea terorismului și să respecte cu strictețe obligațiile internaționale în domeniul drepturilor omului care îi revin, prin modificarea legislației pertinente; salută decizia de a oferi judecătorilor și procurorilor formare la locul de muncă în domeniul libertății de exprimare, al libertății presei și al rolului fundamental al Curții Europene a Drepturilor Omului; îndeamnă guvernul Turciei să ofere forțelor de poliție, în mod sistematic, o formare adecvată în domeniul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului; subliniază necesitatea înființării unui mecanism eficient pentru reclamațiile împotriva poliției; salută luarea de măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea accesului direct la instanțele turce al cetățenilor pentru apărarea drepturilor lor cu scopul de a reduce numărul de acțiuni introduse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg;

22.  insistă asupra faptului că procesele pendinte împotriva jurnaliștilor ar trebui să se desfășoare în transparență, cu respectarea statului de drept și prin asigurarea unor condiții adecvate, cum ar fi oferirea unor săli de judecată corespunzătoare tipului de audiere care are loc, distribuirea de manuscrise exacte persoanei reținute și furnizarea de informații jurnaliștilor cu privire la acuzațiile aduse împotriva lor, garantând astfel că condițiile de desfășurare a procesului nu au un impact negativ asupra verdictului; este profund îngrijorat de condițiile în care sunt reținuți ziariștii arestați; regretă lipsa unor cifre exacte cu privire la numărul de ziariști reținuți și la numărul de cauze existente în prezent împotriva acestora; îndeamnă autorităților turce să pună aceste informații la dispoziția publicului;

23.  reamintește că libertatea de exprimare și pluralismul mijloacelor de informare sunt valori europene de maximă importanță și că o societate pe deplin democratică, liberă și pluralistă are nevoie de libertate de exprimare; reamintește că libertatea de exprimare se referă nu numai la informațiile sau ideile primite favorabil ori considerate ca fiind inofensive, ci, în conformitate cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și la cele care „insultă, șochează sau neliniștesc statul sau un sector oarecare al populației”; regretă că o serie de dispoziții legislative, cum ar fi articolele 301, 318 și 220 alineatul (6), coroborat cu articolul 314 alineatul (2) și articolele 285 și 288 din Codul penal, precum și articolele 6 și 7 alineatul (2) din Legea privind combaterea terorismului limitează, în continuare, libertatea de exprimare; subliniază urgența luării de măsuri în vederea abrogării legislației care prevede amenzi disproporționat de mari pentru mijloacele de informare – ducând, în anumite cazuri, la închiderea lor sau practicarea autocenzurii de către ziariști sau editorii acestora – și a reformării Legii 5651/2007 privind internetul, care limitează libertatea de exprimare, restricționează dreptul de acces al cetățenilor la informație și permite interdicții de o amploare și pe o durată disproporționată asupra unor site-uri; reiterează, prin urmare, solicitările sale anterioare vizând finalizarea revizuirii cadrului juridic referitor la libertatea de exprimare și alinierea fără întârziere a acestuia la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

24.  își exprimă sprijinul pentru noua abordare a Comisiei referitoare la soluționarea chestiunilor legate de sistemul judiciar și drepturile fundamentale, precum și de justiție și afacerile interne în primele faze ale procesului de negociere, cu deschiderea capitolelor pertinente pe baza unor planuri de acțiune clare și detaliate și închiderea acestora în ultimul rând, pe baza unor bune rezultate, pe deplin convingătoare; consideră că, dată fiind importanța capitală a continuării reformei sistemului judiciar din Turcia și respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a libertății de exprimare și a libertății presei, sunt necesare eforturi reînnoite în vederea elaborării raportului de examinare referitor la capitolul 23 privind drepturile judiciare și fundamentale; invită Comisia, în conformitate cu agenda pozitivă, să ia în considerare măsuri favorabile deschiderii capitolului 24 privind justiția și afacerile interne;

25.  îndeamnă Turcia să recunoască dreptul la obiecție pe motive de conștiință la serviciul militar obligatoriu, în conformitate cu hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Erçep/ Turcia; ia act cu îngrijorare de neimplementarea hotărârii din 2006 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ulke/ Turcia, în care se solicita adoptarea de acte legislative care să prevină urmărirea penală repetată a celor care refuză să satisfacă serviciul militar din motive de conștiință;

26.  salută aplicarea aproape a tuturor recomandărilor cuprinse în rapoartele de evaluare din 2005 ale Grupului de state din Consiliul Europei împotriva corupției (GRECO); subliniază necesitatea înregistrării în continuare de progrese în materie de legislație și de măsuri generale de combatere a corupției și solicită întărirea și o independență sporită a instituțiilor care participă la combaterea corupției; încurajează guvernul să implementeze recomandările GRECO încă neimplementate;

27.  solicită aplicarea deplină a prevederilor constituționale care garantează dreptul de a organiza demonstrații și solicită Ministerului de Interne să finalizeze revizuirea legii referitoare la întruniri și demonstrații;

28.  salută adoptarea, în august 2011, a noii legislații de modificare a legii din februarie 2008 privind fundațiile și extinderea retrocedării drepturilor de proprietate ale comunităților de altă credință și subliniază necesitatea implementării depline a acesteia; reamintește, cu toate acestea, necesitatea urgentă de a continua reformele vitale și substanțiale în domeniul libertății de gândire, de conștiință și de religie, în special permițând comunităților religioase să obțină personalitate juridică, eliminând toate restricțiile împotriva formării, numirii și succesiunii clerului, recunoscând locurile de cult Alevi, respectând hotărârile pertinente ale Curții Europene a Drepturilor Omului și incluzând avizele Comisiei de la Veneția în cadrul juridic și necesitatea recunoașterii depline a drepturilor tuturor minorităților; invită guvernul Turciei să garanteze că mănăstirea Sfântul Gabriel, întemeiată la 397 d.Hr., nu este deposedată de terenurile sale și că este protejată în întregime;

29.  reamintește că educația joacă un rol esențial în procesul de edificare a unei societăți incluzive și diverse, întemeiată pe respectul pentru comunitățile și minoritățile religioase; îndeamnă guvernul Turciei să acorde o atenție specială materialelor didactice din instituțiile de învățământ, care ar trebui să reflecte pluralitatea etnică și de credință, precum și cea a convingerilor din societatea turcă, să elimine discriminarea și prejudecățile și să promoveze deplina acceptare a tuturor comunităților și minorităților religioase și subliniază necesitatea unor materiale didactice imparțiale; salută înființarea Comisiei pentru egalitatea de gen în cadrul Ministerului Educației; ia act cu ușurare de eliberarea studenților care au fost închiși pe nedrept timp de 18 luni după ce au solicitat învățământ gratuit;

30.  reiterează necesitatea consolidării coeziunii dintre regiunile Turciei și dintre zonele rurale și cele urbane; evidențiază, în acest sens, rolul deosebit al educației și necesitatea eliminării marilor disparități regionale care persistă în ceea ce privește calitatea educației și procentul înscrierilor;

31.  invită guvernul turc să își onoreze angajamentul privind o rată de școlarizare ridicată și să se asigure că noua reformă a educației reflectă nevoia de a menține copiii, în special fetele din zonele rurale, în cadrul sistemului de învățământ dincolo de un nivel minim de școlarizare și de a oferi copiilor posibilitatea de a decide cu privire la propriul parcurs educațional la o vârstă la care pot alege în cunoștință de cauză;

32.  încurajează guvernul să acorde prioritate egalității de gen în eforturile sale de reformă prin combaterea sărăciei în rândurile femeilor și intensificarea incluziunii sociale și a participării pe piața muncii a femeilor; reiterează propunerea sa vizând introducerea unui sistem de cote rezervate pentru a asigura o prezență semnificativă a femeilor la toate nivelurile în afaceri, în sectorul public și în politică; salută eforturile guvernului având ca obiectiv intensificarea școlarizării fetelor, eforturi care au condus la eliminarea aproape în întregime a disparității de gen în învățământul primar și invită guvernul să ia toate măsurile necesare pentru a diminua disparitatea de gen și în învățământul secundar; salută, de asemenea, numărul mai mare de femei din MANT după alegerile din iunie 2011 și invită partidele politice să consolideze în continuare implicarea și participarea activă a femeilor la viața politică;

33.  salută semnarea și ratificarea de către Turcia, la 24 noiembrie 2011, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie; îndeamnă guvernul să adopte o politică de „toleranță zero” cu privire la violența împotriva femeilor și să-și intensifice eforturile în materie de prevenire, la toate nivelurile, în cadrul luptei împotriva așa-numitelor „crime de onoare”, a violenței în familie și a fenomenului căsătoriilor forțate și căsătoriei fetelor de la vârste fragede, în special prin cooperarea și ajungerea la un larg consens cu grupurile care militează pentru drepturile femeilor, prin modificarea Legii nr. 4320 privind protecția familiei pentru a asigura un domeniu extins de aplicare indiferent de starea civilă și natura relației dintre victimă și agresor, inclusiv disponibilitatea unor căi de atac și mecanisme de protecție eficiente, prin supravegherea îndeaproape a punerii sale în aplicare de către poliție, prin supravegherea îndeaproape a respectării depline de către municipalități a obligației de a oferi adăposturi suficiente pentru femeile și minorii aflați în pericol, prin asigurarea siguranței adăposturilor prin angajarea personalului adecvat și prin instituirea unui sistem de asistență ulterioară pentru femeile și minorii care părăsesc adăposturile, pentru a le oferi sprijin psihologic, asistență juridică și servicii de sănătate adecvate și a-i ajuta să se reintegreze, din punct de vedere social și economic, în societate; salută eforturile depuse de ministerul familiei și politicilor sociale în direcția creșterii numărului și calității adăposturilor și decizia de a autoriza entitățile private să deschidă, de asemenea, adăposturi, oferind, astfel, resurse suplimentare destinate femeilor și minorilor aflați în pericol; salută recenta circulară nr. 18 a Consiliului Superior al Magistraturii care stipulează că nu se va mai întârzia implementarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie până la finalizarea procedurilor; salută eforturile guvernului Turciei de a spori cooperarea privind integrarea principiului egalității de gen între autoritățile statului;

34.  este îngrijorat cu privire la rata extrem de ridicată a sărăciei în rândul copiilor; invită Turcia să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru a combate sărăcia în rândul copiilor și munca copiilor; salută ratificarea Convenției Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzurilor sexuale; îndeamnă Turcia să își intensifice eforturile de combatere a violenței în familie împotriva copiilor;

35.  îndeamnă guvernul să garanteze prin lege egalitatea indiferent de gen, identitate de gen, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să asigure respectarea efectivă a acesteia, inclusiv de către poliție; solicită guvernului Turciei să alinieze legislația țării cu acquis-ul comunitar al UE și să adopte măsuri legislative de instituire a unui consiliu pentru egalitate și combatere a discriminării; constată necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare împotriva homofobiei și a oricărei forme de discriminare, hărțuire sau violență bazate pe orientarea sexuală sau identitatea de gen, în special prin includerea acestor criterii în legislația privind combaterea discriminării; își exprimă adânca preocupare cu privire la urmărirea penală frecventă a comunității lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale (LGBT) în temeiul Legii privind infracțiunile și a prevederilor cu privire la „comportamentul imoral”; reiterează solicitarea adresată guvernului Turciei de a ordona forțelor armate turce să nu mai considere homosexualitatea o „boală psihosexuală”;

36.  invită Turcia să demonstreze flexibilitate și să-și intensifice eforturile în vederea găsirii unei soluții politice la chestiunea kurdă și solicită tuturor forțelor politice să colaboreze în direcția intensificării dialogului politic și a unui proces vizând o mai mare incluziune politică, culturală, socială și economică și participare a cetățenilor de origine kurdă, pentru a garanta dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire; consideră, în acest sens, că dreptul la educația în limba sa maternă este esențial; invită guvernul Turciei să-și intensifice eforturile în vederea promovării dezvoltării sociale și economice în sud-estul țării; consideră că reforma constituțională oferă un cadru foarte util de promovare a unei deschideri democratice; reamintește că o soluție politică poate fi edificată numai pe baza unei dezbateri deschise și cu adevărat democratice privind chestiunea kurdă și își exprimă preocuparea cu privire la marele număr de procese deschise împotriva unor scriitori și ziariști care abordează chestiunea kurdă, la arestarea mai multor politicieni, primari aleși la nivel local și consilieri municipali kurzi, avocați, manifestanți și militanți pentru drepturile omului, în legătură cu procesul KCK și a altor operațiuni ale poliției; invită guvernul Turciei să creeze un cadru pașnic în care politicienii de origine kurdă să poată avea o dezbatere liberă și pluralistă; subliniază importanța promovării unor discuții cu privire la chestiunea kurdă în cadrul instituțiilor democratice, în special în cadrul MANT;

37.  condamnă cu fermitate atacurile recente asupra birourilor europene ale ziarelor din Turcia și solicită anchetarea coordonată a acestor atacuri;

38.  salută și se așteaptă la punerea rapidă în aplicare a declarației recente a guvernului turc referitoare la redeschiderea unei școli pentru minoritatea greacă pe insula Gökçeada (Imbros), care reprezintă un pas pozitiv în direcția conservării caracterului bicultural al insulelor turcești Gökçeada (Imbros) și Bozcaada (Tenedos), în conformitate cu Rezoluția nr. 1625 (2008) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei; ia act, cu toate acestea, de necesitatea unor măsuri suplimentare în vederea abordării problemelor cu care se confruntă membrii minorității grecești, în special cu privire la drepturile la proprietate;

39.  subliniază necesitatea urgentă a alinierii cadrului juridic referitor la drepturile de muncă și ale sindicatelor cu normele UE, instrumentele Consiliului Europei și convențiile OIM și a aplicării pe deplin a acestora în practică, ținând seama de faptul că înlăturarea tuturor obstacolelor din calea exercitării depline a acestor drepturi va garanta că puternicul progres economic actual va fi însoțit de o distribuire pe scară largă în societatea turcă a bogăției produse de creșterea economică, generând, astfel, un potențial și mai mare de dezvoltare; încurajează, prin urmare, toate părțile din Consiliul Economic și Social să își intensifice angajamentul și cooperarea, astfel încât să se îndeplinească criteriile de referință pentru deschiderea capitolului 19 privind politica socială și ocuparea forței de muncă;

40.  își exprimă preocuparea privind practica urmăririi penale a sindicaliștilor, în special a celor din sectorul educației, care încearcă să obțină condiții mai bune de muncă, de viață și de educație și informează despre încălcarea drepturilor omului, în interesul lucrătorilor și a publicului larg și pentru a contribui la o societate pluralistă;

41.  invită guvernul Turciei să promoveze participarea activă și deplină a organizațiilor consumatorilor în procesul de consultare în materie de legislație și politici privind protecția consumatorilor și să adopte toate măsurile necesare sprijinirii și întăririi mișcării consumatorilor; încurajează organizațiile consumatorilor să-și unească forțele pentru a-și spori reprezentativitatea;

42.  salută diversificarea pieței energiei în Turcia și încurajează, de asemenea, guvernul Turciei să analizeze în mod corespunzător riscurile și obligațiile referitoare la proiectele actuale de centrale nucleare, cum ar fi cea de la Akkuyu; subliniază, în acest sens, necesitatea de a conserva patrimoniul natural, cultural și arheologic cu respectarea deplină a standardelor europene;

Edificarea unor relații de bună vecinătate

43.  sprijină cu fermitate negocierile în curs privind reunificarea Ciprului care se desfășoară sub egida Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite; subliniază că trebuie să se ajungă în mod urgent la o soluționare echitabilă și viabilă a problemei cipriote și invită Turcia și toate părțile în cauză să acționeze fără răgaz și cu bunăvoință pentru încheierea unui acord cuprinzător; invită guvernul Turciei să înceapă retragerea forțelor sale din Cipru și să transfere Famagusta Organizației Națiunilor Unite în conformitate cu Rezoluția 550 (1984) a Consiliului de Securitate al ONU; invită, în paralel, Republica Cipru să deschidă portul Famagusta sub supravegherea vamală a UE pentru a promova un climat pozitiv care să ducă la soluționarea cu succes a negocierilor în curs în vederea reunificării și a permite ciprioților turci să efectueze schimburi comerciale într-un mod legal, unanim acceptabil;

44.  încurajează Turcia să-și intensifice sprijinul acordat Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru;

45.  invită Turcia să renunțe la o nouă colonizare a Ciprului cu cetățeni turci, deoarece acest lucru ar continua să modifice echilibrul demografic și să reducă loialitatea cetățenilor săi de pe insulă față de un viitor stat comun bazat pe un trecut comun;

46.  regretă declarațiile Turciei potrivit cărora aceasta va îngheța relațiile cu Președinția Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2012 în cazul în care până atunci nu se găsește o soluție la problema cipriotă; reamintește că Uniunea Europeană este întemeiată pe principii de cooperare sinceră și solidaritate reciprocă între toate statele sale membre și că, în calitate de țară candidată, Turcia trebuie să se angajeze să întrețină relații armonioase cu Uniunea Europeană și toate statele sale membre; reamintește, de asemenea, că Președinția Consiliului Uniunii Europene este prevăzută în Tratatul privind Uniunea Europeană;

47.  invită Turcia să permită un dialog politic între UE și NATO, renunțând la veto-ul său privind cooperarea UE-NATO la care este asociată Ciprul și invită, în același timp, Republica Cipru să renunțe la veto-ul său privind participarea Turciei la Agenția Europeană de Apărare;

48.  ia act de intensificarea eforturilor continue depuse de Turcia și Grecia în vederea îmbunătățirii relațiilor lor bilaterale; consideră, cu toate acestea, că este regretabil că amenințarea de casus belli declarată de Marea Adunare Națională împotriva Greciei nu a fost, încă, retrasă și consideră că ameliorarea relațiilor bilaterale dintre cele două țări ar trebui să ducă la retragerea acestei amenințări; îndeamnă guvernul Turciei să pună capăt încălcării repetate a spațiului aerian al Greciei și survolării teritoriilor insulelor grecești de către aeronavele militare turce;

49.  subliniază că Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (CNUDM) a fost semnată de UE, de cele 27 de state membre și de toate celelalte țări candidate și că aceasta face parte din acquis-ul comunitar; invită, prin urmare, guvernul Turciei să semneze și să ratifice fără întârziere această convenție; reamintește deplina legitimitate a zonei economice exclusive a Republicii Cipru, în conformitate cu CNUDM;

50.  îndeamnă Turcia și Armenia să procedeze la normalizarea relațiilor dintre ele prin ratificarea, fără condiții prealabile, a protocoalelor și prin deschiderea frontierei;

51.  consideră că Turcia este un partener important al UE în regiunea Mării Negre, care are o importanță strategică pentru UE; invită Turcia să sprijine și să contribuie în mod activ la punerea în aplicare a politicilor și a programelor UE în această regiune;

Progrese înregistrate în cooperarea UE-Turcia

52.  regretă refuzul Turciei de a-și îndeplini obligația de a pune în aplicare pe deplin și în mod nediscriminatoriu, față de toate statele membre, Protocolul adițional la Acordul de asociere CE-Turcia; reamintește că acest refuz continuă să afecteze în mod grav procesul de negocieri și invită guvernul Turciei să pună pe deplin în aplicare, fără întârziere, protocolul;

53.  subliniază că uniunea vamală UE-Turcia a permis Turciei să atingă un nivel înalt de conformitate în domeniul liberei circulații a mărfurilor și continuă să stimuleze schimburile comerciale bilaterale dintre UE și Turcia, care au totalizat 103 miliarde de euro în 2010; cu toate acestea, ia act de faptul că Turcia nu pune pe deplin în aplicare uniunea vamală și aplică în continuare o legislație ce încalcă angajamentele sale față de eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului, cum ar fi licențele de import, restricțiile la importul de mărfuri din țările terțe pentru a le pune în liberă circulație în UE, ajutoarele de stat, aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, cerințele privind înregistrarea noilor produse farmaceutice și tratamentul fiscal discriminatoriu;

54.  reiterează condamnarea sa categorică a actelor de violență continue, cu caracter terorist, comise de către PKK, organizație ce figurează pe lista UE a organizațiilor teroriste și își exprimă deplina solidaritate cu Turcia; invită statele membre ca, în strânsă colaborare cu Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului și Europol și cu respectarea corespunzătoare a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a dreptului internațional, să-și intensifice cooperarea cu Turcia în combaterea terorismului și a crimei organizate ca sursă de finanțare a terorismului; invită Comisia și statele membre să faciliteze un dialog informativ și un schimb de informații adecvat cu Turcia cu privire la cererile de extrădare transmise de aceasta, cărora nu li se poate da curs din motive juridice sau procedurale;

55.  regretă întârzierea înregistrată în introducerea în Marea Adunare Națională a Turciei (MANT) a legislației privind protejarea drepturilor refugiaților și a solicitanților de azil; își exprimă preocuparea cu privire la informațiile ce continuă să sosească referitoare la persoane care sunt returnate în țări în care sunt confruntate cu riscul de a fi torturate sau cu alte riscuri de încălcare a drepturilor omului în urma refuzului arbitrar de a le acorda acces la procedura de azil;

56.  salută progresele înregistrate de Turcia în domeniul surselor regenerabile de energie și sprijină eforturile viitoare pentru a spori utilizarea surselor regenerabile de energie în toate sectoarele; subliniază potențialul Turciei în ceea ce privește sursele regenerabile de energie, resurse solare, eoliene și geotermale semnificative și posibilitatea ca UE să importe electricitate provenită din surse regenerabile de energie din Turcia prin linii de transport direct de energie de înaltă tensiune pe distanțe lungi, contribuind astfel nu numai la securitatea energetică a UE, ci și la obiectivele acesteia în materie de energie din surse regenerabile;

57.  reamintește rolul vital al Turciei, care constituie coridorul energetic al UE pentru resursele de petrol și gaze din zona Caucazului și a Mării Caspice și se află în vecinătatea strategică a Irakului și piața petrolului brut în dezvoltare a acestuia; subliniază rolul strategic al gazoductului Nabucco planificat și al altor gazoducte, precum coridorul de tranzit al gazului ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) pentru securitatea energetică a Uniunii Europene; consideră că, ținând seama de rolul și potențialul strategic al Turciei, inclusiv în ceea ce privește investițiile din UE și cooperarea ulterioară cu aceasta din urmă, ar trebui să fie lansată o fază de analiză cu privire la valoarea deschiderii negocierilor asupra capitolului 15 privind energia, în scopul promovării dialogului strategic UE-Turcia în materie de energie;

58.  subliniază rolul strategic pe care îl joacă Turcia, din punct de vedere politic și geografic, pentru politica externă a Uniunii Europene și politica sa de vecinătate; subliniază rolul Turciei ca actor regional important în Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest, Afganistan/Pakistan, Caucazul de Sud, Asia Centrală și Cornul Africii, precum și rolul Turciei ca sursă de inspirație în procesul de tranziție democratică a statelor arabe în domenii importante de politici, care cuprind reforma politică, reforma economică și consolidarea instituțională; își exprimă sprijinul pentru eforturile depuse de Turcia pentru a contribui la continuarea dialogului și cooperării la nivel înalt dintre Afganistan și Pakistan și salută procesul de la Istanbul, inițiat pentru a spori cooperarea regională dintre Afganistan și vecinii săi; sprijină poziția și angajamentul ferm al Turciei în favoarea forțelor democratice din Siria și reamintește rolul său important pentru protecția refugiaților sirieni; solicită Comisiei, statelor membre și comunității internaționale să sprijine eforturile depuse de Turcia pentru a face față dimensiunii umanitare tot mai importante a crizei din Siria; invită UE și Turcia să-și întărească dialogul politic actual privind opțiunile și obiectivele de politică externă de interes reciproc; încurajează Turcia să-și dezvolte politica sa externă în cadrul dialogului și coordonării cu UE și să-și alinieze treptat politica sa externă cu cea a UE în vederea creării unor sinergii de valoare și întăririi posibilităților de a exercita o influență pozitivă;

59.  reamintește importanța unei coordonări și cooperări strânse între UE și Turcia cu privire la problema proliferării armelor nucleare în Iran și consideră că Turcia poate juca un rol important și constructiv în facilitarea și promovarea dialogului cu Iranul în vederea găsirii unei soluții imediate și în sprijinirea pe deplin a sancțiunilor împotriva Iranului;

60.  reamintește ambiția Turciei de a inspira și a sprijini tranzițiile democratice și reformele sociale și economice din vecinătatea sudică; constată că participarea instituțiilor și a ONG-urilor din Turcia în cadrul instrumentelor PEV ar genera sinergii excepționale, în special în domenii precum edificarea instituțiilor, dezvoltarea socioeconomică și a societății civile; consideră că o cooperare practică ar trebui să fie completată de un dialog structurat între UE și Turcia în vederea coordonării politicilor de vecinătate ale acestora;

61.  salută ratificarea de către Turcia a Protocolului opțional la Convenția ONU împotriva torturii (OPCAT) din 27 septembrie 2011 și invită Turcia să pună rapid în aplicare cerințele acestuia în legislația națională; sugerează adoptarea imediată a unui mecanism de punere în aplicare la nivel național; solicită Turciei să permită observatorilor internaționali accesul la închisorile sale;

62.  reiterează invitația sa adresată guvernului Turciei de a semna și supune ratificării Statutul Curții Penale Internaționale, sporind, astfel, în și mai mare măsură, contribuția și angajamentul Turciei în cadrul sistemului multilateral global;

o
o   o

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Secretarului General al Consiliului Europei, Președintelui Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Republicii Turcia.

(1) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 284.
(2) JO C 263 E, 16.10.2008, p. 452.
(3) JO C 279 E, 19.11.2009, p. 57.
(4) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 139.
(5) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 59.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2011)0090.
(7) JO C 157 E, 6.7.2006, p. 385.
(8) JO C 287 E, 29.11.2007, p. 174.
(9) JO L 51, 26.2.2008, p. 4.


Raportul privind extinderea pentru Muntenegru
PDF 305kWORD 98k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la Raportul pe 2011 privind progresele realizate de Muntenegru (2011/2890(RSP))
P7_TA(2012)0117B7-0190/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere, încheiat la 29 martie 2010, între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Vestul Balcanilor: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Decizia Consiliului European din 9 decembrie 2011 privind progresele realizate de Muntenegru în procesul de aderare(2),

–  având în vedere decizia Consiliului European din 17 decembrie 2010, de a acorda Muntenegrului statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană(3),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la Raportul pe 2011 privind progresele realizate de Muntenegru, din 12 octombrie 2011 (SEC(2011)1204),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 12 octombrie 2011, intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 9 noiembrie 2010, privind opinia Comisiei asupra cererii Muntenegru de a deveni membră a Uniunii Europene (COM(2010)0670),

–  având în vedere declarația și recomandările celei de-a treia Reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și asociere Uniunea Europeană - Muntenegru, din 3-4 octombrie 2011,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,

A.  întrucât statele membre UE vizează deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru în iunie 2012 și întrucât Comisia a fost invitată de Consiliul European să propună un cadru pentru negocierile cu Muntenegru;

B.  întrucât Consiliul European a conferit Consiliului sarcina de a examina progresele Muntenegrului pe baza raportului Comisiei;

C.  întrucât în Muntenegru există în continuare un consens politic larg asupra chestiunilor legate de UE, iar obiectivul avansării înspre integrarea în UE și NATO constituie un reper fundamental al politicii sale externe; întrucât acțiunile de reformă necesită o voință politică puternică și un angajament ferm pentru face față viitoarelor provocări ale procesului de aderare;

D.  întrucât Muntenegru a realizat progrese semnificative în privința atingerii unor obiective de maximă prioritate, identificate de Comisie în 2010, în special îmbunătățirea activității parlamentului și a cadrului electoral, profesionalizarea administrației publice, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, combaterea criminalității organizate, asigurarea libertății presei și consolidarea cooperării cu societatea civilă;

E.  întrucât Muntenegrul a înregistrat o modestă refacere a economiei, cu o inflație scăzută, un volum semnificativ de investiții străine directe, precum și o ușoară scădere a ratei șomajului; întrucât Muntenegru a implementat dispozițiile Acordului de stabilizare și asociere cu UE;

F.  întrucât Muntenegru trebuie să continue acțiunile de reformă, implementând în mod eficient planul de acțiune al guvernului cu privire la prioritățile esențiale și accelerând refacerea după criza economică, dar asigurând, în același timp, un control adecvat al cheltuielilor publice și al datoriei externe, care conform datelor din 2011, este mai ridicată decât în anul precedent; întrucât Muntenegrul trebuie să mențină stabilitatea fiscală, precum și să amelioreze și să consolideze capacitățile administrative și instituționale necesare asumării viitoarelor obligații de membru al UE;

Observații generale

1.  salută decizia Consiliului European de a planifica deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru în iunie 2012; solicită statelor membre UE să nu întârzie excesiv și nerezonabil lansarea discuțiilor, având în vedere faptul că Muntenegru a realizat progrese semnificative în îndeplinirea obiectivelor cerute;

2.  subliniază necesitatea transmiterii unui semnal pozitiv către Muntenegru și către alte țări care depun eforturi majore pentru a îndeplini criteriile de aderare; este ferm convins că țările candidate și cele potențial candidate ar trebui evaluate exclusiv pe baza propriilor merite și progrese cu privire la îndeplinirea acestor criterii și că desfășurarea aderării lor nu ar trebui legată în nici un caz de progresele țărilor învecinate sau ale altor țări candidate, pentru a menține credibilitatea procesului de extindere;

3.  constată cu satisfacție că Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) funcționează bine în Muntenegru; încurajează atât guvernul muntenegrean, cât și Comisia să simplifice procedurile administrative pentru finanțarea IPA, cu scopul de a spori accesibilitatea acesteia pentru organizațiile mai mici și pentru cele neguvernamentale, pentru sindicate și pentru alți beneficiari;

4.  felicită Muntenegru pentru gradul ridicat de respectare a criteriilor de aderare, obținut printr-o serie de rezultate generale satisfăcătoare în privința priorităților esențiale;

5.  subliniază necesitatea și importanța continuării eforturilor cuprinzătoare și calitative pentru realizarea reformelor, acordând o atenție specială statului de drept și drepturilor fundamentale; evidențiază faptul că cel mai relevant obiectiv al acestor eforturi trebuie identificat în cadrul acțiunilor de combatere a corupției și a criminalității organizate, acțiuni care vor rămâne esențiale pe parcursul procesului de aderare al Muntenegrului; solicită autorităților din Muntenegru să continue îndeplinirea fără impedimente a obligațiilor asumate prin Acordul de stabilitate și asociere; consideră că instituțiile UE vor fi cele mai în măsură să monitorizeze și să faciliteze reforma sistemului judiciar după deschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul 23;

6.  salută noua strategie a Comisiei privind negocierile de aderare, care presupune deschiderea capitolelor 23 și 24 la începutul negocierilor și speră ca aceste două capitole să fie deschise cât mai curând posibil pentru accelerarea reformelor judiciare din Muntenegru;

7.  reamintește că UE este întemeiată pe valorile toleranței și drepturilor egale pentru toți membrii societății; încurajează Muntenegru să continue să conducă un dialog constructiv între forțele politice, pentru a menține coeziunea caracterului multietnic al țării și pentru a depăși diviziunile culturale și naționale care încă persistă, precum și pentru a preveni discriminările;

Criteriile politice

8.  salută măsurile legislative adoptate pentru a îmbunătăți activitatea parlamentului național; recomandă, cu toate acestea, continuarea eforturilor de creștere a transparenței procesului legislativ, de creștere a participării publice la elaborarea legislației noi printr-o consultare mai directă cu actorii societății civile, de consolidare a capacităților administrative ale parlamentului, vizând îmbunătățirea funcționării atât în ceea ce privește elaborarea legislației, cât și supervizarea politică și controlul democratic al executivului, precum și a eforturilor în direcția utilizării mai frecvente și mai eficiente a instrumentului reprezentat de audierile consultative și de control și a urmăririi sistematice a întrebărilor și solicitărilor parlamentare adresate guvernului; recomandă, mai concret, să se confere funcții și competențe mai importante comisiei de resort, astfel încât parlamentul să aibă o posibilitate adecvată și efectivă de supervizare a procesului de integrare europeană;

9.  salută adoptarea unor amendamente la legea privind alegerea consilierilor municipali și a membrilor parlamentului, aceasta fiind una dintre condițiile restante dintre cele șapte priorități cheie; solicită, cu toate acestea, autorităților din Muntenegru să completeze aceste realizări legislative cu noi măsuri de consolidare a egalității de gen, întrucât aceasta nu este încă garantată în practică;

10.  subliniază problema persistentă a subreprezentării grave a femeilor în parlament, la nivelul pozițiilor guvernamentale înalte și la nivelul funcțiilor de decizie din cadrul sectorului public și privat; prin urmare, salută noile prevederi care impun ca 30 % dintre persoanele aflate pe lista candidaților să fie femei, însă este preocupat în acest sens de faptul că, în realitate, egalitatea de gen nu este garantată; de asemenea, este preocupat de încălcarea pe scară largă a drepturilor muncii în rândul femeilor, inclusiv a dreptului la remunerare egală; încurajează autoritățile din Muntenegru să își intensifice eforturile în vederea integrării aspectelor referitoare la egalitatea de gen în cadrul politicilor și să introducă principiul egalității de remunerare;

11.  salută adoptarea amendamentelor la Legea educației, care pun capăt unei îndelungate controverse politice asupra statutului limbii sârbe în sistemul de învățământ din Muntenegru; consideră că acest compromis pozitiv evidențiază un consens larg, al tuturor forțelor politice, asupra caracterului coeziv și totodată multietnic și multireligios al țării;

12.  consideră că noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2011-2016 reprezintă un progres, aceasta vizând introducerea unor standarde europene în materie de angajare și promovare, precum și a unor măsuri care să crească eficiența administrației publice; solicită guvernului Muntenegrului să se ocupe de aspectele importante din sistemul administrativ care suferă de o funcționare deficientă, legate de procesul decizional și de organizarea activității guvernului, inclusiv de sistemul de delegare și decentralizare a puterii, în vederea creării unei funcții publice depolitizate și profesioniste, care să acționeze eficient și imparțial; solicită autorităților să acorde prioritate bunei guvernări, să contribuie la evoluția treptată a culturii juridico-administrative și să soluționeze problema supraîncărcării și suprasolicitării structurilor administrative;

13.  ia act de progresele reformei sistemului judiciar, inclusiv în privința reducerii termenelor de soluționare a cauzelor în instanță, în privința adoptării unor măsuri pentru creșterea independenței, a responsabilității, a imparțialității și a eficienței judecătorilor și procurorilor, ceea ce reprezintă o prioritate majoră, precum și în privința unei aplicări mai sistematice de către Consiliul magistraturii și Ministerul public a procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor suspectați; invită Parlamentul Muntenegrului să adopte dispoziții constituționale care să consolideze independența și răspunderea juridică a sistemului judiciar, să sporească independența judiciară și autonomia profesională a ministerului public și a Consiliului Judiciar; subliniază necesitatea unei monitorizări mai eficiente a corupției și a normelor privind conflictele de interese; solicită raționalizarea sistemului judecătoresc în vederea creșterii eficienței judiciare, având în vedere faptul că Muntenegru continuă să fie una dintre țările cu cel mai mare număr din Europa, pe cap de locuitor, de instanțe de prim nivel, de magistrați, judecători, procurori și personal administrativ;

14.  solicită autorităților muntenegrene să se axeze pe selecționarea judecătorilor și a procurorilor, pe independența lor financiară și pe implementarea strictă a normelor disciplinare în cazul comportamentelor neconforme ale judecătorilor și procurorilor; solicită, de asemenea, autorităților să crească transparența sistemului judiciar; își reiterează solicitarea de a crea un sistem judiciar previzibil și de a câștiga încrederea populației; solicită ca în bugetul pentru sistemul judiciar să fie alocate fonduri corespunzătoare pentru infrastructură, echipament și formare, pentru a crește eficiența acestuia; consideră că este important să se stabilească o serie de criterii comune pentru formarea în domeniul judiciar, care să fie aplicate la Centrul de formare judiciară;

15.  salută, de asemenea, progresele semnificative realizate în adoptarea legislației anticorupție, în special noua lege privind achizițiile publice, legea privind finanțarea partidelor politice și amendamentele la legea privind conflictele de interese; constată, cu toate acestea, că, noua lege privind achizițiile publice poate fi mai restrictivă decât cea anterioară și că, prin urmare, ar putea descuraja raportările cu privire la corupție; este preocupat de rolul important al reprezentanților partidelor politice în cadrul Comisiei pentru prevenirea conflictelor de interese, care este responsabilă pentru aplicarea noilor amendamente la legea privind conflictele de interese; consideră că actualul proiect de lege privind liberul acces la informații poate restricționa accesul la informații și, prin aceasta, poate reduce capacitatea organizațiilor societății civile și a mass-mediei de a revela cazurile de corupție; constată că, în multe domenii, corupția este încă prevalentă și continuă să fie o problemă care suscită o pronunțată îngrijorare, putând, de asemenea, genera costuri considerabile pentru finanțele publice;

16.  încurajează guvernul să implementeze în mod consecvent legislația anti-corupție și legile privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; invită agențiile competente de aplicare a legii să-și continue la scară largă activitățile anti-corupție, obținând mai multe condamnări în cauzele legate de corupție, inclusiv de corupția la nivel înalt; solicită autorităților muntenegrene să introducă mecanisme mai precise pentru implementarea solidă și monitorizarea inițiativelor și proiectelor anti-corupție, precum și să consolideze cooperarea dintre agenții și schimbul de informații, în special între poliție și procuratură; încurajează Parlamentul Muntenegrului să-și asume un rol mai important de supervizare a autorităților anticorupție; solicită autorităților să clarifice în mai mare măsură suspiciunile de corupție, în special în cazul privatizărilor; solicită Comisiei să evalueze impactul și rezultatele obținute în urma alocării de fonduri UE în reforma sistemului judiciar și în lupta împotriva corupției;

17.  subliniază necesitatea intensificării luptei împotriva criminalității organizate, în special prin consolidarea capacităților administrative și de investigație ale poliției și ale procuraturii, în vederea creșterii eficienței acestor organisme; consideră că este important să se intensifice eforturile de creștere a eficienței procesării informațiilor din domeniul penal și să se extindă în continuare cooperarea internațională și regională în combaterea criminalității organizate, în special a spălării de bani și a contrabandei;

18.  ia act de progresele legislative în privința asigurării libertății de exprimare în media, dar constată că există în continuare cazuri în care se suspectează intimidarea și comiterea de violențe fizice împotriva jurnaliștilor, și există, de asemenea, informații cu privire la reducerea libertății presei; este preocupat de numărul cauzelor încă nesoluționate de calomnie și defăimare a presei și a jurnaliștilor;

19.  solicită autorităților din Muntenegru să investigheze amănunțit cazurile de violențe fizice și intimidări asupra jurnaliștilor și să-și demonstreze angajamentul pentru a presă liberă de ingerințe politice; solicită autorităților să investigheze cu seriozitate și să deschidă urmăriri în cazurile de ucidere a jurnaliștilor și de atacuri asupra acestora, precum și în cazul incendierii intenționate a vehiculelor aparținând ziarului Vijesti, și să trimită în judecată autorii atacului asupra echipei de televiziune a Vijesti din noiembrie 2011, care a avut loc la Humci, lângă Nikšić; invită autoritățile să asigure independența organismelor de reglementare și să ofere toate condițiile necesare organismului de autoreglementare al mass-mediei pentru a începe să funcționeze la standarde europene; invită guvernul Muntenegrului să propună modificări ale legislației existente în materie de libertate a informării, astfel încât aceasta să nu restricționeze accesul la informație și să nu reducă transparența; solicită jurnaliștilor să respecte etica profesională și standardele privind respectarea vieții private și a demnității în mass-media;

20.  salută eforturile guvernului de îmbunătățire a cooperării cu organizațiile neguvernamentale și solicită continuarea consultărilor cu societatea civilă în ceea ce privește elaborarea politicilor și a legislației; consideră pozitiv faptul că instituțiile statului au numit persoane de contact din rândul ONG-urilor și au stabilit criterii și proceduri pentru selectarea unor reprezentanți ai societății civile în cadrul grupurilor de lucru din acest domeniu create de guvern; subliniază, cu toate acestea, și importanța consolidării dialogului cu sindicatele și organizațiile societății civile care reprezintă grupurile cele mai vulnerabile și se ocupă de chestiunile privind egalitatea de gen;

21.  salută relațiile interetnice în general bune, inclusiv abordarea unor chestiuni sensibile precum etnicitatea și limba în recensământul populației; constată cu satisfacție că a fost creat, în mare parte, un cadru legislativ pentru politicile de eliminare a discriminării și de protecție a minorităților, fiind numit inclusiv un consilier al prim-ministrului pe probleme legate de drepturile omului și protecția împotriva discriminării; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru implementarea acestuia; solicită autorităților din Muntenegru să ia măsuri suplimentare pentru a asigura o mai bună reprezentare a minorităților în instituțiile publice, la nivel național și la nivel local, întrucât persoanele aparținând minorităților continuă să fie subreprezentate în instituțiile publice; solicită autorităților să combată discriminarea comunităților rome, ashkali și egiptene și să le îmbunătățească condițiile de viață și accesul la securitatea socială, servicii de sănătate, educație, locuințe și locuri de muncă; îndeamnă, în continuare, guvernul și autoritățile locale să adere la cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor prin lansarea și prezentarea unei strategii naționale de integrare pe 10 ani după expirarea actualei strategii 2008-2012, pentru a îmbunătăți statutul populațiilor de romi, ashkali și egipteni;

22.  salută adoptarea recentă a legii împotriva discriminării, care menționează explicit orientarea sexuală și identitatea de gen și solicită o implementare corectă a cadrului legislativ existent în materie de anti-discriminare; invită autoritățile muntenegrene să ia măsuri mai puternice pentru a implementa cadrul juridic și instituțional referitor la drepturile LGBT; încurajează autoritățile să ia măsuri pentru a descuraja intimidările împotriva organizațiilor și a persoanelor LGBT și să ia toate măsurile necesare pentru a preveni atacurile împotriva comunității LGBT;

23.  subliniază faptul că Muntenegrul a ratificat principalele opt convenții cu privire la dreptul muncii ale Organizației Internaționale a Muncii și Carta Socială Europeană revizuită; subliniază că, deși drepturile fundamentale ale lucrătorilor și ale sindicatelor sunt prevăzute de Codul muncii, încă există restricții; încurajează Muntenegrul să consolideze în continuare drepturile în domeniul muncii și al sindicatelor; subliniază rolul important al dialogului social și încurajează guvernul Muntenegrului să își sporească ambițiile în cadrul Consiliului Social și să consolideze într-o mai mare măsură acest dialog; subliniază importanța îmbunătățirii transparenței și eficacității Consiliului Social;

24.  subliniază că toate partidele politice, indiferent de comunitatea pe care o reprezintă, ar trebui să se străduiască să mențină un climat politic constructiv și matur și să nu primească instrucțiuni de la țări terțe;

25.  încurajează Muntenegru să consolideze cadrul juridic al drepturilor persoanelor cu dizabilități și să îmbunătățească accesul acestora la un loc de muncă, inclusiv în instituțiile publice; solicită autorităților să adapteze locurile publice la necesitățile acestora și să continue campaniile de sensibilizare care vizează incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități;

26.  constatând că în Muntenegru există în prezent aproximativ 15 000 de refugiați, persoane strămutate în interiorul țării și persoane strămutate provenind din Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo, invită guvernul muntenegrean să găsească o soluție sustenabilă și pe termen lung la această problemă, inclusiv prin implementarea completă a strategiei sale în domeniu și prin continuarea eforturilor de a oferi un statut legal peroanelor strămutate; consideră că este important ca aceste persoane să se întoarcă în țara de origine și că este necesară eliminarea obstacolelor rămase între țările din regiune, precum și facilitarea întoarcerilor; în acest sens, constată cu satisfacție că Muntenegru are un rol proactiv în programul regional „Inițiativa de la Belgrad” și că s-a adoptat un plan de acțiune pentru aplicarea în Muntenegru a strategiei pentru identificarea unei soluții permanente la problema persoanelor strămutate din exterior și a persoanelor strămutate în interiorul țării;

Criteriile economice

27.  felicită Muntenegru pentru faptul că și-a menținut stabilitatea macroeconomică, însă constată încetinirea - prevăzută - a creșterii economice și rata în continuare ridicată a șomajului; încurajează guvernul să accelereze procesul de refacere după recesiunea economică gravă din 2009, menținând totodată stabilitatea fiscală, implementând politici fiscale mai prudente și reducând deficitul public, pentru a realiza un progres economic solid, în vederea creșterii nivelului de trai;

28.  salută adoptarea unor importante reforme structurale, cum ar fi cele legate de sistemul public de pensii, raționalizarea angajărilor în sectorul public sau noul sistem de finanțare pentru guvernele locale; încurajează Muntenegru să continue reformele structurale, în special consolidarea statului de drept, a infrastructurilor materiale și a resurselor umane, să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea obstacolelor cu care se confruntă întreprinderile și pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, să crească flexibilitatea pieței muncii și să stimuleze competitivitatea la export; continuă să fie preocupat de ponderea ridicată a muncii nedeclarate și a economiei subterane, care creează probleme majore pentru economia și societatea muntenegreană;

29.  salută adoptarea strategiei pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii pentru perioada 2011-2015 și a strategiei pentru promovarea competitivității la nivel micro pentru perioada 2011-2015; încurajează guvernul să îmbunătățească coordonarea la nivelul diferitelor instituții care acționează în domeniu, să colecteze informații mai bune cu privire la IMM-uri și să consolideze sistemul de înregistrare unificată a întreprinderilor pentru a asigura aplicarea eficientă a acestor strategii;

Capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de stat membru

30.  invită guvernul Muntenegrului să consolideze în mod substanțial capacitățile instituționale și administrative, precum și cooperarea în materie de aderare și coordonarea dintre instituțiile statului care acționează în domeniu; în acest sens, solicită autorităților să consolideze capacitatea administrativă a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și competențele ministerelor care se ocupă de domenii fundamentale ale acquis-ului; solicită autorităților să abordeze problema fragmentării sistemului administrativ și a suprapunerii atribuțiilor și să dezvolte capacitățile de elaborare a politicilor ale ministerelor de resort, pentru a crește calitatea legislației și a consolida prin aceasta statul de drept;

31.  salută adoptarea planului guvernamental privind politica energetică a Muntenegrului până în 2030 și constată că reforma sectorului energetic constituie una dintre problemele majore cu care se confruntă această țară; solicită autorităților să accelereze progresele în domeniul securității furnizării de energie și a eficienței energetice, și să-și continue eforturile de instituire a unui mediu normativ care să încurajeze utilizarea la scară din ce în ce mai largă a surselor de energie regenerabilă în toate sectoarele, în conformitate cu dispozițiile relevante din acquis-ul UE din domeniul energiilor regenerabile;

32.  solicită Muntenegrului să avanseze în direcția alinierii legislației naționale cu acquis-ul în privința accesului la informațiile privind mediul, accesul la justiție, răspunderea ecologică și dispozițiile privind evaluarea strategică de mediu legată de aspectele transfrontaliere; solicită autorităților să integreze în mod mai sistematic chestiunile legate de mediu și de schimbările climatice în celelalte politici sectoriale; consideră că este deosebit de importantă abordarea problemei deșeurilor solide, a apelor reziduale și a reglementării deficitare a sistemului de gestionare a deșeurilor, alături de introducerea unor sancțiuni mai stricte în cazul încălcării reglementărilor în vigoare și de crearea unui sistem eficient de monitorizare a inspecțiilor; reafirmă, de asemenea, în termeni generali, necesitatea de a soluționa problema diviziunii neclare a responsabilităților între autorități și a lipsei de coerență a acțiunilor acestora, întrucât aceasta afectează în mod grav progresele în domeniul protecției mediului;

33.  reamintește că peste 25 % din biodiversitatea Europei se regăsește în regiunea Balcanilor de Vest; reamintește, de asemenea, că multe râuri și lacuri mici și mari – cele mai mari fiind râul Moraca și lacul Skadar – adăpostesc multe specii rare; solicită autorităților din Muntenegru să reexamineze planurile de a construi hidrocentrale de mari dimensiuni și de a se baza în principal pe energie furnizată de astfel de surse; reafirmă necesitatea unui proiect de strategie națională energetică, care să ia în considerare numeroasele surse diferite de energie regenerabilă, printre care și hidroenergia la scară redusă; reamintește necesitatea de a respecta patrimoniul natural, prevăzută prin constituție, care se referă la Muntenegru ca la un stat ecologic și precizează faptul că natura și turismul sunt doi piloni importanți ai economiei muntenegrene; îndeamnă autoritățile din Muntenegru să realizeze întotdeauna evaluări ale impactului asupra societății și mediului înainte de decide cu privire la construirea de noi centrale, în conformitate cu standardele internaționale și ale UE, precum Convențiile de la Aarhus și Espoo; îndeamnă autoritățile din Muntenegru ca, atunci când planifică proiecte viitoare de construire a unor hidrocentrale, să se implice în procese ample și transparente de consultare publică ce includ și organizații relevante ale societății civile și să facă publice deciziile relevante, avizele experților și alte documente;

34.  felicită Muntenegru pentru faptul că a devenit o destinație a turiștilor din întreaga lume, cu un potențial ridicat de continuare a dezvoltării; constată, cu toate acestea, că turismul ar putea constitui un risc pentru mediu și solicită guvernului să ia măsuri suplimentare pentru protecția naturii, inclusiv pe coasta Mării Adriatice;

35.  invită guvernul Muntenegrului să accelereze crearea structurilor necesare pentru implementarea politicii agricole comune, cum ar fi o agenție de plăți și un sistem integrat de administrație și control; solicită avansarea în domeniul politicii agricole și de dezvoltare rurală, inclusiv prin continuarea eforturilor în privința elaborării politicilor și a utilizării asistenței financiare disponibile;

36.  felicită Muntenegru pentru aderarea la Organizația Mondială a Comerțului și la Conferința ministerială a OMC, în 17 decembrie 2011; consideră că statutul de membru al OMC va atrage după sine un mediu mai transparent, mai previzibil și mai atractiv pentru comerț și pentru investițiile străine;

37.  solicită autorităților muntenegrene să implementeze legislația relevantă privind independența băncii centrale, finanțarea monetară, accesul privilegiat la instituțiile financiare din sectorul public și protecția monedei euro; constată că implicațiile sistemului monetar din Muntenegru vor trebui identificate în detaliu și abordate în viitoarele negocieri de aderare;

38.  felicită Muntenegru pentru implementare fără probleme, până acum, a regimului de liberalizare a vizelor cu spațiul Schengen, intrat în vigoare la 19 decembrie 2009; solicită autorităților, cu toate acestea, să modernizeze capacitățile administrative ale Ministerului afacerilor externe și integrării europene și rețeaua sa diplomatică și consulară, creând, de exemplu, o conexiune online între sistemul național pentru vize al ministerului resort și misiunile diplomatice și consulare, și introducând un autocolant de viză cu elemente de securitate;

Cooperarea regională

39.  felicită Muntenegru pentru angajamentul și rolul său constructiv în stabilitatea regională și în consolidarea unor relații bune de vecinătate cu celelalte țări din Balcanii de Vest; ia act cu satisfacție de participarea proactivă a Muntenegrului la diferitele inițiative regionale din Europa de Sud-est; subliniază în special determinarea Muntenegrului în privința semnării acordurilor de extrădare cu Croația, cu fosta Republică Iugoslavă Macedonia și cu Serbia, prin încheierea unor acorduri de cooperare cu serviciile de informații din domeniul financiar ale altor țări și prin subscrierea, la 7 noiembrie 2011, la declarația miniștrilor de externe al Serbiei, Muntenegrului, Croației și Bosniei-Herțegovina referitoare la găsirea unei soluții la problema refugiaților din regiune;

40.  salută angajamentul Muntenegrului și al Serbiei de a plasa relațiile bilaterale pe o bază mai solidă; încurajează liderii politici și religioși din ambele țări să continue îmbunătățirea climatului de dialog interetnic și interreligios, în vederea ajungerii la un acord privind poziția Bisericii ortodoxe sârbe în Muntenegru; solicită Comisiei să acorde atenție, în paralel cu negocierile de aderare, relațiilor dintre Biserica ortodoxă a Muntenegrului și Biserica ortodoxă sârbă deoarece îmbunătățirea relațiilor dintre cele două biserici și comunități active din cadrul țării ar avea un impact pozitiv asupra mediului politic din Muntenegru;

41.  ia act cu satisfacție de relațiile bune de vecinătate dintre Muntenegru și Croația; salută acordul privind cooperarea dintre agențiile de aplicare a legii din Muntenegru și din Croația, care oferă un cadru pentru activitățile comune din diferite sectoare ale activității poliției, cum ar fi prevenirea infracțiunilor, poliția de frontieră și combaterea formelor complexe ale criminalității organizate regionale și internaționale; salută înființarea unei comisii comune între Muntenegru și Croația și constată cu satisfacție că cele două părți au convenit să se conformeze dispozițiilor Curții Internaționale de Justiție cu privire la problema încă deschisă a apartenenței teritoriului peninsulei Prevlaka;

o
o   o

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Republicii Muntenegru.

(1) JO L 108, 29.4.2010, p. 3.
(2) A se vedea Concluziile consiliului European (00139/1/2011) din 9 decembrie 2011.
(3) A se vedea Concluziile consiliului European (00030/1/2010) din 16-17 decembrie 2010.


Un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene
PDF 283kWORD 74k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la un cadru de guvernanță corporativă pentru întreprinderile europene (2011/2181(INI))
P7_TA(2012)0118A7-0051/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 5 aprilie 2011 privind cadrul de guvernanță corporativă al UE (COM(2011)0164),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la o serie de chestiuni deontologice legate de administrarea societăților(1),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0051/2012),

Abordare generală

1.  salută revizuirea, de către Comisie, a cadrului de guvernanță corporativă a UE, inițiată prin Cartea verde;

2.  regretă, cu toate acestea, faptul că chestiuni importante în materie de guvernanță corporativă, precum luarea deciziilor de către consiliu, responsabilitatea și independența administratorilor, conflictele de interese sau implicarea părților interesate nu au fost abordate în Cartea verde;

3.  regretă concentrarea Cărții verzi asupra sistemului unitar și neglijarea sistemului dual, care este, de asemenea, amplu reprezentat în Europa; subliniază, în acest sens, că la revizuirea, de către Comisie, a Cadrului de guvernanță corporativă al UE trebuie să se țină seama de drepturile și obligațiile conferite respectivelor organe ale societăților în conformitate cu legislația națională și mai ales de diferențele dintre sistemele unitare și cele duale; în continuare, prin sintagma „consiliu de administrație” se referă îndeosebi la funcția de supraveghere a conducerii unei societăți care, într-o structură duală, ține în general de responsabilitatea consiliului de supraveghere;

4.  subliniază importanța constituirii în UE a unui sector corporativ mai transparent, mai stabil, mai sigur și mai responsabil, cu o mai bună guvernanță corporativă; consideră că sectorul corporativ ar trebui să fie în măsură să se ocupe de probleme de ordin social, etic și de mediu în cadrul practicilor sale și să-și demonstreze responsabilitățile atât față de angajați și acționari, cât și față de societate în general, asigurând, totodată, performanțe economice mai bune și crearea de locuri de muncă acceptabile;

5.  consideră, totuși, că doar o bună guvernanță nu poate împiedica asumarea de riscuri excesive; solicită, prin urmare, un audit independent și norme care să respecte diferitele culturi corporative din UE;

6.  consideră că o condiție necesară pentru buna conducere a unei întreprinderi este ca aceasta să fie responsabilă și transparentă față de angajații și acționarii săi și, dacă este necesar, față de alte părți interesate;

7.  consideră că trebuie promovată mai mult definiția guvernanței corporative dată în 2004 de OECD, conform căreia aceasta presupune un set de relații între conducerea unei întreprinderi, consiliul de administrație al acesteia, acționarii săi și alte părți interesate;

8.  consideră că, în urma crizei financiare, se pot trage învățăminte din principalele deficiențe ale mediului de afaceri;

9.  subliniază, în acest sens, că trebuie să se atragă atenția asupra rolului important pe care îl joacă diferite comisii (de audit și, în măsura în care există în statele membre, de remunerare și numire) în buna guvernanță a unei întreprinderi și invită Comisia să întărească rolul acestora;

10.  consideră că tuturor întreprinderilor cotate ar trebui să li se aplice o serie de măsuri fundamentale în domeniul guvernanței corporative în UE; arată că aceste măsuri ar trebui să fie proporționale cu mărimea, complexitatea și tipul de întreprindere;

11.  consideră că inițiativele în domeniul guvernanței corporative ar trebui lansate în paralel cu inițiativele privind responsabilitatea socială corporativă propuse de Comisie; consideră că, având în vedere îndeosebi condițiile socioeconomice actuale, responsabilitatea socială corporativă, împreună cu guvernanța corporativă, ar putea ajuta la stabilirea unor legături mai strânse între întreprinderi și mediul social în care acestea se dezvoltă și funcționează;

12.  subliniază că inițiativa privind fairplay-ul financiar este un exemplu de bună practică în materie de guvernanță corporativă, preluat din sport; invită alte sectoare de activitate și autoritățile publice să analizeze în continuare aceste măsuri în vederea punerii în aplicare a unora dintre principiile fundamentale ale acestora;

13.  invită Comisia să supună fiecare propunere legislativă pe care o ia în considerare în domeniul guvernanței corporative unei analize de impact, care să se axeze atât pe obiectivele propuse, cât și pe necesitatea menținerii competitivității întreprinderilor;

Consiliile de administrație

14.  subliniază că în sistemele unitare ar trebui să existe o separare clară între responsabilitățile președintelui consiliului de administrație și cele ale directorului general; observă, cu toate acestea, că această regulă ar trebui să fie proporțională cu mărimea și particularitățile întreprinderii;

15.  subliniază faptul că consiliile trebuie să includă persoane independente, care să dispună de un ansamblu de calificări, experiență și specializări, că acest aspect al componenței acestora ar trebui să fie adaptat complexității activităților întreprinderii și că este de datoria acționarilor să se asigure că în cadrul consiliului există un echilibru corect de competențe;

16.  opinează că politicile de recrutare, în domeniile în care sunt utilizate, ar trebui să fie specifice și că ar trebui să fie supuse unei abordări de tipul „aplică sau explică”; subliniază că elaborarea și aprobarea documentelor de politici de acest tip reprezintă o competență rezervată exclusiv acționarilor;

17.  invită întreprinderile să pună în aplicare metode transparente și bazate pe merit în domeniul resurselor umane, precum și să dezvolte și să promoveze în mod eficient talentele și aptitudinile bărbaților și femeilor; subliniază că întreprinderile trebuie să asigure tratament egal și oportunități egale la locul de muncă pentru bărbați și femei și să contribuie la un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată a acestora;

18.  subliniază importanța de a avea un set amplu și divers de aptitudini și competențe reprezentate în consiliul de administrație;

19.  solicită Comisiei să prezinte cât mai curând cu putinţă date actuale cuprinzătoare cu privire la reprezentarea femeilor în toate tipurile de întreprinderi din UE şi la măsurile obligatorii şi neobligatorii adoptate de sectorul comercial, precum şi cu privire la măsurile adoptate recent de statele membre în vederea creşterii reprezentării femeilor; în cazul în care se constată, în urma acestui exerciţiu, că măsurile adoptate de statele membre şi de întreprinderi sunt neadecvate, solicită Comisiei să propună, în cursul anului 2012, acte legislative, inclusiv cote, prin care să fie majorată reprezentarea femeilor în organismele de administrare ale întreprinderilor până la 30 % până în 2015 şi până la 40 % până în 2020, ţinând seama totodată de responsabilităţile statelor membre şi de caracteristicile lor specifice din punct de vedere economic, structural (mai exact, în ceea ce priveşte mărimea întreprinderilor), juridic şi regional;

20.  subliniază că administratorii trebuie să consacre timp suficient îndeplinirii obligațiilor pe care le au; consideră, cu toate acestea, că nu sunt recomandabile soluții universal valabile; consideră că statele membre ar trebui încurajate să limiteze numărul de consilii din care poate face parte un administrator; subliniază că acest lucru ar contribui la creșterea frecvenței cu care se țin reuniunile consiliului de administrație și ar îmbunătăți calitatea organelor interne de supraveghere; subliniază importanța transparenței și deschiderii depline a membrilor consiliului față de celelalte angajamente ale acestora;

21.  este de acord cu faptul că evaluările externe periodice constituie instrumente utile pentru evaluarea eficacității practicilor de guvernanță corporativă; opinează, însă, că acestea nu ar trebui să aibă un caracter obligatoriu;

22.  consideră că este responsabilitatea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere să participe la programele de formare și perfecționare necesare îndeplinirii propriilor sarcini, beneficiind, după caz, de sprijinul întreprinderii;

23.  încurajează divulgarea politicilor întreprinderii în materie de remunerare și a rapoartelor anuale privind remunerarea, care ar trebui să fie supuse aprobării adunării acționarilor; subliniază, însă, că ar trebui să se permită statelor membre să prevadă dispoziții mai riguroase, stabilind cerințe referitoare la divulgarea remunerației individuale a directorilor executivi și neexecutivi, ceea ce poate contribui la creșterea transparenței;

24.  consideră că trebuie să se instituie o supraveghere strictă și norme noi în vederea interzicerii oricărei practici frauduloase privind salariile, primele și compensațiile directorilor întreprinderilor din sectorul corporativ financiar sau nefinanciar care au fost salvate de guvernul unui stat membru; consideră că, după caz, ar trebui introdusă o acțiune în justiție pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice de salvare;

25.  solicită politici de remunerare sustenabile pe termen lung care să se întemeieze pe funcționarea pe termen lung a persoanei respective și a întreprinderii acestuia;

26.  consideră că majorarea remunerației administratorilor ar trebui să fie în concordanță cu viabilitatea pe termen lung a întreprinderilor acestora;

27.  susține introducerea unor elemente de sustenabilitate pe termen lung în remunerația variabilă a personalului cu funcții de conducere, precum stabilirea unui procent din aceasta care să depindă de îndeplinirea obiectivelor privind responsabilitatea socială corporativă, cum ar fi sănătatea și siguranța la locul de muncă și satisfacția la locul de muncă a lucrătorilor;

28.  arată că consiliul este organul responsabil pentru examinarea și aprobarea strategiei întreprinderii, care include abordarea acesteia privind riscul și pe care ar trebui să o prezinte în mod clar acționarilor, pe cât posibil fără a divulga informații care ar putea aduce prejudicii întreprinderii, de exemplu, în relația cu concurența; consideră că riscurile de mediu și cele sociale ar trebui incluse, în măsura în care au un impact semnificativ asupra întreprinderii, conform cerințelor legislației UE;

Acționarii

29.  consideră că angajamentul acționarilor față de întreprindere ar trebui încurajat prin sporirea rolului acestora, însă că această implicare ar trebui să constituie o alegere la latitudinea acestora, niciodată o obligație;

30.  cu toate acestea, consideră că ar trebui luate în considerare măsuri de stimulare a investițiilor pe termen lung și, de asemenea, o cerință vizând deplina transparență a votării cu privire la orice acțiuni împrumutate, în afara acțiunilor la purtător; consideră că ar trebui reexaminat comportamentul investitorilor instituționali ce vizează crearea de lichidități și păstrarea unor ratinguri bune, având în vedere faptul că acest lucru încurajează doar păstrarea de acțiuni pe termen scurt de către astfel de investitori;

31.  observă că Directiva privind drepturile acționarilor(2) susține principiul egalității de tratament al acționarilor și că, prin urmare, toți acționarii (instituționali sau nu) au dreptul de a primi aceleași informații din partea întreprinderii, indiferent de investiția în cauză;

32.  invită Comisia să înainteze propuneri proporționate pentru orientări la nivel european cu privire la natura informațiilor divulgate acționarilor în rapoartele anuale ale întreprinderilor; consideră că aceste informații ar trebui să fie de înaltă calitate și utile;

33.  constată că pieței îi lipsește concentrarea pe o abordare pe termen lung și îndeamnă Comisia să examineze toată legislația pertinentă pentru a stabili dacă anumite cerințe nu au contribuit, fără voie, la abordarea pe termen scurt; în special, salută propunerea Comisiei vizând abandonarea cerinței prezentării de rapoarte trimestriale prevăzute în Directiva privind transparența, cerință care contribuie cu foarte puțin la cunoștințele acționarilor și creează doar posibilități de afaceri pe termen scurt;

34.  salută elaborarea de coduri de administrare pentru investitorii instituționali din toată Uniunea Europeană; consideră că s-ar putea elabora un cod de administrare european, pe baza modelelor existente și în colaborare cu autoritățile naționale;

35.  subliniază faptul că investitorii instituționali au datoria fundamentală de a-și proteja investițiile și că acestora le revine responsabilitatea supravegherii gestionarului de active pe care l-au numit, în ceea ce privește strategia, costurile, tranzacționarea și gradul de implicare al acestuia în întreprinderile în care au investit și, în consecință, a solicitării unui nivel adecvat de transparență în îndeplinirea obligațiilor fiduciare;

36.  opinează, în acest context, că investitorii instituționali ar trebui să fie liberi să elaboreze structurile de stimulente pertinente în relațiile lor profesionale cu gestionarii de active;

37.  observă că conflictele de interese, inclusiv cele potențiale, ar trebui întotdeauna divulgate și că este necesară luarea unor măsuri adecvate la nivelul UE;

38.  invită Comisia să modifice Directiva privind drepturile acționarilor astfel încât să evalueze mijloacele prin care participarea acționarilor poate fi consolidată și mai mult; consideră, în acest sens, că rolul utilizării votului electronic în cadrul adunărilor generale ale societăților cotate la bursă în scopul încurajării participării acționarilor, în special a acționarilor transfrontalieri, ar trebui analizat de către Comisiei în cadrul unei evaluări de impact;

39.  reamintește Comisiei că este necesar să se definească în mod clar „acțiunea concertată”, ținând seama de faptul că lipsa unor norme unitare constituie unul din principalele obstacole ce stau în calea cooperării dintre acționari;

40.  consideră că consilierii în materie de vot joacă un rol foarte important, dar că activitățile acestora fac deseori obiectul unor conflicte de interese; invită Comisia să impună norme mai stricte asupra activității acestora, acordând o atenție deosebită chestiunilor legate de transparență și conflicte de interese; opinează că consilierilor în materie de vot trebuie să li se interzică furnizarea de servicii de consultanță întreprinderilor în care s-au făcut investițiile;

41.  consideră că întreprinderile ar trebui să aibă dreptul să decidă între un sistem de acțiuni nominative și un sistem de acțiuni la purtător; consideră că, în cazul în care aleg acțiunile nominative, întreprinderile ar trebui să aibă dreptul de a cunoaște identitatea deținătorilor lor și că, la nivelul UE, ar trebui să se instituie cerințe minime de armonizare pentru divulgarea identității deținătorilor unor pachete importante de acțiuni; consideră că acest lucru nu ar trebui să aducă atingere dreptului deținătorilor de acțiuni la purtător de a nu-și divulga identitatea;

42.  observă că, deși protecția acționarilor minoritari este o chestiune reglementată de dispozițiile legislațiilor naționale în materie de dreptul întreprinderilor, acțiunea la nivelul Uniunii ar putea fi utilă pentru promovarea votului prin procură;

43.  susține orientările conținute în declarația Forumului european al guvernanței corporative privind tranzacțiile dintre părțile afiliate pentru întreprinderile cotate, desfășurat la 10 martie 2011; încurajează Comisia să acționeze la nivelul UE prin intermediul unei măsuri neobligatorii din punct de vedere juridic, cum ar fi o recomandare;

44.  consideră că chestiunea sistemelor de participare a angajaților la capital ar trebui reglementată la nivelul statelor membre și ar trebui să facă obiectul negocierilor dintre angajatori și angajați, iar posibilitatea participării la un astfel de sistem ar trebui să aibă întotdeauna un caracter facultativ;

Cadrul „aplică sau explică”

45.  consideră că sistemul „aplică sau explică” reprezintă un instrument util în guvernanța corporativă; se declară favorabil adeziunii obligatorii la codul național de guvernanță corporativă sau la Codul de conduită ales de întreprindere; consideră că orice deviere de la Codul de conduită ar trebui explicată în mod satisfăcător și, pe lângă aceasta, ar trebui descrise și explicate măsurile alternative de guvernanță corporativă luate;

46.  subliniază necesitatea, mai degrabă, a unei mai bune funcționări și a respectării normelor și recomandărilor existente legate de guvernanță decât a impunerii unor norme europene obligatorii în materie de guvernanță corporativă;

47.  consideră că codurile de practici pot genera schimbări în comportament și că flexibilitatea oferită de coduri permite inovații care se pot inspira din cele mai bune practici din întreaga UE; consideră că schimburile de bune practici ar îmbunătăți guvernanța corporativă în UE;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 16.
(2) Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007, p. 17).


Banca Europeană de Investiţii - Raportul anual pentru 2010
PDF 359kWORD 159k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la Raportul anual pentru 2010 al Băncii Europene de Investiții (BEI) (2011/2186(INI))
P7_TA(2012)0119A7-0058/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual pentru 2010 al Băncii Europene de Investiții (BEI),

–  având în vedere articolele 15, 126, 175, 208-209, 271, 308-309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI,

–  având în vedere articolul 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la rolul Curții de Conturi,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei,

–  având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi pentru proiecte din afara Uniunii și de abrogare a Deciziei nr. 633/2009/CE,

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2011 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de Al optulea, de Al nouălea și de Al zecelea fond european de dezvoltare (FED) aferent exercițiului financiar 2009(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 aprilie 2011 referitoare la Raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru 2009(2),

–  având în vedere Planul de activitate al BEI pentru perioada 2011-2013, aprobat de Consiliul său de administrație la 14 decembrie 2010,

–  având în vedere Raportul anual pentru 2010 al Comitetului de audit al BEI prezentat Consiliului guvernatorilor din 6 aprilie 2011,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2011 privind investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii„(3),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 6 iulie 2011 referitoare la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la UE 2020(5),

–  având în vedere articolul 48 și articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0058/2012),

A.  întrucât BEI a fost instituită prin Tratatul de la Roma, iar principalul său obiectiv este să contribuie la dezvoltarea pieței unice și la diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre diversele regiuni;

B.  întrucât operațiunile de finanțare ale BEI în interiorul Uniunii Europene se concentrează pe șase priorități de politică: asigurarea coeziunii și convergenței economice și sociale, implementarea economiei bazate pe cunoaștere, dezvoltarea rețelelor transeuropene de transport și a rețelelor de acces, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), protecția și ameliorarea mediului și promovarea comunităților durabile și sprijinirea aprovizionării cu energie durabilă, competitivă și sigură;

C.  întrucât BEI rămâne o „bancă europeană” și reprezintă pârghia pentru atingerea obiectivelor UE;

D.  întrucât creditele acordate UE de Grupul BEI au atins 52 de miliarde de euro în 2010;

E.  întrucât operațiunile BEI în afara Uniunii Europene se orientează în principal către sprijinirea politicilor de acțiune externă ale Uniunii Europene;

F.  întrucât împrumuturile acordate de Grupul BEI în afara UE au atins 6 miliarde de euro în 2010;

G.  întrucât, conform statutului său, după ratificarea Tratatului de la Lisabona, BEI este autorizată să aibă o valoare maximă a împrumuturilor și garanțiilor echivalentă cu de două ori și jumătate valoarea capitalului subscris, a rezervelor, a provizioanelor nealocate și a excedentului din contul de profit și pierderi;

H.  întrucât prelungirea crizei financiare, economice și a datoriilor suverane după 2010 și a crizei creditelor asociată acesteia a sporit nevoile financiare;

I.  întrucât BEI are sarcina de a ajuta economia europeană, utilizând atât piețele de capital, cât și propriile sale fonduri;

J.  întrucât ratingul de credit AAA al BEI este esențial pentru funcționarea băncii;

K.  având în vedere că Comitetul de audit a fost înființat prin intermediul statutului BEI pentru a fi un comitet independent însărcinat cu auditarea conturilor BEI și verificarea conformității activității BEI cu cele mai bune practici din domeniul bancar; întrucât Comitetul de audit a afirmat, în raportul său din 6 aprilie 2011, că „în 2010 Comitetul de audit a primit de la serviciile băncii sprijinul preconizat, fiind astfel în măsură să își îndeplinească în mod corespunzător responsabilitățile”;

L.  întrucât obiectivele strategiei UE 2020, precum investițiile în infrastructură, tehnologiile ecologice, inovarea și IMM-urile, nu pot fi îndeplinite fără o finanțare adecvată;

M.  întrucât dezvoltarea durabilă trebuie să fie garantată în cadrul Uniunii și prin redistribuirea creditelor de plată din bugetul UE neutilizate către programe comune care vizează creșterea, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, precum și prin atragerea creditelor din partea BEI și prin crearea unei piețe eficiente a obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte,

Contextul Raportului anual pentru 2010

1.  salută Raportul anual pentru 2010 și încurajează BEI să își continue activitățile pentru a sprijini dezvoltarea economiei europene și pentru a încuraja creșterea, pentru a stimula ocuparea forței de muncă și pentru a promova coeziunea socială și teritorială, concentrându-se în special asupra proiectelor destinate regiunilor mai puțin dezvoltate; sprijină banca în intenția sa de a-și orienta operațiunile către domenii în care finanțarea are toate șansele să aibă cel mai mare impact asupra creșterii economice; evidențiază faptul că BEI ar trebui să își utilizeze resursele și instrumentele în cel mai bun mod cu putință pentru a combate criza economică și financiară actuală;

2.  consideră că Grupul BEI(6) ar trebui să prezinte în continuare rapoarte anuale Parlamentului cu privire la activitățile sale de creditare din cadrul UE, în ceea ce privește promovarea obiectivelor Uniunii și ale Strategiei Europa 2020, și din afara UE, în ceea ce privește mandatul său și coerența politică generală a acțiunii externe a UE; consideră că BEI și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ar trebui să se concentreze și asupra consolidării activității lor de coordonare și cooperare din țările terțe pentru a-și spori, fiecare, avantajele comparative și pentru a evita suprapunerea activităților lor(7), asigurând totodată o utilizare mai eficace a resurselor; de asemenea, reamintește faptul că Parlamentul European și Consiliul au convenit că este momentul potrivit pentru a analiza raționalizarea sistemului instituțiilor financiare publice europene, fără să se excludă vreo opțiune;

3.  subliniază că Grupul BEI ar trebui să continue să prezinte anual Parlamentului European un raport privind activitățile sale de finanțare legate de bugetul UE, mai ales în ceea ce privește finanțarea UE și finanțarea externă; invită banca să își elaboreze raportul anual în așa fel încât sa fie ușor accesibil și inteligibil pentru publicul larg;

4.  salută Planul de activitate pentru perioada 2011-2013, care prezintă trei dimensiuni principale ale activităților băncii în anii următori: punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, combaterea schimbărilor climatice și sprijinirea politicii externe a UE;

5.  susține banca în angajamentul său de a se concentra asupra „triunghiului cunoașterii”, care reunește educația, cercetarea și dezvoltarea, precum și inovarea;

6.  recomandă BEI să publice pe site-ul său internet rezoluțiile Parlamentului European referitoare la rapoartele anuale – împreună cu întrebările cu solicitare de răspuns scris ale deputaților din Parlamentul European și răspunsurile aferente date de BEI – și propriile sale rapoarte;

Activitățile de finanțare desfășurate de BEI în UE

7.  recunoaște faptul că, din cauza crizei economice și financiare, volumul împrumuturilor în cadrul programelor structurale a crescut; subliniază rolul important pe care îl joacă aceste împrumuturi în redresarea și creșterea economică, prin sprijinirea investițiilor din sectorul public în unele state membre; încurajează BEI să ofere în continuare instrumente similare nu numai țărilor care se confruntă cu dificultăți financiare, ci și pentru a încuraja țările cu o disciplină financiară solidă și regiunile de convergență;

8.  subliniază faptul că, în ceea ce privește volumul creditării, proiectele de parteneriate public-privat (PPP) au reprezentat în 2010 32 % din împrumuturile acordate de BEI pentru rețelele transeuropene de transport; salută înființarea Centrului European de Expertiză în domeniul PPP-urilor cu o rețea de membri care, în prezent, pe lângă BEI și Comisia Europeană, include 30 de state membre ale UE și țări asociate, precum și numeroase regiuni;

9.  invită BEI să încurajeze publicarea obligațiilor publice de plată cumulate în domeniul PPP-urilor în ceea ce privește PPP-urile finanțate, precum și a informațiilor privind sursa viitoarelor plăți;

10.  îndeamnă BEI să publice o listă anuală a tuturor beneficiarilor finali ai împrumuturilor și ai altor instrumente financiare, în același mod în care Comisia are obligația să publice o listă a beneficiarilor finali ai fondurilor UE;

11.  îndeamnă BEI să își sporească sprijinul pentru rețelele de infrastructură din noile state membre, sprijin al cărui nivel este încă redus comparativ cu cel din statele membre ale UE-15; solicită ca participarea la finanțarea rețelelor de infrastructură să fie sporită în cazul interconexiunilor de la frontierele statelor membre;

12.  susține în mare cooperarea dintre BEI și Comisia Europeană în vederea dezvoltării unor instrumente financiare inovatoare pentru promovarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și a acțiunilor de relansare a economiei lovite de criză și a acțiunilor necesare în domeniul climatic. recunoaște experiența anterioară pozitivă dobândită în legătură cu utilizarea acestor instrumente – inclusiv a mecanismelor care combină granturi cu împrumuturi și a mecanismelor de partajare a riscurilor;

13.  susține în special mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor (MFPR), o inițiativă comună a Comisiei Europene și a BEI care susține finanțarea proiectelor care prezintă un nivel mai ridicat de risc, dar și beneficii superioare. În contextul implementării celui de Al șaptelea program-cadru de cercetare și dezvoltare, este surprins că împrumuturile semnate pentru MFPR nu au însumat decât 1,8 miliarde EUR în 2010, adică mai puțin cu 1 miliard EUR în comparație cu 2009; consideră că explicația pentru această scădere indicată de BEI în raportul său din 2010 – mai exact, companiile care s-au adresat BEI în momentul culminant al crizei se bucură de condiții de creditare mai bune – nu este suficientă și solicită explicații suplimentare din partea BEI și a Comisiei Europene;

14.  este preocupat cu privire la sistemele interne de control și audit ale BEI și încurajează CE și BEI să finalizeze un acord-cadru administrativ și financiar cuprinzător până în noiembrie 2012, având în vedere, de asemenea, extinderea preconizată a instrumentelor financiare inovatoare gestionate de Grupul BEI; așteaptă ca BEI să raporteze Parlamentului progresele realizate până în decembrie 2012;

Sprijinul acordat de BEI întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Europa

15.  salută îndeplinirea, cu un an înainte de termen, a obiectivului stabilit de Consiliul ECOFIN în decembrie 2008, și anume credite în valoare de 30 de miliarde EUR acordate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor); susține noul produs de creditare a întreprinderilor cu capitalizare medie și subliniază importanța acestuia pentru stimularea redresării economice europene; solicită BEI să furnizeze consiliere IMM-urilor și altor beneficiari, atunci când este cazul, pentru a asigura calitatea și eficacitatea proiectelor;

16.  reiterează recomandările precedente permanente ale Parlamentului European referitoare la îmbunătățirea transparenței procedurii de selectare a intermediarilor financiari de către BEI și la îmbunătățirea modului în care sunt alocate „împrumuturile globale” și insistă asupra necesității de a se lua măsuri pentru punerea în aplicare a acestor recomandări; subliniază faptul că sunt necesare condiții mai clare și criterii mai stricte în ceea ce privește eficacitatea creditării; încurajează BEI să elaboreze fără întârziere instrumente noi, coerente și eficace pentru o mai bună supraveghere a intermediarilor financiari care colaborează cu BEI pentru sprijinirea IMM-urilor din Europa până la sfârșitul anului 2012;

17.  solicită din nou BEI să prezinte rapoarte regulate privind rezultatele obținute, inclusiv informații cuprinzătoare cu privire la beneficiarii finali, rapoarte de sinteză privind monitorizarea și punerea în aplicare a procedurilor sale interne, precum și rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor; solicită indicarea și explicarea abaterilor de la obiective și furnizarea de detalii privind responsabilitatea pentru aceste abateri; este preocupat de lipsa unor criterii de referință și a unor rate de penetrare clare, consecința fiind faptul că eficacitatea împrumuturilor nu este clară;

18.  recunoaște faptul că 115 000 de IMM-uri au primit sprijin din partea Grupului BEI și că BEI a contribuit la creditarea IMM-urilor cu 10,0 miliarde de euro în linii de credit, în timp ce Fondul European de Investiții (FEI) a acordat IMM-urilor garanții și capital de risc în cuantum total de 2,8 miliarde de euro în 2010; încurajează eforturile BEI de a asigura un sprijin sporit pentru IMM-uri;

19.  salută decizia BEI de a se alătura BERD și Grupului Băncii Mondiale în planul de acțiune comun al instituțiilor internaționale pentru a accelera sprijinirea IMM-urilor din Europa Centrală și de Est în perioada 2009-2010; menționează că, prin îndeplinirea angajamentelor sale conform acestui plan (dublând resursele disponibile în mod normal pentru IMM-urile din regiune), BEI și-a îndeplinit obiectivul cu mult înainte de termen, iar la sfârșitul anului 2010, în activitatea de creditare a BEI s-a înregistrat o creștere de 25 %, corespunzătoare cuantumului de 14 miliarde EUR; solicită BEI să continue strânsa cooperare cu băncile din această regiune pentru sprijinirea IMM-urilor;

20.  salută existența Instrumentului european de microfinanțare Progress, înființat în martie 2010 de Comisie și de BEI; subliniază necesitatea de a se comunica public rezultatele la zi ale acestui instrument; solicită stabilirea cât mai curând și publicarea unor criterii clare pentru alegerea intermediarilor care participă la inițiativă;

21.  salută Raportul special nr. 4/2011 al Curții de Conturi Europene referitor la auditul Fondului de garantare pentru IMM-uri și recunoaște rolul important al Fondului de garantare pentru IMM-uri (SMEG); este preocupat de constatările Curții, conform cărora instrumentul nu prezintă suficiente documente care să justifice parametrii acordului dintre FEI și intermediarii financiari, prezintă indicatori de performanță neclari, iar indicatorilor le lipsesc valorile-țintă; solicită Grupului BEI să remedieze aceste deficiențe în conformitate cu recomandările Curții;

22.  invită BEI să prezinte Parlamentului European un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a recomandărilor CCE;

23.  subliniază rolul important al FEI în sprijinirea IMM-urilor; subliniază faptul că FEI ar trebui să își continue activitățile legate de finanțarea și garantarea tranzacțiilor efectuate de IMM-uri; încurajează FEI să depună în continuare eforturi pentru a sprijini redresarea pieței securitizărilor a IMM-urilor, care este încă vulnerabilă;

Activitățile desfășurate de BEI în afara UE

24.  salută faptul că garanția pe care UE a oferit-o BEI, pentru perioada 2007-2013, pentru pierderile rezultate din împrumuturi și din garanții la împrumuturi pentru proiecte din afara UE este, fără îndoială, auditată de Curtea de Conturi Europeană(8);

25.  invită Curtea de Conturi Europeană să prezinte Parlamentului European un raport special privind operațiunile de finanțare desfășurate în temeiul deciziei respective, împreună cu o evaluare a impactului la nivel de proiect, sector, țară și regiune, care să indice eficacitatea contribuției BEI la îndeplinirea obiectivelor de politică externă ale UE;

26.  consideră că instrumentul de garantare al Uniunii Europene asigurat de mandatul extern are o valoare adăugată ridicată și un efect de pârghie important; cu toate acestea, încurajează BEI să vizeze instrumente „pe risc propriu” ori de câte ori este posibil, păstrând ratingul AAA al BEI și asigurând totodată coordonarea eficace a activităților de asistență întreprinse de Comisia Europeană, de BEI și de alți parteneri internaționali și locali, pentru a spori coerența și complementaritatea acțiunilor;

27.  consideră că BEI și BERD ar trebui să se concentreze asupra consolidării cooperării și coordonării dintre ele în țările terțe, pentru a-și spori, fiecare, avantajele comparative și a evita suprapunerea activităților lor(9);

28.  invită BEI să informeze Parlamentul European cu privire la operațiunile sale de finanțare desfășurate în regiunea mediteraneană, sprijinite de mandatul de împrumut extern, pentru a demonstra impactul pe care îl au împrumuturile sale asupra dezvoltării și să prezinte un raport Parlamentului European până la sfârșitul anului 2012;

29.  subliniază rolul finanțării acordate de BEI pentru proiectele de parteneriate public-privat în principal în interiorul UE și ia act de intenția BEI de a explora posibilitatea unor PPP-uri în țările mediteraneene;

30.  solicită BEI ca, împreună cu Comisia și în strâns dialog cu țările destinatare, să elaboreze urgent o propunere referitoare la un instrument bancar mai eficient decât Facilitatea euro-mediteraneeană de investiții și parteneriat (FEMIP), care să permită garantarea eficacității rolului îndeplinit de BEI în țările din spațiul mediteraneean în ceea ce privește IMM-urile, microcreditele etc.;

31.  este îngrijorat în legătură cu riscurile pe care le creează schemele PPP, cum ar fi raportul dezavantajos costuri/beneficii și o datorie publică parțial în afara bilanțului; încurajează BEI să țină seama de recomandările formulate în cadrul raportului său intern intitulat „Analiza experienței desprinse din proiectele PPP finanțate de BEI și finalizate”, în special:

   (a) prin adoptarea unor definiții mai clare și îmbunătățind calitatea și coerența datelor în cadrul BEI în ceea ce privește proiectele PPP;
   (b) prin diseminarea către potențialii promotori publici a concluziilor prioritare desprinse;
   (c) prin crearea, în cadrul BEI, a unei unități centralizate pentru PPP care să acopere, în cadrul unei echipe comune și specializate, atât aspectele legate de riscurile creditării, cât și aspectele legate de riscurile proiectelor;

32.  încurajează BEI să limiteze orice sprijin pentru intermediarii financiari din afara UE doar la instituțiile locale care nu desfășoară activități în centre financiare offshore, care au o responsabilitate locală considerabilă și care au capacitatea de a pune în aplicare o abordare în favoarea dezvoltării care să sprijine specificitatea IMM-urilor locale în fiecare țară; solicită BEI să prezinte un raport privind punerea în aplicare a acestei recomandări în 2012;

33.  salută evaluarea la jumătatea perioadei a mandatului extern al BEI pentru perioada 2007-2013, intitulată „Raportul și recomandările comitetului director al înțelepților” din februarie 2010;

34.  salută punerea în aplicare a Deciziei nr. 1080/2011/UE de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din împrumuturi și garanții la împrumuturi pentru proiecte în afara UE; subliniază că mandatul extern al BEI trebuie să fie coerent cu articolul 208 din TFUE, conform căruia obiectivul principal al politicii Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei;

35.  își exprimă îngrijorarea în privința informațiilor insuficiente referitoare la rezultatele acțiunilor de politică externă; subliniază absența unor cerințe ca intermediarii financiari să trimită rezultate ex post privind fiecare operațiune; prin urmare, solicită băncii să impună obligativitatea acestei raportări ex post; salută, cu toate acestea, noile dispoziții referitoare la raportare în temeiul Deciziei nr. 1080/2011/UE;

36.  ia act de faptul că activitatea BEI în afara UE s-a dezvoltat în primul rând în țări cu venituri mijlocii, cu resurse umane limitate, în special pentru activitățile pregătitoare și pentru monitorizarea proiectelor, precum și cu o prezență locală limitată în comparație cu nivelul și complexitatea activităților de finanțare din afara UE;

37.  recomandă consolidarea monitorizării proiectelor pe durata punerii în aplicare, precum și la finalizarea acestora;

38.  observă faptul că, din cuantumul total de 72 de miliarde EUR al împrumuturilor acordate de BEI în 2010, 8,511 miliarde EUR au fost acordate țărilor în curs de dezvoltare [dintre care 1,2 miliarde către Asia și America Latină (AAL), 1 miliard EUR către grupul de state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) (973 de milioane) și către Africa de Sud (50 de milioane), 2,55 miliarde EUR către țările mediteraneene și 328 de milioane EUR către statele din Asia Centrală], inclusiv 657 de milioane EUR pentru proiecte în domeniul apei și al serviciilor de igienizare, al sănătății și al educației;

39.  observă că evaluarea independentă cu privire la mandatul extern al BEI indică faptul că eforturile acesteia de monitorizare a implementării proiectelor, de asigurare a prezenței locale și de analiză a aspectelor sociale și de mediu se dovedesc a fi încă insuficiente, iar capacitatea BEI de a îndeplini cerințele mandatului cu privire la aspectele legate de dezvoltare este doar indirectă;

40.  amintește că o focalizare limitată la creșterea economică determinată de PIB nu determină în mod automat o dezvoltare favorabilă incluziunii și sustenabilă și nu reduce inegalitatea; în acest context, prin urmare, este de părere că sunt necesare resurse de personal și o finanțare concesională corespunzătoare pentru a permite BEI să sprijine cu eficacitate sporită obiectivele din domeniul cooperării pentru dezvoltare ale UE;

41.  solicită BEI să sprijine în mod activ proiectele care vizează incluziunea financiară, adică facilitarea accesului egal la servicii financiare precum creditele și economiile și schemele de asigurări, de exemplu prin sprijinirea instituțiilor de microfinanțare;

42.  solicită definirea unor „indicatori de performanță” în vederea unei mai bune urmăriri a valorii adăugate și a impactului operațiunilor BEI, precum și consolidarea și îmbunătățirea expertizei personalului în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, drepturile omului și aspectele sociale/legate de egalitatea între femei și bărbați;

43.  salută angajamentele BEI și politica elaborată de BEI cu privire la jurisdicțiile necooperante; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la lipsa transparenței în ceea ce privește modul în care „împrumuturile globale” sunt alocate și monitorizate din punctul de vedere al guvernanței fiscale; reamintește că BEI ar trebui să se asigure că beneficiarii împrumuturilor sale nu utilizează paradisurile fiscale sau alte practici fiscale dăunătoare, precum prețurile de transfer abuzive, care pot duce la fraudă sau evaziune fiscală; în acest context, solicită BEI să ceară intermediarilor financiari să facă publică orice utilizare a împrumuturilor globale pe care le primesc, inclusiv un raport al activităților lor din orice stat individual în care operează;

44.  regretă că BEI nu prioritizează investițiile în societățile locale din țările ACP; consideră că monitorizarea împrumuturilor globale sau a împrumuturilor acordate IMM-urilor ar trebui să fie îmbunătățită, pentru a se garanta punerea în aplicare adecvată a cerințelor BEI de către intermediarii financiari, asigurându-se astfel responsabilitatea, transparența și sustenabilitatea mediului în ceea ce privește utilizarea fondurilor puse la dispoziția IMM-urilor locale; consideră că definiția IMM-urilor utilizată în fiecare regiune externă ar trebui clarificată, ținându-se seama de structura economiilor locale;

45.  solicită ca respectarea normelor UE/internaționale acceptate referitoare la politicile sociale și de mediu să devină o condiție sistematică pentru accesarea finanțării BEI, în timp ce societățile sau întreprinderile care încalcă aceste principii și/sau cele înregistrate în paradisurile fiscale să fie efectiv excluse;

46.  salută inițiativa de a încheia un memorandum de înțelegere privind cooperarea dintre Parlamentul European și BEI; în acest context, subliniază nevoia de a implica îndeaproape Parlamentul în procesul de discuții cu privire la crearea unei „Platforme a UE pentru cooperare externă și dezvoltare” și de a garanta transparența în cadrul procesului;

47.  subliniază importanța îmbunătățirii și optimizării operațiunilor de finanțare ale UE și ale statelor membre în sprijinul cooperării externe; susține propunerea „înțelepților” de a consolida toate activitățile externe într-o entitate separată pentru a realiza o gestiune mai concentrată; reiterează propunerea PE de a analiza opțiunile posibile pentru stabilirea unei „Platforme UE pentru cooperarea pentru dezvoltare”;

48.  recomandă raționalizarea activităților BEI prin menținerea rolului principal al BEI ca „banca europeană” prin excelență;

49.  solicită BEI să acorde împrumuturi în afara Uniunii numai după ce se asigură că normele comerciale dintre statul în care este acordat împrumutul și Uniune includ principiul reciprocității în aplicarea standardelor sociale, de mediu și de sănătate;

Administrarea BEI și mecanismele de control

50.  reamintește faptul că este necesar un sistem european de supraveghere prudențială în temeiul căruia BEI să facă obiectul acelorași norme prudențiale ca instituțiile de credit; un astfel de control prudențial ar trebui să verifice calitatea situației financiare a BEI și să garante că rezultatele sale sunt măsurate în mod corect și că normele deontologice sunt respectate; reiterează solicitarea adresată de PE ca BEI să fie supusă unei supravegheri prudențiale de reglementare;

51.  invită din nou Comisia Europeană să furnizeze Parlamentului o analiză juridică a posibilelor opțiuni pentru supravegherea prudențială a BEI; recunoaște existența unor dificultăți instituționale în legătură cu posibilul rol al Băncii Centrale Europene în supravegherea prudențială a BEI; solicită Comisiei să exploreze, în strânsă cooperare cu statele membre din zona euro, toate posibilitățile de supraveghere prudențială a BEI;

52.  propune ca această supraveghere de reglementare să fie:

   (i) efectuată de Banca Centrală Europeană în temeiul articolului 127 alineatul (6) din TFUE; sau
   (ii) realizată, ca opțiune alternativă și pe baza unui demers voluntar al BEI, fie de Autoritatea bancară europeană, cu sau fără participarea unuia sau mai multor organisme naționale de reglementare, fie de un auditor independent;

53.  invită, totuși, Grupul BEI să aplice în continuare în mod independent cele mai bune practici prudențiale bancare, cu scopul de a-și menține poziția puternică de capital și de a contribui la creșterea economiei reale; prin urmare, solicită BEI să se supună unui test de rezistență pentru a verifica soliditatea portofoliului său;

54.  salută faptul că BEI respectă în mod voluntar cerințele în materie de capital stabilite de acordul Basel II și îndeamnă BEI să respecte, de asemenea, obligațiile care vor decurge din viitorul acord Basel III;

55.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la cele mai recente evoluții legate de ratingul de credit al BEI; îndeamnă BEI să elaboreze și să pună în aplicare o strategie pentru a-și menține ratingul AAA, care reprezintă piatra de temelie a activității băncii și este esențială pentru operațiunile băncii; ia act de faptul că banca ar fi exclusă de anumite categorii de investitorii în cazul în care nu se menține ratingul AAA;

56.  având în vedere investițiile necesare în UE și în statele membre și capitalul insuficient oferit de piețe, solicită guvernatorilor BEI să aprobe o majorare semnificativă a capitalului BEI;

57.  subliniază faptul că nivelul general al riscului de credit în cadrul portofoliului de împrumuturi al băncii a crescut, parțial ca urmare a presiunilor tot mai mari exercitate asupra bonității omologilor existenți, generate de efectele persistente ale crizei economice, și parțial ca urmare a riscului de credit mai ridicat aferent noilor operațiuni; recomandă ca BEI să ia măsuri adecvate pentru a evita o deteriorare a portofoliului său de împrumuturi;

58.  subliniază faptul că UE are nevoie de creștere economică, aceasta putând fi stimulată în mod eficace prin investiții în cercetare și dezvoltare și prin susținerea construcției de rețele transeuropene, și că, în acest context, activitatea BEI poate contribui la îmbunătățirea perspectivelor economice actuale;

59.  consideră că BEI ar trebui să implementeze mecanisme pentru a garanta că în toate operațiunile sale financiare sunt respectate valorile UE în domeniul social, în cel al mediului și în cel al drepturilor omului, precum și standardele sale în materie de transparență și de achiziții publice; invită BEI să sporească în continuare transparența operațiunilor sale de creditare efectuate prin intermediari financiari și să prevină utilizarea paradisurilor fiscale, manipularea prețurilor de transfer și evaziunea fiscală;

60.  invită BEI să prezinte Parlamentului un raport anual oficial și transparent conținând date pertinente privind adecvarea capitalului său, datoriile contingente, operațiunile realizate prin intermediari financiari, asumarea riscurilor, efectul de levier în cazul finanțărilor din sectorul privat și cooperarea dintre BEI și FEI;

61.  invită Grupul BEI să aplice în continuare cele mai bune practici în materie de prudență bancară cu scopul de a-și menține poziția de capital foarte puternică și de a contribui la creșterea economiei reale; prin urmare, solicită ca BEI să facă în continuare obiectul unui control prudențial riguros de reglementare care să îi evalueze bonitatea, să monitorizeze calitatea situației sale financiare și să asigure evaluarea exactă a rezultatelor sale și respectarea normelor privind bunele practici profesionale; consideră că BEI ar putea trece printr-un test de rezistență pentru a evalua bonitatea băncii;

62.  invită Grupul BEI să publice pe site-ul său de internet, atunci când este posibil și înainte de aprobarea proiectelor, informații pertinente privind beneficiarii împrumuturilor și ai garanțiilor pe termen lung, intermediarii financiari la care apelează, criteriile de eligibilitate pentru proiecte și creditele de capital de risc acordate IMM-urilor, precizând în special sumele plătite, numărul împrumuturilor acordate și regiunea și sectorul industrial vizate; recomandă ca rolul BEI să fie mai concentrat, mai selectiv, mai eficace și mai orientat către rezultate; solicită să fie realizate evaluări ale impactului social, macroeconomic și de mediu al proiectelor care beneficiază de sprijin;

63.  consideră că, pentru a ajunge la întreprinderile mici și mijlocii, BEI ar trebui să formeze în special parteneriate la un nivel mai înalt cu intermediari financiari transparenți și responsabili, implicați în economia locală;

64.  invită BEI să continue eforturile de a se asigura că intermediarii financiari transmit în mod eficace împrumuturile către IMM-uri;

65.  invită BEI să își clarifice poziția privind așa-numitele obligațiuni ale UE pentru finanțarea de proiecte (project bonds) și alte instrumente financiare inovatoare bazate pe cofinanțarea din bugetul UE și al BEI; consideră că Comisia ar trebuie să introducă obligațiuni ale UE pentru finanțarea de proiecte care ar trebui să devină utilizabile cât mai curând posibil, de preferință înainte de perioada bugetară 2014-2020; invită BEI să joace un rol activ în realizarea acestor inițiative; consideră că punerea în aplicare a propunerii Comisiei privind obligațiunile UE 2020 pentru finanțarea de proiecte ar putea să contribuie la dezvoltarea unor industrii și infrastructuri durabile atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE; subliniază faptul că procedurile stabilite în acest scop ar trebui să fie prevăzute în mod explicit într-un cadru referitor la eligibilitatea proiectelor, care să facă obiectul procedurii legislative ordinare; consideră că toate instrumentele de finanțare inovatoare ar trebuie să respecte cerințele cu privire la normele în domeniile mediului, social, al drepturilor civile și al transparenței;

66.  consideră că BEI ar trebui să țină seama de situația financiară a statelor membre pentru a stabili infrastructurile în cadrul cărora ar trebui pusă în aplicare faza-pilot a obligațiunilor pentru finanțarea de proiecte; consideră că această fază-pilot ar trebui să acorde prioritate proiectelor din statele membre care se confruntă cu un nivel scăzut al creșterii economice și cu probleme de lichiditate pe piețele financiare;

67.  invită BEI să își evalueze și, atunci când este cazul, să își modifice sau să accelereze activitățile din țările din sudul Mediteranei în care acționează cu scopul de a promova investițiile în sectoare esențiale pentru dezvoltarea economică, pentru funcționarea pieței, pentru competitivitate și pentru crearea de locuri de muncă și cu scopul de a sprijini procesul democratic și statul de drept în aceste țări; ia notă de majorarea recentă cu 1 miliard EUR a mandatului de creditare al BEI pentru țările din sudul Mediteranei și consideră că BEI ar trebui să facă public impactul pe care operațiunile sale actuale îl au asupra dezvoltării în această regiune;

68.  salută faptul că împrumuturile BEI acordate în cadrul programelor structurale ajută într-o măsură sporită statele membre să își finanțeze contribuțiile la programe sprijinite prin fondurile structurale ale UE; invită Comisia să colaboreze cu BEI pentru a se asigura că investițiile în proiecte de infrastructură nu sunt amânate ca urmare a dificultăților economice cu care se confruntă statele membre;

69.  consideră că BEI ar trebui să efectueze o evaluare independentă proprie a jurisdicțiilor în care activează cu scopul de a combate fluxurile ilicite de capital și de a se asigura că nu este în niciun fel implicată în centre financiare off-shore;

70.  invită BEI să își intensifice activitățile în statele membre ale UE care înregistrează deficite mari și persistente ale contului curent, cu scopul de a încuraja convergența socială și economică și de a spori sustenabilitatea financiară și politică a uniunii monetare;

71.  solicită BEI să își clarifice și să își justifice poziția față de transformarea FEMIP într-o bancă euro-mediteraneană;

72.  solicită revizuirea documentului BEI din 2007 privind politica energetică pentru ca acesta să fie în concordanță cu obiectivele și foile de parcurs UE 2050;

73.  constată că BEI a furnizat în 2010 25,9 miliarde EUR pentru regiunile din UE cel mai grav afectate de criza economică;

74.  consideră că, având în vedere dificultățile cu care se confruntă IMM-urile la accesarea creditelor, BEI ar trebui să se asocieze cu intermediari financiari transparenți și responsabili, implicați în economia locală, și ar trebui să publice periodic informații cu privire la sumele plătite, la beneficiarii acestor sume și la regiunile și sectoarele industriale în care au fost alocate sumele;

75.  subliniază importanța programelor JASPERS, JESSICA, JEREMIE și JASMINE atât pentru convergența și coeziunea regională în Europa, cât și pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și subliniază, de asemenea, necesitatea unei finanțări adecvate în cursul noii perioade de programare (2014-2020); salută participarea BEI în cadrul Instrumentului european de microfinanțare Progress; subliniază importanța convergenței regionale a împrumuturilor acordate de BEI sub formă de finanțare pentru proiecte structurale;

76.  constată reducerea împrumuturilor acordate BEI de la 75 de miliarde EUR în 2011 la 60 de miliarde EUR în 2012 în cadrul noului program operațional 2012-2014, așa cum se arată în programul anual adoptat de către Consiliul de administrație;

77.  salută asistența oferită de către BEI, în cooperare cu fondurile structurale ale UE, țărilor care se confruntă cu dificultăți financiare, inclusiv împrumuturile acordate pentru a acoperi o parte a contribuției naționale la proiectele sprijinite prin aceste fonduri; salută crearea unui fond de garantare în Grecia, finanțat prin intermediul cadrului de referință strategic național și beneficiind de sprijin și asistență din partea BEI, fond care ar trebui să faciliteze realizarea de investiții publice.

78.  salută noul mecanism de tratare a plângerilor din cadrul BEI; cu toate acestea, observă că acest mecanism nu era complet funcțional în 2010; constată numărul tot mai mare al plângerilor asociate în principal cu aspectele legate de achizițiile publice, de mediu, de dezvoltare și sociale ale proiectelor finanțate; solicită BEI să prezinte PE informații relevante cu privire la analiza plângerilor depuse până la sfârșitul lui septembrie 2012; salută adoptarea procedurilor operaționale ale mecanismului plângerilor (CMOP), aprobat de Comitetul de management al băncii în noiembrie 2011;

79.  solicită BEI să demonstreze o mai mare vigilență în ceea ce privește aspectele sociale (inclusiv respectarea drepturilor omului) în cadrul ciclului de desfășurare a proiectelor, atât prin intermediul evaluărilor ex-ante cât și, mai ales, prin intermediul monitorizării pe parcursul perioadei de implementare și de finalizare a proiectelor;

80.  solicită ca respectarea normelor UE în materie de politici sociale și de mediu să devină o condiție sistematică de accesare a finanțării din partea BEI, iar societățile sau întreprinderile care încalcă aceste principii și sunt înregistrate în jurisdicții neconforme să fie efectiv excluse;

81.  solicită BEI să definească „indicatori de performanță” clari care să permită o mai bună urmărire a valorii adăugate a operațiunilor financiare și îmbunătățirea expertizei personalului în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, drepturile omului și aspectele sociale/legate de egalitatea de gen;

82.  cere ca garanțiile financiare emise de UE către BEI să fie remunerate la rata medie de remunerare a garanțiilor comparabile constatată pe piața financiară; remunerația calculată astfel poate face obiectul unei decizii de subvenționare din partea Uniunii pentru BEI în conformitate cu procedurile obișnuite dacă absența remunerării acestei garanții face parte dintr-un model economic conform obiectivelor Uniunii, în special pentru activitățile exterioare Uniunii, și conform regulilor de funcționare a pieței interne pentru evitarea distorsiunilor de concurență cu sectorul privat;

83.  solicită BEI și Comisiei ca, în ceea ce privește îmbunătățirea eficacității și a eficienței sistemelor de control, urmărire și supraveghere, precum și aplicarea și punerea în funcțiune a instrumentelor și mecanismelor, să elaboreze un manual de bune practici care să identifice și să includă în aceeași măsură relele practici acolo unde au existat, într-un mod care să permită învățarea unor lecții de pe urma erorilor comise;

84.  își exprimă regretul, din motive legate de transparență, cu privire la faptul că, în partea „capitalul BEI și operațiunile de luare cu împrumut în 2010”, raportul 2010 al BEI nu a prezentat și evaluat riscul legat de însuși mecanismul BEI, un risc bazat pe faptul că există un capital subscris foarte mare care nu este vărsat de singurii săi acționari, în speță statele membre, ale căror ratinguri de credit s-au degradat progresiv de la intrarea în criză în toamna anului 2008;

85.  propune ca statele membre implicate în BEI să adopte un plan, de exemplu pentru perioada UE 2020, pentru eliberarea părții de capital subscris nevărsat și care se ridica la 31 decembrie 2010 la aproximativ 190 de miliarde de euro;

Responsabilitățile și viitorul rol al BEI

86.  remarcă diferențele alarmante care există între economiile europene în ceea ce privește competitivitatea și inovarea;

87.  salută faptul că BEI a majorat în 2010 la 19 miliarde EUR fondurile disponibile pentru finanțarea de proiecte legate de protecția climei în domenii precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile, transporturile, împăduririle, inovarea și adaptarea la schimbările climatice (30 % din valoarea totală a creditelor acordate în UE), comparativ cu 16 miliarde EUR în 2009;

88.  salută preocuparea manifestată de BEI în raport cu schimbările climatice, în special cu energia din surse regenerabile; solicită BEI ca accesul universal la energie să fie considerat ca element central al implicării acesteia în sectorul energetic, prin sprijinirea proiectelor descentralizate, la scară mică și în afara rețelelor, îndeosebi în zonele rurale; solicită BEI să elimine treptat proiectele susceptibile de a produce un impact considerabil asupra mediului, cum ar fi barajele de mari dimensiuni, captarea și stocarea dioxidului de carbon și tehnologiile pe bază de combustibili fosili, pentru a evita blocarea țărilor în curs de dezvoltare într-un astfel de context energetic;

89.  consideră că BEI trebuie să finanțeze proiecte care îndeplinesc criterii de mediu stringente, promovând astfel o creștere durabilă și eliminarea progresivă a subvențiilor dăunătoare mediului înconjurător;

90.  invită BEI să aducă o contribuție mai ambițioasă la reducerea emisiilor de carbon în sectorul transporturilor; în acest context, consideră că BEI ar trebui să acorde prioritate proiectelor care reduc cererea din domeniul transporturilor și dezvoltă transportul în comun și transportul combinat;

91.  invită BEI să elaboreze în scopuri de cercetare o „listă gri” a proiectelor ce implică tehnologii care, deși sunt conforme cu standardele minime europene, nu respectă standardele ecologice medii europene;

92.  salută sprijinul acordat de BEI sectorului surselor regenerabile de energie (sector strategic pentru obiectivele UE în materie de măsuri climatice), sprijin care a fost majorat substanțial în ultimii ani (6 miliarde EUR în 2010 față de 500 de milioane EUR în 2006);

93.  salută faptul că BEI și-a ameliorat capacitatea tehnică internă, sporind de la 40 % în 2007 la 64 % în 2011 numărul experților de proiect a căror activitate vizează în principal proiecte în domeniul eficienței energetice sau al energiei din surse regenerabile;

94.  solicită BEI să impună în continuare condiții mai riguroase pentru proiectele care folosesc combustibili fosili, acestea reprezentând încă, din păcate, 10 % din finanțarea acordată de bancă; subliniază că aplicarea acestor condiții este deosebit de importantă pentru suprimarea cât mai rapidă a sprijinului acordat de bancă pentru producerea de energie cu emisii ridicate de carbon;

95.  invită BEI să se asigure că beneficiile proiectelor finanțate de aceasta în țările în curs de dezvoltare sunt resimțite și de comunitățile locale, care ar trebui consultate, atunci când este cazul, cu privire la proiectele de investiții care ar putea avea un impact asupra regiunilor lor; consideră că proiectele ar trebui verificate din punctul de vedere al efectelor asupra mediului și ar trebui să fie coerente cu obiectivele UE de reducere a emisiilor de carbon;

96.  invită BEI să se bazeze în acțiunile sale pe principiul evitării pierderilor nete („no net loss”) în ceea ce privește biodiversitatea; atrage atenția în această privință asupra standardelor prevăzute în Programul de compensare a efectelor asupra biodiversității (Business and Biodiversity Offsets Programme, BBOP);

97.  îndeamnă BEI să majoreze fondurile destinate proiectelor legate de gospodărirea resurselor de apă, acordând o atenție deosebită țărilor sudice din regiunea Mediteranei și axându-se în special pe sustenabilitatea aprovizionării;

98.  atrage atenția BEI asupra insuficienței tot mai mari a materiilor prime; invită BEI să analizeze cum ar putea contribui la sporirea eficienței utilizării materiilor prime în UE.

99.  solicită Comisiei și Grupului BEI să creeze instrumente de finanțare inovatoare, cu buget mixt, pentru investițiile de sprijinire a biodiversității și solicită Grupului BEI să furnizeze servicii de consultanță tehnică și financiară conexe, în conformitate cu standardele de performanță de mediu ale băncii;

100.  invită BEI să sprijine proiecte concepute să promoveze biodiversitatea și gospodărirea resurselor de apă și să se angajeze să nu finanțeze proiecte care conduc la schimbări considerabile ale habitatelor naturale importante sau la producția de substanțe interzise, proiecte de construcție a unor diguri mari care nu respectă recomandările Comisiei Mondiale privind Digurile sau proiecte de extracție (petrol, gaze și minerale) care au efecte sociale și de mediu devastatoare și care nu respectă recomandările formulate în revizuirea industriilor extractive efectuată de Banca Mondială;

101.  solicită BEI să impună în continuare condiții riguroase pentru proiectele de producere a energiei pe bază de cărbune și de lignit care rămân eligibile pentru a beneficia de sprijinul băncii conform obiectivelor de securitate ale politicii de aprovizionare a UE, aplicarea acestor condiții fiind deosebit de importantă pentru eliminarea rapidă a sprijinului acordat de bancă pentru producerea de energie cu emisii ridicate de carbon.

102.  solicită din nou BEI să își armonizeze pe deplin operațiunile cu obiectivul UE de a realiza o tranziție rapidă spre o economie cu emisii scăzute de carbon și să adopte un plan privind încetarea progresivă a finanțării proiectelor ce implică utilizarea de combustibili fosili, inclusiv a finanțării destinate centralelor electrice pe bază de cărbune, precum și depunerea unor eforturi sporite în vederea intensificării transferului de tehnologii privind energia din surse regenerabile și utilizarea eficientă a energiei;

103.  îndeamnă BEI să își îmbunătățească sistemul de evaluare și selectare a proiectelor și să evite sprijinirea unor proiecte care au un impact negativ asupra climei, consolidând totodată monitorizarea punerii în aplicare a proiectelor; trebuie să se raporteze anual rezultatele obținute cu ajutorul investițiilor efectuate de bancă în domeniul prevenirii schimbărilor climatice;

104.  propune ca, în cooperare cu BEI, ținând cont de calitatea resurselor umane și de experiența băncii în finanțarea marilor infrastructuri, Comisia să demareze un proces de reflectare strategică asupra finanțării investițiilor fără să excludă nicio ipoteză, cum ar fi subvențiile, eliberarea sumelor subscrise de statele membre la capitalul BEI, subscripțiile Uniunii Europene la capitalul BEI, împrumuturile, instrumentele inovatoare, ingineria financiară adaptată proiectelor pe termen lung care nu sunt rentabile imediat, dezvoltarea sistemelor de garanții, crearea unei secțiunii de investiții în cadrul bugetului Uniunii, consorții financiare între puterile europene, naționale și locale, parteneriatele public-private etc.;

105.  reamintește, pe lângă acestea, faptul că strategia Europa 2020 va fi credibilă doar dacă va fi sprijinită de resurse financiare adecvate și, prin urmare, consideră că BEI ar trebui să se implice mai mult în consolidarea rolului de catalizator și a efectului de pârghie deținute de fondurile structurale, dar și în consolidarea dezvoltării ulterioare și a utilizării optime a instrumentelor financiare inovatoare, care implică în special BEI și FEI, precum și alte instituții financiare pe bază de reciprocitate (de exemplu, combinarea granturilor și a împrumuturilor, instrumentele de capital de risc, noile forme de partajare a riscurilor și garanții);

106.  solicită organismelor de reglementare ale BEI să analizeze posibilitatea ca Uniunea Europeană să devină acționar al băncii, pe lângă statele membre, fapt ce ar conduce, în opinia sa, la o cooperare consolidată între BEI și Comisie;

107.  invită BEI să sprijine eforturile de consolidare a încrederii în statele membre afectate sau amenințate de dificultăți grave la adresa stabilității lor financiare în zona euro, prin participarea la proiecte de investiții în aceste țări și oferirea de garanții care să diminueze riscul de țară ridicat;

108.  consideră că, după modificările aduse de Tratatul de la Lisabona și sporirea rolului BEI în scopul dezvoltării echilibrate și constante a pieței interne, BEI ar trebui să devină mai responsabilă față de cetățenii UE, și anume să facă obiectul unei proceduri de descărcare de gestiune acordată de Parlamentul European în ceea ce privește utilizarea de fonduri publice din bugetul UE sau din Fondul european de dezvoltare și să fie gestionate de BEI;

109.  salută angajamentul BEI de a elabora un cadru nou pentru măsurarea impactului asupra dezvoltării (cadrul de referință pentru măsurarea rezultatelor - REM) cu scopul de a evalua proiectele atât ex-ante, cât și ex-post începând cu luna ianuarie 2012 și încurajează BEI să sporească transparența în aplicarea acestui cadru prin publicarea listei complete de indicatorii, a rapoartelor de monitorizare și a măsurilor adoptate; solicită să fie informat cu privire la îmbunătățirile în monitorizarea rezultatelor obținute de REM;

110.  salută faptul că monitorizarea financiară și contractuală a proiectelor a fost consolidată prin crearea unui nou grup operativ de monitorizare; solicită să fie informat cu privire la rezultatele și îmbunătățirile obținute de noul grup operativ de monitorizare;

111.  solicită BEI să participe la finanțarea proiectelor de investiții care au ca scop sprijinirea cercetării, dezvoltării și inovării în țările și regiunile în care în cazul șocurilor economice asimetrice externe sunt afectate în mod disproporțional;

112.  solicită BEI să asocieze proiectele de finanțare pentru a se strădui să contribuie la reducerea sărăciei și realizarea ODM, a drepturilor omului, a responsabilității sociale a întreprinderilor, a muncii decente, a principiilor ecologice și a bunei guvernanțe, prin punerea în aplicare a Deciziei nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

113.  salută inițiativa „Project Bonds” Europa 2020 (obligațiuni pentru finanțarea de proiecte), un mecanism de partajare a riscurilor între CE și BEI, care oferă sprijin plafonat din bugetul UE, care ar trebui să stimuleze finanțarea UE și să atragă, într-o măsură și mai mare, finanțare din partea sectorului privat pentru proiecte de infrastructură în conformitate cu obiectivele strategiei Europa 2020. încurajează BEI să deruleze o etapă-pilot a inițiativei înainte de sfârșitul perioadei de programare 2007-2013 pentru a evalua eficacitatea sistemului;

114.  recunoaște progresele înregistrate de BEI în stabilirea unor proceduri clare în ceea ce privește jurisdicțiile neconforme; sprijină banca în politica sa de a nu participa la nicio operațiune pusă în aplicare prin intermediul unei jurisdicții necooperante; solicită BEI să evalueze punerea în aplicare și funcționarea politicii sale privind jurisdicțiile puțin reglementate, netransparente și necooperative (așa-numita politică JNC) și să raporteze Parlamentului European până la sfârșitul anului 2012; încurajează BEI să revizuiască și să actualizeze în mod regulat politica JNC pentru a asigura că operațiunile de finanțare ale BEI nu contribuie la nicio formă de evaziune fiscală, spălare de bani sau finanțare a actelor de terorism;

o
o   o

115.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 250, 27.9.2011, p. 111.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0156.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.
(4). Texte adoptate, P7_TA(2011)0331.
(5). JO C 349 E, 22.12.2010, p. 30.
(6) Grupul BEI include BEI și FEI.
(7) Parlamentul a solicitat acest lucru în Rezoluția sa din 25 martie 2009 referitoare la rapoartele anuale pentru 2007 ale BEI și BERD. De asemenea, Parlamentul a adoptat această poziție ca parte a votului său asupra raportului Bowles referitor la subscrierea de noi acțiuni în capitalul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare ***I.
(8). Articolul 15 din Decizia nr. 1080/2011/UE.
(9). Parlamentul a solicitat acest lucru în Rezoluția sa din 25 martie 2009 referitoare la rapoartele anuale pentru 2007 ale BEI și BERD. În decizia privind subscrierea de noi acțiuni de către Uniunea Europeană în capitalul BERD, în urma deciziei de majorare a acestuia, Parlamentul și Consiliul au solicitat, de asemenea, guvernatorului BERD pentru Uniune să prezinte anual Parlamentului un raport privind cooperarea dintre BEI și BERD în afara Uniunii.


Raportul privind cetățenia UE în 2010
PDF 353kWORD 147k
Rezoluția Parlamentului European din 29 martie 2012 referitoare la Raportul privind cetățenia UE în 2010: Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE (2011/2182(INI))
P7_TA(2012)0120A7-0047/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind deliberările Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere dreptul de a adresa petiții consacrat prin articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 20 din TFUE care definește noțiunea de cetățenie,

–  având în vedere Partea a doua din TFUE, intitulată Nediscriminarea și cetățenia Uniunii, precum și Titlul III și Titlul V din Carta drepturilor fundamentale,

–  având în vedere articolul 45 din TFUE, potrivit căruia garantarea liberei circulații a lucrătorilor UE implică eliminarea oricărei forme de discriminare pe bază de naționalitate între lucrătorii statelor membre cu privire la ocuparea forței de muncă, remunerare și celelalte condiții de muncă și de ocupare a forței de muncă,

–  având în vedere articolele 3, 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 8 din TFUE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010, intitulată „Raport privind cetățenia UE în 2010: ”Eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE„, (COM(2010)0603),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 intitulată „Către un Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (COM(2010)0608),

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Comunității(1),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora(2) (denumită în continuare „Directiva privind libera circulație”),

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(3) (denumită în continuare „Directiva privind calificările”),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 aprilie 2009 referitoare la problematica și perspectivele cetățeniei europene(5),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului din 11 august 2011 privind „Anul european al cetățenilor (2013)” (COM(2011)0489),

–  având în vedere Programul de la Stockholm care plasează cetățeanul în centrul acțiunilor europene în domeniul libertății, al securității și al justiției, garantând respectarea diversității și protecția celor mai vulnerabile persoane,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorului, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0047/2012),

A.  întrucât cetățenii Uniunii au, printre altele, și indiferent de handicapul lor, dreptul la liberă circulație și stabilire pe teritoriul statelor membre, dreptul de a vota și de candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile municipale din statul membru de reședință, dreptul la protecție consulară acordată de autoritățile diplomatice și consulare dintr-o țară terță ale altui stat membru și dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, dreptul de a face apel la Ombudsmanul european și de a se adresa instituțiilor UE și organismelor consultative ale acestora în oricare dintre limbile tratatelor(6);

B.  întrucât Tratatul de la Lisabona a ameliorat și a detaliat noțiunea de cetățenie UE, introdusă prima dată prin Tratatul de la Maastricht în 1992, și drepturile ce derivă din aceasta, care sunt susținute și de jurisprudență, prin consolidarea statutului și a imaginii Uniunii Europene ca apărător al drepturilor cetățenilor, prin furnizarea de mijloace legislative pentru a stimula implicarea activă a cetățenilor UE, precum și prin crearea sau promovarea noilor drepturi, cum ar fi inițiativa cetățenească europeană și drepturile individuale înscrise în Carta drepturilor fundamentale; întrucât cetățenia UE ar trebui privită ca o sursă de drepturi și obligații;

C.  întrucât acest lucru demonstrează eforturile UE de a situa cetățeanul în centrul acțiunilor sale și de a crea un spațiu de libertate, justiție și drepturi pentru toți cetățenii UE;

D.  salută jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la interpretarea articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special jurisprudența Equal Rights Trust, care subliniază faptul că instituțiile statelor membre sunt, de asemenea, supuse obligației de a respecta drepturile fundamentale prioritare ale Uniunii în cazul în care doresc să utilizeze măsuri naționale pentru a restricționa libertățile fundamentale garantate de TFUE;

E.  întrucât libera circulație este o parte intrinsecă a noțiunilor de drepturi ale omului și de cetățenie a Uniunii și reprezintă unul dintre drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor Uniunii recunoscute prin tratate;

F.  întrucât, la șapte ani de la intrarea în vigoare a Directivei privind libera circulație, persistă încă numeroase probleme legate de implementarea sa; întrucât cele mai multe plângeri se referă, pentru cetățeanul UE, la dreptul său de intrare, dreptul său de ședere peste trei luni, valabilitatea permiselor sale de ședere, menținerea dreptului său de ședere, dreptul său la reședință permanentă și drepturile aferente membrilor familiei sale;

G.  întrucât numeroși cetățeni nu dețin toate informațiile pertinente privind drepturile lor protejate prin Directiva privind libera circulație, mai ales când solicită drepturi pentru membri ai familiei ce sunt cetățeni ai unor țări terțe;

H.  întrucât cetățenii UE care sunt, în mod curent, rezidenți în Regatul Unit și care solicită anumite beneficii de securitate socială sunt obligați să se supună așa-numitului „test pentru dreptul de reședință”, care impune cetățenilor din alte țări condiții suplimentare;

I.  întrucât problema deportării de către autoritățile franceze a populației rome în anul 2010 a fost controversată nu numai din punctul de vedere al drepturilor fundamentale, cât și din cel al dreptului la libera circulație și din cel al discriminării pe motive de naționalitate și origine etnică și rasială;

J.  întrucât, la 15 decembrie 2011, Parlamentul a adoptat o Rezoluție referitoare la libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană, care pune accent pe drepturile lucrătorilor români și bulgari pe piața unică(7); întrucât mai multe state membre au decis să introducă sau să continue aplicarea unor dispoziții tranzitorii prin care limitează accesul cetățenilor români și bulgari pe piețele lor ale muncii; întrucât astfel de măsuri pot conduce la exploatarea lucrătorilor, la muncă ilegală și la lipsa accesului la beneficiile securității sociale;

K.  întrucât libera circulație sau mobilitatea voluntară a lucrătorilor limitează sau favorizează exercitarea unei game largi de drepturi conferite cetățenilor de legislația Uniunii; întrucât, prin urmare, facilitarea liberei circulații poate spori oportunitățile cetățenilor de a profita pe deplin de piața unică, fiind totodată un vector esențial de creștere;

L.  întrucât dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre nu permite o mai bună înțelegere a valorilor integrării europene decât în cazul în care este însoțit de măsuri specifice adoptate de Uniune și statele membre în materie de informare, formare profesională, recunoașterea calificărilor, mobilitatea lucrătorilor (în rândul lucrătorilor sezonieri, transfrontalieri, detașați, transferați ca urmare a transferurilor sediului social etc.);

M.  întrucât un număr mare de petiții a identificat probleme în domeniul accesării beneficiilor de securitate socială, cele mai multe ținând de lipsa de cooperare din partea autorităților naționale, de aplicarea incorectă a principiului agregării beneficiilor datorate în mai multe state membre (în special privind transferabilitatea drepturilor la pensie), de neinformarea corectă cu privire la normele aplicabile sau de administrarea greoaie a cazurilor; întrucât Hotărârea CJUE din 21 iulie 2011(8) confirmă drepturile cetățenilor UE de a se muta într-un alt stat membru al UE și de a avea dreptul la asigurări sociale;

N.  întrucât, potrivit procesului de la Bologna, diplomele general acceptate eliberate la încheierea unui parcurs universitar reprezintă un pas către o recunoaștere mai ușoară a calificărilor;

O.  date fiind problemele aferente aplicării incorecte a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale (măsuri compensatorii, solicitări de documente suplimentare, decizii negative nejustificate din partea statului gazdă membru, întârzieri nejustificate în procesarea cererilor, impunerea sistematică de teste specifice de limbă), care reprezintă un obstacol important în calea exercitării drepturilor cetățenilor în întreaga UE și care îi privează, astfel, de beneficiile coeziunii sociale;

P.  întrucât petiționarii denunță oficiile germane pentru bunăstarea tinerilor („Jugendamt”) de tratament discriminatoriu, în cazul căsătoriilor mixte, față de soții care nu sunt germani; întrucât Jugendamt contribuie, ca urmare a autonomiei sale, în anumite cazuri, la dificultățile cu care se confruntă părinții străini divorțați care doresc să părăsească teritoriul german împreună cu copiii lor;

Q.  întrucât la 25 octombrie 2011 Parlamentul a adoptat o rezoluție(9) privind mobilitatea și integrarea persoanelor cu handicap; întrucât un număr considerabil de petiții sunt depuse de persoane cu handicap, care se confruntă zilnic cu obstacole care îi împiedică să beneficieze de drepturile cetățenilor UE, cum ar fi utilizarea în condiții normale a sistemului de învățământ și accesul la asigurări sau la serviciile de transport public; întrucât este necesar un sistem coerent al UE care să determine gradul de handicap; întrucât lipsa unui astfel de sistem poate duce la inechitatea și chiar la excluderea socială;

R.  întrucât toți cetățenii UE aduși în fața instanțelor unui stat membru au dreptul, pentru a se apăra, la accesul la documente traduse în limba maternă pentru a preveni discriminarea pe bază de limbă și, îndeosebi, întrucât toți cetățenii trebuie să fie informați cu privire la orice acțiune în justiție împotriva lor, întregul proces trebuie să se desfășoare într-un termen acceptabil din punct de vedere judiciar;

S.  întrucât cele mai mari obstacole în calea exercitării cetățeniei active a Uniunii sunt lipsa de conștientizare în rândul persoanelor cu privire la drepturile lor ca cetățeni ai Uniunii și lipsa serviciilor de informare clar structurate și larg cunoscute; întrucât, în cadrul măsurilor de consolidare a cetățeniei Uniunii, Parlamentul și Comisia trebuie să se concentreze pe o comunicare mai bună și adecvat finanțată cu cetățenii și statele membre, atât la nivel local, cât și național, eliminând toate obstacolele juridice și administrative care îi împiedică pe cetățenii europeni să-și exercite drepturile și asigurându-le, în același timp, un acces ușor la o consiliere clară și exactă,

1.  salută Raportul privind cetățenia în 2010, care își propune eliminarea obstacolelor din calea drepturilor cetățenilor UE, și consideră că propunerile cuprinse în acest raport reprezintă măsuri concrete care permit reducerea cheltuielilor inutile și, astfel, contribuie la puterea de cumpărare a cetățenilor UE, fapt care este deosebit de important în perioade de criză; invită Comisia să se asigure că măsurile legislative și nelegislative conținute în raport sunt prezentate cât mai curând și adoptate, pentru a garanta că drepturile cetățenilor UE devin o realitate și că toate statele membre elimină obstacolele menționate anterior și introduc, totodată, măsuri administrative care să permită beneficierea deplină de aceste drepturi, eliminând, în același timp, eventualele incompatibilități între legislația națională și dreptul UE;

2.  constată că, deși dreptul de a adresa petiții Parlamentului European este prevăzut explicit în tratate, acesta nu este suficient de bine cunoscut sau de folosit și solicită, prin urmare, o comunicare mai bună și activă către cetățeni, inclusiv justificări și explicații, despre dreptul lor de a adresa petiții într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene; invită în continuare Comisia să i se alăture pentru a depune mai multe eforturi în vederea promovării dreptului de a adresa petiții prin intermediul birourilor sale în statele membre, rețelele sale descentralizate de informare, rețeaua națională a Avocaților Poporului și toate organizațiile care cooperează cu Comisia și cu Parlamentul, cu scopul de a ajunge la cât mai mulți cetățeni cu putință;

3.  consideră că inițiativa cetățenească europeană, ce va deveni aplicabilă de la 1 aprilie 2012, constituie primul instrument de democrație participativă transnațională și va permite cetățenilor să fie mai activ implicați în elaborarea politicilor și legislației europene; solicită aplicarea efectivă, transparentă și responsabilă a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană și, mai ales, invită instituțiile UE și statele membre să ia, în timp util, toate măsurile administrative și practice necesare, să își asume un rol activ și să participe în mod efectiv la informarea cetățenilor cu privire la acest nou instrument, astfel încât toți cetățenii să beneficieze pe deplin de acesta și, îndeosebi, să utilizeze „Anul european al cetățenilor (2013)” ca impuls pentru sensibilizare; în plus, consideră că, datorită experienței sale în relația directă cu cetățenii, ar trebui să i se acorde Comisiei pentru petiții responsabilitatea de a efectua audieri publice ale organizatorilor de inițiative cetățenești europene care s-au bucurat de succes, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul privind inițiativele cetățenești europene; propune Comisiei Europene să prezinte periodic Comisiei pentru petiții un raport cu privire la punerea în aplicare a inițiativei cetățenești europene;

4.  invită Comisia ca, la pregătirea raportului său anual cu privire la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale ale UE, să se concentreze nu numai asupra aplicării acesteia, ci și a tuturor articolelor din Tratatul UE privind drepturile fundamentale și asupra situației acestor drepturi în Uniunea Europeană; invită Comisia să includă în respectivul raport informații mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a Cartei de către statele membre atunci când aplică dreptul european și cu privire la problemele identificate de cetățeni, la modul în care le-a tratat și la rezultatele concrete ale măsurilor întreprinse;

5.  invită toate instituțiile UE, organismele, oficiile și agențiile să se asigure că dreptul de acces la documente prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001(10), un drept important de care se bucură cetățenii UE, este garantat prin îmbunătățirea transparenței și facilitarea accesului simplu, ușor de folosit și inteligibil la documente și informații, inclusiv prin furnizarea de tehnologii fără obstacole, pentru a permite cetățenilor să participe îndeaproape la procesul decizional; menționează, în acest context, importanța centrală a activității Ombudsmanului European în susținerea dreptului de acces la documentele instituțiilor Uniunii;

6.  recunoscând că dreptul de acces la informație este unul dintre elementele esențiale ale democrației, subliniază faptul că accesul la informații nu trebuie să conducă la încălcarea altor drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la confidențialitate sau protecția datelor; subliniază faptul că accesul la informațiile deținute de instituțiile UE reprezintă principala preocupare a cetățenilor care doresc să înțeleagă deliberările politice și economice care stau la baza procesului decizional; consideră că un acces mai larg la informațiile privind investigațiile și dosarele de încălcare a legislației ar putea fi permis de către Comisie, fără a primejdui obiectivul investigațiilor și că un interes public major ar putea justifica accesul la aceste dosare, mai ales în cazurile în care sunt la mijloc drepturile fundamentale, sănătatea umană sau a animalelor și protecția mediului fața de prejudicii ireversibile, sau în cazurile în care se desfășoară proceduri cu privire la discriminarea împotriva unei minorități sau la încălcarea demnității umane, cu condiția respectării protecției secretelor comerciale, a informațiilor sensibile referitoare la cazurile aflate pe rolul instanțelor, a cazurilor privind concurența și a dosarelor angajaților;

7.  încurajează Comisia să își continue eforturile actuale de a se asigura că statele membre transpun și pun în aplicare integral și în mod corect Directiva privind dreptul la libera circulație, făcând uz pe deplin de competența sa de a iniția acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor; solicită statelor membre să elimine barierele de ordin juridic și practic existente în calea liberei circulații a cetățenilor și să nu introducă proceduri administrative greoaie și nejustificate sau să tolereze practici inacceptabile, de natură să limiteze aplicarea acestui drept; solicită Comisiei, de asemenea, să-și intensifice eforturile vizând creșterea gradului de conștientizare de către cetățeni a dreptului la libera circulație și să le acorde asistență în exercitarea acestui drept, îndeosebi atunci când este refuzat sau limitat sau dacă sunt puse în aplicare practici care au ca rezultat discriminarea directă sau indirectă; în acest context, invită Comisia să prezinte o evaluare a politicilor referitoare la libera circulație în următorul Raport privind cetățenia UE și să propună modalități și mijloace concrete pentru a sprijini aplicarea libertății de circulație; subliniază faptul că, deși noțiunea de cetățenie a Uniunii este strâns legată de dreptul la liberă circulație, toți cetățenii care nu părăsesc statul membru de origine beneficiază, de asemenea, de drepturile lor în calitate de cetățeni ai Uniunii;

8.  își reiterează apelurile lansate în repetate rânduri la adresa statelor membre de a asigura libera circulație pentru toți cetățenii UE și familiile acestora, fără discriminare pe motive legate de orientarea sexuală sau de naționalitate; își reiterează apelul adresat statelor membre de a pune în aplicare integral drepturile acordate în temeiul articolelor 2 și 3 din Directiva 2004/38/CE(11), nu doar persoanelor căsătorite de sex opus, ci și partenerilor înregistrați, membrilor familiei unui cetățean al UE și partenerilor care au o relație stabilă, atestată corespunzător cu un cetățean al Uniunii, inclusiv celor din cuplurile de același sex, pe baza principiilor recunoașterii reciproce, egalității, nediscriminării, demnității și al respectului față de viața privată și de familie; în acest sens, solicită Comisiei să se asigure că directiva este aplicată cu strictețe;

9.  invită statele membre să elimine barierele din calea liberei circulații a cetățenilor UE și să ia măsuri pentru a orienta și a consilia lucrătorii mobili cu privire la oportunitățile de angajare ale acestora și la condițiile de viață și de muncă în UE, sensibilizând, în același timp, cetățenii cu privire la riscurile unui loc de muncă ilegal, precum și la beneficiile obținerii unui loc de muncă legal (avantaje fiscale, sociale, dreptul la formare profesională, dreptul la cetățenie, la locuință, la reîntregirea familiei, accesul copiilor la educație și la formare), prin intermediul instrumentelor deja existente (EURES);

10.  solicită o mai bună coordonare a statelor membre în vederea soluționării unor probleme, cum ar fi dubla impozitare și lipsa armonizării impozitării pensiilor pentru cetățenii UE și invită, prin urmare, statele membre să-și consolideze și să-și actualizeze acordurile de cooperare bilaterală; sprijină eforturile Comisiei de a propune un nou text legislativ pentru a înlătura aceste piedici fiscale și consideră că ar trebui acordată o atenție deosebită taxelor de înmatriculare a autovehiculelor înmatriculate anterior într-un alt stat membru,

11.  solicită statelor membre care au decis să introducă, în cadrul tratatelor de aderare la UE ale României și Bulgariei, un moratoriu de șapte ani, până la 1 ianuarie 2014, cu privire la dreptul la liberă circulație în UE al lucrătorilor din respectivele țări sau să aplice în continuare dispozițiile tranzitorii de restricționare a accesului cetățenilor români și bulgari la piețele muncii de pe teritoriile lor(12), să-și revizuiască deciziile cât mai curând, având în vedere principiul egalității, interzicerea discriminării, natura lor nejustificată și principiul solidarității, astfel încât drepturile asociate cetățeniei UE în materie de ocupare a forței de muncă să nu mai fie limitate pentru cetățenii români și bulgari;

12.  solicită Comisiei să acorde o atenție sporită și să ofere răspunsuri mai precise la numeroasele petiții primite care au drept obiect dificultățile legate de circulația documentelor de stare civilă și de recunoașterea acestor documente și a efectelor lor(13); reliefează importanța realizării de progrese cât mai rapid posibil în direcția recunoașterii reciproce și a asigurării liberei circulații a documentelor de stare civilă, fără discriminare, în temeiul articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale;

13.  evidențiază faptul că expulzările în masă reprezintă o încălcare a Directivei privind dreptul la libera circulație, contravenind, în plus, valorilor și principiilor fundamentale care stau la baza Uniunii Europene; reamintește că, în conformitate cu Directiva privind dreptul la libera circulație, restricțiile asupra libertății de circulație și de ședere pe motive de ordine publică sau de siguranță publică nu pot fi impuse decât dacă se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză, fără nicio discriminare pe motive cum ar fi handicapul, originea etnică sau națională, și că lipsa de mijloace economice nu poate fi utilizată ca justificare pentru expulzarea automată a cetățenilor UE (considerentul 16, articolul 14) sau în alte scopuri de despăgubire, sancționare sau privare de drepturi;

14.  îndeamnă statele membre să abolească politicile și să anuleze și să abroge legile care discriminează, fie direct, fie indirect, romii și alte grupuri minoritare pe motive de rasă și etnie și le solicită să pună capăt tuturor cazurilor de persecuție, evacuare și expulzare sau de confiscare a bunurilor care aparțin oricărui grup minoritar; solicită tuturor statelor membre și UE să-și asume răspunderea comună pentru promovarea și facilitarea integrării comunităților rome, acordându-le aceleași drepturi și impunându-le aceleași obligații precum celorlalți cetățeni europeni, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 9 martie 2011 privind Strategia UE privind incluziunea romilor(14) și comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173) și să promoveze și să apere drepturile fundamentale ale acestora;

15.  solicită Comisiei să coreleze prioritățile legate de incluziunea socială cu un set clar de obiective care să includă protecția cetățenilor împotriva discriminării în toate domeniile vieții și promovarea dialogului social dintre romi și populația neromă cu scopul de a combate rasismul și xenofobia; solicită Comisiei, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să se asigure că legislația din domeniu este pusă în aplicare pe deplin și că se impun sancțiunile adecvate pentru criminalitatea cu motivație rasială(15);

16.  își exprimă îngrijorarea privind faptul că, deși dreptul la liberă circulație și ședere este ferm ancorat în dreptul primar al Uniunii și bine dezvoltat în dreptul derivat, aplicarea normelor juridice rămâne nesatisfăcătoare; subliniază că statele membre ar trebui coopereze în procesul de eliminare a tuturor obstacolelor administrative și juridice rămase care le-au fost transmise de instituțiile UE sau de Comisia pentru petiții; solicită Comisiei să evalueze cu atenție dacă legislația și practicile statelor membre încalcă drepturile cetățenilor UE prevăzute în Tratate și în Directiva privind dreptul la libera circulație și dacă acestea nu plasează o povară nejustificată asupra cetățenilor UE și familiilor acestora, restricționând în mod indirect dreptul lor la liberă circulație;

17.  reamintește că aproximativ 80 de milioane de persoane cu handicap din Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu obstacole, adesea insurmontabile, atunci când își exercită, în diverse feluri, dreptul la liberă circulație în calitate de cetățeni ai Uniunii; de asemenea, invită instituțiile UE și statele membre să identifice și să elimine obstacolele și barierele care limitează capacitatea persoanelor cu handicap de a beneficia de drepturile cetățenilor UE și să faciliteze cât mai curând accesul persoanelor cu handicap la toate mijloacele de transport, infrastructură, învățământ și informații publice, fără întârzieri și costuri suplimentare, în conformitate cu „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap” (COM(2010)0636) și cu rezoluţia Parlamentului din 25 octombrie 2011 menţionată mai sus; de asemenea, atrage atenția asupra numărului disproporționat de mare de persoane în vârstă cu mobilitate redusă; solicită crearea unui program de tip Erasmus pentru persoanele cu handicap;

18.  îndeamnă statele membre să asigure suspecților și inculpaților cu deficiențe de auz, inclusiv părților vătămate în cazul infracțiunilor, dacă se solicită acest lucru, interpretare adecvată în limbajul semnelor, în interesul protejării drepturilor lor și al menținerii demnității acestora și atrage atenția Comisiei asupra necesității asigurării acestor facilități;

19.  invită Comisia și statele membre, ținând cont de propunerile Comisiei în vederea facilitării unui acces mai bun la îngrijirea medicală transfrontalieră și având în vedere că dreptul la informare al pacienților este primordial, să informeze mai bine cetățenii UE cu privire la drepturile lor și la mijloacele disponibile pentru exercitarea acestora, inclusiv aspecte practice, cum ar fi rambursarea costurilor pe baza cardului european de asigurări de sănătate; invită Comisia și statele membre să utilizeze cât mai bine potențialul existent pentru e-sănătate și telemedicină până în 2020, respectând, totodată, pe deplin, dispozițiile europene privind protecția datelor; salută cu căldură inițiativa Comisiei de a dezvolta un nou sistem de schimb electronic de date privind securitatea socială și solicită, de asemenea, o cooperare consolidată între sistemele naționale de securitate socială; în plus, sprijină proiectele-pilot menite să acorde cetățenilor UE acces online în condiții de siguranță la datele lor ca pacienți și să asigure interoperabilitatea în cazul foilor de observație;

20.  observă că cele mai mari obstacole care îi împiedică pe cetățeni să beneficieze de cea mai vastă gamă de produse și prețuri competitive disponibile pe piața unică sunt necunoașterea drepturilor consumatorilor în alte țări UE și neinformarea consumatorilor care fac achiziții online în alte state membre; consideră că informațiile adresate consumatorilor sunt uneori complexe și că este necesară simplificarea, de exemplu în domeniul etichetării;

21.  reamintește publicațiile recente ale Comisiei referitoare la responsabilizarea consumatorilor („Consumer Empowerment”) și „Principalele 20 de preocupări”, care subliniază lacunele ce persistă pe piața unică în ceea ce privește informarea, legislația și punerea în aplicare a legislației, de exemplu cu privire la practicile abuzive ale anumitor servicii de informații privind listele de abonați; invită Comisia să considere evoluția pieței unice digitale drept o prioritate; salută activitatea Comisiei și angajamentul de a pune în aplicare Actul privind piața unică; cere statelor membre să acționeze în continuare, în coordonare cu Comisia, pentru înlăturarea piedicilor care împiedică accesul cetățenilor la serviciile online; remarcă, în această privință, propunerea Comisiei privind dreptul contractual european;

22.  consideră că ar trebui facilitat accesul la serviciile bancare pentru cetățenii UE care se stabilesc într-un alt stat membru al UE; îndeamnă Comisia să ia măsurile legislative necesare pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor UE la un cont de plăți de bază; subliniază nevoia de îmbunătățire a transparenței comisioanelor bancare;

23.  ia act de diferențele între statele membre în materie de telefonie mobilă și abonamente la internet; subliniază faptul că scăderea prețurilor în serviciul de roaming a avut loc doar ca urmare a legislației UE; solicită, prin urmare, publicarea costurilor generate în fiecare stat membru pentru mesajele SMS, MMS, apeluri taxate la minut, conexiunea la internet, cu scopul de a promova crearea de tarife forfetare europene care să permită reducerea costurilor de mobilitate;

24.  condamnă practicile de vânzare legată; speră ca Anul european al cetățenilor să constituie, de asemenea, o oportunitate de a le atrage atenția cetățenilor asupra măsurilor care i-au protejat în calitate de consumatori și care au contribuit la menținerea puterii lor de cumpărare într-o perioada de criză;

25.  solicită Comisiei să monitorizeze aplicarea corectă de către statele membre a regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială, punând accentul pe noile aspecte introduse de Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, care au intrat în vigoare la 1 mai 2010;

26.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că autoritățile din Regatul Unit au cerut unui mare număr de petiționari să se supună unui „test privind dreptul de ședere” pentru a avea acces la locuințe sociale sau la alte beneficii, precum indemnizația de șomaj(16); atrage atenția îndeosebi asupra faptului că această cerință introduce o discriminare indirectă pe motiv de naționalitate, contravenind articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004; îndeamnă Regatul Unit să asigure conformitatea legislației sale cu dreptul Uniunii;

27.  îndeamnă Regatul Unit să se conformeze hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene privind exportabilitatea prestațiilor de boală în numerar(17) și să nu aplice așa-numitul „test de prezență în trecut” atunci când pot fi utilizate alte elemente reprezentative pentru a stabili o legătură autentică cu sistemul de securitate socială al Regatului Unit;

28.  consideră că actualizarea Directivei privind calificările ar trebui să se axeze pe eliminarea obstacolelor din calea mobilității în învățământ, acordând o atenție deosebită tinerilor și, totodată, raționalizând sursele de informare aflate în prezent la dispoziția profesioniștilor și asigurând coordonarea cu portalul „Europa ta”; îndeamnă Comisia să raționalizeze furnizarea informațiilor privind mobilitatea în rândul studenților, profesorilor și cercetătorilor din UE, prin crearea unui sistem de „ghișee unice”; este de acord cu faptul că un card profesional european voluntar ar putea fi un instrument care să faciliteze mobilitatea europenilor și să ofere un model pentru o Europă a cetățenilor;

29.  îndeamnă statele membre care nu au întreprins încă acest demers să instituie, în cadrul sistemului general, sistemul de măsuri compensatorii prevăzut la articolul 10 din Directiva privind calificările, deoarece nerespectarea acestei prevederi pare să genereze discriminări pe motiv de naționalitate; în acest sens, semnalează faptul că cetățenii statelor membre care au aderat la UE în 2004 și respectiv în 2007, îndeosebi profesioniștii din domeniul sănătății (medicii, moașele și asistenții medicali), au semnalat probleme întâmpinate în legătură cu recunoașterea calificărilor lor sau a drepturilor dobândite într-un alt stat membru decât cel propriu(18);

30.  reamintește că una dintre petițiile pendinte de cel mai mult timp se referă la tratamentul discriminatoriu la care au fost supuși lectorii de limbi străine („lettori”) în mai multe universități italiene(19); solicită Comisiei să procedeze la o analiză mai aprofundată a așa-numitei „reforme Gelmini”, care a intrat în vigoare în decembrie 2010; solicită autorităților italiene și universităților în cauză să soluționeze de urgență acest caz; consideră totuși că nu este un caz izolat și că mediatorii din statele membre s-ar putea reuni pentru a discuta despre soluțiile care trebuie aplicate în Europa;

31.  propune crearea unui portal web specific și actualizat periodic, care să permită administrațiilor naționale, regionale sau locale să semnaleze sectoarele profesionale în căutare de lucrători, pentru a facilita mobilitatea voluntară;

32.  reamintește că Regulamentul (CE) nr. 2201/2003(20) stabilește principiul potrivit căruia copiii ar trebui să-și poată menține relațiile cu ambii părinți după despărțirea acestora, chiar dacă părinții trăiesc în state membre diferite; semnalează faptul că, deși introducerea și aplicarea de norme de drept material referitoare la drepturile de acces ține, în prezent, de competența statelor membre, acestea din urmă, în exercitarea competențelor lor, trebuie să respecte dreptul Uniunii, în special dispozițiile tratatului referitoare la libertatea tuturor cetățenilor UE de a se deplasa și de a locui într-un alt stat membru(21), precum și la menținerea legăturilor între părinți și copii, bunici și nepoți sau frați și surori; adaugă faptul că întârzierile uneori de lungă durată și numărul de proceduri la care sunt constrânși părinții care doresc să se întoarcă în țara de origine cu copiii lor reprezintă un obstacol în calea liberei circulații a cetățenilor europeni; invită Comisia să investigheze presupusa discriminare împotriva partenerilor de altă naționalitate decât cea germană în căsătoriile mixte de către Oficiului german pentru bunăstarea tinerilor („Jugendamt”);

33.  subliniază importanța cooperării administrative privind aspectele legate de starea civilă; subliniază, de exemplu, că statele care doresc să modifice documentele de stare civilă ale unui copil, recunoscute în alt stat membru al Uniunii, trebuie să informeze statul membru în cauză cu privire la intenția sa de a le modifica, astfel încât documentele precum certificatele de naștere să nu poată fi modificate pentru a șterge originea identitară a unui copil;

34.  subliniază că toți cetățenii Uniunii recunoscuți ca părinte al unui copil născut sau nu în afara căsătoriei trebuie să fie informați cu privire la posibilitățile lor de recurs în caz de separare, pentru a dispune de dreptul de vizitare, cu excepția cazurilor de pericol real și dovedit la adresa copilului, și care trebuie stabilit de comun acord între țările din care provin părinții și copiii;

35.  solicită crearea unui mediator sau, cel puțin, a unui mediator pentru copii în fiecare stat membru care să aibă competențe suficiente care să îi permită accesul la orice document și puterea de a modifica o hotărâre judecătorească, cu scopul de a coordona plângerile și dificultățile de ordin juridic ale părinților care se separă, astfel încât să evite opțiunea acestora pentru un comportament ilegal al acestora pentru a susține ceea ce ei cred că este dreptul lor și al copiilor lor; adaugă că fiecare cetățean poate sesiza mediatorul din țara sa de origine, precum și din țara în care consideră că drepturile sale au fost încălcate;

36.  invită statele membre care nu au ratificat Decizia Consiliului din 12 iulie 2010 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept să o ratifice pentru a asigura egalitatea cetățenilor europeni în fața alegerii legislației aplicabile divorțului lor; invită, de asemenea, Comisia să promoveze acest nou instrument în cursul Anului european al cetățenilor, știind că în mod inevitabil numărul de divorțuri crește odată cu creșterea numărului de căsătorii transnaționale;

37.  consideră că toți cetățenii care sunt de părere că drepturile lor sunt încălcate trebuie să dispună de cel puțin o cale de atac la nivel local, național sau european pentru a le apăra;

38.  atrage atenția și cu această ocazie asupra problemelor cu care se confruntă cetățenii UE care au decis să-și exercite dreptul de stabilire în temeiul articolului 49 din TFUE și au achiziționat în mod legal proprietăți în Spania, care au fost ulterior declarate ilegale; îndeamnă autoritățile spaniole să procedeze la o revizuire aprofundată a modului în care se pune în aplicare Ley de Costas (Legea privind zonele de coastă), cu scopul de a evita încălcarea drepturilor proprietarilor individuali de bunuri imobile, ținând cont de faptul că dreptul în materie de proprietate nu ține de competența UE și este supus principiului subsidiarității consacrat în tratate;

39.  reamintește prioritatea de bază a Comisiei pentru petiții: identificarea unei soluții care să răspundă vechilor îngrijorări legate de problematica proprietății; semnalează faptul că cetățeni ai UE, atât cei care au cetățenia statului membru în cauză, cât și resortisanți ai altor state membre, s-au confruntat cu o serie de probleme grave legate de tranzacțiile imobiliare, de garanțiile bancare, iar încălcarea drepturilor de proprietate a contribuit la apariția unei lipse de încredere în piața imobiliară transfrontalieră și la problemele economice ale Europei; solicită extinderea principiilor UE în materie de protecție a consumatorilor și liberă circulație, astfel încât acestea să se aplice și proprietăților imobiliare și își reiterează apelul la deplina respectare a dreptului de proprietate asupra unui bun dobândit în mod legitim;

40.  recunoaște că există o serie de obstacole care împiedică cetățenii UE să se bucure pe deplin de drepturile lor electorale atunci când își au reședința într-o țară diferită de țara lor de origine; întrucât acesta este cel mai tangibil drept politic al cetățenilor Uniunii și exercitarea sa trebuie să fie scutită de toate formalitățile discriminatorii și obstructive; invită Comisia și statele membre să sensibilizeze cetățenii cu privire la acest drept prin intermediul unor campanii de informare specifice înainte de alegerile relevante; salută intenția Comisiei de a simplifica procedura care permite cetățenilor UE să se prezinte la alegerile europene din statul membru de reședință și o încurajează să pregătească sistemul care să faciliteze îmbunătățirea mecanismelor de prevenire a votului dublu sau pierderea dreptului de vot; propune, în acest sens, crearea unui registru electoral european pentru alegerile europene; sprijină activitatea Comisiei în vederea publicării rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European concomitent în fiecare stat membru; invită statele membre să găsească soluții mai bune pentru îmbunătățirea normelor care reglementează alegerile și să promoveze cele mai bune practici; subliniază, printre altele, că o participare mai directă a cetățenilor prin intermediul partidelor politice europene reprezintă un pas decisiv către realizarea obiectivelor „o Europă mai prezentă” și o democrație autentică;

41.  propune ca aderarea la un partid politic european să poată fi propusă mai frecvent la momentul aderării la un partid național, cu scopul de a favoriza implicarea politică europeană a cetățenilor;

42.  consideră că înființarea unui ghișeu unic pentru cetățeni, „Europa ta”, atât fizic, cât și virtual, prezintă o importanță deosebită pentru cetățenii care doresc să obțină consiliere sau reparații, indiferent dacă sunt rezidenți vechi sau noi; în același timp, recunoaște că rețelele de informare și de rezolvare a problemelor create de Comisie (cum ar fi Europe Direct, Solvit, Centrele europene pentru consumatori) sunt parteneri importanți în soluționarea plângerilor referitoare la disfuncționalitățile de pe piața internă sau la limitările drepturilor cetățenilor UE; invită Comisia să promoveze într-un mod mai activ aceste servicii, disponibile online și accesibile, angrenând serviciile de asistență și rezolvare a problemelor existente la nivelul UE, dar și adoptând o abordare mai activă și cuprinzătoare pentru a informa cetățenii cu privire la acestea;

43.  consideră că lucrătorii transfrontalieri, care sunt victime ale birocrației statelor membre, au nevoie de o informare specifică privind drepturile lor sociale și profesionale; încurajează Comisia să realizeze materiale informative, care schițează în termeni clari și simpli drepturile tuturor cetățenilor UE care se deplasează, lucrează, studiază, fac cumpărături, călătoresc și își exercită drepturile politice în afara granițelor; consideră că un nou mecanism alternativ de soluționare a litigiilor axat pe cetățeni și construit pe baza organismelor consultative și a structurilor administrative existente ar fi suficient pentru asigurarea unor proceduri de soluționare extrajudiciare ieftine, expeditive și accesibile pentru consumatori;

44.  propune Comisiei să efectueze o anchetă asupra modului în care cetățenii UE doresc să fie informați cu privire la activitățile Uniunii, pentru a răspunde mai direct la așteptările acestora;

45.  îndeamnă Comisia să amelioreze, în întreaga UE, furnizarea informațiilor cu privire la activitățile Uniunii prin multiplicarea punctelor de informare locale;

46.  își exprimă dorința ca volumul de documente care necesită o traducere autorizată în cadrul procedurilor judiciare să fie redus la minimum, pentru a nu întârzia apărarea cetățeanului și pentru a evita costurile juridice excesive;

47.  își exprimă dorința ca toți cetățenii europeni care susțin că au fost victime ale unui exces de zel sau abuz de poziție dominantă din partea autorităților administrative sau de poliție dintr-un alt stat membru să se poată adresa cu ușurință autorității naționale sau locale responsabile pentru soluționarea plângerilor împotriva acestor entități;

48.  își exprimă dorința ca Comisia, care promovează înfrățirea între orașele europene să nu se concentreze în mod exclusiv pe furnizarea de ajutoare de înfrățire cu noile state membre sau cu țări terțe, ci speră ca programele de înfrățire mai vechi să poată beneficia în continuare de asistența acordată de UE pentru a asigura supraviețuirea acestora, care se află în prezent în pericol;

49.  consideră că toți cetățenii UE au dreptul de acces liber la informații neutre și de calitate; urmărește cu mare îngrijorare crearea autorităților de control pentru mass-media care au o legătură prea strânsă cu puterea politică;

50.  consideră că Uniunea trebuie să comunice mai frecvent prin intermediul televiziunii, un mijloc important de informare; salută, prin urmare, resursele bugetare suplimentare alocate Euronews;

51.  salută propunerea recentă a Comisiei de a consolida protecția cetățenilor UE oferită de către autoritățile diplomatice sau consulare ale altui stat membru, îndeosebi în ceea ce privește clarificarea referitoare la situația în care se consideră că un cetățean nu este reprezentat și precizarea tipului de asistență pe care statele membre o oferă în mod obișnuit în cazuri de necesitate;

52.  felicită Comisia pentru punerea în aplicare a portalului e-justiție care oferă o culegere utilă de proceduri și norme juridice din fiecare stat membru;

53.  încurajează Comisia să coopereze cu Comisia pentru petiții la elaborarea, în 2013, a unui nou Raport privind cetățenia; precizează în mod clar, în acest context, că Comisia pentru petiții, care acționează în special pe baza petițiilor pe care le primește, va analiza critic rezultatele obținute (înainte ca următorul raport să fie publicat) în ceea ce privește cetățenia Uniunii, și va solicita măsuri suplimentare din partea Comisiei, după caz;

54.  salută propunerea Comisiei ca 2013 să fie declarat „Anul european al cetățenilor”, ceea ce ar crește și ar îmbunătăți gradul de sensibilizare cu privire la drepturile aferente cetățeniei Uniunii; solicită Comisiei să valorifice această ocazie, în colaborare cu administrațiile locale, regionale și naționale și cu reprezentanții societății civile, pentru a intensifica eforturile de apărare și promovare a drepturilor cetățenilor, consolidând, astfel, statutul și imaginea UE de apărător și susținător al drepturilor cetățenilor; subliniază importanța de a exploata potențialul strategic al anului 2013 pentru accelerarea schimbărilor socio-politice necesare pentru abordarea lipsei de încredere, care a fost înrăutățită de criza economică; solicită includerea cetățeniei Uniunii ca o prioritate a programului Președinției în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene; își exprimă speranța că 2013, Anul european al cetățenilor, va aborda problemele socio-economice ale UE și va conduce spre o piață care să fie în slujba cetățenilor, aducând, în același timp, o creștere semnificativă a nivelului general de conștientizare a statutului cetățeanului UE;

55.  propune Comisiei să lanseze, în cursul anului 2012, un concurs la nivelul Uniunii care vizează crearea unei embleme a Anului european al cetățenilor;

56.  invită Parlamentul European și Consiliul să se asigure că statele membre dispun de suficiente resurse bugetare pentru a asigura buna desfășurare a Anului european al cetățenilor (2013), precum și a activităților legate de acesta, îndeosebi a activităților în care este implicată mass-media, astfel încât să poată fi atinse obiectivele stabilite;

57.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 257, 19.10.1968, p. 2.
(2) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(3) JO L 255, 30.9.2005, p. 22.
(4) JO L 284, 30.10.2009, p. 1.
(5) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 14.
(6) Articolul 20 alineatul (2) din TFUE.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2011)0587.
(8) a se vedea Lucy Stewart/Secretary of State for Work and Pensions, cauza C-503/09.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.
(10) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(11) JO L 158, 30.4.2004, p. 77.
(12) A se vedea, printre altele, Petiţiile nr. 0810/2011 şi nr. 0900/2011.
(13) A se vedea, printre altele, Petiţia nr. 0632/2008.
(14) Texte adoptate, P7_TA(2011)0092.
(15) A se vedea, printre altele, Petiţiile nr. 1351/2008, nr. 0945/2010 şi nr. 1300/2010.
(16) A se vedea, printre altele, Petiţiile 0401/2009 şi 1119/2009.
(17) Cauza C-299/05 din 18 octombrie 2007 şi, mai recent, Cauza C-503/09 din 21 iulie 2011.
(18) A se vedea, printre altele, Petiţia 0112/2009.
(19) A se vedea, printre altele, Petiţiile 0511/1998 şi 0689/1998.
(20) Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, JO L338, 23.12.2003, p. 1.
(21) A se vedea, printre altele, Petiţia nr. 1614/2009.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate