Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 18 aprilie 2012, intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere documentul de lucru al Secțiunii pentru piața unică, producție și consum din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, intitulată „Inițiativa privind antreprenoriatul social – Crearea unui climat favorabil pentru întreprinderile sociale, principalele părți interesate de economia socială și de inovare”, INT/606 din 22 februarie 2012,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 8 februarie 2012 pentru un regulament al Consiliului privind statutul unei fundații europene (COM(2012)0035),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 20 decembrie 2011 pentru o directivă privind achizițiile publice (COM(2011)0896),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 7 decembrie 2011 pentru un regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social (COM(2011)0862),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 intitulată „Inițiativa privind antreprenoriatul social – Crearea unui climat favorabil pentru întreprinderile sociale, principalele părți interesate de economia socială și de inovare” (COM(2011)0682),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011 intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – ”Împreună pentru o nouă creștere„” (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 intitulată „Către un Act privind piața unică – Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate” (COM(2010)0608),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 6 octombrie 2011 pentru un program al Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială (COM(2011)0609),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 6 octombrie 2011de regulament privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 (COM(2011)0607),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 privind „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758),

–  având în vedere publicarea studiului realizat de Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și de Rețeaua europeană de cercetare EMES în 2008, intitulat „Întreprinderea din sectorul economiei sociale: un model nou pentru reducerea sărăciei și crearea de locuri de muncă”(1),

–  având în vedere Avizul explicativ IN/589 al CESE din 26 octombrie 2011 privind antreprenoriatul social și întreprinderile sociale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială(2),

–  având în vedere declarația sa din10 martie 2011(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la statutul societății cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0305/2012),

A.  întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale, care au peste 11 milioane de angajați în UE și reprezintă 6 % din întreaga forță de muncă din Uniune, respectiv 10 % din totalitatea întreprinderilor europene, și anume 2 milioane de întreprinderi, contribuie în mod semnificativ la modelul social european și la Strategia Europa 2020;

B.  întrucât diferitele evoluții istorice au condus la cadre juridice pentru tot felul de întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile din economia socială și pentru afaceri sociale, cu diferențe semnificative între statele membre;

C.  întrucât cele mai multe tipuri de întreprinderi din economia socială nu sunt recunoscute prin niciun cadru juridic la nivel european și sunt recunoscute doar la nivel național în anumite state membre;

D.  întrucât efectele actualei crize sociale, economice și financiare, precum și schimbările demografice, îndeosebi îmbătrânirea populației, constituie o încercare pentru sistemele de protecție socială, inclusiv regimurile de asigurări obligatorii și facultative și, prin urmare, ar trebui promovate sisteme novatoare de asistență socială, pentru asigurarea unei securități sociale adecvate și decente;

E.  întrucât Actul privind piața unică și Strategia Europa 2020, ambele urmărind să asigure o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și, în acest mod, să crească numărul și calitatea locurilor de muncă și să combată sărăcia, sunt puternic interrelaționate, iar întreprinderile din sectorul economiei sociale, prin potențialul lor de inovare, își pot aduce o contribuție substanțială la aceste nevoi sociale;

F.  întrucât Comisia recunoaște că actorii din economia socială și întreprinderile din acest sector constituie vectori importanți de creștere economică și inovare socială, deoarece oferă posibilitatea creării de locuri de muncă durabile, și de încurajare a integrării pe piața muncii a grupurilor vulnerabile;

G.  întrucât propunerea de regulament privind fondurile europene de antreprenoriat social și propunerea privind Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială, prezentate de către Comisie, sunt salutare;

H.  întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale pot contribui la furnizarea de servicii sociale, care constituie componente esențiale ale unui stat providență, și contribuie, în acest mod, la realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene;

I.  întrucât numeroase întreprinderi din sectorul economiei sociale se confruntă cu dificultăți legate de accesul la finanțarea necesară extinderii activităților lor și au nevoie, prin urmare, de sprijin specific și adaptat în mod special, cum ar fi sistemul bancar social, instrumentele de preluare a riscului, fondurile filantropice sau (micro)creditele, în special în cazul microîntreprinderilor și al IMM-urilor; întrucât, în acest sens, fondurile structurale și programele ale UE exercită un rol semnificativ în facilitarea accesului la finanțare al întreprinderilor din sectorul economiei sociale și, de asemenea, al întreprinderilor cu intensitate investițională ridicată;

J.  întrucât cea mai mare parte a întreprinderilor din sectorul economiei sociale încurajează reforma politicilor prin promovarea bunei guvernări, în special prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate, și sprijină învățarea reciprocă și inovarea socială și răspund, în acest mod, cerințelor adresate tot mai frecvent de către cetățeni cu privire la un comportament al întreprinderilor care să fie etic, respectuos față de standardele sociale și față de mediu;

K.  întrucât întreprinderile din sectorul economiei sociale, prin natura activităților lor și prin modurile lor de funcționare, contribuie la edificarea unei societăți cu un grad mai înalt de coeziune, mai democratice și mai „active”, oferă adesea - sau ar trebui să ofere - condiții de lucru favorabile, precum și remunerare egală pentru muncă egală și sprijină egalitatea de șanse între femei și bărbați, permițând, în acest mod, concilierea vieții profesionale cu cea personală;

L.  întrucât s-a luat act de propunerea Comisiei de a adăuga noua categorie de persoane defavorizate la contractele rezervate,

Introducere

1.  salută comunicările Comisiei intitulate „Inițiativa privind antreprenoriatul social” și „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”, care cuprind recomandări către guvernele naționale referitoare la îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderile din sectorul economiei sociale, ceea ce poate oferi șanse noi și crea noi locuri de muncă, printre altele în sectorul sănătății și al serviciilor sociale (așa-numitul sector alb), precum și în cel al protecției mediului (așa-numitul sector verde), ambele cu un ritm rapid de creștere – două domenii care oferă șanse noi economiei sociale și economiei în ansamblu;

2.  afirmă că economia socială face parte din economia de piață ecosocială și din piața unică europeană și atrage atenția asupra rezistenței ridicate la crize și a modelelor comerciale solide care o caracterizează; subliniază că întreprinderile din sectorul economiei sociale încearcă, în numeroase cazuri, să răspundă nevoilor sociale și umane care nu sunt luate în considerare - cel puțin nu în mod corespunzător - de operatorii comerciali sau de către stat; subliniază că locurile de muncă din sectorul economiei sociale prezintă o probabilitate mai mare de a fi menținute la nivel local;

3.  subliniază că prin „întreprindere socială” se înțelege o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, care:

Acțiuni recomandate pentru diferite tipuri de întreprinderi

4.  subliniază faptul că activitățile desfășurate de voluntari în diferite sectoare ale economiei sociale, inclusiv activitățile tinerilor la început de carieră, marcate de entuziasmul lor și de competențele lor de tip nou, dar și ale persoanelor în vârstă, care au acumulat o experiență vastă și un larg bagaj de competențe, constituie o contribuție importantă la creșterea economică, solidaritate și coeziunea socială și oferă sens vieții multor persoane; solicită, prin urmare, o recunoaștere și un sprijin financiar și structural adecvat la nivel local, național și european;

5.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că întreprinderile din sectorul economiei sociale nu sunt defavorizate de alte tipuri de întreprinderi care să-și aleagă exclusiv domenii rentabile din sectorul economiei sociale; atrage atenția asupra faptului că aceste domenii se situează, în cea mai mare parte, în mediul urban, astfel încât alte zone, în mare parte rurale sau periferice, în care costurile aferente logisticii sunt mai ridicate, se văd obligate să se mulțumească cu o gamă de servicii mai redusă din punct de vedere cantitativ și calitativ; subliniază că utilizatorii ar trebui să poată alege între mai mulți prestatori de servicii;

6.  subliniază importanța unei strategii și a unor măsuri de promovare a spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale novatoare, în special pentru tineri și persoanele defavorizate, pentru a asigura un acces mai larg și mai ușor al întreprinzătorilor, atât femei, cât și bărbați, la programele și fondurile Uniunii Europene și ale statelor membre; solicită să se acorde susținerea corespunzătoare pentru a se asigura continuitatea programului Erasmus pentru tinerii întreprinzători și pentru a spori atractivitatea și vizibilitatea acestuia la nivelul sectorului economiei sociale; reamintește totuși că desfășurarea de activități profesionale independente trebuie să fie însoțită de programe de orientare suficient de ample;

7.  ia act de diversitatea din cadrul sectorului economiei sociale; subliniază că dezvoltarea de noi cadre juridice la nivelul Uniunii Europene, indiferent de tipul acestora, ar trebui să fie facultativă pentru întreprinderi și precedată de o evaluare a impactului, pentru a se ține seama de existența unor modele de antreprenoriat social diferite la nivelul statele membre; subliniază că eventualele măsuri ar trebuie să demonstreze că aduc o valoare adăugată la nivelul întregii Uniuni Europene;

8.  sprijină inițiativele adoptate la nivelul Uniunii Europene prin care se vizează extinderea și consolidarea sectorului asociativ, care a atins deja un stadiu avansat de dezvoltare în diferite state membre; solicită un statut european al asociațiilor, care să vină în completarea statutelor juridice deja existente la nivelul statelor membre;

9.  salută intenția Comisiei de a prezenta o propunere de simplificare a Regulamentului privind statutul societății cooperative europene;

10.  salută studiul privind situația societăților mutuale din Europa, realizat de Comisie cu strânsa participare a sectorului interesat; subliniază faptul că societățile mutuale ar trebui recunoscute, prin intermediul unui statut european, ca actor distinct și important în cadrul economiei și al societății europene; subliniază avantajele unui statut european legate de facilitarea activității transfrontaliere a societăților mutuale; încurajează statele membre care nu au instituit până în prezent un statut național al societăților mutuale să întreprindă acest demers;

11.  salută propunerea Comisiei de regulament privind statutul unei fundații europene;

12.  reamintește că, în Comunicarea COM(2004)0018, Comisia s-a angajat să întreprindă douăsprezece acțiuni concrete de sprijinire a dezvoltării cooperativelor și consideră regretabil faptul că, până în prezent, nu s-au realizat numeroase progrese în această direcție; invită Comisia să dea dovadă de voință și să propună, în spiritul inițiativei din 2004, noi măsuri de îmbunătățire a condițiilor de funcționare a cooperativelor, societăților mutuale, asociațiilor și fundațiilor și să sprijine, în acest mod, dezvoltarea sectorului economiei sociale în general;

13.  salută adoptarea pachetului revizuit de norme ale Uniunii Europene în materie de ajutoare de stat destinate serviciilor sociale și locale, încurajând în același timp Comisia să clarifice în continuare aceste norme pentru a facilita înțelegerea și aplicarea lor de către autoritățile locale și regionale, în special cu privire la întreprinderile sociale;

Întreprinderile care urmăresc obiective sociale sau care au un impact social

14.  subliniază faptul că întreprinderile din sectorul economiei sociale sunt furnizori importanți de servicii de interes general (SSIG); atrage atenția asupra faptului că, adesea, aceste întreprinderi au avut drept punct de plecare organizații ale societății civile, organizații de voluntari și/sau asociații caritabile care asigură furnizarea de servicii orientate spre individ sau sunt strâns legate de acestea, și sunt concepute pentru a răspunde nevoilor umane vitale, în special nevoilor utilizatorilor aflați în situații de vulnerabilitate; subliniază că întreprinderile sociale se află, în numeroase cazuri, într-o postură intermediară, la intersecția sectoarelor public și privat, tradiționale, furnizând servicii publice, adică în cadrul procedurilor de achiziții publice;

15.  consideră că ar trebui să se facă o distincție între noțiunea de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) și cea de antreprenoriat social, deși unele întreprinderi comerciale cu activități semnificative în materie de RSI pot fi strâns interconectate cu antreprenoriatul social;

Perspective financiare – îmbunătățirea mediului juridic și a celui fiscal

16.  consideră că programul PSCI (Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială) 2014-2020, prin faptul că dispune de o axă destinată microfinanțării și antreprenoriatului social, contribuie la eforturile vizând garantarea unui acces mai larg la microcredite al microîntreprinderilor din sectorul economiei sociale, ținând seama totodată de diversitatea nevoilor de finanțare ale întreprinderilor din sectorul economiei sociale;

17.  își exprimă convingerea că sunt necesare diferite instrumente financiare, cum ar fi fondul european de antreprenoriat social, fondurile europene cu capital de risc și fondurile europene de tip „investitor prudențial” (European Angels Funds) pentru îmbunătățirea accesului întreprinderilor din sectorul economiei sociale la piețele financiare;

18.  subliniază necesitatea sprijinirii întreprinderilor din sectorul economiei sociale prin mijloace financiare suficiente la nivel local, regional, național și la nivelul Uniunii Europene și evidențiază fondurile relevante din cadrul financiar multianual 2014-2020 (cum ar fi Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Programul pentru schimbări sociale și inovare socială, Programul pentru cercetare și inovare, precum și Orizont 2020); solicită în mod expres susținerea întreprinderilor sociale novatoare, îndeosebi a celor care promovează un nivel ridicat al calității locurilor de muncă, combat sărăcia și excluziunea socială și investesc în educație, formare profesională și învățarea pe tot parcursul vieții;

19.  subliniază că este necesar să se simplifice accesul la fondurile europene, permițându-se totodată stabilirea unui nivel adecvat de flexibilitate la nivelul statelor membre, că ar trebui să se ofere posibilități de finanțare care să beneficieze de o publicitate mai clară și că, în plus, ar trebui simplificate cerințele de ordin organizatoric, administrativ și contabil;

20.  subliniază că introducerea unor noi forme de sprijin financiar va fi precedată de o analiză a instrumentelor existente, efectuată cu scopul de a verifica eficiența acestora; prin urmare, consideră că este necesară elaborarea unor instrumente pentru măsurarea și compararea randamentului social al investițiilor cu scopul de a favoriza dezvoltarea unei piețe de investiții mai transparente;

21.  consideră că este necesar să se creeze condițiile necesare pentru ca întreprinderile sociale să-și poată câștiga independența financiară și să se poată angaja în activități comerciale;

22.  consideră că sunt necesare procese de gestionare responsabile, sprijinite de un mecanism de finanțare transparent și care să facă obiectul unei monitorizări adecvate, pentru a se menține orientarea antreprenoriatului social și a întreprinderilor din sectorul economiei sociale;

Măsurători, sprijin și promovare

23.  solicită realizarea unui studiu comparativ, lansat de Comisie și desfășurat în cooperare cu întreprinderile din sectorul economiei sociale, referitor la diferitele cadre juridice în vigoare la nivel național și regional în întreaga Uniune Europeană și la condițiile și caracteristicile desfășurării activității întreprinderilor sociale, inclusiv dimensiunea și numărul activităților lor și domeniile acestora, precum și la sistemele naționale de certificare și de etichetare;

24.  subliniază că întreprinderile sociale diferă foarte mult din punctul de vedere al formei, dimensiunii, obiectului de activitate, economiei și cooperării; constată că există întreprinderi sociale care joacă un rol de prim-plan în activitatea de dezvoltare din domeniile de activitate respective și care au capacitatea adecvată pentru propria dezvoltare, dar există și întreprinderi care au nevoie de know-how la înființare sau pentru dezvoltare și gestionare;

25.  consideră că, pentru a spori competitivitatea întreprinderilor sociale la nivelul Uniunii Europene, trebuie favorizată crearea unor grupuri de inovare socială, cu valoare adăugată nu doar pe plan local; mai mult decât atât, consideră că, dacă primesc stimulente corespunzătoare, întreprinderile din sectorul economiei sociale pot juca un rol esențial pentru ocuparea profesională a lucrătorilor calificați cu vârsta de peste 50 de ani care au ieșit de pe piața muncii;

26.  sprijină propunerea Comisiei de creare a unei platforme online multilingve, accesibile și ușor utilizabile pentru întreprinderile sociale, care ar trebui, printre altele, să permită învățarea reciprocă și schimbul de modele a căror eficacitate a fost testată și confirmată, să favorizeze dezvoltarea parteneriatelor, să faciliteze utilizarea în comun a informațiilor referitoare la accesul la fonduri și posibilitățile de formare și să îndeplinească rolul de rețea de cooperare transfrontalieră; solicită Comisiei și statelor membre să acorde atenție întreprinderilor sociale, în cadrul metodei deschise de coordonare;

27.  sprijină propunerea Comisiei de instituire a unui grup de experți privind antreprenoriatul social (GECES) în vederea monitorizării și evaluării stadiului măsurilor preconizate în Comunicarea COM(2011)0682;

28.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze viabilitatea și oportunitatea introducerii unei „etichete sociale europene”, care să fie acordată întreprinderilor din sectorul economiei sociale, pentru a se îmbunătăți accesul la achizițiile publice și novatoare din punct de vedere social, fără a se încălca nicio normă în materie de concurență; sugerează că întreprinderile care dețin o astfel de etichetă ar trebui să fie monitorizate în mod regulat cu privire la respectarea dispozițiilor stabilite în etichetă;

29.  solicită ca Uniunea Europeană să adopte norme privind achizițiile publice care să aplice principiul „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic ” (OCAE) în locul principiului „celui mai mic cost” lansează proceduri de ofertare de prestări de servicii;

30.  solicită Comisiei să promoveze o mai bună înțelegere și creșterea nivelului de cunoștințe cu privire la întreprinderile sociale și economia socială și să îmbunătățească vizibilitatea amândurora, prin susținerea cercetării universitare în materie, inclusiv în cadrul celui de-Al optulea program-cadru (Orizont), și să inițieze un raport periodic de activitate privind întreprinderile din sectorul economiei sociale și rezultatele acestora pe plan social; solicită statelor membre să dea curs cererii de propuneri lansate de către Comisie în vederea obținerii de statistici fiabile cu privire la întreprinderile din sectorul economiei sociale, statistici care să fie elaborate de institutele naționale de profil;

31.  solicită Comisiei și statelor membre să integreze întreprinderile din sectorul economiei sociale în planurile de acțiune privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și sprijină crearea unui „Premiu european pentru antreprenoriatul social”, destinat să recunoască efectele sale sociale;

32.  subliniază faptul că antreprenoriatul social necesită un nivel maxim de sprijin și acceptare, datorită unui efort de sensibilizare și nu în ultimul rând prin reliefarea avantajelor care nu prezintă un caracter pur economic și solicită lansarea unei campanii largi de informare, cu sprijinul Comisiei Europene, al statelor membre și al partenerilor sociali, prin introducerea unei platforme online accesibile și multilingve care să furnizeze rapid și cu ușurință informații cetățenilor aflați în căutare de produse și servicii sociale;

33.  solicită statelor membre să examineze avantajele introducerii principiilor întreprinderilor sociale/antreprenoriatului social și ale responsabilității sociale în programele de predare din cadrul școlilor, universităților și al altor instituții de învățământ, precum și în programele de învățare pe tot parcursul vieții, cu scopul de a dezvolta competențele sociale și civice și de a sprijini plasarea forței de muncă în întreprinderile din sectorul economiei sociale; de asemenea, solicită Comisiei și statelor membre să sprijine educația prin mijloace convenționale și online a întreprinzătorilor sociali și să promoveze o cooperare mai strânsă între întreprinderile din sectorul economiei sociale, societățile comerciale și mediul universitar pentru a spori gradul de sensibilizare și a crește nivelul cunoștințelor cu privire la întreprinderile din sectorul economiei sociale și pentru a asigura o mai bună înțelegere a acestor întreprinderi, dar și pentru a combate eventualele stereotipuri care persistă;

34.  consideră că introducerea unui cadru european comun în materie de publicare a datelor va garanta o informare mai clară și mai eficientă cu privire la investițiile în întreprinderi sociale;

35.  salută angajamentul Comisiei de a studia și de a lua în considerare o posibilă utilizare a brevetelor inactive de către întreprinderile din sectorul economiei sociale pentru a facilita dezvoltarea acestora și așteaptă adoptarea unor măsuri concrete în viitorul apropiat;

o
o   o

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) http://www.emes.net/fileadmin/emes/PDF_files/News/2008/11.08_EMES_UNDP_publication.pdf. (2) JO C 76E, 25.3.2010, p.16. (3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 187. (4) Texte adoptate, P7_TA(2012)0071.