Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/2176(INL)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0009/2012

Texte depuse :

A7-0009/2012

Dezbateri :

PV 11/12/2012 - 4
CRE 11/12/2012 - 4

Voturi :

PV 11/12/2012 - 8.11
CRE 11/12/2012 - 8.11
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0476

Texte adoptate
PDF 366kWORD 33k
Marţi, 11 decembrie 2012 - Strasbourg
Sistemul jurisdicţional pentru litigiile în materie de brevete
P7_TA(2012)0476A7-0009/2012

Rezoluţia Parlamentului European din 11 decembrie 2012 referitoare la sistemul jurisdicțional pentru litigiile în materie de brevete (2011/2176(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar(1),

–  având în vedre propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet (COM(2011)0215),

–  având în vedere propunerea de Regulament al Consiliului de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere (COM(2011)0216),

–  având în vedere Avizul 1/09 al Curții de Justiție din 8 martie 2011(2),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0009/2012),

A.  întrucât existența unui sistem de brevetare eficient în Europa este o condiție preliminară necesară pentru stimularea creșterii economice prin inovare și pentru sprijinirea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, pentru a face față crizei economice și concurenței internaționale;

B.  întrucât, în conformitate cu Decizia 2011/167/UE a Consiliului de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Franța, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit au fost autorizate să instituie între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar, prin aplicarea dispozițiilor relevante din tratate;

C.  întrucât, la 13 aprilie 2011, în temeiul deciziei de autorizare a Consiliului, Comisia a adoptat o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de implementare a cooperării în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet și o propunere de regulament al Consiliului de implementare a cooperării în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere;

D.  întrucât, la 8 martie 2011, Curtea de Justiție și-a dat avizul privind propunerea referitore la Tribunalul pentru brevete europene și comunitare, invocând aspectul incompatibilității acestuia cu legislația Uniunii;

E.  întrucât o protecție eficientă prin brevet unitar poate fi asigurată numai printr-un sistem funcțional de soluționare a litigiilor în materie de brevete;

F.  întrucât, în urma avizului Curții de Justiție, statele membre participante la cooperarea consolidată s-au angajat să înființeze un tribunal unic pentru soluționarea litigiilor în materie de brevete, prin intermediul unui acord internațional;

G.  întrucât, în acest context, există o diferență substanțială între acordurile internaționale obișnuite și tratatele de instituire a Uniunii Europene, acestea din urmă instituind o nouă ordine juridică, având propriile lor instituții, în favoarea cărora statele își limitează drepturile suverane în domenii din ce în ce mai largi, instituții cărora li se supun nu numai statele membre, ci și cetățenii acestora, rolul de gardieni ai ordinii juridice revenindu-le Curții de Justiție a Uniunii Europene și instanțelor și tribunalelor ordinare din statele membre;

H.  întrucât Tribunalul unic pentru brevete trebuie să respecte și să aplice în totalitate legislația Uniunii, în cooperare cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene, la fel ca orice altă instanță națională;

I.  întrucât Tribunalul unic pentru brevete trebuie să se bazeze pe jurisprudența Curții de Justiție, solicitând pronunțarea de hotărâri preliminare în temeiul articolului 267 din TFUE;

J.  întrucât, conform articolelor 258, 259 și 260 TFUE, trebuie asigurat respectul pentru supremația și aplicarea corectă a dreptului Uniunii;

K.  întrucât Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să facă parte din sistemul judiciar al statelor membre contractante, având competențe exclusive cu privire la brevetele europene cu efect unitar și cu privire la brevetele europene care desemnează unul sau mai multe state membre contractante;

L.  întrucât, pentru un sistem judiciar eficient, este nevoie de o primă instanță descentralizată;

M.  întrucât eficiența unui sistem de soluționare a litigiilor depinde de calitatea și experiența judecătorilor;

N.  întrucât ar trebui să existe un sigur set de norme procedurale aplicabile procedurilor din cadrul tuturor diviziilor și instanțelor unui tribunal;

O.  întrucât Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să urmărească să formuleze hotărâri de calitate, fără întârzieri procedurale nejustificate, și ar trebui să ajute mai ales IMM-urile să-și protejeze drepturile sau să se apere singure împotriva unor revendicări nefondate sau brevete care ar trebui revocate,

1.  solicită înființarea unui sistem unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete, deoarece o piață fragmentată a brevetelor și diferențele în aplicarea legilor împiedică inovarea și progresul în cadrul pieței interne, complică utilizarea sistemului de brevete, sunt costisitoare și împiedică protecția eficientă a brevetelor, în special ale IMM-urilor;

2.  încurajează statele membre să încheie negocierile și să ratifice acordul internațional („acordul”) dintre statele membre („statele membre contractante”) de creare a unui Tribunal unic pentru brevete („Tribunalul”), fără întârzieri nejustificate, și încurajează Spania și Italia să ia în considerarea posibilitatea participării la procedura de cooperare consolidată;

3.  insistă că este de datoria Curții de Justiție, în calitate de gardian al legislației Uniunii, să asigure uniformitatea ordinii juridice a Uniunii și supremația dreptului european în acest context;

4.  consideră că statele membre care nu s-au hotărât încă să participe la cooperarea consolidată în domeniul creării unei protecții prin brevet unitar pot participa la sistemul unic de soluționare a litigiilor în materie de brevete în ceea ce privește brevetele europene valabile pe teritoriile lor;

5.  subliniază că Tribunalul unic pentru brevete ar trebui să aibă ca prioritate consolidarea securității juridice și îmbunătățirea aplicării brevetelor, în paralel cu asigurarea unui echilibru între interesele deținătorilor de drepturi și ale părților implicate;

6.  subliniază necesitatea de a avea un sistem de soluționare a litigiilor eficient din punctul de vedere al costurilor și finanțat în așa fel încât să permită accesul la justiție al tuturor deținătorilor de brevete, în special al IMM-urilor, al persoanelor fizice și al organizațiilor fără scop lucrativ;

Abordare generală

7.  ia act de faptul că instituirea unui sistem de soluționare a litigiilor în domeniul brevetelor în statele membre participante la cooperarea consolidată ar trebui să se realizeze prin intermediul acordului;

8.  în consecință, subliniază că:

   (i) statele membre contractante pot fi doar state membre ale Uniunii Europene;
   (ii) acordul ar trebui să intre în vigoare atunci când un minimum de nouă state membre contractante, inclusiv cele trei state membre în care au produs efecte cel mai mare număr de brevete europene în anul anterior celui în care are loc conferința diplomatică pentru semnarea acordului, au ratificat acordul;
   (iii) tribunalul ar trebui să fie o instanță comună pentru statele membre contractante și să respecte aceleași obligații ca orice instanță națională în ceea ce privește respectarea dreptului Uniunii; astfel, de exemplu, Tribunalul cooperează cu Curtea de Justiție aplicând articolul 267 din TFUE;
   (iv) Tribunalul trebuie să acționeze în conformitate cu legislația Uniunii și să respecte supremația acesteia; în cazul în care Curtea de apel încalcă dreptul Uniunii, statele membre contractante trebuie să fie răspunzătoare solidar pentru pagubele produse de părți în cadrul procedurii respective și trebuie aplicate procedurile de încălcare în conformitate cu articolele 258, 259 și 260 din TFUE împotriva tuturor statelor membre contractante;

9.  salută instituirea unui centru de mediere și arbitraj în cadrul acordului;

Structura sistemului de soluționare a litigiilor în materie de brevete

10.  consideră că, pentru a fi eficiente, instanța și sistemul de soluționarea a litigiilor trebuie să fie descentralizate și este de opinie că:

   (i) sistemul de soluționare a litigiilor și tribunalul ar trebui să fie compuse dintr-o primă instanță („Tribunalul de primă instanță”) și o instanță pentru apel („Curtea de apel”); pentru a se evita ineficiențele și procedurile îndelungate, nu ar trebui adăugate alte instanțe;
   (ii) o primă instanță descentralizată ar trebui să fie compusă, în afara de divizia centrală, din divizii locale și regionale;
   (iii) ar trebui înființate divizii locale suplimentare ale primei instanțe, în oricare stat contractant, la solicitarea acestuia, în cazul în care, în acel stat contractant, au fost inițiate peste 100 de cauze privitoare la brevete pe an calendaristic, pe durata a trei ani consecutivi înainte de sau după data de intrarea în vigoare a acordului; propune în continuare ca numărul de divizii dintr-un stat membru contractant să nu depășească patru;
   (iv) ar trebui instituită o divizie regională pentru două sau mai multe state membre contractante, la solicitarea acestora;

Componența Tribunalului și calificarea judecătorilor

11.  subliniază că eficiența unui sistem de soluționare a litigiilor depinde de calitatea și experiența judecătorilor;

12.  în acest sens:

   (i) recunoaște că Tribunalul de primă instanță și Curtea de apel trebuie să aibă o componență multinațională; subliniază că, în ce privește componența acestora, trebuie să se ia în considerare structurile existente din cadrul instanțelor, ținând seama totuși că obiectivul principal este de a crea o nouă instanță cu adevărat unită; propune, așadar, ca diviziile locale să aibă cât mai curând o componență multinațională, excepții motivate de la acest principiu fundamental putând fi admise după aprobarea comisiei administrative, pentru o perioadă de tranziție de maximum cinci ani, asigurându-se totodată menținerea standardelor în materie de calitate și eficiență ale structurilor existente; consideră că este necesară o perioadă de cinci ani pentru formarea și pregătirea intensivă a judecătorilor;
   (ii) consideră că Tribunalul trebuie să fie compus atât din judecători cu calificări juridice, cât și din judecători cu calificări tehnice; judecătorii trebuie să asigure cele mai înalte standarde de competență și să aibă capacitate dovedită în domeniul litigiilor în materie de brevete și legislație antitrust; această calificare trebuie dovedită, printre altele, prin experiență și formare profesională relevante; judecătorii calificați din punct de vedere juridic trebuie să dețină calificările necesare pentru posturi în domeniul juridic într-un stat membru contractant; judecătorii calificați din punct de vedere tehnic trebuie să fie titulari ai unei diplome universitare într-un domeniu tehnologic și să aibă experiență în acel domeniu, precum și cunoștințe de drept civil și de drept civil procedural;
   (iii) propune ca dispozițiile acordului privind componența Tribunalului, odată intrate în vigoare, să nu fie modificare decât în cazul în care acestea ar conduce la neîndeplinirea obiectivelor sistemului de soluționare a litigiilor, și anume calitatea superioară și eficiența; propune ca deciziile referitoare la componența Tribunalului să fie luate în unanimitate de către organismul competent;
   (iv) este de opinie că acordul ar trebui să cuprindă garanții, prin care să se asigure faptul că judecătorii sunt eligibili numai dacă neutralitatea lor nu poate fi pusă la îndoială, în special în cazul în care au fost înainte membri ai camerelor de recurs ale oficiilor naționale de brevete sau ai Oficiului European de Brevete;

Procedură

13.  în ceea ce privește chestiunile procedurale, consideră că:

   (i) ar trebui să existe un sigur set de norme procedurale aplicabile procedurilor înaintea tuturor diviziilor și instanțelor Tribunalului;
   (ii) procedurile în fața Tribunalului (procedura scrisă, procedura interimară și procedura orală) ar trebui să includă elemente adecvate de flexibilitate, ținând seama de obiectivul asigurării celerității și eficienței procedurilor;
   (iii) limba procedurilor în fața oricărei divizii locale sau regionale ar trebui să fie limba oficială a statului membru contractant pe teritoriul căruia se află divizia respectivă sau limba oficială desemnată de statele membre contractante care aparțin de aceeași divizie regională; părțile trebuie să aibă libertatea de a alege limba în care a fost acordat brevetul ca limbă a procedurilor, sub rezerva aprobării de către divizia competentă; limba procedurilor în fața diviziei centrale ar trebui să fie limba în care a fost acordat brevetul respectiv; limba procedurilor în fața Curții de apel ar trebui să fie limba procedurilor din fața Tribunalului de primă instanță;
   (iv) Tribunalul ar trebui să aibă competența de a emite hotărâri preliminare pentru a preveni orice încălcare iminentă și a interzice continuarea presupusei încălcări; o asemenea autoritate nu trebuie să conducă, totuși, la căutarea instanței celei mai favorabile; și
   (v) părțile ar trebui să fie reprezentate numai de avocați autorizați să profeseze în fața curții în oricare dintre statele membre contractante; reprezentanții părților pot fi asistați de avocați specializați în brevete, cărora trebuie să li se permită să ia cuvântul la ședințele Tribunalului;

Competența și efectele hotărârilor tribunalului

14.  subliniază faptul că:

   (i) Tribunalul ar trebui să aibă competență exclusivă cu privire la brevetele europene cu efect unitar și la brevetele europene care desemnează unul sau mai multe state membre contractante; în acest scop, se va impune modificarea Regulamentului (CE) nr. 44/2001(3);
   (ii) reclamantul trebuie să introducă acțiunea pe lângă divizia locală aflată pe teritoriul statului membru contractant în care s-a petrecut sau s-ar putea petrece încălcarea sau în care este domiciliat sau stabilit pârâtul ori pe lângă divizia regională de care aparține respectivul stat membru contractant; în cazul în care pe teritoriul statului membru contractant în cauză nu se află nicio divizie locală și statul contractant nu aparține de nicio divizie regională, reclamantul introduce acțiunea la divizia centrală; părțile trebuie să aibă libertatea de a conveni la care divizie a Tribunalului de primă instanță (locală, regională sau centrală) se poate introduce acțiunea;
   (iii) în cazul în care se introduce o cerere reconvențională de revocare, divizia locală sau regională ar trebui să aibă libertatea de a continua procedura de încălcare independent de faptul că divizia procedează la fel cu cererea reconvențională sau că aceasta înaintează cererea respectivă diviziei centrale;
   (iv) normele privind jurisdicția Tribunalului, odată intrate în vigoare, nu ar trebui modificare decât în cazul în care acestea ar conduce la neîndeplinirea obiectivelor sistemului de soluționare a litigiilor, și anume calitatea superioară și eficiența; propune ca deciziile referitoare la jurisdicția Tribunalului să fie luate în unanimitate de către organismul competent;
   (v) hotărârile tuturor diviziilor Tribunalului de primă instanță, precum și hotărârile Curții de apel ar trebui să aibă caracter executoriu în orice stat membru contractant, fără să fie necesară o hotărâre de constatare a caracterului executoriu;
   (vi) în cadrul acordului, ar trebui clarificată relația dintre acord și Regulamentul (CE) nr. 44/2001;

Dreptul material

15.  este de opinie că la baza hotărârilor Tribunalului trebuie să se afle dreptul Uniunii, acordul, Convenția brevetului european (CBE) și legislația națională adoptată în conformitate cu CBE, dispozițiile acordurilor internaționale aplicabile brevetelor și obligatorii pentru toate statele membre contractante și legislația națională a statelor membre contractante potrivit dreptului aplicabil al Uniunii;

16.  subliniază că un brevet european cu efect unitar ar trebui să îi asigure titularului acestuia dreptul de a împiedica folosirea directă sau indirectă a invenției pe teritoriile statelor membre contractante de către orice parte terță care nu are consimțământul titularului, că titularul ar trebui să aibă dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate în cazul folosirii ilicite a invenției și că titularul ar trebui să aibă dreptul să-și recupereze fie profitul pierdut ca urmare a încălcării și a altor pierderi, o redevență de licență adecvată, fie profitul rezultat ca urmare a folosirii ilicite a invenției;

o
o   o

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 76, 22.3.2011, p. 53.
(2) JO C 211, 16.7.2011, p. 2.
(3) Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (Bruxelles I) (JO L 12, 16.1.2001, p. 1).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate