Index 
Texte adoptate
Marţi, 23 octombrie 2012 - Strasbourg
Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Martin Ehrenhauser
 Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 - toate secțiunile
 Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020
 Resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată *
 Normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii ***I
 Alegerile în biroul unei comisii (interpretarea articolului 191 alineatul (1) din Regulamentul de procedură)
 Proiect de buget rectificativ nr. 4/2012
 Descărcarea de gestiune 2010: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
 Descărcarea de gestiune 2010: Agenția Europeană pentru Medicamente
 Materialul forestier de reproducere ***I
 Anul european al cetățenilor (2013)***I
 Restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționari ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky
 Punerea în aplicare a legislației privind cerul unic european
 Drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport
 Descărcarea de gestiune 2010: bugetul general al UE, Consiliul
 Descărcarea de gestiune 2010: Agenţia Europeană de Mediu
 Numirea unui membru al Curţii de Conturi (Leonard Orban)
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2012/001 IE/Talk Talk
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/015/SE/AstraZeneca
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/019 ES/Galicia Metal
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/009 NL/Gelderland
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/021 NL/Zalco
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2010/015 FR/Peugeot
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/003 DK/VESTAS - Danemarca
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/002 DE/manroland din Germania
 Regimul comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ***I
 Nivelul minim de formare a navigatorilor ***I
 Protocol adiţional la Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri CE-Isreal şi privind un acord CE-Israel privind evaluarea conformităţii şi acceptării produselor industriale (ECA) ***
 Viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării
 IMM-uri: competitivitate şi oportunităţi de afaceri
 Relaţiile comerciale şi economice cu Statele Unite

Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Martin Ehrenhauser
PDF 199kWORD 40k
Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind cererea de ridicare a imunității lui Martin Ehrenhauser (2012/2152(IMM))
P7_TA(2012)0358A7-0332/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Martin Ehrenhauser, transmisă la 21 martie 2012 de Parchetul din Viena, în legătură cu o procedură aflată pe rolul acestuia și comunicată în ședința plenară din 2 iulie 2012,

–  în urma audierii lui Martin Ehrenhauser, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin vot universal direct,

–  având în vedere articolul 57 din Constituția Federală a Republicii Austria,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0332/2012),

A.  întrucât Parchetul din Viena a solicitat ridicarea imunității lui Martin Ehrenhauser, deputat în Parlamentul European, pentru a le permite autorităților austriece să desfășoare cercetările necesare și să înceapă urmărirea penală a acestuia;

B.  întrucât ridicarea imunității lui Martin Ehrenhauser privește presupuse delicte legate de accesul abuziv la un sistem informatic, conform articolului 118a din codul penal austriac, de violarea secretului telecomunicațiilor, conform articolului 119 din codul penal austriac, de interceptarea/dobândirea ilicită a unor date, conform articolului 119a din codul penal austriac și de suspiciunea de utilizare abuzivă a unui aparat de înregistrare/interceptare, conform articolului 120 alineatul (2) din codul penal austriac, precum și de o încălcare a dispozițiilor articolului 51 din legea privind protecția datelor din 2000;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile acordate membrilor parlamentului din țara lor;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) din legea constituțională federală a Republicii Austria, membrii Consiliului Național austriac pot fi arestați pentru o faptă ilicită numai cu autorizarea prealabilă a Consiliului Național, cu excepția arestării în cazul unui flagrant delict, și întrucât autorizația Consiliului Național este necesară și pentru perchezițiile la domiciliul membrilor Consiliului Național; întrucât, în conformitate cu articolul 57 alineatul (3) din legea constituțională federală a Republicii Austria, membrii Consiliului Național pot fi urmăriți pentru o faptă ilegală fără autorizația Consiliului Național numai dacă respectiva faptă nu are, în mod indubitabil, nicio legătură cu activitatea politică a deputatului în cauză, iar autoritatea competentă trebuie, în orice caz, să solicite Consiliului Național să se pronunțe cu privire la eventuala existență a unei astfel de legături, la cererea deputatului în cauză sau a unei treimi dintre membrii comisiei permanente de competența căreia sunt astfel de chestiuni;

E.  întrucât, prin urmare, atunci când trebuie desfășurate cercetări în legătură cu Martin Ehrenhauser, este necesar ca acestuia să-i fie ridicată imunitatea;

F.  întrucât Martin Ehrenhauser a fost audiat de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European și, cu acea ocazie, a făcut cunoscut că consideră oportună ridicarea imunității sale;

G.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că privilegiile și imunitățile „deși au fost acordate numai în interesul Comunității, [...] acestea au fost acordate în mod expres funcționarilor și altor agenți ai instituțiilor Comunității, precum și membrilor Parlamentului European” și că „protocolul creează un drept subiectiv în beneficiul persoanelor vizate”(2);

H.  întrucât articolul 9 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și articolul 57 din legea constituțională federală a Republicii Austria nu împiedică ridicarea imunității lui Martin Ehrenhauser;

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Martin Ehrenhauser;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorității competente a Republicii Austria și lui Martin Ehrenhauser.

(1) Cauza nr. 101/63 Wagner/Fohrmann și Krier, Rec., 1964, p. 195, cauza nr. 149/85 Wybot/Faure și alții, Rec., 1986, p. 2391, cauza nr. T-345/05 Mote/Parlamentul, Rep., 2008, p. II-2849, cauzele conexate nr. C-200/07 și nr. C-201/07 Marra/De Gregorio și Clemente, Rep., 2008, p. I-7929, cauza nr. T-42/06 Gollnisch/ Parlamentul, Rep., 2010, p. II-1135 și cauza nr. C-163/10 Patriciello (nepublicată încă în Repertoriu).
(2) Cauza nr. T-345/05, Mote/Parlamentul, Rep., 2008, p. II-2849, punctul 28.


Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 - toate secțiunile
PDF 447kWORD 181k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 – toate secțiunile (12749/2012 – C7-0233/2012 – 2012/2092(BUD))
P7_TA(2012)0359A7-0311/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2012 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2013 – secțiunea III – Comisia(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2013(5),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013, adoptat de Comisie la 25 aprilie 2012 (COM(2012)0300),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2012 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2013(6),

–  având în vedere decizia Consiliului European din 28 iunie 2012 de a crea un „Pact pentru creștere economică și locuri de muncă”,

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 adoptată de Consiliu la 24 iulie 2012 și transmisă Parlamentului European la 14 septembrie 2012 (12749/2012 – C7-0233/2012),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2013 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013, prezentată de Comisie la 19 octombrie 2012,

–  având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0311/2012),

A.  întrucât prioritățile prezentate în avizele emise de comisiile de specialitate, precum și cele evidențiate în cursul reuniunilor cu raportorii specializați în domeniul bugetar au fost luate în considerare, în măsura posibilului, în prezenta rezoluție și în votul Parlamentului asupra amendamentelor la buget,

Secțiunea III

1.  reamintește că prioritățile pentru bugetul 2013, prezentate în Rezoluția sa din 4 iulie 2012 referitoare la mandatul pentru trilog, menționată anterior, constau în sprijinirea creșterii durabile, a competitivității și a ocupării forței de muncă, în special pentru IMM-uri și tineri; atrage atenția din nou că proiectul de buget al Comisiei (PB) reflectă prioritățile Parlamentului în ceea ce privește programele și inițiativele care contribuie la realizarea acestor obiective;

2.  este pe deplin conștient de marile dificultăți ce decurg din situația economiilor naționale și de necesitatea unei lecturi responsabile și realiste; nu poate accepta totuși abordarea conform căreia bugetul UE devine o sursă de posibile economii în aceeași proporție și pe baza aceluiași raționament ca bugetele naționale, având în vedere diferențele substanțiale dintre acestea din punctul de vedere al naturii, obiectivelor și structurii lor; subliniază că reducerea resurselor UE va conduce cu siguranță la diminuarea investițiilor și a lichidității în statele membre, agravând astfel problemele cu care se confruntă acestea;

3.  subliniază că bugetul UE trebuie să fie considerat ca un instrument complementar de sprijin pentru economiile statelor membre care poate să concentreze inițiative și investiții în domenii strategice pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și să creeze un efect de levier în sectoare care transcend frontierele naționale; evidențiază faptul că acest rol este legitimat chiar de statele membre care, împreună cu Parlamentul, sunt responsabile pentru deciziile din care decurge cea mai mare parte a legislației UE;

4.  subliniază puternicul potențial de a crea sinergii al bugetului UE și, prin urmare, contribuția sa continuă la reducerea costurilor; consideră că, dacă statele membre ar da dovadă de suficientă voință politică, ar putea fi realizate economii suplimentare;

5.  reamintește că 2013 este ultimul an din actualul cadru financiar multianual (CFM), motiv pentru care atingerea unui echilibru între angajamentele asumate până acum și plățile ce derivă din acestea și trebuie onorate este crucială, fiind în joc credibilitatea instituțională a UE și eventualele consecințe juridice pentru Comisie în caz de nerambursare a unor cereri legitime de plată;

6.  regretă, prin urmare, decizia Consiliului de a aplica din nou abordarea sa obișnuită de reducere orizontală a PB, prin care se urmărește reducerea artificială a resurselor UE pentru 2013 cu un total de 1 155 milioane EUR (-0,8 %) pentru creditele de angajament (CA) și cu 5 228 milioane EUR (-3,8 %) pentru creditele de plată (CP) comparativ cu PB, aceste reduceri ducând la o creștere foarte modestă față de bugetul 2012 atât în credite de angajament (+ 1,27 % față de 2 % în PB), cât și în credite de plată (+ 2,79 % față de 6,8 % în PB);

7.  este surprins de faptul că în acest exercițiu Consiliul nu a ținut cont de cele mai recente previziuni ale Comisiei pentru punerea în aplicare a programelor, deși acestea se bazau pe estimări ale acelorași state membre, care, de pe o parte, evidențiază domenii în care execuția a depășit programările și sunt necesare fonduri suplimentare încă din 2012 și, pe de altă parte, avertizează cu privire la riscul ridicat ca plățile să fie insuficiente, în special la rubricile 1a, 1b și 2; reamintește, în acest context, scrisoarea pe care Președintele Barroso a adresat-o în iulie 2012 celor 27 de state membre și în care își exprima îngrijorarea cu privire la reducerile aplicate proiectului de buget în cursul lecturii din cadrul Consiliului, reduceri în urma cărora există riscul ca UE să nu dispună de suficiente resurse pentru a-și onora datoriile;

8.  subliniază că actualele proceduri de evaluare a necesarului real de credite de plată la care participă administrațiile relevante din statele membre și serviciile competente din cadrul Comisiei se desfășoară într-o totală obscuritate; este ferm convins că astfel de proceduri au un efect negativ asupra calității rezultatului final, asupra informațiilor care ajung nu doar la guverne, ci și la parlamentele naționale și la Parlamentul European și asupra negocierilor dintre cele două componente ale autorității bugetare;

9.  constată că toate rubricile au fost reduse de Consiliu, dar că rubricile 1a și 1b au făcut obiectul unor reduceri semnificative ale plăților (- 1,9 miliarde EUR și, respectiv, - 1,6 miliarde EUR, comparativ cu PB), în cadrul acestor rubrici concentrându-se cea mai mare parte a programelor și inițiativelor prin care se urmărește atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; avertizează că această abordare pune în pericol respectarea angajamentelor asumate anterior și, în consecință, realizarea priorităților UE decise de comun acord;

10.  subliniază că aceste reduceri contravin întru totul Concluziilor Consiliului European din iunie 2012 care descriau bugetul UE ca „un catalizator al creșterii și al locurilor de muncă în întreaga Europă” și deciziei Consiliului European de a concentra resursele, inclusiv 55 miliarde EUR provenind din fondurile structurale, pe măsuri de stimulare a creșterii economice; consideră că această decizie, luată la cel mai înalt nivel politic în UE, trebuie să fie transpusă printr-un nivel suficient de credite de plată în 2013 pentru programele și acțiunile care susțin această prioritate;

11.  respinge argumentul Consiliului conform căruia aceste reduceri corespund unor programe cu o rată insuficientă de execuție sau cu performanțe reduse, deoarece ele se aplică, de asemenea, unor programe cu rate bune de execuție (de exemplu, Programul de învățare pe tot parcursul vieții și Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) de la rubrica 1a și obiectivul de competitivitate și ocupare a forței de muncă de la rubrica 1b), în timp ce domenii cu o execuție insuficientă nu sunt afectate; subliniază că astfel de criterii ignoră complet caracterul multianual al politicilor UE, în special al politicii de coeziune, care se caracterizează prin creșterea volumului de plăți către sfârșitul CFM;

12.  atrage atenția asupra faptului că reducerea substanțială a nivelului plăților, comparativ cu nivelul angajamentelor, stabilită de Consiliu ar atrage după sine, în mod logic, creșterea suplimentară a RAL la sfârșitul exercițiului, sporind decalajul dintre CA și CP cu 4,1 miliarde EUR, mai ales că cele mai mari cote de RAL vizează politica de coeziune (65,6 %) și sectorul C&D (10,5 %), cele două domenii care sunt cel mai afectate de reduceri;

13.  confirmă, plecând de la datele prezentate de Comisie în reuniunea interinstituțională privind plățile din 26 septembrie 2012, îndoielile sale că majorarea cu 6,8 % a plăților propusă în PB va fi suficientă pentru rambursarea cererilor de plată preconizate de statele membre la diverse rubrici, în special la rubricile 1a și 1b, în absența unui buget rectificativ care să acopere necesarul de plăți pentru 2012; prin urmare, va respinge orice încercare de a reduce creditele de plată comparativ cu propunerea din PB;

14.  având în vedere experiența din exercițiile financiare recente, nu consideră că declarația de plăți propusă de Consiliu în cadrul lecturii sale reprezintă o garanție suficientă că se va asigura, în cele din urmă, un nivel adecvat de plăți pentru toate rubricile; adoptă, prin urmare, abordarea generală de a readuce la nivelul din PB plățile reduse de Consiliu din cadrul tuturor rubricilor și de a majora, peste nivelul din PB, creditele de plată aferente anumitor linii care au înregistrat un nivel ridicat de execuție din cadrul fiecărei rubrici, în special rubricile 1a și 4, pentru a acoperi necesitățile reale ale programelor respective, identificate de Comisie;

15.  acordă delegației sale la concilierea privind bugetul 2013 mandatul de a nu accepta, atât pentru bugetul rectificativ nr. 6/2012, cât și pentru bugetul 2013, un nivel al plăților care nu acoperă în totalitate necesarul de plăți pentru 2012 și 2013 estimat de Comisie;

16.  solicită statelor membre să se asigure că estimările pe care le transmit Comisiei și pe baza cărora Comisia face propunerile sale de plăți sunt verificate și certificate la nivelul politic adecvat din fiecare stat membru;

17.  regretă faptul că, în cazul creditelor de angajament, Consiliul s-a îndepărtat substanțial (cu un total de 2,15 miliarde EUR) de cifrele din programarea financiară care fuseseră decise de comun acord de Parlament și de Consiliu la începutul perioadei de programare, precum și faptul că prioritățile Parlamentului, exprimate în mandatul său pentru trilog, au fost ignorate complet de Consiliu; reamintește că, în schimb, lectura Parlamentului se bazează pe reperele ce decurg din mandat și este coerentă cu ele;

18.  subliniază că răspunsul la criză trebuie să constea într-o integrare mai puternică a Europei, nu într-o dezintegrare a ei, pentru a redemara investițiile, a stimula crearea de locuri de muncă și a contribui la redobândirea încrederii în economie; a criticat deja înghețarea creditelor de angajament din PB-ul adoptat de Comisie, așa cum a arătat în Rezoluția sa din 4 iulie 2012 referitoare la mandatul pentru trilog, și, prin urmare, nu poate accepta o nouă reducere de 1,27 % a acestora comparativ cu bugetul 2012; reamintește că angajamentele reflectă prioritățile politice ale UE și ar trebui stabilite ținând seama de o perspectivă pe termen lung în care criza economică ar putea fi depășită; intenționează să majoreze creditele de angajament peste nivelul din PB pentru câteva linii bugetare care au legătură directă cu realizarea priorităților din Strategia Europa 2020 și corespund priorităților tradiționale ale Parlamentului;

19.  stabilește, așadar, nivelul global al creditelor de angajament și de plată pentru 2013 la 151 151,84 milioane EUR și, respectiv, 137 898,15 milioane EUR;

Rubrica 1a

20.  regretă faptul că, deși este principala rubrică prin intermediul căreia se vor realiza obiectivele Strategiei Europa 2020, rubrica 1a înregistrează practic totalitatea reducerilor de angajamente aplicate de Consiliu la rubrica 1 (-2,9 % față de PB) și este cea mai afectată de reducerea plăților (- 1,9 miliarde EUR, adică -14 % față de PB); decide să anuleze aproape toate reducerile operate de Consiliu și să majoreze peste nivelul din PB creditele de angajament și de plată pentru câteva linii bugetare legate direct de obiectivele Strategiei Europa 2020 și care au înregistrat niveluri ridicate de execuție și prezintă o capacitate de absorbție mare;

21.  regretă profund faptul că, în loc să majoreze creditele pentru cel de-al 7-lea Program cadru (PC7) și Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP), Consiliul a decis să reducă propunerea Comisiei pentru liniile bugetare corespondente, ceea ce contrazice în mod clar decizia recentă a Consiliului European de a crea „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă” care sprijină, printre altele, cercetarea și dezvoltarea, inovarea și ocuparea forței de muncă; subliniază performanțele foarte bune obținute în cadrul acestor programe, care au înregistrat, conform rapoartelor Comisiei, o execuție accelerată în 2012 comparativ cu anul trecut;

22.  consideră că CIP are una dintre principalele contribuții la Strategia Europa 2020 și constituie un instrument esențial pentru facilitarea accesului la finanțare, în special pentru IMM-urile inovatoare; decide, prin urmare, să majoreze creditele de angajament și de plată pentru CIP – Programul pentru inovație și spirit antreprenorial și CIP - Programul Energie inteligentă – Europa, precum și, în urma cerințelor sporite ale IMM-urilor, să majoreze atât CA, cât și CP pentru instrumentele financiare din acest program;

23.  ia act de propunerea Comisiei de a acoperi costurile suplimentare pentru ITER prin economii de performanță derivate în special din întreprinderile comune și cheltuielile administrative ale PC7; reamintește valoarea adăugată a cercetării finanțate de UE și rolul său crucial în atingerea obiectivelor de creștere, competitivitate și ocupare a forței de muncă înscrise în Strategia Europa 2020; prin urmare, în concordanță cu declarația interinstituțională din decembrie 2011, decide să compenseze parțial aceste reduceri prin alocarea de credite peste PB la câteva linii operaționale ale PC7 care susțin direct Strategia Europa 2020 și care au înregistrat niveluri excelente de execuție și prezintă o capacitate de absorbție mare; propune ca această compensare parțială peste marja disponibilă să fie finanțată prin mobilizarea sumei de 50 milioane EUR din instrumentul de flexibilitate;

24.  subliniază valoarea adăugată mare a Programului de învățare pe tot parcursul vieții și a programului Erasmus Mundus care, în ciuda dimensiunii financiare modeste, au avut rezultate foarte bune din punctul de vedere al execuției efective și al imaginii pozitive a Uniunii în rândul cetățenilor; decide, în conformitate cu poziția pe care a adoptat-o în ultimele proceduri bugetare, să majoreze atât creditele de angajament, cât și cele de plată pentru aceste programe peste nivelul din PB, având în vedere capacitatea lor mare de absorbție;

25.  regretă reducerea de către Consiliu a plăților (- 23 milioane EUR față de PB), reducere care afectează sprijinul financiar pentru proiectele de interes comun din cadrul rețelei trans-europene de transport; subliniază că, realizând investiții în infrastructuri cu valoare adăugată mare la nivel european, acest program este esențial pentru creșterea competitivității UE în ansamblul său și contribuie direct la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă; subliniază că programul are performanțe bune în materie de execuție și că exercițiul 2013 va fi crucial, deoarece este destinat pregătirii pentru lansarea mecanismului „Conectarea Europei”; decide, prin urmare, să mențină nivelul creditelor de angajament și de plată propus în PB;

26.  alege să restabilească creditele de plată de la linia bugetară destinată Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) la nivelul din PB; subliniază că reinstituirea creditelor de plată va evita transferurile de la alte linii bugetare și că sumele alocate reprezintă cuantumul minim consumat de FEG în primele câteva luni ale exercițiului;

Rubrica 1b

27.  regretă profund reducerea semnificativă de către Consiliu a plăților (- 1,6 miliarde EUR, adică -3,3 % față de PB), care afectează obiectivul de competitivitate regională și ocupare a forței de muncă (- 12,9 %), obiectivul de cooperare teritorială europeană (- 18,7 %) și Fondul de coeziune (- 4,7 %) și care, dacă ar fi adoptată, ar împiedica în mod sigur realizarea corectă a proiectelor în ultimul an al programării financiare, cu consecințe dramatice mai ales pentru statele membre care se confruntă deja cu constrângeri sociale, economice și financiare, conducând, prin urmare, la creșterea semnificativă a RAL; remarcă faptul că, în schimb, obiectivul de convergență nu a suferit, practic, nicio modificare;

28.  reamintește că nivelul ridicat al plăților din PB pentru această rubrică (+8,1 %) este determinat de angajamente asumate în trecut care trebuie onorate la sfârșitul perioadei de programare, în conformitate cu ciclul natural de viață al fondurilor structurale; subliniază că, dacă Consiliul ar fi adoptat o abordare mai realistă în ceea ce privește necesarul real de plăți de la această rubrică în ultimele proceduri bugetare ale UE, ar fi fost posibilă o majorare procentuală mai mică a plăților;

29.  reamintește că, în mandatul său pentru trilog, și-a exprimat îndoiala că nivelul plăților propuse în PB va fi suficient pentru rambursarea cuantumului total al cererilor de plată, în absența unui buget rectificativ pentru acest exercițiu; subliniază că aceeași propunere a Comisiei se bazează pe prezumția că este acoperit întregul necesar de plăți pentru exercițiile anterioare exercițiului 2012;

30.  respinge reducerile aplicate de Consiliu la rubrica 1b, care ar conduce la un deficit de credite de plată mult mai mare decât se estimează deja și ar împiedica rambursarea resurselor deja consumate către statele membre și regiunile beneficiare și ar avea consecințe grave, în special pentru statele membre care se confruntă deja cu constrângeri sociale, economice și financiare; atrage din nou atenția asupra faptului că această rubrică cuprinde două treimi din actualele angajamente în curs, ceea ce înseamnă că reducerea creditelor de plată pentru 2013 ar conduce, de asemenea, la o puternică majorare a RAL până la sfârșitul exercițiului; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o analiză a situației RAL și o strategie solidă pentru reducerea nivelului RAL; solicită Comisiei să prezinte lunar Parlamentului informații privind cererile de rambursare, defalcate pe state membre și pe fonduri;

31.  consideră că declarația Consiliului prin care solicită Comisiei să depună un proiect de buget rectificativ în cazul în care plățile de la rubrica 1b sunt insuficiente nu constituie o garanție adecvată că va fi asigurat un nivel corespunzător de credite de plată pentru 2013, având în vedere că în ultimele două exerciții Consiliul și-a luat angajamente similare, pe care nu le-a respectat; solicită Președinției Consiliului să facă o declarație publică și să explice diferențele dintre decizia Consiliului cu privire la creditele de plată și necesarul real al statelor membre, prezentat în estimările acestora;

32.  decide, prin urmare, să reinstituie nivelul din PB al creditelor de angajament și de plată pentru toate liniile bugetare din această rubrică reduse de Consiliu și să majoreze peste nivelul din PB creditele de angajament și de plată pentru asistența tehnică pentru Strategia privind Marea Baltică;

33.  îndeamnă Consiliul să își dea acordul pentru bugetul rectificativ nr. 6/2012 prezentat de Comisie cu scopul de a compensa deficitul de credite de plată din acest exercițiu și de a evita blocarea execuției proiectelor în curs la sfârșitul perioadei de programare; acordă delegației sale la negocierile cu Consiliul mandatul ca, în cazul în care Consiliul nu este dispus să aprobe integral PB, să majoreze, dacă este posibil, plățile cu suma respinse de Consiliu, distribuind-o proporțional între liniile operaționale de la rubrica 1b;

Rubrica 2

34.  consideră că estimările Comisiei privind necesitățile bugetare sunt mai realiste decât previziunile Consiliului, în special având în vedere plățile viitoare; reinstituie, așadar, reducerile operate de Consiliu la această rubrică, până la nivelul de 60 307,51 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 0,6 % față de bugetul 2012;

35.  subliniază că tradiționala scrisoarea rectificativă referitoare la agricultură, care urmează să fie prezentată în octombrie 2012, va ajusta estimările actuale pe baza unei evaluări mai precise a nevoilor reale; atrage atenția asupra nivelului final al veniturilor alocate care vor fi disponibile în 2013 (din corecțiile financiare efectuate în temeiul deciziilor de închidere a conturilor, din nereguli și din suprataxele pentru lapte) și care vor determina, în cele din urmă, nivelul noilor credite care urmează a fi înscrise în bugetul 2013; preconizează că marja actuală (981,5 milioane EUR) ar trebui să fie suficientă pentru a acoperi necesitățile de la această rubrică, în afara cazului în care apar situații neprevăzute;

36.  solicită Comisiei să depună eforturi sporite în vederea definirii unor priorități clare pentru această rubrică în favoarea sistemelor agricole durabile care conservă biodiversitatea, protejează resursele de apă și fertilitatea solurilor, respectă bunăstarea animalelor și locurile de muncă;

37.  respinge creșterea așa-numitei linii de cheltuieli negative (verificarea și închiderea conturilor), deoarece aceasta pare să fie stabilită la un nivel artificial de ridicat comparativ cu creditele de la rubrica 2, și reinstituie parțial propunerea Comisiei, care permite o abordare mai realistă;

38.  își confirmă angajamentul de a acționa în vederea prevenirii și soluționării crizelor din sectorul legumelor și fructelor și, prin urmare, sprijină un nivel adecvat pentru grupurile de producători în vederea recunoașterii preliminare; sprijină o majorare suficientă a contribuției UE la fondul de criză din cadrul fondurilor operaționale pentru organizațiile de producători;

39.  susține acordarea unui sprijin sporit programului de încurajare a consumului de lapte în școli și continuarea sprijinului pentru programul de distribuire a fructelor în școli;

40.  menține creditele bugetare destinate Programului de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din UE, care acordă sprijin unui număr de 18 milioane de persoane care suferă de subnutriție din Uniune; salută eforturile depuse de Comisie pentru a găsi o soluție politică și juridică pentru a continua programul în 2013; speră că se va găsi o soluție care să permită continuarea programului în următorul CFM;

41.  sprijină reducerea drastică a anumitor linii bugetare pentru restituiri, uneori până la zero, întrucât acest instrument este controversat din punct de vedere politic și nu a fost reluat pentru anumite produse la același nivel ca în exercițiul bugetar 2012; constată că anumite linii pentru restituiri au fost identificate ca priorități negative; analizează atent în ce măsură aceste linii ar trebui reduse, pentru a permite utilizarea acestui instrument în caz de nevoie, conform reglementărilor actuale privind restituirile;

42.  prevede un sprijin continuu și proporțional pentru programul LIFE+, care acordă prioritate doar proiectelor din domeniul mediului și al schimbărilor climatice, sprijinind dezvoltarea unei economii durabile și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, precum și protejarea, conservarea și refacerea ecosistemelor; reamintește, din nou, că problemele de mediu și soluțiile la acestea depășesc frontierele naționale, astfel încât necesitatea abordării lor la nivelul UE este evidentă; invită în acest sens statele membre să-și amelioreze semnificativ transpunerea legislației UE din domeniul mediului;

43.  subliniază că politica comună din domeniul pescuitului reprezintă în continuare o prioritate politică crucială pentru UE și menține finanțarea acesteia la nivelul propus în PB, având în vedere apropiata reformă a acestei politici; consideră că finanțarea politicii maritime integrate nu ar trebui să se realizeze în detrimentul altor acțiuni și programe din domeniul pescuitului din cadrul rubricii 2; consideră că gestionarea eficace a pescuitului este de o importanță crucială pentru conservarea stocurilor de pește și prevenirea pescuitului excesiv;

Rubrica 3a

44.  ia act de faptul că reducerile globale de fonduri propuse de Consiliu față de PB 2013 se ridică la 15 milioane EUR pentru creditele de angajament și la 51 de milioane EUR pentru creditele de plată; observă că aceste reduceri reprezintă o reducere de -1,07 % față de PB și de - 15,5 % față de programarea financiară inițială a Comisiei;

45.  respinge reducerea de către Consiliu a creditelor de plată din următoarele domenii: Fondul european de returnare (-18 milioane EUR), Fondul european pentru refugiați (-1,8 milioane EUR), Fondul european de integrare a resortisanților țărilor terțe (- 3,2 milioane EUR) și Programul „Drepturi fundamentale și cetățenie” (- 1 milion EUR); decide, prin urmare, să reinstituie nivelul din PB la liniile aferente acestor domenii;

46.  respinge decizia unilaterală a Consiliului de a modifica temeiul juridic pentru propunerea privind „mecanismul de evaluare Schengen”, înlocuind procedura legislativă ordinară cu articolul 70 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; sprijină decizia Conferinței președinților de a bloca cooperarea cu Consiliul în procedura bugetară 2013 în ceea ce privește aspectele de securitate internă; sprijină deci poziția Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne de a înscrie în rezervă creditele de la anumite linii bugetare de la titlul 18 referitoare la securitatea internă (credite de angajament și de plată) până când se va obține un rezultat satisfăcător în pachetul privind guvernanța Schengen; consideră că această înscriere în rezervă nu ar trebui să vizeze agențiile din cadrul rubricii 3a, pentru a nu le pune în pericol activitatea;

47.  subliniază rolul important pe care programul de prevenire și combatere a tuturor formelor de violență (DAPHNE) îl are în eliminarea violenței împotriva femeilor, a tinerilor și a copiilor în UE, în special în actualul context de criză; ia act de rezultatele măsurabile ale programului DAPHNE, precum și de impactul său asupra modificării politicilor din statele membre; prin urmare, crește creditele de plată aferente programului peste nivelul din PB;

Rubrica 3b

48.  regretă faptul că în ciuda reducerilor deja propuse în PB, Consiliul reduce și mai mult atât creditele de angajament, cât și cele de plată de la rubrica 3b, cu aproximativ 9,5 milioane EUR; în general, anulează toate reducerile aplicate de Consiliu, pentru a asigura buna desfășurare a programelor și acțiunilor în curs de la această rubrică;

49.  reiterează faptul că promovarea unui sentiment de cetățenie activă, solidaritate și toleranță în rândul tinerilor este esențială pentru ca Europa să poate fructifica talentele celei mai educate generații din istorie; evidențiază necesitatea de a încuraja comunicarea interculturală și cetățenia UE în rândul viitoarelor generații; prin urmare, a decis să majoreze fondurile pentru programul „Tineretul în acțiune” comparativ cu PB, în special ținând seama de buna funcționare a programului de-a lungul mai multor ani;

50.  consideră că pentru campania de informare privind Anul european al cetățenilor 2013 și pentru activitățile de comunicare sunt necesare credite adecvate cu scopul de a asigura o implicare adecvată a cetățenilor în proiectul european și de a promova dialogul asupra chestiunilor legate de UE; regretă faptul că bugetul propus de Comisie este cel mai mic buget alocat vreodată unui an european și decide să majoreze creditele pentru linia bugetară aferentă;

51.  sprijină continuarea acțiunii pregătitoare reușite privind parteneriatele europene pentru sport, având în vedere noile competențe conferite Uniunii prin Tratatul de la Lisabona în domeniul sportului, acordând o atenție deosebită sportului de masă, promovării fair play-ului în competițiile sportive, prin combaterea meciurilor aranjate, și protejării integrității fizice și morale a sportivilor;

Rubrica 4

52.  evidențiază faptul că reducerea aplicată de Consiliu plăților de la rubrica 4 (- 1 miliard EUR, adică - 14,1 % față de PB) reprezintă cca 20 % din reducerile totale de la toate rubricile; consideră că o reducere atât de masivă ar împiedica Uniunea să își îndeplinească angajamentele pe care și le-a asumat pe scena mondială; constată că propunerea Comisiei a fost doar puțin peste nivelul din bugetul 2012 și mult redusă față de programarea financiară; decide să readucă la nivelul propus în PB atât creditele de angajament, cât și cele de plată pentru majoritatea liniilor bugetare;

53.  consideră totuși că pot fi acceptate anumite reduceri față de PB pentru unele linii bugetare, cum ar fi Asistența macrofinanciară, Participarea la organizațiile internaționale din domeniul vamal și fiscal și Cooperarea cu Groenlanda;

54.  propune o ușoară creștere a nivelului creditelor de angajament și de plată peste nivelul din PB pentru liniile bugetare care corespund zonelor geografice de cooperare pentru dezvoltare, precum și misiunilor de observare a alegerilor și Fondului global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei; subliniază că acest lucru ar trebui să împiedice UE să se îndepărteze și mai mult de angajamentele sale ferme de finanțare a cooperării pentru dezvoltare;

55.  atrage atenția că, în conformitate cu declarația semnată de Comisie și de UNRWA privind sprijinul acordat de UE UNRWA (2011-2013), contribuția anuală a UE se bazează pe fondurile alocate Palestinei în 2011 (300 milioane EUR), iar o reducere a respectivei sume de referință ar avea un impact semnificativ asupra fondurilor alocate UNRWA; consideră că este crucial să se suplimenteze fondurile destinate Palestinei și UNRWA pentru a se asigura că UNRWA dispune de resursele necesare pentru serviciile esențiale pe care a fost mandatată de Adunarea Generală a ONU să le furnizeze și pentru a garanta siguranța și mijloacele de trai ale refugiaților, având în vedere instabilitatea din regiune;

56.  consideră, de asemenea, că este necesară o majorare a creditelor destinate susținerii dezvoltării economice a comunității cipriote turce pentru a asigura continuarea sprijinului financiar al UE în favoarea activității Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a Comisiei tehnice pentru patrimoniul cultural;

57.  introduce linii bugetare separate pentru toate misiunile PESC și reprezentanții speciali ai UE din diversele regiuni geografice, conform propunerii din reforma Regulamentului financiar, ceea ce va oferi o imagine mai transparentă și mai completă a misiunilor realizate în cadrul acestei politici;

Rubrica 5

58.  ia act de poziția Consiliului care a redus bugetul propus de Comisie pentru toate secțiunile de la rubrica 5 cu 146 milioane EUR în total, în ciuda eforturilor instituțiilor de consolidare a cheltuielilor administrative în această perioadă de austeritate economică și bugetară, eforturi reflectate de estimările bugetelor lor și de PB;

59.  subliniază în special că majoritatea instituțiilor, inclusiv Parlamentul și Comisia, și-au respectat și chiar și-au depășit angajamentele de a-și limita bugetele administrative, aplicând o creștere mai mică decât rata estimată a inflației; salută aceste eforturi și stabilește creditele rubricii 5 la un nivel general de 8 506,87 milioane EUR, din care 4 967,37 milioane EUR pentru Comisie;

60.  ia act de faptul că reducerile aplicate de Consiliu sunt generate de neînscrierea în buget a ajustării salariale de 1,7 % pentru 2011, de majorarea ratei standard de reducere pentru diverse instituții și servicii și alte reduceri specifice ale unor posturi de cheltuieli administrative, dar consideră că aceste reduceri au justificări neadecvate și vizează pur și simplu înghețarea cheltuielilor administrative în valoare nominală, în ciuda obligațiilor statutare și contractuale și a noilor competențe și sarcini ale UE;

61.  consideră în special că majorarea ratelor standard de reducere, care vizează creșterea numărului de posturi neplătite din instituții, reflectă o abordare conservatoare care va afecta direct posibilitatea de a îmbunătăți ratele de ocupare ale schemelor de personal ce sunt aprobate în paralel de către autoritatea bugetară; subliniază că o astfel de abordare este cu atât mai dăunătoare în contextul reducerii schemelor de personal, care conduce mecanic la îmbunătățirea ratelor de ocupare și că finanțarea acestor posturi nu ar trebui considerată a fi o variabilă de ajustare pentru a obține o înghețare nominală a bugetului administrativ sau orice altă sumă-țintă predefinită;

62.  decide să reinstituie pentru toate instituțiile, cu excepția Consiliului și a școlilor europene, și să adauge pentru Curtea de Justiție și să înscrie în rezervă, sumele corespunzând ajustării salariale de 1,7 % din 2011 pentru bugetul exercițiului 2013, în așteptarea hotărârii Curții; subliniază că această operațiune ține de buna gestiune financiară dată fiind probabilitatea ridicată ca hotărârea să fie pronunțată în favoarea Comisiei și avertizează Consiliul că, dacă se întâmplă acest lucru, autoritatea bugetară va trebui să se conformeze retroactiv unei astfel de hotărâri și pentru exercițiile 2011 și 2012, incluzând dobânzile de întârziere;

63.  anulează, de asemenea, alte reduceri aplicate de Consiliu la anumite posturi de cheltuieli administrative, în special în bugetul Comisiei, pentru echipamente și servicii TIC și unele birouri;

64.  ia act de faptul că Consiliul a acceptat propunerea de reducere cu 1 % a schemei de personal a Comisiei, în special în domeniul sprijinului administrativ, al gestiunii bugetare și al luptei antifraudă;

65.  reinstituie sau menține posturile solicitate de Comisie și, parțial, de alte instituții, pe baza unei analize de la caz la caz, și, în același timp, solicită să se realizeze o evaluare detaliată a impactului reducerilor de personal planificate până în 2018, ținând seama pe deplin, printre altele, de obligațiile juridice ale Uniunii și de noile competențe și de sarcinile extinse ale instituțiilor conform tratatelor;

66.  salută informațiile furnizate în PB cu privire la domeniile care beneficiază de personal suplimentar, cum ar fi guvernanța economică europeană, piața unică și securitatea și justiția, dar remarcă cu îngrijorare că au fost făcute reduceri de personal în alte direcții generale ale Comisiei, cum ar fi DG Întreprinderi și Industrie, DG Concurență, DG Mobilitate și Transport, DG Cercetare și Inovare și Eurostat, direcții care contribuie totuși semnificativ la realizarea priorităților UE; este, de asemenea, îngrijorat de impactul negativ pe care reducerea numărului de posturi în domeniul sprijinului administrativ, al gestiunii bugetare și al luptei antifraudă l-ar putea avea asupra desfășurării rapide, corecte și eficace a acțiunilor și programelor UE, în special într-o perioadă în care competențele UE continuă să fie lărgite și un nou stat membru se alătură Uniunii;

67.  solicită, prin urmare, Comisiei să includă în raportul său anual privind evaluarea personalului, o evaluare combinată pe direcții generale și servicii, ținând seama în special de dimensiunile și volumul lor de muncă, și pe tipuri de posturi, așa cum se prezintă în acest raport de evaluare (elaborarea de politici, gestionarea de programe, sprijin administrativ, gestiune bugetară și lupta antifraudă, servicii lingvistice etc.);

68.  regretă reducerile aplicate de Consiliu liniilor bugetare destinate sprijinului administrativ și pentru cercetare, inclusiv agențiilor executive, cu un total de 6,6 % pentru CA și CP (-71,8 milioane EUR) comparativ cu PB, reducerile cele mai ridicate afectând rubrica 1b (-23,7 %) și rubrica 4 (- 13,2 %); subliniază că astfel s-ar ajunge la o reducere de 5,5 % comparativ cu creditele similare pentru 2012, în ciuda economiilor deja propuse în PB, și ar putea fi afectate rapiditatea și calitatea execuției bugetare a programelor multianuale cărora li se aplică reducerile; subliniază, în plus, că reducerea liniilor administrative ale unui anumit program fără o majorare a cheltuielilor sale operaționale ar avea drept rezultat o modificare a întregii sume destinate programului respectiv și aprobate prin procedura de codecizie; prin urmare, decide să reinstituie PB pentru aceste linii;

69.  creează, de asemenea, rezerve la anumite linii bugetare pentru a obține informații specifice;

Agenții

70.  este de acord, în general, cu estimările Comisiei privind necesarul bugetar și de personal al agențiilor și observă că Comisia a aplicat deja reduceri considerabile solicitărilor inițiale ale agențiilor, incluzându-le, de asemenea, în reducerea de personal de 1 % din PB;

71.  consideră, prin urmare, că orice reduceri suplimentare propuse de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să își îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite de către autoritatea legislativă; respinge abordarea orizontală a Consiliului de a reduce creditele pentru agenții, ale căror nevoi trebuie analizate de la caz la caz; solicită, de asemenea, Comisiei să identifice, pentru următorul CFM, eventualele domenii în care se înregistrează o suprapunere a activităților agențiilor sau o valoare adăugată redusă a acestor activități, în vederea raționalizării funcționării lor;

72.  decide să majoreze creditele bugetare pentru 2013 pentru cele trei autorități de supraveghere financiară; consideră că respectivele credite ar trebui să reflecte necesitatea de a îndeplini sarcinile impuse, fiind adoptate tot mai multe regulamente, decizii și directive pentru depășirea actualei crize financiare și economice, care este puternic legată de stabilitatea sectorului financiar;

73.  nu poate accepta reducerea aplicată de Consiliu agențiilor de la rubrica 3a, reducere ce reprezintă 2,8 milioane EUR atât în CA, cât și în CP, deoarece agențiile reprezintă 18% din creditele totale de la rubrica 3a, iar reducerea operată de Consiliu ar avea un efect disproporționat asupra acestei rubrici; intenționează, prin urmare, să reinstituie proiectul de buget propus, care pare să fie echilibrat;

74.  știe că anumite agenții (cum ar fi Europol, AESA și ACER) trebuie să îndeplinească sarcini suplimentare în 2013, ceea ce s-ar putea să nu se reflecte în bugetul alocat sau în schema de personal pentru 2013; solicită Comisiei ca, în caz de nevoie, să propună la timp un buget rectificativ pentru agențiile aflate în această situație; se așteaptă din partea Comisiei să prezinte o nouă fișă financiară la sfârșitul unei proceduri legislative prin care Parlamentul și Consiliul extind mandatul unei agenții; este conștient de faptul că o astfel de extindere ar putea necesita resurse suplimentare asupra cărora autoritatea bugetară trebuie să își dea acordul;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

75.  decide să adopte un pachet de compromis conținând un număr limitat de PP și PA, pe baza unei analize atente a PP și a PA propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzându-le pe cele care pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de marjele reduse disponibile în special la rubricile 1a și 3b;

Alte secțiuni

76.  este îngrijorat de poziția Consiliului de a îngheța nominal bugetul tuturor instituțiilor UE; consideră că fiecare instituție ar trebui să fie tratată individual, ținând seama de necesitățile și situația sa specifică;

77.  salută eforturile depuse de instituții pentru a realiza economii suplimentare și a-și limita bugetele; subliniază că bugetele lor pentru 2013 vor include costurile aderării Croației și ajustarea salarială de 1,7 % pentru 2013; subliniază totuși că cheltuielile cu aderarea Croației nu ar trebui considerate o majorare de buget, ci o finanțare justificată a aderării unui nou stat membru la UE;

78.  subliniază că, în urma economiilor suplimentare realizate de instituții între primăvara și toamna lui 2012, creditele sunt acum la un nivel foarte scăzut; este îngrijorat că marja pentru cheltuielile neprevăzute ce ar putea apărea în temeiul unor obligații juridice este aproape inexistentă;

79.  consideră că autoritatea bugetară ar trebui să asigure un nivel de credite care să garanteze buna funcționare a instituțiilor și îndeplinirea obligațiilor juridice și să permită o administrare de înaltă calitate în serviciul cetățenilor UE;

Secțiunea I – Parlamentul European
Cadru general

80.  reamintește că, la adoptarea proiectului său de buget pentru 2013(7), a insistat asupra necesității de a asigura un control bugetar strict și a identifica economii suplimentare în cursul acestei proceduri bugetare;

81.  salută acordul la care s-a ajuns în cursul concilierii din 26 septembrie 2012 dintre Birou și Comisia pentru bugete; atrage atenția asupra faptului că bugetul său pentru 2013 este de 1 750 463 939 EUR, reprezentând, prin urmare, o reducere de 18,3 milioane EUR comparativ cu proiectul preliminar de buget din februarie 2012;

82.  atrage atenția asupra faptului că bugetul său pentru 2013 este cu 1,9 % mai mare decât bugetul din 2012, inclusiv costurile legate de aderarea Croației; evidențiază faptul că, din cauza actualei rate a inflației de 1,9 %, se înregistrează de fapt o reducere a bugetului operațional, în ciuda competențelor suplimentare recent dobândite, a noilor posturi și acțiuni, a costurile aferente aderării Croației și a costurilor pentru pregătirea alegerilor din 2014;

83.  aprobă următoarele ajustări ale bugetului estimativ:

   reducerea creditelor din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute;
   internalizarea serviciului de securitate fără efecte asupra bugetului;
   continuarea internalizării serviciilor de TIC și, prin urmare, crearea a 30 de noi posturi în schema de personal, fără efecte asupra bugetului (efecte compensate de economii);
   ajustarea creditelor pentru Asociația Parlamentară Europeană;

84.  reduce, de asemenea, creditele aferente Casei Istoriei Europene cu 5,3 milioane EUR;

85.  în plus, recunoscând situația economică problematică din întreaga UE, reamintește decizia de a nu indexa indemnizațiile individuale ale deputaților până la sfârșitul mandatului; subliniază că indemnizațiile pentru misiunile personalului nu au mai fost indexat din 2007 și reconfirmă decizia din Rezoluția sa din 2012 referitoare la buget(8) de a reduce toate liniile bugetare legate de deplasări;

86.  salută informațiile și analizele cuprinse în raportul privind gestiunea bugetară și financiară a Parlamentului pentru 2011 și în rapoartele anuale de activitate ale DG-urilor cu privire la liniile bugetare cu o rată redusă de execuție în 2011 și solicită astfel de analize obiective și pentru bugetul 2012, pentru a identifica mai ușor potențiale economii ulterioare care să fie compensate de investiții acolo unde sunt necesare și utile pentru buna funcționare a Parlamentului;

Modalități de lucru ale Parlamentului

87.  consideră că, la fel care orice parlament ales direct, Parlamentul European ar trebui să aibă dreptul de a decide asupra propriului sediu și asupra locurilor de desfășurare a activității;

88.  declară, prin urmare, că deciziile privind sediul Parlamentului și locurile de desfășurare a activităților deputaților și funcționarilor ar trebui luate chiar de Parlament;

89.  îndeamnă cele două componente ale autorității bugetare (Consiliul și Parlamentul) să ridice problema sediului unic al Parlamentului și a locurilor de desfășurare a activității deputaților și funcționarilor în cursul negocierilor privind viitorul CFM pentru 2014-2020, în vederea realizării de economii financiare și a promovării unei soluții mai durabile din punct de vedere climatic și mai puțin dăunătoare mediului;

90.  îndeamnă statele membre să examineze problema sediului Parlamentului și a locurilor sale de desfășurare a activității la următoarea revizuire a tratatelor, prin modificarea Protocolului nr. 6;

91.  între timp, solicită Consiliului să elaboreze, împreună cu Parlamentul, o foaie de parcurs spre un singur sediu și o utilizare mai eficientă a locurilor de desfășurare a activității Parlamentului, ținând seama de datele recente privind costurile aferente fiecărui loc de desfășurare a activității și condițiile de muncă pentru personal, precum și de factori economici, de mediu și societali, și să prezinte un raport până la 30 iunie 2013;

92.  sugerează ca acordul dintre autoritățile luxemburgheze și Parlament privind personalul care trebuie să fie prezent la Luxemburg să fie revizuit, ținând seama de modificarea necesităților Parlamentului;

Grupul comun de lucru

93.  salută crearea unui grup comun de lucru privind bugetul Parlamentului la care participă Comisia pentru bugete și Biroul; sprijină cu fermitate în special activitatea sa privind lansarea unui studiu comparativ al bugetului Parlamentului și a bugetelor Congresului SUA și ale unor parlamente din statele membre; reamintește că acest studiu urmează să fie finalizat până la sfârșitul lui 2012; se așteaptă ca acest studiu să genereze economii pe termen lung pentru bugetul Parlamentului și să prezinte idei de îmbunătățire a eficienței sale în 2013 și în exercițiile ulterioare;

94.  consideră că grupul comun de lucru ar trebui să reflecte echilibrul democratic din Parlament; consideră că grupul de lucru ar trebui să aibă în vedere, printre altele, alternative în ceea ce privește orele de disponibilitate ale registrului deputaților și măsuri care să încurajeze utilizarea unor mijloace de transport mai ieftine și mai ecologice; în plus, solicită grupului de lucru să prezinte un raport Comisiei pentru bugete și Biroului pentru a realiza economii structurale și organizatorice pe termen mediu și lung în bugetul Parlamentului;

95.  salută propunerea grupului comun de lucru de a închide registrul deputaților vinerea în săptămânile de activități în circumscripții (săptămânile turcoaz);

96.  solicită Biroului să aplice fără întârziere propunerile de economii convenite de grupul comun de lucru;

Deplasări

97.  salută eforturile depuse pentru identificarea de economii suplimentare legate de deplasările deputaților și ale personalului; ia act de economiile realizate în ceea ce privește cheltuielile de misiune ale personalului; remarcă faptul că linia bugetară aferentă a fost redusă în 2012 și aceste economii au fost posibile grație unei mai bune gestiuni, utilizării videoconferințelor și reducerii numărului de misiuni;

98.  invită administrația să evalueze evoluțiile pieței de transport low cost, să fie la zi cu ultimele evoluții de pe piață și să exploateze orice posibilitate de a face economii; în plus, solicită administrației să permită și să încurajeze achiziționarea de bilete de avion low cost și achiziționarea de bilete flexibile la clasa economică; consideră că ar trebui analizate și alte măsuri pentru a reduce numărul de bilete de avion la clasa business achiziționate de deputați;

TI/deplasări

99.  remarcă faptul că economiile cu cheltuielile de călătorie realizate în 2011 grație utilizării sporite (+ 56,6 %) a videoconferințelor sunt estimate la 1,4 milioane EUR; consideră că se pot realiza reduceri suplimentare ale cheltuielilor de misiune prin înlocuirea treptată a misiunilor cu videoconferințe, ceea ce va limita și amprenta de carbon a Parlamentului; solicită, prin urmare, rezultatele unei analize făcute de administrația Parlamentului în legătură cu necesarul de echipamente suplimentare de videoconferință până cel târziu în februarie 2013;

Politica imobiliară

100.  crede într-un proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare, realizat printr-o cooperare strânsă și deschisă cu Comisia pentru bugete;

101.  solicită să fie informat la timp despre concluziile Secretarului General cu privire la lucrările de renovare și mutare a birourilor din următorii ani și despre calendarul lucrărilor respective; subliniază importanța unei planificări adecvate și a înscrierii la timp în buget a creditelor aferente;

Traducere

102.  reiterează faptul că economiile din domeniul traducerii nu ar trebui să pună în pericol multilingvismul; atrage atenția asupra faptului că trebuie asigurate calitatea traducerilor și a condițiilor de muncă ale serviciilor în cauză;

Secțiunea IV - Curtea de Justiție

103.  ia act de faptul că, în ciuda unor modificări structurale majore și a numărului tot mai mare de cauze, Curtea și-a limitat majorarea bugetului de funcționare la 1,56 % (în plus față de 1,49 % pentru aderarea Croației);

104.  prin urmare, reinstituie creditele pentru traducere, pentru a evita întârzierile în cursul procedurilor, precum și pentru resursele informatice, așa cum au recomandat auditorii;

105.  reinstituie parțial remunerațiile și stabilește rata standard de reducere la 4,5 % pentru a-i permite Curții să își desfășoare activitatea în condiții bune; în plus, reinstituie parțial creditele pentru întreținere și energie;

106.  sprijină revizuirea în curs a Statutului Curții și se angajează să trateze fără întârziere un eventual buget rectificativ determinat de acest proces;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

107.  ia act de faptul că Curtea își reduce schema de personal cu 9 posturi în 2013; prin urmare, reinstituie rata standard de reducere la procentajul inițial de 1,8 %, pentru a limita riscul legat de realizarea strategiei Curții și de elaborarea rapoartelor de audit planificate; reinstituie, de asemenea, la nivelul din PB creditele pentru recrutarea de personal în vederea aderării Croației;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

108.  reinstituie parțial remunerațiile și indemnizațiile, pentru a aplica o rată standard de reducere de 5,5 %, ceea ce înseamnă, oricum, o reducere a actualei rate de ocupare; anulează parțial alte reduceri arbitrare operate de Consiliu, cum ar fi pentru cheltuielile legate de Jurnalul Oficial și cheltuielile operaționale, de exemplu pentru interpretare, care au fost deja reduse în 2012 la nivelul de execuție din 2009;

109.  reinstituie integral creditele pentru plata anuală a chiriei pentru locațiunea pe termen lung, care sunt determinate obligații juridice în temeiul unor contracte existente și sunt supuse indexării anuale în funcție de rata inflației din Belgia;

Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor

110.  reinstituie parțial creditele pentru Comitetul regiunilor, pentru a-i permite acestuia să își îndeplinească obligațiile statutare și juridice în legătură cu chiria anuală pentru locațiunea pe termen lung și salariile personalului; remarcă faptul că reducerea drastică aplicată de Consiliu remunerațiilor și indemnizațiilor ar echivala cu aplicarea de două ori a reducerii de 1 % a personalului (deja inclusă în PB) în cazul acestei instituții;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

111.  ia act de majorarea cu 3,49 % a bugetului Ombudsmanului European; observă că o altă parte a majorării este determinată de costuri inevitabile cu chiriile; reinstituie creditele pentru remunerații și indemnizații ce sunt necesare ca urmare a unor posturi ce anterior nu erau ocupate;

Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

112.  reinstituie integral bugetul AEPD; constată că majorarea bugetului corespunde ratei preconizate a inflației; reinstituie în special două noi posturi și creditele aferente, prevăzute pentru a contribui la activitățile de bază ale instituției;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

113.  remarcă faptul că SEAE este o instituție relativ nouă în curs de dezvoltare și că rețeaua sa trebuie consolidată în continuare pentru a realiza prioritățile politice ale UE și că, având 141 de delegații, SEAE este, printre instituțiile UE, expusă în mod deosebit la inflația din țările terțe și la fluctuațiile cursurilor de schimb;

114.  salută faptul că pentru 2013 SEAE și-a înghețat în valoare nominală creditele de la câteva linii bugetare și a făcut reduceri specifice la alte linii, economii care se ridică la 1,3 % din bugetul său pentru 2012;

115.  observă să SEAE a dat dovadă de reținere, deoarece nu a fost creat nici un nou post în schema sa de personal pentru 2013;

116.  evidențiază că majorările propuse pentru bugetul SEAE sunt necesare pentru a acoperi costurile statutare cu personalul și alte obligații juridice, precum și pentru a răspunde așteptărilor politice ca SEAE să fie prezent în țări prioritare;

117.  respinge așadar decizia Consiliului de a îngheța bugetul SEAE în valoare nominală la nivelul din 2012 și propune o majorare adecvată, având în vedere contextul financiar general;

118.  anulează reducerile făcute de Consiliu care ar conduce la o reducere a numărului de funcționari și ar contracara eforturile depuse de la înființarea SEAE de a recruta și de a redistribui personal pentru a îndeplini cerințele operaționale sporite;

119.  reinstituie creditele necesare pentru contractele de închiriere în vigoare și acordurile la nivel de servicii cu Comisia și cu Consiliul și pentru înlocuirea treptată și raționalizarea sistemelor informatice învechite și suprapuse;

o
o   o

120.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2012)0077.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0109.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2012)0289.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2012)0109.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0461.


Cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020
PDF 361kWORD 162k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 susținând atingerea unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020 (COM(2011)0398COM(2012)03882011/0177(APP))
P7_TA(2012)0360A7-0313/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 311 și 312 din TFUE,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 și propunerea modificată a Comisiei din 6 iulie 2012 de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2011)0398 și COM(2012)0388),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 29 iunie 2011 de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2011)0403),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011 privind un buget pentru Europa 2020 (COM(2011)0500),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 27 aprilie 2010 către Parlamentul European și Consiliu cu privire la funcționarea Acordului interinstituțional privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (COM(2010)0185),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii(3),

–  având în vedere declarația comună privind aspectele legate de CFM anexată la normele financiare revizuite aplicabile bugetului general al Uniunii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Raportul intermediar al Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, Comisiei pentru pescuit, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0313/2012),

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul adoptă, după ce obține aprobarea Parlamentului European, în conformitate cu o procedură legislativă specială și hotărând în unanimitate, un regulament care stabilește cadrul financiar multianual (CFM); întrucât, în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din TFUE, Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie prin care autorizează Consiliul să hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adoptă regulamentul de stabilire a CFM;

B.  întrucât în temeiul articolului 310 alineatul (1) din TFUE toate veniturile și cheltuielile Uniunii trebuie menționate în buget;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 295 din TFUE, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se consultă reciproc și organizează, de comun acord, condițiile cooperării lor și întrucât, în acest scop, pentru îmbunătățirea funcționării procedurii bugetare anuale și a cooperării dintre instituții în materie bugetară, ar trebui adoptat un acord interinstituțional;

D.  întrucât articolul 312 alineatul (5) din TFUE prevede că Parlamentul European, Consiliul și Comisia trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea cadrului financiar;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 311 din TFUE, Uniunea trebuie să-și asigure mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor și implementarea politicilor sale și trebuie să se finanțeze în întregime din resurse proprii; întrucât Consiliul trebuie să consulte Parlamentul înainte de a adopta o nouă decizie privind reforma resurselor proprii și, de asemenea, trebuie să obțină acordul Parlamentului înainte de a adopta regulamente privind măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii;

F.  întrucât aceasta ar fi prima dată când un regulament privind CFM se adoptă în temeiul noilor dispoziții ale Tratatului de la Lisabona, atrăgând după sine, prin urmare, noi aranjamente în ceea ce privește cooperarea dintre instituții care au ca scop reconcilierea eficienței procesului decizional cu prerogativele tratatului;

G.  întrucât Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene noi prerogative importante, spre exemplu în domeniul acțiunii externe (articolul 27 alineatul (3) din TUE), al sportului (articolul 165 din TFUE), al spațiului (articolul 189 din TFUE), al schimbărilor climatice (articolul 191 din TFUE), al energiei (articolul 194 din TFUE), al turismului (articolul 195 din TFUE) și al protecției civile (articolul 196 din TFUE);

H.  întrucât, în rezoluția sa din 8 iunie 2011, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a stabilit prioritățile politice generale pentru următorul CFM, atât în termeni legislativi, cât și în termeni bugetari;

I.  întrucât, în rezoluția sa din 13 iunie 2012, adoptată cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul și-a formulat prioritățile generale pentru următorul CFM termeni bugetari, în ceea ce privește atât cheltuielile, cât și veniturile;

J.  întrucât comisiile parlamentare competente au efectuat o analiză exhaustivă aprofundată a necesităților, în vederea identificării priorităților politice, după cum o demonstrează avizele anexate ale acestora;

K.  întrucât Președinția cipriotă în exercițiu intenționează să prezinte un cadru de negociere, inclusiv plafoane cifrice (precum și opțiuni politice circumscrise procedurii legislative ordinare) cu ocazia unui Consiliu European extraordinar, în noiembrie 2012;

L.  întrucât bugetul UE deja oferă garanții pentru asistența financiară pentru balanța de plăți pe termen mediu pentru statele membre în valoare de până la 50 miliarde EUR, precum și garanții pentru Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) în valoare de până la 60 miliarde EUR (valoarea totală a împrumuturilor);

M.  întrucât este necesar ca UE să aibă atât un buget, cât și o procedură bugetară care să reflecte pe deplin transparența și esența democratică a procesului parlamentar decizional și de control, pe baza respectării principiilor generale de unitate și universalitate, care impun contabilizarea integrală a veniturilor și cheltuielilor, fără vreo ajustare a unora în raport cu celelalte, precum și o dezbatere parlamentară și un vot privind atât veniturile, cât și cheltuielile, în conformitate cu competențele conferite de tratat;

Bugetul UE ca instrument esențial de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii pentru întreaga UE

1.  este pe deplin conștient că negocierile cu privire la CFM 2014-2020 se desfășoară într-un context social, economic și financiar foarte dificil, în care statele membre depun eforturi considerabile pentru a opera ajustări în bugetele lor naționale, în perspectiva stabilității finanțelor publice, a sectorului bancar și a monedei unice; insistă asupra faptului că Uniunea nu trebuie să fie percepută drept o entitate care adaugă o povară fiscală suplimentară în sarcina contribuabililor; este, totuși, convins că bugetul UE este o parte a soluției menită să-i permită Europei să iasă din criza actuală promovând investițiile în creștere și în crearea de locuri de muncă și ajutând statele membre să rezolve, în mod colectiv și concertat, precum și în mod durabil, provocările structurale actuale, în special pierderea competitivității, șomajul în creștere și sărăcia;

2.  consideră, însă, că operarea unor reforme structurale echilibrate, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, constituie o condiție prealabilă esențială pentru implementarea corectă și eficientă a finanțării UE și reamintește, totodată, importanța solidității finanțelor publice;

3.  reamintește că Consiliul European a insistat, cu numeroase ocazii, asupra necesității unei guvernanțe economice europene consolidate și a aprobat obiectivele stabilite în cadrul Strategiei UE 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, și anume promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor pentru inovare, cercetare și dezvoltare și majorarea cheltuielilor publice în aceste domenii, realizarea obiectivelor legate de schimbările climatice și de energie, îmbunătățirea nivelului educațional și promovarea integrării sociale, în special prin reducerea sărăciei;

4.  reamintește că Consiliul European însuși a adoptat, în iunie 2012, un Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, în care este recunoscut efectul de levier al bugetului UE în ceea ce privește consolidarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, punându-se un accent major asupra contribuției sale la ajutorarea întregii Uniunii în depășirea actualei crize economice și financiare;

5.  consideră că Uniunea a fost afectată în mod deosebit de crizele financiare succesive din ultimii patru ani parțial din cauză că operatorii financiari, partenerii internaționali și opinia publică au pus la îndoială nivelul de solidaritate din UE; consideră că bugetul UE ar trebui să se afle la baza acestei solidarități; prin urmare, este convins că decizia privind următorul CFM fie va avea un impact pozitiv semnificativ asupra eforturilor depuse de guvernele naționale pentru a depăși criza, fie va provoca o nouă recesiune în UE;

6.  reamintește că toate măsurile de stabilizare financiară la nivel macroeconomic luate cu începere din 2008 nu s-au dovedit încă suficiente pentru a pune capăt crizei economice și financiare; consideră, în consecință, că, pentru a se reveni la creștere și pentru a se crea locuri de muncă în Europa, statele membre ar trebui să își continue eforturile de deblocare a potențialului lor de creștere sustenabilă și că este nevoie de un buget al UE bine orientat, solid și îndestulător, care să ajute și mai mult la coordonarea și intensificarea eforturilor naționale;

7.  remarcă faptul că bugetul UE nu reprezintă decât 2 % din cheltuielile guvernamentale totale din Uniune fiind, deci, de peste 45 de ori mai mic decât suma cheltuielilor guvernamentale din statele membre;

8.  reamintește că, în conformitate cu articolul 310 din TFUE, veniturile și cheltuielile indicate în bugetul UE trebuie să fie echilibrate și, prin urmare, bugetul nu poate genera un deficit și datorii publice;

9.  subliniază că bugetul UE este, în primul rând, un buget de investiții și că o proporție de 94 % din randamentul său total este investită în chiar statele membre sau pentru prioritățile externe ale Uniunii; evidențiază faptul că, pentru regiuni și statele membre, fără contribuția bugetului UE investițiile publice ar fi minime sau imposibile; consideră că orice scădere a bugetului UE ar spori inevitabil dezechilibrele și ar afecta creșterea economică și forța competitivă ale întregii economii a Uniunii, precum și coeziunea acesteia, și ar submina principiul solidarității ca valoare fundamentală a UE;

10.  subliniază faptul că Strategia de la Lisabona nu și-a atins obiectivele, una dintre cauze fiind coordonarea insuficientă și gradul insuficient de angajare din partea tuturor nivelurilor, atât în termeni bugetari, cât și legislativi; este ferm convins că, pentru a se dovedi eficace, Strategia Europa 2020 trebuie implementată imediat, fără alte amânări;

11.  reamintește că, pentru îndeplinirea celor șapte inițiative emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020, va fi nevoie de investiții semnificative orientate către viitor, estimate la nu mai puțin de 1 800 de miliarde de euro până în 2020(4); subliniază că unul dintre obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 - mai exact, promovarea creșterii și a creării de locuri de muncă de calitate pentru toți europenii - va fi îndeplinit numai dacă investițiile necesare în educație, în promovarea unei societăți bazate pe cunoaștere, în cercetare și inovare, în IMM-uri și în tehnologii noi și ecologice, promovând totodată integrarea socială, se realizează imediat, fără a mai fi amânate; se declară în favoarea abordării bazate pe două direcții, mai exact pe măsuri de consolidare bugetară favorabile creșterii pentru a reduce deficitul și datoriile publice, pe de o parte, și promovarea investițiilor menționate, pe de altă parte;

12.  consideră că situația îngrijorătoare cu care se confruntă tinerii din întreaga UE, inclusiv rata șomajului fără precedent de ridicată, sărăcia în creștere și provocările educaționale, reclamă un efort deosebit, prin intermediul măsurilor de generalizare, pentru ca noile generații să continue să adere la valorile UE de pace, democrație și drepturile omului, prosperitate economică și dreptate socială, precum și prin programe adecvate de sprijin bugetar;

13.  subliniază că o bază industrială solidă, diversă și competitivă reprezintă un element esențial pentru realizarea unei economii europene inteligente, durabile și favorabile incluziunii; subliniază importanța sectorului industrial pentru sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în UE, precum și, așadar, contribuția sa de importanță esențială la depășirea crizei economice;

14.  sprijină ferm propunerea Comisiei privind generalizarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin stabilirea unui obiectiv privind alocarea a cel puțin 20 % din cheltuieli pentru măsuri legate de combaterea schimbărilor climatice; consideră că este esențial ca bugetul UE să poată mobiliza investiții pentru o economie sustenabilă și prosperă, cu emisii reduse de carbon, să ofere un sprijin adecvat pentru atingerea țintelor UE 2020 legate de climă, energie, utilizarea eficientă a resurselor și biodiversitate și să ofere cetățenilor UE beneficiul unui mediu mai sănătos;

15.  solicită, în consecință, statelor membre să ia în considerare anumite sinergii între eforturile naționale de consolidare și valoarea adăugată a unui buget UE cu priorități adecvate, permițând implementarea angajamentelor politice deja asumate la cel mai înalt nivel;

Nivelul cheltuielilor

16.  subliniază că, începând din 1988, bugetele naționale au crescut, în medie, mai repede decât bugetul UE; remarcă faptul că, chiar de la începutul crizei, în 2008, cheltuielile guvernamentale totale din statele membre au crescut cu o rată anuală nominală de 2 %; conchide că această contracție a bugetului UE în raport cu bugetele naționale contravine flagrant extinderii competențelor și sarcinilor conferite Uniunii prin tratat și principalelor decizii politice adoptate de însuși Consiliul European, în special privind dezvoltarea unei guvernanțe economice europene consolidate;

17.  evidențiază faptul că, cu începere din anul 2000, decalajul dintre plafonul resurselor proprii ale UE (1,29 % din VNB în credite de angajament și 1,23 % în credite de plată) și plafoanele CFM a crescut dramatic; în plus, remarcă faptul că CFM nu face decât să stabilească niveluri maxime de cheltuieli, în timp ce bugetul UE a rămas întotdeauna mult sub respectivele niveluri;

18.  consideră că propunerea Comisiei, care constituie o înghețare a plafoanelor CFM pentru 2014-2020 la nivelul acelora din 2013, nu va fi suficientă pentru finanțarea priorităților politice legate de Strategia europeană privind o creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, de noile sarcini ce decurg din Tratatul de la Lisabona sau de evenimente neprevăzute, fără a mai menționa obiectivele și angajamentele politice stabilite de însuși Consiliul European;

19.  își reamintește poziția, exprimată la 8 iunie 2011, conform căreia, fără o majorare adecvată a bugetului peste nivelul plafoanelor din 2013, mai multe politici și priorități ale UE vor trebui revizuite în minus sau chiar abandonate;

20.  avertizează Consiliul să nu întreprindă nicio încercare a de a reduce și mai mult nivelul cheltuielilor UE, conform propunerii Comisiei; se opune ferm oricăror pledoarii pentru reduceri generale, liniare, care ar periclita implementarea și eficacitatea tuturor politicilor UE, indiferent de valoarea lor europeană adăugată, performanțele sau ponderea lor politică; dimpotrivă, cere Consiliului ca, în cazul în care propune reduceri, să identifice clar și în mod public care dintre proiectele sau prioritățile sale politice ar trebui abandonate;

21.  subliniază rolul-cheie pe care bugetul UE trebuie să îl joace în realizarea obiectivelor stabilite de comun acord în cadrul Strategiei Europa 2020; este ferm convins că, dacă este bine concepută, finanțarea UE poate efectiv declanșa și facilita acțiuni cu o clară valoare adăugată europeană, pe care statele membre nu le pot realiza singure, și poate crea sinergii și complementarități cu activitățile statelor membre, ajutându-le să se concentreze asupra investițiilor fundamentale, orientate spre viitor;

22.  își reafirmă, în acest context, poziția în favoarea unei majorări semnificative a finanțării disponibile pentru programele Uniunii din domeniile competitivității, IMM-urilor, antreprenoriatului și infrastructurilor sustenabile, care ocupă un loc central în cadrul Strategiei Europa 2020; este ferm încredințat că alte tăieri în raport cu propunerea Comisei vor periclita grav credibilitatea UE și angajamentele sale politice în favoarea creșterii și a locurilor de muncă;

23.  salută călduros propunerea Comisiei privind Mecanismul Conectarea Europei (MCE) și alocarea financiară realistă afectată acestuia pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, energetice și digitale din Europa; în acest context, solicită cu insistență ca suma transferată de la Fondul de coeziune la MCE să fie cheltuită, în primii ani, în deplină conformitate cu alocările naționale prevăzute în cadrul acestui fond;

24.  subliniază importanța cercetării și inovării pentru accelerarea tranziției către o economie sustenabilă, lideră la nivel mondial și bazată pe cunoaștere, care își utilizează resursele naturale în mod eficient și responsabil; solicită instituțiilor UE și statelor membre să convină o foaie de parcurs specifică pentru realizarea țintei de 3 % din PIB pentru investițiile în cercetare; atrage atenția asupra masivului angajament economic pe care l-ar implica această țintă în termeni de cheltuieli suplimentare, totalizând 130 de miliarde de euro anual, finanțate din toate sursele; subliniază, prin urmare, necesitatea extinderii, stimulării și garantării finanțării destinate cercetării și inovării în Uniune, printr-o majorare semnificativă a cheltuielilor și a finanțării cercetării și inovării în UE, în special prin intermediul programului Orizont 2020;

25.  reamintește faptul că IMM-urile sunt principalele motoare ale creșterii economice, ale competitivității, ale inovării și ale ocupării forței de muncă și recunoaște rolul lor important în asigurarea redresării și în stimularea unei economii sustenabile a UE; salută, așadar, accentul pus în cadrul Strategiei Europa 2020 pe inovare și pe politica industrială; respinge cu fermitate orice încercare de a reduce și mai mult alocările pentru programe precum COSME, care se află la baza competitivității și ocupării forței de muncă în UE;

26.  consideră că politica de coeziune a UE (fondurile structurale și Fondul de coeziune) constituie un instrument strategic pentru investiții, creștere sustenabilă și competitivitate, precum și unul dintre pilonii principali ai solidarității europene, cu o indiscutabilă valoare adăugată europeană; constată, de asemenea, efectele de propagare semnificative produse de finanțarea de coeziune asupra tuturor statelor membre ale UE; insistă asupra faptului că, pentru a reduce efectiv dezechilibrele macroeconomice din cadrul UE și a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială, ar trebui să se poată baza pe un cadru financiar stabil, solid și sustenabil; își reafirmă poziția conform căreia, având în vedere necesitatea stringentă de a asigura investiții publice în creștere și în crearea de locuri de muncă, finanțarea din cadrul politicii de coeziune ar trebui menținută cel puțin la nivelul perioadei 2007-2013 și ar trebui să cuprindă în continuare toate regiunile UE, axându-se în special pe regiunile mai puțin dezvoltate; susține propunerea Comisiei conform căreia 25 % din totalul alocărilor din cadrul politicii de coeziune trebuie să fie afectate FSE;

27.  își reamintește poziția, conform căreia, având în vedere multitudinea sarcinilor, provocărilor și obiectivelor cărora PAC trebuie să le răspundă, sumele alocate PAC în exercițiul bugetar 2013 ar trebui cel puțin menținute pe durata următoarei perioade de programare financiară; consideră că noua PAC ar trebui să urmărească o alocare mai eficace și mai eficientă a bugetului său, una dintre metode fiind repartizarea echitabilă a plăților directe și a alocațiilor destinate dezvoltării rurale între statele membre, regiuni și agricultori, pentru a reduce decalajul din prezent; subliniază, în acest context, rolul important pe care îl joacă al doilea pilon al PAC, care contribuie în mod semnificativ la investiții și la crearea de locuri de muncă în zonele rurale, la sporirea eficacității și a competitivității industriei agricole, mai ales având în vedere noile provocări menționate în Strategia Europa 2020, precum și la gestionarea mediului și conservarea biodiversității;

28.  subliniază că este indispensabil să se consolideze programul Uniunii pentru mediu și climă, program bine focalizat și eficace, și că ar trebui sprijinite în mod activ, cu ajutorul fondurilor corespunzătoare ale Uniunii, cheltuielile integrate destinate măsurilor în materie de schimbări climatice și mediu;

29.  recunoaște dificultățile grave cu care se confruntă tinerii din UE din cauza crizei economice; consideră că participarea, ocuparea forței de muncă, educația, educația neformală, formarea, mobilitatea și integrarea socială a tinerilor europeni constituie aspecte de importanță strategică pentru dezvoltarea UE și a societății europene; insistă ca aceste aspecte să fie generalizate și să li se acorde prioritate în toate politicile și programele corespunzătoare finanțate de la bugetul UE, alături de majorarea necesară, propusă de Comisie, a finanțării destinate instrumentelor concepute în mod specific pentru tineri, cum ar fi introducerea unui sistem de garantare destinat tinerilor și menit să ofere tuturor tinerilor din Europa care nu reușesc să găsească un loc de muncă posibilitatea de a-și continua educația și formarea;

30.  subliniază necesitatea continuării programului pentru persoanele cele mai defavorizate; reamintește Comisiei angajamentul său de a prezenta la timp o propunere legislativă în acest sens pentru a garanta continuitatea sprijinului pentru acest program după 2013 pe un nou temei juridic și cu un pachet financiar de sine-stătător;

31.  consideră că suma totală dedicată de Comisie spațiului de libertate, securitate și justiție nu reflectă în mod adecvat consolidarea acestui spațiu prin intermediul Tratatului de la Lisabona și sarcinile și provocările mereu mai importante ale acestuia; subliniază că activitățile finanțate trebuie să aibă valoare adăugată europeană și că trebuie asigurată repartizarea corectă, echilibrată și transparentă a finanțării între diferitele obiective urmărite de programele respective;

32.  reamintește că programele UE din domeniile educației, tineretului, mass-mediei și culturii sunt apropiate de cetățeni, se bucură de rate de implementare foarte ridicate, produc efecte de levier și de propagare semnificative, inclusiv rezultate economice semnificative, și generează o valoare adăugată europeană evidentă și dovedită, prin comasarea resurselor, încurajarea mobilității și a cetățeniei active și intensificarea cooperării dintre diverse sectoare și părți interesate;

33.  își reiterează poziția potrivit căreia noile responsabilități conferite UE prin tratate necesită, comparativ cu CFM 2007-2013, o finanțare suplimentară adecvată, pentru a permite Uniunii să își îndeplinească rolul de actor mondial, respectându-și, în același timp, angajamentele deja asumate, în special realizarea obiectivelor stabilite de statele membre privind alocarea a 0,7 % din VNB pentru cheltuieli destinate asistenței oficiale pentru dezvoltare și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului până în 2015; subliniază rolul pe care îl are Uniunea în promovarea democrației, păcii, solidarității, stabilității și a reducerii sărăciei în țările învecinate și în țările partenere; subliniază caracterul complementar al asistenței UE în raport cu aceea a statelor membre și efectul său de catalizator în ceea ce privește intervențiile în regiunile în care nu este acordată o asistență bilaterală; se pronunță ferm în sprijinul programării în comun a acțiunilor întreprinse de statele membre și de UE; subliniază, prin urmare, că propunerile Comisiei privind o „Europă mondială” și Fondul european pentru dezvoltare trebuie considerate ca minimul absolut necesar pentru realizarea ambițiilor UE la nivel mondial; observă, în special, că este necesar ca responsabilitățile SEAE să fie însoțite de resurse bugetare adecvate;

Proiecte de anvergură

34.  subliniază importanța strategică a proiectelor de anvergură în ceea ce privește infrastructura, precum ITER, Galileo și GMES, pentru viitorul competitivității UE; respinge, în consecință, orice încercare de transformare a GMES într-un program interguvernamental;

35.  este ferm convins că finanțarea acestor proiecte de anvergură ar trebui garantată în bugetul UE dar, în același timp, ar trebui să aibă limite clare, astfel încât eventuala depășire a costurilor să nu amenințe finanțarea și implementarea cu succes a altor politici ale Uniunii;

36.  salută propunerea Comisiei de a fixa în Regulamentul privind CFM un cuantum maxim pentru programul Galileo, stabilind astfel limite pentru alocarea bugetară pentru acest proiect; este, de asemenea, încredințat că în cadrul regulamentului ar trebui stabilite și sumele maxime pentru ITER și GMES; consideră că pachetele financiare pentru aceste trei proiecte ar trebui alocate peste plafoanele CFM, astfel încât statele membre să poată furniza mai lesne, dacă va fi cazul, finanțări suplimentare;

Cheltuieli mai eficiente

37.  reiterează faptul că obținerea unei valori adăugate europene și asigurarea unei bune gestiuni financiare – eficiență, eficacitate, economie – ar trebui să constituie, acum mai mult ca oricând, principii directoare ale bugetului UE; salută, în acest sens, setul de propuneri legislative ale Comisiei privind noua generație de programe multianuale, care urmează să fie adoptate prin procedura legislativă ordinară; insistă asupra necesității de a maximaliza sinergiile dintre programele de sprijin ale UE și investițiile naționale;

38.  consideră că, în contextul actual de constrângeri impuse bugetului public, efectul de levier al celorlalte resurse de finanțare este absolut necesar pentru a realiza investițiile pe termen lung de care este nevoie pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; este ferm încredințat că valoarea adăugată europeană rezidă, în special, în investițiile pe termen lung care depășesc posibilitățile statelor membre considerate individual; evidențiază, în acest sens, concluziile și recomandările rezoluției sale referitoare la instrumentele financiare inovatoare în contextul următorului cadrul financiar multianual(5);

39.  subliniază necesitatea asigurării coerenței dintre normele specific sectoriale și cadrul general al regulamentului financiar și a echilibrului dintre simplificare și buna gestionare financiară; ia act de tabloul de bord al simplificării elaborat de Comisie și își confirmă hotărârea de a sprijini agenda simplificării; este convins de necesitatea reducerii, în continuare, a poverilor administrative impuse beneficiarilor și solicită implementarea unor „teste de birocrație” riguroase asupra noii generații de programe multianuale, pentru a se preveni orice poveri administrative suplimentare atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

40.  este încredințat că eficacitatea cheltuielilor UE depinde de o politică și de cadre normative și instituționale sănătoase la toate nivelurile; insistă asupra faptului că, în conformitate cu articolul 310 alineatul (5) și articolul 317 din TFUE, statele membre trebuie să execute bugetul în conformitate cu principiul bunei gestionări financiare; le reamintește statelor membre obligația lor de a se asigura că creditele înscrise în buget sunt utilizate în conformitate cu acest principiu și faptul că trebuie să-și asume partea lor de responsabilitate în ceea ce privește mărirea eficacității finanțării UE; reamintește că 90 % dintre erorile depistate de Curtea de Conturi Europeană au survenit în statele membre și că majoritatea acestor erori ar fi putut fi evitate; îndeamnă toate statele membre să emită declarații naționale de asigurare semnate la nivelul politic adecvat;

41.  sprijină introducerea unor prevederi ex ante în materie de condiționalitate, pentru a asigura o orientare mai precisă a finanțării UE, în special în ceea ce privește Fondul de coeziune, fondurile structurale și fondurile rurale și pentru pescuit, către realizarea obiectivelor Europa 2020; este încredințat că, dacă implementarea lor s-a baza, pe de o parte, pe principiul unui parteneriat consolidat, printr-o mai mare implicare a autorităților locale și regionale, și, pe de altă parte, pe condiții relevante pentru obiectivele diferitelor fonduri, aceste prevederi în materie de condiționalitate ar putea îmbunătății legitimitatea și eficacitatea sprijinului UE;

42.  solicită ca finanțarea în temeiul acordurilor de parteneriat să facă obiectul anumitor angajamente specifice predeterminate în dialogul dintre Comisie și statele membre; consideră corectă includerea în aceste condiții, în special, a deplinei puneri în aplicare a legislației UE în vigoare (de exemplu privind reglementarea prețurilor, procedurile de achiziții, transportul, mediul și sănătatea), pentru a evita astfel neregularitățile și pentru a garanta eficacitatea; respinge însă impunerea unor condiții care solicită statelor membre reforme sociale și economice fundamentale; toate condițiile ar trebui să respecte pe deplin principiul subsidiarității și al parteneriatului;

43.  subliniază, cu toate acestea, că între performanțele politicii regionale și performanțele macroeconomice ale unui stat membru nu există nicio relație directă și că regiunile nu ar trebui să fie penalizate pentru nerespectarea la nivel național a procedurile legate de guvernanța economică; consideră că impunerea unor sancțiuni suplimentare ar putea, astfel, exacerba dificultățile statelor membre care se confruntă deja cu greutăți macroeconomice și, în consecință, că condiționalitățile macroeconomice nu sunt acceptabile;

44.  subliniază importanța crucială a activității agențiilor descentralizate ale UE în ceea ce privește sprijinirea obiectivelor UE și nevoia de a asigura resurse bugetare adecvate adaptate responsabilităților lor;

45.  consideră, totodată, că activitatea agențiilor UE descentralizate ar trebui să conducă la economii semnificativ mai mari la nivel național; îndeamnă statele membre să evalueze aportul de eficacitate generat de aceste agenții la nivel național și să-l fructifice pe deplin, raționalizându-și astfel cheltuielile naționale; invită, de asemenea, statele membre să identifice eventualele domenii în care se înregistrează o duplicare a activităților sau o valoare adăugată mai redusă în ceea ce privește agențiile, în vederea raționalizării funcționării lor;

46.  este convins că instituirea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) ar trebui să aibă ca efect economii de scară la nivelul UE și economii semnificative la nivel național, în special în ceea ce privește serviciile diplomatice naționale în țările terțe;

47.  recomandă efectuarea unei evaluări independente privind eficacitatea cheltuielilor publice la cele trei niveluri – național, regional și european –, în vederea examinării aprofundate a valorii adăugate și a posibilităților de punere în comun a resurselor și de economii de costuri în domenii precum apărarea, politica de dezvoltare, agențiile descentralizate, Serviciul European de Acțiune Externă și cercetarea științifică, nu numai prin intermediul încurajării economiilor de scară la nivelul UE, ci și prin intermediul respectării principiului subsidiarității; consideră că această evaluare ar trebui să ducă la economii de costuri; reamintește faptul că evaluarea referitoare la agențiile descentralizate ar trebui să țină seama de dispozițiile relevante ale abordării comune anexate declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului UE și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate, semnate la 19 iulie 2012;

48.  este de acord cu opinia Comisiei privind necesitatea raționalizării cheltuielilor administrative; subliniază însă că este esențial să se ajungă la un echilibru între realizarea de economii suplimentare și garantarea faptului că instituțiile își pot îndeplini sarcinile și îndatoririle în conformitate cu obligațiile și competențele ce le sunt conferite prin tratate, ținând cont de provocările dificile cauzate de actuala criză economică;

49.  își exprimă dezacordul profund față de aplicarea unei reduceri lineare de personal în toate instituțiile, organele și agențiile, dat fiind că rolurile și responsabilitățile care le-au fost conferite prin tratate diferă în mare măsură; subliniază faptul că, pentru a aborda instituțiile în mod individual, acestea ar trebui să poată decide fiecare în parte unde și ce reduceri să opereze, astfel încât buna lor funcționare să nu fie afectată;

50.  subliniază economiile semnificative care s-ar putea realiza dacă Parlamentul European ar avea un singur sediu; îndeamnă autoritatea bugetară să ridice această problemă în cadrul negocierilor privind următorul CFM pentru perioada 2014-2020;

Durată

51.  consideră că pentru următorul CFM, o perioadă de 7 ani care se întinde până în 2020 ar trebui considerată drept o soluție de tranziție, deoarece este clar legată de Strategia Europa 2020; consideră, însă, că o perioadă de 5 ani sau de 5+5 ani ar alinia mai bine durata CFM cu mandatele din instituții, mărind astfel responsabilitatea și răspunderea democratică; reamintește faptul că, pentru a asigura un CFM viabil și eficient, o perioadă de 7 ani impune un nivel maxim de flexibilitate;

Revizuirea intermediară

52.  subliniază necesitatea prevederii unei revizuiri intermediare în regulamentul CFM, printr-o procedură specifică incluzând un calendar obligatoriu, care să asigure deplina implicare a următoarei legislaturi a Parlamentului; consideră că Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă care să permită adoptarea CFM revizuit în timp util pentru procedura bugetară 2018; subliniază faptul că revizuirea intermediară nu ar trebui să afecteze stabilitatea perspectivelor de investiții și ar trebui să protejeze beneficiarii și stabilitatea programării și investițiilor pe termen lung;

Necesitatea unui CFM mai flexibil

53.  este convins, în principiu, că circumstanțele politice și economice în schimbare, precum și unele evenimente neprevăzute, vor impune, în cursul perioadei de 7 ani, ajustări ale CFM; insistă asupra necesității ca următorul CFM să ofere o mai mare flexibilitate bugetară, atât în cadrul, cât și între rubricile bugetare, precum și între exercițiile financiare din cadrul CFM, astfel încât să se asigure utilizarea integrală a resurselor bugetare disponibile;

54.  consideră că un grad de flexibilitate de 5 % este indispensabil în ceea ce privește plafoanele (sub)rubricilor, astfel încât adaptarea la noi circumstanțe să fie posibilă fără a majora cuantumul total și fără a solicita revizuirea CFM;

55.  salută propunerea Comisiei de a ridica nivelul de flexibilitate legislativă (posibilitatea de distanțare față de un cuantum dat pe întreaga durată a programului în cauză) de la 5 % la 10 %;

56.  pune accentul asupra necesității de a utiliza în mod optim plafoanele stabilite de CFM; propune, în acest scop, ca marjele lăsate sub plafoanele creditelor de angajament în bugetul pentru un anumit an să fie reportate pe anul următor și luate în considerație ca alcătuind o marjă CFM globală, urmând a fi alocate în anii viitori diferitelor rubrici în concordanță cu nevoile estimate ale acestora și mobilizate în cadrul procedurii bugetare anuale;

57.  subliniază, de asemenea, necesitatea introducerii unei marje CFM globale pentru creditele de plată, permițând reportarea marjelor rămase sub plafonul creditelor de plată pe următorii ani și mobilizate în cadrul procedurii bugetare anuale;

58.  este preocupat în mod deosebit de nivelul actual din ce în ce mai mare al angajamentelor restante (RAL); solicită o strategie interinstituțională comună pentru menținerea sub control a nivelurilor RAL în CFM 2014-2020 și luarea de măsuri adecvate în acest sens; încurajează, în acest sens, o discuție cu privire la modalitățile prin care nivelul creditelor de plată poate fi distribuit mai uniform pe parcursul perioadei aferente CFM, pentru a evita, pe cât este posibil, riscul de a împiedica punerea în aplicare a programelor UE din cauza lipsei creditelor de plată la finalul cadrului financiar;

59.  ia act de faptul că în fiecare an bugetul UE prezintă un excedent și că contribuțiile statelor membre la bugetul UE sunt micșorate cu această sumă; în același timp, deplânge reducerile liniare regulate ale Consiliului la adresa estimărilor Comisiei privind creditele de plată, astfel cum sunt introduse în proiectul de buget, precum și obiecțiile repetate ale Consiliului din ultimii ani în ceea ce privește asigurarea în cadrul bugetului UE a nivelului de plăți suplimentare necesar Comisiei, la finalul exercițiului financiar, pentru a-i permite UE să-și respecte angajamentele financiare; consideră că o astfel de abordare contravine principiilor bugetare și că, cu toate că excedentul restituit nu are niciun impact asupra nivelului global al deficitului bugetar al statelor membre, această sumă ar putea avea un efect semnificativ în bugetul anual al UE; reamintește angajamentul asumat de instituții de a revizui regulamentul financiar, pentru a permite reportarea creditelor neutilizate și a soldului bugetar;

60.  sprijină ferm marja de rezervă, însă subliniază că, pentru a fi eficace, mobilizarea sa nu ar trebui să atragă după sine compensarea obligatorie a plafoanelor și ar trebui să fie adoptată în Consiliu cu votul majorității calificate;

61.  salută propunerea Comisiei de majorare a pachetului instrumentului de flexibilitate și utilizarea sumelor anuale până în anul n+3;

62.  subliniază sprijinul ferm pentru propunerea Comisiei ca, dat fiind caracterul lor neprogramabil, rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare și rezerva pentru crizele din sectorul agricol să fie introduse în buget peste plafoanele rubricilor pertinente;

63.  subliniază valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), ca instrument de intervenție în caz de criză pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă să se reintegreze pe piața muncii; insistă asupra continuării și revalorizării FEG și după 2013, ca instrument accesibil în condiții egale tuturor categoriilor de lucrători; subliniază totodată necesitatea unei proceduri simplificate și accelerate privind plata subvențiilor, în vederea sporirii eficacității;

Unitatea bugetului

64.  reamintește că bugetul UE acoperă toate veniturile și cheltuielile care rezultă din deciziile luate de instituțiile UE în limitele competențelor lor și că acesta contabilizează separat operațiunile financiare ale Uniunii sub formă de acordare și luare de credite și garanții;

65.  îndeamnă Comisia și Consiliul să enumere într-o anexă distinctă angajamentele și garanțiile bugetare sau financiare asumate de Uniune sau de unele dintre statele membre în cadrul mecanismelor europene de stabilizare (MESF, FESF, MES) în conformitate cu prevederile articolului 122 alineatul (2), articolului 136 alineatul (3) și articolului 143 din TFUE, precum și ajutorul financiar bilateral direct pentru alte state membre sau alte proiecte legate de „uniunea bancară”;

66.  subliniază faptul că toate deciziile legate de consolidarea uniunii economice și monetare ar trebui luate pe baza tratatelor și ar trebui să implice instituțiile relevante; subliniază faptul că orice abatere de la metoda comunitară și utilizarea sporită a acordurilor interguvernamentale nu va avea ca efect decât divizarea și slăbirea Uniunii Europene, inclusiv a zonei euro;

67.  își exprimă convingerea fermă că orice nouă capacitate fiscală a statelor membre ale zonei euro care urmărește ajustarea șocurilor asimetrice și a reformelor structurale specifice fiecărei țări și ale cărei funcțiuni fiscale nu sunt acoperite de CFM trebuie dezvoltată în cadrul Uniunii și trebuie să se supună principiului responsabilității democratice prin instituțiile existente; reamintește că, în conformitate cu dispozițiile din tratate, orice nouă capacitate bugetară trebuie să facă parte din bugetul UE, respectând, astfel, unitatea sa; de asemenea, consideră că, pentru a îmbunătăți vizibilitatea și pentru a garanta adiționalitatea acestui nou tip de capacitate bugetară, ar trebui creată o rubrică nouă a CFM; respinge categoric orice încercare de a reduce plafoanele propunerii Comisiei referitoare la CFM pentru a asigura resursele necesare pentru această nouă capacitate;

68.  cere insistent statelor membre să se angajeze ferm să incorporeze Fondul european de dezvoltare în bugetul UE începând cu 2021; ia act de faptul că o astfel de reformă ar impune majorarea plafoanelor CFM în consecință;

69.  își confirmă intenția de a organiza în viitor o dezbatere publică specifică și un vot cu privire la partea de venituri a bugetului, ca o componentă a examinării sale a proiectului de buget anual; este ferm încredințat că, în acest fel, va exista o dezbatere permanentă cu privire la sistemul de finanțare al Uniunii, deși recunoaște fără rezerve că, în prezent, autoritatea bugetară nu are nicio competență de a propune modificări la această parte a bugetului;

Resurse proprii

70.  consideră că negocierile privind următorul CFM, inițiate cu mai mult de un an în urmă, demonstrează clar blocajul provocat de lipsa unui sistem veritabil de resurse proprii; aceste negocieri sunt organizate de Consiliu în jurul a două tabere opuse, conduse de țările net contribuitoare la bugetul UE, pe de o parte, și de țările net beneficiare, pe de altă parte, într-un sistem care creează o viziune pur contabilă, bazată pe principiul compensării, care, în cele din urmă, condiționează orice acord asupra CFM de un acord asupra unei lungi liste de exceptări și compensări, negociate cu ușile închise și incomprehensibile pentru cetățeanul european;

71.  este ferm încredințat că finanțarea bugetului Uniunii ar trebui să revină la un sistem veritabil de resurse proprii, conform prevederilor Tratatului de la Roma și ale tuturor tratatelor UE ulterioare; regretă profund că sistemul actual, în cadrul căruia finanțarea provine, în mare măsură, din contribuții naționale, nu este transparent și nici echitabil și nu este supus controlului parlamentar nici la nivel european, nici la nivel național; subliniază că un astfel de sistem încalcă, în esență, litera și spiritul tratatului;

72.  evidențiază faptul că restructurarea sistemului resurselor proprii ca atare nu afectează mărimea bugetului UE, ci urmărește să găsească un mix de resurse mai eficient pentru finanțarea politicilor și obiectivelor UE convenite; subliniază faptul că introducerea unui nou sistem nu va majora povara fiscală globală pentru cetățeni, ci, dimpotrivă, va reduce sarcina asupra trezoreriilor naționale;

73.  își reafirmă poziția fundamentală, menționată în Rezoluția sa din 13 iunie 2012, conform căreia nu este pregătit să își dea aprobarea cu privire la Regulamentul CFM fără un acord politic privind reforma sistemului de resurse proprii, în concordanță cu propunerile Comisiei din 29 iunie 2011, inclusiv cu propunerile sale legislative privind noi resurse proprii veritabile; consideră că o astfel de reformă ar trebui să vizeze reducerea la maximum 40 %, până în 2020, a părții din bugetul UE pe care o reprezintă contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre, concurând în acest fel la eforturile de consolidare ale statelor membre;

74.  este ferm convins că acordul politic necesar ar trebui să includă următoarele elemente:

   1) trebuie să se opereze o reformă profundă a finanțării bugetului UE, pentru a se reveni la un sistem de resurse proprii veritabil, clar, simplu și echitabil, oferind garanții în ceea ce privește luarea deciziilor și controlul democratic inerent tuturor bugetelor publice;
   2) această reformă trebuie să intre în vigoare în cursul CFM 2014-2020, conform propunerii Comisiei;
   3) Comisia ar trebui să reacționeze imediat la cererea oficială a mai multe state membre, atingând pragul-limită necesar, de a introduce o taxă pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate; insistă că orice propunere legislativă a Comisiei în acest sens trebuie publicată, împreună cu un set de propuneri revizuite privind pachetul referitor la resursele proprii, pentru a asigura alocarea integrală sau parțială, ca resursă proprie veritabilă, la bugetul UE, a veniturilor provenind din această taxă, reducând astfel contribuțiile naționale ale acelor state membre care au introdus taxa;
   4) un acord privind reforma TVA ca resursă proprie, precum și modalitățile de implementarea ale acesteia, trebuie încheiat odată cu acordul privind CFM;
   5) noul sistem trebuie să pună capăt rabaturilor existente și celorlalte mecanisme de corecție; orice eventuală compensație poate fi acceptată exclusiv pe baza propunerii Comisiei, având un caracter temporar și fiind justificată pe baza unor criterii economice indiscutabile și obiective;
   6) în cazul în care implementarea noilor resurse nu are ca rezultat o scădere semnificativă a contribuțiilor pe baza VNB ale statelor membre la bugetul UE, Comisia va prezenta propuneri suplimentare privind introducerea unor noi resurse proprii veritabile;

Negocieri interinstituționale

75.  subliniază că adoptarea CFM reclamă condiții stricte privind majoritatea, atât în Parlament, cât și în Consiliu, și relevă că este important ca prevederile articolului 312 alineatul (5), care impun instituțiilor sarcina de a desfășura negocieri pentru a ajunge la un acord cu privire la un text în legătură cu care Parlamentul să-și dea aprobarea, să fie exploatate pe deplin;

76.  subliniază că aceasta va fi prima dată când un regulament CFM se adoptă în temeiul noilor prevederi ale Tratatului de la Lisabona, ceea ce atrage după sine noi regimuri de cooperare între instituții, combinând un proces decizional eficient cu respectarea prerogativelor acestora; salută, în această privință, pașii făcuți de președințiile în exercițiu ungară, polonă, daneză și cipriotă ale Consiliului în vederea instituirii unui dialog structurat și a unui schimb regulat de informații cu Parlamentul;

77.  afirmă că este pregătit să angajeze discuții substanțiale cu Consiliul, atât cu privire la Regulamentul CFM, cât și la IIA, și cere Consiliului să intensifice contactele la toate nivelurile, în perspectiva Consiliului European din 22-23 noiembrie 2012; subliniază necesitatea de a ajunge, cât mai curând posibil, la un acord final privind CFM;

78.  remarcă faptul că orice acord politic încheiat la nivelul Consiliului European nu reprezintă mai mult decât un mandat de negociere pentru Consiliu; insistă asupra faptului că, după ce Consiliul European ajunge la un acord politic, între Parlament și Consiliu trebuie să aibă loc negocieri complete, înainte ca Consiliul să prezinte oficial Parlamentului, spre aprobare, propunerile sale privind Regulamentul CFM;

79.  reafirmă că, în conformitate cu TFUE, Parlamentul și Consiliul sunt instituțiile legislative și că Consiliul European nu are un rol legislativ; subliniază că negocierile privind propunerile legislative referitoare la programele multianuale se vor desfășura în cadrul procedurii legislative ordinare;

80.  insistă asupra unei abordări calitative a Regulamentului CFM și a negocierilor privind programele multianuale conexe; subliniază că acestea trebuie considerate drept un pachet și reafirmă principiul „niciun acord fără un acord complet”;

81.  subliniază importanța avizelor comisiilor PE anexate acestui raport interimar, întrucât acestea completează orientările referitoare la negocierile privind CFM/IIA prezentate în această rezoluție și oferă indicații valoroase și detalii suplimentare cu privire la acestea; insistă asupra faptului că recomandările care vizează politici specifice cuprinse în aceste avize ar trebui să fie incluse în negocierile privind programele multianuale relevante; își reafirmă, în acest sens, poziția fermă conform căreia procedura legislativă specială privind CFM nu ar trebui să abordeze chestiuni care fac obiectul procedurilor legislative ordinare;

82.  atrage atenția Consiliului asupra documentului de lucru anexat, care evidențiază modificări ale propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a CFM pentru perioada 2014-2020 și ale propunerii de acord interinstituțional privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară; sugerează că ar putea fi necesare modificări suplimentare, în funcție de evoluția negocierilor privind CFM; subliniază faptul că acordul interinstituțional nu poate fi finalizat decât după încheierea procedurii privind CFM;

83.  subliniază, la final, faptul că, dacă până la sfârșitul anului 2013 nu se adoptă niciun CFM, plafoanele și celelalte prevederi corespunzătoare anului 2013 se prelungesc până la adoptarea unui nou CFM; semnalează faptul că, într-o astfel de eventualitate, Parlamentul ar fi gata să încheie rapid un acord cu Consiliul și Comisia, pentru a adapta structura internă a CFM astfel încât să reflecte noile priorități politice;

o
o   o

84.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor naționale ale statelor membre, precum și celorlalte instituții și organisme interesate.

(1) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 214.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.
(4) COM(2010)0700.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0404.


Resursa proprie bazată pe taxa pe valoarea adăugată *
PDF 219kWORD 46k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind metodele și procedura de punere la dispoziție a resursei proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată (COM(2011)0737 – C7-0504/2011 – 2011/0333(CNS))
P7_TA(2012)0361A7-0316/2012

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2011)0737),

–  având în vedere articolul 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul Euratom, în temeiul cărora Parlamentul a fost consultat de Consiliu (C7-0504/2011),

–  având în vedere articolul 311 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi (Avizul nr. 2/2012)(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2012 referitoare la cadrul financiar multianual și resursele proprii(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 susţinând atingerea unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020(5),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0316/2012),

A.  întrucât tratatul prevede în mod clar că bugetul Uniunii se finanțează în mod exclusiv din resurse proprii;

B.  întrucât Parlamentul, în rezoluția sa susmenționată din 13 iunie 2012, adoptată cu o majoritate covârșitoare, a salutat propunerile legislative prezentate de Comisie la 29 iunie 2011 privind reforma sistemului de resurse proprii, inclusiv propunerile privind taxa pe tranzacțiile financiare (TTF) și privind noua resursă a UE din TVA, propuneri care vizează reducerea cotei contribuțiilor bazate pe VNB ale statelor membre la bugetul Uniunii la 40 % până în 2020, contribuind astfel la eforturile de consolidare ale statelor membre;

C.  întrucât Parlamentul, în rezoluția sa susmenționată din 23 octombrie 2012, și-a exprimat convingerea fermă că TVA-ul este una dintre condițiile pentru acordul politic necesar privind resursele proprii și că trebuie încheiat un acord privind TVA-ul ca resursă proprie, precum și privind modalitățile sale de aplicare, odată cu acordul privind CFM;

D.  întrucât, pentru prima dată, Tratatul prevede aprobarea Parlamentului în ceea ce privește măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse proprii al Uniunii și întrucât Parlamentul și-a exprimat în mod clar intenția de a-și exercita această prerogativă în negocierile privind reforma sistemului de resurse proprii;

E.  întrucât Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European au salutat propunerea introducerii unei noi resurse proprii din TVA(6) în avizele lor referitoare la propunerea Comisiei;

F.  întrucât Parlamentul a reiterat în repetate rânduri poziția sa privind necesitatea unei reforme a sistemului de resurse proprii ale Uniunii, mai ales cu privire la actuala resursă din TVA, subliniind necesitatea revenirii la ideea inițială ce stă la baza acesteia, și anume de a se constitui într-o veritabilă resursă proprie și nu doar un instrument statistic(7);

G.  întrucât Parlamentul salută încercarea de simplificare a metodei de calcul al TVA și faptul că propunerea Comisiei îmbunătățește nivelul de transparență al resursei proprii din TVA;

H.  întrucât Parlamentul consideră că unul dintre cele mai importante avantaje ale propunerii unei noi resurse din TVA îl constituie transparența sa, corectitudinea față de contribuabilii din toate statele membre, gradul de simplificare și potențialul de a deveni o veritabilă resursă proprie vărsată direct la bugetul Uniunii pe viitor;

I.  întrucât Parlamentul consideră că orice resursă proprie veritabilă ar trebui vărsată direct la bugetul Uniunii,

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  invită Comisia să prezinte o propunere concretă de reformare în continuare a resursei proprii din TVA astfel încât aceasta să se verse direct la bugetul Uniunii deja în perioada 2014-2020 sau într-o viitoare revizuire a sistemului resurselor proprii;

5.  solicită o monitorizare practică a Cărții verzi a Comisiei privind viitorul TVA și aplicarea de măsuri concrete care să asigure un mai mare nivel de armonizare a sistemelor de TVA din statele membre, întrucât numai o astfel de armonizare poate oferi o bază pentru transformarea TVA într-o veritabilă resursă proprie, vărsată direct la bugetul Uniunii pe viitor;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.

(1) JO C 112, 18.4.2012, p.1.
(2) JO C 27 E, 31.1.2008, p. 214
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0266.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2012)0245.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0360.
(6) Avizul Comitetului Regiunilor privind noul cadru financiar multianual 2014-2020, adoptat cu ocazia celei de-a 93-a Sesiuni plenare din 14-15 decembrie 2011.Avizul Comitetului Economic și Social privind sistemul resurselor proprii, adoptat cu ocazia Sesiunii plenare din 29 martie 2012.
(7) A se vedea Rezoluția Parlamentului din 29 martie 2007 privind viitorul resurselor proprii ale Uniunii Europene.


Normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii ***I
PDF 290kWORD 74k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii (COM(2010)0815 – C7-0016/2011 – 2010/0395(COD))
P7_TA(2012)0362A7-0325/2011

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0815),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0016/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele 3/2010(1) și 6/2010(2) ale Curții de Conturi Europene, revizuite și actualizate la 25 ianuarie 2011,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 iulie 2012 de a aproba poziţia Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar desfășurate în temeiul articolului 51 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru control bugetar, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0325/2011),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  aprobă declarațiile comune privind aspecte legate de CFM și privind articolul 195 din Regulamentul financiar, precum și declarația Parlamentului privind articolul 18 din respectivul regulament, anexate la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2012 în vederea adoptării Regulamentului (UE, Euratom) nr. .../2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului

P7_TC1-COD(2010)0395


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.)

Anexă la rezoluţia legislativă

A)  Declarație comună privind aspecte legate de CFM

Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt de acord cu revizuirea Regulamentului financiar pentru a include modificările ce au devenit necesare în urma rezultatului negocierilor privind cadrul financiar multianual pentru anii 2014-2020, inclusiv următoarele aspecte:

   norme de reportare privind rezerva pentru ajutoare de urgență și privind proiectele finanțate în cadrul mecanismului Conectarea Europei;
   reportarea creditelor neutilizate și a soldului bugetar, precum și propunerile aferente de înscriere a acestor credite într-o rezervă de plăți și angajamente;
   eventuala includere a Fondului european de dezvoltare în bugetul Uniunii;
   utilizarea fondurilor care rezultă din acordurile privind combaterea traficului ilegal cu produse din tutun.„

B)  Declarație comună privind cheltuielile imobiliare, în legătură cu articolul 195

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit că:

   1. procedura de avertizare timpurie prevăzută la articolul 195 alineatul (4) și procedura de aprobare prealabilă prevăzută la articolul 195 alineatul (5) nu se aplică achiziției de terenuri cu titlu gratuit sau contra unei sume simbolice;
   2. orice trimitere la „imobile” din articolul 195 se aplică numai imobilelor nerezidențiale. Parlamentul European și Consiliul au dreptul să solicite orice informații privind imobilele rezidențiale;
   3. în situații excepționale sau cu caracter politic urgent, informațiile referitoare la proiectele imobiliare legate de delegațiile sau oficiile Uniunii din țările terțe, prevăzute la articolul 195 alineatul (4), pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar, în conformitate cu articolul 195 alineatul (5); în astfel de cazuri, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se angajează să trateze proiectul imobiliar în cauză cât mai curând cu putință;
   4. procedura de aprobare prealabilă prevăzută la articolul 195 alineatele (5) și (6) nu se aplică contractelor pregătitoare și nici studiilor necesare pentru evaluarea detaliată a costurilor și a finanțării proiectului imobiliar;
   5. pragurile de 750 000 EUR sau 3 000 000 EUR menționate la articolul 195 alineatul (7) punctele (ii)-(iv) includ amenajarea clădirii; în cazul contractelor de chirie, aceste praguri se aplică sumei chiriei fără taxele de întreținere, dar includ cheltuielile legate de amenajarea clădirii;
   6. cheltuielile menționate la articolul 195 alineatul (3) litera (a) nu includ taxele de întreținere;
   7. la un an după intrarea în vigoare a Regulamentului financiar, Comisia raportează cu privire la aplicarea procedurilor prevăzute la articolul 195.

C)  Declarația comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la articolul 195 alineatul (3)

Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin că în Regulamentul financiar-cadru pentru organismele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom se vor include dispoziții echivalente.

D)  Declarația Parlamentului European

Suma de 85,9 milioane EUR rambursată de Belgia Parlamentului European la începutul lui 2010 și alocată unor proiecte imobiliare se consideră venit extern alocat conform articolului 18 din Regulamentul financiar.

(1) JO C 145, 3.6.2010, p. 1.
(2) JO C 334, 10.12.2010, p. 1.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 26 octombrie 2011 (Texte adoptate, P7_TA(2011)0465).


Alegerile în biroul unei comisii (interpretarea articolului 191 alineatul (1) din Regulamentul de procedură)
PDF 178kWORD 30k
Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind alegerile în biroul unei comisii (interpretarea articolului 191 alineatul (1) din Regulamentul de procedură)

Parlamentul European,

–  având în vedere scrisoarea din 18 septembrie 2012 a președintelui Comisiei pentru afaceri constituționale,

–  având în vedere articolul 211 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să introducă următoarea interpretare la articolul 191 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură: "

₫Numai membrii titulari ai unei comisii, aleși în conformitate cu articolul 186, pot fi aleși în biroul comisiei respective.»

"

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.


Proiect de buget rectificativ nr. 4/2012
PDF 202kWORD 44k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, secțiunea III – Comisia (14059/2012 – C7-0305/2012 – 2012/2127(BUD))
P7_TA(2012)0364A7-0308/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 310 și 314, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(1) (Regulamentul financiar), în special articolele 37 și 38,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012, adoptat definitiv la 1 decembrie 2011(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 prezentat de Comisie la 20 iunie 2012 (COM(2012)0340),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 adoptată de Consiliu la 24 septembrie 2012 (14059/2012 – C7-0305/2012),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 423/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la instrumentele de împărțire a riscurilor în cazul statelor membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară(4),

–  având în vedere articolele 75b și 75e din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0308/2012),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 pentru bugetul general pe 2012 urmărește trei obiective, mai exact crearea a patru linii bugetare pentru a realoca până la 10% din creditele de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și de la Fondul de coeziune pentru perioada 2007-2013 instrumentelor de împărțire a riscurilor, revizuirea și înscrierea în buget a previziunilor privind resursele proprii, ceea ce va avea ca rezultat modificarea modului în care statele membre repartizează între ele contribuțiile lor la resursele proprii ale bugetului Uniunii, precum și înlocuirea unei „liniuțe” atribuite creditelor de plată de la linia bugetară 16 03 05 01 (Acțiune pregătitoare – EuroGlobe) cu o mențiune simbolică (p.m.), pentru a face posibil un transfer;

B.  întrucât adaptarea resurselor proprii reprezintă rezultatul revizuirii previziunilor referitoare la RPT, TVA și VNB, al corecției în favoarea Regatului Unit aplicate dezechilibrelor bugetare (corecția în favoarea Regatului Unit) care vizează exercițiile 2008, 2010 și 2011, precum și al efectului suferit de cotele Austriei, Germaniei, Țărilor de Jos și a Suediei în finanțarea corecției în favoarea Regatului Unit, care se reduc la un sfert din cotele lor normale, această reducere fiind finanțată de celelalte state membre, cu excepția Regatului Unit;

C.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 prevede posibilitatea includerii în exercițiul următor a restituirilor și a sumelor restante din sprijinul acordat de Uniune pentru instrumentele de împărțire a riscurilor finanțate de politica de coeziune, la cererea statului membru vizat, în alocația financiară destinată politicii sale de coeziune;

D.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012 este întru totul consecvent cu modificările aduse Regulamentului financiar în urma unui acord încheiat între Parlamentul European și Consiliu, în special cu modificările aduse articolului 131,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012;

2.  consideră că orice transfer de la politica de coeziune către instrumente financiare care nu au fost încă definite ar trebui justificat în mod corespunzător și supus unui control adecvat, conform dispozițiilor din Regulamentul (UE) nr. 423/2012;

3.  solicită Comisiei să informeze autoritatea bugetară înainte de efectuarea oricărui astfel de transfer în conformitate cu punctul 2;

4.  solicită ca Parlamentul să fie informat în mod regulat și detaliat cu privire la programele operaționale ce urmează să fie reduse, la instrumentele financiare ce urmează să fie implementate și la proiectele ce urmează să fie sprijinite;

5.  aprobă, fără modificări, poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 4/2012;

6.  încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului rectificativ nr. 4/2012 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(2) JO L 56, 29.2.2012.
(3) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(4) JO L 133, 23.5.2012, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2010: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară
PDF 300kWORD 83k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0286/2011 – 2011/2226(DEC))
P7_TA(2012)0365A7-0299/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Autorității(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(2) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care însoțește această decizie, precum și răspunsurile directorului executiv al Autorității,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(4), în special articolul 44,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agenţiile descentralizate și Abordarea comună anexată la aceasta, adoptată în iunie 2012 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, care a rezultat în urma lucrărilor Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, instituit în martie 2009, în special secțiunile privitoare la guvernanță, operațiuni, programare, asumarea responsabilității și transparență din Abordarea comună;

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0299/2012),

1.  acordă directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității aferent exercițiului financiar 2010;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010 (C7-0286/2011 – 2011/2226(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Autorității(6),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(7) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care însoțește această decizie, precum și răspunsurile directorului executiv al Autorității,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(9), în special articolul 44,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agenţiile descentralizate și Abordarea comună anexată la aceasta, adoptată în iunie 2012 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, care a rezultat în urma lucrărilor Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, instituit în martie 2009, în special secțiunile privitoare la guvernanță, operațiuni, programare, asumarea responsabilității și transparență din Abordarea comună;

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0299/2012),

1.  aprobă închiderea conturilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0286/2011 – 2011/2226(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Autorității(11),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(12) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care însoțește această decizie, precum și răspunsurile directorului executiv al Autorității,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară(14), în special articolul 44,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agenţiile descentralizate și Abordarea comună anexată la aceasta, adoptată în iunie 2012 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, care a rezultat în urma lucrărilor Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate, în special secțiunile privitoare la guvernanță, operațiuni, programare, asumarea responsabilității și transparență din Abordarea comună;

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0299/2012),

A.  întrucât, la 10 mai 2012, Parlamentul European a amânat decizia de a acorda descărcarea de gestiune și de a închide conturile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (Autoritatea) pentru exercițiul financiar 2010,

B.  întrucât Autoritatea a furnizat autorității care acordă descărcarea de gestiune răspunsuri detaliate în scrisorile din 29 iunie 2012 și 20 august 2012;

C.  întrucât descărcarea de gestiune este un instrument adecvat de care dispune Parlamentul European în acest sens, ce impune luarea unei decizii bazate pe argumente faptice și substanțiale; reamintește, în acest context, normele în vigoare, respectiv Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, regulamentul de înființare al Autorității și politicile și procedurile specifice stabilite de către Autoritate,

Gestiunea bugetară și financiară

1.  ia act de declarația Autorității potrivit căreia au fost luate măsuri adecvate pentru a îmbunătăți gestiunea financiară, iar rata de execuție a bugetului pentru creditele de angajament a fost de aproape 100% în 2011;

2.  salută informațiile primite referitoare la reducerile semnificative ale costurilor reuniunilor Consiliului de administrație, care s-au ridicat la 6 175 EUR pe membru în 2010; salută în special reducerea cheltuielilor cu 66% față de 2010 realizate prin trecerea la transmisii audio la cerere, utilizarea limbii engleze ca limbă unică pentru reuniunile Consiliului de administraţie și organizarea tuturor reuniunilor în sediul de la Parma al autorităţii;

Procesul de gestionare a contractelor

3.  ia act de faptul că Autoritatea a dezvoltat un instrument pentru subvenții și achiziții publice pentru a îmbunătăți monitorizarea proceselor de ofertare, gestionarea contractelor și capacitatea privind previziunile de plată; ia act de faptul că noua bază de date privind subvențiile și achizițiile publice a fost lansată la 28 iunie 2012;

Conflictul de interese și transparența

4.  constată că principalul obiectiv al Autorității este acela de a furniza consiliere științifică independentă și transparentă cu privire la aspectele ce au efect direct sau indirect asupra siguranței alimentelor și furajelor;

5.  evidențiază necesitatea de a aplica măsuri care să mențină credibilitatea Autorității;

6.   salută organizarea programată în octombrie 2012 a unei sesiuni obligatorii privind etica și integritatea pentru toți membrii Consiliului de administrație, dar solicită acestuia din urmă să pună efectiv în aplicare codul de conduită și să adopte dispoziții care să împiedice și să sancționeze în viitor cazurile de pantouflage pentru a evita în viitor situații similare celei în care s-a aflat fostul său președinte în 2010;

7.  a abordat deja, în trecut, anumite deficiențe legate de conflictele de interese, declarațiile de interese și transparență; subliniază că fostul președinte al Consiliului de administrație al autorităţii nu și-a declarat în 2010 calitatea de membru în consiliul Institutului Internațional de Științe ale Vieții (International Life Sciences Institute - ILSI), în condițiile în care ILSI este finanțat de întreprinderi din sectoarele alimentar, chimic și farmaceutic; constată faptul că membrii Consiliului de administrație al Autorității nu sunt numiți de directorul executiv și, prin urmare, nu pot fi demiși de acesta;

8.  salută angajamentul Autorității de a propune Consiliului său de administrație să își aleagă președintele prin vot public; consideră că o procedură transparentă va consolida asumarea responsabilității de către Consiliul de administrație;

9.  ia act cu interes de toate noile politici, norme și măsuri de punere în aplicare introduse începând cu 2007 pentru evitarea conflictelor de interese în rândul experților științifici și al personalului; salută, în acest context, codul de conduită al Consiliului de administrație al Autorității și abordarea activă a membrilor săi privind revizuirea declarațiilor lor de interese, precum și noile norme privind identificarea conflictelor de interese, în vigoare din iulie 2012, care au fost aplicate proactiv în cazul reînnoirii comitetelor științifice; își manifestă hotărârea de a monitoriza efectul acestor acțiuni; va continua să-l invite în mod periodic pe directorul executiv pentru schimburi de vederi, să sprijine schimbul de informații prin numirea unuia dintre membrii săi ca persoană de contact și prin vizitarea Autorității la fiecare doi ani; reamintește că ultima vizită a avut loc în mai 2012;

10.  ia act de noua politică a autorității privind independența și procesul de luare a deciziilor științifice, împreună cu normele sale de punere în aplicare care au intrat în vigoare în iulie 2012 și de faptul că noua definiție a Autorității privind conflictul de interese este compatibilă cu orientările OCDE; constată că abordarea practică a Autorității privind încălcarea de către un expert a normelor privind politica de independență înseamnă excluderea pentru o perioadă de cinci ani; sugerează introducerea unui set definitiv de sancțiuni proporționale care să facă parte din normele de punere în aplicare ale politicii privind independența;

11.  constată că Autoritatea a programat o evaluare a politicii sale privind independența până la sfârșitul anului 2013 și s-a angajat să analizeze, printre altele, posibilitatea publicării concluziilor procedurilor legate de abuzul de încredere, inclusiv a concluziilor procedurii de verificare a integrității evaluărilor științifice, precum și să extindă și să consolideze mandatul Comitetului său privind conflictele de interese, spre exemplu, cu un mandat similar celui al Comitetului pentru norme etice și prevenirea conflictelor de interese al ANSES (Agenția națională pentru securitate sanitară în domeniul alimentar, ecologic și domeniul muncii din Franța); se așteaptă ca Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la această chestiune până la începutul următoarei perioade de descărcare de gestiune;

12.  încurajează Autoritatea să-și consolideze în continuare politica privind independența și să ia în calcul adoptarea unor norme care să includă, printre altele, sancțiuni și publicarea CV-urilor și declarațiilor de interese ale experților și oamenilor de știință interni;

13.  își manifestă convingerea cu privire la necesitatea luării de măsuri în cazul constatării nerespectării normelor în vigoare; consideră că, în astfel de cazuri, Autoritatea trebuie să elaboreze un plan de acțiune prin care să remedieze deficiențele, însoțit de un calendar precis, iar aplicarea sa ar trebui monitorizată de Parlamentul European, iar problemele identificate trebuie rezolvate fie de Parlamentul European, fie de legiuitorul european, prin modificarea normelor și a reglementărilor în vigoare, pentru a se elimina astfel eventualele breșe;

14.  ia act de declarația Autorității potrivit căreia aceasta a adoptat o politică privind cadourile și ospitalitatea la 4 iulie 2012; comentează această inițiativă și invită Autoritatea să publice politica respectivă pe site-ul său;

15.  ia act de faptul că autoritatea a programat la 1 octombrie 2012 prima evaluare a unui eșantion aleatoriu de declarații de interese pentru a verifica coerența acestora cu recent adoptata sa politică privind independența și normele sale de punere în aplicare; se așteaptă ca Autoritatea să transmită rezultatele evaluării tuturor declarațiilor autorității care acordă descărcarea de gestiune până la 1 martie 2013 pentru ca acestea să se reflecte în amendamentele la noul raport privind descărcarea de gestiune;

16.  ia act de angajamentul Autorității de a colabora cu Comisia pentru a defini modalitățile de acces deplin al publicului la datele brute nepublicate;

17.  constată că opt dintre grupurile speciale ale Autorității și comitetul său științific au fost reînnoite în iunie 2012; salută publicarea pe site-ul Autorității a declarațiilor de interese ale experților nou-numiți, dar constată că unele CV-uri nu sunt încă disponibile; invită Autoritatea să le publice pe toate până la 1 ianuarie 2013;

18.  constată că 37 de experți din două grupuri speciale au fost numiți în 2011, anterior adoptării noii politici a Autorității privind independența și procesul de luare a deciziilor științifice; aprobă, prin urmare, inițiativa Autorității de a raporta declarațiile lor de interese la recent adoptata politică și normele sale de punere în aplicare până la 31 octombrie 2012; invită Autoritatea să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele procesului de raportare până la începutul următoarei perioade de descărcare de gestiune;

19.  invită Autoritatea să introducă în rapoartele sale anuale de activitate o secțiune specială care să descrie măsurile luate pentru prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, care să conțină, printre altele:

   numărul de cazuri de conflicte de interese verificate;
   numărul de cazuri de pantouflage;
   măsurile adoptate în fiecare categorie de cazuri;
   numărul procedurilor privind abuzurile de încredere inițiate și rezultatelor lor;
   sancțiunile aplicate.

20.  încurajează Autoritatea să îmbunătățească deschiderea și transparența procesului de evaluare a riscurilor pentru a ține seama în mod corespunzător de literatura științifică independentă și evaluată inter pares și pentru a oferi justificări detaliate atunci când respinge punctele de vedere divergente; încurajează Autoritatea să intensifice dialogul și cooperarea cu experții externi și agențiile naționale, în special în cazurile în care există puncte de vedere divergente cu privire la procesul de evaluare a riscurilor;

21.  salută, în general, declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate, menționată anterior, care vizează și reține anumite elemente ce prezintă importanță pentru descărcarea de gestiune și se așteaptă ca foaia de parcurs privind acțiunile ulterioare în cadrul abordării comune, care urmează să fie prezentată de Comisie până la sfârșitul anului 2012, să țină cont pe deplin de aceste aspecte;

o
o   o

22.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 10 mai 2012(16) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 366, 15.12.2011, p. 106.
(2) JO L 286, 17.10.2012, p. 367.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 366, 15.12.2011, p. 106.
(7) JO L 286, 17.10.2012, p. 367.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 366, 15.12.2011, p. 106.
(12) JO L 286, 17.10.2012, p. 367.
(13) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(14) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(16) JO L 286, 17.10.2012, p. 388.


Descărcarea de gestiune 2010: Agenția Europeană pentru Medicamente
PDF 300kWORD 81k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0281/2011 – 2011/2220(DEC))
P7_TA(2012)0366A7-0298/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(2) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(4), în special articolul 68,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(5), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună;

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0298/2012),

1.  acordă directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2010;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010 (C7-0281/2011 – 2011/2220(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(6),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(7) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(8), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(9), în special articolul 68,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(10), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună;

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0298/2012),

1.  aprobă închiderea conturilor Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene pentru Medicamente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția parlamentului European din 23 octombrie 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0281/2011 – 2011/2220(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene pentru Medicamente pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(11),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(12) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene pentru Medicamente aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(13), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente(14), în special articolul 68,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună,

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0298/2012),

A.  întrucât, la 10 mai 2012, Parlamentul European a amânat decizia de a acorda descărcarea de gestiune și de a închide conturile Agenției Europene pentru Medicamente (numită în continuare Agenția) pentru exercițiul financiar 2012;

B.  întrucât Agenția a eliminat cea mai mare parte a deficiențelor subliniate în raportul din 10 mai 2012 și a furnizat autorității care acordă descărcarea de gestiune informații semnificative prin scrisorile din 2 și 6 iulie 2012 și din 2, 7 și 24 august 2012;

C.  întrucât descărcarea de gestiune este un instrument adecvat de care dispune Parlamentul European în acest sens, ce impune luarea unei decizii bazate pe argumente faptice și substanțiale; reamintește, în acest context, normele în vigoare, respectiv Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, regulamentul de înființare al Agenției și politicile și procedurile specifice stabilite de către aceasta,

1.  reamintește importanța activității desfășurate de Agenție pentru a acorda statelor membre și instituțiilor cea mai bună consultanță științifică posibilă în ceea ce privește evaluarea calității, siguranței și a eficacității produselor medicinale pentru uz uman și veterinar;

Acțiunile întreprinse în urma procedurii de descărcare de gestiune pentru 2009

2.  constată că, la 7 iunie 2012, consiliul de administrație a aprobat noua structură și responsabilitățile Comitetului consultativ pentru achizițiile publice și contracte; salută faptul că Agenția a stabilit un plan de achiziții multianual pentru perioada 2012-2014, astfel cum a solicitat autoritatea care acordă descărcarea de gestiune în raportul său referitor la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2009;

Credite reportate și anulări

3.  reamintește că Curtea de Conturi a constatat un nivel ridicat de reportări în exercițiul financiar 2010, precum și nerespectarea principiului bugetar al anualității; salută faptul că Agenția și-a consolidat procedurile de previzionare a veniturilor din onorarii prin crearea unei echipe care analizează, în strânsă cooperare cu sectorul farmaceutic, stadiul cercetărilor privind produsele farmaceutic înainte de depunerea solicitărilor la Agenție; ia act de angajamentul ferm al Agenției de a colabora cu Direcția Generală Buget a Comisiei cu scopul de a asigura un cadru stabil în contextul revizuirii actuale a regulamentelor financiare-cadru;

4.  acordă întregul său sprijin pentru toate eforturile depuse de conducerea și de administrația Agenției de a reforma sistemul de plăți pentru serviciile furnizate de autoritățile statelor membre, care ar trebui să se bazeze în mod clar pe costurile reale; salută, așadar, inițiativa Agenției de a elabora o nouă propunere care va fi prezentată Consiliului de administrație; solicită și se așteaptă ca acest sistem de plată să facă obiectul unei dezbateri și al unei decizii a Consiliului de administrație fără întârziere;

Transparența și gestionarea conflictelor de interese

5.  ia act de faptul că, în noiembrie 2012, Agenția organizează un atelier care va reuni o gamă largă de părți interesate cu scopul de a elabora modalitățile de asigurare a accesului public la datele obținute din testele clinice, precum și de faptul că selecția și formarea personalului științific al Agenției, în vederea îmbunătățirii analizei datelor brute, se află într-un stadiu avansat;

6.  ia act de faptul că Agenția a îmbunătățit amploarea și metodologia controalelor sistematice ex-ante și ex-post legate de verificarea declarațiilor de interese și salută, de asemenea, decizia Agenției de a realiza o evaluare anuală a politicii sale revizuite privind declararea intereselor; invită, așadar, Agenția să informeze periodic, o dată la șase luni, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la punerea în aplicare a politicii sale revizuite și, în special, cu privire la controalele sale sistematice ex-ante și ex-post;

7.  constată cu satisfacție că Agenția a început să publice procesele-verbale ale reuniunilor anumitor comitete științifice, primul dintre acestea fiind Comitetul pediatric, în iulie 2012; ia act de faptul că procesul de publicare a proceselor-verbale ale reuniunilor tuturor comitetelor științifice va fi finalizat doar la sfârșitul anului 2013;

8.  constată că preocupările exprimate cu privire la circuitele financiare și la potențialele conflicte de interese legate de procesarea plăților, care sunt cauzate de separarea insuficientă a sarcinilor, au fost eliminate de Agenție prin introducerea programului informatic de contabilitate SAP ca sistem financiar central al Agenției;

9.  subliniază că, în iunie 2012, s-a înregistrat un caz de tip „ușă turnantă” în cadrul Agenției, întrucât fostul șef al Serviciului juridic a preluat funcția de jurist superior în cadrul unei firme de avocatură din SUA, printre clienții căreia se numără o serie de companii din sectorul farmaceutic; constată că directorul executiv al Agenției a lansat o analiză a activității desfășurate de fostul șef al Serviciului juridic; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la rezultatele acestei analize până la sfârșitul anului 2012;

10.  ia act de faptul că Agenția a inițiat un proces de verificare a declarațiilor de interese ale experților săi și ale membrilor comitetelor care au fost implicați activ în activitățile Agenției în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 mai 2012, raportându-le la CV-urile acestora; constată că aproximativ 54 % dintre experți și membrii comitetelor au prezentat Agenției un CV actualizat; invită Agenția să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la calendarul și rezultatele procesului de verificare pentru restul de 46 % din experți și membri ai comitetelor până la începutul viitoarei proceduri de descărcare de gestiune;

11.  salută inițiativa Agenției de a publica pe site-ul său de internet declarațiile de interese ale personalului în funcții de conducere și ale experților implicați în evaluarea produselor medicinale; ia act cu interes de faptul că lista experților indică și nivelul lor de risc în ceea ce privește conflictele de interese; salută angajamentul Agenției de a publica, pe lângă declarația de interese, profilul profesional și educațional al experților științifici incluși în baza de date a experților începând din primul trimestru al anului 2013 și va monitoriza cu atenție procesul de publicare pe durata viitoarelor proceduri de descărcare de gestiune;

12.  salută anunțul Agenției privind intenția sa de introduce un sistem de control ex-ante și ex-post al declarațiilor de interese, mai ales prin compararea aleatorie a acestora cu CV-urile și cu informațiile prezentate de experții de la nivel național; solicită Agenției să comunice autorității de control bugetar un calendar precis al punerii în aplicare a noului sistem;

13.  împărtășește punctul de vedere al Agenției conform căruia un nivel înalt de fiabilitate și de sinceritate în ceea ce privește interesele declarate poate fi atins numai dacă și companiile farmaceutice fac publice lista experților și a centrelor de cercetare cu care colaborează, precum și sumele implicate în raporturile financiare cu aceștia; împărtășește punctul de vedere al Agenției conform căruia ar trebui să se examineze oportunitatea introducerii unei inițiative legislative în acest domeniu;

14.  salută eforturile Agenției de a răspunde preocupărilor autorității care acordă descărcarea de gestiune legate de prevenirea și gestionarea conflictelor de interese; ia act, în special, de rapoartele din 29 iunie 2012 și din 7 august 2012 primite de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la examinarea cazurilor de gestionare a conflictelor de interese identificate de IAS și cu privire la examinarea potențialelor conflicte de interese ale experților implicați în evaluarea medicamentului Pandemrix;

15.  își exprimă convingerea fermă că trebuie luate măsuri în cazul în care se constată nerespectarea normelor în vigoare; consideră că, în astfel de cazuri, Agenția ar trebui să elaboreze un plan de acțiune, însoțit de un calendar precis, prin care să remedieze deficiențele, iar aplicarea sa ar trebui monitorizată de Parlamentul European, și că aceste probleme ar trebui rezolvate prin modificarea normelor și a reglementărilor în vigoare, în vederea eliminării unor eventuale breșe;

16.  invită Agenția să introducă, în fiecare dintre rapoartele sale anuale de activitate, o secțiune specială în care să descrie acțiunile întreprinse pentru a preveni și a gestiona conflictele de interese, care ar trebui să includă, printre altele:

   numărul de presupuse cazuri de conflict de interese verificate;
   numărul de cazuri de tip „ușă turnantă”;
   măsurile adoptate în fiecare categorie de cazuri;
   numărul de proceduri pentru tratarea situațiilor de abuz de încredere și rezultatele acestora;
   sancțiunile aplicate;
  

solicită Agenției să informeze în detaliu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile adoptate;

17.  consideră important faptul că comisia competentă în fond menține un contact strâns cu Agenția, invitându-l pe directorul executiv pentru un schimb de opinii cel puțin o dată pe an, numind o persoană de contact din rândul membrilor comisiei și efectuând vizite la Agenție o dată la doi ani; reamintește că ultima vizită a avut loc în iunie 2011;

18.  salută, în general, declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate, menționată anterior, care vizează și reține anumite elemente ce prezintă importanță pentru descărcarea de gestiune și se așteaptă ca foaia de parcurs privind acțiunile ulterioare în cadrul abordării comune, care urmează să fie prezentată de Comisie până la sfârșitul anului 2012, să țină cont pe deplin de aceste aspecte;

o
o   o

19.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 10 mai 2012(16) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 366, 15.12.2011, p. 27.
(2) JO L 286, 17.10.2012, p. 377.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(5) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(6) JO C 366, 15.12.2011, p. 27.
(7) JO L 286, 17.10.2012, p. 377.
(8) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(9) JO L 136, 30.4.2004, p. 1.
(10) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(11) JO C 366, 15.12.2011, p. 27.
(12) JO L 286, 17.10.2012, p. 377.
(13) JO L 248, 16.9.2002 , p. 1.
(14) JO L 136, 30.4.2004 , p. 1.
(15) JO L 357, 31.12.2002 , p. 72.
(16) JO L 286, 17.10.2012, p. 388.


Materialul forestier de reproducere ***I
PDF 276kWORD 38k
Rezoluţie
Text
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 2008/971/CE a Consiliului în ceea ce privește includerea materialului forestier de reproducere din categoria „calificat” în domeniul de aplicare al respectivei decizii, precum și actualizarea numelor autorităților responsabile de autorizarea și controlul producției (COM(2012)0355 – C7-0175/2012 – 2012/0172(COD))
P7_TA(2012)0367A7-0277/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0355),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0175/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2012(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 28 septembrie 2012 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 și articolul 46 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0277/2012),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2012 în vederea adoptării Deciziei nr. …/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei 2008/971/CE a Consiliului pentru a include materialul forestier de reproducere din categoria „calificat” și a actualiza numele autorităților responsabile de autorizarea și controlul producției

P7_TC1-COD(2012)0172


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 1104/2012/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Anul european al cetățenilor (2013)***I
PDF 275kWORD 38k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al cetățenilor (2013) (COM(2011)0489 – C7-0217/2011 – 2011/0217(COD))
P7_TA(2012)0368A7-0271/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0489),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora Comisia a prezentat propunerea Parlamentului (C7–0217/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 28 martie 2012(1),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții (A7-0271/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2012 în vederea adoptării Deciziei nr. …/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al cetățenilor (2013)

P7_TC1-COD(2011)0217


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 1093/2012/UE.)

(1) JO C 181, 21.6.2012, p. 137.


Restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționari ruși implicați în cazul Serghei Magnitsky
PDF 209kWORD 49k
Recomandarea Parlamentului European din 23 octombrie 2012 adresată Consiliului referitoare la stabilirea unor restricții comune de acordare a vizelor pentru funcționarii ruși implicați în cazul Serghei Magnițki (2012/2142(INI))
P7_TA(2012)0369A7-0285/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 215 din TFUE,

–  având în vedere propunerea de recomandare a lui Guy Verhofstadt și a Kristiinei Ojuland, adresată Consiliului, în numele Grupului ALDE (B7-0196/2012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 februarie 2011 referitoare la statul de drept din Rusia(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2010 referitoare la Raportul anual 2009 privind drepturile omului în lume și politica Uniunii Europene în această privință(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la apropiatul Summit UE-Rusia din 15 decembrie 2011 și la rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat din 4 decembrie 2011(3),

–  având în vedere Recomandarea sa din 2 februarie 2012 adresată Consiliului privind o politică consecventă față de regimurile cărora UE le aplică măsuri restrictive(4),

–  având în vedere faptul că, la 26 iunie 2012, Comisia pentru relații externe a Senatului SUA a adoptat Legea Serghei Magnițki privind responsabilitatea statului de drept, prin care se încearcă impunerea de interdicții privind acordarea de vize și înghețarea activelor funcționarilor ruși implicați în detenția, abuzul și moartea lui Serghei Magnițki,

–  având în vedere proiectul de rezoluție intitulat „Statul de drept în Rusia: cazul Serghei Magnițki”, care a fost prezentat la sesiunea anuală din 2012 a Adunării parlamentare a OSCE, prin care parlamentele naționale au fost invitate să ia măsuri de impunere a unor sancțiuni privind acordarea vizelor și înghețarea activelor,

–  având în vedere articolul 121 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0285/2012),

A.  întrucât arestarea, condițiile de detenție și decesul ulterior în închisoare al lui Serghei Magnițki reprezintă un caz bine documentat și foarte important de nerespectare a drepturilor fundamentale ale omului;

B.  întrucât urmărirea penală postumă a lui Serghei Magnițki este o încălcare a legilor internaționale și naționale și arată clar funcționarea defectuoasă a sistemului rus de justiție penală;

C.  întrucât Federația Rusă, ca membră a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, s-a angajat să respecte întru totul drepturile fundamentale și statul de drept, și întrucât Uniunea Europeană a oferit Rusiei în repetate rânduri asistență suplimentară și experiența sa pentru a o ajuta să-și modernizeze și să respecte ordinea sa constituțională și juridică;

D.  întrucât, în ciuda concluziilor din 2011 ale anchetei desfășurate de Consiliul pentru drepturile omului al Președintelui Rusia cu privire la ilegalitatea arestării, detenției și lipsei de acces la justiție a lui Serghei Magnițki, investigațiile au ajuns într-un punct mort, iar funcționarii implicați au fost exonerați și chiar însărcinați cu ancheta cazului postum; întrucât aceste măsuri luate de autorități demonstrează caracterul motivat politic al urmăririi penale a lui Magnițki;

E.  întrucât Uniunea Europeană a îndemnat autoritățile ruse, în numeroase ocazii și sub diferite forme, de la consultările cu privire la drepturile omului la reuniunile la nivel înalt, să desfășoare investigații detaliate, independente în acest caz special, bine documentat, precum și să pună capăt climatului anual de impunitate;

F.  întrucât cazul lui Serghei Magnițki este doar unul dintre cazurile de abuz de putere din partea autorităților de aplicare a legii din Rusia, dar este cel mai proeminent și mai bine documentat, încălcând grosolan statul de drept; întrucât există o multitudine de alte cazuri de natură juridică, în care se folosește sistematic pretextul infracțiunilor economice și al unei pretinse corupții pentru a elimina concurenții în afaceri sau rivalii politici;

G.  întrucât restricțiile de acordare a vizelor și alte măsuri restrictive nu constituie în sine sancțiuni judiciare în sens tradițional, însă constituie un semnal politic al îngrijorării UE, adresat unui public mai larg, constituind astfel un instrument necesar și legitim de politică externă,

H.  întrucât sancțiunile UE cu privire la cazul Magnițki ar putea îndemna autoritățile ruse să depună noi eforturi veritabile pentru a aborda, într-un mod mai concret și convingător, chestiunea statului de drept din Rusia și a climatului actual de impunitate;

I.  întrucât câteva parlamente naționale ale statelor membre UE, printre care Țările de Jos, Regatul Unit, Suedia și Polonia, au adoptat deja rezoluții prin care își îndeamnă guvernele să introducă sancțiuni în privința cazului Magnițki, în timp ce alte câteva parlamente naționale, precum cele din Portugalia, Franța, Spania și Letonia sunt în faza inițială de redactare a acestor rezoluții;

1.  adresează Consiliului recomandările următoare:

   (a) să stabilească o listă comună la nivelul UE a funcționarilor răspunzători de moartea lui Serghei Magnițki, de mușamalizarea judiciară ulterioară și de hărțuirea continuă și susținută a mamei și a văduvei acestuia;
   (b) să impună și să pună în practică o interdicție de acordare a vizelor în întreaga UE pentru acești funcționari și să înghețe toate activele financiare pe care aceștia sau rudele lor apropiate le dețin în Uniunea Europeană;
   (c) să solicite Rusiei să efectueze o anchetă credibilă și independentă, care să acopere toate aspectele acestui caz tragic și să aducă în fața justiției toate persoanele responsabile;
   (d) să îndemne autoritățile ruse să elimine corupția extinsă, să reformeze sistemul judiciar și să-l alinieze standardelor internaționale, prin crearea unui sistem independent, just și transparent, astfel încât să nu poată fi folosit în mod abuziv din rațiuni politice, în nicio circumstanță;
   (e) să ridice această chestiune în cursul reuniunilor bilaterale cu autoritățile ruse, precum și chestiunea intimidării și impunității în cazurile care implică apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și avocații, într-un mod mai hotărât, ferm și orientat spre rezultate;

2.  încurajează Consiliul să adopte o poziție coerentă și activă cu privire la alte încălcări grave ale drepturilor omului din Rusia, pe baza unor surse bine documentate, convergente și independente și a unor dovezi convingătoare, precum și să introducă măsuri restrictive similare împotriva infractorilor ca ultimă soluție;

3.  subliniază faptul că angajamentul autorităților ruse față de valorile fundamentale, precum statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale rămâne condiția prealabilă principală pentru relația UE-Rusia și pentru dezvoltarea unui parteneriat stabil și fiabil între cele două părți;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și, spre informare, Comisiei, statelor membre, Dumei de Stat și Guvernului Federației Ruse.

(1) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 37.
(2) JO C 169 E, 15.6.2012, p. 81.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0575.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2012)0018.


Punerea în aplicare a legislației privind cerul unic european
PDF 299kWORD 85k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la punerea în aplicare a legislației privind cerul unic european (2012/2005(INI))
P7_TA(2012)0370A7-0254/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu referitor la punerea în aplicare a legislației privind cerul unic european: e timpul să trecem la fapte (COM(2011)0731),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Mecanismele de guvernanță și de stimulare pentru desfășurarea SESAR – componenta tehnologică a cerului unic european (COM(2011)0923),

–  având în vedere cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7-0254/2012),

A.  întrucât s-au înregistrat numeroase progrese în punerea în aplicare a cerului unic european (SES);

B.  întrucât 2012 se așteaptă să fie un an esențial pentru punerea în aplicare a SES;

C.  întrucât finalizarea SES va permite realizarea unor economii considerabile în ceea ce privește sectorul economic, siguranța și mediul înconjurător, prin crearea unui sector al aviației mai durabil și un sistem de gestionare a traficului aerian mai eficient la nivel european;

D.  întrucât volumul traficului aerian este în continuă creștere, conducând la o capacitate insuficientă și la o creștere a întârzierilor pentru pasageri, fiind totodată afectate și planurile de creștere ale companiilor aeriene; întrucât spațiul aerian european este printre cele mai aglomerate din lume, peste 750 de milioane de pasageri utilizând aeroporturile din UE, și se preconizează că această cifră se va dubla până în 2030;

E.  întrucât succesul SES depinde de o abordare integrată, fără ca state membre individuale să pună în pericol implementarea pe plan general;

F.  întrucât 4 decembrie 2012 este termenul stabilit pentru finalizarea implementării blocurilor funcționale de spațiu aerian, însă ultimele rapoarte arată că situația este departe de a fi conformă cu această dispoziție din legislația privind SES;

G.  întrucât, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 691/2010, în termen de patru luni de la primirea planurilor de performanță de la statele membre, Comisia ar trebui să adreseze recomandări privind adoptarea unor obiective de performanță revizuite în cazul în care nu au fost respectate obiectivele stabilite la nivelul UE;

H.  întrucât, în prezent, furnizorii de servicii de navigație aeriană (ANSP) naționali care oferă servicii de control al traficului aerian reflectă geografia politică fragmentată a continentului, ducând astfel, din păcate, la cazuri de ineficiență și de congestionare a traficului;

I.  întrucât pentru realizarea cerului unic european sunt necesare măsuri care să permită îndeplinirea obiectivelor UE în materie de siguranță aeriană în vederea consolidării normelor actuale și a asigurării unui nivel uniform și ridicat de siguranță a publicului;

J.  întrucât alte programe precum Galileo și Sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) avansează cu repeziciune;

K.  întrucât finanțarea și cadrele financiare necesare ar trebui aprobate cât mai curând posibil;

Calendar

1.  recunoaște constrângerile care există în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind SES; consideră, cu toate acestea, că este necesar să se continue în ritm alert progresele realizate până în prezent, stabilindu-se un calendar cu caracter obligatoriu pentru punerea în aplicare a SES și ținându-se seama totodată de considerente de ordin comercial;

2.  subliniază necesitatea de a acționa rapid și de a avansa cu celeritate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind SES și, îndeosebi, sistemul de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea;

3.  subliniază faptul că se întrevede faza critică de implementare și că aceasta trebuie abordată în timp util și într-o manieră sincronizată și coordonată;

4.  avertizează că o creștere a traficului aerian înseamnă că spațiul aerian al Europei se apropie rapid de capacitatea sa maximă și că această problemă trebuie abordată de urgență, în vederea garantării unor servicii aeriene de înaltă calitate pentru publicul european și a asigurării faptului că impactul asupra mediului și a climei nu se intensifică;

5.  subliniază importanța aeroporturilor ca puncte de intrare și de ieșire ale rețelei europene; solicită ca, în dezvoltarea SES, să se țină seama pe deplin de aceste aeroporturi, inclusiv de cele regionale, dată fiind contribuția lor la decongestionarea rețelei și la sporirea capacității;

6.  atrage atenția asupra urgenței în ceea ce privește punerea în aplicare cu succes a legislației privind SES, pentru a evita creșterea congestionării cu fluxuri de trafic mai mari ca niciodată și tehnologii învechite și pentru a asigura o mai mare coerență a dispozițiilor europene în materie de siguranță aeriană;

7.  ia act de faptul că menținerea unor niveluri constant ridicate ale siguranței și ale condițiilor operaționale în Europa devine o provocare din ce în ce mai mare; îndeamnă statele membre și Comisia să clarifice rolul organismelor europene relevante, astfel încât să se asigure menținerea unor standarde internaționale de siguranță aeriană fiabile și transparente;

8.  reamintește necesitatea de a face spațiul aerian al Europei cât mai eficient posibil, nu doar din punctul de vedere al avantajelor economice, ci și al beneficiilor ecologice, energetice și sociale, inclusiv în cazul pasagerilor;

9.  subliniază că, în cea mai recentă comunicare a Comisiei pe această temă, s-a estimat că, în perioada 2013-2030, în cele 27 de state membre ale UE ar putea rezulta un impact cumulativ asupra PIB-ului UE de 419 miliarde de euro și, direct sau indirect, ar putea fi create 328 000 de locuri de muncă și s-ar putea efectua economii nete de aproximativ 50 de milioane de tone de CO2, în cazul în care are loc o desfășurare completă și la timp a Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR);

10.  subliniază faptul că, potrivit Comisiei, introducerea la timp a SESAR va aduce avantaje concrete pasagerilor, printr-o reducere a duratei de zbor cu aproximativ 10 % (respectiv nouă minute), o reducere cu 50 % a zborurilor anulate și a întârzierilor, precum și printr-o posibilă reducere a prețurilor biletelor; subliniază, însă, că, în cazul unei amânări cu zece ani a implementării SESAR, impactul general ar fi catastrofic, deoarece ar rezulta o pierdere de aproximativ 268 de miliarde de euro în urma unui impact cumulat mai redus asupra PIB-ului UE, în jur de 190 000 de locuri de muncă mai puțin și cu aproximativ 55 de milioane de tone mai puține economii de emisii de CO2;

11.  ia act de faptul că alte țări și regiuni importante înregistrează progrese rapide în domeniul cercetării și dezvoltării de tehnologii inovatoare și, prin urmare, regretă că UE și-ar putea pierde locul fruntaș în favoarea altor actori internaționali, dacă punerea în aplicare a legislației privind SES nu este accelerată;

12.  este de părere că funcționarea corespunzătoare a SES poate fi asigurată doar dacă sunt respectate cu strictețe de către toți actorii implicați diversele date de punere în aplicare;

13.  subliniază că au fost realizate programe-pilot și că rezultatele acestora au fost pozitive;

14.  solicită Comisiei să raporteze, până în decembrie 2012, Comisiei pentru transport și turism progresul realizat în ceea ce privește implementarea sistemului de performanță de către toți furnizorii de servicii de navigație aeriană;

15.  solicită Comisiei să raporteze, până în martie 2013, Comisiei pentru transport și turism progresul realizat în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind SES, alături de o evaluare a consecințelor rezultate ca urmare a întârzierilor în punerea în aplicare a blocurilor funcționale de spațiu aerian;

Contribuția politică

16.  reamintește statelor membre angajamentul lor public de a îndeplini obiectivul unui cer unic european, legislația relevantă fiind susținută în mod copleșitor, și insistă ca statele membre să rămână proactive și implicate în procesul de punere în aplicare a acestei legislații; invită statele membre, în acest context, să prezinte planuri naționale de performanță în conformitate cu obiectivele de performanță ale Uniunii Europene, și să adopte obiectivele de performanță revizuite propuse de Comisie; invită Comisia să ia măsurile adecvate în cazul în care nu se respectă termenele de punere în aplicare a acestei legislații;

17.  reamintește obiectivele pentru aviație descrise atât în cartea albă privind politica în domeniul transporturilor, cât și în raportul intitulat „Flightpath 2050 – Europe’s Vision for Aviation” al Grupului la nivel înalt pentru cercetarea în domeniul aviației;

18.  insistă asupra faptului că acestei probleme ar trebui să i se acorde o prioritate sporită și că, pentru realizarea completă și la timp a SES, este neapărat necesar un sprijin politic proactiv din partea statelor membre și a tuturor părților implicate;

19.  subliniază că punerea în aplicare cu succes a legislației privind SES va avea un impact pozitiv și încurajator asupra concurenței pe întreg teritoriul UE și în întreaga lume, stimulând creșterea și ocuparea forței de muncă, în special în industria aeronautică și în industria aviatică;

20.  își exprimă regretul cu privire la faptul că proiectul SES nu este suficient de cunoscut sau înțeles de către public, în ciuda avantajelor sale considerabile în domeniul social și în cel al mediului, și invită Comisia, statele membre și părțile interesate să își intensifice eforturile în comunicarea cu publicul;

21.  recunoaște provocările managementului traficului aerian european (ATM) și rolul critic pe care îl au factorul uman și un dialog social eficient în realizarea SES; recunoaște că este necesar să se pună în continuare accent pe procedurile de raportare; subliniază că implementarea SES va atrage după sine o cerere mare de locuri de muncă de înaltă calificare, ce necesită competențe de nivel înalt;

22.  respectă pe deplin suveranitatea și prerogativele naționale ale statelor membre în ceea ce privește managementul traficului aerian legat de armată și de alte operațiuni și activități de instruire privind aeronavele de stat; remarcă angajamentul statelor membre de a asigura faptul că este aplicat pe deplin și uniform conceptul de utilizare flexibilă a spațiului aerian(1) și recunoaște necesitatea de a sprijini eforturile lor în acest sens; subliniază faptul că aeronavele de stat includ, pe lângă aviația militară, aeronavele de poliție, de stingere a incendiilor, de pază de coastă, aeronave ale autorităților vamale, aeronave destinate protecției civile și altor misiuni; prin urmare, printre operațiunile lor se numără o gamă largă de activități de securitate și de gestionare a crizelor;

23.  consideră că punerea în aplicare cu succes a SES va aduce beneficii întregului lanț de aprovizionare, inclusiv producătorilor, companiilor aeriene, IMM-urilor, întregului sector al turismului etc.;

24.  continuă să fie extrem de îngrijorat nu numai cu privire la faptul că se înregistrează întârzieri în crearea de blocuri funcționale de spațiu aerian (FAB) în Europa, ci și pentru că aceasta este lipsită de fond, și, prin urmare, sprijină eforturile coordonatorului; subliniază importanța cooperării, coordonării și acțiunii politice din partea statelor membre și dintre acestea în vederea atingerii obiectivului de implementare a FAB-urilor până la 4 decembrie 2012; invită Comisia să monitorizeze atent evoluția situației și, dacă este necesar, să introducă acțiuni în justiție, inclusiv să aplice sancțiuni, împotriva statelor membre care își încalcă obligațiile ce le revin în temeiul legislației privind SES;

25.  subliniază că crearea blocurilor funcționale de spațiu aerian nu trebuie să fie percepută ca o cerință de sine stătătoare, ci ca un mijloc de a îndeplini obiectivele de defragmentare a spațiului aerian european și de îmbunătățire a funcționării acestuia, elemente fără de care SES nu poate fi realizat; solicită Comisiei să propună o strategie pentru a accelera implementarea FAB-urilor, ceea ce include implementarea integrală a modelelor centralizate (de exemplu administratorul de rețea, Întreprinderea comună SESAR, coordonatorul implementării); invită Comisia să utilizeze într-o mai mare măsură metodele sale de avertizare și, în cazul în care acestea eșuează, să inițieze proceduri de încălcare a legislației împotriva statelor membre care nu au semnat încă acordurile pentru stabilirea blocurilor lor funcționale de spațiu aerian;

26.  consideră că o abordare descendentă este modalitatea cea mai eficientă și mai eficace de creare a unui cer unic european și, prin urmare, solicită Comisiei să propună, pe baza raportului menționat la punctul 15, măsuri în vederea eliminării consecințelor cauzate de întârzierile în implementarea blocurilor funcționale de spațiu aerian și să schimbe rapid abordarea ascendentă cu una descendentă pentru a se asigura că se îndeplinesc obiectivele stabilite în pachetul legislativ SES II;

27.  invită statele membre să se asigure că problema lipsei de resurse, în special în ceea ce privește Autoritatea Națională de Supraveghere, este abordată rapid la nivel politic național;

28.  subliniază faptul că, pentru a-și putea îndeplini în mod corespunzător rolul în proiectul SES, autoritățile naționale de supraveghere trebuie să fie entități distincte de ANSP și trebuie să își exercite competențele în condiții de imparțialitate, independență și transparență;

29.  menționează că este important să se solicite ANSP naționali să fie proactivi în punerea în aplicare a legislației privind SES;

30.  reafirmă faptul că utilizarea eficientă, flexibilă și în condiții de siguranță a spațiului aerian poate fi realizată numai printr-o cooperare și coordonare strânse între utilizatorii civili și cei militari ai spațiului aerian;

31.  invită statele membre, cu sprijinul agențiilor europene competente, să se axeze pe consolidarea cooperării și coordonării civil-militare cu țările învecinate;

32.  insistă ca statele membre să acorde finanțarea necesară cât mai curând posibil în vederea finalizării cerului unic european; salută propunerea Comisiei de a considera SES și SESAR ca prioritate orizontală pentru finanțarea mecanismului „Conectarea Europei”;

Strategia de desfășurare a SESAR

33.  recunoaște că industria și UE au făcut investiții financiare substanțiale în cercetarea și dezvoltarea tehnologiei SESAR și consideră că acum este momentul să se ia măsurile necesare pentru a culege roadele acestei investiții prin punerea în aplicare a legislației privind SES;

34.  reamintește necesitatea coordonării programului de implementare a SES și a etapei de dezvoltare și desfășurare a SESAR ca parte a SES, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1070/2009;

35.  insistă asupra faptului că, în ciuda investițiilor majore care sunt necesare, o serie de beneficii importante și concrete decurg din armonizare, inclusiv optimizarea zborurilor, eficiența consumului de combustibil, reducerea poluării fonice și atmosferice și un impact mai redus al schimbărilor climatice, precum și utilizarea flexibilă și sigură a unui spațiu aerian mai puțin fragmentat; subliniază eficiența la care ar putea conduce o mai mare coordonare civil-militară, întrucât utilizarea infrastructurii comune ar conduce la reducerea costurilor; subliniază faptul că îmbunătățirea interoperabilității între statele membre și crearea blocurilor funcționale de spațiu aerian ar produce, de asemenea, beneficii în ceea ce privește operațiunile transfrontaliere;

36.  înțelege că tehnologia SESAR și punerea în aplicare a SES sunt politici între care există o legătură intrinsecă și care trebuie dezvoltate pentru a profita din plin de avantajele lor și, prin urmare, îndeamnă sectorul industrial să trateze cu seriozitate faza de desfășurare a proiectului SESAR;

37.  subliniază că tehnologiile au fost dezvoltate deja de producători și sunt disponibile în prezent, ceea ce face ca punerea în aplicare cu succes a SESAR să fie un obiectiv realizabil;

38.  recunoaște faptul că analiza rentabilității investiției în tehnologiile SESAR este mai puternică în nodurile aeriene mai mari și mai congestionate decât în aeroporturile regionale mai mici sau în cele care deservesc rute sezoniere; susține, cu toate acestea, că funcționarea întregii rețele ar fi îmbunătățită printr-o răspândire pe scară mai largă a capacităților SESAR, sprijinită de finanțare publică;

39.  consideră că este necesară o abordare coordonată la nivel global ca răspuns la eforturile de standardizare, cum ar fi cele depuse de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) pentru a se asigura că tehnologiile existente și cele noi sunt interoperabile în întreaga lume și încurajează semnarea unor protocoale de cooperare în domeniul cercetării și dezvoltării;

40.  consideră că este necesară o continuare a promovării pilonului performanță, pentru a permite ANSP și altor părți interesate să își dezvolte parteneriatele strategice în condiții optime și să beneficieze de stimulente pentru îndeplinirea obiectivelor;

41.  subliniază faptul că, în contextul SES, comunitatea militară reprezintă un actor-cheie și ar trebui implicată pe deplin la toate nivelurile și într-un stadiu incipient; recunoaște progresul realizat în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației privind SES și îndeamnă statele membre să-și intensifice eforturile pentru obținerea coordonării pe parte militară; recunoscând particularitățile naționale ale relațiilor militar-civile, invită statele membre să se concentreze pe consolidarea cooperării și a interoperabilității civil-militare și să aplice cele mai bune practici în domeniu;

42.  este de părere că este necesară o stimulare a cooperării cu țările învecinate pentru a extinde SES dincolo de granițele UE;

43.  subliniază necesitatea defragmentării spațiului aerian european prin punerea în aplicare de inovări tehnologice, consolidarea sistemului de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și a implementarea FAB la timp pentru a declanșa efectele benefice ale SES;

44.  salută sprijinul continuu din partea statelor membre și al părților interesate care contribuie la eforturile de armonizare a interpretării și a punerii în aplicare a legislației privind SES;

45.  susține abordarea fondată pe parteneriatul public-privat (PPP), dat fiind faptul că aceasta poate crea o situație avantajoasă pentru toate părțile dacă parteneriatul este structurat și executat în mod corespunzător și eficace, pe baza unei colaborări întemeiate pe stimulente și angajamente;

46.  insistă că punerea în aplicare a legislației privind SES va fi foarte profitabilă pentru toate părțile interesate, de exemplu prin transmiterea către consumatorul final, adică pasagerul, a unor taxe de utilizare reduse;

47.  consideră că între organismele responsabile cu punerea în aplicare a SES ar trebui să existe în permanență o strânsă cooperare, fără niciun conflict;

48.  solicită ca pregătirile de elaborare a unei propuneri legislative referitoare la viitorul rol al Întreprinderii comune SESAR să fie încheiate în timp util, astfel încât aceasta să își poată menține rolul său actual și în viitor, dat fiind faptul că este un element esențial pentru asigurarea succesului SES; subliniază eforturile depuse până în prezent pentru a demonstra eficacitatea sa;

49.  îndeamnă Comisia să stabilească rapid mecanismele de guvernanță, de stimulare și financiare, inclusiv de finanțare publică, ce sunt necesare pentru a asigura desfășurarea efectivă și la timp a tehnologiilor SESAR, implicând autoritățile și părțile interesate relevante și acordând atenție mai ales implementării unor instrumente financiare inovatoare;

50.  remarcă faptul că, în timp ce competența militară și civil-militară este prezentă la diferite niveluri în cadrul diverselor instituții interesate, cum ar fi Comitetul pentru cerul unic, EUROCONTROL și Întreprinderea comună SESAR, există încă necesitatea unei analize exhaustive și coordonate a implicațiilor SES/SESAR pentru armată; este necesară includerea Comitetului Militar al Uniunii Europene (EUMC) în acest proces, deoarece în acest mod se poate asigura o informare adecvată a șefilor apărării;

51.  în această privință, recunoaște rolurile firești ale Agenției Europene de Apărare (AEA), în calitate de punte între comunitatea de apărare și Comisie și de facilitator între părțile militare interesate; își exprimă sprijinul pentru consolidarea rolului AEA în construirea conștiinței politice, a rețelelor, în asistarea în faza de implementare a SESAR și în sprijinirea statelor membre în vederea realizării analizei riscurilor financiare și operaționale; ia act de faptul că AEA este bine poziționată pentru a contribui la provocările cu care se va confrunta SES în viitor, de exemplu în domeniul echipamentelor și al activităților de instruire; salută decizia statelor membre de a implica Statul-Major al UE (EUMS) în sprijinirea Agenției Europene de Apărare în legătură cu SESAR; salută crearea forumului pentru implementarea SES/SESAR în aviația militară cu sprijinul Agenției Europene de Apărare și încurajează continuarea sa eficientă în viitor, întrucât are marele merit de a reuni toți actorii relevanți din comunitatea de apărare; subliniază faptul că este indispensabilă cooperarea cu NATO și salută progresele permanente în acest sens;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Declarația statelor membre cu privire la aspectele militare legate de cerul unic european din 10 martie 2004 (JO L 96 31.3.2004, p. 9).


Drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport
PDF 324kWORD 124k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport (2012/2067(INI))
P7_TA(2012)0371A7-0287/2012

Parlamentul European,

  având în vedere Titlul IV din partea III a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), referitor la libera circulație a persoanelor,

  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu privind o viziune europeană asupra pasagerilor: Comunicare privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport (COM(2011)0898),

  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 23 mai 2012(1),

  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități,

  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la despăgubirile pentru pasageri în cazul falimentului unei companii aeriene(2),

  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap și Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(3),

  având în vedere Rezoluția sa din 29 martie 2012 privind funcționarea și aplicarea drepturilor dobândite ale persoanelor care călătoresc pe calea aerului(4),

  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0287/2012),

A.  întrucât de la trasarea obiectivelor relevante în Cartea albă a Comisiei din anul 2001 a fost elaborat un pachet de norme de bază cuprinzătoare privind drepturile pasagerilor pentru toate modurile de transport, adică aerian, feroviar, maritim și rutier, care asigură pasagerilor o protecție minimă, contribuind totodată la crearea unor condiții de concurență egale pentru operatorii de transport;

B.  întrucât, cu toate acestea, unele dintre aceste drepturi sunt încă incomplet și necorespunzător utilizate de către transportatori și nici nu sunt monitorizate și implementate într-o manieră armonizată de către autoritățile naționale; întrucât unele dintre reglementările existente nu au reușit să ofere claritate în ceea ce privește drepturile pasagerilor și responsabilitățile furnizorilor de servicii și, prin urmare, trebuie revizuite; întrucât persistă, de asemenea, o lipsă de informare a pasagerilor în legătură cu drepturile lor, precum și cu calitatea serviciilor la care se pot aștepta, și întrucât apărarea drepturilor lor în justiție este adesea punctată de dificultăți chiar din momentul depunerii plângerii;

C.  întrucât această evaluare este confirmată de o anchetă realizată de către raportor în rândul deputaților și al funcționarilor PE;

D.  întrucât Comisia, prin ultima sa comunicare, precum și prin alte inițiative recente [revizuirea drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian, Regulamentul (CE) nr. 261/2004; pachetele de servicii pentru călătorii, Directiva 90/314/CEE] dorește să contribuie la clarificarea și consolidarea drepturilor utilizatorilor în toate domeniile de transport;

E.  întrucât trebuie avut grijă să se evite birocrația excesivă în cazul micilor operatori de autobuze din zonele rurale, care deseori oferă un serviciu comunitar valoros în zone izolate;

F.  întrucât este esențial să se găsească un echilibru în ceea ce privește necesitatea respectării drepturilor pasagerilor în cazul serviciilor rurale de transport cu autobuzul și, în același timp, să se asigure faptul că povara nu este atât de mare încât să ducă la situația în care aceste servicii devin neviabile în viitor;

G.  întrucât un înalt nivel de protecție a consumatorilor este garantat prin articolul 169 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

H.  întrucât există încă o problemă în ceea ce privește transparența prețurilor pentru consumatorii care rezervă bilete pe internet,

Cadru general

1.  sprijină inițiativa Comisiei privind consolidarea punerii în aplicare a dispozițiilor existente referitoare la drepturile pasagerilor și îmbunătățirea acestora, dacă este necesar, și salută prezenta comunicare, care oferă o imagine de ansamblu utilă asupra a ceea ce s-a realizat până în prezent;

2.  subliniază că pasagerii nu au numai drepturi, ci și responsabilități, iar îndeplinirea acestora contribuie la asigurarea bunului mers al lucrurilor atât pentru aceștia, cât și pentru ceilalți călători, înaintea călătoriei, în timpul său sau după aceasta;

3.  consideră că criteriile comune (nediscriminarea, egalitatea de tratament, accesibilitatea fizică și prin mijloace TIC, cerințele accesibilității universale, respectarea termenilor contractuali, informarea precisă, în timp util și accesibilă înaintea, pe parcursul și după încheierea călătoriei, asistența imediată și adecvată în cazul perturbării călătoriei și eventualele compensații) împreună cu cele 10 drepturi specifice ale pasagerilor pe care le-a menționat Comisia în comunicarea sa, corespund drepturilor principale privitoare la toate modurile de transport și constituie o bază solidă pentru stabilirea unei carte privind drepturile pasagerilor, opozabilă din punct de vedere juridic;

4.  ia notă de faptul că condiția prealabilă privind siguranța și securitatea, incluzând atât siguranța tehnică a echipamentelor de transport, cât și siguranța fizică a pasagerilor, trebuie să aibă prioritate în continuare;

5.  recomandă Comisiei să includă în lista drepturilor pasagerilor dreptul la un standard minim de calitate a serviciilor oferite de transportatori și să stabilească o definiție clară a acestui standard;

6.  subliniază necesitatea ca inițiativele viitoare ale Comisiei privind drepturile pasagerilor să abordeze elementele care lipsesc din regulamente fragmentate existente, și anume un parcurs fără obstacole în călătorie pentru toți pasagerii și pentru toate tipurile de transport; în cadrul revizuirilor viitoare ale normelor UE privind drepturile pasagerilor (pentru transportul aerian, feroviar, pe apă și rutier), o mai bună convergență între dispozițiile legislative referitoare la cele aceste patru arii ar trebui considerată o prioritate și ar trebui aduse modificări în consecință;

7.  invită Comisia să analizeze și să supravegheze cu atenție punerea în aplicare unor reglementări cuprinzătoare care evită ambiguitățile și neînțelegerile referitoare la drepturile pasagerilor și responsabilitățile furnizorilor de servicii;

8.  consideră, în special, că drepturile aplicabile pentru diferitele tipuri de transport nu ar trebui să fie denaturate de definiția întârzierii și a anulării;

9.  recunoaște că există diferențe structurale în cadrul fiecăruia dintre diferitele tipuri de transport și că orice regulament unic pentru toate tipurile de transport privind toate drepturile pasagerilor trebuie să țină seama de acest aspect; recunoaște că elaborarea unui astfel de regulament nu este încă fezabilă din cauza regulamentelor neintrate încă în vigoare privind drepturile pasagerilor în cadrul transportului pe apă și al celui cu autobuzul și cu autocarul, cu toate că acest regulament trebuie să reprezinte obiectivul declarat pe termen mediu; cu toate acestea, consideră că este necesară o abordare globală pentru a integra toate drepturile pasagerilor, între altele dreptul la compensații, la rambursare și la informare, într-un cadru legislativ comun care să creeze condiții de concurență loială între diferitele moduri de transport;

10.  solicită, prin urmare, Comisiei ca în acest stadiu să prezinte orientări privind aplicarea și implementarea drepturilor din toate tipurile de transport, care să nu aibă nici efectul standardizării legislației, nici pe cel al diluării drepturilor pasagerilor și care să recunoască cerințele diferite pentru fiecare tip de transport, dar și aspectele comune tuturor tipurilor de transport;

11.  recomandă Comisiei să pregătească un cadrul comun de referință (CCR) pentru legislația privind drepturile pasagerilor, care să conțină principii, definiții și norme standard pentru legislația privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport pentru a pune bazele în vederea consolidării ulterioare a legislației privind drepturile pasagerilor; CCR privind pasagerii ar trebui astfel să urmeze exemplul CCR privind dreptul european al contractelor;

12.  consideră că drepturile pasagerilor și serviciile pentru pasageri trebuie adaptate la modificările survenite în modelele de deplasare și, în acest sens, atrage atenția în mod deosebit asupra noilor provocări pentru pasageri și agențiile de voiaj pe care le implică transportul intermodal și sistemele de informare și rezervare aferente; subliniază nevoia de a adapta drepturile pasagerilor și obligațiile operatorilor, printre altele în domeniul pachetelor de servicii turistice(5), pentru a reflecta situația actuală și solicită urgent Comisiei să înainteze o propunere revizuită pentru a remedia în mod prioritar actualele neajunsuri care afectează domeniul de aplicare a normelor, vânzarea online a pachetelor de servicii turistice și clauzele abuzive din contracte;

13.  subliniază importanța continuării de către UE a abordării problemei drepturilor pasagerilor în cadrul acordurilor bilaterale și internaționale în raport cu toate modurile de transport, pentru a îmbunătăți protecția pasagerilor în afara granițelor sale;

Informații

14.  salută decizia Comisiei de a continua campania de informare privind drepturile pasagerilor până în 2014; recomandă ca la această campanie să participe autoritățile naționale și agențiile de turism, întrucât acestea pot aduce o contribuție valoroasă la activitățile de sensibilizare asupra drepturilor pasagerilor (de exemplu, prin furnizarea de materiale informative în agențiile de turism și pe internet); susține, totuși, că informațiile esențiale incluzând drepturile pasagerilor și eventual analize ale performanței operatorilor ar trebui să fie accesibile din aceeași sursă, pentru a facilita căutarea de informații de către pasageri; invită autoritățile publice, agențiile naționale de protecție a consumatorilor și organizații care să reprezinte toți pasagerii să lanseze campanii similare;

15.  solicită ca lista drepturilor comune pentru toate tipurile de transport să fie difuzată la scară largă, într-o formă concisă și în toate limbile oficiale ale UE;

16.  subliniază faptul că o călătorie este un contract între furnizorul de servicii și consumator și poate lua forme diferite, iar consumatorul ar trebui, prin urmare, să cunoască toate detaliile acestui contract în momentul încheierii sale, orice schimbare ulterioară trebuind adusă în timp util la cunoștința celor implicați; consideră că acest contract ar trebui să conțină informații privind aspecte relevante ale călătoriei și drepturile pasagerului în caz de probleme;

17.  solicită transportatorilor și altor furnizori de servicii implicați să depună mai multe eforturi pentru o mai bună informare a consumatorilor, mai ales în cazul transporturilor transfrontaliere; consideră că informațiile trebuie să fie ușor de înțeles, exacte, complete, ușor accesibile tuturor și disponibile în formate diferite și în limba națională, precum și în limba engleză și ar trebui să includă detalii cu privire la site-urile și aplicațiile pertinente pentru telefoane inteligente, precum și adresele poștale pentru reclamații și formulare pentru reclamații;

18.  solicită, în plus, informarea pasagerilor cu privire la drepturile lor în același mod în care sunt informați cu privire la obligații;

19.  subliniază faptul că drepturile și obligațiile pasagerilor și ale altor părți interesate relevante (de exemplu operatorii de transport, gestionarii de infrastructuri, persoanele care însoțesc pasagerii cu dizabilități) trebuie prezentate, iar informațiile anterioare călătoriei (inclusiv site-urile de internet), sistemele de rezervări, informațiile în timp real privind călătoria și serviciile online trebuie puse la dispoziția pasagerilor în formate accesibile persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă;

20.  invită transportatorii să ofere informații referitoare la drepturile pasagerilor pe biletul de călătorie, în special date de contact pentru ajutor și asistență;

21.  subliniată că în cazul biletelor directe ar trebui furnizate informații clare cu privire la răspunderea transportatorilor în cazul deteriorării bagajelor în timpul călătoriei, la diferențele privind norma de bagaje admisă, la compensații pentru întârzieri și la normele stabilite între transportatori, precum și la redirecționarea corespunzătoare în caz de perturbări ale traficului sau în cazul pierderii legăturilor, inclusiv la redirecționare intermodală;

22.  salută noua aplicație pentru telefoane inteligente (smartphone) oferită de către Comisie, care conține informații cu privire la drepturile pasagerilor, în mai multe limbi și într-un format accesibil pasagerilor cu dizabilități; solicită statelor membre și întreprinderilor de transport să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor tehnologii moderne similare (inter alia, mesaje SMS și utilizarea rețelelor sociale, servicii video care folosesc limbajul semnelor și servicii cu conținut sub formă de text, pentru a asigura incluziunea utilizatorilor surzi sau cu deficiențe de auz sau de vorbire); invită autoritățile publice, agențiile pentru protecția consumatorilor și organizațiile care reprezintă interesele tuturor pasagerilor să lanseze campanii similare; invită Comisia, în plus, să țină mereu seama de situația persoanelor în vârstă, care nu sunt întotdeauna echipate când călătoresc cu tehnologii moderne; consideră, în plus, că ar trebui să se ia în calcul posibilitatea de a oferi acces gratuit la internet în aeroporturi, gări și alte puncte importante de plecare, pentru a permite utilizarea deplină a serviciilor;

23.  îndeamnă Comisia să promoveze utilizarea noilor tehnologii pentru toate tipurile de transport, aplicându-se emiterii cărților de îmbarcare care să poată fi păstrate, să fie valabile și să poată fi prezentate prin intermediul dispozitivelor electronice, pentru a accelera procedurile de îmbarcare și a spori sustenabilitatea ecologică a călătoriilor;

24.  recomandă ca în locurile de plecare și de sosire (în aeroporturi, gări, autogări și porturi) să se înființeze puncte de informare și ghișee de asistență accesibile fizic și prin mijloace TIC, cu personal suficient și pregătit corespunzător pentru a răspunde nevoilor persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă, pentru a oferi servicii de asistență mai cuprinzătoare pasagerilor în cazul perturbărilor majore ale călătoriilor individuale sau colective, acordând o atenție deosebită pasagerilor însoțiți de copii și persoanelor cu dizabilități sau mobilitate redusă; recomandă să fie disponibil un personal pregătit corespunzător pentru a lua decizii imediate cu privire la redirecționare sau la efectuarea de noi rezervări și pentru a gestiona cererile de compensație sau rambursare; în gările și stațiile de autobuz mici sau fără personal ar trebui oferite soluții alternative, cum ar fi un număr de telefon sau o pagină de internet pentru informații;

25.  consideră că toate societățile de transport trebuie să ofere asistență telefonică accesibilă și eficientă pentru toți pasagerii, odată ce călătoria este rezervată; prin această asistență trebuie să fie furnizate inclusiv informații și propuneri alternative în caz de perturbări și, pentru transportul aerian, maritim și feroviar, costul nu trebuie să depășească sub nicio formă costul unui apel local;

26.  consideră că pasagerii ar trebui informați în mod corespunzător despre suprarezervări;

27.  invită Comisia să actualizeze toate sursele de informații (site-ul său de internet, documente, broșuri) referitoare la drepturile pasagerilor pentru diferitele tipuri de transport, ținând seama de cele mai recente hotărâri judecătorești, în special ale Curții Europene de Justiție;

Transparență

28.  solicită Comisiei să extindă și la alte moduri de transport obligația de raportare în legătură cu normele de serviciu, deja aplicabilă companiilor feroviare, ținând cont de caracteristicile specifice ale fiecărui tip de transport; consideră că publicarea unor date comparative poate folosi atât consumatorului, ca orientare, cât și companiei, în scop promoțional;

29.  solicită Comisiei să oblige statele membre să culeagă date statistice cu privire la încălcările drepturilor pasagerilor și la gestionarea tuturor plângerilor și cu privire la numărul întârzierilor și durata acestora, precum și date cu privire la bagajele pierdute, întârziate sau deteriorate; invită Comisia să analizeze datele statistice furnizate de către statele membre, să publice rezultatele și să creeze o bază de date în vederea schimbului de informații; solicită Comisiei să adopte măsurile necesare în acest sens în cooperare cu statele membre și cu organismele naționale de control;

30.  consideră că paginile de internet ale multor operatori de transport sunt încă destul de neclare și pot induce consumatorii în eroare în momentul rezervării biletelor; solicită Comisiei să garanteze punerea în aplicare și respectarea legislației existente privind transparența prețurilor și practicile comerciale neloiale, în conformitate cu Directiva 2011/83/UE și cu Directiva 2005/29/CE și să analizeze posibilitatea introducerii unui sistem de penalizări aplicabil în cazul în care se stabilește că s-a încălcat legislația UE privind transparența prețurilor;

31.  solicită Comisiei să se asigure că, în special în sistemele de rezervări computerizate reglementate de Regulamentul (CE) nr. 80/2009, sunt incluse în tarif costurile operaționale care nu sunt opționale și că elementele cu adevărat opționale sunt publicate și pot fi rezervate, cu toate informațiile necesare și taxele serviciilor auxiliare (ca de exemplu taxele pentru plățile cu cărți de credit sau gestionarea bagajelor), astfel încât să nu se adauge costuri suplimentare înainte de cumpărare, iar pasagerii să poată distinge clar între costuri operaționale neopționale incluse în tarif și elementele opționale care pot fi rezervate;

32.  solicită Comisiei să asigure monitorizarea mai îndeaproape a site-urilor de internet și să informeze organismele naționale de aplicare în situațiile în care reglementările în vigoare sunt aplicate greșit, în vederea consolidării lor;

33.  invită Comisia ca, în colaborare cu autoritățile naționale, să ia în calcul punerea în aplicare a unei viziuni armonizate și intermodale privind conținutul serviciilor de transport de călători și elementele prețului care trebuie incluse în tariful de bază pentru toate tipurile de transport;

34.  consideră că setul de bază de servicii care trebuie incluse în tariful de bază ar trebui să acopere cel puțin toate costurile operaționale indispensabile transportului de călători (inclusiv cele legate de obligațiile legale ale operatorului de transport precum siguranța, securitatea și drepturile pasagerilor), toate aspectele esențiale pentru călătorie din perspectiva pasagerului (precum furnizarea de bilete și de cărți de îmbarcare sau transportul unui volum minim de bagaje și bunuri personale) și toate costurile asociate efectuării plății (cum ar fi costurile legate de plata efectuată cu o carte de credit);

35.  invită Comisia să abordeze aspectul proliferării clauzelor abuzive din cadrul contractelor transportatorilor aerieni, cum ar fi cerința abuzivă ca pasagerii să folosească biletul dus al unui bilet dus-întors pentru a putea folosi biletul de întoarcere, sau ca pasagerii să folosească toate cupoanele unui bilet de avion în succesiune;

36.  invită Comisia să se asigure că serviciile de emitere a biletelor și tarifarea transparentă vor fi accesibile tuturor fără discriminare, indiferent de locația sau naționalitatea consumatorului sau a agenției de voiaj și că discriminarea în ceea ce privește prețurile împotriva pasagerilor în funcție de țara lor de reședință este investigată mai în profunzime și, atunci când este identificată, este eliminată complet;

37.  invită Comisia să abordeze chestiunea transparenței și neutralității mijloacelor de distribuție, care s-au dezvoltat în afara domeniului de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 80/2009 privind sistemele informatizate de rezervare;

38.  reiterează solicitarea adresată Comisiei de a propune măsuri pentru introducerea unor standarde comune privind transportul bagajelor de mână, în vederea protejării pasagerilor împotriva restricțiilor excesive și pentru a le permite să aducă la bord o cantitate rezonabilă de bagaje de mână, inclusiv cumpărăturile din magazinele din aeroport;

39.  invită insistent Comisia să accelereze procesul de depunere a unei propuneri legislative de revizuire a Directivei nr. 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, pentru a se asigura că societățile din sector și consumatorii dispun de un cadru juridic clar în ceea ce privește atât situațiile obișnuite, cât și situațiile excepționale; consideră, de asemenea, că, în cursul revizuirii, Comisia trebuie să vizeze aplicabilitatea aceleiași legislații pentru toate părțile care oferă servicii turistice, întrucât calitatea serviciilor furnizate unui consumator și concurența loială ar trebui să fie elemente principale în acest context;

40.  are speranța că Comisia, la revizuirea Directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii, va examina în detaliu impactul comerțului electronic și al piețelor digitale asupra comportamentului consumatorilor în industria europeană a turismului; consideră că Comisia trebuie să își intensifice eforturile pentru a îmbunătăți calitatea și conținutul informațiilor furnizate turiștilor și că aceste informații ar trebui să fie fiabile și ușor accesibile pentru consumatori;

Aplicare și implementare

41.  remarcă faptul că punerea în aplicare și executarea legislației UE privind drepturile pasagerilor în toate modurile de transport este încă neuniformă pe teritoriul UE, fapt care împiedică libera circulație pe piața internă, afectând încrederea cetățenilor atunci când călătoresc, și subminează concurența loială dintre întreprinderile de transport;

42.  îndeamnă Comisia să ofere un set clar de norme pentru instituirea unor organisme naționale de control pentru a facilita un acces mai transparent și mai ușor al pasagerilor la aceste organisme;

43.  consideră că fuzionarea organismelor naționale de control pentru diferitele tipuri de transport reprezintă un pas necesar pentru a se ajunge la o punere în aplicare consecventă a drepturilor pasagerilor;

44.  solicită Comisiei să determine autoritățile naționale de control să colaboreze mai strâns, să adopte metode de lucru mai omogene și să facă schimb de informații la nivel național și la nivelul UE, în vederea stabilirii unor rețele de contact și a aplicării mai uniforme a legislației europene și să-și folosească toate competențele, inclusiv procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, dacă este necesar, pentru a se asigura că legislația UE este aplicată mai consecvent;

45.  reamintește că aplicarea unei metode uniforme de lucru pentru toate organismele naționale de control va asigura punerea în aplicare în mod uniform a drepturilor pasagerilor în toate statele membre;

46.  invită statele membre să pună la dispoziție resurse adecvate pentru a asigura o aplicare efectivă și colaborarea cu organismele naționale de aplicare din alte state membre; subliniază importanța unor sancțiuni uniforme, eficiente, disuasive și proporționale, precum și a unor mecanisme de compensare, cu scopul de a crea condiții de concurență echitabile și a introduce stimulente economice puternice pentru ca toți actorii implicați să respecte dispozițiile privind drepturile pasagerilor;

47.  solicită Comisiei să se folosească de influența sa pentru a crea un mecanism comun de gestionare a reclamațiilor pentru organismele naționale de control, sub forma unui birou central („clearing house”) electronic; consideră că acest mecanism ar trebui să ofere consultanță pasagerilor care depun reclamații și să îi îndrume, într-un mod rentabil din punctul de vedere al timpului și al costurilor, către organismul național de control competent; recomandă, în vederea informării și consilierii prin intermediul biroului de reclamații, instituirea unei adrese electronice standard și a unei linii telefonice de urgență gratuite disponibile la nivelul UE;

48.  invită Comisia să promoveze orientări în vederea soluționării rapide a reclamațiilor prin intermediul unor proceduri simplificate;

49.  solicită Comisiei să elaboreze, în cooperare cu statele membre și consultându-se cu toate părțile interesate în cauză, un formular UE standard de reclamații pentru fiecare mod de transport, care să fie tradus în toate limbile oficiale ale UE și care să fie accesibil tuturor pasagerilor, inclusiv persoanelor nevăzătoare, și să fie disponibil în moduri diferite de transport, în momentul rezervării, la toate terminalele și online; solicită Comisiei să propună un termen limită maxim care să fie stabilit pentru toate modurile de transport și care să se aplice atât pasagerilor care depun reclamații, cât și operatorilor de transport și organismelor naționale de control care prelucrează reclamațiile;

50.  solicită Comisiei să se asigure că toți pasagerii au posibilitatea de a contacta operatorul de transport, în special pentru informații sau reclamații, la tarife normale, prin toate mijloacele de comunicare care pot fi utilizate în momentul rezervării;

51.  consideră că datele de contact pentru serviciile post-vânzare oferite de operatorii de transport, precum serviciile de informare a pasagerilor și de tratare a reclamațiilor, ar trebui indicate în mod clar pe bilet, în același mod ca și toate caracteristicile indispensabile ale unui serviciu de transport, cum ar fi prețul și rezumatul termenilor și condițiilor călătoriei;

52.  încurajează Comisia să identifice și să înlăture, împreună cu statele membre, deficiențele structurale și procedurale de la nivelul centrelor naționale de reclamații și să asigure punerea în aplicare a legislației împreună cu măsurile alternative de soluționare a litigiilor planificate la nivelul UE și cu un mecanism eficient de soluționare colectivă a litigiilor, pentru a asigura posibilitatea pasagerilor de a-și exercita dreptul la un sistem abordabil, rapid și accesibil la nivelul întregii UE, părților la un litigiu trebuind să li se asigure în continuare accesul la procedurile judiciare; îndeamnă statele membre să stabilească și să îmbunătățească, cu sprijinul Comisiei, instrumente de mediere bine reglementate pentru soluționarea conflictelor dintre pasageri și furnizori de servicii pentru toate tipurile de transport, gestionate de organisme de control și de alte organisme independente;

53.  salută utilizarea sporită a aplicațiilor mobile pentru serviciile de bază, în special în cazul transportului aerian, precum cumpărarea biletelor și înregistrarea pasagerilor, și îndeamnă sectorul transporturilor să accelereze dezvoltarea unor instrumente similare pentru tratarea reclamațiilor și gestionarea cazurilor de bagaje pierdute;

Răspundere

54.  subliniază necesitatea unei definiții lipsite de ambiguități a conceptelor relevante și în special a celui de „circumstanțe excepționale” pentru toate modurile de transport, întrucât aceasta ar permite transportatorilor să aplice normele într-un mod mai consecvent, ar oferi pasagerilor un instrument valid cu care să își exercite drepturile și ar reduce diferențele existente în ceea ce privește controlul la nivel național, precum și aria contestărilor juridice în ceea ce privește normele de compensare; solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative corespunzătoare, implicând părțile interesate din domeniul transporturilor și ținând seama de hotărârile relevante ale CEJ; subliniază că o astfel de definiție trebuie să țină seama de diferențele dintre modurile de transport; ia act de faptul că defecțiunile tehnice nu ar trebui considerate „circumstanțe excepționale” și că acestea intră în responsabilitatea transportatorului; subliniază faptul că transportatorii nu ar trebui să răspundă pentru perturbări pe care nu le-au cauzat dacă au luat toate măsurile rezonabile pentru a evita producerea lor;

55.  consideră că nivelul actual de protecție a consumatorilor în cazul falimentului sau insolvenței unei companii aeriene este neadecvat și că politicile de asigurare opțională nu reprezintă un înlocuitor pentru drepturile legale; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să cuprindă măsuri adecvate de protejare a pasagerilor în cazul insolvabilității, falimentului sau pierderilor financiare ale unei companii aeriene sau în cazul retragerii licenței de exploatare a unei companii aeriene, care să includă domenii precum repatrierea pasagerilor lăsați la sol în eventualitatea încetării operațiunilor, asigurarea obligatorie a companiilor aeriene sau crearea unui fond de garantare; atrage atenția, în acest context, asupra Rezoluției sale din 25 noiembrie 2009 referitoare la despăgubirile pentru pasageri în cazul falimentului unei companii aeriene; invită insistent Comisia să depună eforturi pentru a ajunge la un acord internațional care să extindă aceste măsuri la companiile aeriene din țările terțe;

56.  le reamintește statelor membre obligațiile pe care le au în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 de a realiza evaluări periodice ale situației financiare a transportatorilor aerieni și de a lua măsurile prevăzute în caz de nerespectare a condițiilor stipulate, inclusiv eventuala retragere a licenței de exploatare a unei companii aeriene; invită Comisia să se asigure că autoritățile naționale respectă aceste obligații;

57.  îndeamnă Comisia să propună ca furnizorii de servicii pentru diferite tipuri de transport să aibă obligația de a oferi o garanție finală pentru acoperirea datoriilor acestora în caz de insolvență, faliment sau retragere a unei autorizații de operare;

58.  salută intenția Comisiei de a revizui Regulamentul (CE) nr. 261/2004; solicită, în acest context, Comisiei să analizeze efectele hotărârii Sturgeon în cadrul evaluării impactului propunerii sale legislative(6);

59.  solicită Comisiei să clarifice chestiunea răspunderii în cazul deteriorării bagajelor, în special în cazul echipamentelor de mobilitate sau de asistență, al căror cost de înlocuire depășește adesea valoarea maximă de rambursare prevăzută de dreptul internațional; insistă asupra faptului că orice deteriorare a echipamentelor de mobilitate ale persoanelor cu mobilitate redusă și ale persoanelor cu dizabilități în urma manipulării de către transportatori/furnizorii de servicii trebuie compensată integral, întrucât aceste echipamente sunt importante pentru integritatea, demnitatea și independența acestor persoane și, prin urmare, nu pot fi comparate în niciun caz cu bagajele;

60.  invită statele membre să aducă clarificări referitoare la competențele organismelor lor naționale de control în ceea ce privește tratarea reclamațiilor legate de bagaje manipulate greșit în transportul maritim și aerian;

61.  consideră că, în caz de pierdere, de întârziere sau de deteriorare a unui bagaj, companiile aeriene trebuie să ofere mai întâi compensații pasagerilor cu care au încheiat un contract, dar, într-o etapă ulterioară, companiile aeriene trebuie să aibă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva aeroporturilor sau furnizorilor de servicii pentru pagubele de care companiile nu sunt, în mod obligatoriu, responsabile;

Persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă

62.  solicită transportatorilor să acorde cea mai mare atenție aspectelor legate de siguranță și securitate, acest lucru incluzând atât siguranța tehnică a echipamentelor de transport, cât și siguranța fizică a călătorilor și să asigure instruirea și perfecționarea corespunzătoare a personalului pentru situații de urgență; subliniază faptul că astfel de cursuri de formare trebuie realizate în colaborare cu organizații reprezentative ale persoanelor cu mobilitate redusă și ale persoanelor cu dizabilități;

63.  invită Comisia să revizuiască, în colaborare cu transportatorii, standardele de siguranță referitoare la persoanele cu dizabilități și persoanele cu mobilitate redusă, în vederea elaborării unor standarde specifice aplicabile diferitelor sectoare ale transportului și în primul rând transportului aerian(7);

64.  solicită transportatorilor să elaboreze și să instituie, pe cât posibil în mod coordonat, împreună cu industria și cu organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, procese de notificare inteligibile și uniforme, pentru a facilita transportul persoanelor cu dizabilități și al persoanelor cu mobilitate redusă, precum și să ofere posibilitatea semnalării cu facilitate a serviciilor de asistență necesare, astfel încât transportatorii să se poată adapta cerințelor specifice și să-și îndeplinească astfel obligația de a oferi asistență;

65.  consideră că este esențială stabilirea unor standarde minime pentru asistența acordată persoanelor cu dizabilități și cu mobilitate redusă pentru toate tipurile de transport, astfel încât să se asigure o abordare armonizată în întreaga UE;

66.  invită Comisia să stabilească norme minime armonizate la nivelul tuturor tipurilor de transport privind nivelul minim de asistență care trebuie asigurat în caz de întârzieri mari la terminalul/stația de transport sau în autovehicul/tren/ambarcațiune/avion; trebuie să fie accesibilă cazarea sau să existe soluții alternative de transport pentru persoanele cu dizabilități și trebuie oferită asistență adecvată;

67.  constată că accesibilitatea are impact direct asupra sănătății și calității vieții sociale a persoanelor în vârstă, care deseori se confruntă cu deficiențe senzoriale, mentale sau privind mobilitatea, care le afectează capacitatea de a călători și de a fi în continuare participanți activi în societate;

68.  invită Comisia ca, în vederea unui acces egal și nelimitat pentru pasagerii cu dizabilități la bunurile și serviciile din domeniul transporturilor, să elaboreze un set de standarde generale privind accesibilitatea infrastructurii și a serviciilor de transport, care să includă aspecte precum vânzarea biletelor, informațiile în timp real privind călătoriile și serviciile online.

69.  subliniază necesitatea unor infrastructuri de transport de asemenea natură încât să asigure persoanelor cu dizabilități și celor cu mobilitate redusă acces fără obstacole nediscriminatoriu și să care să asigure formate accesibile (de ex. Braille, ușor lizibil) la toate mijloacele de transport și la serviciile conexe cu respectarea cerințelor de accesibilitate universală, inclusiv transferul intermodal și în toate etapele călătoriei, de la posibilitatea de a rezerva un bilet, de a avea acces pe peron sau de a urca în vehicule, până la cea de a depune o reclamație dacă este cazul;

70.  consideră că, deși s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește calitatea asistenței, există încă prea multe obstacole de ordin arhitectonic care împiedică persoanele cu mobilitate redusă să profite la maxim de servicii, în special în ceea ce privește accesul la vehiculele de transport (avioane, trenuri, autocare etc.); consideră că transportatorii trebuie să îmbunătățească calitatea asistenței acordate persoanelor cu dizabilități și persoanelor cu mobilitate redusă și să adapteze într-o mai mare măsură formarea personalului la nevoile acestor grupuri de persoane pentru a putea răspunde la aceste nevoi; subliniază faptul că astfel de cursuri de formare trebuie realizate în colaborare cu organizații reprezentative ale persoanelor cu mobilitate redusă și ale persoanelor cu dizabilități;

71.  îndeamnă transportatorii să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă atunci când dezvoltă un nou serviciu, în special privind noi metode de plată, cum ar fi prin intermediul telefoanelor inteligente și al cartelelor inteligente;

72.  dorește eliminarea practicilor abuzive și/sau discriminatorii la care recurg unii dintre transportatori, care solicită ca persoanele cu mobilitate redusă să fie însoțite; subliniază faptul că un transportator nu poate solicita prezența sistematică a unui însoțitor; reamintește, în legătură cu refuzul îmbarcării persoanelor cu dizabilități fără însoțitor, în baza dispozițiilor privind securitatea, hotărârea Înaltei Curți din Bobigny din 13 ianuarie 2012;

73.  consideră că în cazul în care un pasager cu dizabilități trebuie să călătorească însoțit de o persoană, însoțitorul ar trebui să călătorească gratuit, întrucât prezența acestei persoane este necesară pasagerului pentru a călători;

74.  subliniază că, în această privință, dreptul de a utiliza echipamentele de mobilitate, precum și de a fi însoțit de un câine ghid sau câine de asistență omologat ar trebui să fie garantat în orice împrejurări;

75.  susține că, în cazul perturbării călătoriei, informațiile privind întârzierile sau anulările, cazarea la hotel, soluții alternative de transport, sistemele de rambursare, opțiunile de continuare sau de redirecționare trebuie comunicate în formate accesibile persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă;

76.  solicită punerea la dispoziția pasagerilor în mod gratuit a unor instalații specifice pentru pasagerii cu dizabilități severe care necesită instalații pentru schimbat și grupuri sanitare (așa-numitele „locuri pentru schimbat”) în toate aeroporturile din UE cu un trafic anual de pasageri mai mare de 1 000 000 de persoane;

Intermodalitate

77.  recunoaște faptul că, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind transportul maritim și fluvial(8) și a celui privind transportul cu autobuzul(9) în decembrie 2012 și, respectiv, în martie 2013, UE va fi stabilit primul spațiu integrat din lume al drepturilor pasagerilor pentru toate tipurile de transport; ia act de faptul că legislația relevantă a UE va trebui pusă pe deplin în aplicare în mod concertat și coordonat de către toate statele membre pentru a transforma politica Uniunii privind transportul de pasageri dintr-o politică pur modală din punct de vedere strategic într-o politică intermodală;

78.  invită Comisia să creeze noi modele de comunicare, care să cuprindă organisme reprezentative ale pasagerilor, transportatori și părți implicate din sectorul transporturilor, în vederea promovării practice a principiului intermodalității;

79.  solicită statelor membre să depună toate eforturile pentru a renunța la derogări în domeniul aplicării Regulamentului privind transportul feroviar și cel rutier, în vederea facilitării transportului intermodal din perspectiva drepturilor pasagerilor;

80.  subliniază faptul că intermodalitatea ar trebui facilitată prin transportul bicicletelor, al scaunelor cu rotile și al cărucioarelor în cazul tuturor tipurilor de transport și al tuturor serviciilor, inclusiv al călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și în trenurile de mare viteză;

81.  invită Comisia să creeze un grup al părților interesate în domeniul intermodalității, pentru ca acesta să ofere sprijin consultativ privind chestiunile legate de aplicarea reglementărilor respective;

82.  încurajează industria să elaboreze o infrastructură clară, accesibilă tuturor prin intermediul TIC, pentru furnizarea de „bilete directe” (un singur contract de transport pentru mai multe rute în cadrul aceluiași mod de transport) și de bilete integrate (stabilirea unui contract de transport pentru un lanț de călătorie intermodal), punând accentul pe cartelele inteligente; reamintește, în acest context, Regulamentul privind transportul feroviar, potrivit căruia este necesară adaptarea sistemelor computerizate de informare și rezervare la standarde comune, pentru a asigura furnizarea de informații privind călătoriile și de servicii de eliberare a legitimațiilor de transport;

83.  solicită insistent Comisiei să continue eforturile sale de dezvoltare a unui sistem european multimodal de planificare a itinerariilor, considerat a fi un element-cheie al punerii în practică a sistemelor inteligente de transport, să ofere pasagerilor informații la domiciliu, inclusiv privind costurile și durata călătoriei, și solicită statelor membre să elimine, împreună cu Comisia, obstacolele existente în calea accesului la datele privind transportul public și la transferul de date;

o
o   o

84.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 229, 31.7.2012, p.122.
(2) JO C 285 E, 21.10.2010, p. 42.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2011)0453.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2012)0099.
(5) Directiva 90/314/CEE a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite (JO L 158, 23.6.1990, p. 59).
(6) Hotărârea Sturgeon a conferit caracter obligatoriu compensației în cazul unor întârzieri mai mari de trei ore. Acest lucru a avut până în prezent un impact financiar semnificativ asupra companiilor aeriene, dar și consecințe pentru pasageri (anulări, reducerea numărului rutelor disponibile etc.). Prin urmare, impactul acestei hotărâri ar trebui analizat în mod critic.
(7) De exemplu, experiența recentă semnalează discrepanțe în ceea ce privește numărul maxim de persoane surde acceptate de diferite companii aeriene, justificarea acestui fapt fiind neclară. A se vedea întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei pe această temă: E-005530/12.
(8) JO L 334, 17.12.2010, p. 1.
(9) JO L 55, 28.2.2011, p. 1.


Descărcarea de gestiune 2010: bugetul general al UE, Consiliul
PDF 313kWORD 85k
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010, secțiunea II – Consiliul (COM(2011)0473 – C7-0258/2011 – 2011/2203(DEC))
P7_TA(2012)0372A7-0301/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010(1),

–  având în vedere conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010 (COM(2011)0473 – C7-0258/2011)(2),

–  având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2010,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3),

–  având în vedere Declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2010 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(5) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2010, precum și rezoluția care o însoțește,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–  având în vedere Decizia nr. 31/2008 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale delegaților membrilor Consiliului(7),

–  având în vedere Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(8),

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere cel de-al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A7-0301/2012),

1.  refuză să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului aferent exercițiului financiar 2010;

2.  își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010, secțiunea II – Consiliul (COM(2011)0473 – C7-0258/2011 – 2011/2203(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010(9),

–  având în vedere conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2010 (COM(2011)0473 – C7-0258/2011)(10),

–  având în vedere Raportul anual al Consiliului către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2010,

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile instituțiilor(11),

–  având în vedere Declarația de asigurare(12) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2010 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(13) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2010, precum și rezoluția care o însoțește,

–  având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(14), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

–  având în vedere Decizia nr. 31/2008 a Secretarului General al Consiliului/Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună privind rambursarea cheltuielilor de deplasare ale delegaților membrilor Consiliului(15),

–  având în vedere Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(16),

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere cel de-al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar (A7-0301/2012),

A.  întrucât „cetățenii au dreptul să știe cum le sunt cheltuite impozitele și cum este utilizată puterea încredințată organelor politice”(17);

B.  întrucât Consiliului, ca instituție a Uniunii, trebuie să fie supus controlului exercitat de cetățenii Uniunii în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii;

C.  întrucât, dintre instituțiile Uniunii, Parlamentul este singura aleasă prin vot direct și are responsabilitatea de a acorda descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii,

1.  subliniază rolul acordat Parlamentului European prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește descărcarea de gestiune;

2.  reamintește că, în conformitate cu articolul 335 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „Uniunea este reprezentată de fiecare instituție, în temeiul autonomiei lor administrative, pentru chestiunile referitoare la funcționarea lor”, ceea ce înseamnă, ținând seama de articolul 50 din Regulamentul financiar, că instituțiile sunt responsabile individual pentru execuția bugetelor lor;

3.  reamintește că, în conformitate cu articolul 77 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, „[d]ispozițiile care reglementează procedura privind acordarea descărcării de gestiune a Comisiei pentru execuția bugetară se aplică în același mod procedurii privind descărcarea de gestiune: [...]

   a persoanelor răspunzătoare de execuția bugetelor altor instituții și organe ale Uniunii Europene, cum ar fi Consiliul (în calitatea sa de executiv), Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor”;

Avizul din declarația de asigurare 2010 a Curții de Conturi cu privire la Consiliu

4.  subliniază că, în raportul său anual pentru 2010, Curtea de Conturi a criticat finanțarea proiectului imobiliar „Résidence Palace” din cauza plăților efectuate în avans (punctul 7.19); observă că, potrivit constatării Curții de Conturi, în perioada 2008-2010, cuantumul total al plăților în avans efectuate de Consiliu a fost de 235 000 000 EUR; constată că sumele plătite proveneau din linii bugetare subutilizate; atrage atenția că „subutilizat” este termenul corect din punct de vedere politic pentru „suprabugetat”; subliniază faptul că, în 2010, Consiliul a majorat linia bugetară „Achiziția de bunuri imobile” cu 40 000 000 EUR;

5.  ia act de explicațiile Consiliului privind faptul că creditele au fost puse la dispoziție prin transferuri bugetare autorizate de autoritatea bugetară, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 22 și 24 din Regulamentul financiar;

6.  este de acord cu opinia Curții de Conturi potrivit căreia o astfel de procedură aduce atingere principiului exactității bugetare, în pofida economiilor realizate în ceea ce privește plata chiriei;

7.  ia act de răspunsul Consiliului potrivit căruia liniile bugetare pentru interpretare și cheltuielile de deplasare ale delegațiilor ar trebui să reflecte într-o mai mare măsură consumul real și solicită o planificare bugetară mai bună pentru a evita practicile curente în viitor;

8.  reamintește Curții de Conturi sugestia Parlamentului de a efectua o evaluare aprofundată a sistemelor de supraveghere și control din cadrul Consiliului, similară cu evaluările pe care le-a efectuat la Curtea de Justiție, la Ombudsmanul European și la Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor în cursul pregătirii Raportului anual al Curții de Conturi pentru exercițiul financiar 2010;

9.  reiterează că supravegherea eficientă a procesului de execuție bugetară reprezintă o responsabilitate importantă, iar realizarea sa depinde pe deplin de o cooperare interinstituțională fără obstacole între Consiliu și Parlament;

Chestiuni nesoluționate

10.  regretă dificultățile permanente întâmpinate în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune pentru exercițiile financiare 2007, 2008 și 2009 în ceea ce privește desfășurarea unui dialog deschis și formal între Consiliu și Comisia pentru control bugetar și furnizarea de răspunsuri la întrebările comisiei; reamintește că Parlamentul a refuzat să acorde Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului aferent exercițiului financiar 2009, din motivele prezentate în rezoluțiile sale din 10 mai 2011(18) și 25 octombrie 2011(19);

11.  confirmă primirea unei serii de documente destinate procedurii de descărcare de gestiune 2010 (situațiile financiare finale pentru 2010, inclusiv conturile, raportul de activitate financiară și rezumatul auditurilor interne din 2010); încă așteaptă toate documentele necesare pentru descărcarea de gestiune (inclusiv cele privind auditul intern complet realizat în 2010);

12.  reamintește că, la 31 ianuarie 2012, președintele Comisiei pentru control bugetar a trimis o scrisoare(20) Președinției în exercițiu a Consiliului, solicitând Consiliului să răspundă la întrebările anexate scrisorii în cauză în cadrul procedurii de descărcare de gestiune;

13.  reamintește că în Rezoluția sa din 10 mai 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010, secțiunea II – Consiliul, Parlamentul a formulat douăzeci și șase de întrebări suplimentare legate de procedura de descărcare de gestiune;

14.  regretă refuzul Consiliului de a răspunde la aceste întrebări;

15.  regretă, de asemenea, că Consiliul nu a acceptat invitația de a participa la reuniunea Parlamentului în care Comisia pentru control bugetar a dezbătut descărcarea de gestiune pentru 2010 a Consiliului;

16.  deplânge faptul că atitudinea Consiliului aduce atingere controlului democratic, precum și transparenței și responsabilității față de contribuabilii Uniunii;

17.  salută, cu toate acestea, faptul că Președinția în exercițiu a Consiliului a acceptat invitația Parlamentului la dezbaterile din plen din 10 mai 2012 cu privire la rapoartele de descărcare de gestiune pentru 2010; arată că este de dorit ca Parlamentul și Consiliul să ajungă, cât mai curând posibil, la un acord privind modalitățile de a pregăti descărcarea de gestiune;

18.  dorește să mulțumească Președinției daneze pentru aportul său constructiv pe întreaga durată de derulare a procedurii de descărcare de gestiune 2010; regretă totuși că Președinția daneză nu a putut să mențină rezultatele obținute de Președinția spaniolă și Președinția suedeză;

Dreptul Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune

19.  subliniază dreptul Parlamentului de a acorda descărcarea de gestiune, în conformitate cu articolele 316, 317 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care trebuie interpretate ținând seama de contextul și de scopul lor, și anume de a supune controlului și supravegherii parlamentare execuția întregului buget al Uniunii, fără excepție, și de a acorda descărcarea de gestiune separat nu numai pentru secțiunea bugetului executată de Comisie, ci și pentru secțiunile bugetului executate de celelalte instituții menționate la articolul 1 din Regulamentul financiar;

20.  constată că, în răspunsul său din 25 noiembrie 2011 la scrisoarea președintelui Comisiei pentru control bugetar, Comisia a declarat că este de dorit ca Parlamentul să continue să acorde, să amâne sau să refuze descărcarea de gestiune celorlalte instituții, așa cum a fost cazul până în prezent, ceea ce face cu atât mai greu de înțeles poziția excepțională a Consiliului;

21.  consideră că, în orice caz, gestiunea Consiliului ca instituție a Uniunii în cursul exercițiului vizat trebuie evaluată, asigurând astfel respectarea prerogativelor Parlamentului, în special aceea de a asigura răspunderea democratică în fața cetățenilor Uniunii;

22.  reamintește că cheltuielile Consiliului trebuie controlate în același mod ca cele ale celorlalte instituții și consideră că printre elementele fundamentale ale controlului ar trebui să se numere următoarele:

   (a) o reuniune oficială, desfășurată pe baza unui chestionar scris, la care să participe reprezentanți ai Consiliului și ai comisiei Parlamentului competente în fond pentru procedura de descărcare de gestiune pentru a răspunde la întrebările membrilor comisiei;
  (b) așa cum a indicat în Rezoluția sa din 16 iunie 2010(21) referitoare la procedura de descărcare de gestiune a Consiliului pentru 2008, descărcarea de gestiune trebuie să se bazeze pe următoarele documente scrise transmise de toate instituțiile:
   conturile exercițiului financiar încheiat aferente operațiunilor bugetare;
   un bilanț financiar care descrie activul și pasivul;
   raportul anual de activitate referitor la gestiunea lor bugetară și financiară;
   raportul anual al auditorului intern;
   publicarea deciziilor bugetare interne ale Consiliului;

23.  regretă faptul că, în cursul negocierilor pentru revizuirea Regulamentului financiar, nu s-a putut ajunge la un acord asupra posibilelor îmbunătățiri ale procedurii de descărcare de gestiune;

24.  salută organizarea în cadrul Comisiei pentru control bugetar a unui seminar privind diversele roluri ale Parlamentului și Consiliului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, care ar putea să ia în considerare, printre altele, următoarele elemente:

   articolul 13 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană invită instituțiile să coopereze unele cu altele în mod loial;
   articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene definește rolul Consiliului și cel al Parlamentului în cadrul procedurii de descărcare de gestiune:
   (i) rolul Consiliului este de a adresa Parlamentului European o recomandare privind descărcarea de gestiune a tuturor instituțiilor și organelor Uniunii Europene;
   (ii) rolul Parlamentului European este de a decide cu privire la descărcarea de gestiune a tuturor instituțiilor și organelor Uniunii Europene;
   autonomia administrativă a fiecărei instituții a Uniunii în ceea ce privește propria funcționare;
   articolele privind descărcarea de gestiune din Regulamentul financiar (articolele 145 -147);
   principiul democratic fundamental al transparenței și responsabilității;
   obiectivul de ameliorare a eficacității, eficienței și economiei în execuția bugetului;
   faptul că, pentru ca Parlamentul și Consiliul să-și îndeplinească rolurile respective, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Regulamentul financiar prevăd ca un anumit număr de documente să fie puse la dispoziția autorității de descărcare de gestiune:
   (i) raportul anual al Curții de Conturi, însoțit de răspunsurile instituțiilor verificate la observațiile Curții de Conturi, inclusiv declarația de asigurare, precum și alte rapoarte speciale ale Curții de Conturi,
   (ii) un raport de activitate anual bazat pe rezultatele obținute, în special în ceea ce privește indicațiile date de Parlament și Consiliu în conformitate cu articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
   (iii) conturile exercițiului financiar încheiat, aferente operațiunilor bugetare,
   (iv) un bilanț financiar care descrie activul și pasivul,
   (v) un raport referitor la gestiunea bugetară și financiară,
   (vi) un raport rezumativ privind numărul și tipul de lucrări de audit intern realizate, recomandările formulate și acțiunile întreprinse ca urmare a acestor recomandări;
   Consiliul ar trebui să furnizeze Parlamentului, ca autoritate care ia decizia cu privire la descărcarea de gestiune, toate informațiile legate de descărcare pe care acesta le solicită;
   Consiliul răspunde în scris la întrebările Parlamentului legate de descărcarea de gestiune;
   toate instituțiile și organele Uniunii ar trebui tratate în același mod atunci când Consiliul pregătește recomandarea sa de descărcare de gestiune;
   înainte de sfârșitul lunii ianuarie 2013, va fi organizată o reuniune cu privire la aspectele ce țin de descărcarea de gestiune, legate de punctele de mai sus, între Parlament și Consiliu;
   Președinția Consiliului ar trebui să participe în mod activ la prezentarea raportului anual al Curții de Conturi și la dezbaterea din plenul Parlamentului cu privire la descărcarea de gestiune.

(1) JO L 64, 12.3.2010.
(2) JO C 332, 14.11.2011, p. 1.
(3) JO C 326, 10.11.2011, p. 1.
(4) JO C 332, 14.11.2011, p. 134.
(5) JO L 286, 17.10.2012, p. 22.
(6) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(7) Decizie conexă Regulamentului de procedură al Consiliului din 22 iulie 2002 (JO L 230, 28.8.2002, p. 7).
(8) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(9) JO L 64, 12.3.2010.
(10) JO C 332, 14.11.2011, p. 1.
(11) JO C 326, 10.11.2011, p. 1.
(12) JO C 332, 14.11.2011, p. 134.
(13) JO L 286, 17.10.2012, p. 22.
(14) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(15) Decizie conexă Regulamentului de procedură al Consiliului din 22 iulie 2002 (JO L 230, 28.8.2002, p. 7).
(16) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(17) Inițiativa europeană în materie de transparență.
(18) JO L 250, 27.9.2011, p. 25.
(19) JO L 313, 26.11.2011, p. 13.
(20) Scrisoarea nr. 301653 din 31 ianuarie 2012.
(21) JO L 252, 25.9.2010, p. 24.


Descărcarea de gestiune 2010: Agenţia Europeană de Mediu
PDF 307kWORD 87k
Decizie
Decizie
Rezoluţie
1.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0278/2011 – 2011/2217(DEC))
P7_TA(2012)0373A7-0300/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(1),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(2) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(3), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1210/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu(4), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului(5), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(6), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună,

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0300/2012),

1.  acordă directorului executiv al Agenției Europene de Mediu descărcarea de gestiune pentru execuţia bugetului Agenţiei aferent exercițiului financiar 2010;

2.   îşi prezintă observaţiile în cadrul rezoluţiei de mai jos;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie şi rezoluţia care face parte integrantă din aceasta directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 privind închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010 (C7-0278/2011 – 2011/2217(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(7),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(8) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește, precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(9), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1210/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu(10), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului(11), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(12), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună,

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0300/2012),

1.   aprobă închiderea conturilor Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Agenției Europene de Mediu, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2010 (C7-0278/2011 – 2011/2217(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Europene de Mediu pentru exercițiul financiar 2010, însoțit de răspunsurile Agenției(13),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2012 (06083/2012 – C7-0051/2012),

–  având în vedere Decizia sa din 10 mai 2012(14) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Europene de Mediu aferent exercițiului financiar 2010, rezoluția care o însoțește , precum și răspunsurile directorului executiv al Agenției,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(15), în special articolul 185,

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1210/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind crearea Agenției Europene de Mediu și a Rețelei europene de informare și observare pentru mediu(16), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 401/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind Agenția Europeană de Mediu și Rețeaua europeană de informare și observare a mediului(17), în special articolul 13,

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene(18), în special articolul 94,

–  având în vedere declarația comună privind agențiile descentralizate și abordarea comună anexată la aceasta, agreate în iunie 2012 de Parlamentul European, Consiliu și Comisie ca urmare a activității Grupului de lucru interinstituțional privind agențiile descentralizate înființat în martie 2009, în special secțiunile privind guvernanța, funcționarea, programarea, răspunderea și transparența din abordarea comună,

–  având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere al doilea raport al Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0300/2012),

A.  întrucât, la 10 mai 2012, Parlamentul European a amânat decizia de a acorda descărcarea de gestiune și de a închide conturile Agenției Europene de Mediu (Agenția) pentru exercițiul financiar 2010;

B.  întrucât Agenția a răspuns autorității care acordă descărcarea de gestiune prin scrisorile sale din 24 mai, 15 iunie și 3 iulie 2012; întrucât, prin scrisoarea sa din 6 iunie 2012, consiliul de administrație al Agenției a transmis autorității care acordă descărcarea de gestiune informații cu privire la măsurile întreprinse ca urmare a amânării acordării descărcării de gestiune pentru exercițiul 2010;

C.  întrucât descărcarea de gestiune este un instrument adecvat de care dispune Parlamentul European pentru a evalua, pe baza unor argumente faptice și substanțiale, dacă fondurile UE sunt cheltuite în mod corespunzător; reamintește, în acest context, normele în vigoare, respectiv Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene, Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene, regulamentul de înființare al Agenției și politicile și procedurile specifice stabilite de către aceasta,

D.  întrucât bugetul Agenției pentru exercițiul 2010 a fost de 50 600 000 EUR, cu 26 % mai mare decât bugetul aferent exercițiului financiar 2009; întrucât contribuția Uniunii la bugetul Agenției pentru exercițiul financiar 2010 s-a ridicat la 35 258 000 EUR, comparativ cu contribuția de 34 560 000 EUR din 2009, ceea ce reprezintă o majorare cu 2 %,

1.  a apreciat întotdeauna furnizarea de către Agenție de informații de specialitate, independente și fiabile pentru toate instituțiile, statele membre și organismele decizionale ale UE și se așteaptă la un nivel similar de profesionalism în viitor;

2.  constată că nivelul de execuție a bugetului Agenției s-a ridicat la 100 % pentru creditele de angajament și la 90,75 % pentru creditele de plată;

3.  face trimitere la punctul 16 din Abordarea comună anexată la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate; se așteaptă, fără a aduce atingere independenței Agenției, la o procedură de selecție deschisă și transparentă pentru numirea directorului executiv în 2013, care să garanteze o evaluare riguroasă a candidaților și un nivel ridicat de independență; sugerează, prin urmare, desfășurarea unei audieri a candidaților în cadrul comisiilor competente ale Parlamentului European, ca parte a procedurii de numire a directorului executiv;

Gestiunea bugetară și financiară

4.  reamintește că, timp de cinci luni, între 22 mai 2010 și octombrie 2010, Agenția a realizat lucrări de acoperire a clădirii sale cu o fațadă verde, al cărei cost se ridică la 294 641 EUR, fără desfășurarea unei proceduri de achiziții publice;

5.  reamintește că, pentru acoperirea costurilor ocazionate de proiectul „Green Façade”, linia bugetară „2140 - Amenajarea spațiilor” a fost consolidată printr-un transfer bugetar de 180 872 EUR de la linia bugetară „2100 - Chirii” la 9 aprilie 2010;

6.  solicită, prin urmare, Agenției să stabilească norme interne clare privind recurgerea la articolul 126 alineatul (1) litera (b) din normele de aplicare ale Regulamentului financiar; constată că consiliul de administrație a decis implementarea de controale ex-ante pentru cheltuielile excepționale;

7.  este ferm convins că trebuie luate măsuri corespunzătoare în cazul constatării nerespectării normelor în vigoare; consideră că, în astfel de cazuri, Agenția trebuie să elaboreze un plan de acțiune prin care să remedieze deficiențele, iar aplicarea acestuia ar trebui monitorizată de Parlamentul European; consideră, de asemenea, că problemele identificate trebuie rezolvate fie de Parlamentul European, fie de legiuitorul european prin modificarea normelor și a reglementărilor în vigoare pentru a elimina eventualele breșe;

Resursele umane

8.  ia act de faptul că Agenția a invitat 12 cercetători științifici care au lucrat în incinta Agenției, fără a publica CV-urile a 11 dintre ei, nici măcar formarea academică și experiența profesională ale acestora; ia act de declarația consiliului de administrație conform căreia normele privind selecția și activitatea cercetătorilor științifici invitați vor fi consolidate pentru a se asigura o mai bună claritate și transparență, iar politica actuală a Agenției în ceea ce privește găzduirea cercetători științifici se află în curs de revizuire;

9.  reamintește că, din iunie 2010 până în aprilie 2011, directorul executiv al Agenției a fost administrator de active și membru al consiliului consultativ internațional al ONG-ului Earthwatch, o organizație internațională de binefacere și, potrivit unor informații greșite, s-a crezut că directorul executiv ar face parte din consiliul consultativ european al Worldwatch Europe; ia act de faptul că directorul executiv al Agenției a demisionat din funcțiile pe care le deținea în cadrul Earthwatch, dând curs recomandării Președintelui Curții de Conturi în contextul unui posibil conflict de interese;

10.  constată că, în februarie 2010, înainte ca directorul executiv al agenţiei să fie direct implicat în activitatea Earthwatch, s-au desfășurat cursuri de formare pentru 29 de angajați ai Agenției, inclusiv pentru directorul executiv, care au întreprins vizite de cercetare de până la 10 zile în regiunea Caraibilor sau în Marea Mediterană în cadrul mai multor proiecte legate de biodiversitate și gestionate de Earthwatch, iar Agenția a plătit ONG-ului o sumă totală de 33 791,28 EUR, conform declarațiilor directorului executiv al agenţiei; constată, de asemenea, că în raportul final al Curții de Conturi pentru 2010 nu a fost inclusă nicio constatare cu privire la eventuale conflicte de interese în acest sens;

11.  ia act de decizia consiliului de administrație de a aplica controale ex-ante cu privire la acceptarea de către directorul executiv a calității de membru al unor consilii externe și cu privire la politica de formare profesională a Agenției;

12.  ia act de asigurările oferite de Agenție că, în noiembrie 2010, Institutul Worldwatch Europe a înregistrat adresa Agenției, fără consimțământul acesteia, ca adresa sa de contact; constată, de asemenea, că directorul executiv al Institutului Worldwatch Europe a fost unul dintre cercetătorii ştiinţifici invitați de Agenție; invită Agenția să asigure o claritate absolută a viitoarelor aranjamente privind cercetătorii științifici invitați; constată, de asemenea că:

   în scrisoarea sa din 11 aprilie 2012 directorul executiv al agenţiei declară că, „atunci când AEM a luat cunoștință de faptul că Institutul Worldwatch Europe a publicat pe site-ul său de internet că la sediul AEM a fost creată o filială europeană, s-au luat imediat măsuri”;
   actul de înființare a Institutului Worldwatch Europe dovedește că acesta a fost înființat la 5 noiembrie 2010 la sediul Agenției;
   totodată, inaugurarea Institutului Worldwatch Europe a avut loc la sediul Agenției la 25 februarie 2011, iar directorul executiv al agenţiei a fost unul dintre oratorii invitați să ia cuvântul, așa cum se arată pe site-ul Institutului Worldwatch Europe;

13.  ia act de actualizarea de către Agenție a politicii sale privind conflictele de interese și de planul de acțiune ce urmează recomandările Ombudsmanului European; invită Agenția să publice acest proiect și să încurajeze o dezbatere cu privire la politica sa și la planul de acțiune, înainte ca acestea să fie prezentate consiliului de administrație;

14.  constată că CV-urile personalului de conducere și ale membrilor comitetului științific au fost publicate pe site-ul Agenției; constată, de asemenea, că au fost publicate și declarațiile de interese ale membrilor comitetului științific; subliniază faptul că, contrar declarației Agenției din scrisoarea din 15 iunie 2012, niciunul dintre CV-urile membrilor consiliului de administrație nu este disponibil în prezent pe site-ul Agenției și constată că există doar un link către organizația respectivă a fiecărui membru; invită Agenția, în vederea promovării unei mai bune transparențe privind prevenirea și combaterea conflictelor de interese, să publice pe site-ul său declarațiile de interese și CV-urile experților, ale viitorilor cercetători științifici invitați și ale membrilor consiliului de administrație; consideră că astfel de măsuri ar permite autorității care acordă descărcarea de gestiune și publicului să consulte calificările persoanelor respective și să prevină posibilele conflicte de interese;

15.  solicită să fie informat cu privire la investigațiile administrative în curs cu privire la activitatea Agenției;

16.  subliniază faptul că comisia competentă în fond menține un strâns contact cu Agenția, invitându-l pe directorul executiv pentru un schimb de vederi cel puțin o dată pe an, numind o persoană de contact din rândul membrilor săi și vizitând Agenția periodic; reamintește că ultima vizită a avut loc în septembrie 2011;

17.  subliniază că Agenția are obligația să stabilească contacte corespunzătoare cu părțile interesate și să coopereze cu acestea, de exemplu cu organizațiile externe; constată că aceste activități nu au fost însoțite de măsurile și normele necesare pentru a elimina orice risc la adresa reputației sale; salută, prin urmare, angajamentul asumat de consiliul de administrație și de directorul executiv de a lua măsurile necesare pentru eliminarea imediată a respectivelor riscuri;

18.  salută, în general, declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate, menționată anterior, care vizează și reține anumite elemente ce prezintă importanță pentru descărcarea de gestiune și se așteaptă ca foaia de parcurs privind acțiunile ulterioare în cadrul abordării comune, care urmează să fie prezentată de Comisie până la sfârșitul anului 2012, să țină cont pe deplin de aceste aspecte;

Performanța

19.  ia act de faptul că Agenția face în prezent obiectul unei evaluări externe periodice, ale cărei rezultate ar trebui să parvină autorității care acordă descărcarea de gestiune în 2013; ia act de declarația consiliului de administrație conform căreia procedurile interne ale Agenției vor fi de asemenea evaluate;

o
o   o

20.  face trimitere, pentru alte observații cu caracter orizontal care însoțesc decizia privind descărcarea de gestiune, la Rezoluția sa din 10 mai 2012(19) referitoare la performanțele, gestiunea financiară și controlul agențiilor.

(1) JO C 366, 15.12.2011, p. 57.
(2) JO L 286, 17.10.2012, p. 356.
(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(4) JO L 120, 11.5.1990, p. 1.
(5) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(6) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(7) JO C 366, 15.12.2011, p. 57.
(8) JO L 286, 17.10.2012, p. 356.
(9) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(10) JO L 120, 11.5.1990, p. 1.
(11) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(12) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(13) JO C 366, 15.12.2011, p. 57.
(14) JO L 286, 17.10.2012, p. 356.
(15) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.
(16) JO L 120, 11.5.1990, p. 1.
(17) JO L 126, 21.5.2009, p. 13.
(18) JO L 357, 31.12.2002, p. 72.
(19) JO L 286, 17.10.2012, p. 388.


Numirea unui membru al Curţii de Conturi (Leonard Orban)
PDF 185kWORD 32k
Decizia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de numire a lui Leonard Orban ca membru al Curții de Conturi (C7-0153/2012 – 2012/0805(NLE))
P7_TA(2012)0374A7-0296/2012

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0153/2012),

–  având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0296/2012),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cursul reuniunii sale din 26 septembrie 2012, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz nefavorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Leonard Orban ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2012/001 IE/Talk Talk
PDF 221kWORD 60k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/001 IE/Talk Talk, introdusă de Irlanda) (COM(2012)0423 – C7-0204/2012 – 2012/2157(BUD))
P7_TA(2012)0375A7-0322/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0423 – C7–0204/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0322/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare adecvate necesare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Irlanda a solicitat asistență pentru 592 de disponibilizări, dintre care 432 sunt vizate de asistență, care au avut loc în cadrul întreprinderii Talk Talk Broadband Services (Ireland) Limited (denumită în continuare „Talk Talk”) și la trei dintre furnizorii săi din Irlanda;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Irlanda are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  ia act de faptul că autoritățile irlandeze au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 29 februarie 2012 și au completat-o cu informații suplimentare până la 15 mai 2012, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 27 iulie 2012; salută faptul că procesul de evaluare și prezentarea de informații suplimentare de către Irlanda au decurs rapid și cu precizie;

3.  ia act de faptul că birourile Talk Talk sunt situate la periferia orașului Waterford, în regiunea de sud-est a Irlandei de nivel NUTS III, care a înregistrat, în mod sistematic, niveluri ale șomajului mai ridicate decât nivelurile medii din restul țării; totodată, această regiune a fost afectată disproporționat de criza economică și financiară, un exemplu fiind rata șomajului, care a sărit de la 4,9 % în 2007 la 18,2 % în 2011, față de media națională de 14,3 %;

4.  ia act de faptul că disponibilizările au avut loc în regiunea de sud-est care, în perioada 2007-2011, s-a confruntat cu o scădere a ratei de ocupare a forței de muncă de la 62,7 % la 58,1 % și în care se înregistrează o rată a șomajului mai mare decât media națională;

5.  regretă decizia întreprinderii Talk Talk de a forma alianțe cu trei furnizori-cheie din afara UE, ceea ce a dus la transferul unui volum semnificativ de activitate, reflectând o strategie care afectează negativ locurile de muncă din sectorul industrial din UE și care contravine Strategiei Europa 2020;

6.  constată că au existat două runde anterioare de disponibilizări la Talk Talk (în aprilie 2010 și aprilie 2011), care au vizat, de fiecare dată, aproximativ 50 de persoane; totuși, acestea au fost considerate ca reprezentând o restructurare a gestionării care ar permite gestionarea operațiunilor de la Waterford direct de la sediul central din Regatul Unit; în plus, s-a înregistrat o scădere de 40 % a volumului de apeluri către centrul Talk Talk din Waterford;

7.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca formările profesionale oferite în pachetul coordonat să fie adaptate nivelului și nevoilor lucrătorilor disponibilizați, mai ales că majoritatea acestora lucrau în departamente de servicii pentru clienți și de asistență tehnică;

8.  regretă faptul că întreprinderea Talk Talk a hotărât să înceteze brusc activitatea de la Waterford și a acordat lucrătorilor un preaviz de doar 30 de zile, nepermițând discutarea adecvată a planului de disponibilizare și nici implicarea partenerilor sociali; regretă faptul că în planificarea și întocmirea cererii de asistență din partea FEG nu au fost implicați partenerii sociali, deoarece la nivelul întreprinderii Talk Talk nu existau sindicate; ia act totuși de faptul că lucrătorii vizați au fost consultați direct;

9.  salută faptul că autoritățile irlandeze au decis să înceapă punerea în aplicare a pachetului coordonat la 7 septembrie 2011, cu mult timp înainte de decizia autorității bugetare privind acordarea asistenței;

10.  ia act de faptul că autoritățile irlandeze se plâng de constrângerile de timp privind execuția FEG, care împiedică realizarea de cursuri de formare profesională cu o durată care depășește perioada de execuție de 24 de luni; salută faptul că a fost conceput un curs accelerat pentru obținerea unei diplome universitare de către lucrătorii vizați, care abordează deficiențele identificate în materie de competențe și care poate fi încheiat în perioada de execuție a FEG;

11.  subliniază că ar trebui trase învățăminte din pregătirea și punerea în aplicare a prezentei cereri, precum și a altor cereri legate de disponibilizări în masă;

12.  regretă faptul că Regulamentul FEG permite înlocuirea ajutoarelor sociale prevăzute de legislația națională cu asistența din partea FEG; subliniază faptul că FEG ar trebui alocat, în primul rând, pentru formare și căutarea unui loc de muncă, precum și pentru programe de orientare profesională și promovarea spiritului antreprenorial și ar trebui să acționeze ca o completare a acțiunilor organizate de instituțiile naționale, și nu să înlocuiască ajutorul de șomaj sau alte ajutoare sociale, care țin de responsabilitatea instituțiilor naționale conform legislației interne;

13.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind FFEG (2014–2020) și că se va atinge un grad sporit de eficiență, de transparență și de vizibilitate pentru FEG;

14.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

15.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a lucrătorilor individuali care au fost concediați; subliniază în continuare că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea durabilă pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai flexibilă, angajată pe termen scurt;

16.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

17.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare care se realizau în trecut și care pot împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

18.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permite furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permite, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65 % din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 al Acordului interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/001 IE/Talk Talk, introdusă de Irlanda)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/685/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/015/SE/AstraZeneca
PDF 219kWORD 61k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/015 SE/AstraZeneca depusă de Suedia) (COM(2012)0396 – C7-0191/2012 – 2012/2155(BUD))
P7_TA(2012)0376A7-0325/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0396 – C7-0191/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0325/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare adecvate pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Suedia a solicitat asistență pentru 987 de cazuri de disponibilizări, dintre care 700 sunt vizate de cererea de asistență, din cadrul întreprinderii farmaceutice AstraZeneca din Suedia;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Suedia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  salută această cerere depusă de guvernul suedez în vederea obținerii unei contribuții financiare din partea FEG, deși acest stat membru se opune prelungirii FEG după 2013;

3.  ia act de faptul că autoritățile suedeze au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 23 decembrie 2011 și au completat-o cu informații suplimentare până la 16 aprilie 2012, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 16 iulie 2012; salută faptul că procesul de evaluare și prezentarea de informații suplimentare de către Suedia au decurs rapid și cu precizie;

4.  constată că întreprinderile afectate sunt situate în patru dintre cele 290 de municipalități suedeze, iar majoritatea personalului a fost disponibilizat în Lund, în sudul Suediei; închiderea sitului AstraZeneca este o povară dificilă pentru Lund și afectează, de asemenea, întregul sector farmaceutic din Suedia; acest eveniment provoacă un dezechilibru pe piața muncii din regiune; șomajul a crescut în toate municipalitățile afectate din ianuarie 2009 până în noiembrie 2011: în Lund de la 2 467 la 3 025 de persoane, în Umeå de la 3 725 la 4 539, în Sodertalje de la 3 100 la 5 555 și în Mölndal de la 1 458 la 1 663;

5.  observă că Suedia a deținut o poziție puternică în domeniul cercetării medicale, iar disponibilizările colective de la AstraZeneca au fost imprevizibile; deși înrăutățirea situației din sectorul farmaceutic din cauza creșterii poziției dominante a medicamentelor generice și a externalizării activităților de cercetare și dezvoltare în afara Europei fusese prevăzută, impactul asupra întreprinderii AstraZeneca a fost mai grav decât se anticipase;

6.  ia act de faptul că AstraZeneca a transferat activitățile de C&D desfășurate la unitatea din Lund către unitatea din Mölndal; dorește să afle dacă lucrătorilor de la unitatea din Lund li s-a oferit posibilitatea de a fi angajați la unitatea lărgită din Mölndal în loc să fie disponibilizați;

7.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile suedeze au decis să demareze implementarea măsurilor la 26 octombrie 2011, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

8.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată la nivelul și nevoile lucrătorilor disponibilizați, mai ales având în vedere faptul că cei mai mulți dintre ei sunt specialiști în domeniul științei și tehnicieni în domeniul ingineriei;

9.  observă că lucrătorii disponibilizați de la întreprinderea AstraZeneca sunt înalt calificați și instruiți și, prin urmare, au nevoie de un tratament deosebit; regretă faptul că autoritățile suedeze nu prezintă informații cu privire la domeniile în care se preconizează desfășurarea măsurilor de formare și de orientare profesională și dacă acestea au fost adaptate, precum și modul în care au fost adaptate, la piețele locale ale forței de muncă afectate de disponibilizările în cauză;

10.  salută participarea partenerilor sociali la discuțiile privind cererea adresată FEG, fiind prevăzut ca ei să facă parte și din grupul de coordonare care va supraveghea punerea în aplicare a asistenței din partea FEG;

11.  salută faptul că autoritățile suedeze preconizează să organizeze o campanie de sensibilizare cu privire la activitățile sprijinite de FEG;

12.  observă că pachetul coordonat prevede o serie de stimulente pentru a încuraja participarea la măsuri: o indemnizație pentru căutarea unui loc de muncă în valoare de 7 170 EUR (calculată pentru o durată medie a participării de 6 luni) și o indemnizație de mobilitate în valoare de 500 EUR; reamintește că sprijinul din partea FEG ar trebui alocat în primul rând activităților de formare și de căutare a unui loc de muncă, precum și programelor de formare, în loc să fie folosit pentru contribuții directe la ajutoarele de șomaj, acestea ținând de responsabilitatea instituțiilor naționale;

13.  subliniază faptul că pregătirea și punerea în aplicare a acestei cereri și a altora vizând concedieri masive ar trebui să servească drept lecții, mai ales în ceea ce privește activitățile întreprinse ca anticipare a concedierilor și pregătirea la timp a cererilor adresate FEG;

14.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și că se va atinge un grad sporit de eficiență, transparență, vizibilitate și monitorizare a FEG;

15.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor concediați;

16.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a lucrătorilor individuali care au fost concediați; subliniază în continuare că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai precară, angajată pe termen scurt;

17.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura respectarea deplină a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

18.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare care se realizau în trecut și care pot împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

19.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permitea, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65% din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

20.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/015 SE/AstraZeneca depusă de Suedia)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/682/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/019 ES/Galicia Metal
PDF 222kWORD 61k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/019 ES/Galicia Metal, depusă de Spania) (COM(2012)0451 – C7-0214/2012 – 2012/2160(BUD))
P7_TA(2012)0377A7-0323/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0451 – C7-0214/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0323/2012),

A.   întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare adecvate pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Spania a solicitat asistență pentru 878 de cazuri de disponibilizări, dintre care 450 vor beneficia de asistență din partea FEG, ca urmare a unor disponibilizări efectuate în 35 de întreprinderi a căror activitate se încadrează în diviziunea 25 din NACE Rev. 2 („Fabricarea produselor metalice cu excepția mașinilor și echipamentelor”)(3), în regiunea NUTS II Galiția (ES11) din Spania;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Spania are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului menționat;

2.  ia act de faptul că autoritățile spaniole au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 28 decembrie 2011 și au completat-o cu informații suplimentare până la 28 mai 2012, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea cererii la 9 august 2012; observă că procesul de evaluare a cererii ar fi putut decurge mai rapid;

3.  constată că disponibilizările din industria auxiliară sectorului construcțiilor navale vor agrava situația dificilă a ocupării forței de muncă din regiunea Galiția; observă că, în mod tradițional, principalele sectoare economice din Galiția au fost pescuitul, alături de industria autovehiculelor, sectorul textil, al pietrelor naturale și cel al construcțiilor navale; cu toate acestea, având în vedere impactul crizei, perspectivele unei viitoare reintegrări pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați din această zonă nu par foarte încurajatoare;

4.  ia act de faptul că situația ocupării forței de muncă în regiune este dificilă, deoarece, la finele anului 2011, șomajul a atins cota de 18% pentru femei și 16,32% pentru bărbați; salută faptul că FEG este perceput ca un instrument eficace pentru sprijinirea piețelor forței de muncă la nivel local și că această regiune a depus deja o cerere de asistență din partea FEG (EGF/2010/003 ES Galicia / Sectorul produselor textile);

5.  constată că, în timp ce previziunile la nivelul UE în legătură cu redresarea sectorului construcțiilor navale au fost destul de optimiste, în 2011 numărul comenzilor noi a scăzut cu 43%;

6.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile spaniole au decis să demareze aplicarea măsurilor la 23 martie 2012, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

7.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu doar la nevoile lucrătorilor concediați, ci și la actualul mediu de afaceri;

8.  salută faptul că autoritățile regionale s-au angajat într-un dialog cu partenerii sociali în vederea planificării și implementării pachetului coordonat de servicii personalizate;

9.  salută participarea partenerilor sociali la planificarea măsurilor vizate în cererea adresată FEG, fiind prevăzut ca ei să participe și la monitorizarea punerii în aplicare a măsurilor;

10.  observă că pachetul coordonat prevede o serie de stimulente pentru a încuraja participarea la măsuri: indemnizație pentru căutarea unui loc de muncă (400 EUR) (sumă unică), stimulent pentru plasarea personalului disponibilizat (200 EUR), indemnizație de mobilitate (180 EUR), indemnizație de formare la locul de muncă (300 EUR); reamintește că sprijinul din partea FEG ar trebui alocat în primul rând activităților de formare și de căutare a unui loc de muncă, precum și programelor de formare, în loc să fie folosit pentru contribuții directe la ajutoarele de șomaj, acestea ținând de responsabilitatea instituțiilor naționale;

11.  subliniază faptul că pregătirea și punerea în aplicare a acestei cereri și a altora vizând concedieri masive ar trebui să servească drept lecții, mai ales în cazul unui număr mare de întreprinderi mici și mijlocii din același sector economic;

12.  regretă faptul că informațiile referitoare la măsurile de formare nu precizează în ce sectoare lucrătorii își pot găsi locuri de muncă și dacă pachetul este adaptat la previziunile economice privind situația din regiune în viitor;

13.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie, ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca și alte îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind FEG (2014-2020), sporindu-se eficiența, transparența, vizibilitatea și măsurile de monitorizare ale FEG;

14.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

15.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă stabilă și pe termen lung a lucrătorilor individuali disponibilizați; subliniază în continuare că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai precară, angajată pe termen scurt;

16.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de la FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura respectarea deplină a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

17.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare care se realizau în trecut și care pot împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

18.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permitea, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65% din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/019 ES/Galicia Textiles, Spania)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/683/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/009 NL/Gelderland
PDF 220kWORD 60k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/009 NL/Gelderland Construction 41, din Țările de Jos) (COM(2012)0395 – C7-0190/2012 – 2012/2154(BUD))
P7_TA(2012)0378A7-0334/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0395 – C7-0190/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice şi monetare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0334/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare corespunzătoare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Țările de Jos au solicitat asistență pentru 516 de cazuri de disponibilizări, dintre care 435 sunt vizate de asistență, în 54 de întreprinderi încadrate în diviziunea 41 a NACE Rev. 2 („Construcții de clădiri”)(3) din regiunea de nivel NUTS II Gelderland (NL22) din Țările de Jos;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (b) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Țările de Jos au dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului menționat;

2.  salută această cerere depusă de guvernul olandez în vederea obținerii unei contribuții financiare din partea FEG, deși acest stat membru s-a opus prelungirii derogării aferente crizei pentru actualul FEG și pune în pericol viitorul FEG după anul 2013;

3.  constată că autoritățile neerlandeze au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 15 decembrie 2011, iar evaluarea cererii a fost prezentată de Comisie la 16 iulie 2012; observă că procesul de evaluare și prezentarea de informații suplimentare de către statul membru în cauză s-ar fi putut desfășura mai rapid;

4.  observă că, având în vedere importanța sectorului construcțiilor în Gelderland, disponibilizările sunt resimțite profund; în sectorul construcțiilor lucrează destul de multe persoane (aproximativ 60 000 în 2011) în comparație cu alte sectoare industriale, cum ar fi industria chimică (9 000), industria alimentară (15 000) și industriile metalurgică/electrică (40 300); în 2011, rata șomajului în Gelderland a fost de 5,9%, cu o fracțiune mai mare decât media din Țările de Jos; în 2010, sectorul construcțiilor a pierdut 4 100 de locuri de muncă (scădere de 6,5%); șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 10% în 2011;

5.  observă că Gelderland este cea mai mare provincie din Țările de Jos, numărând aproximativ 2 milioane de locuitori; această regiune are o populație cu un nivel de studii ridicat și numără aproximativ 146 000 de întreprinderi; majoritatea covârșitoare a lucrătorilor disponibilizați provin din profesii cu un nivel scăzut de calificare; prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare de formare și instruire pentru a le permite să se reintegreze pe piața muncii;

6.  observă totuși că, potrivit Eurostat, rata națională a șomajului din Țările de Jos era de 5,3 % în iulie 2012, fiind a doua cea mai mică rată a șomajului din UE;

7.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile neerlandeze au decis să demareze implementarea măsurilor înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

8.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de angajare a lucrătorilor, mai ales a celor din profesiile cu un nivel scăzut de calificare, cu ajutorul unor măsuri de formare adaptate și prin recunoașterea aptitudinilor și a competențelor dobândite pe parcursul carierei lor profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată la nivelul și nevoile lucrătorilor disponibilizați;

9.  salută implicarea partenerilor sociali în conceperea și implementarea pachetului coordonat, care face parte dintr-un plan social convenit de partenerii sociali;

10.  salută explicațiile mai detaliate privind modulele incluse în pachetul coordonat față de cererile anterioare depuse de Țările de Jos; remarcă, totuși, costul foarte ridicat al măsurilor de formare profesională, care se ridică la 18 000 EUR pe lucrător (prevăzut pentru 75 de lucrători) și al asistenței pentru plasarea personalului disponibilizat - 8 500 EUR pe lucrător (prevăzut pentru 150 de lucrători) și solicită mai multe informații privind aceste două măsuri și operatorii care le pun în aplicare;

11.  subliniază faptul că pregătirea și punerea în aplicare a acestei cereri și a altora vizând concedierile masive din cadrul a numeroase întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) dintr-un singur sector ar trebui să servească drept învățământ în ceea ce privește, în special, eligibilitatea pentru sprijin din partea FEG, în următorul regulament, a persoanelor care desfășoară activități independente și a patronilor de IMM-uri și în ceea ce privește măsurile întreprinse de regiuni și de statele membre pentru a interveni rapid cu cereri sectoriale care să includă un număr mare de întreprinderi;

12.  salută faptul că se prevede utilizarea contribuției FEG exclusiv pentru măsuri active în favoarea forței de muncă (formare și consiliere), nu și pentru plata de alocații de subzistență;

13.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind FEG (2014–2020) și că FEG va atinge un grad sporit de eficiență, transparență și vizibilitate;

14.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile olandeze au decis să demareze implementarea măsurilor la 1 ianuarie 2012, cu mult timp înainte de decizia finală de acordare a sprijinului din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

15.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

16.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a lucrătorilor individuali care au fost disponibilizați; subliniază, de asemenea, că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai flexibilă, angajată pe termen scurt;

17.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

18.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare care se realizau în trecut și care pot împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

19.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permite furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permite, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65% din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

20.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

referitoare la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/009 NL/Gelderland Construction 41, din Țările de Jos)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/681/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(3) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2011/021 NL/Zalco
PDF 219kWORD 58k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/021 NL/Zalco, depusă de Țările de Jos) (COM(2012)0450 – C7-0220/2012 – 2012/2164(BUD))
P7_TA(2012)0379A7-0324/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0450 – C7–0220/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0324/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare adecvate pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Țările de Jos au depus o cerere care menționează 616 disponibilizări, toate fiind vizate de asistență, iar dintre aceste disponibilizări 478 privesc Zalco Aluminium Zeeland Company NV, 18 disponibilizări privesc furnizorul său ECL Services Netherlands bv și 120 privesc furnizorul Start, în scurta perioadă de referință cuprinsă între 1 și 27 decembrie 2011;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Țările de Jos au dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  salută această cerere depusă de guvernul olandez în vederea obținerii unei contribuții financiare din partea FEG, deși acest stat membru s-a opus prelungirii derogării aferente crizei pentru actualul FEG și pune în pericol viitorul FEG după anul 2013;

3.  constată că autoritățile olandeze au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 28 decembrie 2011, iar evaluarea cererii a fost prezentată de Comisie la 9 august 2012; își exprimă regretul cu privire la perioada de evaluare îndelungată;

4.  constată că teritoriul vizat de disponibilizări se află în regiunea NUTS II Zeeland, o provincie din partea de sud-vest a Țărilor de Jos; Zeeland poate fi considerată drept o piață mică a forței de muncă: amplasarea sa periferică în Țările de Jos, situația sa ca regiune de frontieră cu suprafețe imense aflate sub nivelul mării și suprafața sa relativ mare alături de structura sa insulară, au drept rezultat un acces și o mobilitate destul de limitate; lucrătorii disponibilizați locuiesc în orașe relativ mici (până la aproximativ 50 000 de locuitori), astfel că disponibilizările vor avea un impact notabil la nivel local;

5.  constată că tribunalul din Middelburg a declarat falimentul societății Zalco Aluminium Zeeland Company NV la 13 decembrie 2011; partenerii sociali se așteaptă la alte disponibilizări în rândul lucrătorilor din întreprinderile din amonte sau din aval ca urmare directă a falimentului societății Zalco Aluminium Zeeland Company NV;

6.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile olandeze au decis să demareze implementarea măsurilor la 2 ianuarie 2012, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

7.  ia act de faptul că disponibilizările vor avea un impact notabil asupra comunităților locale și asupra numărului de posturi vacante în comparație cu numărul șomerilor; regretă faptul că în cerere nu se prevăd niciun fel de date statistice cu privire la piața muncii vizată;

8.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor concediați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

9.  salută faptul că partenerii sociali competenți și municipalitățile locale au fost consultați cu privire la aplicarea asistenței FEG;

10.  salută implicarea partenerilor sociali în conceperea pachetului coordonat prin intermediul centrului de mobilitate Zalco, o inițiativă colectivă a părților implicate pe piața muncii din Zeeland;

11.  salută faptul că se prevede utilizarea contribuției FEG exclusiv pentru măsuri active în favoarea forței de muncă (formare și consiliere), nu și pentru plata de alocații;

12.  subliniază că ar trebui să se tragă învățăminte de pe urma elaborării și a punerii în aplicare a acestei cereri și a cererilor de același tip care vizează concedierile în masă;

13.  regretă faptul că informațiile referitoare la măsurile de formare nu precizează în ce sectoare lucrătorii își pot găsi locuri de muncă și dacă pachetul este adaptat la previziunile economice privind situația din regiune în viitor;

14.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca și alte îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în cadrul noului regulament FEG (2014–2020), sporindu-se eficiența, transparența și vizibilitatea fondului;

15.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

16.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a lucrătorilor individuali care au fost concediați; subliniază în continuare că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai precară, angajată pe termen scurt;

17.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de la FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

18.  salută faptul că, în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și că, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare, așa cum s-a întâmplat în trecut, ceea ce ar putea împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

19.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permite, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65 % din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

20.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

referitoare la mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/021 NL/Zalco, depusă de Țările de Jos)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/684/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2010/015 FR/Peugeot
PDF 221kWORD 66k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2010/015 FR/Peugeot introdusă de Franța) (COM(2012)0461 – C7-0222/2012 – 2012/2165(BUD))
P7_TA(2012)0380A7-0333/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0461 – C7–0222/2012)),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere procedura de trilog prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice şi monetare,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0333/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare adecvate necesare pentru a oferi un sprijin complementar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009, astfel încât să includă acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Franța a solicitat asistență pentru 2 089 de lucrători disponibilizați, toți fiind vizați de măsuri de asistență, și întrucât 649 dintre aceste disponibilizări au avut loc în două sucursale ale întreprinderii PSA Peugeot Citroën (Peugeot Citroën Automobiles și Sevelnord) în perioada de referință cuprinsă între 1 noiembrie 2009 și 28 februarie 2010, iar alți 1 440 de lucrători au fost disponibilizați de aceleași întreprinderi înainte și după perioada de referință în urma aceluiași plan de concedieri bazat pe demisii voluntare;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul privind FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Franța are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  ia act de faptul că autoritățile franceze au depus cererea pentru contribuția financiară din partea FEG la 5 mai 2010 și au completat-o cu informații suplimentare până la 13 aprilie 2012, iar Comisia a pus la dispoziție evaluarea finală a cererii la 21 august 2012; observă că procesul de evaluare a fost foarte îndelungat;

3.  regretă că evaluarea a durat 27 de luni, interval ce s-a scurs între momentul prezentării cererii, și anume 5 mai 2010, și momentul adoptării propunerii de decizie a autorității bugetare, și anume 21 august 2012; constată că aceasta a fost cea mai îndelungată perioadă de evaluare a unei cereri de mobilizare a FEG înregistrată de la crearea fondului, în 2007;

4.  observă că disponibilizările vizate de această cerere afectează 10 regiuni din Franța, majoritatea fiind situate în partea de nord a țării; observă totuși că demisiile voluntare afectează în principal regiunile Bretagne (32% din demisiile voluntare), Ile-de-France (25 %) și Franche-Comté (13 %);

5.  ia act de faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate sprijinite prin FEG face parte din programul de demisii voluntare lansat pentru a ajuta 5 100 de lucrători să părăsească întreprinderea PSA și care include, de asemenea, măsurile impuse de dreptul intern francez în caz de concedieri în masă, cum ar fi sistemele de pensionare anticipată;

6.  observă că întreprinderea Peugeot Citroën Automobiles, care este o filială a grupului PSA Peugeot Citroën, este obligată de legislația franceză să participe la revitalizarea acestor regiuni, contribuind la crearea de noi activități și noi locuri de muncă, astfel încât să se atenueze efectele disponibilizărilor;

7.  observă că FEG va sprijini doar măsurile care vin în completarea celor impuse în temeiul dreptului intern, care se încadrează în următoarele trei categorii ale programului de disponibilizări: „proiect profesional sau personal”, „concediu de reorientare profesională” și „crearea sau preluarea unei întreprinderi”; solicită informații suplimentare privind aspectele măsurilor incluse în pachetul coordonat de servicii personalizate care le conferă un caracter suplimentar față de măsurile obligatorii în temeiul legislației interne sau al contractelor colective;

8.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile franceze au decis să demareze implementarea măsurilor înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

9.  ia act de faptul că pachetul coordonat conține indemnizații în valoare medie de 5 105,18 EUR per lucrător acordate unui număr de 1 080 de lucrători în cadrul categoriei „concediu de reorientare profesională”; reamintește că sprijinul din partea FEG ar trebui alocat în primul rând activităților de formare și de căutare a unui loc de muncă, precum și programelor de formare, în loc să fie folosit pentru contribuții directe la ajutoarele de șomaj, acestea ținând de responsabilitatea instituțiilor naționale;

10.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu doar la nevoile lucrătorilor concediați, ci și la actualul mediu de afaceri;

11.  solicită informații suplimentare cu privire la tipurile de formare oferite, mai ales în cazul angajaților cu vârste de peste 55 de ani, care reprezintă mai mult de 41,55% din lucrătorii vizați, și subliniază importanța (re)calificării pentru măsurile active de pe piața muncii care trebuie să fie coerente cu viitoarele necesități de pe piața muncii, pentru a se promova ocuparea durabilă a forței de muncă;

12. subliniază că ar trebui extrase învățăminte din pregătirea și punerea în practică a acestei cereri, precum și a altor cereri care vizează disponibilizări în masă;

13.  ia act de faptul că aceste măsuri nu vor înlocui măsurile care țin de responsabilitatea întreprinderii în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și că măsurile vizează lucrători individuali și nu vor fi utilizate pentru restructurarea întreprinderii PSA;

14.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie, ca urmare a cererii Parlamentului de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia cea dintâi prezintă autorității bugetare evaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind FEG (2014–2020) și că se va atinge un grad sporit de eficiență, transparență și vizibilitate a FEG;

15.  reamintește că, în Comunicarea sa intitulată „Răspunsul la criza din industria europeană a automobilelor” (COM(2009)0104), Comisia a prezentat o abordare integrată pentru soluționarea problemelor structurale prin sporirea competitivității sectorului și o mai mare aliniere a acestuia la necesitățile viitorului, abordare la care măsurile din cadrul FEG ar putea contribui, deși la o scară redusă;

16.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp care are ca obiectiv ajutorarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care îl poate juca FEG în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

17.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea în muncă pe termen lung a fiecăruia dintre lucrătorii care au fost concediați; subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru aflată într-o situație mai precară, angajată pe termen scurt;

18.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din partea FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

19.  salută faptul că, în urma unor solicitări ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și că, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare, așa cum s-a întâmplat în trecut, ceea ce ar putea împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

20.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permitea, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65% din costurile programului, și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

21.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2010/015 FR/Peugeot introdusă de Franța)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/680/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/003 DK/VESTAS - Danemarca
PDF 222kWORD 60k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/003 DK/Vestas introdusă de Danemarca) (COM(2012)0502 – C7-0292/2012 – 2012/2228(BUD))
P7_TA(2012)0381A7-0345/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0502 – C7-0292/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura de discuții trilaterale prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0345/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a creat instrumentele legislative și bugetare corespunzătoare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în modelele comerciale la nivel mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Danemarca a solicitat asistență pentru 720 de lucrători disponibilizați din întreprinderea producătoare de turbine eoliene, Vestas Group, din Danemarca, toți fiind vizați de măsurile de asistență;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul privind FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Danemarca are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  remarcă faptul că autoritățile daneze au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 14 mai 2012 și că evaluarea a fost prezentată de Comisie la 13 septembrie 2012; salută rapiditatea procesului de evaluare;

3.  ia act de faptul că atragerea unei întreprinderi inovatoare cum este Vestas a permis crearea a numeroase locuri de muncă de înaltă calificare și de calitate ridicată în sectorul industrial în orașele vizate și că pierderea acestora a pus regiunea într-o situație dificilă; ia act de faptul că disponibilizările au avut loc într-un moment în care se înregistrează o creștere rapidă a șomajului, de exemplu, în februarie 2012, acesta era de 36 426 de persoane la Midtjylland și de 40 004 de persoane la Syddanmark (față de 28 402 și, respectiv, 29 751 în august 2011);

4.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile daneze au decis să demareze aplicarea măsurilor înainte de decizia definitivă de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

5.  salută faptul că implementarea pachetului coordonat de servicii personalizate a fost inițiată la 12 august 2012, cu mult înainte de decizia de acordare a asistenței din partea FEG de către autoritatea bugetară;

6.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la mediul de afaceri existent, mai ales având în vedere faptul că mulți dintre aceștia sunt experți și tehnicieni cu o înaltă calificare;

7.  ia act de faptul că aceasta este cea de-a treia cerere pentru FEG care se referă la disponibilizările din industria de turbine eoliene, toate fiind depuse de Danemarca (EGF/2010/017 DK/Midtjylland Machinery și EGF/2010/022 DK/LM Glasfiber);

8.  salută faptul că partenerii sociali au fost consultați în etapa de elaborare a pachetului și că vor fi ținuți la curent cu implementarea proiectului;

9.  ia act de faptul că disponibilizările din localitatea Ringkøbing-Skjern sunt rezultatul direct al deciziei strategice luate de Grupul Vestas în noiembrie 2011 de a-și reorganiza structura și de a crește proximitatea față de clienții săi pe piețele regionale, în special în China; ia act de faptul că această reorganizare va avea drept rezultat 2 335 de concedieri în întreaga lume și se estimează că aceasta va aduce grupului o reducere a costurilor fixe cu 150 de milioane EUR;

10.  subliniază că ar trebui să se tragă învățăminte de pe urma elaborării și a punerii în aplicare a acestei cereri și a cererilor de același tip care vizează concedierile în masă;

11.  ia act de faptul că FEG a sprijinit deja 325 dintre cei 825 de lucrători ai Grupului Vestas disponibilizați în prima rundă de concedieri care a avut loc în 2009; cere informații cu privire la rezultatele pachetului coordonat în ceea ce privește rata de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați pe piața muncii și dacă au fost trase învățăminte privind noi moduri de utilizare a FEG în regiune;

12.  salută faptul că pachetul conține stimulente financiare considerabile pentru crearea de afaceri proprii, stimulente care vor fi strict legate de participarea la cursuri de antreprenoriat și de exercițiul de monitorizare realizat la sfârșitul proiectului FEG;

13.  remarcă totuși faptul că peste jumătate din sprijinul din partea FEG va fi probabil utilizat pentru alocații financiare – se așteaptă ca 720 de lucrători să primească alocație de subzistență (inclusiv burse de studiu), suma estimată fiind de 10 400 EUR pe lucrător;

14.  reamintește faptul că asistența din partea FEG ar trebui în principal alocată căutării unui loc de muncă și programelor de instruire și nu contribuției directe la alocații financiare; consideră că, dacă va fi inclus în pachet, sprijinul din partea FEG ar trebui să fie complementar și să nu înlocuiască în niciun caz alocațiile care țin de responsabilitatea statelor membre sau a întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective;

15.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită, instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European, de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind FEG (2014–2020) și că se va atinge un grad sporit de eficiență, transparență și vizibilitate pentru FEG;

16.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

17.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea individuală în muncă a lucrătorilor care au fost disponibilizați; subliniază, de asemenea, că sprijinul din partea FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai flexibilă, angajată pe termen scurt;

18.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate de la FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

19.  salută faptul că, în urma unor solicitări ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01;

20. aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/003 DK/Vestas introdusă de Danemarca)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/731/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p.1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/002 DE/manroland din Germania
PDF 220kWORD 61k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/002 DE/manroland din Germania) (COM(2012)0493 – C7-0294/2012 – 2012/2230(BUD))
P7_TA(2012)0382A7-0346/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0493 – C7-0294/2012),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere procedura discuțiilor trilaterale prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0346/2012),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare corespunzătoare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare a FEG a fost extins pentru cererile depuse începând cu 1 mai 2009 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Germania a solicitat asistență pentru un număr de 2 284 de disponibilizări, dintre care 2 103 sunt vizate de măsurile de asistență, disponibilizări care au avut loc la întreprinderea manroland AG, producător de utilaje tipografice, precum și la două dintre sucursalele acesteia și la un furnizor din Germania;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Germania are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  remarcă faptul că autoritățile germane au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 4 mai 2012 și că evaluarea a fost prezentată de către Comisie la 13 septembrie 2012; salută rapiditatea cu care s-a desfășurat procesul de evaluare;

3.  ia act de faptul că disponibilizările se referă la trei regiuni diferite din Germania - Augsburg (Bavaria), Offenbach (Hessen) și Plauen (Saxonia), alte mari orașe învecinate fiind, de asemenea, afectate de închidere și de disponibilizări, inclusiv Aschaffenburg, Wiesbaden, Darmstadt și Frankfurt pe Main; ia act de faptul că cea mai fragilă dintre aceste regiuni este Plauen, situată în partea de est a Germaniei, cu o populație mică, dar foarte dependentă de plata ajutoarelor sociale; ia act de faptul că insolvabilitatea întreprinderii manroland elimină al treilea mare angajator din regiune (700 de lucrători înainte de închidere) și una din cele trei întreprinderi suficient de mari pentru a dispune de convenții colective de salarizare încheiate cu lucrătorii lor;

4.  salută faptul că partenerii sociali au adoptat un plan social privind disponibilizările de la manroland și că două societăți de tranziție vor proiecta și gestiona pachetul coordonat de servicii personalizate;

5.  ia act de faptul că, înainte de a deveni insolvabilă, manroland avea un număr de 6 500 de angajați și era un producător modern de utilaje, care dispunea de un know-how modern și de un nivel salarial atractiv; consideră că desființarea acestei întreprinderi (cu o pierdere de o treime din forța sa de muncă) va aduce cu sine o pierdere de competențe, susceptibilă de a afecta alți angajatori și regiunile în cauză; consideră că lucrătorii care vor găsi un nou loc de muncă vor trebui să accepte un nivel salarial mai redus, ceea ce, la rândul său, va reduce puterea lor de cumpărare și fluxul de lichidități în economia locală; consideră că cele trei regiuni vor pierde, în plus, unul dintre cei mai importanți angajatori, neexistând nicio perspectivă imediată de a găsi un succesor echivalent în viitorul apropiat;

6.  ia act de faptul că peste jumătate din sprijinul de la FEG va fi cheltuit pe alocații – se vorbește despre un număr de 2 001 de lucrători care vor primi, pe durata participării lor active la măsuri, o alocație pe termen scurt (cost estimat de 2 727,67 EUR pe lucrător pentru o perioadă de 6-8 luni) pentru a suplimenta o alocație de subzistență plătită de serviciile publice de ocupare a forței de muncă pe baza salariului net câștigat; în plus, ia act de faptul că cererea prevede o sumă forfetară între 4 000 și 1 000 EUR drept primă de activare pentru 430 de lucrători care acceptă un contract de muncă cu un salariu mai mic decât cel de la locul de muncă anterior;

7.  salută faptul că implementarea pachetului coordonat de servicii personalizate a început la 1 august 2012, cu mult timp înainte de luarea de către autoritatea bugetară a deciziei de acordare a unui sprijin din partea FEG; ia act de faptul că lucrătorii disponibilizați au beneficiat, de asemenea, de sprijin de la FES înainte de a participa la măsurile din cadrul FEG; remarcă faptul că autoritățile germane au confirmat că au fost luate precauțiile necesare pentru a se evita dubla finanțare din fondurile Uniunii;

8.  reamintește faptul că sprijinul de la FEG ar trebui în principal alocat căutării unui loc de muncă și programelor de instruire și nu contribuției directe la alocații financiare; consideră că, dacă va fi inclus în pachet, sprijinul de la FEG ar trebui să fie complementar și să nu înlocuiască în niciun caz alocațiile care țin de responsabilitatea statelor membre sau a întreprinderilor în temeiul dreptului național sau al contractelor colective;

9.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu doar la nevoile lucrătorilor concediați, ci și la actualul mediu de afaceri;

10.  salută faptul că partenerii sociali relevanți și părțile interesate au fost implicați de la bun început în planificarea și punerea în aplicare a acestei cereri pentru FEG;

11.  salută faptul că pachetul coordonat de măsuri personalizate vizează creșterea mobilității transfrontaliere prin sprijinirea căutării unui loc de muncă pe plan internațional;

12.  subliniază că ar trebui trase învățăminte din pregătirea și executarea prezentei cereri, precum și a altor cereri privind disponibilizările în masă;

13.  ia act de faptul că, potrivit autorităților germane, pachetul FEG coordonat de măsuri personalizate are o valoare adăugată semnificativă față de măsurile disponibile prin intermediul fondurilor naționale și al celor din cadrul FES;

14.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea referitoare la eligibilitatea unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a fondului; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și că FEG va atinge un grad sporit de eficiență, transparență și vizibilitate;

15.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei financiare și economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

16.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea individuală în muncă a lucrătorilor care au fost disponibilizați; subliniază în continuare că asistența FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate; regretă faptul că FEG ar putea stimula întreprinderile să își înlocuiască salariații angajați cu contract cu o mână de lucru mai flexibilă, angajată pe termen scurt;

17.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

18.  salută faptul că, în urma unor solicitări ale Parlamentului, bugetul 2012 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii, și că, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel transferurile de la alte linii bugetare, așa cum s-a întâmplat în trecut, ceea ce ar putea împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

19.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 31 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize financiare și economice, nu numai celor care și-au pierdut locul de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permitea, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65% din costurile programului și invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

20.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/002 DE/manroland din Germania)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2012/732/UE.)

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
(2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.


Regimul comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ***I
PDF 410kWORD 77k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (COM(2011)0704 – C7-0395/2011 – 2011/0310(COD))
P7_TA(2012)0383A7-0231/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0704),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0395/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0231/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2012 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2012 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 428/2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare

P7_TC1-COD(2011)0310


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(1),

întrucât:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare(2) prevede ca produsele cu dublă utilizare să fie supuse unui control eficace atunci când sunt exportate din Uniune, când tranzitează teritoriul Uniunii sau când sunt livrate către o țară terță, ca rezultat al serviciilor de intermediere prestate de un intermediar rezident sau stabilit în Uniune.

(2)  Pentru a permite statelor membre și Uniunii să își respecte angajamentele internaționale, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 stabilește o listă comună a produselor cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor în Uniune. Deciziile privind produsele supuse controalelor se iau în cadrul Grupului Australia, al Regimului de control al tehnologiilor pentru rachete, al Grupului furnizorilor nucleari, al Acordului de la Wassenaar și al Convenției privind interzicerea armelor chimice.

(3)  Articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede ca anexa I să fie actualizată în conformitate cu obligațiile și angajamentele relevante și cu orice modificare a acestora din urmă, pe care statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în domeniu.

(4)  Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 ar trebui să fie actualizată periodic, ca să se asigure respectarea deplină a obligațiilor internaționale de securitate, să se garanteze transparența și să se mențină competitivitatea exportatorilor. Întârzierile în actualizarea listei de control a Uniunii pot avea efecte negative asupra securității și a eforturilor internaționale de neproliferare, precum și asupra modului în care exportatorii din Uniune își desfășoară activitățile economice. În același timp, caracterul tehnic al modificărilor și faptul că aceste modificări urmează să fie în conformitate cu deciziile luate în cadrul regimurilor internaționale de control al exporturilor înseamnă că ar trebui utilizată o procedură accelerată pentru a pune în aplicare actualizările necesare în Uniune.

(5)  Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 428/2009 stabileşte că autorizațiile generale de export ale Uniunii sunt unul dintre cele patru tipuri de autorizații de export disponibile în temeiul regulamentului. Astfel de autorizații permit exportatorilor stabiliți în Uniune să exporte anumite produse în anumite destinații în anumite condiții.

(6)  Anexele IIa IIf la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede autorizațiile generale de export ale Uniunii aflate în vigoare în Uniune. Având în vedere natura acestor autorizații generale de export ale Uniunii, ar putea fi necesar să se elimine anumite destinații sau produse din autorizații, în special în cazul în care situația în schimbare arată că tranzacțiile de export facilitate n-ar trebui să mai fie autorizate pentru o anumită destinație și/sau un anumit produs. Eliminarea unei destinații sau a unui produs nu ar trebui să împiedice un exportator să depună cerere pentru un alt tip de autorizație de export în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 428/2009.

(7)  Pentru a asigura actualizarea periodică și la timp a listei de control a Uniunii în conformitate cu obligațiile și angajamentele asumate de statele membre în cadrul regimurilor internaționale de control al exporturilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie delegate Comisiei pentru modificarea anexei I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 în conformitate cu articolul 15 din regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(8)  Pentru a permite o reacție rapidă a Uniunii la circumstanțele în schimbare în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul autorizațiilor generale de export ale Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegate Comisiei pentru modificarea anexelor IIa-IIf la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 în ceea ce privește eliminarea de destinații și/sau produse din domeniul de aplicare al autorizațiilor generale de export ale Uniunii. Având în vedere că aceste modificări ar trebui să fie efectuate numai ca răspuns la un risc potențial mai mare în ceea ce privește exporturile corespunzătoare și că utilizarea continuă a autorizațiilor generale de export pentru aceste exporturi ar putea avea un efect negativ asupra securității Uniunii și a statelor membre ale acesteia, Comisia poate utiliza o procedură de urgență.

(9)  Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu. În cadrul lucrărilor sale pentru pregătirea și punerea în aplicare a actelor delegate, Comisia ar trebui să informeze pe deplin și să furnizeze documente complete cu privire la reuniunile sale cu experții naționali. În acest sens, Comisia ar trebui să se asigure că Parlamentul European este implicat în mod corespunzător, pe baza celor mai bune practici rezultate din experiențele anterioare din alte domenii de politică, pentru a crea pe viitor cele mai bune condiții posibile pentru controlul actelor delegate exercitat de Parlamentul European. [AM 1]

(10)  Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 428/2009 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 428/2009 se modifică după cum urmează:

-1.  Articolul 4 se modifică după cum urmează:

   (a) se introduce următorul alineat:"
(3a)  Pentru exportul produselor cu dublă utilizare care nu sunt menționate în anexa I este, de asemenea, necesară o autorizație dacă exportatorul a fost informat de autoritățile menționate la alineatele (1) și(2) sau de Comisie, că produsele în cauză sunt destinate sau pot fi destinate, total sau parțial, unei utilizări care privește încălcarea drepturilor omului, a principiilor democratice sau a libertății de exprimare așa cum sunt definite în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin folosirea tehnologiilor de interceptare și a dispozitivelor de transfer al datelor digitale pentru monitorizarea telefoanelor mobile și a mesajelor text și supravegherea specifică a utilizării internetului, precum prin centrele de monitorizare și centrele de interceptare legală."
  

[AM. 11]

   (b) alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:"
(6)  Un stat membru care, în aplicarea alineatelor (1)-(5), impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul produselor cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I informează, după caz, celelalte state membre și Comisia cu privire la aceasta. Celelalte state membre țin seama pe deplin de această informație și o transmit administrației vamale și altor autorități naționale competente și impun aceeași obligație de a obține o autorizație."
  

[AM. 12]

  -1a. Articolul 5 se modifică după cum urmează:

[AM. 13]
[AM 14]
   (a) alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"
(2)  Un stat membru poate extinde aplicarea alineatului (1) la produsele cu dublă utilizare care nu figurează pe listă, în scopul unor utilizări prevăzute la articolul 4 alineatul (1), și la produsele cu dublă utilizare în scopul unei utilizări finale militare și destinații prevăzute la articolul 4 alineatele (2), (3) sau (3a)."
   (b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"
(3)  Un stat membru poate adopta sau menține legislația internă care impune obligația obținerii unei autorizații pentru operațiuni de intermediere privind produse cu dublă utilizare în cazul în care intermediarul are motive să suspecteze că aceste produse sunt sau pot fi destinate oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatele (1) sau (3a)."

-1b.  La articolul 6, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

(3)  Un stat membru poate extinde aplicarea alineatului (1) la produsele cu dublă utilizare care nu figurează pe listă, pentru utilizările prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și la produsele cu dublă utilizare în scopul unor utilizări finale militare și destinații menționate la articolul 4 alineatul (2) sau alineatul (3a).

"

[AM 15]

-1c.  La articolul 8, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

(1)  Din motive de siguranță publică sau din considerente legate de drepturile omului, un stat membru interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I sau poate impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul acestora

"

[AM 16]

1.  La articolul 9, următoarele paragrafe se adaugă :"

Pentru a asigura faptul că tranzacțiile cu risc redus fac obiectul autorizațiilor generale de export ale Uniunii descrise în Anexele IIa-IIf, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23a privind eliminarea destinațiilor și produselorpentru a elimina destinațiile din domeniul de aplicare al autorizațiilor generale de export ale UE incluse în anexa II, în cazul în care astfel de destinații fac obiectul embargourilor asupra armelor, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2). [AM 4/rev]

Atunci când, în cazul unei schimbări semnificative a circumstanțelor în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul unei autorizații generale de export a Uniunii incluse în anexele IIa-IIf, din motive de extremă urgență este necesară eliminarea unor anumite destinații sau produse din domeniul de aplicare al unei autorizații generale de export a Uniunii, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 23b.

"

(2)  Articolul 15 se modifică după cum urmează:

   (a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"
(1)  Lista de produse cu dublă utilizare prevăzută în anexa I se actualizează în conformitate cu obligațiile și angajamentele relevante și cu modificările acestora, pe care statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie, precum și în conformitate cu orice măsură restrictivă întemeiată pe articolul 215 din TFUE."
  

[AM 18]

(b)  se adaugă următorul alineat:"

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 23a privind actualizarea listei de produse cu dublă utilizare prevăzute în anexa I. Actualizarea respectivei liste se realizează în limitele prevăzute la alineatul (1). Acolo unde actualizarea anexei I vizează produse cu dublă utilizare care sunt enumerate și în anexele IIa - IIg sau IV, anexele respective se modifică în mod corespunzător.

"

[AM 2]

3.  Se inserează următoarele articole:"

Articolul 23a

(1)  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 15 alineatul (3) se conferă pentru o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. ../… [prezentul regulament]Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la …(3). Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe, cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective, cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 3]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (1) sau la articolul 15 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare încetează delegarea de competență specificată în respectiva decizie. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

(5)  Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) sau cu articolul 15 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nu a fost exprimată nicio obiecție nici din partea Parlamentului European, nici a Consiliului în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 23b

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul pot formula obiecții la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 23a alineatul (5). În acest caz, Comisia abrogă fără întârziere actul, în urma notificării deciziei de a formula obiecții de către Parlamentul European sau Consiliu

"

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European,

Președintele

Pentru Consiliu,

Președintele

(1) Poziţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012.
(2) JO L 134, 29.5.2009, p. 1.
(3)* Data intrării în vigoare a regulamentului de modificare.


Nivelul minim de formare a navigatorilor ***I
PDF 275kWORD 43k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/106/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind nivelul minim de formare a navigatorilor (COM(2011)0555 – C7-0246/2011 – 2011/0239(COD))
P7_TA(2012)0384A7-0162/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0555),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0246/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 7 decembrie 2011(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 27 iunie 2012 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0162/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2012 în vederea adoptării Directivei 2012/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a navigatorilor

P7_TC1-COD(2011)0239


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2012/35/UE.)

(1) JO C 43, 15.2.2012, p. 69.


Protocol adiţional la Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri CE-Isreal şi privind un acord CE-Israel privind evaluarea conformităţii şi acceptării produselor industriale (ECA) ***
PDF 199kWORD 38k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui protocol la Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte, referitor la evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ECA) (12428/2012 – C7-0205/2012 – 2009/0155(NLE))
P7_TA(2012)0385A7-0289/2012

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12428/2012),

–  având în vedere Acordul euro-mediteranean de stabilire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte(1), care a intrat în vigoare la 20 noiembrie 1995,

–  având în vedere proiectul de protocol la Acordul euro-mediteranean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Statul Israel, pe de altă parte, privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ECA) (05212/2010),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) și articolul 218 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0205/2012),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000129/2012, adresată de Comisia pentru comerț internațional și Comisia pentru afaceri externe, prin care se solicita Comisiei să definească sfera de aplicare a competenței teritoriale a Autorității israeliene responsabile;

–  având în vedere răspunsurile la întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresate de Comisarul pentru comerț Karel De Gucht în ședința plenară din 3 iulie 2012, în care Comisia a clarificat toate chestiunile care preocupau Comisiile INTA și AFET;

–  având în vedere articolul 81 și articolul 90 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A7–0289/2012),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  invită Comisia să informeze periodic Parlamentul cu privire la orice progrese înregistrate în implementarea protocolului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Statului Israel.

(1) JO L 147, 21.6.2000, p. 3.


Viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării
PDF 254kWORD 117k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la o agendă a schimbării: viitorul politicii UE în domeniul dezvoltării (2012/2002(INI))
P7_TA(2012)0386A7-0234/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2011 intitulată „Creșterea impactului politicii UE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării” (COM(2011)0637 – SEC(2011)1172 – SEC(2011)1173),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind „Creșterea impactului politicii de dezvoltare a UE: o agendă a schimbării”(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2011 intitulată „Abordarea viitoare a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe” (COM(2011)0638),

–  având în vedere concluziile Consiliului cu privire la „Abordarea viitoare a sprijinului bugetar al UE destinat țărilor terțe”(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului cu privire la „Coerența politicilor în favoarea dezvoltării”(3),

–  având în vedere Comunicarea Comună din 12 decembrie 2011 intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene - către o abordare mai eficientă” (COM(2011)0886),

–  având în vedere declarația comună din 20 decembrie 2005 a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei privind Politica de dezvoltare a Uniunii Europene: „Consensul european”(4),

–  având în vedere Declarația de la Paris din 2 martie 2005 privind eficiența ajutorului pentru dezvoltare: asimilare, armonizare, coordonare, rezultate și responsabilitate reciprocă„(5),

–  având în vedere Programul de acțiune de la Accra din 4 septembrie 2008(6),

–  având în vedere Parteneriatul de la Busan pentru cooperarea eficientă pentru dezvoltare din 1 decembrie 2011(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 februarie 2007 cu privire la un „Cod de conduită al UE în materie de diviziune a muncii în cadrul politicii de dezvoltare” (COM(2007)0072),

–  având în vedere propunerea Comisiei pentru o Directivă a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe tranzacțiile financiare și de modificare a Directivei 2008/7/CE (COM(2011)0594),

–  având în vedere toate angajamentele adoptate de comunitatea internațională în materie de dezvoltare și de cooperare în cadrul Organizației Națiunilor Unite și a altor organizații internaționale competente la care au aderat Uniunea și statele membre,

–  având în vedere rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la „Progresele realizate în vederea atingerii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului: revizuire intermediară în vederea pregătirii pentru reuniunea la nivel înalt a ONU din septembrie 2010”(8),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2011 referitoare la „Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare: lecții învățate și perspective de viitor”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la creșterea impactului politicii de dezvoltare a UE(10),

–  având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la un cadru de politică al UE în vederea sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare în eforturile acestora de a răspunde provocărilor pe care le ridică securitatea alimentară(11),

–  având în vedere rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la al patrulea Forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului(12),

–  având în vedere evaluarea CAD inter pares privind politicile și programele Uniunii Europene în materie de cooperare pentru dezvoltare, publicată la 24 aprilie 2012 de către Comitetul de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul sprijinului bugetar al UE acordat țărilor în curs de dezvoltare(14),

–  având în vedere avizul din 16 februarie 2012 al Comitetului Regiunilor(15),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0234/2012),

A.  întrucât, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, reducerea sărăciei, și, pe termen lung, eradicarea acesteia, constituie obiectivul primordial al politicii în domeniul dezvoltării a Uniunii Europene,

B.  întrucât Consensul european privind dezvoltarea, semnat de Comisie, Consiliu și Parlamentul European constituie un acquis comunitar; reamintind importanța și impactul acestui document care a consacrat foaia de parcurs europeană în materie de dezvoltare, precum și acquis-ul comunitar și orientările corespunzătoare,

C.  întrucât 2015 este data limită pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;

D.  întrucât agenda schimbării va trebui să ofere răspunsuri unei lumi care s-a schimbat în mod fundamental și în care diferența dintre bogați și săraci din toate țările continuă să crească, în special în țările în curs de dezvoltare,

E.  întrucât globalizarea, deși este o sursă importantă de bogăție, în special în țările cu venituri medii, nu a contribuit în mod suficient la reducerea precarității și a sărăciei, lucru demonstrat în mod clar de creșterea numărului absolut al persoanelor care suferă din cauza foametei și a malnutriției în lume, inclusiv în multe țări cu venituri medii;

F.  întrucât, în cadrul Comunicării Comisiei, drepturile omului și buna guvernanță rămân condiții indispensabile dezvoltării; întrucât acestea includ necesitatea de a găsi măsuri și condiții potrivite pentru situația din fiecare țară, iar forma și nivelul cooperării pentru dezvoltare vor fi concepute pentru a fi adaptate fiecărei situații specifice din țara parteneră, inclusiv capacitatea acesteia de a realiza reforme;

G.  întrucât cooperarea pentru dezvoltare constă în promovarea dezvoltării umane și a realizării ființei umane în toate dimensiunile sale, inclusiv dimensiunea culturală;

H.  întrucât intensificarea sinergiilor și articularea strategică dintre ajutorul umanitar și cel pentru dezvoltare reprezintă o condiție necesară pentru dezvoltarea rezistenței și inițierea unui proces de dezvoltare durabilă în țările fragile sau în tranziție, ale căror populații se numără printre cele mai sărace și vulnerabile;

I.  întrucât, conform articolului 2 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, unul dintre obiectivele Uniunii este încurajarea unei economii sociale și de piață durabile, iar această abordare se aplică și politicii de vecinătate;

J.  întrucât, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, punerea în aplicare a politicii în domeniul dezvoltării trebuie să fie coerentă și măsurile menite să încurajeze creșterea economică în țările în curs de dezvoltare trebuie să contribuie, în primul rând, la combaterea sărăciei și excluderii, în special prin accesul la educație și la îngrijiri medicale;

K.  întrucât trebuie respinsă orice încercare de extindere a definiției AOD care să includă „întreaga Uniune” și abordări „AOD+” recent propuse de Comisie, precum și elemente care nu țin de ajutor, precum fluxuri financiare, cheltuieli militare, anularea datoriei, în special a datoriilor de export și banii cheltuiți în Europa pentru studenți și refugiați;

L.  întrucât se reamintește voința Comisiei de a stabili un termen pentru AOD în favoarea țărilor cu venituri medii în cadrul diferențierii prevăzute de agenda pentru schimbare;

M.  întrucât obiectivul programului pentru schimbare propus de Comisie era consolidarea impactului politicii de dezvoltare actuală, realizarea strategiei Europa 2020 și a altor interese ale Uniunii Europene în domeniul acțiunii externe a Uniunii trebuie concepută în concordanță cu obiectivele politicii sale de dezvoltare;

N.  întrucât există un deficit democratic al structurilor de luare a deciziilor la scară internațională – în special G20 – bazate pe un tip de guvernanță care exclude cele mai sărace țări în curs de dezvoltare;

O.  având în vedere analiza Comisiei privind deficiențele actuale ale politicii de dezvoltare (fragmentarea ajutorului și duplicarea, având în vedere că distribuirea activității între donatori este departe de a fi optimă);

P.  întrucât noua agendă prevede un număr limitat de priorități mai bine orientate către abordarea noilor provocări, în special impactul crizei financiare, schimbările climatice, problemele energetice, crizele alimentare repetate,

1.  consideră că programul pentru schimbare inovează privilegiind, printre altele, utilizarea sprijinului bugetar, a combinației de subvenții și împrumuturi, precum și promovarea sectorului privat; consideră că utilizarea acestor mecanisme ar trebui să contribuie, în primul rând, la scoaterea din sărăcia extremă și din dependența de ajutoare a cetățenilor din țările în curs de dezvoltare și la diseminarea și aplicarea principiilor de bună guvernanță administrativă și fiscală;

2.  felicită Consiliul pentru faptul că a ținut seama, în concluziile sale din 14 mai 2012, atât de principiile esențiale care stau la baza cooperării pentru dezvoltare ale UE, cât și de o serie de poziții formulate de Parlament în rezoluțiile sale recente în materie de cooperare pentru dezvoltare;

3.  regretă lipsa dialogului politic între actori instituționali, ceea ce dăunează în special coerenței politicilor de dezvoltare (CPD); regretă, în acest context, faptul că comunicarea Comisiei nu a inclus propuneri de punere în aplicare a coerenței politicii de dezvoltare prin corelarea ajutorului pentru dezvoltare cu alte domenii de politică UE, și anume, politica comercială, politica agricolă și politica în domeniul pescuitului; în acest sens, este de acord cu observația Consiliului, și anume, „o colaborare strânsă între Serviciul European de Acțiune Externă și Comisia Europeană este necesară pentru a asigura o coerență sporită între acțiunea externă a UE și CPD”;

4.  constată că mecanismul combinat, în forma sa actuală, vizează îmbinarea subvențiilor publice cu împrumuturi din partea instituțiilor financiare și cu alte mecanisme de împărțire a riscurilor, pe fondul constrângerilor bugetare pentru dezvoltare impuse de criza financiară; prin urmare, solicită Comisiei să prezinte informații clare privind modul în care acest mecanism contribuie la atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare bazate pe criteriile AOD și cum va putea fi exercitată puterea de control a Parlamentului;

5.  ia act de intenția Comisiei de a promova „o creștere incluzivă și durabilă pentru dezvoltarea umană”, dar regretă că documentul nu include referințe la necesitatea promovării unei distribuții mai echitabile; subliniază că, din punct de vedere al dezvoltării, acest instrument nou nu ar trebui să aibă alt obiectiv decât reducerea sărăciei și lupta împotriva inegalității; avertizează cu privire la faptul că o atenție exclusivă acordată creșterii economice și un exces de încredere în efectele redistribuției automate a dezvoltării sectorului privat riscă să determine o creștere dezechilibrată și neincluzivă, fără un impact concret asupra reducerii sărăciei; solicită UE să își revizuiască aceste politici în favoarea politicilor de dezvoltare sustenabilă, inclusiv comerțul, redistribuirea bogăției și justiție socială, în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă ale întregii populații, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale;

6.  consideră că, din punct de vedere financiar, normativ, administrativ și social, înființarea de microîntreprinderi și IMM-uri în țările în curs de dezvoltare pentru a stimula antreprenoriatul și dezvoltarea sectorului privat este esențială pentru crearea unor medii de afaceri favorabile în astfel de țări; consideră că UE ar trebui să se concentreze asupra reducerii sarcinilor normative excesive pentru IMM-uri și microîntreprinderi, iar în acest context ar trebui să încurajeze și să faciliteze accesul la microcredite și microfinanțare;

7.  consideră că agenda schimbării ar trebui să determine o adevărată reorientare politică prin concentrarea asupra respectării drepturilor individuale și colective ale populației din țările în curs de dezvoltare, așa cum se prevede în Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale sau Declarația privind dreptul la dezvoltare, precum și tratatele referitoare la protecția mediului;

8.  consideră că sistemele bazate pe drepturi de proprietate asupra terenurilor în țările în curs de dezvoltare sunt esențiale pentru eradicarea sărăciei și pentru crearea unei societăți echitabile și incluzive; în acest sens, unul dintre obiectivele agendei pentru schimbare ar trebui să fie asigurarea faptului că astfel de sisteme sunt în vigoare în țările în curs de dezvoltare și că sunt monitorizate corespunzător;

9.  reafirmă, în acest context, angajamentul pentru incluziunea socială, precum și decizia de a aloca cel puțin 20 % din ajutorul Uniunii în ansamblu serviciilor sociale de bază, așa cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite în Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM);

10.  constată că aproximativ 82 % dintre persoanele cu handicap din țările în curs de dezvoltare trăiesc sub pragul sărăciei; prin urmare, consideră că este esențial ca agenda pentru schimbare să aplice articolul 32 din Convenția ONU referitoare la drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), deja semnată de UE, care recunoaște nevoia unei cooperări internaționale accesibile și incluzive pentru persoanele cu handicap;

11.  invită reprezentanți din parlamentele naționale ale statelor membre ale UE să organizeze întâlniri anuale structurate împreună cu Parlamentul European pentru garantarea coerenței în cheltuirea ajutorului pentru dezvoltare și pentru consolidarea coerenței politicii de dezvoltare;

12.  ia act de faptul că Comisia situează sărăcia în centrul noii sale politici de „diferențiere”; constată, în același timp, că 70 % din persoanele ale căror venituri se află sub pragul sărăciei trăiesc în țări cu venituri medii, mulți dintre acestea rămânând fragile și vulnerabile, în special statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), și regretă, prin urmare, faptul că săracii sunt privați, în aceste țări, de accesul la educație, la îngrijiri medicale și de alte beneficii aferente creșterii economice pe plan intern, o situație pentru care aceste state poartă răspunderea; solicită Comisiei să stabilească, pentru aplicarea conceptului de diferențiere, criterii de vulnerabilitate în programarea comună a orientărilor privind noul ICD și cel de-al 11-lea FED, aflate în prezent în discuție, și să ia în considerare realitatea sărăciei, a dezvoltării umane și a inegalităților existente într-o țară, nu doar VNB la nivel național;

13.  solicită Comisiei și SEAE să își respecte angajamentul pentru o „abordare bazată pe drepturile omului” în cadrul întregului proces de cooperare pentru dezvoltare;

14.  subliniază responsabilitatea tuturor actorilor statali și nestatali de orientare a strategiei lor asupra eliminării sărăciei; subliniază, pe de o parte, responsabilitatea UE de respectare a obiectivului său de 0,7 % până în 2015 și, pe de altă parte, natura indispensabilă a luptei împotriva sărăciei în țările emergente prin mijloace bazate pe solidaritatea lor internă; în acest sens, salută concluziile Consiliului care îndeamnă Uniunea să „continue dialogul politic cu țările cele mai avansate din punctul de vedere al reducerii sărăciei și al luptei împotriva inegalităților”;

15.  subliniază importanța solidarității între generații; în acest sens, invită Comisia să adopte integrarea temei familiei ca principiu de orientare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale UE;

16.  solicită continuarea dezvoltării unei corelări clare între ajutorul în caz de urgență, reabilitare și dezvoltare, având în vedere în special criza continuă a nutriției, subliniind nevoia de asistență eficientă și susținută prin îmbinarea parteneriatelor public-private și a responsabilității sociale a întreprinderilor; reiterează solicitarea Parlamentului European și a Consiliului adresată Comisiei de a asigura o strategie mai clară și mai bine orientată asupra nutriției, de abordare a guvernanței în materie de securitate alimentară și reducere a volatilității prețurilor la alimente până la sfârșitul anului 2012;

17.  consideră că abordarea problemei malnutriției este esențială, având în vedere că aceasta continuă să reprezinte o povară semnificativă asupra sănătății publice în țările în curs de dezvoltare; în acest sens, solicită investiții specifice în materie de alimente, sănătate și nutriție, recunoscând că îmbunătățirea nutriției pentru mame și copii este esențială pentru eradicarea sărăciei și realizarea unei creșteri sustenabile;

18.  consideră că țările cu venituri medii trebuie să consacre o parte din ce în ce mai mare din veniturile lor în scopuri sociale, în special prin dezvoltarea unor sisteme de impozitare și a altor sisteme de redistribuție internă și de protecție socială, permițând, în acest fel, UE să reducă treptat programele sale de dezvoltare aflate încă în desfășurare, în beneficiul țărilor celor mai sărace, menținând totuși un parteneriat strâns cu țările cu venituri medii, în special în domeniul politicilor sociale;

19.  aprobă conceptul de diferențiere; cu toate acestea, invită Comisia să negocieze o foaie de parcurs în vederea reducerii treptate a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) în ceea ce privește țările cu venituri medii și să le implice treptat pe acestea în aranjamente de cooperare triunghiulară Nord-Sud-Sud; de asemenea, solicită ca această reducere progresivă să se realizeze întotdeauna ținând seama de principiul caracterului previzibil al ajutorului; în plus, solicită UE să ia în considerare mijloace de cooperare directă cu grupurile regionale afectate de sărăcie din țările cu venituri medii;

20.  consideră că se impune evaluarea nevoii de organizare a unei conferințe internaționale cu participarea țărilor BRICS cu privire la viitoarea finanțare a ODM, pe de o parte, și la promovarea cooperărilor triunghiulare care implică un donator din nord, o țară emergentă și o țară în curs de dezvoltare, pe de altă parte; subliniază că „eficacitatea dezvoltării” este un concept util nu doar pentru măsurarea coerenței politicii de dezvoltare (CPD), ci oferă și o oportunitate de intensificare a dialogului cu țările BRICS, întrucât acesta este conceptul preferat de donatorii din țările emergente în cadrul cooperării pentru dezvoltare;

21.  salută relevanța specială atribuită drepturilor omului, democrației și statului de drept în cadrul Agendei pentru schimbare; îndeamnă UE să depună eforturi suplimentare pentru integrarea mai eficientă a drepturilor omului și democrației în cooperarea pentru dezvoltare și să se asigure că programele de dezvoltare ale UE contribuie la îndeplinirea obligațiilor internaționale de respectare a drepturilor omului de către țările partenere;

22.  sprijină intenția Comisiei de a acorda sprijin bugetar țărilor partenere de îndată ce acestea se angajează, în cadrul unui dialog politic, să-și reconcentreze prioritățile bugetare asupra obiectivelor de dezvoltare a sectoarelor sociale de bază; consideră că sprijinul bugetar ar trebui să fie mai strâns legat de situația drepturilor omului și de situația guvernanței din țările beneficiare; reiterează solicitarea sa de instituire a unor criterii mai detaliate în acest sens pentru acordarea sprijinului bugetar;

23.  deși recunoaște legătura dintre dezvoltare și securitate, este convins că bugetul UE pentru dezvoltare ar trebui să rămână separat de finanțarea chestiunilor în materie de securitate militară, care intră în sfera afacerilor interne;

24.  solicită Comisiei să clarifice legătura dintre dezvoltare și migrație; insistă asupra faptului că bugetele pentru dezvoltare în acest domeniu ar trebui să sprijine obiectivul unui plan integrat de dezvoltare regională în domeniile principale legate de imigrație, precum crearea de locuri de muncă, instalarea infrastructurii pentru apă potabilă, electricitate, centre sanitare, școli etc.;

25.  consideră că noua strategie în materie de drepturile omului – care vizează atât drepturile economice, sociale și culturale, cât și cele deja prevăzute în Convenția Universală privind Drepturile Omului – trebuie să aibă un impact asupra modalităților de sprijin bugetar; se declară în favoarea unei condiționări pozitive și echilibrate în acest domeniu, bazată pe o abordare dinamică – care să asigure acquis-ul dobândit după anii de parteneriat - și care trebuie să se deruleze în cadrul unui parteneriat bazat pe un dialog politic referitor la utilizarea diferitelor modalități de punere în aplicare a sprijinului financiar al UE;

26.  invită Comisia, Consiliul European și statele membre să acorde o atenție deosebită drepturilor minorităților și insistă asupra integrării drepturilor omului și clauzelor de nediscriminare care nu sunt negociabile în programele de dezvoltare în ceea ce privește, printre altele, discriminarea bazată pe gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, orientare sexuală și discriminarea persoanelor cu HIV/SIDA;

27.  se alătură solicitării Consiliului cu privire la adoptarea unei abordări a dezvoltării bazate pe drepturi, prin care UE recunoaște în special dreptul de acces universal și fără discriminare la serviciile de bază, participarea la procesele politice democratice, transparență și responsabilizare, justiție și statul de drept, cu accent pe grupurile sărace și vulnerabile;

28.  regretă, cu toate acestea, faptul că în comunicarea Comisiei drepturile omului figurează doar ca o condiționare mai amplă a bunei guvernanțe, ceea ce pare a avea doar o valoare instrumentală pentru dezvoltare; subliniază că o abordare bazată pe drepturile omului nu poate fi limitată la condiționare și este necesară o înțelegere integrată a drepturilor omului, prin care se acordă aceeași atenție drepturilor civile, culturale, economice, politice și sociale, iar dezvoltarea este înțeleasă în primul rând ca dezvoltare umană;

29.  reamintește, în acest context, importanța recunoașterii de către UE a dreptului la dezvoltare al țărilor partenere și obligațiile care decurg din acest drept pentru țările donatoare;

30.  în concordanță cu programul de acțiune adoptat la Conferința internațională privind populația și dezvoltarea (ICPD) desfășurată la Cairo în 1994, solicită Comisiei să sprijine în continuare o abordare bazată pe drepturi pentru agenda privind populația și dezvoltarea, în special prin colaborarea cu CSO și agențiile ONU, precum UNFPA;

31.  încurajează Consiliul să adopte măsuri în urma propunerii Comisiei pentru o taxă pe tranzacțiile financiare bine concepută și eficientă, care ar trebui să colecteze venituri pentru îndeplinirea priorităților de dezvoltare globală incluzivă;

32.  reamintește cu fermitate Comisiei și statelor membre că AOD trebuie să rămână coloana vertebrală a politicii europene de cooperare pentru dezvoltare, urmărind eradicarea sărăciei; prin urmare, subliniază că, dacă sursele inovatoare de finanțare vor fi încurajate pe scară largă, acestea trebuie să vină în completarea AOD și să fie utilizate în cadrul unui demers care vizează persoanele sărace; ele nu pot fi utilizate, în niciun caz, pentru a înlocui AOD;

33.  consideră că impunerea unor condiții pentru utilizarea anumitor modalități de plată a AOD și de sprijin bugetar ar trebui corelată cu instituții operaționale solide și un control democratic al bugetelor de către parlamente, curți de conturi, societatea civilă, precum și autoritățile regionale și locale în țările beneficiare și cu garanții din partea UE privind continuitatea și caracterul previzibil al ajutorului din partea Uniunii; salută includerea de către Consiliu a acestor recomandări în concluziile sale; insistă asupra necesității de continuare și generalizare a sistemului „contractelor ODM”;

34.  consideră că publicarea AOD oficial nu reflectă suficient mijloacele cu adevărat disponibile în acest sens;

35.  subliniază necesitatea de a intensifica dialogul politic, în special între cele trei instituții ale UE, pentru a consolida nivelul consensului și angajamentului existent în momentul adoptării „Consensului european pentru dezvoltare” în 2005, care ar trebui să rămână cadrul doctrinal pentru coerența politicii de dezvoltare (CPD); consideră deci că noul program poate fi un instrument compatibil cu „consensul”, contribuind la eficientizarea politicii de dezvoltare în serviciul obiectivului primordial al cooperării pentru dezvoltare al UE, și anume, eradicarea sărăciei – în special eforturile vizând realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și rolul sănătății în educație – în contextul dezvoltării durabile;

36.  dorește menținerea consensului tuturor actorilor instituționali ai UE în cooperarea pentru dezvoltare, astfel cum s-a stabilit la 20 decembrie 2005, și invită, în acest spirit, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate să semneze Consensul european pentru dezvoltare, având în vedere că Serviciul European de Acțiune Externă pe care îl conduce își asumă responsabilități importante în materie de programare;

37.  consideră că Uniunea ar trebui să-și asume pe deplin responsabilitatea pe care o are în calitate de cel mai mare donator mondial al asistenței pentru dezvoltare și să valorifice și să-și folosească mai bine potențialul său politic și să-și consolideze poziția sa de lider la nivel internațional în ceea ce privește aspectele legate de dezvoltare, în special prin diseminarea principiilor de bună guvernanță și formare a actorilor locali, utilizând în mod ferm competența acordată acesteia în temeiul articolului 201 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de a lua orice inițiativă utilă în vederea promovării coordonării politicilor în materie de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii și ale statelor membre, precum și a sincronizării programelor lor de ajutor;

38.  regretă faptul că Comisia a solicitat doar Consiliului aprobarea agendei pentru schimbare, în pofida faptului că, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, controlul democratic trebuie aplicat integral în domeniul aplicării politicii de dezvoltare; subliniază că pentru a deveni operațională, orice modificare a priorităților geografice, tematice și sectoriale ale cooperării Uniunii trebuie să facă obiectul codeciziei de către Parlament și Consiliu în cadrul instrumentelor pentru finanțare a cooperării pentru dezvoltare, pentru care se aplică procedura legislativă ordinară;

39.  salută orientarea asupra unei mai strânse coordonări între statele membre prin elaborarea programării comune, contracte individuale UE pentru sprijin bugetar și cadre comune UE pentru evaluarea și comunicarea rezultatelor și pentru condiționarea referitoare la drepturile omului;

40.  consideră că menținerea unor niveluri ridicate de finanțare pentru dezvoltarea educației este esențială deoarece promovează sensibilizarea publică necesară cu privire la chestiuni legate de dezvoltare;

41.  salută intenția Comisiei, conform căreia „UE ar trebui să depună eforturi pentru a sprijini țările care se confruntă cu situații de fragilitate”; constată, cu toate acestea, că o relație bilaterală ar putea să nu fie suficientă pentru a proceda astfel, având în vedere noul cadru bugetar și faptul că țările în astfel de situații de multe ori nu dispun de un guvern funcțional sau de un sistem juridic; prin urmare, solicită UE să colaboreze cu țările terțe dintr-o anumită regiune pentru a sprijini dezvoltarea și funcționarea instituțiilor, statul de drept și sistemele judiciare din țara parteneră;

42.  solicită Comisiei să elaboreze instrumentele necesare pentru a garanta o articulare strategică între ajutor umanitar și dezvoltare în situațiile de fragilitate, criză și post criză, în vederea consolidării rezistenței populațiilor și țărilor în cauză;

43.  reamintește că, în ceea ce privește propunerea pentru al 11-lea FED, orice orientare politică nouă ca urmare a adoptării agendei pentru schimbare trebuie să fie compatibilă cu spiritul și litera Acordului de la Cotonou;

44.  consideră că trebuie definite avantajele comparative ale politicii de cooperare pentru dezvoltare ale UE și invită în acest sens Comisia, cu sprijinul OCDE, să definească o metodologie care să-i permită să aprecieze impactul politicii și să o compare cu cel al politicii altor actori, în special cu așa-numitele economii „emergente”;

45.  reamintește imperativul unui demers coerent al celor 28 de actori deja reuniți prin Consens și insistă asupra unei interpretări comune a situației și a unei percepții comune a mizelor strategice;

46.  solicită crearea unei celule de gândire independente, atașată administrativ Comisiei, având ca obiectiv dezvoltarea capacității de analiză și de consultanță a tuturor actorilor europeni ai cooperării, cu scopul de a asigura valoarea adăugată a unei politici bine coordonate și coerente;

47.  sprijină Comisia în intenția sa de a concentra activitățile realizate de UE în fiecare țară parteneră asupra unui număr limitat de sectoare prioritare, însă reamintește că, pentru a obține cele mai bune rezultate, trebuie identificate acele priorități în cadrul parteneriatului, respectând pe deplin proprietatea și prioritățile partenerului;

48.  sprijină notificarea adresată de Consiliu referitoare la „obligația prevăzută de tratat de a ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în cadrul politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare și a de a urmări aceste obiective în cadrul general al acțiunii externe a Uniunii”;

49.  insistă asupra caracterului esențial al promovării și apărării bunei guvernanțe; în acest sens, solicită Comisiei să sprijine programele de formare a profesioniștilor în drept și programele de modernizare a legislațiilor, în special a celor referitoare la folosirea terenurilor;

50.  este de părere că dezvoltarea durabilă implică o colectare eficientă a impozitelor interne, dezvăluirea automată a profitului și plății impozitelor de către corporațiile transfrontaliere în fiecare țară în curs de dezvoltare în care operează, precum și lupta împotriva abuzurilor și paradisurilor fiscale, evaziunii fiscale și scurgerilor ilicite de capital; în acest sens, salută proiectul legislativ al UE privind raportarea în funcție de țară și de proiect, ceea ce ar trebui inclus în agenda pentru schimbare din politica UE;

51.  consideră că ajutorul UE pentru comerț și instrumentele de facilitare a comerțului, care vizează în prezent doar sectoarele de export, trebuie să se modifice pentru a facilita comerțul pentru piețele locale și regionale;

52.  reamintește faptul că o societate civilă activă și incluzivă este cel mai bun garant, atât în țările din nord, cât și în cele din sud, al unei bune guvernanțe democratice, al protecției grupurilor vulnerabile - în special persoanele cu handicap și minoritățile - al responsabilității sectorului privat, precum și al unei capacități mai bune de distribuție a beneficiilor aferente creșterii economice;

53.  regretă faptul că Comisia nu a accentuat suficient dimensiunea de gen a sărăciei; consideră că UE trebuie să investească în nevoile specifice ale femeilor și să elaboreze pachete legislative de protecție socială care să abordeze provocările cu care se confruntă femeile; subliniază că egalitatea de gen și emanciparea femeilor (GEWE) sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor internaționale de dezvoltare; subliniază faptul că emanciparea economică și politică a femeilor nu este doar un element motor pentru egalitatea de gen, ci și un instrument fundamental pentru realizarea creșterii economice globale în țările în curs de dezvoltare și reducerea sărăciei; îndeamnă Comisia să se asigure că egalitatea de șanse și emanciparea femeilor vor fi integrate în toate politicile și programele UE în materie de dezvoltare prin Planul de acțiune din 2010 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați;

54.  dorește ca agenda schimbării să specifice rolul societății civile și al autorităților regionale și locale ca actori cheie și independenți, nu doar pentru a servi la realizarea de programe sau proiecte de dezvoltare, ci și în calitate de actori de bază în cadrul procesului de elaborare a politicilor de dezvoltare bazate pe probe; subliniază importanța îmbunătățirii cooperării cu aceștia și solicită un dialog și consultări periodice cu aceștia în elaborarea politicilor; în această privință, subliniază importanța dialogului dintre UE și organizațiile societăți civile și autoritățile regionale și locale;

55.  solicită sporirea sensibilizării în noile state membre în ceea ce privește importanța ajutorului pentru dezvoltare;

56.  își exprimă speranța pentru o mai bună organizare tematică a cooperării pentru dezvoltare în cursul anului 2015, an crucial în care se impune o reflecție profundă, în special în ceea ce privește direcțiile ODM; dorește ca anul 2015 să fie consacrat de Comisie drept „anul european pentru dezvoltare”;

57.  subliniază că o mai bună înțelegere a impactului asupra dezvoltării a politicilor care nu privesc dezvoltarea este esențială pentru stabilirea și monitorizarea unui cadru de dezvoltare eficient; prin urmare, consideră că este esențial ca agenda pentru schimbare să promoveze coerența politicii de dezvoltare (CPD) bazate pe dovezi;

58.  solicită faptul ca orice sprijin acordat sectorului privat, din cadrul AOD, să se înscrie în cadrul planurilor și/sau strategiilor naționale ale țărilor partenere și să includă sumele alocate cu privire la dezvoltarea resurselor umane, munca decentă, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea unor servicii publice complete de calitate destinate populației; consideră că trebuie să se stabilească garanții pentru a se asigura că societățile private respectă drepturile omului, oferă locuri de muncă decente și își plătesc impozitele în țările în care operează;

59.  salută propunerile agendei pentru schimbare cu privire la eficacitatea ajutorului, având în vedere importanța acestuia pentru îmbunătățirea calității vieții, reducerea sărăciei în țările beneficiare și realizarea ODM și solicită acțiuni mai determinate din partea UE în această privință; subliniază importanța aplicării rapide a Parteneriatului de la Busan pentru dezvoltarea eficientă a cooperării; consideră că evoluția reușită de la conceptul de ajutor eficient la cooperare pentru dezvoltare eficientă necesită un angajament ferm din partea UE și a partenerilor săi internaționali; speră să se ajungă la un consens internațional rapid privind acordurile pentru parteneriatul global;

60.  consideră că anumite provocări noi, în special schimbările climatice și accesul universal la energie, nu sunt acoperite suficient de sectoarele de intervenție menționate în propunerea Comisiei;

61.  își reiterează solicitarea de a include în agenda pentru schimbare obligațiile și îndatoririle investitorilor străini care operează în țările în curs de dezvoltare de a respecta drepturile omului, standardele de mediu și pe cele profesionale de bază ale OIM; consideră că întreprinderile din UE ar trebui să își asume răspunderea juridică în țările lor de origine în cazul încălcării acestor obligații și îndatoriri de către filialele lor din străinătate și pentru entitățile pe care le controlează;

62.  solicită UE să recunoască dreptul țărilor în curs de dezvoltare de a reglementa investițiile, de a favoriza investitorii care sprijină strategia de dezvoltare a țării partenere și de a oferi tratament preferențial investitorilor locali și regionali, astfel încât să promoveze integrarea regională;

63.  regretă că agenda pentru schimbare nu a abordat problema arendării terenurilor în țările în curs de dezvoltare, ceea ce amenință securitatea alimentară locală; își exprimă profunda preocupare cu privire la fenomenul actual de achiziționare a terenurilor agricole de către investitori străini sprijiniți de guvern, unii din UE, ceea ce riscă să submineze politica UE de combatere a sărăciei;

64.  insistă asupra necesității de a ține seama de dimensiunea transversală a culturii și asupra necesității includerii sale în toate politicile externe ale UE în general și în politica de dezvoltare în special;

65.  consideră că Comisia ar trebui să păstreze monopolul asupra programării în domeniul politicii de dezvoltare și cooperare;

66.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, SEAE, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) reuniunea nr. 3166 a Consiliului Afaceri Externe, Bruxelles, 14 mai 2012
(2) reuniunea nr. 3166 a Consiliului Afaceri Externe, Bruxelles, 14 mai 2012
(3) reuniunea nr. 3166 a Consiliului Afaceri Externe, Bruxelles, 14 mai 2012
(4) JO C 46, 24.2.2006, p. 1.
(5) http://www.oecd.org/dataoecd/11/41/34428351.pdf
(6) http://www.oecd.org/dataoecd/11/41/34428351.pdf
(7) Declarația finală a celui de al patrulea forum la nivel înalt privind eficacitatea ajutorului, Busan, Republica Coreea, 29 noiembrie – 1 decembrie 2011.
(8) JO C 236 E, 12.8.2011, p. 48.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2011)0261.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2011)0320.
(11) Texte adoptate, P7_TA(2011)0410.
(12) Texte adoptate, P7_TA(2011)0460.
(13) http://www.oecd.org/dataoecd/61/46/50155818.pdf
(14) Texte adoptate, P7_TA(2011)0317.
(15) JO C 113, 18.4.2012, p. 52.


IMM-uri: competitivitate şi oportunităţi de afaceri
PDF 435kWORD 174k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile): competitivitate și oportunități de afaceri (2012/2042(INI))
P7_TA(2012)0387A7-0293/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Carta întreprinderilor mici și mijlocii, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la reuniunea sa de la Feira din 19-20 iunie 2000,

–  având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)(1),

–  avânt în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2011 intitulată „Politica industrială: creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 noiembrie 2011 intitulată „Întreprinderi mici într-o lume mare – un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale” (COM(2011)0702),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 23 noiembrie 2011 intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” (COM(2011)0803),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011 intitulată „Revizuirea ”Small Business Act„ pentru Europa” (COM(2011)0078),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – ”Împreună pentru o nouă creștere„ (COM(2011)0206),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020)(COM(2011)0834),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Politica industrială: Creșterea competitivității” (COM(2011)0642),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2011 referitoare la aspecte practice privind revizuirea instrumentelor UE pentru sprijinirea finanțării IMM-urilor în cadrul următoarei perioade de programare(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la revizuirea „Small Business Act”(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0293/2012),

A.  întrucât microîntreprinderile și IMM-urile suferă, în perioada de criză economică, din cauza unui acces dificil la finanțare, în special la credite mici, pentru a sprijini dezvoltarea lor;

B.  întrucât 25 % din IMM-urile din UE au fost active pe plan internațional în cadrul pieței unice, în timp ce doar 13 % au fost active pe plan internațional în exteriorul UE; întrucât numai 24 % dintre microîntreprinderi exportă bunuri sau servicii, comparativ cu 38 % dintre întreprinderile mici și 53 % dintre întreprinderile mijlocii;

C.  întrucât aproape o treime din sarcina administrativă aferentă legislației din UE rezultă în principal dintr-o punere în aplicare disproporționată și ineficientă la scară națională, ceea ce înseamnă că s-ar putea economisi până la 40 de miliarde de euro dacă statele membre ar transpune legislația UE în mod mai eficient(5);

D.  întrucât peste 96 % din IMM-urile din Uniunea Europeană au mai puțin de 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane de euro; întrucât capacitatea lor de a exporta bunuri și servicii în afara frontierelor naționale este limitată, în special din cauza costurilor fixe ridicate aferente comerțului internațional, a insecurității juridice și fragmentării din domeniul reglementării;

E.  întrucât 85 % din toate noile locuri de muncă din UE, în perioada 2002-2010, au fost create de către IMM-uri, în special de firmele noi; întrucât 32,5 milioane de oameni din UE sunt liber-profesioniști;

F.  întrucât industria joacă un rol-cheie în economia europeană și generează 25 % din locurile de muncă directe din sectorul privat din UE și reprezintă 80 % din cercetarea și dezvoltarea privată;

G.  întrucât crearea de locuri de muncă în industriile ecologice a fost pozitivă pe parcursul recesiunii în comparație cu numeroase alte sectoare și se preconizează să rămână în continuare puternică în următorii ani(6);

H.  întrucât internetul și tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) facilitează oportunitățile IMM-urilor de a vinde servicii oriunde pe glob și joacă un rol esențial în transformarea IMM-urilor în contribuabili mai puternici la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă;

I.  întrucât Comisia a estimat că politicile care promovează o tranziție către o economie ecologică, precum politicile privind utilizarea eficientă a resurselor, eficiența energetică și schimbările climatice, ar putea genera peste 9 milioane de locuri de muncă până în 2020, în special în sectorul IMM-urilor;

1. „Întreprinderi mici într-o lume mare”

1.  observă provocările comune în materie de structură și reglementare cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi accesul la finanțare, capitalul uman și resursele organizaționale; în acest sens, salută faptul că Comisia se străduiește să promoveze și să susțină activitățile economice ale IMM-urilor din cadrul pieței unice și al piețelor din țări terțe; subliniază că, în general, internaționalizarea IMM-urilor ar trebui considerată ca un proces; subliniază că, pentru a avea succes în extinderea activităților lor economice în afara UE, IMM-urile au nevoie de servicii de consiliere care să existe chiar la nivelul local al acestora, nu numai pe piețele terțe; subliniază faptul că această necesitate trebuie să fie reflectată în politicile de sprijin ale UE;

2.  subliniază faptul că IMM-urile sunt foarte variate; prin urmare, accentuează ideea că, atunci când concepe noi politici privind IMM-urile, Comisia ar trebui să aibă în vedere diferitele provocări întâmpinate de întreprinderi în funcție de mărimea lor și de sectorul în care își desfășoară activitatea;

3.  reamintește că IMM-urile obțin mai multe beneficii decât întreprinderile mari de pe urma internaționalizării prin expunerea la cele mai bune practici, printr-o mai bună absorbție a excedentului de producție, printr-o aprovizionare îmbunătățită cu factori de producție ca urmare a importurilor și, prin urmare, beneficiază de o competitivitate sporită, astfel încât IMM-urile exportatoare au în mod constant rezultate mai bune decât întreprinderile de același fel care nu realizează exporturi, fapt care generează creșteri mai ridicate ale bunăstării pentru întreaga economie și pentru consumatori;

4.  respinge ideea potrivit căreia protejarea IMM-urilor împotriva concurenței internaționale le-ar putea ajuta să crească și să dea rezultate mai bune pe scena internațională; consideră mai degrabă că UE ar trebui să sprijine o agendă pozitivă în favoarea IMM-urilor sale în cadrul negocierilor internaționale pentru a reduce, la nivel mondial și pe bază de reciprocitate, obstacolele care stau în calea intereselor IMM-urilor;

5.  consideră că protejarea eficientă a IMM-urilor de practicile comerciale neloiale ale statelor partenere ale UE este la fel de importantă ca sprijinirea IMM-urilor care doresc să se lanseze pe plan internațional; consideră că internaționalizarea și protecția sunt două fețe ale aceleiași monede în procesul de globalizare;

6.  subliniază că în comunicare ar fi trebuit să se evidențieze diferențele dintre sectoare, deoarece internaționalizarea IMM-urilor care furnizează servicii este complet diferită de cea a IMM-urilor implicate în producție; constată faptul că, adesea, un număr mare de IMM-uri din sectorul serviciilor, care reprezintă majoritatea IMM-urilor, nu sunt nevoite să atingă o dimensiune critică pentru a începe să exporte și ar avea de câștigat, în special de pe urma unor reglementări mai transparente și a unui acces mai deschis la TIC în țările vizate, în timp ce IMM-urile din industrie ar profita mai mult de condiții sporite în ceea ce privește logistica transporturilor și facilitarea schimburilor comerciale;

7.  constată că majoritatea politicilor publice care sprijină internaționalizarea IMM-urilor din UE se concentrează pe producție și, prin urmare, recomandă o ajustare a acestor politici pentru a se ține seama de diferitele nevoi ale IMM-urilor din sectorul serviciilor; recomandă, în mod deosebit, o redefinire a cerințelor privind dimensiunea minimă aplicabile programelor de sprijin pentru activitatea comercială a IMM-urilor, cerințe care s-au bazat în mod obișnuit pe modelul de export al IMM-urilor din industrie și în temeiul cărora întreprinderea poate să se extindă la nivel internațional după ce a atins o dimensiune critică;

8.  consideră că, deși în comunicare se încearcă abordarea dificultăților cu care se confruntă IMM-urile la identificarea oportunităților de afaceri în străinătate, nu se subliniază suficient faptul că punerea la dispoziția IMM-urilor de orientări, sugestii și stimulente în vederea internaționalizării reprezintă o modalitate dezirabilă de intervenție publică; consideră că UE, din nou împreună cu statele membre, ar trebui să sprijine și să promoveze în mod proactiv acordarea de stimulente pentru dezvoltarea IMM-urilor în sectoare strategice, adăugând valoare inițiativelor deja existente, mai ales în ceea ce privește activitățile de producție cu o valoare adăugată ridicată și avansate din punct de vedere tehnologic, care furnizează un avantaj comercial față de economiile emergente; subliniază, prin urmare, necesitatea de a identifica piețele de nișă promițătoare, necesitate care a început deja să fie integrată și în alte documente de politică ale UE, precum raportul grupului la nivel înalt cu privire la tehnologiile generice esențiale;

Informații pentru IMM-uri

9.  îndeamnă Comisia să lanseze cât mai curând posibil portalul multilingv online prevăzut în Comunicare, iar acesta să fie complet implementat și să funcționeze până la finele anului 2013 cel târziu; consideră că portalul ar trebui să recunoască varietatea imensă a IMM-urilor și a întrebărilor cu care se confruntă acestea, dar nu ar trebui să reprezinte o duplicare, ci mai degrabă o conexiune cu portalurile existente, ar trebui să fie ușor accesibil și ușor de folosit și nu ar trebui să cauzeze costuri suplimentare de căutare pentru IMM-uri; subliniază faptul că portalul ar trebui să aibă posibilitatea de a crește numărul de IMM-uri din UE care doresc să se angajeze în activități pe plan internațional;

10.  recomandă sporirea și eficientizarea asistenței oferite la nivelul UE și la nivel național și regional IMM-urilor în ceea ce privește accesul pe piața unică și pe piețele din țări terțe, în special în ceea ce privește aspecte legate de promovare și acces la informații, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, participare la licitațiile publice, TIC, standardizare și reglementare; este convins că RIE (Rețeaua întreprinderilor europene) reprezintă un instrument eficient pentru realizarea acestor obiective; este de părere că, pe baza unei evaluări detaliate, ar trebui implementat un nou model de guvernanță pentru RIE, cu scopul de a spori eficiența,d e a reduce poverile administrative și de gestionare și de a contribui la furnizarea de asistență personalizată; consideră că acest sprijin ar trebui să ajute întreprinderile în dobândirea competențelor necesare și în definirea strategiei de extindere pe piețele externe și ar trebui să promoveze cooperarea între societăți, favorizând armonizarea cererii cu oferta;

11.  este convins că RIE își va maximiza valoarea pentru IMM-urile din UE numai dacă funcționarea și guvernanța organizațiilor sale constituente sunt întărite și dacă există o informare pe scară mai largă cu privire la serviciile sale de asistență;

12.  invită statele membre să adopte o singură rețea unică de servicii de asistență privind exportul la nivel local și regional, care să fie gestionată în cooperare cu întreprinderile, camerele de comerț, universitățile și alte părți interesate, astfel încât IMM-urile să aibă un singur punct de contact ușor de identificat și să primească, în propria lor limbă și pentru utilizare imediată, consultanță personalizată și analize economice privind piețele externe, informații cu privire la asistență, oportunitățile de export, barierele comerciale (tarifare și netarifare), protecția investițiilor, dispozițiile în vigoare privind soluționarea litigiilor, formalitățile administrative și concurenții de pe piețele terțe; consideră că aceste servicii de asistență ar trebui să contribuie la schimbul de bune practici, conform Cartei europene pentru întreprinderi mici;

13.  recomandă ca mai multe informații să vizeze întreprinderile mici și microîntreprinderile, acestea fiind grupul de IMM-uri care este cel mai puțin activ pe plan internațional și cel mai puțin conștient de potențialul lor de export și de beneficiile pe care le-ar putea obține de pe urma internaționalizării;

Inventarierea serviciilor de asistență

14.  consideră că programele de asistență finanțate din resursele publice ar trebui oferite în forma cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, în special într-un moment în care economia UE încă își mai revine după cea mai gravă criză cu care s-a confruntat în ultimele decenii; subliniază, în această privință, faptul că, în ceea ce privește calitatea programelor, aceasta ar trebui să rămână cel puțin la același nivel;

15.  susține propunerea de a supune un număr mare de sisteme de asistență locale, regionale, naționale și europene unui „exercițiu de inventariere”; consideră că acest exercițiu ar trebui să includă inițiativele din sectorul privat și cele locale care ajută IMM-urile să aibă acces la finanțare, în special inițiativele de facilitare a accesului microîntreprinderilor la credite, precum și o evaluare a eficienței schemelor de asistență existente la nivelul UE; consideră că inventarierea ar trebui derulată la intervale regulate și ar trebui să servească drept bază pentru un sistem de analiză comparativă și de clasificare; consideră că exercițiul inițial de inventariere ar trebui să servească drept bază pentru evaluarea eficacității sistemelor de asistență existente la nivelul UE; ia act de posibilitatea ca niciun exercițiu de inventariere să nu cuprindă toate inițiativele, în special dacă acestea sunt mici sau informale sau dacă din motive de cost și/sau practice acest lucru nu este viabil;

16.  așteaptă primele propuneri specifice până la finele anului 2012, în vederea sistematizării și coordonării sistemelor de asistență existente la nivelul UE pentru a le face eficiente și sensibile la nevoile IMM-urilor din UE; consideră că acțiunea UE trebuie să evite duplicarea sau dezvoltarea de structuri paralele și să demonstreze o valoare adăugată europeană clară; consideră că structurile de asistență naționale existente ar trebui respectate în virtutea principiului subsidiarității; consideră că servirea IMM-urilor unice din UE trebuie să se axeze pe organizația identificată ca fiind cel mai aproape de nevoile individuale ale întreprinderii lor; solicită Comisiei să informeze periodic comisiile competente ale Parlamentului European cu privire la progresul exercițiului în desfășurare;

17.  subliniază faptul că este obligatoriu ca noile activități ale UE, cum ar fi cea menționată, să fi demonstrat o valoare adăugată cu privire la instrumentele existente; consideră că se poate găsi o astfel de valoare adăugată acolo unde există o deficiență din punct de vedere geografic sau de fond a pieței („lacune”) sau acolo unde este necesară o mai bună reprezentare a intereselor politicii comerciale a UE sau intensificarea eforturilor de colectare de informații pentru o bază de date referitoare la accesul la piață.

18.  subliniază necesitatea ca IMM-urile să participe la revizuirea cadrului de sprijin actual; solicită IMM-urilor, precum și RIE și organizațiilor de afaceri europene să se implice strâns în punerea în aplicare a revizuirii;

19.  insistă asupra faptului ca instrumentele disponibile actualmente tuturor întreprinderilor europene în momentul în care acestea realizează exporturi, precum baza de date privind accesul pe piață și centrul de asistență pentru exportatori, să fie adaptate pentru a satisface nevoile IMM-urilor; apreciază deschiderea unui serviciu de asistență în materie de instrumente de protecție comercială pentru IMM-uri care să aparțină unor mecanisme de apărare comercială (Biroul de asistență pentru IMM-uri privind IPC); recomandă coordonarea mai eficientă între diferitele structuri de sprijin pentru IMM-urile europene din țările terțe;

20.  consideră că, dacă în urma inventarierii rezultă că este necesar și fezabil, prin intermediul politicii comerciale comune a UE sau prin intermediul altor instrumente specifice ale UE, ar trebui concepute și implementate soluții practice și rentabile pentru a ajuta IMM-urile să depășească lipsa de capital circulant, în special de capital pentru investițiile inițiale necesare și pentru a începe finanțarea exporturilor;

21.  consideră că, pe lângă utilizarea eficientă a structurilor naționale existente, inițiativele UE sunt necesare pe piețele terțe, unde s-a demonstrat că există valoare adăugată; încurajează cooperarea între experții din domeniul public și privat, inclusiv echipele europene însărcinate cu accesul la piețe; este de acord că IMM-urile din unele state membre mai mici și mai noi sunt dezavantajate, deoarece le lipsesc reprezentarea diplomatică, partenerii experimentați sau ambele, pe unele dintre piețele terțe; subliniază, cu toate acestea, că inițiativele UE nu trebuie să afecteze concurența între întreprinderile individuale din diferite state membre pe piețele terțe;

22.  subliniază faptul că internaționalizarea IMM-urilor este un proces și, pentru a fi o reușită, sunt necesare măsuri de sprijin pentru IMM-uri și la nivel local, nu numai pe piețele terțe; recunoaște că, pe piețele terțe, eforturile comune la nivelul UE privind activitățile de lobby, politica comercială și accesul pe piață, precum și programele complementare destinate abordării disfuncționalităților pieței, pot adăuga o valoare substanțială acestui proces;

23.  solicită Comisiei, pentru a evita orice suprapunere, să creeze structuri noi numai după efectuarea unei reexaminări a finanțării, a unui inventar al serviciilor de consultanță disponibile în statele membre și a unei analize corespunzătoare a eficienței acestora, precum și a oricărei necesități demonstrate de creare de noi structuri;

Promovarea grupurilor și rețelelor la nivelul UE

24.  susține sugestia Comisiei de îmbunătățire a cooperării între diferitele asociații de întreprinderi, camere de comerț și alți actori activi pe piața unică și din statele terțe, cu scopul de a facilita parteneriatele de afaceri și de a promova grupurile și accesul pe noi piețe, încurajând procesul de internaționalizare începând de la nivelul de întreprindere la nivelul de rețea sau de filiere multilocalizate, în vederea promovării proiectelor de internaționalizare mai complexe și pe termen mai lung și care să implice o multitudine de întreprinderi și de alte organizații și instituții publice de asistență;

25.  subliniază importanța teritoriului pe care își desfășoară IMM-urile și invită Comisia și statele membre să coopereze permanent cu autoritățile locale, în vederea valorizării relaționării;

26.  consideră că înființarea de întreprinderi comune sau de alte tipuri de asocieri economice între sau cu IMM-urile ar trebui promovată ca strategie de pătrundere pe piețele noi, de dezvoltare de proiecte de investiții directe pe piața unică și în țările terțe și de participare la licitații; îndeamnă Comisia să mobilizeze resurse în vederea promovării unei astfel de cooperări transnaționale;

27.  observă că grupurile și rețelele pot fi adesea create atât virtual, cât și fizic; încurajează statele membre să promoveze instrumentele și resursele necesare pentru a facilita grupurile și rețelele virtuale;

28.  încurajează statele membre să susțină în mod activ rolul Comisiei din cadrul forumurilor și al conferințelor internaționale de stimulare a accesului IMM-urilor pe piețe din țări terțe;

Măsuri viitoare

29.  recomandă Comisiei să analizeze toate dimensiunile privitoare la internaționalizare, și anume importul și exportul, inclusiv diversele forme de parteneriate și de colaborare economice; constată că în Comunicare nu se pune un accent suficient pe această a doua dimensiune;

30.  solicită o mai mare integrare a politicilor UE în favoarea IMM-urilor, în special cu privire la inovare, creștere, internaționalizare, productivitate, controlul costurilor și reducerea birocrației, calitatea resurselor umane și responsabilitatea socială;

31.  salută noul program privind competitivitatea IMM-urilor (COSME); ia act de acțiunile de succes realizate în Programul-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP); consideră că aceste acțiuni, cum ar fi Grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind reducerea poverii administrative și Rețeaua întreprinderilor europene, ar trebui continuate și extinse în cadrul noului program; subliniază nevoia de îmbunătățire a accesului la finanțare pentru IMM-uri și de consolidare a rolului pe care sectorul privat ar putea să îl joace; îndeamnă la simplificarea și raționalizarea diferitelor instrumente ale Uniunii dedicate accesului la creditare, la garanții sau la capitalul comun, în special pentru IMM-urile cu planuri de internaționalizare; solicită o analiză a costurilor și a disponibilității serviciilor bancare de bază pentru IMM-urile implicate în comerț transfrontalier, în special cu monede diferite, inclusiv în afara UE; încurajează statele membre să exploreze posibilitatea de a folosi o parte din impozitele lor naționale pe întreprinderi pentru a facilita accesul la garanții pentru împrumuturi destinate IMM-urilor; subliniază că toate instrumentele, în special instrumentele nefinanciare, ar trebui adoptate pe baza unei evaluări critice PIC și în strânsă cooperare cu organizațiile de IMM-uri;

32.  subliniază nevoia de a majora semnificativ bugetul pentru COSME prevăzut în cadrul financiar multianual (CFM), având în vedere în special eșecurile semnificate ale pieței în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, precum și nevoia de a spori susținerea acordată de UE transferurilor de afaceri; în acest sens, consideră că delimitarea între COSME și Orizont 2020, în ceea ce privește activitățile și bugetul, merită mai multă atenție pentru a facilita orientarea IMM-urilor și pentru a asigura fonduri suficiente;

33.  solicită statelor membre să se asigure că sunt disponibile suficiente mecanisme de garantare a exporturilor pentru IMM-uri;

34.  remarcă importanța antreprenorilor pregătiți, cu competențe, care pot face față provocărilor reprezentate de mediul de afaceri internațional; îndeamnă Comisia să promoveze programul „Erasmus pentru tinerii antreprenori” și să analizeze posibilitatea unui „Erasmus Mundus pentru antreprenori”, pentru a le da antreprenorilor talentați posibilitatea să dobândească experiență și să intre în relație cu centrele de excelență din exteriorul UE și prin intermediul unei formări culturale antreprenoriale avansate, care să permită o viziune antreprenorială la nivel internațional, cu scopul de a dobândi instrumentele necesare și fundamentale pentru a fi competitiv pe piața mondială; solicită Comisiei și statelor membre includerea politicii legate de tinerii antreprenori și politica industrială printre politicele UE relevante pentru programul „Erasmus pentru toți”;

35.  salută propunerea Comisiei de revizuire a standardizării europene; subliniază nevoia existenței unui sistem mai coerent de standarde internaționale care să permită interoperabilitatea și să reducă obstacolele în calea accesului IMM-urilor pe piața internațională;

36.  susține un sistem de standardizare european care să includă mai sistematic IMM-urile în procesele decizionale, respectând totodată principul atestat al delegării naționale; solicită Comisiei să ia măsurile necesare astfel încât standardele elaborate de organismele europene de standardizare să devină mai accesibile IMM-urilor și la un cost mai mic, pentru a permite interoperabilitatea și a reduce o parte din obstacolele substanțiale în calea accesului IMM-urilor pe piața internațională; subliniază că adaptarea politicii UE de standardizare privind tehnologia informației și comunicațiilor la evoluțiile de pe piață și din politică este un instrument esențial pentru implicarea IMM-urilor în activitățile economice electronice, în comerțul electronic, în transportul electronic de mărfuri și în sistemele inteligente de transport (ITS) etc.;

37.  subliniază faptul că un regim simplu și eficient privind drepturile de proprietate intelectuală (DPI) și drepturile de autor este un element foarte important pentru promovarea internaționalizării IMM-urilor; consideră că IMM-urile au nevoie de o protecție eficientă a DPI pentru a încuraja dezvoltarea noilor tehnologii ca bază pentru activitățile lor internaționale;

38.  subliniază că IMM-urile nu dispun de resurse pentru a lupta împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) pe piețele terțe; solicită luarea de inițiative concrete de către UE pentru a spori gradul de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) ale IMM-urilor în aceste țări terțe, un exemplu fiind serviciul de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală pentru IMM-uri din China; observă că acest model de serviciu de asistență se află acum în proces de extindere în cadrul unei inițiative-pilot în mai multe țări din ASEAN și din America de Sud; subliniază nevoia de a efectua o evaluare adecvată a serviciilor de asistență existente, cu scopul de a îmbunătății funcționarea modelului înainte de a-l extinde în continuare; îndeamnă Comisia ca, după ce s-au tras concluziile în urma acestei evaluări, să înființeze servicii de asistență similare pe piețe prioritare unde drepturile de proprietate intelectuală sunt o chestiune importantă; invită Comisia și statele membre să intensifice cooperarea vamală în UE și cu țările terțe în ceea ce privește confiscarea mărfurilor contrafăcute și să simplifice procedurile vamale;

39.  observă importanța creării unui cadru de reglementare simplificat și transparent la nivelul UE privind achizițiile publice, astfel încât IMM-urile să aibă un acces mai bun la contractele publice atât în UE, cât și în țări terțe, inclusiv prin aplicarea principiului „o singură dată” și prin utilizarea sistemului electronic de transmisie, precum și prin aplicarea Codului european de bune practici în materie de facilitare a accesului IMM-urilor la contractele de achiziții publice; consideră că achizițiile publice constituie un instrument eficace în materie de politici publice, capabil să sprijine capacitățile de inovare tehnică ale IMM-urilor locale și să determine creșterea acestora până la dimensiunea necesară pentru implicarea în procesul de internaționalizare; solicită o definire mai bună a licitațiilor, precum și deschiderea serviciilor la pentru licitații publice;

40.  se așteaptă la adoptarea de către Comisie a unei inițiative pentru a asigura că IMM-urile din UE se bucură de acces la achiziții publice pe piețe terțe în aceeași măsură cu alte întreprinderi; speră că recent publicata propunere de regulament privind piața achizițiilor publice din UE va încuraja reciprocitatea în materie de deschidere, în beneficiul IMM-urilor din UE; solicită ca UE să elaboreze o politică industrială comună ambițioasă, fondată pe stimularea cercetării și inovării, care să beneficieze de finanțări inovatoare, cum ar fi obligațiunile pentru finanțarea proiectelor și susține dezvoltarea IMM-urilor, îndeosebi prin accesul la achizițiile publice, pentru a-și menține competitivitatea în fața noilor actori majori din industrie și cercetare; invită UE să valorifice producția europeană furnizând informații de mai bună calitate consumatorilor, în special prin adoptarea Regulamentului privind indicarea țării de origine a produselor importate în UE;

41.  recomandă cu tărie statelor membre să finalizeze cât mai curând posibil și cel mai târziu până la sfârșitul anului 2012 un acord privind sistemul comun în materie de brevete, deoarece este extrem de important ca UE să ofere întreprinderilor un acces facil și convenabil la protecția brevetelor în cadrul pieței unice, similar celui de care beneficiază concurenții lor din SUA, China și Japonia;

42.  recomandă ca centrele UE pentru IMM-uri existente să fie extinse ținându-se seama în mod corespunzător de concluziile evaluării eficacității centrelor existente și a principiilor directoare generale; consideră că aceste centre ar funcționa mai bine în colaborare cu servicii de asistență comune, adaptate în funcție de nevoi și ca ghișee unice cu puncte de contact unice pentru IMM-urile europene din țări terțe; consideră că inițiativele UE ar trebui să se axeze pe domeniile în care IMM-urile operează efectiv;

43.  recomandă o definire mai clară a piețelor prioritare pentru IMM-uri pe baza programului pentru negocierile comerciale ale UE; reamintește că piețele prioritare ar trebui, în mod firesc, să includă piețe cu o rată ridicată a creșterii, cum ar fi țările BRIC, însă ar trebui totodată să țină seama de modul în care IMM-urile percep oportunitățile de internaționalizare prezente în țările dezvoltate și în regiunile învecinate; prin urmare, consideră că creșterea piețelor gazdă și diferențele din structurile suport actuale sunt principalele criterii în întocmirea listei cu piețele prioritare; recomandă ca mai multe țări vecine UE, în special țările din Balcanii de Vest și din zona mediteraneeană sau cele care au graniță comună cu UE, să fie adăugate pe această listă, întrucât majoritatea IMM-urilor exportă inițial către parteneri comerciali din țări vecine și întrucât comerțul UE cu aceste țări joacă un rol important în creșterea economică și stabilitatea acestor țări;

44.  îndeamnă Comisia să se asigure că toate negocierile comerciale reflectă nevoile și interesele specifice ale IMM-urilor; observă că acest fapt ar presupune identificarea domeniilor de negociere în care problemele afectează mai mult IMM-urile decât alte categorii de întreprinderi și concentrarea atenției asupra acestora dintâi în procesul de negociere a acordurilor comerciale cu țările terțe; sprijină o reformă a cadrului multilateral în vederea implicării IMM-urilor în cadrul OMC și a asigurării unui arbitraj și a unei soluționări mai rapide a litigiilor pentru IMM-uri;

45.  subliniază faptul că realizarea de investiții în străinătate reprezintă forma cea mai dificilă de internaționalizare a IMM-urilor; recomandă ca, în momentul în care UE va negocia tratate de investiții bilaterale în viitor, să țină seama de faptul că IMM-urile au nevoie de un grad de siguranță mai ridicat în ceea ce privește investițiile directe străine pe care le realizează;

46.  consideră că un acces mai bun, mai puțin costisitor și mai rapid al IMM-urilor la proceduri antidumping este un element esențial pentru o mai bună protecție împotriva practicilor comerciale neloiale ale partenerilor comerciali; invită Comisia să țină seama în mod corespunzător de această preocupare în momentul reformării instrumentelor de protecție comercială ale UE;

47.  apreciază inițiativele de promovare a contactelor între întreprinderi prevăzute în acordurile bilaterale de liber schimb; reamintește faptul că provocările legate de localizarea și contactarea eventualilor clienți din străinătate și de instituire a unor lanțuri de aprovizionare fiabile ridică obstacole importante în calea IMM-urilor care doresc să intre pe piețele de export și că îndeosebi întreprinderile mai mici și microîntreprinderile sunt nevoite să recurgă la intermediari pentru a vinde bunuri în străinătate;

2.Sarcini administrative
Abordare legislativă

48.  salută îndeplinirea obiectivului pentru 2012 privind minimalizarea sarcinilor administrative, dar consideră că mai sunt încă multe alte obiective de realizat; îndeamnă Comisia să revizuiască legislația existentă și să propună o țintă nouă și ambițioasă de reducere a sarcinilor administrative, în conformitate cu „Small Business Act” pentru Europa și cu principiul „a gândi mai întâi la scară mică”; consideră că un astfel de nou obiectiv ar trebui să reprezinte un obiectiv net având în vedere faptul că noua legislație este adoptată după ce a fost stabilit obiectivul; recomandă ca noul obiectiv să fie măsurabil și verificabil și să realizeze o îmbunătățire calitativă, de exemplu prin reducerea volumului de documente solicitate din partea IMM-urilor și să se asigure că IMM-urilor nu li se impun termene-limită nerealiste de depunere a documentelor; consideră că Grupul la nivel înalt al părților interesate independente ar trebui să joace un rol central și continuu în supravegherea progresului realizat în direcția atingerii obiectivului privind reducerea poverii administrative;

49.  solicită statelor membre și Comisiei să încheie acorduri care să permită IMM-urilor să funcționeze în întreaga Europă și să își comercializeze ideile, asigurându-le un acces mai bun la piețe și reducând birocrația;

50.  subliniază dezamăgirea cu privire la aplicarea superficială și neuniformă a testării IMM-urilor de către Comisie; insistă ca testarea IMM-urilor să reprezinte în mod sistematic un capitol fix al evaluării de impact; recomandă Comisiei să clarifice de ce nu s-a derulat nicio testare adecvată a IMM-urilor pentru pachetul de protecție a datelor și să întreprindă acțiuni imediate și concrete pentru a remedia această omisiune;

51.  sprijină cu fermitate accentul pus pe microîntreprinderi în cadrul unui „test IMM” consolidat și ia act de conceptul de excludere prestabilită a microîntreprinderilor din orice documente legislative propuse; cu toate acestea, consideră că ar putea fi aplicată o scutire doar în cazul în care nevoile specifice ale IMM-urilor nu pot fi abordate prin soluții adaptate sau prin regimuri mai puțin împovărătoare, după cum se demonstrează în „testul IMM”; prin urmare, insistă pe înființarea unei microdimensiuni ca parte inerentă a testării IMM-urilor, pentru a evalua sistematic toate opțiunile disponibile; reamintește faptul că nicio scutire sau soluție adaptată nu ar trebui să încalce cerințele fundamentale ale UE legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile fundamentale ale lucrătorilor din UE sau principiile fundamentale ale legislației UE în materie de mediu; subliniază faptul că, atunci când microîntreprinderile sunt incluse în domeniul de aplicare a unei dispoziții în cel mai amplu sens, motivul pentru această includere ar trebui demonstrat clar de rezultatele testului IMM;

52.  subliniază nevoia de a îmbunătăți eficiența transpunerii legislației UE în dreptul național; îndeamnă Comisia să armonizeze mai mult legislația pentru a reduce sfera reglementării excesive și pentru ca testarea IMM-urilor să fie utilizată în mod mai sistematic; solicită Comisiei să evalueze în ce măsură aplicarea „listei de verificare privind buna punere în aplicare a legislației UE”(7) poate fi introdusă ca cerință pentru statele membre în beneficiul pieței unice;

53.  îndeamnă guvernele naționale să aplice o abordare de tipul „conformare sau explicare”, similară prevederilor privind guvernanța corporativă; subliniază că, pe baza acestei abordări, guvernele ar trebui să se justifice în mod adecvat atunci când pun în aplicare dispoziții suplimentare celor prevăzute de legislația UE;

54.  regretă faptul că numai câteva state membre aplică în mod sistematic testarea IMM-urilor în procesul lor decizional național; îndeamnă Comisia să prezinte și Consiliul să sprijine o propunere privind dispozițiile minime, inclusiv orientări privind implementarea testării IMM-urilor la nivel național, pe baza testării IMM-urilor aplicate de Comisie, precum și a celor mai bune practici naționale;

55.  solicită o „verificare a adecvării” legislației UE actuale pentru a elimina neconcordanțele și normele perimate sau ineficace;

56.  în cadrul controalelor de verificare a adecvării, solicită identificarea domeniilor în care există sarcini excesive, inconsecvențe sau legislație ineficace cu impact negativ asupra IMM-urilor; solicită Comisiei să asigure de îndeplinirea obiectivelor privind sănătatea, siguranța și egalitatea și respectarea dispozițiilor de natură socială;

57.  susține cu fermitate ideea numărului constant („one in, one out”), ca principiu îndrumător pentru legislația privind piața unică a UE, cu scopul de a se asigura că nicio nouă legislație care impune costuri IMM-urilor nu poate fi introdusă fără a identifica reglementările existente dintr-un anumit domeniu și de valoare echivalentă care pot fi înlăturate;

58.  îndeamnă ca rolul rețelei reprezentanților naționali pentru IMM (SME Envoy) să fie consolidat deoarece oferă o valoare adăugată reală în ceea ce privește comunicarea și coordonarea dintre statele membre și între nivelul național și cel european, de la formularea politicilor la punerea în aplicare a legislației; îndeamnă Comisia și administrațiile naționale să se asigure că reprezentanții naționali pentru IMM-uri pot acționa independent și pot urmări o abordare orizontală în asigurarea faptului că interesele IMM-urilor sunt avute în vedere în toate domeniile procesului de elaborare de legislații și de politici; insistă ca reprezentanții naționali pentru IMM-uri să fie implicați activ în procedurile de testare a IMM-urilor; în plus, încurajează consolidarea organizațiilor societății civile active care acționează în scopul unificării legislației UE privind IMM-urile și subliniază că este necesar ca organizațiile societății civile să fie asociate la procesele administrative și legislative;

59.  subliniază importanța consultării cu partenerii sociali la planificarea acțiunilor naționale în vederea consolidării și promovării antreprenoriatului mic și mijlociu;

Definiția IMM-urilor

60.  ia act de evaluarea actuală a definiției IMM-urilor, care acoperă deja mai mult de 99 % din toate întreprinderile din UE; solicită Comisiei să examineze impactul: (a) sporirii flexibilității și reducerii factorilor care descurajează creșterea (de exemplu, prin extinderea perioadelor de tranziție la trei ani); (b) adaptării plafoanele cifrei de afaceri și ale bilanțului la evoluțiile economice și (c) unei analizei mai diferențiate a fiecărei subcategorii;

61.  invită Comisia și statele membre să creeze un regim specific de vize, în cadrul Acordului Schengen, în legătură cu activitățile de import/export;

Măsuri suplimentare

62.  subliniază piața unică ca factor-cheie care permite crearea celui mai bun mediu posibil pentru IMM-uri; regretă faptul că aceasta nu este încă o realitate în numeroase zone, în special în ceea ce privește dimensiunea sa digitală; îndeamnă, prin urmare, Comisia să promoveze implementarea pieței unice digitale până în anul 2015, inclusiv prin promovarea dezvoltării infrastructurii și tehnologiilor de bandă largă, pentru a forța statele membre să aplice legislația existentă și să facă noi propuneri în zonele în care încă lipsesc reglementările privind piața internă, în special în vederea reducerii costurilor și birocrației legate de desfășurarea activităților comerciale;

63.  recomandă Comisiei să accelereze conexiunile prin bandă largă de înaltă viteză în regiunile UE pentru a asigura participarea maximă a IMM-urilor în cadrul unei piețe interne în curs de digitalizare;

64.  recunoaște că cloud computing poate stimula în mod semnificativ eficiența și productivitatea IMM-urilor; prin urmare, solicită Comisiei să dezvolte un cadru la nivelul întregii Europe pentru cloud computing, care să fie deschis către alte cloud-uri de la nivel mondial;

65.  regretă că UE se află în urma altor actori mondiali, precum Japonia și Coreea de Sud, cu numai 2 % din conexiunile la internet operând prin fibră optică; prin urmare, recomandă statelor membre și Comisiei să accelereze răspândirea și adoptarea benzii largi de foarte mare viteză;

66.  recunoaște că, pentru IMM-urile care doresc să pătrundă pe noi piețe și să își extindă baza de clienți, comerțul electronic este un instrument util; prin urmare, solicită Comisiei să faciliteze comerțul electronic transfrontalier, de exemplu, prin crearea unui sistem de plăți online fiabil, sigur și eficient;

67.  subliniază nevoia urgentă ca UE să furnizeze încredere și mijloace pentru comerțul online IMM-urilor și antreprenorilor, cu scopul de a dezvolta comerțul transfrontalier; solicită, prin urmare, simplificarea sistemelor de acordare a licențelor și crearea unui cadru eficient privind drepturile de autor;

68.  recomandă Comisiei să încurajeze libera circulație a serviciilor, prin extinderea și aplicarea completă a Directivei privind serviciile, pentru a oferi IMM-urilor și antreprenorilor o posibilitate reală de a-și spori și de a-și vinde serviciile și produsele celor 500 de milioane de consumatori din UE;

69.  invită statele membre să profite de beneficiile pe care le oferă administrarea electronică și să introducă soluții de guvernanță electronică;

70.  încurajează Secretariatul General al Comisiei, în cooperare cu asociațiile de afaceri și alte părți interesate, să creeze un premiu anual în cadrul colegiului comisarilor, pentru a onora comisarul și/sau statul membru care a aplicat principiul „Gândiți mai întâi la scară mică” în modul cel mai eficient și de succes, în cadrul semestrului european.

71.  recomandă simplificarea instrumentelor UE pentru IMM-uri și facilitarea accesului la acestea; constată că mult prea adesea programele UE pot fi foarte birocratice pentru a fi exploatate de IMM-uri;

72.  subliniază necesitatea implementării și aplicării unor măsuri de simplificare de amploare, inclusiv a unor metode de rambursare simplificate, pentru a permite IMM-urilor să ia parte la programele finanțate de UE;

3.Îmbunătățirea competitivității industriale și a IMM-urilor

73.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Politica industrială: creșterea competitivității” (COM(2011)0642), precum și documentul de lucru al Comisiei privind „adaptarea pentru competitivitate” (SEC(2012)0091);

74.  recunoaște faptul că Comisia a lansat punerea în aplicare a conceptului de protecție a competitivității și o evaluare ex-post a legislației; solicită insistent Comisiei să aplice acest concept într-un mod coerent și aprofundat, inclusiv în cazurile în care modificările aduse dispozițiilor de aplicare a legislației europene au un impact asupra competitivității industriale (de exemplu, în caz de modificare a normelor privind scoaterea la licitație a cotelor de emisii); îndeamnă Comisia să raporteze cu regularitate cu privire la progresele înregistrate în acest domeniu;

75.  consideră că este necesar să se organizeze campanii regionale de promovare, cu participarea organizațiilor locale de antreprenori, având ca scop încurajarea spiritului antreprenorial, prin prezentarea celor mai bune practici și prin discuții la mese rotunde cu participarea unor oameni de afaceri de succes, ceea ce ar putea face cunoscută cultura antreprenorială în regiune;

76.  subliniază că liberul schimb și accesul la piețele mondiale sunt un important generator de locuri de muncă și de creștere economică și un factor decisiv care permite IMM-urilor europene să devină lideri mondiali; prin urmare, subliniază importanța progresului în cadrul negocierilor comerciale care ar reduce în continuare barierele normative din calea schimburilor comerciale, care afectează IMM-urile în mod disproporționat;

77.  salută faptul că, în cadrul diverselor sale strategii și comunicări, Comisia a recunoscut importanța sectorului de producție pentru creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă în UE; reiterează nevoia unei politici industriale integrate, având la bază principiile economiei sociale de piață și susținând tranziția la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistentă;

78.  subliniază importanța de a încuraja la nivel local și regional implicarea IMM-urilor în planurile privind eficiența energetică și protecția mediului, deoarece participarea lor la aceste sectoare va crește în mod semnificativ oportunitățile de afaceri;

79.  recunoaște faptul că, pentru ca statele membre să poată atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 referitoare la o Europă inovatoare, inteligentă și favorabilă incluziunii, trebuie luate în considerare IMM-urile și microîntreprinderile și facilitată înființarea acestora, întrucât acestea au un potențial enorm de creare de locuri de muncă, îndeosebi locuri de muncă în rândul tinerilor, contribuind astfel la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale; remarcă faptul că a deveni liber-profesionist și a înființa o microîntreprindere poate fi o opțiune bună și flexibilă, în special pentru femei;

80.  recunoaște că IMM-urile joacă un rol important în asigurarea stabilității, coeziunii și integrării sociale, în special în regiunile care se confruntă cu efecte negative ale evoluției demografice; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze IMM-urile să creeze un climat de muncă care să încurajeze lucrătorii să respecte standardele stabilite de legislația muncii, protecția muncii și a sănătății și, astfel, să contribuie la combaterea sărăciei și la bunăstarea socială;

81.  subliniază faptul că trebuie încurajată facilitarea accesului la microcredite prin intermediul Instrumentului european de microfinanțare și al dezvoltării în continuare a acestui instrument în cadrul Programului pentru schimbări sociale și inovare socială pentru perioada 2014-2020 și al viitorului Fond social european (FSE), astfel încât în special cei care înființează microîntreprinderi și provin din pături defavorizate ale populației să poată beneficia de acces la instrumente financiare adecvate; solicită, în acest context, Comisiei să includă informații specifice privind cooperativele în instrumentele financiare administrate de Fondul European de Investiții;

82.  remarcă faptul că în ceea ce privește serviciile transfrontaliere, ghișeul unic poate, de asemenea, împreună cu partenerii sociali, să ofere informații detaliate în legătură cu condițiile de muncă din țara de destinație în care urmează să fie prestate serviciile;

83.  consideră că antreprenoriatul și condițiile-cadru corespunzătoare pentru competitivitatea IMM-urilor și creșterea economică, inclusiv investițiile de infrastructură cum ar fi în infrastructura ecologică, pot contribui în foarte mare măsură la ieșirea din criza economică; subliniază nevoia de a încuraja potențialul antreprenorial acolo unde înființările de IMM-uri sunt sub medie la nivelul tuturor segmentelor societății, precum și acolo unde se dorește încurajarea spiritului întreprinzător în grupuri-țintă specifice, în special în rândul tinerilor și al femeilor;

84.  consideră că orice revizuire a regulamentului privind piețele financiare ar trebui să ajute IMM-urile să obțină finanțare prin intermediul piețelor de capital, pentru a fi mai puțin dependente de împrumuturile bancare;

85.  recomandă ca, în cadrul reformei în desfășurare a fondurilor structurale, IMM-urile să fie în mod serios considerate acolo unde este cazul, unde acest lucru contribuie la condițiile-cadru regionale de creștere economică și unde creează sinergii cu alte programe și inițiative ale UE; consideră că este nevoie ca birocrația să fie redusă, de exemplu, prin acceptarea de standarde de audit și raportare corporative proporționale și prin introducerea de norme comune privind toate fondurile și programele în cadrul revizuirii regulamentului financiar;

86.  recomandă statelor membre să transpună, cât mai curând posibil, Directiva privind întârzierea efectuării plăților în cadrul legislației naționale, pentru a contribui la furnizarea de lichidități suplimentare IMM-urilor în cadrul actualei crize economice;

87.  recomandă instrumente ale UE mai eficace, mai simple și mai bine coordonate, dedicate accesului la credite sau la capitalul de risc, în special pentru IMM-uri cu planuri de internaționalizare;

88.  recomandă garanții eficiente pentru portofoliile IMM-urilor, în vederea creșterii cerințelor de capital pentru bănci, ca parte a punerii în aplicare a exercițiului de monitorizare Basel III și a procesului de reducere a efectului de levier realizat în prezent de o serie de bănci, având în vedere totodată efectul cumulativ al legislației privind serviciile financiare;

89.  subliniază că acțiunea UE privind IMM-urile nu înlocuiește, ci mai degrabă completează acțiunile statelor membre și ale regiunilor și are scopul de a consolida aceste eforturi pe baza principiului „mai mult pentru mai mult și mai puțin pentru mai puțin”, conform căruia statele membre care acordă mai multă susținere IMM-urilor ar trebui să primească mai multă susținere din partea UE; îndeamnă statele membre să implementeze programe ambițioase având la bază stimulente pentru promovarea antreprenoriatului; solicită includerea în aceste programe a măsurilor care îmbunătățesc accesul la finanțare și pe piețe și, de asemenea, a măsurilor care conduc la diminuarea cerințelor administrative și la includerea unei educații antreprenoriale mai bune în programa școlară la toate nivelurile; consideră că aceste măsuri ar trebui să susțină inițiativele sectorului privat care favorizează reducerea termenelor necesare pentru obținerea de finanțări mici, precum parteneriatele între bănci și profesioniștii din domeniul contabilității; sugerează organizarea regulată de concursuri universitare axate pe practică pentru studenți în vederea evaluării cunoștințelor lor lexicale și a spiritului lor antreprenorial;

90.  susține inițiativele sectorului privat care vizează facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, în special al microîntreprinderilor, precum parteneriatele între bănci și profesioniștii din domeniul contabilității, care vizează reducerea la 15 zile a termenului necesar pentru obținerea unei finanțări mici (sub 25 000 de euro); consideră că aceste parteneriate sunt eficiente pentru microîntreprinderi, deoarece, pe de o parte, profesioniștii din domeniul contabilității pregătesc și transmit online toate documentele financiare cerute de bănci și oferă un grad de asigurare pentru estimările furnizate de microîntreprinderi, în timp ce, pe de altă parte, băncile transmit online solicitările standard de finanțare și motivează refuzul solicitărilor de finanțare;

91.  recomandă Comisiei să examineze noi inițiative de strângere de fonduri pentru antreprenori și întreprinderi recent înființate, cum ar fi finanțarea colectivă solidară (crowd funding), pentru a evalua modul în care acestea ar putea aduce beneficii IMM-urilor și dacă acestea ar trebui promovate; subliniază, de asemenea, necesitatea de a se evalua dacă este nevoie de un cadru legislativ pentru a înscrie aceste practici la nivelul UE;

92.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure, în viitorul cadru financiar multianual, un acces mai simplu al IMM-urilor la fondurile europene, acces care ar trebui să le consolideze acestora accesul pe piața internă;

93.  solicită statelor membre și Comisiei să faciliteze oportunitățile de investiții pentru înființarea de întreprinderi inovatoare prin eliminarea obstacolelor care împiedică apariția unei piețe de capital de risc la nivelul UE;

94.  indică faptul că este necesar să se identifice și să se înlăture obstacolele care împiedică microîntreprinderile să devină IMM-uri și care împiedică creșterea ulterioară a IMM-urilor;

95.  îndeamnă Comisia să abordeze problema deficiențelor de cunoștințe și competențe ale IMM-urilor în materie de tehnologii, practici și modele de afaceri ecologice; subliniază că sunt necesare acțiuni pentru a identifica nevoile în materie de competențe și pentru a rezolva decalajele de pe piața muncii prin strategii privind educația și formarea profesională și prin elaborarea de programe de formare și de dezvoltare a competențelor care vizează IMM-urile;

96.  consideră că viitoarele programe privind COSME și Orizont 2020, precum și programele privind fondurile structurale din viitorul cadru financiar multianual ar trebui să aloce sume suficiente pentru a susține eforturile IMM-urilor de inovare și creare de locuri de muncă într-un mod eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și durabil;

97.  solicită ca noile instrumente financiare dezvoltate în cadrul programelor de susținere a IMM-urilor, precum COSME, să țină cont nu numai de bilanțul IMM-urilor, ci și de așa-numitele imobilizări necorporale, astfel încât accesul la credit să prevadă forme de recunoaștere a capitalului intelectual al IMM-urilor;

98.  recomandă să se aloce un buget ambițios instrumentului privind IMM-urile stabilit în cadrul programului „Orizont 2020”, care va furniza susținere specifică IMM-urilor inovatoare și cu potențial ridicat de creștere economică; consideră că instrumentul ar trebui să fie realizat prin intermediul unei structuri unice dedicate, adaptată la nevoile IMM-urilor;

99.  subliniază faptul că potențialul instrumentelor de inginerie financiară ar trebui exploatat în continuare pentru a permite atât dezvoltarea de proiecte strategice de calitate, cât și participarea actorilor din sectorul privat, în special a IMM-urilor, dar și a capitalurilor private la proiectele europene; atrage atenția asupra faptului că, în prezent, instrumentele de inginerie financiară nu sunt îndeajuns utilizate, din cauza complexității lor excesive, ceea ce face ca dezbaterea privind guvernanța acestora să devină foarte urgentă;

100.  subliniază că fondurile structurale, prin intermediul instrumentelor financiare, ar trebui să continue să acorde finanțare IMM-urilor prin intermediul capitalului, al garanțiilor și al împrumuturilor cu dobândă mică și subliniază că procedurile administrative complexe, mai ales de la nivel național, ar trebui simplificate și că ar trebui evitate diferențele semnificative în modul în care dispozițiile sunt aplicate de autoritățile de gestionare și, respectiv, de organismele intermediare;

101.  îndeamnă Comisia să elaboreze un plan de impozitare a IMM-urilor competitive, încurajând statele membre să își adapteze sistemele de impozitare în vederea diminuării costurilor salariale indirecte pentru societățile tinere și care să permită acestor societăți să își păstreze o proporție mai mare din profituri pentru a fi reinvestite în societate; sugerează ca planul să aibă la bază bunele practici și să includă proiecte pilot;

102.  recomandă sporirea eforturilor de implementare a recunoașterii reciproce pentru a facilita activitățile transfrontaliere ale IMM-urilor; solicită înființarea unui „ghișeu unic” pentru TVA pentru a da posibilitatea antreprenorilor să își îndeplinească responsabilitățile în țara de origine în care își desfășoară activitatea;

103.  recomandă Comisiei să încurajeze statele membre să instituie condiții echitabile de concurență pentru toate formele de finanțe; subliniază că sunt necesare măsuri urgente astfel încât întreprinderile să nu depindă prea mult de împrumuturi; susține instituirea neutralității fiscale între capitalul propriu și împrumuturi;

104.  îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze continuitatea IMM-urilor, prin intermediul unui mediu normativ care facilitează transferurile de afaceri; recomandă eliminarea barierelor fiscale (taxe succesorale, impozite pe donații etc.) care ar putea periclita continuitatea afacerilor de familie;

105.  subliniază necesitatea de a aplica impozite mai scăzute forței de muncă și investițiilor;

106.  îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete pentru promovarea antreprenoriatului social în Europa, în special prin îmbunătățirea accesului la finanțarea publică și privată, prin reducerea discriminării salariale între femei și bărbați, prin promovarea măsurilor pentru concilierea vieții profesionale și familiale și prin îmbunătățirea mobilității și recunoașterii forței de lucru calificată și prin îmbunătățirea calității și a disponibilității serviciilor de consultanță în materie de responsabilitate socială a întreprinderii (RSI) pentru IMM-uri; îndeamnă Comisia și statele membre să adopte măsuri specifice pentru promovarea antreprenoriatului social în Europa, în special prin îmbunătățirea accesului la finanțarea publică și privată și prin îmbunătățirea mobilității și recunoașterii lucrătorilor și a ucenicilor calificați; cu toate acestea, rezultatul nu ar trebui să fie o împărțire a antreprenorilor în „buni” și „răi”;

107.  subliniază importanța unei bune aprovizionări cu materii prime de asemenea pentru întreprinderile mijlocii din sectorul industrial; invită Comisia și statele membre să adopte măsuri concrete pentru a asigura în mod durabil aprovizionarea cu materii prime și creșterea utilizării eficiente a acestora, garantând în special un acces liber și echitabil la materiile prime negociate pe piețele internaționale, precum și dezvoltând utilizarea eficientă și reciclarea resurselor, care să țină cont de raportul costuri-beneficii;

108.  recomandă Consiliului European să păstreze bugetul politicii de coeziune pentru următoarea perioadă de programare, întrucât fondurile structurale și de coeziune se numără printre cele mai eficiente instrumente ale UE în crearea de locuri de muncă și în creștere economică, în creșterea competitivității economiei europene și în sprijinirea IMM-urilor;

109.  invită statele membre să încurajeze dezvoltarea și competitivitatea diferitelor tipuri de IMM-uri și să răspundă nevoilor lor distincte prin măsuri adaptate; subliniază contribuția Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și a Fondului de coeziune la dezvoltarea și îmbunătățirea transportului, a energiei, a mediului și a infrastructurii în bandă largă și, prin urmare, la crearea unui mediu de afaceri favorabil care încurajează investițiile și consolidează competitivitatea; subliniază necesitatea de a promova spiritul întreprinzător și de a crește sprijinul acordat IMM-urilor, recunoscând rolul de prim rang jucat de acestea în promovarea competitivității economice;

110.  subliniază necesitatea unei mai bune coordonări și a unei sinergii îmbunătățite între diferitele politici europene, naționale, regionale și locale și instrumentele care se adresează IMM-urilor în mod direct; subliniază că politicile și instrumentele financiare actuale destinate sprijinirii IMM-urilor ar trebuie să fie abordate mai coerent și ar trebui să se completeze unele pe altele; subliniază necesitatea de a reduce fragmentarea și de a consolida și promova sistemele de sprijin financiar pentru IMM-uri, în vederea asigurării grupării și coordonării îmbunătățite ale resurselor la nivel european, regional, național și local; subliniază că competitivitatea ar crește dacă investițiile și sprijinul acordat IMM-urilor ar fi adaptate la diversitatea regională;

111.  consideră că obiectivul finanțării IMM-urilor prin FEDER este de a spori competitivitatea în toate regiunile din Uniune, cu scopul unei dezvoltări economice, sociale și teritoriale în conformitate cu obiectivele politicii de coeziune;

112.  subliniază faptul că fondurile structurale, în special FEDER, reprezintă un instrument important pentru sprijinirea IMM-urilor inovatoare, prin creșterea competitivității lor și, în special, a dezvoltării lor pe plan internațional, precum și faptul că, prin urmare, eligibilitatea pentru acest tip de sprijin ar trebui interpretată aici într-un sens cât mai larg posibil; îndeamnă regiunile ca, în programele lor operaționale, să se folosească de oportunitățile care le vor fi oferite prin reglementări;

113.  subliniază necesitatea introducerii de stimulente financiare pentru crearea de noi locuri de muncă în IMM-uri;

114.  subliniază faptul că programele de cooperare europeană teritorială susțin activitățile de asociere în rețea și de schimb de cunoștințe și de tehnologie între organizațiile din diferite regiuni europene și ar putea constitui instrumente utile pentru crearea de noi oportunități de afaceri;

115.  consideră că fondurile structurale, în special FSE, joacă un rol important pentru dobândirea de cunoștințe și de competențe, pentru asocierea în rețea și pentru schimbul de bune practici; consideră că investițiile în capitalul uman și în proiectele de cooperare au o contribuție majoră la consolidarea competitivității IMM-urilor europene;

o
o   o

116.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)1 JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
(2) JO C 188 E, 28.6.2012, p. 7.
(3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 131.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2011)0235.
(5) „Europa poate face mai mult” – Raport referitor la cele mai bune practici din statele membre în materie de punere în aplicare a legislației UE în modul cel mai puțin împovărător, realizat de Grupul la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, 15 noiembrie 2011.
(6) Eurostat estimează că numărul total al angajaților a crescut de la 2,4 milioane în 2000 la 3 milioane în 2008 și se prevede că va atinge 3,4 milioane în 2012 - (aprilie 2012)
(7) astfel cum a sugerat Grupul la nivel înalt privind sarcina administrativă.


Relaţiile comerciale şi economice cu Statele Unite
PDF 259kWORD 115k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2012 referitoare la relațiile comerciale și economice cu Statele Unite (2012/2149(INI))
P7_TA(2012)0388A7-0321/2012

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația comună a reuniunii la nivel înalt UE-SUA din 28 noiembrie 2011(1) și Declarația comună a Consiliului Economic Transatlantic UE-SUA (TEC) din 29 noiembrie 2011(2),

–  având în vedere scrisorile bipartite din 22 februarie 2012, din partea a 20 de senatori ai SUA, și din 14 mai 2012, din partea a 51 de membri ai Camerei Reprezentanților din SUA, adresate președintelui SUA, Barack Obama,

–  având în vedere scrisoarea din 19 martie 2012 din partea a patru membri ai Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European adresată președintelui Comisiei, José Manuel Barroso, și președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în sprijinul Grupului de lucru la nivel înalt UE-SUA pentru locuri de muncă și creștere economică (HLWG),

–  având în vedere Declarația comună a Summitului G8 organizat la Camp David, Statele Unite, în perioada 18-19 mai 2012(3), precum și Declarația comună a Summitului G20 organizat la Los Cabos, Mexic, în perioada 18-19 iunie 2012(4),

–  având în vedere „Raportul interimar adresat liderilor” al HLWG din 19 iunie 2012(5),

–  având în vedere Declarația comună din 19 iunie 2012 a președintelui SUA, Barack Obama, președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, și președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy(6),

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012, precum și „Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă” anexat la acestea(7),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare, în special Rezoluția din 1 iunie 2006 referitoare la relațiile economice transatlantice UE-SUA(8), din 22 mai 2007 privind Europa globală - aspecte externe ale competitivității(9), din 19 februarie 2008 privind strategia UE pentru ameliorarea accesului pe piețele externe pentru întreprinderile europene(10), din 5 iunie 2008 privind implementarea politicii comerciale prin norme și proceduri eficace în materie de import și de export(11), din 9 iulie 2008 privind disputele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii legate de presupusele subvenții acordate firmelor Airbus și Boeing(12), din 5 februarie 2009 referitoare la consolidarea rolului IMM-urilor europene în comerțul internațional(13), din 11 noiembrie 2010 referitoare la viitorul Summit UE-SUA și la Consiliul Economic Transatlantic(14), din 6 aprilie 2011 referitoare la viitoarea politică europeană în domeniul investițiilor internaționale(15), din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020(16), din 17 noiembrie 2011 referitoare la Summitul UE-SUA din 28 noiembrie 2011(17), precum și din 13 decembrie 2011 referitoare la obstacolele din calea comerțului și a investițiilor(18),

–  având în vedere Declarația comună a celei de a 72-a reuniuni interparlamentare a Dialogului transatlantic al legislatorilor (TLD), organizată la Copenhaga în perioada 9-10 iunie 2012 și la Strasbourg la 11 iunie 2012,

–  având în vedere studiul din 11 decembrie 2009, pregătit pentru Comisie de către ECORYS Nederland, intitulat „Măsuri netarifare în comerțul și investițiile UE-SUA – O analiză economică”(19),

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0321/2012),

A.  întrucât UE și SUA sunt în mod reciproc principalii parteneri comerciali, cele două economii reprezentând împreună aproximativ jumătate din producția economică globală și aproape o treime din fluxurile comerciale mondiale, ceea ce face din acest parteneriat cea mai importantă relație economică din lume;

B.  întrucât, deși relațiile economice dintre UE și SUA sunt printre cele mai deschise din lume și deși piețele transatlantice sunt profund integrate prin fluxuri comerciale și investiționale semnificative (cu un volum comercial bilateral de 702,6 miliarde EUR și un volum al investițiilor bilaterale evaluat la 2,394 trilioane EUR, în 2011), există un consens general că potențialul relației transatlantice este departe de a fi pe deplin exploatat, întrucât UE și SUA împărtășesc valori comune, sisteme juridice similare și standarde ridicate de protecție a muncii și a mediului și ar trebui să exploateze aceste sinergii pentru a asigura creșterea economică și locurile de muncă de care ambii parteneri au nevoie, și întrucât studiul efectuat în 2009 pentru Comisie a identificat cele mai importante măsuri netarifare care afectează schimburile comerciale dintre UE și SUA și a estimat impactul lor economic, sugerând că eliminarea a jumătate dintre aceste măsuri și divergențe de reglementare existente s-ar traduce într-o creștere a PIB-ului de 163 de miliarde EUR până în anul 2018, pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord;

C.  întrucât, în contextul crizei economice persistente, economia globală rămâne vulnerabilă, afectând în mod grav locurile de muncă, comerțul, dezvoltarea și mediul; întrucât criza economică și financiară actuală amenință, în UE și în SUA, stabilitatea și prosperitatea economiilor noastre și bunăstarea cetățenilor noștri, iar lipsa de coordonare a reglementărilor financiare creează obstacole inutile în calea comerțului, ceea ce reclamă o cooperare economică mai strânsă între UE și SUA, cu scopul de a utiliza beneficiile comerțului internațional în vederea depășirii acestor crize;

D.  întrucât creșterea moderată a schimburilor comerciale la nivel mondial în ultimii trei ani a contribuit în mod semnificativ la atenuarea efectelor negative ale crizei economice, în special în UE și SUA, dovedind faptul că schimburile comerciale joacă un rol important în determinarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă;

E.  întrucât, în urma Summitului UE-SUA din noiembrie 2011, TEC a instituit HLWG și l-a însărcinat să identifice opțiuni pentru intensificarea schimburilor comerciale și a investițiilor pentru a sprijini în mod reciproc avantajos crearea de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea;

F.  întrucât scrisorile bipartite adresate președintelui SUA de senatori americani și de membri ai Camerei Reprezentanților din SUA, precum și scrisoarea din partea a patru membri ai Comisiei pentru comerț internațional din cadrul Parlamentului European, inclusiv din partea președintelui acesteia, au îndemnat HLWG să formuleze rapid propuneri ambițioase pentru a stimula schimburile comerciale și investițiile între UE și SUA și pentru a elimina obstacolele inutile din calea comerțului și investițiilor transatlantice; întrucât ambele scrisori subliniază nevoia ca intensificarea schimburilor comerciale și a investițiilor în relația cu UE să devină o prioritate și sprijină îndeosebi eforturile de abordare a barierelor de reglementare (precum și a barierelor netarifare, în vederea unei cooperări mai strânse între autoritățile de reglementare), reducerea tarifelor la zero acolo unde este posibil, comerțul cu servicii, investițiile și continuarea deschiderii reciproce a piețelor noastre de achiziții publice;

G.  întrucât, în Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la o nouă politică comercială pentru Europa în conformitate cu Strategia Europa 2020, Parlamentul European a solicitat continuarea dezvoltării unei „Inițiative transatlantice pentru creștere și locuri de muncă” ambițioase și evolutive;

H.  întrucât și sectorul privat din SUA și-a exprimat sprijinul pentru a face din nou din Europa o prioritate în cadrul politicii comerciale a SUA și întrucât părțile interesate private din UE și SUA și-au exprimat sprijinul pentru un acord ambițios și cuprinzător, considerând că o cooperare economică mai strânsă UE-SUA ar trimite investitorilor și întreprinderilor un puternic semnal pro-creștere în UE și SUA, precum și la nivel internațional;

I.  întrucât elaborarea unor standarde comune între UE și SUA ar avea un efect colateral pozitiv în mod automat asupra țărilor din cadrul Acordului Nord-American de Liber-Schimb (NAFTA), un mediu de reglementare mai armonizat între UE și SUA ar fi benefic în general, iar continuarea integrării celei mai integrate piețe comerciale din lume ar fi fără precedent în istorie;

J.  întrucât SUA este al doilea cel mai mare partener comercial al UE pentru produse agricole, iar UE exportă, în principal, produse de înaltă calitate în SUA, ceea ce înseamnă că barierele comerciale netarifare și indicațiile geografice de origine sunt de cea mai mare importanță pentru sectorul agricol din UE;

K.  întrucât HLWG a analizat în comun o gamă largă de posibile opțiuni pentru extinderea schimburilor comerciale și a investițiilor transatlantice și, în Raportul său interimar din iunie 2012, a ajuns la concluzia preliminară că un acord cuprinzător care abordează o gamă largă de politici privind schimburile comerciale și investițiile bilaterale, precum și aspectele de interes comun cu privire la țările terțe, ar constitui, în cazul în care este realizabil, soluția cea mai avantajoasă;

L.  întrucât Declarația comună a președinților Obama, Barroso și Van Rompuy salută Raportul interimar al HLWG, afirmând că o inițiativă îndrăzneață de extindere a schimburilor comerciale și a investițiilor ar putea avea o contribuție semnificativă la strategia transatlantică de consolidare a creșterii economice și de creare de locuri de muncă;

M.  întrucât UE este hotărâtă să promoveze comerțul liber, echitabil și deschis, afirmându-și totodată interesele, într-un spirit de reciprocitate și beneficiu mutual, în special în raport cu cele mai mari economii mondiale;

N.  întrucât HLWG a intrat în ultima etapă de planificare a eventualelor negocieri pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă printr-un parteneriat comercial UE-SUA și urmează să-și prezinte raportul final înainte de sfârșitul anului 2012;

O.  întrucât Comisia speră să înceapă eventualele negocieri deja la începutul anului 2013 și să le finalizeze înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii;

P.  întrucât un sistem comercial multilateral deschis, previzibil, bazat pe norme și transparent, stabilit prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), continuă să reprezinte cadrul cel mai adecvat pentru realizarea unor schimburi comerciale libere, corecte și echitabile la nivel global, întrucât, până în prezent, încheierea negocierilor privind Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD) s-a dovedit imposibilă și întrucât, deși consolidarea sistemului multilateral rămâne un obiectiv esențial, aceasta nu contravine acordurilor bilaterale care depășesc angajamentele din cadrul OMC și sunt complementare normelor multilaterale,

1.  consideră că schimburile comerciale și investițiile străine trebuie să fie mai bine utilizate pentru a stimula o creștere inteligentă, puternică, durabilă, echilibrată, favorabilă incluziunii și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să conducă la crearea sporită de locuri de muncă și la creșterea bunăstării oamenilor din întreaga lume; salută angajamentul liderilor G8 și G20 de a deschide comerțul și investițiile, a extinde piețele și a rezista protecționismului sub toate formele sale, creând condițiile necesare pentru o redresare economică globală susținută, locuri de muncă și dezvoltare;

2.  salută discuțiile comune în curs de desfășurare între UE și SUA cu privire la modalitățile de colaborare pentru a spori potențialul de creștere și a promova stabilitatea financiară, cu scopul de a crea locuri de muncă de înaltă calitate; subliniază că, pentru a asigura prosperitatea și ocuparea forței de muncă pe termen lung, este nevoie de un angajament și un efort comun pentru a crea noi oportunități pentru întreprinderile mari și mici, pentru a promova antreprenoriatul, precum și pentru a valorifica avantajele oferite de piața transatlantică, unică prin gradul său de integrare; solicită desfășurarea unor negocieri între UE, SUA și alți parteneri privind modalitatea de colaborare pentru a aborda criza ecologică și schimbările climatice; de asemenea, solicită un angajament comun sporit în vederea realizării stabilității piețelor financiare;

3.  salută Raportul interimar al HLWG și recomandările preliminare conținute în acesta și este de acord că un acord cuprinzător ar trebui să includă o deschidere reciprocă ambițioasă a piețelor pentru bunuri, servicii și investiții și să abordeze provocările constituite de modernizarea normelor comerciale și creșterea compatibilității regimurilor de reglementare; încurajează HLWG să pregătească în continuare un set ambițios, dar fezabil, de obiective și rezultate preconizate concrete pentru negocierea acestui cuprinzător acord bilateral comercial și de investiții, care să fie în concordanță cu (și să susțină) cadrul OMC; pentru un proces fructuos și un rezultat pozitiv, subliniază importanța respectării și recunoașterii reciproce a legilor și reglementărilor, precum și a autonomiei jurisdicționale;

4.  subliniază importanța consolidării în continuare a relațiilor economice transatlantice, susținând totodată interesele UE, în domenii cum ar fi normele de mediu, de sănătate și de protecție a animalelor, siguranța alimentară, diversitatea culturală, drepturile lucrătorilor, drepturile consumatorilor, serviciile financiare, serviciile publice sau indicațiile geografice, printre altele;

5.  subliniază faptul că, deși interesele specifice și sensibilitățile ambilor parteneri trebuie să fie protejate în mod echilibrat, există multe domenii în care progresele ar fi foarte benefice, în special în ceea ce privește eliminarea barierelor din calea comerțului, introducerea de măsuri care să asigure un acces pe piață mai bun, inclusiv pentru investiții, protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), deschiderea piețelor de achiziții publice pentru a asigura o reciprocitate deplină, clarificarea, simplificarea și armonizarea regulilor de origine, precum și convergența cu privire la recunoașterea reciprocă a standardelor de reglementare, nu doar prin aderarea la un standard minim necesar bazat pe Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare („Acordul SPS”), ci mai degrabă prin depunerea de eforturi comune pentru îmbunătățirea calității și cooperării, atunci când se au în vedere standardele europene și americane divergente; consideră că o astfel de intensificare a relațiilor economice ar permite și o mai mare aliniere a abordărilor UE și SUA față de provocările economice mondiale;

6.  subliniază că protecția indicațiilor geografice în comerțul agricol bilateral va reprezenta o problemă-cheie în cazul căreia sunt posibile progrese semnificative dacă ambele părți abordează această chestiune într-un spirit constructiv al compromisului; de asemenea, consideră că protecția indicațiilor geografice reprezintă o componentă-cheie legată în mod direct de un rezultat ambițios în ceea ce privește accesul la piața agricolă; sprijină anularea completă a restituirilor la export în comerțul agricol UE-SUA;

7.  recunoaște că, deși tarifele medii din cadrul comerțului transatlantic cu bunuri sunt relativ scăzute, amploarea relațiilor comerciale UE-SUA sugerează că beneficiile economice potențiale ar fi mult mai mari decât în cazul oricărui acord comercial precedent și că există un interes ferm împărtășit în comunitățile de afaceri din UE și SUA legat de eliminarea tarifelor rămase;

8.  consideră însă că un acord de liber schimb privind doar tarifele nu ar fi suficient de ambițios, dat fiind faptul că cele mai mari câștiguri economice urmează să fie generate de reducerea nivelului barierelor netarifare; sprijină obiectivul propus de HLWG privind eliminarea tuturor taxelor asupra comerțului bilateral, cu scopul de a realiza o eliminare substanțială a tarifelor de la data intrării în vigoare a acordului și o eliminare treptată în scurt timp a tuturor tarifelor, cu excepția celor mai sensibile, care ar putea aduce beneficii semnificative, având în vedere că schimburile comerciale bilaterale UE-SUA constau în mare măsură din schimburi comerciale intra-firmă, și ar putea spori competitivitatea internațională a societăților din UE și SUA;

9.  susține punctul de vedere potrivit căruia, date fiind tarifele medii scăzute deja existente, cheia pentru deblocarea potențialului relației transatlantice se află în abordarea barierelor netarifare (BNT), care constau în principal din proceduri vamale și din restricții normative pur interne; susține propunerea ambițioasă a HLWG care vizează trecerea treptată spre o piață transatlantică și mai integrată;

10.  recunoaște că, deși un acord nu poate rezolva toate problemele de reglementare existente, o instituționalizare a intercompatibilității dintre regimurile de reglementare din UE și SUA ar facilita în mare măsură comerțul transatlantic, instituind în același timp un standard global curajos; reafirmă necesitatea respectării pe deplin a dreptului fiecărei părți de a reglementa într-un mod care asigură protecția sănătății, a siguranței produselor și a mediului la un nivel considerat adecvat de fiecare parte, precum și de a ține cont din punct de vedere istoric de divergențele transatlantice pe chestiuni precum cultivarea de organisme modificate genetic și anumite aspecte legate de bunăstarea animalelor;

11.  recunoaște că standardele de reglementare excesiv de împovărătoare reprezintă bariere semnificative în calea comerțului și că abordarea acestor bariere ar putea genera o creștere suplimentară; subliniază că o aliniere a standardelor de reglementare din UE și SUA ar trebui să urmărească ajungerea la cel mai înalt standard comun și, de asemenea, să îmbunătățească astfel siguranța produselor pentru consumatori; subliniază necesitatea de a evita crearea unor noi bariere (chiar dacă neintenționate) în calea comerțului și a investițiilor, în special în tehnologiile-cheie emergente și sectoarele inovatoare;

12.  sprijină eforturile vizând cooperarea maximă într-un stadiu incipient al procesului de reglementare cu privire la standarde, la coerența normativă și la o mai bună aliniere a standardelor, pentru a promova suplimentar comerțul și creșterea, care ar putea îmbunătăți eficiența și aborda efectiv barierele netarifare; susține declarația HLWG, conform căreia orice acord negociat care ar exclude cooperarea în materie de reglementare și reforme ar fi nesemnificativ din punct de vedere economic și de neconceput din punct de vedere politic pentru ambele părți; subliniază că compatibilitatea în materie de reglementare constituie provocarea supremă a unui acord transatlantic ambițios și reamintește în această privință că diferențele de reglementare și măsurile pur interne constituie o barieră specifică în calea comerțului pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri);

13.  remarcă importanța instituirii de protocoale de partajare a datelor între Comisia pentru siguranța produselor de consum din SUA și Comisia Europeană pentru a se ocupa rapid și eficient de produsele nesigure introduse pe piața din fiecare regiune;

14.  salută inițiativele adoptate în cadrul TLD de elaborare a unor standarde comune în domenii-cheie ale evoluției tehnologice, cum ar fi nanotehnologia, vehiculele electrice, rețelele inteligente și e-sănătatea;

15.  invită părțile interesate să facă uz pe deplin de invitația lansată de HLWG de a prezenta, înainte de sfârșitul anului 2012, propuneri concrete pentru a aborda impactul asupra comerțului al diferențelor de reglementare care împiedică în mod inutil comerțul; îndeamnă părțile interesate de pe ambele părți ale Atlanticului să lucreze împreună, acolo unde este posibil, pentru a stabili poziții comune;

16.  consideră că, dată fiind importanța crescândă a comerțului electronic, standardele de protecție a datelor joacă un rol esențial în protejarea consumatorilor atât în UE, cât și în SUA; subliniază că UE și SUA trebuie să abordeze amenințările crescânde la adresa securității informatice în mod concertat și într-un context internațional; subliniază că interoperabilitatea și standarde în domeniul comerțului electronic, recunoscute la nivel mondial, pot contribui la promovarea unei inovări mai rapide prin reducerea riscurilor și costurilor noilor tehnologii;

17.  recunoaște că extinderea comerțului cu servicii și luarea de măsuri pentru a promova investițiile și achizițiile ar trebui să fie o componentă esențială a oricărui viitor acord transatlantic pentru a aduce beneficii suplimentare pentru ambele economii și a crea oportunități de colaborare cu privire la aspecte comerciale de interes comun;

18.  constată că sectorul serviciilor reprezintă sursa predominantă de ocupare a forței de muncă și de PIB în UE și în SUA; sprijină ambiția HLWG de a depăși nivelul de liberalizare a serviciilor atins de UE și SUA în cadrul acordurilor de liber schimb existente prin abordarea barierelor rămase care există de mult timp, inclusiv a modurilor de furnizare a serviciilor, totodată recunoscând caracterul sensibil al anumitor sectoare;

19.  subliniază că UE și SUA mențin definiții foarte diferite ale serviciilor publice și ale serviciilor de interes economic general și recomandă definiții precise ale acestor termeni; consideră că aceste dispoziții ar trebui să fie înrădăcinate în cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) și să rămână compatibile cu sistemul multilateral; consideră că o coerență sporită a reglementării în materie de servicii ar putea îmbunătăți, de asemenea, integrarea pieței unice a serviciilor în cadrul UE și SUA; solicită o cooperare sporită în schimbul de bune practici pentru a îmbunătăți eficiența sectorului public transatlantic; recomandă un dialog reciproc intensificat privind viitorul cloud computingului, precum și progresele și producția de vehicule electrice;

20.  solicită, în special, depunerea de eforturi în sensul creării unor servicii financiare și piețe digitale transatlantice cu adevărat deschise și integrate, date fiind efectele pozitive pe care acest lucru le-ar avea de ambele părți ale Atlanticului într-o perioadă de timp destul de scurtă; încurajează discuțiile privind includerea unui capitol privind serviciile financiare, având în vedere natura interconectată a piețelor noastre; subliniază importanța unor schimburi intensificate și a cooperării între autoritățile de reglementare a serviciilor financiare de pe ambele maluri ale Atlanticului pentru a face schimb de cele mai bune practici și a identifica lacunele de reglementare;

21.  este ferm convins că trebuie abordate aspectele echivalenței, convergenței și extrateritorialității, deoarece acestea sunt esențiale pentru a înțelege modul în care UE și SUA pot face față nesiguranței cauzate de problemele lor economice și financiare actuale, precum și pentru a face față stabilirii de standarde globale și modelelor concurente de reglementare și supraveghere financiară;

22.  solicită reformarea restricțiilor privind participarea străină în cadrul companiilor aeriene din SUA și afirmă că lipsa reciprocității între normele europene și americane din transportul maritim și aerian, precum și dezechilibrul curent dintre capacitatea companiilor din UE de a efectua cabotaj pe piața din SUA și capacitatea companiilor din SUA de a efectua cabotaj aici reprezintă un obstacol care trebuie depășit pentru a debloca adevăratul potențial al relației economice transatlantice;

23.  invită ambele părți să-și deschidă reciproc, într-o măsură și mai mare, piețele de achiziții publice, în încercarea de a ajunge la reciprocitate și transparență deplină, și sprijină obiectivul propus de HLWG de consolidare a oportunităților de afaceri printr-un acces îmbunătățit substanțial la oportunitățile de achiziții publice de la toate nivelurile de guvernare, pe baza tratamentului național;

24.  consideră că capitolul privind achizițiile publice ar trebui nu numai să abordeze problemele existente legate de accesul pe piață, ci și să includă un mecanism care să prevină crearea de noi bariere; înțelege că în SUA competența în materie de achiziții publice le revine, de asemenea, statelor individuale; reamintește importanța pentru comerțul transatlantic a unor piețe deschise ale achizițiilor publice, care să permită un acces egal tuturor furnizorilor, în special IMM-urilor; reiterează punctul de vedere potrivit căruia IMM-urile din UE ar trebui să beneficieze în SUA de un nivel de avantaje și posibilități privind licitațiile publice similar celui de care beneficiază în UE și reamintește că HLWG a identificat în mod specific dispozițiile orizontale privind IMM-urile ca domeniu unde există o mare posibilitate de a beneficia de sprijin transatlantic; subliniază că este important ca ambele părți să respecte Acordul privind achizițiile publice (AAP);

25.  afirmă importanța DPI pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă, precum și importanța, prin urmare, a menținerii unor standarde ridicate privind protecția și aplicarea DPI, promovând în același timp libera circulație a informației și accesul la internet;

26.  remarcă evaluarea HLWG potrivit căreia, deși UE și SUA s-au angajat la un nivel înalt de protecție și aplicare a DPI, s-ar putea să nu fie fezabil, în cadrul unor eventuale negocieri, să se încerce reconcilierea diferențelor globale cu privire la obligațiile aferente DPI incluse de obicei în acordurile comerciale UE-SUA; subliniază totuși că abordarea propusă pentru negocieri ar trebui să fie ambițioasă, vizând rezolvarea chestiunilor divergente și abordarea aspectelor legate de DPI într-un mod reciproc satisfăcător, asigurând, în același timp, un nivel satisfăcător de protecție pentru operatorii economici; reiterează că eforturile depuse de UE și SUA în vederea creșterii și creării de locuri de muncă se bazează pe capacitatea de a inova și de a produce în mod creativ, ca atare economia transatlantică este pusă în pericol de contrafacere și piraterie; consideră că noile principii ale tehnologiei informației și comunicațiilor UE-SUA reprezintă o încurajare pentru creșterea sinergiilor;

27.  sprijină, în principiu, și obiectivul propus de HLWG privind elaborarea unor noi norme comerciale într-o serie de domenii, deoarece acest lucru poate fi relevant pentru comerțul bilateral și contribui la elaborarea normelor atât în contextul politicilor privind țările terțe și al acordurilor comerciale, cât și la nivel multilateral;

28.  constată că UE a negociat sau negociază acorduri de comerț liber cu ceilalți doi membri ai NAFTA, Mexic și Canada; solicită, prin urmare, Comisiei și omologilor săi americani să ia în considerare în posibilul acord de liber schimb UE-SUA formularea unei dispoziții care să permită armonizarea viitoare a acestor acorduri pentru a forma un acord UE-NAFTA între regiuni;

29.  își subliniază sprijinul deplin față de sistemul comercial multilateral, întruchipat de OMC, care rămâne de departe cel mai bun cadru pentru realizarea unui comerț liber și echitabil la nivel mondial și care trebuie să rămână baza schimburilor în secolul 21, în ciuda emergenței unei lumi multipolare;

30.  consideră însă că, dat fiind blocajul persistent în ceea ce privește arhitectura și obiectivele inițiale ale ADD, dezbaterea cu privire la modalitățile de consolidare a OMC, cu scopul de a o face mai eficientă, și de pregătire a acesteia pentru provocările viitoare trebuie să fie reluată cât mai curând posibil; consideră, cu toate acestea, că relații bilaterale consolidate care vizează promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă în fața dificultăților economice actuale sunt compatibile cu și susțin discuțiile și negocierile multilaterale viitoare și în curs de desfășurare întrucât și acestea sunt bazate pe norme, deschise și transparente;

31.  este de acord cu necesitatea unei pregătiri atente pentru a se asigura că o astfel de negociere vizând un cuprinzător acord bilateral comercial și de investiții, în cazul în care ar avea loc, ar produce rezultate concrete și ar fi încheiată în timp util; așteaptă raportul final (inclusiv o recomandare privind o decizie referitoare la negocieri) al HLWG; solicită Comisiei și administrației SUA să prezinte rezultatul final al activității HLWG la cea de a 73-a reuniune a TLD, până la sfârșitul lui 2012;

32.  solicită HLWG să se bazeze pe experiența și rezultatele TEC și subliniază necesitatea implicării strânse a comisiilor parlamentare competente; consideră că dialogul transatlantic, pentru a avea succes, trebuie să se intensifice în continuare la toate nivelurile și că reuniunile la nivel înalt, nu numai între Comisie și administrația SUA, dar și între membrii comisiilor relevante din Parlamentul European și Congresul SUA, ar trebui să aibă loc în mod mai regulat; consideră că ar fi un progres binevenit dacă Congresul SUA ar decide să urmeze exemplul Parlamentului, care, începând din ianuarie 2010, a fost reprezentat la Washington prin intermediul Biroului său de legătură;

33.  solicită ca, după o pregătire și consultare atentă și aprofundată, negocierile să fie lansate în prima jumătate a anului 2013, bazându-se pe impulsul politic prezent și pe sprijinul din partea industriei, pentru a permite o finalizare rapidă și reușită a negocierilor;

34.  solicită ca, după lansarea acestor negocieri, toate părțile interesate care reprezintă comunitățile de afaceri să se organizeze astfel încât să furnizeze un sprijin maxim, într-o manieră coordonată și cuprinzătoare care să susțină un dialog deschis și transparent cu scopul de a înregistra progrese în ceea ce privește inițiativa; este convins că dialogurile cu consumatorii și cu IMM-urile vor avea o importanță deosebită și ar trebui să fie deschise și coordonate fără întârziere pentru a da un impuls tuturor nivelurilor din spatele negocierilor;

35.  se angajează să colaboreze îndeaproape cu Consiliul, Comisia, Congresul SUA, administrația SUA și părțile interesate pentru a fructifica întregul potențial economic al relației economice transatlantice, cu scopul de a crea noi oportunități pentru întreprinderile și lucrătorii de pe ambele părți ale Atlanticului și a consolida poziția de lider a UE și a SUA în economia mondială;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și Congresului SUA și Reprezentantului comercial al Statelor Unite.

(1) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/126389.pdf
(2) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2011/november/tradoc_148385.pdf
(3) http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2012/05/19/camp-david-declaration
(4) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/ec/131069.pdf
(5) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2012/june/tradoc_149557.pdf
(6) http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=MEMO/12/462
(7) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/131388.pdf
(8) JO C 298E, 8.12.2006, p. 235.
(9) JO C 102 E, 24.4.2008, p. 128.
(10) JO C 184 E, 6.8.2009, p. 16.
(11) JO C 285 E, 26.11.2009, p. 1.
(12) JO C 294 E, 3.12.2009, p. 33.
(13) JO C 67 E, 18.3.2010, p. 101.
(14) JO C 74 E, 13.3.2012, p. 1.
(15) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 34.
(16) Texte adoptate, P7_TA(2011)0412.
(17) Texte adoptate, P7_TA(2011)0510.
(18) Texte adoptate, P7_TA(2011)0565.
(19) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2009/december/tradoc_145613.pdf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate