Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2041(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0373/2012

Texte depuse :

A7-0373/2012

Dezbateri :

PV 10/12/2012 - 22
CRE 10/12/2012 - 22

Voturi :

PV 11/12/2012 - 8.18
CRE 11/12/2012 - 8.18
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2012)0483

Texte adoptate
PDF 332kWORD 41k
Marţi, 11 decembrie 2012 - Strasbourg
Provocarea microbiană - amenințările tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene
P7_TA(2012)0483A7-0373/2012

Rezoluţia Parlamentului European din 11 decembrie 2012 referitoare la provocarea microbiană – amenințările tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene (2012/2041(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 22 iunie 2012 privind impactul rezistenței la antimicrobiene în sectorul sănătății umane și în sectorul veterinar – abordarea „Sănătatea și pentru oameni, și pentru animale”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2011, intitulată „Plan de acțiune împotriva amenințărilor tot mai mari reprezentate de Rezistența la antimicrobiene”, (COM(2011)0748),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind inițiativa de programare în comun a cercetării „Provocarea microbiană - o nouă amenințare pentru sănătatea umană” (C(2011)7660),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 octombrie 2011 referitoare la amenințarea pe care o reprezintă rezistența antimicrobiană pentru sănătatea publică(1),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la rezistența la antibiotice(2),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind rezistența antimicrobiană din 18 noiembrie 2009 (SANCO/6876/2009r6),

–  având în vedere Raportul tehnic comun al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) din 17 septembrie 2009 intitulat „The bacterial challenge: time to react - A call to narrow the gap between multidrug-resistant bacteria in the EU and the development of new antibacterial agents”(3),

–  având în vedere cel de-al doilea raport comun al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AESA), Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) din 14 martie 2012 referitor la rezistența la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice care afectează omul, animalele și alimentele(4),

–  având în vedere Concluziile celei de-a 2867-a reuniuni a Consiliului din 10 iunie 2008 privind rezistența la antimicrobiene,

–  având în vedere Concluziile celei de-a 2980-a reuniuni a Consiliului din 1 decembrie 2009 privind stimulentele inovatoare pentru antibiotice eficiente,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 9 iunie 2009 privind siguranța pacienților, inclusiv prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale(5),

–  având în vedere cea de-a treia revizuire a listei antimicrobienelor de importanță critică întocmite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), raportul celei de-a treia reuniuni a Grupului consultativ al OMS privind supravegherea integrată a rezistenței la antimicrobiene din Oslo, Norvegia, din perioada 14-17 iunie 2011, precum și lista agenților antimicrobieni de importanță veterinară întocmită de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) (lista OIE, mai 2007) și modificările ulterioare aduse acestei liste,

–  având în vedere cel de-al doilea raport al Comisiei către Consiliu din 9 aprilie 2010 întocmit pe baza rapoartelor statelor membre cu privire la punerea în aplicare a Recomandării 2002/77/CE a Consiliului privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană (COM(2010)0141) și Documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul menționat (SEC(2010)0399),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor, care interzice utilizarea antibioticelor ca agenți de creștere(6),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului 2002/77/CE din 15 noiembrie 2001 privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană(7) și Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2001 referitoare la propunerea de recomandare respectivă(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iunie 2001 privind o strategie comunitară de combatere a rezistenței la antimicrobiene (COM(2001)0333),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010(9),

–  având în vedere recomandările în vederea colaborării viitoare dintre SUA și UE formulate de Grupul operativ transatlantic privind rezistența antimicrobiană (TATFAR)(10),

–  având în vedere Orientările privind analiza riscurilor legate de rezistența la antimicrobiene transmisă de alimente, prevăzute de Codex Alimentarius(11),

–  având în vedere Codul de practică Codex pentru reducerea la minimum și limitarea rezistenței antimicrobiene (CAC/RCP 61-2005),

–  având în vedere acțiunea pregătitoare intitulată „Rezistența antimicrobiană (RAM): activități de cercetare privind cauzele folosirii masive și inadecvate a antibioticelor” aprobată de Parlamentul European în cadrul bugetului UE pentru exercițiului financiar 2012, care vizează studierea problemei utilizării și vânzărilor necorespunzătoare de agenți antimicrobieni, cu sau fără prescripție medicală, de-a lungul lanțului – de la medic și farmacist la pacient, cu referire la comportamentul tuturor părților implicate,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0373/2012),

A.  întrucât dezvoltarea rezistenței la medicamente constituie o consecință firească și inevitabilă a tratamentului antimicrobian; întrucât acest proces poate fi accelerat prin utilizarea excesivă și imprudentă în medicina umană și veterinară și, corelat cu insuficiențele în materie de igienă și control al infecțiilor, poate compromite utilizarea eficace a unui număr de antimicrobiene existente, care se dovedește deja restrâns;

B.  întrucât rezistența la antibiotice atinge, în cazul anumitor bacterii, cote ce depășesc chiar și 25% în mai multe state membre;

C.  întrucât o mare parte din problema rezistenței la antimicrobiene își are originea în utilizarea necorespunzătoare, în special excesivă, a antibioticelor;

D.  întrucât multe state membre nu dețin un cadru juridic și de reglementare solid care să aprobe și să sprijine utilizarea rațională a medicamentelor;

E.  întrucât, numai în UE, Norvegia și Islanda, bacteriile rezistente la antimicrobiene au cauzat anual aproximativ 400 000 de infecții și 25 000 de decese, costurile aferente îngrijirilor de sănătate suplimentare și pierderilor de productivitate cifrându-se la cel puțin 1,5 miliarde de euro;

F.  întrucât creșterea rezistenței la antimicrobiene (RAM) constituie o problematică transfrontalieră complexă caracterizată printr-o multitudine de factori determinanți interconectați; întrucât este necesară adoptarea a numeroase măsuri de intervenție la diferite niveluri, care necesită o colaborare strânsă între țări și sectoare;

G.  întrucât dezechilibrul dintre creșterea rezistenței la antimicrobiene și dezvoltarea de noi antimicrobiene este din ce în ce mai profund; întrucât, din anii 1970 până în prezent, nu au fost dezvoltate decât trei antibiotice administrate în mod sistematic în cazul bacteriilor Gram pozitive multirezistente(12); întrucât două treimi din decesele cauzate de rezistența la antimicrobiene în Uniune sunt cauzate de bacteriile Gram negative, în condițiile în care nu se prevede introducerea de noi agenți pe piață în viitorul apropiat;

H.  întrucât, în condițiile în care nu au mai fost dezvoltate noi medicamente antimicrobiene, este extrem de important ca exploatarea eficace a antimicrobienelor existente să fie menținută cât mai îndelung posibil prin uzul prudent, măsuri preventive pentru limitarea propagării infecțiilor, vaccinări, tratamente alternative și controlul dozajelor antimicrobiene;

I.  întrucât vaccinul BCG, singurul vaccin împotriva tuberculozei (TBC) disponibil în prezent, a fost dezvoltat cu peste 90 de ani în urmă și întrucât el nu oferă protecție împotriva celei mai comune forme de tuberculoză – tuberculoza pulmonară;

J.  întrucât tratarea tuberculozei depinde de antibiotice dezvoltate cu decenii în urmă, multe dintre acestea având grave efecte secundare toxice;

K.  întrucât RAM afectează atât oamenii, cât și animalele și are implicații periculoase pentru sănătatea umană și animală; întrucât există o legătură între utilizarea antimicrobienelor la animale și răspândirea rezistenței la oameni, care necesită cercetări suplimentare și o abordare politică coordonată, multisectorială a RAM, bazată pe principiul „One health” (Sănătate și pentru oameni, și pentru animale), care să vizeze atât practicienii, cât și utilizatorii din fiecare sector;

L.  întrucât lipsesc în continuare date suficient de detaliate și comparabile la nivel european pentru a permite o monitorizare și o analiză transnațională cu caracter global a legăturii dintre uzul antimicrobienelor și rezistența la acestea,

M.  întrucât, în ciuda obiectivului principal al agricultorilor de a menține sănătatea și productivitatea animalelor prin bune practici agricole (igienă, hrană adecvată, buna creștere și gestionare a animalelor), animalele se pot totuși îmbolnăvi și ar trebui să existe terapii și medicamente de uz veterinar adecvate pentru tratarea acestor boli,

N.  întrucât până în prezent nu s-a adoptat o definiție standard a „tratamentului preventiv”, iar diferitele interpretări ale acestuia generează în mod constant dezacorduri;

O.  întrucât există nevoia de a educa și de a crește gradul de conștientizare în rândul celor implicați în utilizarea antimicrobienelor, inclusiv al factorilor de decizie politică, al personalului medical și al publicului larg, pentru a determina modificările necesare în comportamentul medicilor care prescriu rețete, al distribuitorilor și al cetățenilor,

P.  întrucât în anumite state membre antibioticele sunt încă disponibile fără prescripție medicală și întrucât această practică agravează problema rezistenței la antimicrobiene,

Q.  întrucât nerespectarea normelor de bază în materie de igienă în mediile umane, cum ar fi locuințele, și nu doar în spitale, contribuie la propagarea suplimentară a agenților patogeni microbieni,

R.  întrucât diagnosticarea are un rol esențial în combaterea RAM prin încurajarea unor abordări mai orientate ale tratamentului,

1.  consideră că, deși aproape toate statele membre au elaborat strategii în materie de RAM în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor fixate au fost lente și inegale; solicită asumarea unui angajament ferm din partea guvernelor față de o punere în aplicare completă și în timp util a acestor obiective la nivel național;

2.  salută planul de acțiune strategic al Comisiei pe o perioadă de cinci ani privind combaterea RAM, însă își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că multe dintre punctele de acțiune repetă măsurile propuse în urmă cu peste un deceniu în Recomandarea Consiliului din 15 noiembrie 2001 privind utilizarea prudentă a agenților antimicrobieni în medicina umană;

3.  observă că, deși planul de acțiune al Comisiei urmează direcția cea bună, acesta nu merge atât de departe încât să se refere și la amenințările tot mai mari reprezentate de rezistența la antimicrobiene la scară internațională; consideră că măsurile recomandate în planul de acțiune trebuie puse în practică cât mai curând posibil; prin urmare, invită Comisia să elaboreze o foaie de parcurs integrată, care să descrie răspunsurile relevante ale politicii, inclusiv eventualele acțiuni legislative;

4.  subliniază că planul de acțiune ar trebui să cuprindă toate animalele vizate de strategia UE privind bunăstarea animalelor, inclusiv, de pildă, animalele de companie și animalele utilizate în domeniul sporturilor, și ar trebui să sublinieze legătura logică dintre sănătatea animalelor și utilizarea substanțelor antimicrobiene, precum și legătura dintre sănătatea animală și sănătatea umană;

Utilizarea prudentă a antimicrobienelor în medicina umană și veterinară

5.  subliniază faptul că obiectivul principal al oricărei strategii în materie de RAM îl constituie menținerea eficienței antimicrobienelor existente prin utilizarea responsabilă a acestora, doar la nivelul terapeutic corect, numai dacă au fost necesare și prescrise pentru o anumită perioadă și în doze adecvate și reducerea utilizării antimicrobienelor în general și, în special, a antimicrobienelor de importanță critică (AIC)(13) în medicina umană și veterinară, luând în considerare și lista OIE ; subliniază necesitatea absolută a unei abordări holistice active bazate pe o perspectivă „One Health” pentru o coordonare mai bună și mai eficientă între sectorul sănătății umane și sectorul veterinar; solicită consolidarea supravegherii utilizării de antimicrobiene la sugari și copii mici, precum și în tratamentul clinic, în cazul în care este necesar să se controleze și să se măsoare utilizarea de antimicrobiene;

6.  subliniază faptul că utilizarea subterapeutică a antimicrobienelor este interzisă în UE;

7.  subliniază faptul că sunt necesare eforturi sporite pentru a se controla utilizarea antimicrobienelor în medicina umană și veterinară; dezaprobă în termeni fermi utilizarea profilactică regulată a antimicrobienelor în zootehnie; susține concluziile Consiliului din 22 iunie 2012 care solicită statelor membre să limiteze utilizarea profilactică a antimicrobienelor la cazurile cu nevoi clinice definite și să limiteze prescrierea și utilizarea de antimicrobiene pentru tratamentul unui grup de animale la acele cazuri în care un medic veterinar a constatat existența unei nevoi clinice clare și, după caz, a unei justificări epidemiologice adecvate pentru tratarea tuturor animalelor; subliniază faptul că sectorul zootehnic și sectorul acvaculturii ar trebui să se concentreze asupra prevenirii bolilor, nu prin utilizarea profilactică a antimicrobienelor, ci prin respectarea unor bune practici în materie de igienă, adăpostire și îngrijire, precum și prin aplicarea unor măsuri stricte de biosecuritate; consideră că ar trebui întărite controalele importurilor de alimente provenind din țările terțe, în special având în vedere riscul ca aceste importuri să conțină urme neregulate de antimicrobiene;

8.  subliniază că rezistența la antimicrobiene a animalelor diferă de la o specie la alta și în funcție de diferitele metode de creștere a acestora;

9.  solicită Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să acorde o atenție specială sarcinii monitorizării și analizării situației privind rezistența la antimicrobiene a animalelor pe teritoriul UE;

10.  îndeamnă la o utilizare prudentă și responsabilă a antimicrobienelor la animale și la o mai bună informare a medicilor veterinari și a crescătorilor de animale pentru a-i ajuta să reducă la minimum dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene; solicită schimburi de bune practici pentru a combate dezvoltarea rezistenței la antimicrobiene, ca de exemplu elaborarea unor orientări privind utilizarea prudentă a antimicrobienelor;

11.  solicită statelor membre să utilizeze sisteme electronice de înregistrare pentru a garanta utilizarea unor modele adecvate în cadrul exploatațiilor agricole, garantând o utilizare minimă și responsabilă;

12.  subliniază necesitatea de a revizui dispozițiile referitoare la bunăstarea animalelor de fermă, în vederea îmbunătățirii sănătății acestora, cu scopul de a reduce utilizarea medicamentelor veterinare; invită Comisia să reevalueze dispozițiile actuale cu privire la densitatea maximă a animalelor din ferme, deoarece efectivele șeptelurilor prezintă actualmente obstacole în calea tratamentului individual sau al grupurilor mai mici de animale, încurajând utilizarea profilactică a antimicrobienelor; consideră că prioritatea acordată tipurilor de animale rezistente la boli ar putea contribui la diminuarea numărului de produse farmaceutice de uz veterinar necesare în scopul creșterii, dar consideră totodată că acest fapt nu ar trebui să înlocuiască buna gestionare a fermelor și a creșterii de animale;

13.  este de acord cu Comisia cu privire la necesitatea consolidării cadrului de reglementare pentru medicamentele de uz veterinar și furajele medicamentate și solicită menținerea coerenței în formularea și păstrarea normelor UE;

14.  solicită introducerea unor abordări fiabile pentru a reduce semnificativ RAM în sectorul creșterii animalelor; ia act de faptul că ar trebui acordată o atenție deosebită animalelor tinere, care provin adesea de la crescători diferiți și sunt, în consecință, expuse riscurilor de contaminare în momentul în care intră în contact unele cu altele;

15.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă destinată sectorului veterinar în vederea limitării utilizării de AIC de a treia și a patra generație destinate omului; subliniază faptul că orice propunere în acest sens trebuie să se întemeieze pe orientările europene bazate pe dovezi referitoare la utilizarea prudentă a antimicrobienelor în medicina veterinară;

16.  consideră că revizuirea în curs a Directivei 2001/82/CE oferă o ocazie importantă de a adopta măsuri eficiente pentru a reduce RAM, prin consolidarea dispozițiilor privind medicamentele de uz veterinar, precum:

   limitarea dreptului de a prescrie antimicrobiene doar la veterinarii calificați profesional;
   separarea dreptului de a prescrie de dreptul de a vinde antimicrobiene, eliminând astfel stimulentele economice din prescriere;

17.  invită Comisia să dea curs planului său de acțiune privind RAM prin inițiative concrete care să pună în aplicare cele 12 măsuri și să-și publice raportul privind stadiul punerii în aplicare a planului de acțiune privind RAM până la sfârșitul lui 2013, subliniind faptul că raportul ar trebui să includă o prezentare generală a reducerilor înregistrate în utilizarea antimicrobienelor veterinare obținute de fiecare stat membru;

18.  subliniază faptul că există diferențe substanțiale între statele membre în ceea ce privește modul în care sunt utilizate și distribuite antibioticele; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze punerea în aplicare, la nivelul statelor membre, a legislației UE pertinente în materie de antimicrobiene, în special în ceea ce privește utilizarea antibioticelor numai pe bază de rețetă în sectorul sănătății umane și în cel veterinar și interzicerea utilizării antimicrobienelor ca factori de creștere în hrana pentru animale;

19.  invită Comisia să examineze condițiile de prescriere și vânzare a antimicrobienelor pentru a verifica dacă practicile din domeniul asistenței medicale umane și veterinare pot duce la prescrierea și utilizarea excesivă sau la utilizarea necorespunzătoare a antimicrobienelor;

20.  invită Comisia și statele membre să încurajeze eforturile pentru a angaja epidemiologi la toate spitalele;

21.  invită Comisia să monitorizeze utilizarea nanoargintului în produsele de consum, întrucât acest lucru ar putea determina creșterea rezistenței microorganismelor la argint, inclusiv la nanoargint și la argintul pe bază de compuși, ceea ce poate limita utilitatea nanoargintului în dispozitivele medicale și în alte aplicații medicale;

22.  subliniază faptul că, pentru a reduce utilizarea antimicrobienelor, trebuie sporită precizia diagnosticării și, prin urmare, trebuie sporită utilizarea diagnosticelor;

23.  invită Comisia și statele membre să încurajeze eforturile de a studia, ca o rutină, epidemiile intraspitalicești, precum și posibilul rol al răspândirii unor clone farmacorezistente în contextul acestor epidemii;

Prevenirea

24.  pentru a limita utilizarea neadecvată a agenților antimicrobieni și a restrânge accesul necontrolat la aceștia, inclusiv prin vânzările ilegale crescânde pe Internet, salută inițiativele statelor membre în direcția revizuirii statutului juridic al tuturor antimicrobienelor cu administrare orală, prin inhalare sau pe cale parenterală (incluzând tratamentele împotriva malariei și medicamentele antivirale și antimicotice), pe care pacienții le pot obține în continuare fără rețetă; subliniază faptul că antibioticele nu ar trebui să fie disponibile în mod liber, fără prescripție medicală, întrucât acest lucru încurajează persoanele să se trateze singure, adesea pe baza unor presupuneri eronate; invită statele membre să crească gradul de sensibilizare cu privire la vânzările fără rețetă și la vânzările ilegale de antimicrobiene, atât în sectorul sănătății umane, cât și în cel veterinar;

25.  subliniază rolul important al vaccinurilor în limitarea dezvoltării fenomenului de RAM, prin reducerea cantității de agenți antimicrobieni necesari pentru tratarea infecțiilor atât la oameni, cât și la animale, însă consideră că, în ceea ce privește sectorul veterinar, acest lucru nu ar trebuie să înlocuiască o bună gestionare a fermelor și bunele practici în domeniul creșterii animalelor; invită Comisia să examineze măsurile suplimentare care ar putea fi adoptate pentru a reduce răspândirea infecțiilor și a bolilor în creșterea animalelor;

26.  propune adoptarea de măsuri pentru promovarea sistemelor durabile de creștere a animalelor, bazate pe bune practici de gestionare, care să optimizeze utilizarea eficientă a resurselor și care să reducă dependența crescătorilor de animale de factori de producție costisitori și nesustenabili, care constituie un risc ridicat la adresa mediului și a sănătății publice;

27.  invită Comisia și statele membre, în acord cu agențiile competente ale UE, să elaboreze și să promoveze orientări privind utilizarea prudentă cu scopul de a reduce expunerea neesențială și inadecvată la antimicrobiene în medicina umană și veterinară, ca parte a abordării holistice a medicinii umane și veterinare, a creșterii animalelor, agriculturii, acvaculturii și horticulturii;

28.  invită Comisia, în contextul viitoarei revizuiri a legislației europene privind produsele farmaceutice de uz veterinar, să clasifice furajele cu adaos de medicamente ca fiind „produse farmaceutice” și nu „furaje”, pentru a se asigura că, pe viitor, domeniul sensibil al produselor alimentare cu adaos de medicamente vor fi monitorizate în temeiul legislației privind produsele farmaceutice, iar inspecțiile oficiale vor fi efectuate în consecință, și să se asigure că produsele alimentare cu adaos de medicamente se încadrează în categoria produselor eliberate „numai pe bază de prescripție medicală”;

29.  subliniază faptul că prevenirea și controlul infecțiilor reprezintă un element esențial în combaterea RAM; invită Comisia și statele membre să îmbunătățească controlul infecțiilor și să crească și să promoveze standardele de igienă, în special igiena mâinilor, în special în mediile sensibile, cum ar fi instituțiile de asistență medicală – pentru a preveni răspândirea infecțiilor și pentru a reduce nevoia de antibiotice; invită Comisia și statele membre să intensifice schimbul de bune practici privind prevenirea și reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale (HAI) și să intensifice cercetările în ceea ce privește HAI produse de MRSA, C. difficile și alte organisme emergente plurirezistente la medicamente;

Dezvoltarea de noi antimicrobiene sau tratamente alternative

30.  invită Comisia și statele membre să încurajeze eforturile depuse în vederea creării unor modele economice noi de parteneriate novatoare între sectorul public și cel privat (PPP), care să disocieze investițiile în cercetare și dezvoltare destinate noilor antibiotice și instrumente de diagnosticare de tranzacțiile vânzărilor realizate, astfel încât acestea să devină mai accesibile și abordabile, solicitându-le totodată să limiteze utilizarea inutilă a antimicrobienelor;

31.  solicită efectuarea mai multor activități de cercetare, mai bine coordonate, cu privire la noile substanțe antimicrobiene, la alternative ale acestora (vaccinarea, biosecuritatea, creșterea pentru rezistență), precum și la strategii fondate științific pentru evitarea și controlarea bolilor contagioase la animale;

32.  invită Comisia și statele membre să accelereze activitățile de cercetare și dezvoltare cu scopul de a oferi noi instrumente pentru combaterea tuberculozei și a tuberculozei farmacorezistente;

33.  invită Comisia să investească în activități de cercetare și dezvoltare destinate să identifice alternative la utilizarea antimocrobienelor în producția de animale și să sprijine inovarea în practicile agricole, în concordanță cu obiectivele viitorului parteneriat european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii;

34.  evidențiază necesitatea instituirii de restricții cu privire la utilizarea AIC și a agenților și tehnologiilor antimicrobiene recent dezvoltate în vederea utilizării în medicina umană și veterinară; subliniază importanța limitării utilizării AIC doar în cazuri specifice;

35.  invită Comisia și statele membre să examineze noi abordări în materie de reglementare, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală transferabile și duratei de valabilitate a brevetelor, pentru a se încuraja investițiile sectorului privat în dezvoltarea de antimicrobiene;

36.  observă importanța accesului la instrumente de diagnosticare rapide, fiabile și necostisitoare în dezvoltarea de noi strategii de tratament;

37.  invită Comisia și statele membre să examineze noi abordări de reglementare care vizează subvenționarea cercetării în scopul dezvoltării de noi antimicrobiene care pot avea un rezultat benefic din punct de vedere fiscal, atât pentru sectorul public, cât și pentru sectorul privat;

38.  invită Comisia și statele membre să consolideze stimulentele pentru cooperarea între sectorul public și cel privat, cu scopul de a revigora activitățile de C&D în domeniul antimicrobienelor; consideră că schimbul de cunoștințe și punerea în comun a resurselor prin parteneriate inovatoare între sectorul public și cel privat (PPP) vor fi esențiale pentru a asigura eficacitatea clinică și disponibilitatea antimicrobienelor existente;

39.  invită Comisia să se asigure că, în cadrul Strategiei UE 2020, agricultorii din toate statele membre ale UE pot avea acces la instrumente inteligente, eficiente și alternative pentru a-și vindeca animalele, inclusiv pentru utilizări limitate și specii minore, care în prezent se confruntă cu lipsa acută a medicamentelor veterinare;

40.  invită Comisia să asigure dezvoltarea și disponibilitatea, în cadrul exploatației agricole, a mai multor instrumente pentru diagnosticarea timpurie, rapidă și pentru controlul bolilor, precum și un sistem de diagnosticare extins și eficient la nivelul statelor membre, care să poată asigura obținerea la timp a rezultatelor în cazul în care se efectuează examene bacteriologice;

Monitorizarea și raportarea

41.  invită Comisia și statele membre să urmărească o cooperare și o coordonare mai strânsă în materie de proceduri de detectare timpurie, alertă și reacție cu privire la bacteriile patogene rezistente la antimicrobiene la oameni, animale, pești și în alimente, pentru a monitoriza în permanență amploarea și evoluția RAM; în acest context, îndeamnă statele membre să stabilească baze de date naționale în conformitate cu norme uniforme, în care comercianții, medicii veterinari și fermierii să aibă obligația de a documenta administrarea și utilizarea de antibiotice;

42.  subliniază faptul că, în unele state membre, nu există încă informații fiabile privind utilizarea antimicrobienelor; subliniază importanța instituirii unei rețele europene eficace de sisteme naționale de supraveghere în sectoarele sănătății umane și veterinare, pe baza unor standarde uniforme pentru toate statele membre, cu scopul de a compila date de referință clare, comparabile, transparente și furnizate în timp util, cu privire la utilizarea tratamentelor antimicrobiene; consideră că această rețea ar trebui să se bazeze pe rețelele de monitorizare existente sub auspiciile AESA, Rețelei europene de supraveghere a consumului de substanțe antimicrobiene în medicina veterinară din cadrul ECDC (ESAC-net), Rețelei europene de supraveghere a rezistenței la antibiotice din cadrul ECDC (EARS-net), Rețelei bolilor alimentare și hidrice din cadrul ECDC (FWD-Net) și ale Organului european al EMA de supraveghere a consumului de substanțe antimicrobiene în medicina veterinară (ESVAC);

43.  consideră că datele colectate privind utilizarea substanțelor antimicrobiene ar trebui puse la dispoziția exclusivă a experților, autorităților și a factorilor de decizie vizați;

44.  reamintește faptul că, în Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la rezistența la antibiotice, Parlamentul a subliniat necesitatea de a avea o imagine de ansamblu cu privire la când, unde, cum și în cazul căror animale sunt folosite în prezent substanțele antimicrobiene; consideră că aceste date ar trebui colectate, analizate și făcute publice fără întârziere de către Comisie și că datele colectate ar trebui să fie armonizate și comparabile pentru a face posibilă o analiză corespunzătoare și măsuri eficiente, coordonate și specifice fiecărei specii, adaptate la diferitele tipuri de creștere a animalelor, în vederea combaterii RAM, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre;

45.  solicită Comisiei să includă în raportul său privind progresul în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de acțiune privind RAM o prezentare generală a reducerilor realizate de fiecare stat membru în parte în ceea ce privește utilizarea antimicrobienelor veterinare;

46.  îndeamnă Comisia să oblige statele membre să asigure o monitorizare mai eficientă și integrată a utilizării antibioticelor în creșterea animalelor, cu ajutorul bazelor de date; subliniază că înregistrarea utilizării de antibiotice în exploatațiile agricole este obligatorie;

47.  solicită statelor membre să monitorizeze și să controleze separat rezistența antimicrobiană a animalelor de fermă, a animalelor domestice și a animalelor destinate participării la competiții sportive etc., fără a genera însă sarcini financiare sau administrative suplimentare pentru agricultori, crescători de animale sau medici veterinari;

48.  invită statele membre să promoveze o colaborare intersectorială mai strânsă între autoritățile și sectoarele relevante, cu scopul de a încuraja o abordare mai integrată a sănătății veterinar-umane și de a monitoriza punerea în aplicare a strategiilor naționale privind RAM;

49.  subliniază nevoia de a sprijini sistemele durabile de producție alimentară care, spre deosebire de „fermele industriale”, sunt mai puțin expuse la RAM;

50.  invită Comisia și statele membre să asigure extinderea evaluării și raportării viitoare cu privire la utilizarea antimicrobienelor în sectorul uman și în cel veterinar, astfel încât să se indice nu numai valoarea totală a antimicrobienelor utilizate, ci și tipurile de antimicrobiene, perioadele de tratament etc.;

Comunicare, educație și formare

51.  constată că încurajarea utilizării adecvate a antimicrobienelor depinde de o schimbare de atitudine, practică și educare în rândul pacienților, agricultorilor, medicilor, medicilor veterinari și altor practicieni din domeniile medicinii umane și veterinare; consideră că ar trebui luate măsuri mai eficace și continue în materie de educație și formare, precum și de informare detaliată în școli, în general de la o vârstă fragedă, atât la nivel național, cât și european, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la consecințele consumului neadecvat de antimicrobiene;

52.  constată că unul dintre cele mai frecvente motive de utilizare a antibioticelor este tratarea răcelii obișnuite și că s-ar obține multe beneficii dacă publicul ar fi sensibilizat cu privire la faptul că răceala este o infecție virală, în vreme ce antibioticele nu oferă protecție decât împotriva infecțiilor bacteriene;

53.  salută Ziua europeană a sensibilizării cu privire la utilizarea antibioticelor, aniversată anual la 18 noiembrie și instituită în vederea promovării utilizării responsabile a antimicrobienelor ; consideră totuși că vizibilitatea și potențialul acestei zile ar putea fi valorificat la maximum într-un mod mai eficace prin acordarea unui sprijin politic consolidat la nivel național și european, printr-o abordare mai cuprinzătoare care să includă și animalele și prin campanii coordonate, inovatoare și cu mare impact bazate pe experiența datorată inițiativelor europene și internaționale încununate cu succes; invită Comisia să furnizeze pe tot parcursul anului informații cu privire la dozajul corect de antibiotice prescrise;

54.  solicită Comisiei - ca recunoaștere a faptului că informarea cetățenilor, nu numai a profesioniștilor din domeniul sănătății și veterinarilor, este esențială pentru o mai bună sensibilizare și, astfel, prevenire - să întocmească o listă de bune practici cu privire la organizarea de campanii de comunicare eficace și a unor cursuri de formare profesională orientate către sensibilizarea cu privire la fenomenul RAM, cum ar fi activitatea Platformei europene multipartite pentru utilizarea responsabilă a medicamentelor pentru animale (EPRUMA), în vederea sprijinirii aplicării efective a acestor campanii de sensibilizare;

55.  consideră că trebuie să se organizeze campanii eficiente de informare și sensibilizare a publicului cu scopul de a spori gradul de conștientizare a pericolelor prezentate de răspândirea accidentală a agenților patogeni antimicrobieni în spitale și la domiciliu, precum și a mijloacelor de evitare a acestui fenomen;

56.  invită Comisia să examineze, în cadrul studiului privind îmbunătățirea prospectului și a casetei informative a medicamentelor, ideea unei furnizării unor informații mai bune pacientului în ceea ce privește antibioticul în cauză, de exemplu: „Vă rugăm să utilizați acest antibiotic numai dacă este prescris de medic și să îl administrați conform modului prescris. Administrarea neadecvată a antibioticelor poate duce la dezvoltarea unei rezistențe care este dăunătoare atât pentru dumneavoastră, cât și pentru alte persoane”;

Cooperare internațională

57.  subliniază că dezvoltarea accelerată a traficului internațional de călători și, mai ales, a comerțului mondial cu alimente și hrană pentru animale ar putea intensificarea propagarea transnațională a RAM; consideră că acțiunile concertate și întreprinse în timp util care evită suprapunerile și capătă masa critică necesară constituie singura cale de reducere la minimum a amenințării la adresa sănătății publice pe care o reprezintă fenomenul RAM la nivel mondial;

58.  recunoaște importanța inițiativelor internaționale adoptate de OMS, OIE, FAO și alte organizații mondiale relevante; subliniază totuși importanța unei adeziuni la nivel mondial la standardele și orientările internaționale adoptate; solicită Comisiei ca, în evaluarea sa cu privire la punerea în aplicare a actualului plan de acțiune privind RAM, să raporteze cu privire la progresele realizate de statele membre în ceea ce privește principalele angajamente internaționale referitoare la RAM;

59.  salută crearea Grupului operativ transatlantic privind rezistența antimicrobiană (TATFAR) și stabilirea unui set de recomandări, adoptat în septembrie 2011, cu privire la viitoarea cooperare UE-SUA; subliniază în special importanța unor acțiuni specifice pentru:

   culegerea și utilizarea în comun a unor date comparabile referitoare la antimicrobienele de uz uman și veterinar;
   dezvoltarea unor modele comune bazate pe cele mai bune practici de tratare a infecțiilor asociate asistenței medicale;
   intensificarea cooperării dintre Agenția pentru Alimente și Medicamente a SUA și EMA în ceea ce privește abordările coordonate care facilitează dezvoltarea și reglementarea medicamentelor antibacteriene, în special în ceea ce privește etapa testelor clinice;

60.  invită Comisia să continue activitatea TATFAR și să promoveze angajamente multilaterale și bilaterale similare încheiate cu alți parteneri mondiali privind prevenirea și controlul RAM;

61.  îndeamnă Comisia și statele membre să încurajeze și să promoveze inițiative mondiale de gestionare a riscurilor, cum ar fi lista antimicrobienelor de importanță critică (AIC) întocmită de OMS pentru medicina umană și lista agenților antimicrobieni de importanță veterinară întocmită de OIE;

62.  sprijină o abordare internațională a controlului asupra antimicrobienelor contrafăcute în conformitate cu orientările OMS;

o
o   o

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0473.
(2) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 131.
(3) http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Report/2009/11/WC500008770.pdf
(4) http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/2598.htm Jurnalul EFSA 2012;10(3):2598 [p. 233].
(5) JO C 151, 3.7.2009, p. 1.
(6) JO L 268, 18.10.2003, p. 29.
(7) JO L 34, 5.2.2002, p. 13.
(8) JO C 112 E, 9.5.2002, p. 106.
(9) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 25.
(10) http://ecdc.europa.eu/en/activities/diseaseprogrammes/TATFAR/Documents/210911_TATFAR_Report.pdf
(11) CAC/GL 77- 2011.
(12) Se referă la fixarea sau respingerea colorantului violet utilizat în metoda Gram de colorare a microorganismelor; capacitatea de reținere a colorantului este o metodă comună de clasificare a bacteriilor.
(13) Raportul celei de-a treia reuniuni a Grupului consultativ al OMS privind supravegherea integrată a rezistenței la antimicrobiene, 14-17 iunie 2011, Oslo, Norvegia.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate