Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2114(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0367/2012

Texte depuse :

A7-0367/2012

Dezbateri :

PV 10/12/2012 - 23
CRE 10/12/2012 - 23

Voturi :

PV 11/12/2012 - 8.4
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0469

Texte adoptate
PDF 391kWORD 35k
Marţi, 11 decembrie 2012 - Strasbourg
Finanţarea comerţului şi a investițiilor pentru IMM-urile din UE: înlesnirea accesului la credite în vederea sprijinirii unei extinderi internaţionale
P7_TA(2012)0469A7-0367/2012

Rezoluţia Parlamentului European din 11 decembrie 2012 referitoare la finanțarea comerțului și a investițiilor pentru IMM-urile din UE: facilitarea accesului la credite pentru sprijinirea internaționalizării (2012/2114(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Europa globală: Concurența în lume – o contribuție la strategia UE pentru creștere și ocuparea forței de muncă” (COM(2006)0567),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o politică europeană globală în domeniul investițiilor internaționale” (COM(2010)0343),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Comerț, creștere și afaceri internaționale: Politica comercială – componentă cheie a strategiei UE 2020” (COM(2010)0612),

–  având în vedere Acordul privind barierele tehnice în calea comerțului (Acordul BTC), adoptat în 1994 ca parte a Rundei din Uruguay a negocierilor comerciale multilaterale pe baza GATT(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 3286/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 privind adoptarea procedurilor comunitare în domeniul politicii comerciale comune în vederea asigurării exercitării de către Comunitate a drepturilor care îi sunt conferite de normele comerțului internațional, în special de cele instituite sub egida Organizației Mondiale a Comerțului(2) (OMC) (Regulamentul privind obstacolele în calea comerțului),

–  având în vedere raportul UNCTAD pe 2011 privind investițiile la nivel mondial,

–  având în vedere rapoartele OCDE, OMC și UNCTAD privind comerțul din țările G20 și măsurile privind investițiile (perioada cuprinsă între jumătatea lunii octombrie 2010 și aprilie 2011),

–  având în vedere cadrul de politici referitor la investiții (CPI) al OCDE,

–  având în vedere Poziția sa din 13 septembrie 2011 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind aplicarea anumitor orientări în domeniul creditelor la export care beneficiază de sprijin public(3),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 13 octombrie 2005 referitoare la perspectivele relațiilor comerciale dintre UE și China(4), Rezoluția din 1 iunie 2006 referitoare la relațiile economice transatlantice dintre UE și SUA(5), Rezoluția din 28 septembrie 2006 referitoare la relațiile economice și comerciale dintre UE și India(6), Rezoluția din 12 octombrie 2006 referitoare la relațiile economice și comerciale dintre UE și țările Mercosur în vederea încheierii unui acord de asociere interregional(7), Rezoluția din 22 mai 2007 privind Europa globală - aspecte externe ale competitivității(8), Rezoluția din 19 iunie 2007 privind relațiile economice și comerciale dintre UE și Rusia(9), Rezoluția din 19 februarie 2008 privind strategia UE pentru ameliorarea accesului pe piețele externe pentru întreprinderile europene(10), Rezoluția din 24 aprilie 2008, intitulată „Spre o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului”(11), Rezoluția din 5 februarie 2009 referitoare la relațiile economice și comerciale cu China(12), Rezoluția din 26 martie 2009 referitoare la acordul de liber schimb UE-India(13), Rezoluția din 21 octombrie 2010 referitoare la relațiile comerciale ale UE cu America Latină(14), Rezoluția din 17 februarie 2011 referitoare la Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Coreea(15), Rezoluția din 6 aprilie 2011 referitoare la viitoarea politică europeană în domeniul investițiilor internaționale(16), Poziția Parlamentului European din 10 mai 2011 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții tranzitorii pentru acordurile bilaterale de investiții încheiate între state membre și țări terțe(17), Rezoluția din 11 mai 2011 referitoare la stadiul actual al negocierilor privind Acordul de liber schimb UE-India(18), Rezoluția din 11 mai 2011 referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Japonia(19), Rezoluția din 8 iunie 2011 referitoare la relațiile comerciale dintre UE și Canada(20) și Rezoluția din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia EUROPA 2020(21),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Consiliul European, intitulat „Raport 2011 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor – Angajarea partenerilor noștri economici strategici în ameliorarea accesului la piață: Priorități de acțiune privind eliminarea obstacolelor din calea comerțului” (COM(2011)0114),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2011 referitoare la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor(22),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Întreprinderi mici într-o lume mare - un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (COM(2011)0702),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Consiliul European, intitulat „Raport 2012 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor” (COM(2012)0070),

–  având în vedere raportul întocmit de Societatea Financiară Internațională/Banca Mondială, intitulat „Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World” (Climatul de afaceri în 2012: Desfășurarea de activități comerciale într-o lume mai transparentă), denumit în continuare „Indicele climatului de afaceri pentru 2012”,,

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2012 referitoare la atractivitatea investițiilor în Europa(23),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0367/2012),

A.  întrucât, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, politica comercială comună (PCC) include, în temeiul articolului 270 din TFUE, investițiile străine directe (ISD) și se află în competența exclusivă a UE; întrucât statele membre au dreptul să negocieze și să încheie acorduri bilaterale de investiții numai cu autorizația Uniunii; întrucât pentru toate acordurile comerciale și de investiții negociate de Comisie în numele Uniunii este necesară aprobarea Parlamentului;

B.  întrucât, potrivit raportului UNCTAD pentru 2011, UE este în continuare una dintre destinațiile principale pentru ISD; întrucât datele prezentate de Eurostat demonstrează însă că totalul investițiilor străine directe efectuate de UE-27 a scăzut cu 30% în 2008, cu încă 28% în 2009, iar în 2010 acesta a scăzut din nou, cu 62%;

C.  întrucât, potrivit Indicelui climatului de afaceri pentru 2012, statele membre reprezintă doar 40% (iar cele din zona euro numai 26%) din primele 35 de țări în ceea ce privește antreprenoriatul la nivel mondial;

D.  întrucât Comisia estimează că 99% dintre toate întreprinderile din UE sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), iar 92% dintre IMM-uri sunt microîntreprinderi care au între 1 și 9 angajați, 6,7 % sunt întreprinderi mici care au între 10 și 49 de angajați și 1,1 % sunt întreprinderi mijlocii care au între 50 și 249 de angajați; întrucât numărul IMM-urilor se ridică la 23 de milioane și reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii, asigurând două-treimi din numărul locurilor de muncă din sectorul privat;

E.  întrucât microîntreprinderile și IMM-urile sunt caracterizate de diversitate și au nevoi diferite care decurg din caracterul specific al sectorului industrial sau al serviciilor în care își desfășoară activitatea, statul membru sau chiar regiunea în care își desfășoară activitatea, mărimea acestora, modelul lor de afaceri, cultura antreprenorială și mediul de afaceri, fie că este internațional sau la nivelul pieței unice; întrucât acestea se confruntă cu dificultăți diferite în cursul ciclurilor de afaceri care le caracterizează;

F.  întrucât lipsa de finanțare, împreună cu un spirit antreprenorial mai slab decât în alte economii industrializate, este în continuare una dintre provocările principale cu care se confruntă întreprinderile din UE în materie de competitivitate și antreprenoriat și întrucât cadrul normativ fragmentat și birocrația persistente continuă să limiteze capacitatea IMM-urilor, în special pe cea a întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor, de a se adapta la o economie eficientă din punctul de vedere al energiei și al utilizării de resurse și de a se extinde către piețe ce se află dincolo de frontierele țării lor de origine, atât în cadrul pieței unice, cât și la nivel mondial;

G.  întrucât 44 % dintre IMM-uri au raportat o lipsă a informațiilor adecvate ca obstacol important în calea internaționalizării;

H.  întrucât reticența IMM-urilor europene de a-și dezvolta activitățile internaționale este cauzată în principal de lipsa de analiză sau de pre-analiză cu privire la posibilitățile de export;

I.  întrucât un număr considerabil de IMM-uri europene desfășoară activități de export la nivel internațional (25% din numărul total), și întrucât doar 13% dintre IMM-urile europene desfășoară activități de export în afara UE și doar 4% dintre IMM-urile inactive pe plan internațional au planuri concrete de începere a unor activități internaționale în viitorul apropiat; întrucât anumite IMM-uri nu pot fi internaționalizate din cauza profilului de afaceri și a mărimii acestora;

J.  întrucât doar 10% dintre microîntreprinderi utilizează cele peste 300 de programe de sprijin public care sunt disponibile deja și întrucât, din cauza numărului mare de programe de sprijin, IMM-urile se confruntă cu dificultăți în a identifica și a beneficia de asistența disponibilă în prezent;

K.  întrucât IMM-urile europene au fost afectate în mod deosebit de criza economică și financiară mondială și întrucât internaționalizarea lor în afara pieței unice ar trebui de asemenea promovată;

L.  întrucât, în mod constant, în ultimii doi ani, aproape o treime dintre IMM-urile care au solicitat un credit bancar nu au obținut niciun credit sau au obținut o sumă mai mică decât cea solicitată; întrucât cea mai mare rată de respingere a cererilor s-a înregistrat în rândul microîntreprinderilor;

M.  întrucât Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (PCI) a permis instituțiilor financiare să furnizeze o nouă finanțare în valoare de 30 de miliarde EUR pentru peste 315 000 de IMM-uri în perioada 2007-2013; și întrucât Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat împrumuturi pentru IMM-uri în valoare de aproximativ 40 de miliarde EUR, de care au beneficiat peste 210 000 de IMM-uri în perioada 2008-2011;

N.  întrucât noul Program pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME) propus de Comisie va asigura întreprinderilor și IMM-urilor un mecanism de garantare a împrumuturilor, oferind garanții pentru finanțarea datoriilor prin împrumuturi obișnuite, împrumuturi subordonate și participative sau leasing, în vederea reducerii dificultăților specifice cu care se confruntă IMM-urile la accesarea finanțării pentru dezvoltarea lor, va oferi securitizarea portofoliilor de credite acordate IMM-urilor, destinate să mobilizeze finanțarea suplimentară a datoriilor IMM-urilor, și se va desfășura în perioada 2014-2020, beneficiind de un buget planificat de 2,5 miliarde EUR;

O.  întrucât experiența dobândită de statele membre din politicile care au sprijinit internaționalizarea IMM-urilor și a microîntreprinderilor, precum și cea a instituțiilor societăților civile (camere de comerț, asociații ale angajatorilor etc.) constituie un ansamblu extraordinar de lecții învățate în vederea elaborării de noi politici eficiente și de succes în acest domeniu;

P.  întrucât orice politică demarată la scară europeană, de sprijinire a IMM-urilor, ar trebui să fie subsidiară, suplimentară și complementară celei existente, să ofere o valoare adăugată europeană, să evite duplicările și suprapunerile cu programele existente la nivel național, regional și local și să obțină coordonarea programatică și operațională optimă;

Q.  întrucât rapoartele privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor întocmite de Comisie prezintă exemple de cazuri în care accesul UE pe piețele diferitor țări din lume, inclusiv ale unor economii industrializate, ale unor economii emergente importante din cadrul OMC, este îngreunat într-o mai mare măsură de diverse bariere netarifare (BNT) decât de tarifele comerciale care sunt eliminate treptat în mod substanțial odată cu avansul globalizării; întrucât normele OMC interzic barierele netarifare nejustificate;

R.  întrucât UE, ori de câte ori este necesar, trebuie să își sprijine și să apere în mod activ industriile și întreprinderile, inclusiv IMM-urile, împotriva încălcării de către partenerii săi comerciali a normelor convenite și a standardelor și principiilor OMC, utilizând toate mijloacele adecvate și proporționale; întrucât utilizarea mecanismelor multilaterale și bilaterale de soluționare a litigiilor și, în special, a instrumentelor de protecție comercială (IPC) comptabile cu normele OMC ar trebui să constituie o măsură de ultimă instanță;

S.  întrucât incertitudinea juridică a investițiilor constituie un factor-cheie de descurajare pentru internaționalizarea IMM-urilor, un cadru legal cu partenerii noștri comerciali în vederea garantării securității juridice fiind absolut esențial; întrucât UE trebuie să apere interesele societăților europene, în special pe cele ale IMM-urilor, împotriva încălcării securității juridice a investițiilor în țări din afara UE,

1.  îndeamnă Comisia și, atunci când este cazul, statele membre, să promoveze participarea IMM-urilor, iar, în cazurile relevante, și a microîntreprinderilor, la piețele globale, prin adoptarea de măsuri adecvate care să permită internaționalizarea acestora și, în special, integrarea lor ulterioară pe piața unică a UE, inclusiv un acces mai ușor la capital și la informații actualizate în mod regulat privind oportunitățile de afaceri în străinătate, precum și IPC eficiente pentru a le asigura protecția cuvenită împotriva dumping-ului și a subvențiilor incorecte și pentru a proteja concurența loială cu țările terțe, garantând în același timp protecția drepturilor omului, a drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sociale și de mediu în țările terțe;

2.  constată că IMM-urile se confruntă de asemenea cu dificultăți, ca urmare a scăderii înregistrate la nivelul cererii interne din cauza crizei economice;

I.Accesul la informații

3.  subliniază că este necesar să se îmbunătățească colectarea de date la nivelul întreprinderilor pentru a face cunoscute nevoile microîntreprinderilor și IMM-urilor, pentru a face schimb de bune practici și pentru a oferi acestora un sprijin mai bine adaptat atât la nivel național, cât și la nivelul UE; de asemenea, solicită să se efectueze în mod regulat analize privind costurile și beneficiile pentru a se evalua eficacitatea acestui sprijin, punându-se accentul pe sporirea capacității de inovare și a competitivității microîntreprinderilor și IMM-urilor atât pe piața unică, cât și la nivel mondial;

4.  subliniază necesitatea, în primul rând, a unui exercițiu de inventariere pentru a identifica programele de sprijin existente și pe cele care lipsesc, la nivel național și la nivelul UE, în vederea evitării suprapunerilor sau a lacunelor, integrând furnizorii de servicii și strategiile de sprijin existente în cooperare cu agențiile naționale; încurajează autoritățile din statele membre să creeze baze de date online unice ale surselor de finanțare naționale și regionale;

5.  subliniază necesitatea evaluării pieței disponibile pentru internaționalizarea din ce în ce mai mare și promovarea pe viitor a dezvoltării IMM-urilor în cadrul pieței interne și consideră dezvoltarea IMM-urilor în cadrul pieței interne la fel de importantă ca dezvoltarea IMM-urilor în străinătate;

6.  consideră că, pentru competitivitatea și creșterea economică în UE, este esențial să se creeze o rețea, ca parte a unei platforme digitale, care să reunească centrele de asistență pentru IMM-uri, camerele de comerț, agențiile de credite la export (ACE), asociațiile comerciale de la nivel național și Comisia pentru a le oferi întreprinderilor din UE, în special exportatorilor și importatorilor, informații exacte, prompte și ușor de utilizat pe baza principiului „ghișeului unic”, astfel încât acestea să poată beneficia pe deplin de noua politică comercială comună a Uniunii;

II.  Accesul la capital

7.  subliniază că dificultățile recurente legate de accesul la capital reprezintă unul dintre factorii principali care împiedică internaționalizarea IMM-urilor; invită administrațiile naționale să sprijine IMM-urile prin intermediul creditelor la export care beneficiază de sprijin public, fără a distorsiona concurența pe teritoriul UE, precum și să aloce fonduri suficiente destinate IMM-urilor (de exemplu, împrumuturi speciale, cofinanțare și capital de risc) cu scopul de a le ajuta să depășească reducerea de către bănci a volumului de investiții și a activităților cu efect de levier; subliniază că această finanțare ar trebui acordată IMM-urilor care desfășoară deja activități de export și care sunt în măsură să prezinte un plan de afaceri viabil pentru îmbunătățirea sau consolidarea cotei lor actuale pe piață și pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri;

8.  consideră că, pentru a sprijini economia UE, nu ar trebui trecută cu vederea nici acordarea de sprijin pentru întreprinderile nou-înființate care oferă bunuri și servicii inovatoare și pentru IMM-urile care au nevoie de investiții inițiale, fie atunci când își desfășoară activitatea pe piața unică, fie când își doresc să se extindă prin internaționalizare;

9.  solicită, prin urmare, administrațiilor naționale să ajute IMM-urile, explorând posibilitatea creării, printre altele, a unor fonduri de investiții pentru IMM-uri în care orice cetățean european să-și poată investi economiile;

10.  solicită realizarea conformității creditelor la export care beneficiază de sprijin public cu orientările OCDE și sprijinirea de către acestea a proiectelor care respectă standardele internaționale de mediu și de muncă;

11.  solicită ca sprijinul pus la dispoziția IMM-urilor pentru a le asigura acces la capital să fie modulat în funcție de cererile specifice ale fiecărui IMM în vederea evitării unei strategii universale; observă, în acest sens, că acest sector din UE manifestă o gamă largă de profiluri comerciale și de necesități, care reflectă mărimea, structura, domeniul de activitate și amplasarea geografică a IMM-urilor;

12.  consideră că este nevoie stringentă de o strategie integratoare pentru finanțarea comerțului, care să aibă ca scop stimularea internaționalizării IMM-urilor; consideră că UE ar trebui să promoveze și să sprijine în mod proactiv măsurile de stimulare a dezvoltării IMM-urilor în sectoare strategice, în special atunci când este vorba de activități de producție cu valoare adăugată ridicată, care oferă un avantaj comercial față de economiile emergente și creează locuri de muncă de înaltă calitate pentru cetățenii europeni; prin urmare, subliniază necesitatea de a identifica piețe de nișă promițătoare și de a stimula dezvoltarea acestora;

13.  invită Comisia să analizeze piața investitorilor providențiali și celelalte piețe similare din întreaga lume în vederea consolidării capacității managerilor de rețele de investitori providențiali din UE și învățării din experiența acestora; încurajează băncile și alte instituții financiare să furnizeze clienților lor de tip IMM-uri informații actualizate în mod regulat cu privire la instrumentele financiare disponibile, inclusiv rețele de sprijin pentru IMM-uri și de investitori providențiali; solicită Comisiei să furnizeze informații relevante în acest sens;

14.  recunoaște existența la nivel național a unor sisteme bine stabilite și experimentate de sprijin pentru IMM-uri care oferă acces la creditele la export prin ECA și consideră rezonabilă acordarea în continuare a acestui sprijin; cu toate acestea, este de părere că, pe termen mediu, instituirea unui sprijin sistematic în ceea ce privește creditele la export la nivelul UE, instituind în același timp un mecanism de export/import care să ofere IMM-urilor un sprijin suplimentar prin intermediul ECA pe baza celei mai bune practici naționale, necesită dezbateri suplimentare; consideră că acest sprijin suplimentar ar putea eventual include împrumuturi cu rată a dobânzii preferențială și împrumuturi cu o rată a dobânzii fixă, capital circulant pe termen scurt și mijloace de refinanțare, finanțare în contul capitalului propriu și soluții legate de asigurarea activității comerciale;

15.  atrage atenția asupra măsurilor juridice și normative ce trebuie luate pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la garanții, mai exact:

   reducerea obstacolelor din calea înregistrării proprietății (de exemplu, prin crearea de birouri de credit);
   reducerea costurilor suportate de creditori în legătură cu executarea obligațiilor și sporirea calității globale a informațiilor financiare referitoare la IMM-uri pentru a le spori bonitatea în ochii creditorilor;

16.  subliniază nevoia de a oferi IMM-urilor asistență financiară și tehnică axată pe studii de piață, consultare privind finanțarea proiectelor și a activităților de export, consiliere juridică (de exemplu, privind clauzele de exceptare sau sancțiunile pentru plățile întârziate sau pentru neplată), obligațiile vamale și fiscale, combaterea contrafacerii și prezentarea întreprinderilor la târgurile profesionale și la evenimentele de stabilire a contactelor comerciale (de exemplu, pentru a găsi distribuitori într-o țară terță);

17.  insistă asupra faptului că este necesar totodată să se acorde atenție eliminării obstacolelor din calea microîntreprinderilor în ceea ce privește accesul la credite; subliniază rolul benefic al împrumuturilor mici care le permit acestor întreprinderi să -și demareze activitatea; repetă faptul că, și în cazul în care este vorba despre o piață de nișă, cuantumuri mici de investiții străine directe pot de asemenea impulsiona inițiative comerciale în rândul cetățenilor, generând creștere economică și dezvoltare durabilă la nivel local (de exemplu, prin dezvoltarea activităților de artizanat);

18.  solicită să se intensifice parteneriatele de tip public-privat în ceea ce privește acordarea de finanțare inițială și capital de risc pentru microîntreprinderile și IMM-urile din UE, repartizându-se în același timp riscul comercial; subliniază, în acest sens, rolul pozitiv pe care îl pot juca instituțiile de microfinanțare și fondurile de antreprenoriat social în dezvoltarea oportunităților comerciale care au, printre altele, obiective sociale, etice și de mediu puternice;

III.  Recomandări privind acțiuni concrete

19.  solicită să se depună eforturi la nivel național și la nivelul UE în vederea simplificării climatului de afaceri pentru IMM-uri, în strânsă colaborare cu asociațiile de IMM-uri din UE, cu camerele de comerț și de industrie, precum și cu alte părți interesate, pentru a sprijini reducerea birocrației și internaționalizarea IMM-urilor;

20.  îndeamnă statele membre să creeze servicii unice de asistență pentru întreprinderi la nivel local, care să fie gestionate în cooperare cu întreprinderile din UE, astfel încât IMM-urile să primească, în propria limbă și pentru utilizare imediată, informații cu privire la oportunitățile de export/import, obstacolele existente în calea comerțului (atât tarifare, cât și netarifare), protecția investițiilor, dispozițiile în vigoare în materie de soluționare a litigiilor și la concurenți, și să cunoască și să înțeleagă practicile culturale și umane de pe piețele terțe;

21.  solicită, în acest sens, dezvoltarea unei rețele între IMM-uri și marile întreprinderi europene pentru ca IMM-urile să beneficieze de expertiza și de capacitatea acestora în materie de export și inovare;

22.  invită Comisia să stimuleze schimburile între managerii IMM-urilor din UE și din țările terțe care să funcționeze după modelul programului „Erasmus pentru tineri antreprenori”, existent la ora actuală la nivelul Uniunii Europene;

23.  subliniază necesitatea consolidării cooperării dintre IMM-urile europene și întreprinderile din țări terțe în vederea facilitării accesului pe piață, precum și integrării pe piețele din țările terțe;

24.  invită Comisia și statele membre să sensibilizeze mai mult IMM-urile cu privire la acordurile comerciale în curs de negociere și la perspectivele de investiții internaționale care se deschid în favoarea IMM-urilor;

25.  încurajează întreprinderile și exportatorii din UE să recurgă activ la IPC, cum ar fi plângerile depuse în temeiul Regulamentului privind obstacolele în calea comerțului sau plângerile înregistrate în baza de date privind accesul la piață pentru a informa Comisia cu privire la daunele substanțiale rezultate în urma existenței obstacolelor comerciale și pentru a-i permite, dacă este cazul, să demareze din oficiu anchete pentru luarea de măsuri antidumping și măsuri compensatorii, în strânsă colaborare cu industria, astfel încât să reducă la minimum riscul producerii unor acțiuni de retorsiune;

26.  consideră că protejarea eficace a IMM-urilor de practicile comerciale neloiale ale statelor partenere ale UE este la fel de importantă ca sprijinirea IMM-urilor care doresc să se lanseze pe plan internațional; consideră că internaționalizarea și protecția sunt două fețe ale aceleiași monede în procesul de globalizare;

27.  invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de îmbunătățirea accesului IMM-urilor la proceduri antidumping și antisubvenție în momentul reformării instrumentelor de protecție comercială ale UE;

28.  solicită Comisiei să implice IMM-urile în elaborarea de standarde internaționale (de exemplu, de standarde ISO), deoarece modificarea cadrului normativ le afectează direct rentabilitatea; insistă că abordarea barierelor netarifare nejustificate trebuie privită ca una dintre prioritățile absolute ale Comisiei, în special prin armonizarea normelor tehnice pe baza standardelor internaționale aplicabile;

29.  invită Comisia să trateze aceste probleme larg răspândite și persistente în toate acordurile comerciale multilaterale și bilaterale, în special în acordurile de liber schimb încheiate atât cu țările industrializate, cât și cu economiile emergente, și să se asigure că, în cadrul OMC, se acordă cel puțin la fel de multă atenție barierelor netarifare ca și eliminării tarifelor;

30.  regretă lipsa unor mijloace concrete puse la dispoziția întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, pentru a lupta cu eficacitate împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI); salută decizia Comisiei de a propune o revizuire a directivei privind punerea în aplicare a DPI; invită Comisia și statele membre să apere mai bine DPI în cadrul tuturor organizațiilor multilaterale relevante (OMC, Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale);

31.  subliniază că IMM-urile sunt vulnerabile la fluctuațiile de preț; prin urmare, solicită Comisiei să facă demersuri active la nivelul UE și al forurilor internaționale precum G20 în vederea abordării speculațiilor financiare în ceea ce privește alimentele și materiile prime, care au efecte negative;

32.  invită Uniunea să valorifice pe deplin oportunitățile de investiții ce există pentru IMM-urile din UE, care decurg din politica de vecinătate a UE, axându-se în special pe investițiile transfrontaliere în țările din cadrul parteneriatelor din sudul și estul Mării Mediterane; subliniază că oportunitățile de investiții în aceste zone ar trebui să contribuie în mod substanțial la satisfacerea nevoilor socioeconomice ale populațiilor țărilor în cauză și la promovarea dezvoltării economice sustenabile, a cooperării regionale mai aprofundate și a stabilității regionale;

33.  consideră că Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia ar trebui să dezvolte sinergii pentru a consolida și mai mult diplomația comercială a Uniunii la nivel mondial;

34.  solicită UE să dezvolte o politică industrială comună ambițioasă, fondată pe promovarea cercetării și inovării, care să beneficieze de finanțări inovatoare cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor (project bonds) și să sprijine dezvoltarea IMM-urilor prin intermediul accesului la contracte de achiziții publice pentru a-și menține competitivitatea în fața actorilor majori din domeniul industriei și cercetării;

o
o   o

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/17-tbt.pdf
(2) JO L 349, 31.12.1994, p. 71.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0363.
(4) JO C 233 E, 28.9.2006, p. 103.
(5) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 235.
(6) JO C 306 E, 15.12.2006, p. 400.
(7) JO C 308 E, 16.12.2006, p. 182.
(8) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 128.
(9) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 95.
(10) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 16.
(11) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 77.
(12) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 132.
(13) JO C 117 E, 6.5.2010, p. 166.
(14) JO C 70 E, 8.3.2012, p. 79.
(15) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 113.
(16) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 34.
(17) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 203.
(18) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 13.
(19) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 19.
(20) Texte adoptate, P7_TA(2011)0257.
(21) Texte adoptate, P7_TA(2011)0412.
(22) Texte adoptate, P7_TA(2011)0565.
(23) Texte adoptate, P7_TA(2012)0275.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate