Parlamentul European,

–  având în vedere politica comună în domeniul pescuitului (PCP),

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 349,

–  având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitor la adoptarea unor măsuri care să țină seama de caracteristicile și constrângerile specifice regiunilor ultraperiferice,

–  având în vedere Cartea Verde a Comisiei intitulată „Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” (COM(2009)0163),

–  consideră că viitorul FEPAM ar trebui să garanteze dreptul populațiilor locale de a pescui, pentru consumul familial, în conformitate cu obiceiurile specifice și de a-și menține activitățile economice tradiționale;

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului(1),

–  având în vedere Regulamentul aplicabil Fondului european pentru pescuit (FEP), și anume Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului(2) care stabilește norme detaliate și reglementări privind asistența structurală a Comunității în sectorul pescuitului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2005 privind „Rețelele de femei: pescuit, agricultură și diversificare(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2006 privind pescuitul costier și problemele cu care se confruntă pescarii de coastă(4),

–  având în vedere Rezoluția din 2 septembrie 2008 referitoare la pescuit și acvacultură în contextul managementului integrat al zonelor litorale din Europa(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2012 referitoare la contribuția adusă de politica comună în domeniul pescuitului la producția de bunuri publice(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 februarie 2010 referitoare la Cartea verde privind reforma politicii comune în domeniul pescuitului(7),

–  având în vedere noua propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului (COM(2011)0425),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al Consiliului privind politica maritimă integrată] (COM(2011)0804),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură (COM(2011)0416),

–  având în vedere Comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată „ Reforma politicii comune în domeniul pescuitului” (COM(2011)0417),

–  având în vedere Comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului COM(2011)0424,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind obligațiile de raportare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului COM(2011)0418,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0291/2012),

A.  întrucât pescuitul la scară mică, care include pescuitul artizanal și anumite tipuri de pescuit de coastă, culegerea de scoici și alte activități de acvacultură extensivă tradițională, precum reproducerea naturală a moluștelor în apele costiere, are un impact teritorial, social și cultural foarte divers în zonele continentale și insulare și în regiunile ultraperiferice și prezintă probleme specifice, care îl diferențiază de pescuitul la scară largă și de acvacultura intensivă sau industrială;

B.  întrucât, în sensul noului Regulament privind politica în domeniul pescuitului, este necesar să se definească ceea ce ar trebui să se înțeleagă prin pescuit artizanal și să se țină seama de repercusiunile pe care acest tip de pescuit le va avea asupra finanțării în cadrul noului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime;

C.  întrucât flota de pescuit artizanal sau de coastă este esențială pentru menținerea și crearea de locuri de muncă în regiunile de coastă și întrucât aceasta contribuie la independența alimentară a Uniunii Europene, precum și la dezvoltarea zonelor de coastă și la aprovizionarea pieței europene cu produse obținute din pescuit;

D.  întrucât aproximativ 80% din activitățile de pescuit din cadrul Uniunii sunt efectuate de nave cu o lungime mai mică de 15 metri, ceea ce face ca acest segment al flotei să dețină locul principal în PCP; întrucât PCP trebuie să ofere un răspuns adecvat, suficient și necesar la problemele cu care, în ciuda numeroaselor măsuri puse la dispoziția statelor membre, o parte semnificativă din sectorul pescuitului la scară mică se confruntă în continuare;

E.  întrucât pescuitul de coastă și cel artizanal dispun de nave vechi care ar trebui îmbunătățite pentru a fi mai sigure și modernizate sau chiar înlocuite cu nave noi, mai eficiente din punct de vedere energetic și care să respecte standardele de siguranță;

F.  întrucât datele statistice și indicatorii în ceea ce privește coeziunea socială, economică și teritorială disponibili la nivel european sunt insuficienți, fiind necesară promovarea unor indicatori care să furnizeze date socioeconomice, științifice și de mediu, care să reflecte diversitatea geografică, legată de mediu și socioeconomică a acestui tip de pescuit;

G.  întrucât lipsa unor date științifice fiabile continuă să fie o problemă gravă la gestionarea durabilă a majorității stocurilor de pește;

H.  întrucât, pe lângă obiectivele de mediu esențiale legate de conservarea resurselor piscicole, la definirea unei politici în domeniul pescuitului, trebuie luate în considerare, de asemenea, obiectivele sociale și economice, deoarece aceste obiective au fost neglijate, în special în domeniul pescuitului la scară mică;

I.  întrucât, în prezent, gestionarea centralizată a PCP duce în mod frecvent la elaborarea unor orientări deconectate de realitate, greșit înțelese de membrii sectorului (neimplicați în dezbaterea sau elaborarea lor), puse în aplicare cu dificultate și având deseori rezultate opuse celor urmărite;

J.  întrucât modelele de gestionare bazate pe drepturile de pescuit transferabile nu pot fi considerate drept măsuri de combatere a pescuitului excesiv și a capacității de pescuit excedentare;

K.  întrucât o reducere obligatorie a flotei obținută exclusiv prin intermediul instrumentelor de piață, cum ar fi concesiunile de pescuit transferabile (CPT), ar putea duce la o preponderență a acelor operatori care sunt mai competitivi din punct de vedere pur economic, în detrimentul operatorilor și segmentelor de flotă care au un impact mai mic asupra mediului și care creează (în mod direct și indirect) mai multe locuri de muncă;

L.  întrucât criza economică și socială afectează în special sectorul pescuitului și, în acest context, pescuitul la scară mică poate fi mai vulnerabil din cauza capitalizării sale reduse; întrucât este important să se asigure stabilitatea economică și socială a comunităților de pescuit la scară mică;

M.  întrucât, ca urmare a deficiențelor sale structurale, pescuitul la scară mică, de coastă sau artizanal, este expus la anumite tipuri de șocuri economice (precum creșterea bruscă a prețurilor la combustibil) sau la schimbări subite în ceea ce privește disponibilitatea resurselor;

N.  întrucât particularitățile pescuitului la scară mică reprezintă unul dintre aspectele de care trebuie să se țină seama în cadrul viitoarei PCP, dar, în același timp, având în vedere criza gravă pe care o traversează întregul sector, dimensiunea socială a reformei nu ar trebui să se concentreze exclusiv asupra acestui aspect;

O.  întrucât prețurile pe piață la prima vânzare a peștelui nu reflectă actuala creștere semnificativă a costurilor de producție, în special în cazul combustibilului, iar în multe cazuri fie stagnează, fie sunt în scădere, accentuând criza cu care se confruntă acest sector;

P.  întrucât piața nu achită în totalitate externalitățile benefice, sociale și de mediu asociate pescuitului la scară mică; întrucât societatea în ansamblu nu recunoaște și nici nu remunerează activitățile asociate cu pescuitul, activități care reprezintă aspectul multifuncțional al sectorului și care produc bunuri publice, printre altele stimulând liniile de coastă, gastronomia, muzeologia și pescuitul de agrement, aducând beneficii întregii societăți;

Q.  întrucât viitorul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) ar trebui să ia pe deplin în considerare problemele și necesitățile specifice ale pescuitului artizanal și ale pescuitului la scară mică, în zonele de coastă și în zonele interioare, precum și consecințele atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, care decurg din punerea în aplicare a măsurilor incluse în viitoarea reformă;

R.  întrucât anumite boli care afectează femeile care lucrează în sectorul pescuitului artizanal nu sunt recunoscute ca boli profesionale;

S.  întrucât crearea zonelor exclusive va contribui la dezvoltarea unor practici responsabile, la durabilitatea ecosistemelor marine de coastă și a activităților tradiționale de pescuit și la supraviețuirea comunităților de pescari;

T.  întrucât pescuitul de coastă la scară mică și pescuitul artizanal au caracteristici foarte diferite de la o țară la alta și de la o coastă la alta;

U.  întrucât nu poate fi trecut cu vederea faptul că pescuitul la scară mică este important pentru protejarea limbilor minoritare în regiunile de coastă izolate;

V.  întrucât nivelul de asociere și de organizare a persoanelor care desfășoară activități de pescuit la scară mică este insuficient și inegal în diferitele state membre;

W.  întrucât articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se referă la necesitatea de a promova politici specifice regiunilor ultraperiferice, în special în domeniul pescuitului;

1.  consideră că pescuitul la scară mică include pescuitul artizanal și anumite tipuri de pescuit costier, culegerea de scoici și alte activități de acvacultură extensivă tradițională, cum ar fi reproducerea naturală a moluștelor în apele de coastă;

2.  subliniază faptul că, datorită caracteristicilor și importanței sale în cadrul sectorului, pescuitul la scară mică joacă un rol important în realizarea a ceea ce ar trebui să constituie obiectivele fundamentale ale oricărei politici în domeniul pescuitului, garantând aprovizionarea cu pește a publicului și dezvoltarea comunităților de coastă, promovarea ocupării forței de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai pentru persoanele care desfășoară activități de pescuit, precum și durabilitatea și conservarea corespunzătoare a resurselor;

3.  consideră că particularitățile domeniului pescuitului la scară mică nu ar trebui în niciun caz utilizate ca pretext pentru a exclude acest segment din cadrul general al PCP, deși această politică ar trebui să fie suficient de flexibilă pentru a permite sistemelor de gestionare să fie adaptate caracteristicilor și problemelor specifice ale pescuitului artizanal;

4.  subliniază că particularitățile pescuitului la scară mică variază foarte mult de la un stat membru la altul și că alegerea celui mai mic numitor comun a fost rareori o abordare constructivă în ceea ce privește procesul decizional european;

5.  consideră că punctul de plecare ar trebui să fie o definiție generică a pescuitului artizanal care să nu permită ca existența unor circumstanțe extrem de diferite în sectorul pescuitului, în funcție de zonele de pescuit, de tipul stocurilor de pescuit și de orice alte caracteristici specifice pentru o anumită zonă locală, să aibă drept rezultat neîndeplinirea obiectivelor de simplificare, de claritate legislativă și de nediscriminare; consideră, de asemenea, că PCP ar trebui să includă măsuri care să permită un grad de flexibilitate în cazurile dovedite științific în care pescuitul nu ar fi posibil fără anumite ajustări aduse normelor generale;

6.  atrage atenția asupra necesității de a ține cont de studiile științifice existente privind pescuitul la scară mică; constată că unele dintre aceste studii prezintă propuneri pentru definirea „pescuitului la scară mică”, cum este cazul proiectului PRESPO pentru dezvoltarea durabilă a pescuitului artizanal în zona atlantică, care propune o abordare bazată pe descriptori numerici în scopul definirii și segmentării flotei europene de pescuit artizanal;

7.  consideră că definiția pescuitului la scară mică ar trebui să ia în considerare o serie de caracteristici naționale și regionale și de diferențele din punctul de vedere al guvernanței care să includă, printre altele, aspecte precum respectul pentru o tradiție artizanală înrădăcinată în mediul local, cu implicarea familiei, atât în ceea ce privește dreptul de proprietate, cât și activitățile desfășurate de întreprinderile de pescuit; subliniază că este important să se formuleze criterii flexibile de definire, care să fie sau să poată fi combinate și adaptate în mod echilibrat la diversitatea pescuitului la scară mică în Uniunea Europeană;

Gestionarea de proximitate

8.  consideră că modelul supracentralizat de gestionare a pescuitului pe care s-a bazat PCP în ultimii 30 de ani a fost un eșec și că reforma actuală trebuie să aibă ca rezultat o descentralizare semnificativă; este de părere că reforma politicii comune în domeniul pescuitului trebuie să ofere condiții care să permită menținerea specificităților locale, regionale și naționale; subliniază faptul că gestionarea de proximitate, bazată pe cunoștințe științifice și pe consultarea și participarea sectorului la definirea, punerea în aplicare, gestionarea și evaluarea în comun a politicilor, este soluția optimă de gestionare pentru necesitățile pescuitului la scară mică și oferă cele mai mari stimulente pentru un comportament preventiv în rândul pescarilor;

9.  consideră că, în cadrul unei viitoare politici comune în domeniul pescuitului descentralizate și regionale, consiliile consultative regionale (CCR) ar trebui să aibă un rol mult mai important;

10.  consideră că este vital să se consolideze rolul comitetelor consultative și să se ia în considerare colaborarea și managementul în comun al resurselor, făcând astfel posibilă păstrarea caracterului acestor comitete, sporindu-le totodată valoarea, astfel încât să devină un forum de management fără competențe decizionale, la care ar participa părțile interesate din sector și ONG-uri, și făcând, de asemenea, posibilă abordarea aspectelor orizontale legate de problema specială a pescuitului artizanal;

11.  consideră că impunerea unui model unic de management pentru toate statele membre, cum este cazul concesiunilor de pescuit transferabile (CPT), nu reprezintă o soluție adecvată, având în vedere diversitatea accentuată care caracterizează pescuitul în UE;

12.  consideră că este avantajos ca statele membre și/sau a regiunile să dispună de diferite modele de gestionare a pescuitului în cadrul unui sistem voluntar, pe baza căruia să aibă libertatea de a face alegeri specifice în cadrul unei PCP regionalizate;

13.  respinge cu fermitate aplicarea obligatorie a CPT pentru orice tip de flotă; consideră că decizia privind adoptarea sau nu a acestui sistem și segmentele de flotă care urmează a participa la acesta ar trebui să fie lăsată la latitudinea statelor membre, de acord cu regiunile competente, ținând cont de diversitatea situațiilor și de opiniile părților interesate; consideră că statele membre pot deja introduce un sistem de concesiuni de pescuit transferabile în legislația lor națională;

14.  atrage atenția asupra faptului că sistemul de CPT nu poate fi considerat drept o măsură infailibilă pentru rezolvarea problemelor legate de pescuitul excesiv și de capacitățile excedentare; subliniază faptul că o abordare bazată pe reglementare, prin care să se realizeze ajustările necesare ale capacității de pescuit, reprezintă în toate cazurile o alternativă posibilă la o abordare bazată pe piață;

15.  consideră că, odată stabilite obiectivele generale de gestionare, ar trebui să se acorde statelor membre și regiunilor competente flexibilitatea de a decide cu privire la cele mai adecvate modalități de management pentru atingerea acestor obiective în cadrul regionalizării, în special în ceea ce privește dreptul de acces la resursele piscicole, luând în considerare particularitățile flotelor, sectorului pescuitului și resurselor;

16.  ia act de importanța asigurării implicării tuturor părților interesate în dezvoltarea politicilor privind pescuitul de coastă la scară mică și pescuitul artizanal;

17.  atrage atenția asupra importanței luării în considerare nu doar a cantității flotelor, ci și a impactului cumulativ asupra resurselor, precum și a selectivității și durabilității metodelor de pescuit; consideră că viitoarea PCP ar trebui să stimuleze sporirea sustenabilității flotei din punct de vedere economic, social și al mediului (gradul de întreținere și de siguranță, condițiile de trai, condițiile de muncă, eficiența energetică și depozitarea peștelui etc.), acordând prioritate segmentelor și operatorilor care folosesc tehnici și echipamente de pescuit selective cu un impact mai redus asupra resurselor și mediului marin și care prezintă beneficii mai mari, din punctul de vedere al creării de locuri de muncă și al calității acestora, pentru comunitățile în care își desfășoară activitatea; sprijină un echilibru durabil între protejarea resurselor piscicole existente în regiunile maritime și protejarea structurii socioeconomice locale, care depinde de activitățile de pescuit și de culegere de scoici;

Caracteristicile flotei

18.  respinge o reducere generală și nediscriminatorie a capacității flotei și subliniază faptul că, dacă este necesar, nu poate fi adaptată în mod exclusiv și obligatoriu pe baza criteriilor de piață; consideră că aceste adaptări trebuie să se bazeze pe o abordare ecosistemică, în care deciziile specifice legate de gestionarea flotelor de dimensiuni reduse sunt luate la nivel regional, respectând principiul subsidiarității, asigurând un regim de pescuit adaptat, care acordă prioritate accesului la resurse și care protejează flotele de dimensiuni reduse, asigurând implicarea comunităților; solicită efectuarea fără întârziere a unui studiu cu privire la capacitatea flotelor din Uniunea Europeană;

19.  respinge o reducere generală a capacității unei anumite flote determinată în mod exclusiv și obligatoriu de criteriile de piață și impusă de aplicarea posibilă și nedorită a concesiunilor de pescuit transferabile;

20.  subliniază importanța continuării cercetării în domeniul coeziunii sociale, economice și teritoriale; subliniază că sunt necesare statistici și indicatori la nivel european care să prezinte date fiabile și suficient de pertinente în domeniul socio-economic, științific și cel legat de mediu, inclusiv o evaluare generală a stocurilor de pește și a capturilor, atât privind pescuitul profesional, cât și cel de agrement și solicită punerea la dispoziție a unor resurse suficiente în acest scop; consideră că aceste date ar trebui să reflecte, de asemenea, toate diferențele geografice, culturale și regionale;

21.  îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare a capacității flotei UE, astfel încât să permită luarea celor mai bune decizii;

22.  invită Comisia să monitorizeze și să adapteze plafoanele pentru capacitățile de pescuit ale flotelor statelor membre, astfel încât acestea să fie în conformitate cu date fiabile și să se ia în considerare progresele tehnice;

23.  subliniază că gestionarea pescuitului la scară mică devine mai exigentă și ridică mai multe probleme, dat fiind numărul ridicat al navelor implicate și diversitatea tehnicilor și activităților de pescuit; subliniază că disponibilitatea informațiilor este esențială pentru gestionarea eficientă și că sunt necesare informații mai numeroase și mai precise privind pescuitul la scară mică;

24.  îndeamnă Comisia să colaboreze cu statele membre, cu consiliile consultative regionale și cu părțile interesate pentru a îmbunătăți caracterizarea pescuitului la scară mică și să cartografieze distribuția sa în UE, utilă în gestionarea activităților de pescuit; îndeamnă în special Comisia, în colaborare cu statele membre, să efectueze un studiu exhaustiv și riguros privind dimensiunile, caracteristicile și distribuția diferitelor segmente ale pescuitului la scară mică, analizând cât se poate de exact locurile, perioadele și modalitățile de pescuit în vederea identificării segmentelor flotei unde există capacitate excedentară și a cauzelor acesteia;

25.  subliniază faptul că, în prezent, Comunitatea cofinanțează cel mult 50 % din bugetul pentru colectarea, prelucrarea și distribuirea datelor biologice, buget care este utilizat pentru sprijinirea gestionării bazate pe cunoaștere; în consecință, solicită Comunității să își intensifice eforturile în acest domeniu prin creșterea nivelului maxim admisibil pentru cofinanțare;

26.  semnalează necesitatea de a aprofunda înțelegerea situației actuale a pescuitului de agrement și a dezvoltării sale, inclusiv a impactului economic, social și de mediu al acestuia; atrage atenția asupra situațiilor în care pescuitul de agrement își depășește domeniul de aplicare și concurează în mod neloial cu pescuitul profesional în capturarea și comercializarea peștelui, cauzând reducerea cotei de piață la nivel local și regional și scăderea prețurilor pe piață la prima vânzare a peștelui;

Măsuri de sprijin

27.  recunoaște că noul FEPAM a fost conceput astfel încât să permită sectoarelor în care își desfășoară activitatea flotele de coastă și artizanale să obțină finanțare; recunoaște că, pe baza cadrului general facilitat de FEPAM, statele membre trebuie să își stabilească prioritățile de finanțare pentru a răspunde problemelor specifice ale acestui segment și pentru a sprijini gestionarea locală durabil a sectoarelor pescuitului în cauză;

28.  susține necesitatea menținerii unui fond bazat pe principiul unui sprijin sporit pentru activitățile cofinanțate în regiunile ultraperiferice, precum și a păstrării instrumentelor specifice de compensare a costurilor suplimentare legate de activitățile de pescuit și de distribuția produselor de pescuit, luând în considerare limitele structurale care afectează sectorul pescuitului în aceste regiuni;

29.  subliniază faptul că, având în vedere situația precară și declinul anumitor comunități de coastă care depind de pescuit, precum și lipsa alternativelor de diversificare economică, instrumentele, fondurile și mecanismele existente ar trebui să fie consolidate, astfel încât să asigure coeziunea în ceea ce privește ocuparea locurilor de muncă și sustenabilitatea ecologică; consideră că acest lucru ar trebui să fie recunoscut în mod special în cadrul noii politici comune în domeniul pescuitului și al noului cadru financiar multianual; subliniază, de asemenea, necesitatea de a pune accent pe intensificarea cogestiunii și a implicării sectorului pescuitului artizanal în luarea deciziilor, prin promovarea strategiilor locale și regionale și a cooperării transfrontaliere în acest domeniu, cuprinzând proiecte de dezvoltare, cercetare și formare cu finanțare adecvată prin FEPAM, FSE și FEDER;

30.  solicită statelor membre să ia în considerare importanța rolului economic, social și cultural al femeilor în industria pescuitului, astfel încât acestea să poată avea acces la prestațiile sociale; semnalează faptul că participarea activă a femeilor la diferitele activități din domeniul pescuitului contribuie, pe de o parte, la păstrarea tradițiilor culturale și a practicilor specifice și, pe de altă parte, la supraviețuirea comunităților, garantând astfel protecția diversității culturale a acestor regiuni;

31.  consideră că normele privind punerea în aplicare a viitorului FEPAM ar trebui să facă posibilă finanțarea unor acțiuni, îndeosebi în următoarele domenii:

32.  subliniază că accesul la fondurile din viitorul FEPAM ar trebui să favorizeze mai degrabă proiecte cu soluții integrate care să aducă beneficii comunităților de coastă în ansamblu, și nu proiecte care să aducă beneficii unui număr mic de operatori; consideră că accesul la fondurile FEPAM ar trebui să fie garantat pentru pescari și familiile lor, nu doar pentru proprietarii de nave;

33.  subliniază că organizarea comună a piețelor (OCP) pentru produsele pescărești și de acvacultură ar trebui să contribuie la asigurarea unei performanțe superioare a pescuitului la scară mică, la stabilitatea piețelor, la îmbunătățirea comercializării produselor pescărești și la creșterea valorii lor adăugate; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea eliminării instrumentelor publice existente în materie de reglementare a piețelor, a organismelor publice de reglementare și a metodelor de sprijin pentru depozitarea pe uscat și solicită o reformă ambițioasă, care să consolideze instrumentele organizării comune a piețelor, pentru a-și atinge obiectivele;

34.  propune crearea unei etichete europene ca recompensă pentru produsele obținute din pescuitul la scară mică care respectă principiile PCP, în vederea încurajării bunelor practici;

35.  susține crearea unor mecanisme care să asigure recunoașterea așa-numitelor externalități generate de pescuitul la scară mică, neremunerate de piață, atât la nivelul mediului, cât și la nivelul coeziunii economice și sociale a comunităților costiere;

36.  consideră importantă promovarea unei distribuiri echitabile și corespunzătoare a valorii adăugate în cadrul întregului lanț de valori;

37.  solicită monitorizarea strictă și certificarea produselor pescărești importate din țări terțe pentru a garanta că acestea provin dintr-un pescuit sustenabil și că îndeplinesc aceleași cerințe pe care trebuie să le respecte producătorii din Uniune (de exemplu, cu privire la etichetare, la trasabilitate, la reglementările fitosanitare și la dimensiunile minime);

38.  sprijină crearea (în cadrul FEPAM sau al altor instrumente) a unor mecanisme specifice și temporare de sprijin, care să fie puse în aplicare în situații de urgență, de exemplu, în cazul dezastrelor naturale sau cauzate de om (scurgerile de petrol, poluarea apelor etc.), oprirea activităților de pescuit ca urmare a planurilor de refacere sau restructurare a stocurilor sau creșterea bruscă pe termen scurt a prețurilor la combustibili;

39.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a se asigura că femeile beneficiază de o remunerație egală, precum și de alte drepturi sociale și economice, inclusiv de o asigurare, care să acopere riscurile la care acestea sunt expuse ca urmare a activităților desfășurate în sectorul pescuitului, și de recunoașterea ca boli profesionale a afecțiunilor specifice;

40.  recunoaște că interzicerea temporară a pescuitului, cunoscută, de asemenea, ca perioadă de repaus biologic, reprezintă un mijloc important și atestat de conservare a resurselor piscicole și un instrument esențial pentru gestionarea sustenabilă a activităților de pescuit specifice; recunoaște că impunerea unor interdicții asupra pescuitului în timpul fazelor critice specifice din ciclul de viață al unei specii permite ca stocurile să se dezvolte într-un mod care este compatibil cu pescuitul în afara perioadei de repaus; susține că, în aceste condiții, compensarea financiară a pescarilor în cursul perioadei de inactivitate, și anume prin FEPAM, este echitabilă și necesară;

41.  solicită Comisiei și statelor membre să analizeze modurile de discriminare pozitivă a pescuitului la scară mică în defavoarea pescuitului la scară largă și flotelor mai intens industrializate, asigurând gestionare eficientă și durabilă a pescuitului în ansamblu; consideră că separarea spațială a diferitelor tehnici de pescuit, stabilind astfel regiunile rezervate exclusiv pescuitului la scară mică, reprezintă una dintre opțiunile care merită analizate;

42.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a stimula și obține o recunoaștere la scară mai largă, atât din punct de vedere juridic, cât și social, a activității femeilor în sectorul pescuitului și pentru a garanta că femeile care lucrează cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă în întreprinderile familiale sau care își ajută soții și contribuie astfel la sustenabilitatea economică proprie și a familiei beneficiază de recunoaștere legală sau că li se acordă beneficii sociale echivalente cu cele de care se bucură persoanele care desfășoară activități independente, în special prin aplicarea Directivei 2010/41/UE și pentru a le garanta drepturile sociale și economice, inclusiv egalitatea salarială, dreptul la indemnizația de șomaj în caz de întrerupere (temporară sau definitivă) a activității, dreptul la pensie, reconcilierea vieții profesionale cu viața privată, accesul la concediul de maternitate, accesul la asigurările sociale și la serviciile sanitare gratuite și la protecția securității și sănătății la locul de muncă, precum și alte drepturi sociale sau economice, inclusiv asigurări care să acopere riscurile care apar pe mare;

43.  își exprimă sprijinul pentru menținerea regimului de acces special în zona de 12 mile marine pentru activitățile de pescuit la scară mică;

44.  consideră necesară implicarea pescuitului la scară mică, în special, în schimburile legate de amenajarea spațiului în cadrul zonei de 12 mile marine, unde utilizările sunt, în general, mai numeroase – deseori, aceeași zonă în care se desfășoară activități de pescuit găzduiește turbine eoliene offshore, activități de extracție de agregate și zone marine protejate;

45.  atrage atenția că este necesară o mai mare implicare și participare a persoanelor care desfășoară activități de pescuit la scară mică în gestionarea, definirea și punerea în aplicare a politicilor în domeniul pescuitului; subliniază importanța acordării unui sprijin mai mare grupurilor și organizațiilor profesionale de pescari care doresc să împartă responsabilitatea pentru aplicarea PCP, în vederea descentralizării în continuare a acestei politici. îndeamnă toți operatorii din sectorul pescuitului la scară mică fie să se alăture organizațiilor de producători existente, fie să constituie noi organizații de producători;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor, guvernelor statelor membre, precum și consiliilor consultative regionale.

(1) JO L 358, 31.12.2002, p. 59. (2) JO L 223, 15.8.2006, p. 1. (3) JO C 286 E, 23.11.2006, p. 519. (4) JO C 300 E, 9.12.2006, p. 504. (5) JO C 295 E, 4.12.2009, p. 1. (6) Texte adoptate, P7_TA(2012)0052. (7) JO C 348 E, 21.12.2010, p. 15.