Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012,

–  având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din zona euro din 29 iunie 2012,

–  având în vedere raportul din 26 iunie 2012 al președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”,

–  având în vedere articolele 42 și 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale, al Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0339/2012),

A.  întrucât, de la semnarea Tratatului de la Roma, Uniunea Europeană a realizat progrese importante în direcția integrării politice, economice, fiscale și monetare;

B.  întrucât uniunea economică și monetară (UEM) nu constituie un scop în sine, ci, mai degrabă, un instrument care permite realizarea obiectivelor Uniunii și ale statelor membre, îndeosebi o creștere echilibrată și durabilă și un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă; întrucât incluziunea socială și solidaritatea reprezintă pietrele de temelie ale modelului social european și ale integrării europene în ansamblu și nu pot fi excluse din nicio reformă viitoare a Uniunii;

C.  întrucât, într-o societate informațională globalizată, necesitatea unei integrări europene mai strânse construite pe baza legitimității democratice, a responsabilității, a transparenței și a sprijinirii cetățenilor devine din ce în ce mai evidentă;

D.  întrucât o integrare europeană mai strânsă ar trebui să asigure o implicare parlamentară sporită atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii;

E.  întrucât Uniunea se află într-un punct critic și trebuie să se aleagă o orientare clară, fie în direcția unirii forțelor în cadrul Uniunii și a edificării unui viitor pentru o Uniune puternică, ghidată de valori și bazată pe solidaritate într-o lume globalizată, fie în direcția unei Uniuni introvertite și obligate să se adapteze cu pasivitate la globalizare;

F.  întrucât criza economică, financiară și bancară și actuala recesiune economică au dus la o datorie publică și privată ridicată la nivel național și la probleme legate de finanțele publice în mai multe state membre, care, împreună cu dezechilibre macroeconomice excesive, au afectat într-un mod rapid, direct și negativ dezvoltarea socioeconomică a zonei euro și a întregii Uniuni;

G.  întrucât între 2008 și jumătatea lui 2012, rata șomajului în UE-27 a crescut de la aproximativ 7 % la 10,4 %, adică 25 de milioane de șomeri, și întrucât mai mult de unul din cinci tineri este șomer (22 %), rata șomajului în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

H.  întrucât crearea de locuri de muncă, locurile de muncă de calitate și condițiile decente de muncă sunt esențiale pentru depășirea crizei actuale;

I.  întrucât mai multe state membre se confruntă în prezent cu o situație economică și financiară foarte dificilă, agravată de tensiunile continue de pe piețele obligațiunilor suverane care se reflectă, în cazul anumitor țări, în ratele ridicate ale dobânzilor la împrumuturi, precum și în ratele foarte scăzute sau negative ale dobânzilor la împrumuturi în cazul altora, creând un dezechilibru și, prin urmare, o instabilitate financiară și economică semnificativă;

J.  întrucât direcțiile divergente de evoluție a competitivității, combinate cu un potențial de creștere scăzut, cu o rată a șomajului ridicată și cu un nivel ridicat al deficitelor și al datoriei publice și private nu se limitează la a cauza prejudicii unor state membre, ci, de asemenea, vulnerabilizează întreaga zonă euro;

K.  întrucât evenimentele recente au demonstrat cu claritate că zona euro continuă să fie lipsită de mijloace corespunzătoare pentru a rezolva criza sau a reacționa în mod adecvat la șocurile economice regionale și globale care au loc în cadrul său;

L.  întrucât rolul important exercitat de euro, atât în cadrul zonei euro, cât și la nivel mondial, în calitatea sa de a doua monedă de rezervă la nivel internațional, solicită o reacție puternică din partea Europei și măsuri europene coordonate care să readucă stabilitate și creștere economică;

M.  întrucât, pe parcursul ultimului deceniu, euro le-a oferit numeroase avantaje cetățenilor Uniunii, cum ar fi stabilitatea prețurilor, eliminarea costurilor asociate conversiei monetare în cadrul zonei euro, imposibilitatea deprecierilor concurențiale nominale, scăderea ratelor dobânzilor, încurajarea integrării piețelor financiare și facilitarea circulației transfrontaliere a capitalurilor;

N.  întrucât moneda unică a Uniunii nu ar trebui să devină un simbol al diviziunii care amenință întregul proiect european, ci ar trebui să rămână moneda Uniunii în ansamblu care să dea dovadă de spirit de decizie și să fie capabilă să adopte decizii de mare anvergură pentru un viitor comun și prosper;

O.  întrucât progresul către o UEM autentică ar trebui să respecte dorința statelor membre care nu doresc să introducă moneda euro pentru a-și păstra respectivele monede naționale;

P.  întrucât apartenența la zona euro presupune un grad ridicat de interdependență economică și financiară între statele membre în cauză și necesită, prin urmare, o coordonare mai strânsă a politicilor financiare, fiscale, sociale și economice, statele membre cedând o parte din competențele lor Uniunii, această coordonare fiind însoțită de instrumente de supraveghere mai stricte și de o aplicare efectivă; întrucât, cu toate acestea, această integrare sporită a statelor membre a căror monedă este euro, posibil completată de un grup de alte state membre care doresc să introducă moneda euro, trebuie să fie dezvoltată în cadrul unei singure Europe cu două viteze, având în vedere evitarea unor politici care ar conduce în cele din urmă la crearea a două Europe diferite;

Q.  întrucât din ultimul studiu Eurobarometru reiese că, din cauza crizei persistente, s-a înregistrat o scădere accentuată a încrederii în instituțiile politice, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și o deteriorare pronunțată a imaginii pozitive a Uniunii în cadrul opiniei publice; întrucât, cu toate acestea, Uniunea rămâne, în percepția cetățenilor, actorul cel mai eficace în combaterea crizei economice;

R.  întrucât responsabilii politici de la nivelul Uniunii și de la cel național ar trebui să le explice în permanență cetățenilor lor avantajele integrării europene și implicațiile și provocările unei monede unice, inclusiv costurile și riscurile aferente unei destrămări a zonei euro;

S.  întrucât 17 state membre au adoptat deja moneda unică a Uniunii, iar celelalte vor adera la euro în marea lor majoritate de îndată ce sunt pregătite;

T.  întrucât orice îndoieli legate de viitorul UEM în general, inclusiv caracterul ireversibil al apartenenței la zona euro, și al monedei unice a Uniunii în particular sunt nefondate, deoarece o Uniune puternică este în interesul tuturor cetățenilor;

U.  întrucât restabilirea încrederii constituie principalul factor pentru a convinge cetățenii și întreprinderile europene să reînceapă să investească în economie și pentru a crea condiții de natură să permită instituțiilor financiare să asigure din nou credite pentru economia reală pe o bază largă, dar solidă;

V.  întrucât răspunsul la criza euro este complex și necesită eforturi susținute și sub mai multe aspecte la toate nivelurile instituționale și politice;

W.  întrucât instituțiile Uniunii și șefii de stat și de guvern ai statelor membre în general și ai statelor membre ale zonei euro în particular joacă un rol important în crearea unei uniuni fiscale care să permită înglobarea tuturor mecanismelor de gestionare a crizelor din zona euro, precum fondul de urgență al Mecanismului european de stabilitate, într-un cadru instituțional în care Parlamentul European să fie pe deplin implicat în calitate de colegiuitor; întrucât actuala structură interguvernamentală reprezintă o lipsă acută de legitimitate democratică; întrucât moneda comună poate fi stabilizată doar dacă statele membre sunt dispuse să transfere Uniunii competențele pe care le dețin în materie de politică fiscală;

X.  întrucât pentru restabilirea încrederii este necesar, de asemenea, ca șefii de stat și de guvern și miniștrii lor să explice și să promoveze în propriile state membre deciziile asupra cărora s-a convenit la nivelul Uniunii; întrucât tendința de a atribui pe nedrept Uniunii în unele situații deciziile impopulare echivalează cu un joc al percepției deosebit de periculos, care riscă să submineze bazele Uniunii, solidaritatea și, în cele din urmă, să compromită credibilitatea liderilor naționali înșiși și în mod potențial proiectul european în ansamblu;

Y.  întrucât Uniunea este în prezent fragilă din punct de vedere social; întrucât mai multe state membre se află într-un proces de reformă structurală extrem de solicitant și de aplicare de programe de consolidare; întrucât uniunea politică reprezintă în ultimă instanță soluția pentru a depăși această perioadă dificilă, încurajând solidaritatea, precum și pentru a continua proiectul european;

Z.  întrucât Consiliul European și summit-ul zonei euro din 28 și 29 iunie 2012 au confirmat voința de a adopta măsurile necesare pentru a asigura o Europă stabilă din punct de vedere financiar, competitivă și prosperă și pentru a crește, în acest mod, bunăstarea cetățenilor;

AA.  întrucât diferențele tot mai pronunțate dintre țările situate în centrul Uniunii și cele periferice nu ar trebui să capete un caracter cronic; întrucât trebuie creat un cadru permanent care să permită statelor membre aflate într-o situație dificilă să se bazeze pe sprijinul oferit de alte state membre în spirit de solidaritate; întrucât statele membre care doresc să beneficieze de solidaritate ar trebui să fie obligate să-și asume responsabilitatea în ceea ce privește punerea în aplicare a tuturor angajamentelor lor din domeniul bugetar, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări și a angajamentelor asumate în cadrul semestrului european, îndeosebi a celor legate de Pactul de stabilitate și creștere (PSG), de Pactul euro plus și de procedura privind dezechilibrele macroeconomice și Strategia Europa 2020, ținând cont de situațiile specifice pentru fiecare țară; întrucât asigurarea stabilității financiare a fiecărui stat membru reprezintă pentru statele membre o chestiune de interes comun; întrucât articolul 121 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că statele membre își consideră politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun și le coordonează în cadrul Consiliului;

AB.  întrucât este primordial să fie finalizată piața internă pentru a putea reveni la creșterea economică; întrucât Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, trebuie să-și intensifice eforturile de asigurare a respectării și a punerii în aplicare a legislației existente privind piața internă; întrucât este necesar ca în vederea bunei funcționări a pieței interne regulile de integrare pe piață să se sprijine mai mult pe regulamente, iar nu pe directive;

AC.  întrucât nu încape nicio îndoială că integrarea europeană este un proces ireversibil și progresiv;

Acțiuni viitoare: raportul celor patru președinți

AD.  întrucât, din punct de vedere democratic și în lumina tuturor prevederilor Tratatului de la Lisabona, este inacceptabil faptul că Președintele Parlamentului European, care este compus din membri aleși care reprezintă peste 502 milioane de cetățeni europeni, nu a fost angrenat în elaborarea raportului sus-menționat, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”;

AE.  întrucât a sosit momentul ca liderii politici ai Uniunii Europene și ai statelor membre ale acesteia să-și demonstreze voința, creativitatea, curajul, rezistența și capacitățile de lideri pentru a elimina deficiențele încă existente care împiedică în continuare funcționarea adecvată a UEM; întrucât metoda interguvernamentală și-a atins limitele și nu este adecvată procesului decizional democratic și eficient în secolul 21; întrucât ar trebui făcut un salt către o Europă federală autentică;

AF.  întrucât raportul sus-menționat, intitulat: „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, optează fără echivoc să spargă cercul neîncrederii prin intermediul măsurilor structurale; întrucât raportul ar trebui să acorde atenție, de asemenea, dimensiunii sociale;

AG.  întrucât Consiliul European din 28 și 29 iunie 2012 a solicitat Președintelui său să întocmească o foaie de parcurs specifică, prevăzând termene obligatorii pentru realizarea unei UEM autentice; întrucât dezvoltarea unei viziuni de ansamblu pe termen lung prin intermediul unei foi de parcurs este un semnal important care ar putea să contribuie la restabilirea încrederii, care ar putea crește pe măsură ce foaia de parcurs este pusă în aplicare pas cu pas;

AH.  întrucât progresele constante realizate în punerea în aplicare a foii de parcurs pe termen lung nu oferă nicio soluție imediată la criză și nu ar trebui să întârzie măsurile pe termen scurt, care sunt la rândul lor necesare;

AI.  întrucât nu este exclus să fie necesare noi modificări ale tratatului pentru creșterea legitimității democratice a unei UEM pe deplin operaționale; întrucât Comisia ar trebui să prezinte inițiativele legislative actuale care nu trebuie să fie întârziate de dezvoltarea instituțională pe termen lung;

AJ.  întrucât perfectarea unei veritabile uniuni economice și monetare în cadrul Uniunii va necesita pe termen mediu realizarea unei modificări a tratatului;

AK.  întrucât utilizarea la maximum a procedurilor și a flexibilității tratatelor existente cu scopul de a îmbunătăți rapid guvernanța UEM în contextul elaborării unui spațiu politic european real reprezintă o condiție pentru construirea unui consens democratic pentru o schimbare viitoare cuprinzătoare și de succes a tratatului;

AL.  întrucât Parlamentul European are dreptul de a depune la Consiliu propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor Uniunii, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și capacității bugetare ale Uniunii, a rolului și responsabilității democratice ale Comisiei și a prerogativelor Parlamentului;

AM.  întrucât este realist și adecvat să se considere că o astfel de convenție nu ar trebui să se producă înainte de următoarele alegeri ale Parlamentului European; întrucât preparativele pentru o astfel de convenție ar trebui să înceapă deja înainte de următoarele alegeri;

AN.  întrucât atât măsurile propuse în baza tratatelor existente cât şi viitoarele modificări ale tratatului nu ar trebui să excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea Uniunii;

AO.  întrucât viitoarele schimbări aduse tratatului nu ar trebui să constituie un obstacol în calea unei aplicări rapide a ceea ce poate fi deja realizat în temeiul tratatelor existente; întrucât tratatele existente permit o marjă considerabilă de progres substanțial către o UEM bazată pe un cadru financiar, bugetar și economic îmbunătățit și mai integrat și pe o legitimitate și răspundere democratică mai puternică;

AP.  întrucât potențialul maxim al Tratatului de la Lisabona referitor la ocuparea forței de muncă și politicile sociale nu a fost exploatat până în prezent, în primul rând în ceea ce privește:

AQ.  întrucât articolul 48 alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede o procedură specifică de adoptare a unui act pentru care TFUE impune o procedură legislativă specială în conformitate cu procedura legislativă ordinară; întrucât articolul 333 din TFUE cuprinde, de asemenea, dispoziții care permit folosirea procedurii legislative ordinare în contextul cooperării consolidate;

AR.  întrucât toate statele membre ar trebui să adopte măsuri împreună în direcția unei integrări europene mai aprofundate; întrucât ar putea fi necesare decizii care să se aplice doar zonei euro, în cazul în care specificul zonei euro impune sau justifică astfel de măsuri rezonabile și corecte, incluzând posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar, având drepturi și obligații în mod echilibrat;

AS.  întrucât o strategie europeană comună pentru tineret este esențială pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și a pericolului de a pierde o întreagă generație în Europa;

Uniunea bancară

AT.  întrucât măsurile întreprinse până în prezent pentru stabilizarea sistemului financiar au fost insuficiente pentru a restabili pe deplin încrederea; întrucât Banca Centrală Europeană (BCE), prin seriile sale de măsuri temporare excepționale de asistență acordată statelor membre și băncilor, a exercitat un rol decisiv în aceste „operațiuni de salvare” fără să-și fi pierdut din vedere obiectivul fundamental, și anume garantarea stabilității prețurilor;

AU.  întrucât independența operațională a BCE în domeniul politicii monetare, în temeiul tratatelor, constituie în continuare o piatră de temelie a credibilității UEM și a monedei unice;

AV.  întrucât situația precară a sectorului bancar din mai multe state membre și din Uniune în ansamblul ei constituie o amenințare la adresa economiei reale și a finanțelor publice, iar costul gestionării crizei bancare este repercutat într-o măsură excesivă asupra contribuabililor, dezvoltarea economiei reale împiedicând astfel creșterea economică; întrucât mecanismele și structurile existente sunt insuficiente pentru a evita efectele negative colaterale;

AW.  întrucât statele membre suferă de un dezechilibru aparent între băncile care efectuează operațiuni pe piața europeană și pasivele contingente susținute de entitățile lor suverane; întrucât în timpul crizei actuale a devenit de la sine înțeles faptul că legătura dintre bancă și entitatea suverană este mai puternică și mai dăunătoare în cadrul unei uniuni monetare, în care rata internă de schimb este fixată și nu există niciun mecanism la nivelul Uniunii care să diminueze costurile restructurării bancare;

AX.  întrucât, pentru funcționarea armonioasă a UEM, este esențial să se întrerupă buclele de reacții negative dintre fondurile suverane, bănci și economia reală;

AY.  întrucât criza a creat o dispersie a dobânzilor la împrumuturi și a fragmentat, de asemenea, de facto piața unică pentru servicii financiare;

AZ.  întrucât Parlamentul a afirmat în repetate rânduri și consecvent că sunt necesare de urgență măsuri suplimentare și de mare anvergură pentru soluționarea crizei din sectorul bancar; întrucât ar trebui să se facă o diferențiere între măsurile pe termen scurt de stabilizare a unei situații de criză bancară acută și măsurile pe termen mediu și lung, inclusiv angajamentul G-20 de punere în aplicare la timp, pe deplin și într-un mod aprofundat a normelor adoptate pe plan internațional privind capitalul bancar, lichiditățile și efectul de levier, având drept scop realizarea unei uniuni bancare europene pe deplin operaționale;

BA.  întrucât toate măsurile luate în contextul unei astfel de uniuni bancare nu ar trebui să împiedice funcționarea corectă continuă a pieței interne a serviciilor financiare și libera circulație a capitalului;

BB.  întrucât instituțiile financiare și reprezentanții acestora ar trebui să acționeze în mod responsabil și conform unor înalte standarde morale, în serviciul economiei reale;

BC.  întrucât Uniunea necesită un mecanism european unic de supraveghere a instituțiilor bancare; întrucât, pentru a asigura încrederea necesară în piața financiară și stabilitatea într-o piață internă comună a serviciilor financiare, este esențial un cadru european pentru garantarea fiabilă și eficientă a depozitelor, precum și pentru gestionarea crizelor din sectorul bancar;

BD.  întrucât toate măsurile de realizare a uniunii bancare ar trebui să fie însoțite de o îmbunătățire a transparenței și a responsabilității instituțiilor care o pun în aplicare;

BE.  întrucât ar trebui examinată problema necesității de a solicita separarea juridică a anumitor activități financiare deosebit de riscante de activitățile băncilor care acceptă depozite în cadrul aceluiași grup bancar, în conformitate cu raportul Liikanen;

BF.  întrucât autoritățile de supraveghere ar trebui, în general, să detecteze și să corecteze problemele încă din primele etape, pentru a preveni apariția crizelor și a menține stabilitatea și soliditatea financiară;

BG.  întrucât, în prezent, cea mai mare parte a competențelor în materie de supraveghere din Uniune rămâne între mâinile autorităților naționale de supraveghere, în timp ce Autoritatea Europeană de Supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană - ABE), instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010(1) asigură un rol de coordonare; întrucât actualul sistem de autorități naționale de supraveghere s-a dovedit prea fragmentat pentru a face față încercărilor din prezent;

BH.  întrucât un mecanism european de supraveghere caracterizat printr-un înalt nivel de calitate și prin eficacitate este indispensabil pentru a asigura că problemele sunt detectate și abordate eficient, pentru a garanta condiții egale de concurență pentru toate instituțiile bancare, a se restabili încrederea transfrontalieră și a se evita fragmentarea pieței interne;

BI.  întrucât ar trebui convenită o repartizare clară a responsabilităților operaționale între un mecanism european de supraveghere și autoritățile naționale de supraveghere, în funcție de dimensiunile și modelul de afaceri al băncilor și de tipul sarcinilor de supraveghere, în conformitate cu principiile proporționalității și subsidiarității;

BJ.  întrucât supravegherea la nivel european a instituțiilor bancare din cadrul UEM, precum și consolidarea rolului ABE în ceea ce privește protejarea pieței interne constituie priorități absolute pentru adoptarea măsurilor de combatere a crizei; întrucât, cu toate acestea, ar trebui să se asigure faptul că, pentru a garanta stabilitatea pieței financiare interne, statelor a căror monedă nu este euro și care decid să adere la mecanismul unic de supraveghere printr-o cooperare consolidată li se permite să participe într-o formulă care garantează relații simetrice între obligațiile acceptate și impactul asupra procesului decizional;

BK.  întrucât mecanismul unic de supraveghere ar trebui să cuprindă de la bun început instituțiile financiare care solicită sprijin direct din partea Uniunii, precum și instituțiile financiare care prezintă importanță sistemică;

BL.  întrucât independența mecanismului european unic de supraveghere față de influența exercitată de clasa politică și mediile financiare nu echivalează cu o scutire de la a oferi explicații, a-și motiva deciziile și a răspunde în fața Parlamentului, în mod regulat și de fiecare dată când situația impune acest lucru, pentru acțiunile și deciziile adoptate în domeniul supravegherii europene, având în vedere impactul pe care măsurile de supraveghere îl pot avea asupra finanțelor publice, a băncilor, a angajaților și a clienților; întrucât o responsabilitate democratică efectivă necesită, printre altele, aprobarea de către Parlament a președintelui sau președintei consiliului de supraveghere al mecanismului european unic de supraveghere, care sunt desemnați în urma unei proceduri deschise de selecție, precum și obligația președintelui sau președintei de a raporta către Parlamentul European și de a fi audiați de acesta, dreptul Parlamentului de a adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral și dreptul de anchetă al Parlamentului în conformitate cu TFUE;

BM.  întrucât Mecanismul european de stabilitate (MES) va putea finanța în mod direct în viitor băncile aflate în dificultate, în anumite condiții; întrucât, din acest motiv, intrarea în funcțiune a mecanismului unic de supraveghere constituie sarcina primordială și cea mai urgentă a realizării uniunii bancare;

BN.  întrucât setul unic de norme (codul normativ unic) pe care ABE îl elaborează în prezent ar trebui să asigure deplina armonizare a normelor și aplicarea uniformă a acestora în întreaga Uniune; întrucât finalizarea codului normativ unic privind supravegherea bancară și cerințele prudențiale armonizate și consolidate pe o scară mai largă sunt necesare pentru funcționarea eficace a mecanismului unic de supraveghere, deoarece autoritatea europeană de supraveghere nu-și poate desfășura activitatea dacă normele prudențiale naționale sunt divergente;

BO.  întrucât, ca urmare a instituirii unui mecanism unic de supraveghere, regulile de votare din cadrul ABE ar trebui să fie adaptate atent, cu scopul de a facilita cooperarea constructivă dintre statele membre din zona euro și cele din afara acesteia și de a lua în considerare pe deplin interesele tuturor statelor membre;

BP.  întrucât procedurile legislative aflate în curs care vizează instituirea mecanismului unic de supraveghere ar trebui finalizate fără întârziere;

BQ.  întrucât, în vederea punerii în aplicare a noii arhitecturi financiare, este esențial să se deblocheze rapid negocierile referitoare la Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și la Directiva privind sistemele de compensare pentru investitori, negocieri suspendate între Parlament și Consiliu în ciuda importanței cruciale a acestora pentru oferirea unor mecanisme comune de salvare a bancilor și de garantare a depozitelor clienților;

BR.  întrucât un cadru european unic de garantare a depozitelor necesită cerințe stricte, uniforme și comune aplicabile tuturor sistemelor de garantare a depozitelor din Uniune, pentru a ajunge la același nivel de protecție și de stabilitate a sistemelor de garantare a depozitelor și pentru a garanta condiții de concurență echitabile; întrucât doar prin această abordare se pot crea condițiile prealabile pentru flexibilitatea necesară, pentru a acorda suficientă atenție situațiilor naționale specifice din sectorul financiar;

BS.  întrucât un fond european unic de garantare a depozitelor (FEGD), dotat cu sisteme de garantare a depozitelor care funcționează și care dețin o finanțare adecvată, întărind credibilitatea sistemelor și încrederea deponenților, ar putea să constituie obiectivul pe termen lung, după punerea în funcțiune a unui cadru de salvare eficient și a unui mecanism unic de supraveghere corespunzător;

BT.  întrucât planificarea ex-ante, rapiditatea, intervenția precoce, măsurile de precauție („due diligence”), accesul la informații de calitate și credibilitatea sunt esențiale în gestionarea crizelor bancare;

BU.  întrucât ar trebui înființat un regim european unic de redresare și salvare, de preferință în paralel cu intrarea în vigoare a mecanismului unic de supraveghere, pentru a se restabili viabilitatea băncilor aflate într-o situație dificilă și pentru salvarea instituțiilor financiare neviabile;

BV.  întrucât, pe termen scurt, are prioritate absolută adoptarea actualei propuneri-cadru a Comisiei privind cadrul de gestionare a crizelor destinat băncilor aflate în criză;

BW.  întrucât scopul general al unui sistem de salvare și al unui cadru de redresare eficace este de a minimiza utilizarea eventuală a resurselor contribuabililor necesare redresării și salvării instituțiilor bancare;

BX.  întrucât protecția economiilor private necesită menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile europene destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și salvării;

BY.  întrucât mecanismele de salvare și cele de garantare a depozitelor ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice europene nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică;

Uniunea fiscală

BZ.  întrucât, în această privință, raportul sus-menționat intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară” reprezintă un important progres, din moment ce recunoaște faptul că „buna funcționare a UEM necesită nu numai aplicarea rapidă și energică a măsurilor deja convenite în temeiul cadrului de guvernanță economică consolidat (în special Pactul de stabilitate și creștere și Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța ), ci și o acțiune de calitate în direcția unei uniuni fiscale”;

CA.  întrucât finanțele publice solide, bugetele echilibrate dintr-un ciclu economic și perspectivele de creștere durabilă pe termen mediu, precum și nivelurile adecvate de investiții publice constituie o cerință de bază pentru stabilitatea economică și financiară pe termen lung, pentru statul social și pentru plata costurilor evoluției demografice preconizate;

CB.  întrucât buna funcționare a UEM necesită o punere în aplicare deplină și rapidă a măsurilor deja convenite în cadrul guvernanței economice consolidate, cum ar fi PSC consolidat și semestrul european, completate cu politici de consolidare a creșterii; întrucât în termen de cel mult cinci ani de la data intrării în vigoare a Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG), pe baza evaluării experienței dobândite în urma punerii în aplicare a acestuia, ar trebui să se adopte măsurile necesare, în conformitate cu TUE și cu TFUE, în vederea integrării substanței TSCG în cadrul legislativ al Uniunii;

CC.  întrucât Pactul pentru creștere și locuri de muncă insistă asupra necesității de a continua o consolidare fiscală în strânsă coordonare cu creșterea economică și solicită acordarea unei atenții deosebite investițiilor în sectoare de viitor; întrucât Comisia ar trebui să prezinte propuneri pentru a identifica investițiile care urmează să capete un statut prioritar la nivelul Uniunii și la nivelul cadrelor fiscale naționale;

CD.  întrucât criza evidențiază necesitatea unui progres calitativ în direcția unei uniuni fiscale mai solide și mai democratice, beneficiind de o creștere a resurselor proprii ale Uniunii și de mecanisme mai eficace de corectare a traiectoriilor fiscale nesustenabile, a nivelului datoriilor și de stabilire a limitelor superioare ale soldului bugetar al statelor membre;

CE.  întrucât o „UEM veritabilă” ar trebui să fie sprijinită și acceptată de către cetățenii Uniunii; întrucât trebuie, așadar, subliniată necesitatea de a implica factorii de decizie politică, partenerii sociali și organizațiile societății civile la toate nivelurile politice;

CF.  întrucât mecanismele suplimentare care garantează că toate statele membre își respectă angajamentele asumate în cadrul propriilor exerciții bugetare ar trebui să consolideze și nu să slăbească actualul cadru de guvernanță economică; întrucât rolul independent al comisarului european pentru afaceri economice și monetare, trebuie să fie consolidat, alături de instituirea unor mecanisme solide de răspundere în fața Parlamentului și a Consiliului; întrucât ar trebui să fie înființată o trezorerie europeană, prezidată de un ministru european de finanțe, responsabil personal în fața Parlamentului;

CG.  întrucât în conformitate cu tratatele existente clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) poate fi utilizată în acest scop și pentru a crea un birou european de trezorerie, care reprezintă o componentă-cheie pentru o veritabilă uniune economică și monetară;

CH.  întrucât articolul 136 din TFUE permite adoptarea, în conformitate cu procedura legislativă relevantă dintre cele menționate la articolul 121 și articolul 126 din TFUE, a unor măsuri specifice pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro; întrucât legislația poate prevedea să se delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale actului legislativ; întrucât TFUE prevede posibilitatea de a conferi Parlamentului sau Consiliului dreptul de a revoca delegarea acordată Comisiei;

CI.  întrucât, în conformitate cu norma generală a ordinii juridice a Uniunii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene este împuternicită să garanteze că la interpretarea și aplicarea tratatelor, legislația Uniunii este respectată dacă nu este exclusă în mod explicit;

CJ.  întrucât negocierile din cadrul trilogului pe marginea așa-numitului „pachet de două regulamente” ar trebui să producă în curând rezultate politice concrete;

CK.  întrucât PSC este conceput ca un instrument de stabilizare ciclic care, permițând statelor membre să înregistreze un deficit de până la 3 %, face ca șocurile economice din statele membre respective să fie contracarate și absorbite; întrucât această politică anticiclică funcționează doar dacă statele membre obțin excedente bugetare în perioade favorabile; întrucât mecanismele de asistență financiară, precum MES, reprezintă o măsură de ultimă instanță;

CL.  întrucât statele membre părți la TSCG în cadrul UEM trebuie să-și comunice planurile de emisiuni de titluri de datorie publică Comisiei și Consiliului, permițând o coordonare timpurie a emisiunilor de titluri de datorie la nivelul Uniunii;

CM.  întrucât, în temeiul tratatelor existente, statele membre a căror monedă este euro pot finanța un buget al Uniunii majorat în cadrul procedurii privind resursele proprii prin introducerea unor impozite sau a unor taxe specifice în conformitate cu o procedură de cooperare consolidată; întrucât acest lucru ar trebui realizat favorizând legătura sa cu cadrul bugetar deja existent al Uniunii și fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului Uniunii, de a finanța politicile comune; întrucât o astfel de capacitate bugetară majorată ar trebui să sprijine creșterea și coeziunea socială care vizează corectarea dezechilibrelor, divergențele structurale și urgențele financiare care sunt direct legate de uniunea monetară;

CN.  întrucât emisiunile comune de titluri de datorie ar putea constitui, pe termen mai lung și după îndeplinirea unor condiții stricte, un posibil mijloc de a completa UEM; întrucât emiterea în comun de titluri de datorie de către statele membre din zona euro, cu garanții solidare, poate necesita modificări ale tratatelor;

CO.  întrucât o condiție prealabilă necesară pentru emiterea în comun de titluri de datorie o constituie instituirea unui cadru fiscal durabil, orientat atât către creșterea guvernanței economice, a disciplinei fiscale și a gradului de respectare a PSC, cât și către instrumentele de control pentru a preveni hazardul moral;

CP.  întrucât o uniune fiscală mai solidă și mai integrată ar trebui să includă un proces treptat de trecere într-un fond de rambursare a datoriei;

CQ.  întrucât introducerea într-un mod lipsit de credibilitate a unor instrumente de emitere în comun de titluri de datorie ar putea avea consecințe incontrolabile și ar putea duce la pierderea încrederii pe termen lung în capacitatea zonei euro de a acționa cu hotărâre;

CR.  întrucât criza datoriei a determinat Uniunea și în special zona euro să instituie noi instrumente de solidaritate financiară în Europa: Fondul european de stabilitate financiară (FESF), MES și alte proiecte legate de foaia de parcurs către o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât impactul financiar al acestor instrumente este mult mai mare, în ceea ce privește sumele implicate, decât bugetul Uniunii și întrucât ideea inovatoare privind un buget central pentru zona euro finanțat de membrii zonei euro este propusă acum ca o garanție fundamentală pentru această nouă solidaritate financiară;

CS.  întrucât multiplicarea acestor instrumente de solidaritate face dificilă evaluarea contribuției efective a fiecărui stat membru la solidaritatea europeană, care depășește cu mult contribuțiile financiare corespunzătoare ale statelor membre la bugetul Uniunii; întrucât, în plus, este posibil ca diversitatea instrumentelor actuale, în ceea ce privește temeiurile juridice, modul de intervenție și statele membre vizate, să facă întregul sistem greu de coordonat de către liderii europeni, dificil de înțeles pentru cetățenii europeni în general și greu accesibil pentru orice control parlamentar;

CT.  întrucât MES ar putea fi integrat în cadrul juridic al Uniunii prin clauza de flexibilitate (articolul 352 din TFUE) în coroborare cu articolul 136 revizuit din TFUE;

CU.  întrucât, în conformitate cu tratatele existente, definițiile privind aplicarea clauzei care nu permite sprijinirea financiară a statelor membre pot fi precizate de Consiliu la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului [articolul 125 alineatul (2) din TFUE];

CV.  întrucât standardele ridicate de responsabilitate democratică la nivelul Uniunii ar trebui aplicate troicii;

CW.  întrucât activitățile Comisiei în contextul uniunii fiscale și economice ar trebui să se bazeze pe un dialog social real și să respecte pe deplin autonomia partenerilor sociali;

CX.  întrucât independența Sistemului Statistic European (SSE) trebuie să fie garantată atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, pentru a menține credibilitatea statisticilor europene în îndeplinirea rolului lor esențial, acela de a facilita crearea unei uniuni fiscale pe deplin reușite (prin intermediul unor standarde de înaltă calitate și a unei abordări sistemice pentru a dezvolta, a produce și a verifica corectitudinea statisticilor referitoare la finanțele din sectorul public);

CY.  întrucât standardele de contabilitate publică ar trebui să se aplice în toate statele membre într-un mod standardizat și ar trebui să fie supuse unor mecanisme de audit intern și extern, ca o măsură complementară fundamentală care însoțește competențele extinse ale Comisiei și rolul de coordonare consolidat al Curții de Conturi Europene și al curților de conturi naționale în ceea ce privește verificarea calității surselor naționale utilizate pentru a stabili nivelul exact al datoriei publice și al deficitului public;

Uniunea economică

CZ.  întrucât până în prezent s-a pus un accent deosebit pe aspectul monetar al UEM, deși este necesar să se creeze de urgență o uniune economică adevărată, în care Strategia Europa 2020 ar reprezenta cadrul obligatoriu pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice;

DA.  întrucât Pactul euro plus, Strategia Europa 2020 și Pactul pentru creștere și locuri de muncă ar trebui să fie integrate în legislația Uniunii și să deschidă calea pentru introducerea unui cod de convergență pentru economiile statelor membre;

DB.  întrucât semestrul european, conform secțiunii referitoare la măsurile de prevenire din PSC, constituie un cadru corespunzător de coordonare a politicilor economice și a opțiunilor bugetare puse în aplicare la nivel național în concordanță cu recomandările specifice fiecărei țări adoptate de către Consiliu;

DC.  întrucât articolul 9 din TFUE solicită „promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și [...] cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane”;

DD.  întrucât consolidarea fiscală, reducerea dezechilibrelor macroeconomice excesive și reformele și investițiile structurale sunt necesare pentru ieșirea din criză și pentru a se asigura o creștere economică și o ocupare a forței de muncă de calitate și durabilă, în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere, reflectând realitatea apartenenței la UEM în condițiile unei economii sociale de piață; întrucât reformele structurale dau randament numai pe termen lung;

DE.  întrucât Pactul pentru creștere și locuri de muncă, aprobat în cadrul reuniunii europene la nivel înalt din 28 și 29 iunie 2012, își poate aduce o importantă contribuție la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea capacităților competitive europene; întrucât Uniunea și statele membre trebuie să-și asume răspunderea și să acționeze cu rapiditate pentru finalizarea pieței interne și eliberarea potențialului acesteia; întrucât deplasarea accentului prin adoptarea unui pact de creștere este binevenită, chiar dacă mobilizarea finanțării destinate măsurilor de consolidare a creșterii din fondurile structurale reprezintă doar o realocare a unor fonduri existente și, prin urmare, nu oferă resurse financiare suplimentare;

DF.  întrucât depinde de statele membre să realizeze fără întârziere reformele convenite în cadrul programelor naționale de reforme și depinde de parlamentele naționale să realizeze controlul la timp și în cunoștință de cauză al acțiunilor realizate de guvernele naționale în această privință;

DG.  întrucât buna funcționare a pieței interne este împiedicată de obstacolele persistente încă în unele state membre; întrucât, pentru a beneficia de întregul potențial de creștere al economiei Uniunii, este necesar să se finalizeze piața internă, mai ales în domenii precum serviciile, energia, telecomunicațiile, standardizarea, simplificarea normelor privind achizițiile publice, industriile de rețea, comerțul electronic și regimul drepturilor de autor;

DH.  întrucât aprofundarea integrării economice și bugetare va fi compromisă în absența unei coordonări mai strânse în domeniul impozitării; întrucât regula unanimității în domeniul impozitării împiedică dezvoltarea acestuia, instrumentul cooperării consolidate ar trebui să fie utilizat mai frecvent; întrucât se poate face trimitere la poziția Parlamentului European privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și taxa pe tranzacțiile financiare (TTF); întrucât, în domeniul impozitării, este nevoie în mod evident de convergență între structurile sistemelor fiscale și nivelurile de impozitare din statele membre; întrucât concurența fiscală dăunătoare dintre statele membre contravine în mod clar logicii pieței interne și trebuie remediată;

DI.  întrucât este important ca redresarea economiei să fie însoțită de o politică privind piața forței de muncă care să stimuleze căutarea unui loc de muncă și spiritul antreprenorial și să reducă șomajul structural, în special în rândul tinerilor, al persoanelor în vârstă și al femeilor, protejând în același timp modelul social european și respectând pe deplin rolul partenerilor sociali și dreptul la negocierea, încheierea și executarea de contracte colective și dreptul la inițierea de acțiuni colective în conformitate cu legile și practicile naționale; întrucât, în acest sens, ar trebui încurajată integrarea piețelor forței de muncă din statele membre, pentru a spori mobilitatea transfrontalieră a forței de muncă;

DJ.  întrucât ar trebui să se utilizeze coordonarea obligatorie la nivelul Uniunii în cazul anumitor elemente esențiale de politică economică care prezintă o importanță deosebită pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă;

DK.  întrucât sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice nu constă doar în utilizarea într-un mod economic a resurselor publice, care sunt limitate, ci și într-o impozitare echitabilă, o progresivitate a impozitelor, o percepere bine organizată a impozitelor, o combatere mai eficace a tuturor formelor de evaziune și fraudă fiscală, o cooperare și armonizare fiscală orientate către limitarea concurenței fiscale dăunătoare și un sistem fiscal bine conceput, care să promoveze dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă;

DL.  întrucât statele membre ar trebui să fie răspunzătoare pentru punerea în aplicare a Strategiei „Europa 2020”;

DM.  întrucât Strategia Europa 2020 ar trebui să facă obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei, în cadrul căreia să fie identificați și numiți cei care nu și-au îndeplinit obligațiile și care ar trebui să analizeze dacă este necesar ca obiectivele să fie revizuite sau ajustate și cum se pot exercita presiuni sporite asupra statelor membre în scopul atingerii acestor obiective;

DN.  întrucât furnizarea de statistici europene de înaltă calitate are un rol esențial în cadrul noii guvernanțe economice și, în special, acestea reprezintă o condiție prealabilă pentru a sprijini funcționarea corectă a principalelor procese de guvernanță și de garantare a respectării normelor din cadrul acestei guvernanțe, cum ar fi semestrul european, procedura privind dezechilibrele macroeconomice și Strategia Europa 2020;

DO.  întrucât trebuie să se depună în continuare eforturi cu scopul de a moderniza metodele de producție a statisticilor europene, pentru a garanta faptul că ele răspund unor standarde de înaltă calitate, că oferă un bun raport calitate-preț și că presupun o utilizare adecvată a resurselor, precum și pentru a facilita o difuzare corespunzătoare a statisticilor și accesul autorităților publice, al actorilor economici și al cetățenilor la acestea;

De la legitimitatea și răspunderea democratică la uniunea politică

DP.  întrucât Uniunea își datorează legitimitatea valorilor sale democratice, obiectivelor pe care le urmărește și competențelor, instrumentelor și instituțiilor sale;

DQ.  întrucât această legitimitate decurge dintr-o dublă cetățenie, cea a persoanelor reprezentate de către Parlamentul European și cea a statelor membre reprezentate de Consiliu;

DR.  întrucât, din cauza crizei actuale și a modului în care au fost luate unele măsuri de combatere a crizei, dezbaterea a căpătat o nouă amploare, referindu-se la caracterul democratic al procesului decizional din cadrul UEM;

DS.  întrucât liderii politici și reprezentanții instituțiilor, ai agențiilor și ai altor organisme ale Uniunii ar trebui să fie răspunzători la nivel politic în fața Parlamentului; întrucât aceștia ar trebui să raporteze periodic și să facă prezentări anuale cu privire la activitatea și previziunile lor înaintea comisiei competente a Parlamentului European;

DT.  întrucât în ultimii ani Consiliul European a încercat să identifice o modalitate de ieșire din criză și a formulat numeroase propuneri în domenii în care tratatele nu au acordat întotdeauna o competență clară Uniunii;

DU.  întrucât decizia Consiliului European de a adopta metoda interguvernamentală, fără a include Parlamentul European ca un actor important în procesul de identificare a unei modalități de ieșire din criză, este regretabilă, deși în unele situații era inevitabilă;

DV.  întrucât, în ceea ce privește propunerile care intră în sfera competențelor Uniunii, ar trebui să se adopte decizii în conformitate cu procedura legislativă ordinară, Parlamentul participând pe deplin;

DW.  întrucât pentru competențele sale de executare din abordarea bazată pe norme a cadrului de guvernanță economică, astfel cum sunt stabilite în special în PSC consolidat și în mecanismul de supraveghere macroeconomică, Comisia ar trebui să fie supusă controlului democratic ex-post al Parlamentului și să răspundă în fața acestuia;

DX.  întrucât instrumentele interguvernamentale care au fost create de la începutul crizei, în decembrie 2009, ar trebui să dobândească un caracter comunitar;

DY.  întrucât este nevoie de un control, de o participare și de o procedură de codecizie mai democratice în raport cu politica economică, monetară și socială, cu impozitarea, cadrul financiar multianual și resursele proprii; întrucât clauzele pasarelă existente ar trebui să fie activate în acest scop;

DZ.  întrucât nu este acceptabil ca Președintele Parlamentului European să nu poată fi prezent la reuniunile Consiliului European și la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro pe întreaga durată a acestora; întrucât ar trebui să se găsească de urgență o soluție la această lipsă de legitimitate democratică, prin intermediul unui acord politic între cele două instituții;

EA.  întrucât abordarea deficitului democratic actual al UEM și asocierea strictă a oricărei măsuri viitoare către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică cu o răspundere și legitimitate democratică sporite la nivelul Uniunii sunt urgente;

EB.  întrucât, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, legitimitatea lor ar trebui să fie garantată și ele ar trebui supuse controlului democratic al Parlamentului European și ar trebui să răspundă în fața sa;

EC.  întrucât acordurile interguvernamentale dintre statele membre nu pot crea structuri paralele cu structurile Uniunii; întrucât toate acordurile care instituie regimuri internaționale sau supranaționale ar trebui să fie supuse controlului democratic deplin al Parlamentului European;

ED.  întrucât asigurarea producției, verificării și diseminării de statistici europene de înaltă calitate de către un SEE veritabil reprezintă o contribuție crucială la consolidarea transparenței depline și a responsabilității democratice efective în elaborarea, gestionarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării politicilor Uniunii atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național;

EE.  întrucât o cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale pe baza protocolului nr. 1 la TUE şi la TFUE privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană (Protocolul nr. 1) ar trebui consolidată în vederea îmbunătățirii schimbului de opinii și a calității activității parlamentare în domeniul guvernanței UEM, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național; întrucât o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care ar fi atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional,

1.  consideră că este necesar ca guvernanța UEM să fie integrată în cadrul instituțional al Uniunii, fapt care constituie o condiție prealabilă pentru eficiența acesteia și pentru eliminarea lacunei politice actuale dintre politica națională și politicile europene;

2.  solicită tuturor instituțiilor să acționeze rapid prin exploatarea la maximum a posibilităților oferite de tratatele existente și de elementele lor de flexibilitate și, în același timp, să se pregătească pentru schimbările necesare ale tratatului, pentru a garanta siguranța juridică și legitimitatea democratică; reiterează faptul că opțiunea unui nou acord interguvernamental ar trebui exclusă;

3.  subliniază faptul că măsurile propuse în baza tratatelor existente și a viitoarelor modificări ale tratatului nu ar trebui să excludă posibilitatea ca alte state membre să le aplice în mod voluntar și ar trebui să garanteze integritatea Uniunii;

4.  invită Consiliul, care le-a încredințat mandatul autorilor raportului sus-menționat intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, să îi acorde neîntârziat Președintelui Parlamentului European statutul de coautor al propunerii cu drepturi egale pentru a consolida caracterul democratic al acestui raport;

5.  salută faptul că, în ciuda implicării doar cu caracter neoficial de până acum, Conferința președinților Parlamentului a solicitat comisiei competente a Parlamentului să examineze conținutul propunerilor de fond împreună cu cei trei reprezentanți („șerpași”) care participă la negocierile cu Președintele permanent al Consiliului European în numele Parlamentului;

6.  confirmă faptul că Parlamentul va face uz pe deplin de prerogativa sa de a prezenta Consiliului propuneri de modificare a tratatelor, care trebuie analizate ulterior printr-o convenție, în vederea perfectării cadrului unei veritabile UEM prin creșterea competențelor Uniunii, în special în domeniul politicii economice și prin consolidarea resurselor proprii și a capacității bugetare a Uniunii, a rolului și responsabilității democratice a Comisiei și a prerogativelor Parlamentului;

7.  solicită parlamentelor naționale să se angajeze în procesul de întocmire a planurilor bugetare și de reformă ale guvernelor, înainte ca acestea să fie prezentate Uniunii; intenționează să propună Convenției să adauge această responsabilitate explicită la funcțiile de care se bucură parlamentele naționale în temeiul articolului 12 din TUE;

8.  solicită președintelui Consiliului să finalizeze neîntârziat și de comun acord cu Parlamentul propunerile legislative discutate în cadrul procedurii legislative ordinare în temeiul Tratatului de la Lisabona, care sunt blocate de Consiliu, și să le adopte, mai ales cele privind DCC IV (cerințele de capital) și sistemele naționale de garantare a depozitelor;

9.  consideră că, la nivelul Uniunii, s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a răspunderii și legitimității democratice în ceea ce privește guvernanța UEM printr-un rol sporit al Parlamentului ca o necesitate absolută și o precondiție pentru orice pas ulterior către o uniune bancară, o uniune fiscală și o uniune economică;

10.  consideră că, în conformitate cu tratatele existente, coordonarea și supravegherea disciplinei bugetare a statelor membre a căror monedă este euro ar putea să dobândească un caracter obligatoriu și să fie supuse controlului Curții de Justiție a Uniunii Europene în temeiul articolului 136 din TFUE în coroborare cu articolul 121 alineatul (6), dar că, dintr-un punct de vedere constituțional, această etapă ar trebui luată în considerare doar dacă ar consolida în mod substanțial rolul Parlamentului atât timp cât este vizată punerea în aplicare detaliată a articolului 121 alineatele (3) și (4) din TFUE și pentru a completa și a pune în aplicare procedura de supraveghere multilaterală cu acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE; reamintește că, în conformitate cu tratatele, promovarea unui grad ridicat de ocupare a forței de muncă și garantarea unei protecții sociale adecvate trebuie luate în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților Uniunii, mai precis prin introducerea, pe baza strategilor existente, a un nou set de orientări pentru statele membre, inclusiv criterii de referință sociale și economice însoțite de standarde minime care să se aplice pilonilor principali ai economiilor acestora;

11.  este de părere că „o veritabilă UEM” nu se poate limita la un sistem de norme, ci are nevoie de o capacitate bugetară consolidată, care să se bazeze pe resurse proprii specifice (inclusiv pe o TTF) care ar trebui, în cadrul bugetului Uniunii, să sprijine creșterea și coeziunea socială care vizează corectarea dezechilibrelor, divergențele structurale și urgențele financiare care sunt direct legate de uniunea monetară, fără a compromite funcțiile tradiționale ale bugetului Uniunii, de a finanța politicile comune;

12.  este de părere că, în conformitate cu tratatele existente, articolul 136 din TFUE permite Consiliului, la recomandarea Comisiei și cu aprobarea prin vot a statelor membre a căror monedă este euro, să adopte orientări obligatorii ale politicii economice pentru țările din zona euro în cadrul semestrului european; subliniază că un mecanism de stimulare ar consolida caracterul obligatoriu al coordonării politicii economice; solicită un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

13.  reiterând intenția sa de intensificare a cooperării cu parlamentele naționale în baza protocolului nr. 1, subliniază că o astfel de cooperare nu ar trebui considerată ca reprezentând crearea unui nou organism parlamentar mixt care este atât ineficient, cât și ilegitim din punct de vedere democratic și constituțional; subliniază deplina legitimitate a Parlamentului ca organism parlamentar la nivelul Uniunii pentru o guvernanță democratică și consolidată a UEM;

14.  solicită Comisiei să prezinte Parlamentului în cel mai scurt termen posibil după consultarea tuturor părților interesate, acordând Parlamentului European rolul de colegiuitor, propuneri de acte care să dea curs recomandărilor detaliate care figurează în anexa la prezentul document;

15.  confirmă că aceste recomandări respectă principiul subsidiarității și drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii;

16.  solicită Comisiei, pe lângă măsurile care pot și trebuie adoptate cu promptitudine în temeiul tratatelor existente, să enumere evoluțiile instituționale care s-ar putea dovedi necesare pentru consolidarea arhitecturii UEM, bazată pe necesitatea unui cadru financiar integrat, a unui cadru bugetar integrat și a unui cadru integrat de politică economică care să presupună consolidarea rolului Parlamentului;

17.  consideră că implicațiile financiare ale propunerii solicitate ar trebui să fie acoperite prin credite corespunzătoare de la buget;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și recomandările detaliate în anexă Comisiei, Consiliului European, Consiliului, Băncii Centrale Europene, Președintelui Eurogrupului și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONŢINUTUL PROPUNERII SOLICITATE

1.  Un cadru financiar integrat

Recomandarea 1.1 referitoare la un mecanism unic de supraveghere

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Actualele propuneri ale Comisiei referitoare la mecanismul european unic de supraveghere ar trebui adoptate cât mai curând posibil, astfel încât să se asigure aplicarea eficace a normelor prudențiale, a controlului riscurilor și a prevenirii situațiilor de criză în ceea ce privește instituțiile de credit din întreaga Uniune.

Temeiul juridic, forma și conținutul propunerii ar trebui să ofere posibilitatea unei depline participări a tuturor statelor membre în cadrul mecanismului european unic de supraveghere, într-o formă care să asigure implicarea completă în procesul decizional a statelor membre participante a căror monedă nu este euro, astfel încât să se garanteze o relație de simetrie între obligațiile acceptate și impactul asupra procesului decizional.

Participarea statelor membre ale zonei euro în cadrul autorității europene de supraveghere ar trebui să fie obligatorie.

Propunerea ar trebui supusă controlului democratic cuprinzător exercitat de către Parlamentul European, în limitele dispozițiilor tratatelor.

Temeiul juridic ar trebui să asocieze Parlamentul European în calitate de colegislator în cazul în care rolul de codecizie care revine Parlamentului nu poate fi exercitat prin intermediul unui concept de „pachet de măsuri în materie de supraveghere”. În conformitate cu articolul 263 din TFUE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să revizuiască legalitatea actelor BCE, altele decât recomandările și avizele, menite să producă efecte juridice vizavi de terțe părți.

Propunerea ar trebui să garanteze faptul că toate sarcinile ABE, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, continuă să fie exercitate la nivelul Uniunii și că propunerile sunt în conformitate cu o funcționare viabilă a autorităților europene de supraveghere, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Mecanismul unic de supraveghere trebuie presupună asumarea răspunderii în fața Parlamentului European și a Consiliului pentru acțiunile întreprinse și deciziile luate în domeniul supravegherii europene și ar trebui să prevadă prezentarea de rapoarte comisiei competente a Parlamentului European. Responsabilitatea democratică necesită, printre altele, aprobarea de către Parlament a președintelui sau președintei consiliului de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere, care sunt desemnați în urma unei proceduri deschise de selecție, precum și obligația președintelui sau președintei de a raporta către Parlamentul European și de a fi audiați de acesta, dreptul Parlamentului European de a adresa întrebări cu solicitare de răspuns scris sau oral și dreptul de anchetă al Parlamentului European în conformitate cu TFUE.

Mecanismul european unic de supraveghere ar trebui să fie independent de interesele politice naționale și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii prevalează asupra intereselor naționale, bazându-se pe un mandat acordat în acest sens de Uniune și pe o guvernanță corespunzătoare.

Procesele decizionale din cadrul mecanismului unic de supraveghere ar trebui să fie specificate în propunerea legislativă relevantă, în conformitate cu procedura legislativă ordinară.

Organismelor responsabile cu supravegherea la nivel supranațional ar trebui să li se aloce suficiente resurse, inclusiv de personal, pentru a se garanta faptul că acestea dispun de capacitățile operaționale necesare pentru desfășurarea misiunii lor.

Recomandarea 1.2 referitoare la sistemele de garantare a depozitelor

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Parlamentul European solicită Comisiei să depună toate eforturile pentru a se asigura că procedura legislativă referitoare la Directiva reformată privind sistemele de garantare a depozitelor se poate finaliza cât mai curând posibil, pe baza poziției adoptate de Parlamentul European la 16 februarie 2012.

Având în vedere obiectivul pe termen lung al cadrului european unic de garantare a depozitelor, sunt necesare cerințe stricte, uniforme care să fie aplicabile tuturor sistemelor de garantare a depozitelor din Uniune, pentru a ajunge la același nivel cuprinzător de protecție și de stabilitate a sistemelor de garantare a depozitelor și pentru a garanta condiții de concurență echitabile. Doar prin această abordare se pot crea condițiile prealabile pentru flexibilitatea necesară, pentru a acorda suficientă atenție situațiilor naționale deosebite din sectorul financiar.

Ar trebui analizate opțiunile referitoare la un fond european unic de garantare a depozitelor, dotat cu sisteme de garantare a depozitelor care funcționează și care dețin o finanțare adecvată, care ar spori astfel credibilitatea sistemelor și încrederea deponenților, după punerea în funcțiune a unui cadru de salvare eficient și a unui mecanism unic de supraveghere corespunzător.

Pentru protecția economiilor private, este necesară menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile europene destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și salvării.

Mecanismele de garantare a depozitelor, precum și sistemele de redresare și de salvare ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică.

Recomandarea 1.3 referitoare la redresare și salvare

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Actuala propunere de directivă de instituire a unui cadru pentru redresarea și salvare instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții ar trebui să fie adoptată cât mai curând, pentru a crea un sistem european de aplicare a măsurilor de salvare și a facilita, pe termen mediu, crearea unui regim european unic de redresare și salvare. Ar trebui avut în vedere faptul că anumite sectoare bancare dispun deja de mecanisme de protecție completă și de instrumente de redresare și salvare care ar trebui să fie recunoscute, sprijinite și coordonate în cadrul actului legislativ.

Obiectivul general al unui cadru eficient de salvare și redresare este acela de a reduce la minimum eventuala utilizare a resurselor contribuabililor necesare pentru redresarea și salvarea instituțiilor bancare.

Pentru protecția economiilor private, este necesară menținerea unei separații funcționale și totodată asigurarea unei coordonări eficace între fondurile destinate garantării depozitelor și cele destinate redresării și salvării.

Sistemele de redresare și de salvare, precum și mecanismele de garantare a depozitelor ar trebui să dispună de o structură financiară solidă, în primul rând de tip ex-ante, bazată pe contribuțiile acestui sector, în care contribuția unei instituții financiare ar trebui să reflecte gradul de risc al instituției respective, iar fondurile publice nu ar trebui utilizate decât cu titlu de mecanism de susținere în ultimă instanță și aceasta într-o măsură cât mai mică.

Propunerea ar trebui să concorde, de asemenea, cu alte aspecte ale Rezoluției Parlamentului European din 7 iulie 2010 conținând recomandări către Comisie privind gestionarea crizelor transfrontaliere din sectorul bancar, precum armonizarea legilor privind insolvența și evaluările comune ale riscurilor, funcția unică de rambursare și „scara de intervenție”.

Recomandarea 1.4 referitoare la elemente suplimentare ale unei uniuni bancare

2.  Un cadru fiscal integrat

Recomandarea 2.1 referitoare la pachetul de două regulamente

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Recomandarea 2.2 privind comunitarizarea pactului fiscal

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Pe baza evaluării experienței dobândite în urma punerii în aplicare a acestuia și în conformitate cu TUE și cu TFUE, pactul fiscal ar trebui transpus în legislația secundară a Uniunii în cel mai scurt termen posibil.

Recomandarea 2.3: Impozitarea

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

În condițiile unei uniuni economice, fiscale și bugetare mai strânse ca niciodată, trebuie să se adopte mai multe măsuri în direcția coordonării sistemelor de impozitare, precum și pentru abordarea concurenței fiscale negative dintre statele membre, care contravine în mod clar logicii unei piețe interne. În primul rând, atunci când toate discuțiile și compromisurile au eșuat, cooperarea consolidată ar trebui utilizată mai des în domeniul impozitării (spre exemplu, pentru instituirea unei CCCTB sau a unei taxe pe tranzacțiile financiare), deoarece cadrele de impozitare armonizate vor asigura un grad mai înalt de integrare a politicilor bugetare.

Recomandarea 2.4: Un buget european central finanțat din resurse proprii

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

În faza elaborării opțiunilor de politici, Comisia și Consiliul ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare pozițiile Parlamentului European cu privire la cadrul financiar multianual și resursele proprii. Parlamentul European a exprimat în repetate rânduri necesitatea urgentă a unei reforme a sistemului resurselor proprii și a revenirii la spiritul și litera TFUE, în sensul că bugetul Uniunii trebuie să fie finanțat integral din resurse proprii.

Ar trebui abordată urgent situația în care nevoile financiare ale bugetului Uniunii intră în conflict cu consolidarea bugetară necesară din statele membre. Prin urmare, este momentul reîntoarcerii treptate la o situație în care bugetul Uniunii să fie finanțat din resurse proprii veritabile, fapt care ar degreva în consecință bugetele naționale. În plus, se reamintește faptul că în rezoluțiile sale din 29 martie 2007, 8 iunie 2011, 13 iunie 2012 și 23 octombrie 2012, Parlamentul European și-a explicat punctul de vedere cu privire la semnificația sistemului veritabil de resurse proprii și la modalitățile prin care acest sistem poate fi compatibil cu consolidarea fiscală necesară la nivel național pe termen scurt.

Coordonarea bugetară mai strânsă în cadrul Uniunii impune date consolidate privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, care să reflecte obiectivele Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să includă crearea de astfel de date consolidate în următoarele propuneri legislative.

Recomandarea 2.5: Procesul treptat de transfer într-un fond de rambursare a datoriei

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Ar trebui ca datoria excesivă să fie transferată treptat într-un fond de rambursare pe baza propunerii Consiliului Economic German de Experți, care prevede crearea temporară a unui fond care să înglobeze toate datoriile care depășesc valoarea de referință de 60 % ale statelor membre care îndeplinesc anumite criterii; datoria urmează a fi rambursată într-o perioadă de aproximativ 25 de ani; se creează astfel un fond care, în condițiile punerii în aplicare a tuturor mecanismelor existente, va contribui la menținerea datoriei totale a statelor membre sub nivelul de 60 % în viitor.

Recomandarea 2.6 pentru combaterea evaziunii fiscale

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Libera circulație a capitalului nu poate fi utilizată în scopuri de evaziune fiscală, îndeosebi în ceea ce privește statele membre a căror monedă este euro și care se confruntă sau riscă să se confrunte cu dificultăți grave legate de stabilitatea lor financiară în zona euro. Prin urmare, în acord cu importanta sa inițiativă din 27 iunie 2012 de consolidare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale, precum și a planificării fiscale agresive, Comisia ar trebui să finalizeze cicluri de negocieri internaționale și să depună propuneri vizând îmbunătățirea cooperării și coordonării dintre autoritățile fiscale.

Ar trebui să se instituie o taxă pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate, în conformitate cu dispozițiile articolelor 326-333 din TFUE.

Recomandarea 2.7 privind asigurarea supravegherii democratice a MES

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

MES ar trebui să evolueze în direcția unei gestionări prin metoda comunitară și să presupună asumarea răspunderii în fața Parlamentului European. Deciziile fundamentale, precum acordarea de asistență financiară unui stat membru și încheierea de memorandumuri, ar trebui să facă obiectul unui control adecvat din partea Parlamentului European.

Troica desemnată pentru a asigura punerea în aplicare a memorandumurilor ar trebui să fie audiată în fața Parlamentului European înainte de asumarea atribuțiilor și ar trebui supusă controlului democratic al Parlamentului European și obligației de a raporta în mod regulat către acesta.

Recomandarea 2.8 privind asigurarea responsabilității și legitimității democratice a coordonării fiscale

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Toate mecanismele nou create în scopul coordonării politicii fiscale ar trebui să fie corelate cu dispoziții suficiente în vederea asigurării responsabilității și legitimității democratice.

3.  Un cadru integrat de politică economică

Recomandarea 3.1 referitoare la îmbunătățirea coordonării ex-ante a politicii economice și la îmbunătățirea semestrului european

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Comisia ar trebui să se asigure de punerea completă în aplicare a compromisurilor care vor fi convenite în cadrul negocierilor privind pachetul de două regulamente desfășurate între Parlamentul European și Consiliu.

Ar trebui să se analizeze cu atenție instrumentele Uniunii referitoare la protecția socială și la standardele sociale minime în Europa, inclusiv instrumentele vizând eliminarea șomajului în rândul tinerilor, cum ar fi Garanția europeană pentru tineret.

Comisia ar trebui să prezinte fără întârziere, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri de transpunere în legislația secundară a angajamentelor asumate la 28 iunie 2012 de șefii de stat sau de guvern cu privire la Pactul pentru creștere și locuri de muncă; cadrul de coordonare economică ar trebui să ia în considerare în special angajamentul statelor membre privind „urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice, respectând PSC și luând în considerare circumstanțele specifice fiecărei țări”, precum și promovarea „investițiilor în domeniile care sunt orientate spre viitor și legate în mod direct de potențialul de creștere al economiei”.

Comisia ar trebui să ofere o clarificare privind statutul analizei anuale a creșterii. Semestrul european ar trebui să implice Parlamentul European și parlamentele naționale.

Coordonarea bugetară mai strânsă în cadrul Uniunii impune date consolidate privind conturile publice ale Uniunii, ale statelor membre și ale autorităților locale și regionale, care să reflecte obiectivele Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să includă crearea de astfel de date consolidate în următoarele propuneri legislative.

Recomandarea 3.3 referitoare la un pact social pentru Europa

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Potrivit tratatelor, atunci când se definesc și se pun în aplicare politicile și activitățile Uniunii, trebuie să se țină seama de promovarea unui nivel înalt de ocupare a forței de muncă și de garantarea unei protecții sociale adecvate.

Normele specifice privind supravegherea obligatorie a disciplinei bugetare în zona euro pot și ar trebui să completeze standardele fiscale și macroeconomice cu standarde sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura punerea corespunzătoare în aplicare a dispoziției de mai sus, prin dispoziții financiare adecvate ale Uniunii.

4.  Consolidarea responsabilității și legitimității democratice

Recomandarea 4.1 referitoare la dialogul economic

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Comisia ar trebui să aibă obligația de a pune integral în aplicare compromisurile care vor fi convenite cu ocazia negocierilor din cadrul trilogului privind pachetul de două regulamente, desfășurate între Parlamentul European și Consiliu.

Recomandarea 4.2: mecanisme europene de susținere financiară

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

Operațiunile FESF/MES și ale oricărei viitoare structuri similare ar trebui supuse controlului și supravegherii democratice periodice exercitate de către Parlamentul European și de către Curtea de Conturi, iar OLAF ar trebui să fie implicat în procedurile respective de control și supraveghere. MES ar trebui să fie comunitarizat.

Recomandarea 4.3 referitoare la creșterea rolului Parlamentului European și al cooperării interparlamentare în contextul semestrului european

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

-  Președintele Parlamentului European prezintă, în cadrul Consiliului European de primăvară, opiniile Parlamentului în legătură cu analiza anuală a creșterii. ar trebui să se negocieze un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul European în elaborarea și aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

-  Comisia și Consiliul ar trebui să asiste la reuniunile interparlamentare ale reprezentanților parlamentelor naționale cu reprezentanții Parlamentului European, atunci când aceste reuniuni sunt organizate în momente esențiale ale semestrului (și anume: după publicarea analizei anuale a creșterii și după publicarea recomandărilor specifice fiecărei țări), permițând în special parlamentelor naționale să ia în considerare perspectiva europeană atunci când poartă dezbateri asupra bugetelor naționale;

Recomandarea 4.4 referitoare la creșterea transparenței, a legitimității și a responsabilității

Parlamentul European consideră că actul legislativ ce urmează a fi adoptat ar trebui să vizeze următoarele:

–   pentru a crește transparența, Ecofin și Eurogrupul ar trebui să aibă obligația de a transmite Parlamentului European principalele documente interne, ordini de zi și materiale de informare; de asemenea, președintele Eurogrupului ar trebui să se prezinte periodic în fața Parlamentului European, de exemplu în cadrul unor audieri organizate sub auspiciile Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European;

Toate deciziile privind consolidarea UEM trebuie luate pe baza Tratatului privind Uniunea Europeană; orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale arr avea drept efect divizarea și slăbirea Uniunii, inclusiv a zonei euro.