Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(2),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice: forma preconizată inițial(8),

–  având în vedere anexa I la Concluziile Consiliului European din 24 și 25 martie 2011, intitulată „Pactul Euro Plus - O coordonare mai strânsă a politicilor economice pentru competitivitate și convergență”(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind analiza anuală a creșterii - 2012 (COM(2011)0815),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2012 referitoare la contribuția la analiza anuală a creșterii 2012(10),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind punerea în aplicare a orientărilor generale pentru politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro(11),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Austriei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Austriei pentru perioada 2011-2016(12),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Belgiei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Belgiei pentru perioada 2012-2015(13),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Bulgariei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Bulgariei pentru perioada 2012-2015(14),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Ciprului pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Ciprului pentru perioada 2012-2015(15),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Republicii Cehe pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Republicii Cehe pentru perioada 2012-2015(16),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Danemarcei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Danemarcei pentru perioada 2012-2015(17),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Estoniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul actualizat de stabilitate al Estoniei pentru perioada 2012-2015(18),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Finlandei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Finlandei pentru perioada 2012-2015(19),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Franței pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Franței pentru perioada 2012-2016(20),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Germaniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Germaniei pentru perioada 2012-2016(21),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Greciei pentru 2012(22),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Ungariei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Ungariei pentru perioada 2012-2015(23),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Irlandei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Irlandei pentru perioada 2012-2015(24),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Italiei pentru perioada 2012-2015(25),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Letoniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Letoniei pentru perioada 2012-2015(26),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Lituaniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Lituaniei pentru perioada 2012-2015(27),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Luxemburgului pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Luxemburgului pentru perioada 2012-2015(28),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Maltei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Maltei pentru perioada 2012-2015(29),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Țărilor de Jos pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Țărilor de Jos pentru perioada 2012-2015(30),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Poloniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Poloniei pentru perioada 2012-2015(31),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Portugaliei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Portugaliei pentru perioada 2012-2016(32),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al României pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru perioada 2012-2015(33),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Slovaciei pentru perioada 2012-2015(34),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Sloveniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Sloveniei pentru perioada 2012-2015(35),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Spaniei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Spaniei pentru perioada 2012-2015(36),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Suediei pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Suediei pentru perioada 2012-2015(37),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2012 privind Programul național de reformă al Regatului Unit pentru 2012 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al Regatului Unit pentru perioada 2012-2017(38),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2012 referitoare la Actul privind piața unică: următoarele etape în direcția creșterii(39),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la oferirea unei piețe unice consumatorilor și cetățenilor(40),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0312/2012),

A.  întrucât crizele economică, socială, financiară și a datoriilor suverane nu s-au atenuat încă;

B.  întrucât actuala situație economică a demonstrat că, în vederea realizării unei uniuni economice mai integrate și mai echilibrate, este nevoie de o coordonare mai strânsă a politicilor macroeconomice și bugetare ale statelor membre;

C.  întrucât contextul economic rămâne nesigur și întrucât, în 2010, statele membre s-au angajat să îndeplinească obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltarea unei economii a UE inteligente, durabile și favorabile incluziunii; întrucât, cu toate acestea, UE are întârzieri în privința atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 la timp, deoarece obiectivele naționale combinate sunt prea scăzute, iar măsurile luate cu privire la aproape toate obiectivele, în special cele legate de eficiența energetică, ocuparea forței de muncă, reducerea sărăciei, cercetare și dezvoltare nu au condus la progrese semnificative;

D.  întrucât cadrul semestrului european a fost codificat în cele din urmă în Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 din 16 noiembrie 2011 (raportul Wortmann-Kool) și întrucât, fiind una dintre pietrele de temelie ale pachetului de măsuri economice și de guvernanță, acestui cadru îi revine un rol esențial, determinând Uniunea să adopte noi măsuri în vederea finalizării uniunii economice și monetare (UEM);

E.  întrucât criza, precum și accentuarea decalajelor de competitivitate observată în urma introducerii monedei euro au revelat necesitatea asigurării unei mai bune coordonări a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă și a unor practici bugetare mai bune;

F.  întrucât aceasta este prima dată când semestrul european este pus în aplicare integral și întrucât trebuie desprinse învățămintele necesare pentru a-i permite să își atingă întregul potențial;

G.  întrucât Consiliul European și-a asumat un angajament ferm față de mobilizarea, la fiecare nivel de guvernanță din UE, a tuturor pârghiilor, instrumentelor și politicilor care să stimuleze o creștere inteligentă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, cu o utilizare eficientă a resurselor și generatoare de locuri de muncă prin adoptarea „Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă”;

H.  întrucât în concluziile Consiliului European din 30 ianuarie 2012 se precizează că „procesul de creștere și de ocupare a forței de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială” și întrucât UE ar trebui să ajute statele membre în crearea unui mediu dinamic pentru creștere economică și prosperitate prin politici durabile;

I.  întrucât, în Rezoluția sa din 15 februarie 2012 privind ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2012(41), Parlamentul a formulat recomandări în care a solicitat Consiliului să includă următoarele priorități în orientările sale pentru semestrul european 2012: asigurarea coerenței și creșterea nivelului ambiției în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, susținerea creării de locuri de muncă durabile prin intermediul investițiilor și al reformei fiscale, îmbunătățirea calității locurilor de muncă și a condițiilor unei participări crescute pe piața muncii, combaterea șomajului în rândul tinerilor, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale cu accent pe grupurile fără legături sau cu legături limitate cu piața muncii și consolidarea legitimității democratice, a responsabilității și a asumării răspunderii;

J.  întrucât semestrul european a câștigat importanță, iar procesul său încorporează în prezent multiple documente sau documente secundare care urmează să fie prezentate de statele membre [programe naționale de reformă (PNR), programe de stabilitate și de convergență (PSC), rapoarte naționale sociale și planuri naționale privind locurile de muncă], și întrucât aceste documente trebuie să abordeze tot mai multe obiective; întrucât numărul acestor documente și suprapunerea între acestea reduc transparența și coerența procesului semestrului european; întrucât calitatea documentelor prezentate de statele membre și nivelul de implicare a părților interesate și a parlamentelor naționale în elaborarea acestora variază semnificativ;

K.  întrucât rata șomajului în UE-27 a crescut între 2008 și jumătatea anului 2012 de la aproximativ 7 % la 10,4 %, ceea ce reprezintă aproximativ 25 de milioane de șomeri;

L.  întrucât, în UE în ansamblu, mai mult de o cincime din tineri sunt șomeri (22 %), șomajul în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

M.  întrucât 8,3 milioane de europeni cu vârsta sub 25 de ani nu sunt încadrați în sistemul de învățământ, nici pe piața muncii și nici nu urmează cursuri de formare (fenomenul NEET) și întrucât această cifră continuă să crească;

N.  întrucât, în UE-27, mai mult de 115 milioane de persoane se află în pericol de excluziune socială din cauză că sunt expuse unui risc ridicat de sărăcie, suferă de privațiuni de ordin material grave sau locuiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută;

O.  întrucât piața unică este necesară mai mult ca oricând ca mijloc de revitalizare a economiei europene, asigurând un răspuns concret la criză și acționând ca un instrument de promovare a competitivității și de conservare a bunăstării sociale,

1.  salută recomandările specifice făcute de Consiliu pentru fiecare țară din zona euro; reamintește că, dată fiind punerea în aplicare a noului pachet de măsuri economice și de guvernanță, este prima oară când aceste recomandări cuprind un scenariu macroeconomic pentru întreaga zonă euro și subliniază că au devenit mai detaliate; consideră că potențialul deplin al recomandărilor nu a fost încă atins;

2.  reamintește că semestrul european reprezintă cadrul adecvat pentru asigurarea unei guvernanțe economică eficace a statelor membre din zona euro care împărtășesc o responsabilitate comună, în care sunt reunite supravegherea multilaterală a politicilor bugetare și macroeconomice și punerea în aplicare a Strategiei europene pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, prevăzută în Strategia Europa 2020;

3.  constată cu îngrijorare că parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă din multe state membre nu au participat la procesul semestrului european; prin urmare, îndeamnă Comisia să asigure o mai mare legitimitate democratică a procesului prin implicarea parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a societății civile;

4.  îndeamnă Comisia să evite o abordare universală a recomandărilor adresate statelor membre și să se asigure că aceste recomandări sunt elaborate în funcție de nevoile specifice ale statului membru vizat;

5.  reamintește că semestrul european permite supravegherea și coordonarea ex ante necesare în contextul zonei euro, atât prin schimbul planurilor de proiecte de buget, cât și prin discutarea prealabilă a tuturor planurilor de reforme majore ale politicii economice, încurajând reducerea și/sau eliminarea posibilelor efecte negative de propagare în alte țări sau în zona euro în ansamblu, care pot decurge din acțiunile întreprinse la nivel național;

6.  salută măsurile propuse și consideră că acestea ar trebui îmbunătățite treptat în vederea asigurării solidității și sustenabilității finanțelor publice, în vederea reducerii la minimum a dezechilibrelor macroeconomice și în vederea sporirii competitivității, ceea ce va duce la un nivel mai ridicat al creșterii economice și al ocupării forței de muncă; subliniază că este necesar să se realizeze un grad adecvat de coerență în cuprinsul recomandărilor adresate diferitelor state membre și între aceste recomandări, să se utilizeze mai eficient tabloul de bord macroeconomic și să se ia în considerare efectele negative de propagare produse de politicile economice ale statelor membre individuale;

7.  ia act de faptul că Comisia insistă să se realizeze reforme structurale care să stimuleze creșterea și competitivitatea, pentru a permite Uniunii să combată criza și să își recâștige rolul proeminent în economia mondială; sprijină ferm eforturile Comisiei de a corecta dezechilibrele macroeconomice din cadrul zonei euro; invită Comisia să intensifice aceste eforturi;

8.  așteaptă cu nerăbdare studiul special desfășurat de Comisie privind legăturile dintre deficitele și excedentele din zona euro, ale cărui rezultate sunt anunțate pentru toamna anului 2012;

9.  salută atenția acordată programelor privind utilizarea eficientă a resurselor care au un potențial considerabil pentru ocuparea forței de muncă, având în același timp beneficii pentru mediu, asigurând locuri de muncă durabile și oferind o rentabilitate a investiției atât pentru finanțele publice, cât și pentru finanțele private;

10.  constată că majoritatea reformelor structurale se concentrează asupra unui număr limitat de domenii, cum ar fi piețele forței de muncă (inclusiv stabilirea salariilor), sistemul de impozitare, sistemul bancar, sistemul de pensii, sectorul serviciilor (prin înlăturarea restricțiilor nejustificate aplicate meseriilor și profesiilor reglementate), liberalizarea anumitor industrii, îmbunătățirea eficienței și calității cheltuielilor publice, reducerea birocrației, eliminarea nivelurilor de administrație inutile, combaterea evaziunii fiscale și reformarea piețelor ipotecare și imobiliare; recunoaște că mai sunt necesare multe eforturi și consideră că trebuie puse baze corecte și că se mai pot aduce îmbunătățiri;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că nu s-a făcut nicio recomandare referitoare la obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru statele membre care beneficiază de un program de asistență financiară; solicită Comisiei să evalueze impactul programului de ajustare economică asupra realizării unor progrese pentru atingerea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 și să propună modificări menite să alinieze programul de ajustare la obiectivele Strategiei Europa 2020;

12.  ia act de importanța acordată de Comisie reformei pieței forței de muncă în vederea creșterii competitivității zonei euro; consideră că majorarea salariilor trebuie să se raporteze la productivitate; în mod similar, împărtășește importanța acordată de Comisie sustenabilității pe termen lung a sistemelor de pensii;

13.  invită Comisia să fie mai explicită, mai detaliată și mai coerentă în recomandările sale, să monitorizeze în continuare respectarea recomandărilor făcute în trecut, oferind explicații detaliate și realizând evaluări în cazurile în care Comisia consideră că o țară a urmat numai parțial recomandările, și să țină cont în totalitate de realitățile economice și sociale diferite din fiecare stat membru; consideră că Comisia ar trebui să transmită statelor membre recomandări privind modalitatea de reducere la minimum a efectelor de propagare ale politicilor lor interne și să faciliteze conformarea celorlalte state membre;

14.  constată că, în recomandările specifice adresate fiecărei țări în acest an, Comisia îndeamnă un număr de state membre să își restructureze sistemele naționale de stabilire a salariilor și/sau să reducă nivelurile salariale naționale; subliniază că autonomia partenerilor sociali reprezintă un element esențial al oricărei piețe a forței de muncă funcționale și că ar trebui luată în considerare;

15.  reiterează faptul că Comisia se află într-o poziție unică pentru a concepe un plan macroeconomic european cu adevărat detaliat, care poate stimula creșterea și crearea de locuri de muncă, și îndeamnă Comisia să aprobe adaptarea anumitor recomandări atunci când acestea nu se dovedesc potrivite pentru realizarea obiectivelor stabilite; consideră că, pentru a realiza un astfel de plan, Comisia trebuie să propună utilizarea fondurilor europene în modul cel mai eficient și să caute modalități de adaptare a acestor fonduri la nevoile cu care se confruntă UE în prezent, nevoi care impun o finanțare adecvată;

16.  în vederea creșterii eficienței acestui proces, subliniază necesitatea unei mai bune sincronizări între lansarea analizei anuale a creșterii (care vizează UE-27 în ansamblu) și Raportul privind mecanismul de alertă, introdus prin pachetul privind guvernanța economică (care vizează numai anumite state membre);

17.  subliniază că analiza anuală a creșterii se bazează pe previziunile pregătite de Comisie în toamnă; prin urmare, subliniază necesitatea de a ține seama de potențialele erori de previziune, întrucât acestea pot avea consecințe asupra ajustării bugetare care este impusă statelor membre;

18.  subliniază că reformele structurale pot produce rezultate numai pe termen mediu și lung și că nu pot rezolva singure spirala recesiunii în care UE este prinsă în prezent;

19.  solicită Comisiei să includă Strategia Europa 2020 în semestrul european și să asigure faptul că aceasta se reflectă într-o mai mare măsură în recomandările specifice adresate fiecărei țări, cum ar fi politicile menite să combată șomajul în rândul tinerilor și sărăcia; constată că progresele în direcția realizării obiectivelor Strategiei UE 2020 în domeniul social și în cel al mediului sunt insuficiente sau inexistente în multe țări, astfel încât UE în ansamblu nu este pe calea cea bună pentru a atinge obiectivele UE 2020;

20.  salută inițiativa importantă a Comisiei din 27 iunie 2012 care vizează consolidarea luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale; subliniază că intensificarea eforturilor în acest domeniu – la nivel național și european, precum și în raport cu țările terțe – ar trebui să fie un element esențial în cadrul programelor care vizează consolidarea finanțelor publice; solicită materializarea completă în viitoarele propuneri legislative a nivelului ridicat de ambiție semnalat de această inițiativă și reflectarea clară a acestuia în activitatea permanentă din cadrul semestrului european;

21.  îndeamnă statele membre să respecte cu strictețe normele stabilite în Pactul de stabilitate și de creștere, astfel cum au fost modificate de pachetul privind guvernanța economică, aplicând măsuri diferențiate de consolidare bugetară favorabile creșterii economice și ținând seama de situația specifică din fiecare țară, să consolideze finanțele publice și să garanteze că economia europeană devine mai durabilă, precum și să reducă presiunile din partea sectorului bancar; este ferm convins că sustenabilitatea disciplinei bugetare și a instituțiilor bugetare ar trebui consolidate atât la nivel național, cât și subnațional, iar cheltuielile administrației ar trebui canalizate către investiții pe termen lung, care ar încuraja creșterea durabilă; solicită statelor membre să evite efectele de propagare nedorite prin facilitarea conformării de către celelalte state membre, în special prin luarea în considerare a recomandărilor adresate altor state membre în procesul de elaborare a propriilor politici;

22.  salută încheierea procedurilor aplicabile deficitelor excesive într-o serie de state membre; speră că în viitorul apropiat vor fi încheiate mai multe astfel de proceduri; îndeamnă toți liderii politici să întreprindă eforturi în acest sens și să își respecte angajamentele, ținând seama totodată în mod corespunzător de contextul macroeconomic;

23.  recunoaște eforturile foarte solicitante care au fost cerute cetățenilor europeni în ultimii ani;

24.  îndeamnă toate părțile implicate să cadă de acord fără întârziere cu privire la pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare, pentru a completa legislația actuală adoptată prin codecizie;

25.  solicită tuturor părților care au participat la luarea deciziilor Consiliului să nu revină asupra acestor decizii la scurt timp după adoptare;

26.  apreciază dialogul economic purtat până acum între Parlamentul European și reprezentanții naționali; subliniază importanța acestui dialog pentru realizarea unui cadru pe deplin funcțional al semestrului european și pentru atingerea nivelului necesar al responsabilității democratice a tuturor părților implicate; își reafirmă angajamentul de a desfășura și alte astfel de dialoguri care trebuie să reprezinte un element important al dezbaterii mai intense la nivel european a priorităților și instrumentelor economice și sociale; consideră că dialogurile economice constituie o etapă importantă în direcția unei responsabilități democratice sporite în ceea ce privește supravegherea și coordonarea politicilor economice în cadrul UEM;

27.  observă cu îngrijorare că Parlamentul European a fost marginalizat în mod constant în ceea ce privește principalele decizii economice adoptate în urma crizei și consideră că ar trebui implicat pentru a spori legitimitatea deciziilor care îi afectează pe toți cetățenii;

28.  consideră esențială consolidarea legitimității semestrului european și clarificarea celorlalte ambiguități juridice care, în caz contrar, ar putea da naștere în viitor unor conflicte instituționale, inclusiv suprapunerea și dublarea competențelor și responsabilităților și lipsa de claritate și complexitatea sporită a cadrului instituțional al UE;

29.  regretă că controlul parlamentar joacă un rol minor în cadrul acestui proces și subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pericliteze sub nicio formă prerogativele Parlamentului European și ale parlamentelor naționale;

30.  invită Comisia să raporteze cu privire la progresul înregistrat cu privire la apelul lansat de Parlament în Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice „ca Comisia să solicite societății civile și partenerilor sociali să prezinte un raport anual alternativ referitor la progresul statelor membre în ceea ce privește obiectivele principale și punerea în aplicare a măsurilor propuse în PNR”;

31.  solicită Comisiei și Consiliului să convină asupra unor măsuri concrete de îmbunătățire a participării și implicării partenerilor sociali, a ONG-urilor și a autorităților locale în formularea și aplicarea politicilor durabile în cadrul semestrului european, atât la nivel național, cât și la nivel european; salută faptul că președinția cipriotă a identificat această provocare ca pe una dintre prioritățile sale;

32.  subliniază necesitatea de a consolida metodele de lucru ale Eurogrupului cu scopul de a-i spori responsabilitatea generală în fața Parlamentului European; consideră, de asemenea, că este necesară o trecere la o abordare comunitară mai puternică;

33.  este de părere că dialogul economic ar trebui extins după modelul dialogului monetar cu BCE, astfel încât să includă discuții periodice între Parlamentul European, Comisie și președintele ECOFIN privind pregătirea și aplicarea analizei anuale a creșterii și a recomandărilor specifice pentru fiecare țară;

34.  reiterează necesitatea de a implica Parlamentul European, singura instituție europeană supranațională care dispune de legitimitate electorală, în coordonarea politicilor economice;

35.  reamintește că Parlamentul European trebuie recunoscut ca fiind forumul democratic corespunzător de la nivel european care să asigure o evaluare generală la sfârșitul semestrului european; consideră că, în semn de recunoaștere în acest sens, reprezentanții instituțiilor UE și organismele economice implicate în proces ar trebui să furnizeze informații deputaților în Parlamentului European, atunci când li se solicită acest lucru;

36.  își reiterează apelul urgent de a se lua măsuri pentru a îmbunătăți stabilitatea sistemului financiar din zona euro, pentru a favoriza crearea unei uniuni economice și monetare veritabile, clădită pe o legitimitate democratică și o responsabilitate sporite, și pentru a implementa Strategia Europa 2020; reamintește că astfel de acțiuni sunt necesare pentru a se recâștiga stabilitatea la nivel mondial, dat fiind că Uniunea este unul dintre actorii mondiali determinanți; îndeamnă toți liderii politici să ia măsurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv;

37.  reamintește că recomandările Comisiei reprezintă o contribuție la Consiliul din primăvară;

38.  reamintește că orice decizie a Consiliului de a nu respecta recomandările Comisiei trebuie explicată în mod corespunzător și trebuie însoțită de o expunere de motive completă; salută principiul „respectă sau explică”, introdus de pachetul privind guvernanța economică, în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări; consideră că o astfel de clauză va spori transparența și controlul procesului semestrului european;

39.  Comisia ar trebui să prezinte, pe baza semestrului european pentru coordonarea politicilor economice [astfel cum este codificat în Regulamentul (CE) nr. 1466/97], un regulament-cadru prin care să se stabilească rolul (inclusiv calendarele) statelor membre și al instituțiilor UE în cadrul diferitelor etape ale ciclului de desfășurare a semestrului;

Contribuția la Semestrul european 2012 pe sectoare
Politici sociale și de ocupare a forței de muncă

40.  salută Comunicarea Comisiei, intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173), și documentele anexate de lucru ale serviciilor Comisiei; invită Comisia să facă din exploatarea potențialului creator de locuri de muncă al economiei ecologice, al sectorului sănătății și al asistenței sociale și al sectorului TIC priorități-cheie ale Analizei anuale a creșterii pentru 2013;

41.  regretă că, în ciuda angajamentului lor politic din cadrul Consiliului European din primăvară, din 2012, și a orientărilor Comisiei din pachetul privind ocuparea forței de muncă, cele mai multe state membre nu au prezentat un plan național privind locurile de muncă în cadrul programelor lor naționale de reformă pentru 2012; consideră că este regretabil că acestea nu au fost transformate de către Comisie într-un angajament care să fie respectat de statele membre și îndeamnă Comisia să solicite statelor membre să-și prezinte planurile naționale privind locurile de muncă cât mai curând posibil; solicită, în plus, ca planurile naționale privind locurile de muncă să includă măsuri exhaustive pentru crearea de locuri de muncă și locuri de muncă ecologice, o legătură între politicile de ocupare a forței de muncă și instrumentele financiare, reforme ale pieței muncii, un calendar clar pentru punerea în aplicare a programului multianual de reformă în următoarele 12 luni și o indicație cu privire la domeniile și regiunile care se confruntă cu deficite și surplusuri de specializare; solicită Comisiei să își urmeze planul pentru un sistem de monitorizare a pieței muncii bazat pe date obiective și o schemă individuală de urmărire pentru țările care nu îndeplinesc recomandările specifice fiecărei țări;

42.  propune supravegherea de către Comisie a pregătirii planurilor naționale privind locurile de muncă;

43.  subliniază că întreprinderile din sectorul economiei sociale fac parte din modelul social european și piața unică și, prin urmare, merită recunoașterea și susținerea fermă, precum și că trebuie să se țină seama de specificul lor la conceperea de politici europene; reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora un cadru pentru economia socială, recunoscând elementele acesteia și implicând atât statele membre, cât și părțile interesate pentru a încuraja schimbul de bune practici, deoarece este un element important al modelului social european și al pieței unice;

44.  subliniază importanța asigurării unei coeziuni sociale mai mari, fără neglijarea cooperării dintre întreprinderi în vederea atingerii acestui obiectiv, fapt ce ar putea fi încurajat îndeosebi prin favorizarea promovării de către întreprinderi a acțiunilor lor inovatoare și virtuoase în chestiuni sociale printr-o etichetă care ar putea atrage noi investitori și ar promova totodată dezvoltarea unui model social european pe termen lung;

45.  salută recunoașterea importanței accesului la finanțare pentru IMM-uri, întrucât acestea constituie piatra de temelie a ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă în UE și au un potențial considerabil de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a dezechilibrului de gen; îndeamnă statele membre să facă din accesul IMM-urilor la finanțare o prioritate absolută în cadrul planurilor lor naționale de creștere economică;

46.  regretă că Consiliul nu a ținut seama de solicitarea Parlamentului de axare asupra calității locurilor de muncă în orientările sale pentru 2012; este de acord cu Comisia asupra faptului că toate contractele de muncă ar trebui să confere lucrătorilor accesul la un set de bază de drepturi, inclusiv drepturi la pensie și la protecție socială și acces la programe de învățare pe tot parcursul vieții; invită Comisia să includă în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 calitatea locurilor de muncă, formarea și perfecționarea, drepturile fundamentale ale lucrătorilor, sprijinul pentru mobilitatea pieței de muncă, activitatea independentă și mobilitatea transfrontalieră, prin creșterea siguranței lucrătorilor aflați în tranziție între locurile de muncă;

47.  solicită statelor membre să combată existența și proliferarea contractelor de muncă indecente și activitatea independentă falsă și să se asigure că persoanele cu contracte temporare sau cu normă parțială sau care au o activitate independentă beneficiază de o protecție socială adecvată și acces la formare și, pe cât posibil, la perfecționare și să pună în aplicare acordurile-cadru conexe;

48.  solicită îmbunătățirea flexibilității pieței muncii prin introducerea unor forme moderne de contracte de muncă; recunoaște că locurile de muncă cu normă parțială sunt adesea alegerea angajatului, în special în rândul femeilor;

49.  salută recomandările care abordează participarea scăzută a femeilor pe piața muncii; remarcă, cu toate acestea, absența unei perspective mai largi a egalității de gen care să depășească problema ratelor de ocupare a forței de muncă; invită Comisia să abordeze în orientările sale politice segregarea de pe piața muncii, distribuția inegală a responsabilităților de îngrijire și efectele consolidării fiscale asupra femeilor;

50.  solicită Comisiei și statelor membre să abordeze participarea scăzută pe piața muncii a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor care aparțin minorităților (de exemplu, cetățenii de etnie romă), care provin din cele mai sărace microregiuni sau care prezintă dizabilități; solicită Comisiei și statelor membre, de asemenea, să abordeze distribuția inegală a locurilor de muncă între regiuni și grupurile sociale, precum și efectele consolidării fiscale asupra grupurilor sociale vulnerabile;

51.  ia act de faptul că s-au făcut recomandări câtorva state membre cu privire la salarii; subliniază că salariile sunt, mai presus de toate, veniturile cu care lucrătorii trebuie să trăiască; subliniază că practica Comisiei de a determina formarea salariilor și nivelul salariilor în țările programului poate crește riscul de sărăcie a lucrătorilor sau inegalitățile de salariu care dăunează grupurilor cu venituri mici; solicită Comisiei să ridice nivelul orientărilor politice pentru acele state membre în care salariile au stagnat în comparație cu nivelurile productivității, recunoscând totodată autonomia partenerilor sociali, astfel cum este protejată, printre altele, în articolul 152 și articolul 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

52.  salută accentul tot mai mare pe care Comisia și Consiliul îl pune asupra combaterii șomajului în rândul tinerilor; solicită Comisiei să propună fără întârziere o „Garanție europeană pentru tineret”, fără a aduce atingere legislației naționale, pentru a îmbunătăți în mod eficient situația tinerilor care nu sunt angajați, la școală sau în cursuri de formare (fenomenul NEET) și să combată treptat problema șomajului tinerilor în UE; subliniază că „Garanția europeană pentru tineret” necesită un sprijin financiar european specific, îndeosebi în statele membre cu cele mai mari rate alte șomajului în rândul tinerilor și solicită utilizarea în acest scop a unor fonduri structurale necheltuite; invită Consiliul să decidă rapid cu privire la propunerile din pachetul privind ocuparea forței de muncă;

53.  salută includerea recomandărilor de a aborda consecințele sociale ale crizei în orientările pentru 2012 și atenția sporită pentru combaterea sărăciei în recomandările specifice fiecărei țări; este foarte preocupat, cu toate acestea, de creșterea sărăciei (inclusiv sărăcia lucrătorilor și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă) și a șomajului în UE; solicită statelor membre să își sporească ambițiile, să ridice nivelul măsurilor pe care acestea le iau pentru a combate sărăcia și să monitorizeze îndeaproape recomandările Comisiei; solicită Comisiei să abordeze în mod explicit în Analiza anuală a creșterii pentru 2013 sărăcia lucrătorilor, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă; subliniază că articolul 9 din TFUE trebuie integrat în Semestrul european;

54.  reiterează necesitatea de a solicita statelor membre angajamente suplimentare în domeniul social, dată fiind responsabilitatea UE de a pune în aplicare prioritățile alese într-un context al creșterii economice și al coeziunii sociale în cadrul pieței unice;

55.  subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta instrumente noi pentru a combate dezechilibrele sociale și șomajul în Europa;

56.  solicită statelor membre și Consiliului European să implice miniștrii din sectorul social și sanitar în procesul Semestrului european și în toate etapele procesului PNR, deoarece aceasta ar implica consolidarea rolului Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), ceea ce se impune întrucât aspectele legate de pensii, politici salariale și de sarcina fiscală asupra costului forței de muncă țin de mandatul său;

57.  solicită Comisiei să prezinte un raport referitor la utilizarea unui set de criterii de referință comune și uniforme în UE pentru evaluarea PNR; subliniază că standardele și datele ar trebui să reflecte incluziunea socială și sustenabilitatea mediului, pe lângă datele economice; solicită Comisiei să încurajeze statele membre să utilizeze indicatori sociali și date care măsoară progresul și dezvoltarea care depășesc măsura PIB-ului, întrucât acest lucru este esențial pentru măsurarea progresului referitor la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

Politici bugetare

58.  îndeamnă Comisia ca, în următoarea sa analiză anuală a creșterii, să evidențieze și să trateze în detaliu rolul bugetului UE în cadrul procesului Semestrului european, furnizând date bazate pe fapte și date concrete privind efectele sale de stimulare, catalizare și sinergie , precum și efectele complementare asupra cheltuielilor publice globale la nivel local, regional și național; consideră, în plus, că finanțarea acordată de UE poate genera economii pentru bugetele statelor membre și că acest lucru ar trebui scos în evidență; consideră că bugetului UE îi revine un rol determinant în ceea ce privește stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și reducerea eficace a dezechilibrelor macroeconomice pe tot teritoriul Uniunii;

59.  îndeamnă Consiliul ca, în cadrul negocierilor privind bugetul UE 2013, să accepte o dezbatere politică și publică privind nivelul creditelor necesare pentru a pune în aplicare Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă, adoptat de Consiliul European din iunie 2012; se declară extrem de preocupat de poziția adoptată în mod repetat de Consiliu, prin care acesta urmărește reducerea în mod artificial a nivelului creditelor de plată disponibile în cadrul bugetului UE, ceea ce ar putea pune în pericol capacitatea UE de a-și îndeplini angajamentele juridice și politice; invită, încă o dată, Consiliul să convină, împreună cu Parlamentul European și cu Comisia, asupra unei metode comune de evaluare a necesităților reale de plată; subliniază natura urgentă a situației, în special în ceea ce privește rubricile 1A și 1B (Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă / Coeziune pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă), precum și în ceea ce privește fondurile de dezvoltare rurală;

60.  invită statele membre să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă în ceea ce privește realocarea de fonduri disponibile în pachetele lor naționale aferente fondurilor structurale și Fondului de coeziune (55 de miliarde EUR) pentru a sprijini cercetarea și inovarea, IMM-urile (inclusiv pentru a facilita accesul acestora la fondurile UE) și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; invită Comisia să furnizeze, în Analiza anuală a creșterii pentru 2013, care va fi publicată în noiembrie 2012, o imagine globală și completă a realizărilor în acest sens;

61.  subliniază, în plus, că Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă adresează o invitație specifică statelor membre de a utiliza o parte din sumele care le sunt alocate în cadrul fondurilor structurale pentru a institui, împreună cu BEI, mecanisme pentru riscurile de creditare și de garantare a împrumuturilor destinate cunoștințelor și competențelor, utilizării eficiente a resurselor, infrastructurii strategice și accesului la finanțare pentru IMM-uri; consideră că autoritățile statelor membre ar trebui să urmărească maximizarea potențialului de creștere oferit de alte inițiative ale UE, deja aprobate și finanțate de bugetul UE, cum ar fi etapa-pilot a obligațiunilor de finanțare a proiectelor, diferitele instrumente financiare inovatoare ale UE introduse începând din 2007 în domeniul cercetării și inovării, al sprijinului pentru IMM-uri sau al programelor de microcreditare; subliniază, în plus, capacitatea crescută de creditare a BEI pentru perioada 2012-2015; consideră că, dacă sunt combinate și puse în aplicare în mod adecvat, toate aceste măsuri ar putea pune bazele unui program de investiții al UE pentru anii următori, care va avea un efect pozitiv semnificativ asupra PIB-ului și a ocupării forței de muncă din UE -27, unele voci din mediul academic preconizând o creștere a PIB cu 0,56 % și crearea a 1,2 milioane de locuri de muncă suplimentare;

62.  invită, prin urmare, statele membre să nu considere contribuția lor națională bazată pe VNB la bugetul UE drept o variabilă de ajustare în eforturile lor de consolidare, nici să nu încerce să reducă în mod artificial volumul cheltuielilor de la bugetul UE menite să stimuleze creșterea economică, în contradicție cu angajamentele politice pe care și le-au asumat la cel mai înalt nivel; este, cu toate acestea, conștient de tensiunea economică creată între nevoia de a consolida finanțele publice pe termen scurt, pe de o parte, și orice potențială creștere pentru anumite state membre a contribuției lor bazate pe VNB, cauzată de o majorare a nivelului de plăți la bugetul UE; își reafirmă, prin urmare, solicitarea fermă privind reformarea finanțării bugetului UE – asupra căreia se va ajunge la un acord în cadrul negocierilor privind CFM 2014-2020 – prin reducerea până la 40 % a proporției contribuțiilor statelor membre bazate pe VNB la bugetul UE până în 2020, contribuind astfel la eforturile lor de consolidare(42);

63.  solicită, în plus, Comisiei să analizeze posibilitatea de a exclude din calculele privind deficitul structural, astfel cum este definit în cele două acte legislative privind supravegherea și monitorizarea bugetară, contribuția statelor membre bazată pe VNB la bugetul UE;

64.  avertizează că, în contextul negocierilor privind CFM 2014-2020, scăderea nivelului bugetului UE ar avea un efect negativ asupra generării de creștere economică și de locuri de muncă în Uniune, având în vedere rolul bugetului de catalizator pentru investiții;

Piața internă

65.  îndeamnă Comisia să facă din guvernarea pieței unice o prioritate-cheie deoarece contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor Semestrului european, și anume, o creștere economică durabilă și ocuparea forței de muncă; este de părere că recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie ar trebui în același timp să ofere statelor membre soluții mai practice pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice, astfel încât să se creeze un sprijin public și un angajament politic mai puternice pentru a încuraja finalizarea pieței unice;

66.  solicită Consiliului și Comisiei să lege Semestrul european de Actul privind piața unică pentru a garanta coerența politicii economice europene și crearea unei creșteri economice durabile;

67.  evidențiază că inițiativele întreprinse în cadrul Actului privind piața unică trebuie să fie coerente și să contribuie la realizarea obiectivelor celor șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

68.  solicită Comisiei să coordoneze raportul anual privind integrarea pieței unice cu alte instrumente de monitorizare a pieței unice, precum Tabloul de bord al pieței interne, pentru a evita suprapunerea, a formula recomandări eficace și clare și a garanta coerența politicii economice europene;

69.  apreciază, în acest context, propunerea Comisiei de a defini recomandări specifice fiecărei țări privind piața unică, în special privind transpunerea corectă a legislației și termenele-limită de transpunere; solicită Comisiei să își accelereze acțiunile de asigurare a punerii în aplicare adecvate și executării legislației UE în statele membre, utilizând în mod ferm toate competențele sale;

70.  îndeamnă Comisia și statele membre să acorde prioritate adoptării celor 12 acțiuni-cheie din Actul privind piața unică, ca o contribuție importantă la consolidarea completă și echilibrată a pieței unice.

Afaceri constituționale

71.  consideră că o bună cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 1, este esențială pentru a stabili legitimitatea democratică necesară și responsabilitatea națională în ceea ce privește procesul semestrului; solicită consolidarea dialogului între nivelurile europene și naționale, respectând diviziunea muncii între ele;

72.  consideră că, pe lângă asigurarea cooperării între parlamente, este totodată necesar să se facă eforturi mai mari de a comunica cu cetățenii și de a-i include în mod activ în proces;

73.  este de părere că, pentru a diminua preocupările legate de legitimitate, parlamentele naționale ar trebui să joace un rol mai activ în cadrul procesului și sugerează ca statele membre să își adapteze procedurile interne astfel încât parlamentele naționale să fie incluse în discuția cu privire la planurile fiscale și de reformă ale țărilor lor înainte ca acestea să fie depuse la UE;

Drepturile femeii și egalitatea între genuri

74.  solicită din nou statelor membre ca, atunci când implementează orientările politice definite în Analiza anuală a creșterii, să integreze perspectiva egalității de gen în procesul Semestrului european, precum și să se concentreze mai mult asupra instruirii în cadrul politicilor privind piața muncii, luând în considerare situația și nevoile femeilor; felicită acele state membre care au integrat dimensiunea de gen în programele lor naționale de reformă, dar regretă faptul că multe state membre au omis să menționeze aspectele de gen; solicită Comisiei să propună statelor membre un format și criterii uniforme pentru integrarea unei perspective de egalitate de gen în programele naționale de reformă;

75.  solicită statelor membre să stabilească obiectivele cantitative specifice în programele lor naționale de reformă în conformitate cu datele statistice privind inserția profesională a femeilor (precum mamele tinere, imigrante, cu dizabilități și mamele singure);

76.  reamintește faptul că diferențele de remunerare între genuri reprezintă încă o problemă în UE și că acestea afectează, de asemenea, nivelul pensiilor pe care femeile le vor primi mai târziu ceea ce, ulterior, ar putea avea ca rezultat poziționarea femeilor sub pragul de sărăcie; invită, prin urmare, statele membre să stabilească în programele lor naționale de reformă obiective calitative privind eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați, reducând astfel, atât tratamentul nedrept al pensionarelor, cât și vulnerabilitatea la sărăcie a femeilor în vârstă;

o
o   o

77.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, guvernelor statelor membre, Comisiei Europene, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0542. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 12. (3) JO L 306, 23.11.2011, p. 41. (4) JO L 306, 23.11.2011, p. 8. (5) JO L 306, 23.11.2011, p. 33. (6) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (7) JO L 306, 23.11.2011, p. 1. (8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0583. (9) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300.pdf (10) Texte adoptate, P7_TA(2012)0048. (11) JO C 219, 24.7.2012, p. 95. (12) JO C 219, 24.7.2012, p. 1. (13) JO C 219, 24.7.2012, p. 5. (14) JO C 219, 24.7.2012, p. 9. (15) JO C 219, 24.7.2012, p. 13. (16) JO C 219, 24.7.2012, p. 17. (17) JO C 219, 24.7.2012, p. 21. (18) JO C 219, 24.7.2012, p. 25. (19) JO C 219, 24.7.2012, p. 28. (20) JO C 219, 24.7.2012, p. 31. (21) JO C 219, 24.7.2012, p. 35. (22) JO C 219, 24.7.2012, p. 38. (23) JO C 219, 24.7.2012, p. 40. (24) JO C 219, 24.7.2012, p. 44. (25) JO C 219, 24.7.2012, p. 46. (26) JO C 219, 24.7.2012, p. 50. (27) JO C 219, 24.7.2012, p. 54. (28) JO C 219, 24.7.2012, p. 58. (29) JO C 219, 24.7.2012, p. 61. (30) JO C 219, 24.7.2012, p. 88. (31) JO C 219, 24.7.2012, p. 65. (32) JO C 219, 24.7.2012, p. 69. (33) JO C 219, 24.7.2012, p. 72. (34) JO C 219, 24.7.2012, p. 74. (35) JO C 219, 24.7.2012, p. 77. (36) JO C 219, 24.7.2012, p. 81. (37) JO C 219, 24.7.2012, p. 85. (38) JO C 219, 24.7.2012, p. 91. (39) Texte adoptate, P7_TA(2012)0258. (40) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 84. (41) Texte adoptate, P7_TA(2012)0047. (42) Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.