Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2012 referitoare la pirateria maritimă(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2009 referitoare la situația din Cornul Africii(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la Raportul anual pe 2008 privind Politica Externă și de Securitate Comună(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 mai 2011 referitoare la Raportul anual pe 2009 privind Politica Externă și de Securitate Comună(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2012 referitoare la Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind Politica Externă și de Securitate Comună(5),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 14 noiembrie 2011 referitoare la Cornul Africii și, în special, cadrul strategic din anexa la acestea,

–  având în vedere Strategia europeană de securitate și documentul din 14 martie 2008 al Înaltului Reprezentant și al Comisiei adresat Consiliului European, intitulat „Schimbările climatice și securitatea internațională”,

–  având în vedere raportul final al misiunii de observare electorală a Uniunii Europene privind alegerile desfășurate în Etiopia la 23 mai 2010,

–  având în vedere adoptarea Constituției Somaliei de către 825 de membri ai Adunării Constituante Naționale la 1 august 2012; având în vedere alegerea democratică a unui nou președinte al Somaliei la 11 septembrie 2012, ca parte a procesului de tranziție,

–  având în vedere concluziile Consiliului referitoare la politica de securitate și apărare comună din 1 decembrie 2011 și din 23 iulie 2012,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU referitoare la situația din Somalia, în special Rezoluția nr. 2067 (2012),

–  având în vedere Misiunea Uniunii Africane în Somalia (AMISOM), conceptul său strategic din 5 ianuarie 2012 privind stabilirea unei prezențe în cele patru sectoare și Rezoluția nr. 2036 (2012) a Consiliului de Securitate al ONU prin care se solicită Uniunii Africane să „sporească efectivele de personal în uniformă ale AMISOM de la 12 000 la cel mult 17 731, personal care să cuprindă trupe militare și unități de poliție instruite”,

–  având în vedere Rezoluția nr. 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Raportul ONU din 25 ianuarie 2011 și cele 25 de propuneri pe care le conține acesta prezentate de Jack Lang, consilierul special al Secretarului General al ONU pe probleme juridice legate de pirateria în largul coastelor Somaliei; salută, de asemenea, rapoartele de monitorizare elaborate de Jack Lang, cum ar fi raportul din 15 iunie 2011 privind măsurile de instituire în Somalia a unor tribunale specializate împotriva pirateriei și raportul Secretarului General din 20 ianuarie 2012 privind tribunalele specializate împotriva pirateriei în Somalia și în alte state din regiune;

–  având în vedere Strategia comună Africa-UE,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0408/2012),

A.  întrucât Cornul Africii este una dintre regiunile cu cel mai înalt nivel de nesiguranță din punct de vedere alimentar din lume iar milioane de persoane care trăiesc în această regiune sunt subnutrite și expuse riscului foametei; întrucât țările din această zonă geografică se numără printre țările cu cele mai scăzute standarde de sănătate din lume; întrucât aceasta este, de asemenea, una dintre regiunile în care sărăcia și lipsa de guvernanță ating cele mai înalte cote din lume; întrucât nesiguranța pe plan uman și în special pe plan alimentar amplifică crizele umanitare severe din regiune; întrucât comunitatea internațională nu a reușit să adopte o abordare preventivă față de securitatea umană, seceta și foametea din regiune;

B.  întrucât conflictele au o istorie lungă în regiune și întrucât există o legătură între conflicte, sărăcie și subdezvoltare; întrucât dezvoltarea sustenabilă nu poate fi realizată într-un mediu în care există tensiuni, conflicte armate și instituții de stat instabile și în care sărăcia și subdezvoltarea sunt factori care generează conflicte; întrucât schimbările climatice pot exacerba și mai mult situația din regiune, unde perioadele de secetă severă au devenit, deja, tot mai frecvente;

C.  întrucât instabilitatea prelungită din Cornul Africii are consecințe asupra securității țărilor vecine și a întregului continent și întrucât, ca urmare a existenței unor rețele teroriste în regiune, ar putea fi afectată securitatea altor regiuni, cum ar fi Europa, Peninsula Arabică și Asia de Sud;

D.  întrucât cercul vicios al insecurității, instabilității, sărăciei și proastei guvernanțe poate fi combătut cu succes și în mod efectiv numai printr-o abordare cuprinzătoare și holistică, care se angajează să dezvolte în mod sustenabil țările din regiune; întrucât Cornul Africii demonstrează legătura existentă dintre dezvoltare și securitate, aceasta fiind o regiune în care activitatea infracțională, în special terorismul și pirateria, se extinde ca o consecință a sărăciei extreme și a proastei guvernări sau a lipsei guvernării de stat;

E.  întrucât situația securității în Cornul Africii generează preocupări internaționale mai mari și o preocupare europeană triplă, în ce privește: în primul rând, amenințarea pe care o reprezintă terorismul internațional, și fondurile obținute din piraterie și răpiri direcționate către organizații teroriste; în al doilea rând, amenințarea economică la adresa comerțului internațional și necesitatea de a facilita circulația, în condiții de siguranță, a transporturilor maritime; în al treilea rând, necesitatea de a sprijini ONU în atingerea obiectivelor sale, de exemplu în protejarea navelor care distribuie ajutoare în regiune în cadrul Programului alimentar mondial;

F.  întrucât angajamentul UE față de regiune se explică atât prin importanța geostrategică a acesteia, cât și prin dorința de a sprijini populația din Cornul Africii și de a o scoate din sărăcie; întrucât, pentru a realiza acest lucru și pentru a obține o pace durabilă, UE și-a asumat angajamentul de a sprijini atât eforturile la nivel regional, de exemplu prin intermediul IGAD (Agenția Interguvernamentală pentru Dezvoltare) și al Uniunii Africane, cât și pe cele la nivel național vizând consolidarea păcii și a justiției, pe baza principiilor integrării, statului de drept și respectării drepturilor omului;

G.  întrucât IGAD rămâne un instrument insuficient dezvoltat pentru îmbunătățirea cooperării, a integrării și a securității regionale; întrucât este necesar ca IGAD să joace un rol important în arhitectura politică și de securitate din Cornul Africii, precum și în prevenirea conflictelor și în integrarea politică și economică din regiune, în vederea angajării și ancorării țărilor din zonă la o agendă politică și economică comună,

H.  întrucât o zonă în care persistă insecuritatea și instabilitatea și care se întinde de la Oceanul Atlantic la Oceanul Indian ar impulsiona, de asemenea, activitățile legate de traficul de droguri de cealaltă parte a Atlanticului de Sud, în America Latină și în Caraibe, încurajând, în același timp, traficul de arme și de persoane, deschizând noi rute de trafic și creând posibilități de a face contrabandă cu droguri atât spre Europa, cât și spre Peninsula Arabică;

I.  întrucât concurența dintre state pentru resursele naturale din regiune, în special combustibili fosili și apă, precum și concurența pentru a oferi acces din punctul de vedere al infrastructurii la porturi pentru statele producătoare de petrol și gaze, precum și acces la mare statelor fără ieșire la mare ar putea genera tensiuni suplimentare în regiune și ar putea duce la instabilitate cronică;

J.  întrucât stabilitatea viabilă pe termen lung în Cornul Africii poate fi construită doar pe baza unor instituții democratice responsabile și puternice, pe baza statului de drept și a respectării drepturilor omului, îndeosebi a libertății de exprimare, precum și pe baza unor perspective economice mai bune pentru societate în general;

K.  întrucât este esențial să se încurajeze în mod activ stabilitatea în regiune, să se combată sărăcia și să se promoveze redresarea economică, ca mijloc de refacere a statelor eșuate; întrucât securitatea nu poate exista fără dezvoltare și nici dezvoltarea fără securitate;

L.  întrucât revolta violentă a Al-Shabaab, lipsa guvernării de stat în Somalia, amenințarea pe care o reprezintă continuarea activităților de piraterie în largul coastelor Somaliei, tensiunile și conflictele potențiale dintre Sudan și Sudanul de Sud, regiunile expuse la conflicte Abiyei și Darfur, tranziția politică din Etiopia după moartea prim-ministrului Meles Zenawi, tensiunile dintre Etiopia, Eritreea și Somalia, tensiunea dintre Eritreea și Djibuti, precum și activitățile teroriste ale Armatei de Rezistență a Domnului (LRA), toate acestea contribuie la transformarea Cornului Africii într-una dintre regiunile cele mai expuse la conflicte din lume, având ca rezultate o imensă suferință umană, strămutarea persoanelor în interiorul țării, agravarea crizelor umanitare și împiedicarea dezvoltării sociale și economice sustenabile, precum și a democrației și a statului de drept;

M.  întrucât, pe măsură ce lupta împotriva Al-Shabaab în Somalia înregistrează progrese tot mai mari, crește riscul ca activitățile teroriste și destabilizarea să se deplaseze în alte părți ale Somaliei sau chiar mai departe, în părți ale Africii neafectate anterior;

N.  întrucât instabilitatea politică în curs și conflictul din Somalia au distrus aproape orice perspectivă de dezvoltare economică sustenabilă în regiune; întrucât lipsa de perspective stabile, democratice și economice pentru populație, îndeosebi pentru tineri, împreună cu absența democrației, a statului de drept, a guvernării sau a securității umane furnizează un teren fertil pentru încurajarea activităților criminale, inclusiv a pirateriei și a contrabandei cu droguri, sprijinind, în același timp, grupuri teroriste precum Al-Shabaab; întrucât este vital ca aceste chestiuni să fie abordate într-un mod cuprinzător, prin utilizarea tuturor instrumentelor de acțiune externă ale UE și ca orice asemenea acțiune să fie însoțită de instituirea în Somalia a unor tribunale specializate împotriva pirateriei de îndată ce sunt create structuri de stat fiabile în această țară;

O.  întrucât guvernul federal de tranziție din Somalia (GFT) nu a reușit să creeze o administrație stabilă și favorabilă integrării care să fie în stare să promoveze consensul între diferitele sale componente etnice și politice; întrucât comunitatea internațională trebuie să sprijine pe deplin noul guvern al Somaliei, astfel încât acesta să poată aborda provocările cu care se confruntă Somalia și să poată reface stabilitatea politică, democratică, etnică și socială durabilă;

P.  întrucât, din 1990, navele de pescuit din mai multe țări au profitat de haosul din Somalia pentru a pescui în zona de 200 de mile marine a Somaliei, subminând mijloacele prin care își câștigă existența pescarii somalezi;

Q.  întrucât, potrivit ICNUR, peste un milion de refugiați somalezi sunt împrăștiați în Cornul Africii, îndeosebi în Kenya și Etiopia, iar 1,3 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării (PSI) în Somalia; întrucât conflictele interne, activitățile teroriste desfășurate de Al-Shabaab și crizele succesive generate de secetă se află la originea fenomenului exodului și a strămutării persoanelor în Somalia, ce afectează în mod concret întreaga regiune;

R.  întrucât, la 20 august 2012, în Cornul Africii au avut loc două evenimente de mare însemnătate pentru regiune: în primul rând, decesul prim-ministrului Etiopiei, Meles Zenawi și, în al doilea rând, constituirea primului parlament oficial din Somalia în peste două decenii; întrucât începerea mandatului de către un nou Parlament și alegerea unui nou președinte al Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, la 10 septembrie 2012, au reprezentat un moment istoric și un pas important în direcția îmbunătățirii păcii și a securității și au demonstrat că situația din Somalia nu este ireversibilă;

S.  întrucât Etiopia, Djibuti, Kenya și Uganda au oferit un sprijin militar și politic pentru eforturile de a asigura stabilitatea în regiune, îndeosebi prin intermediul AMISOM, misiunea Uniunii Africane în Somalia, depunând, astfel, eforturi pentru o soluție viabilă pentru securitatea și stabilitatea în regiune, concepută și aplicată de Africa, cu sprijinul activ al comunității internaționale; întrucât Uniunea Africană este un partener valoros pentru pacea și stabilitatea din regiune;

T.  întrucât, la nivel militar și în ce privește securitatea, situația din Somalia este în continuare periculoasă și imprevizibilă; întrucât AMISOM a reușit să determine gruparea islamistă Al-Shabaab să se retragă și a desfășurat 100 de soldați la Baidoa; întrucât Kenya a efectuat recent o intervenție militară în regiunea central-sudică a Somaliei, însă nu a repurtat o victorie decisivă asupra Al-Shabaab; întrucât forțele naționale de apărare etiopiene au intervenit în regiunea Hiraan și în regiunea Bay în februarie 2012; întrucât asociația Human Rights Watch a publicat informații privind cazuri de încălcări ale drepturilor omului, de tortură, de detenții arbitrare, de execuții extrajudiciare, precum și de atacuri armate ilegale împotriva civililor comise de către forțele armate și grupările etiopiene loiale guvernului federal de tranziție; întrucât statul vecin, Eritreea, a fost acuzat de Grupul ONU pentru monitorizarea sancțiunilor că furnizează arme, formare și sprijin financiar grupării al-Shabaab, încălcând astfel embargoul ONU asupra armelor;

U.  întrucât, deși Somalia depinde de stabilitatea adusă de operațiunile Uniunii Africane, criza din această țară poate lua sfârșit numai prin conservarea și susținerea stabilității sociale și politice, ceea ce înseamnă că partidele implicate în operațiuni militare vor avea, de asemenea, responsabilitatea majoră de a sprijini autoritățile locale cu toate mijloacele necesare în perioada de după încetarea operațiunilor militare;

V.  întrucât nicio acțiune internațională nu poate instaura, de una singură, securitatea, stabilitatea și o pace durabilă dacă nu este însoțită de un program de dezvoltare democratică;

W.  întrucât decesul prim-ministrului Meles Zenawi ar putea avea consecințe naționale și regionale profunde, oferind noii conduceri posibilitatea de a deschide spațiul politic, de a abroga legile represive și de a se angaja într-un dialog politic atotcuprinzător în direcția unei tranziții democratice; întrucât instaurarea unui guvern al Etiopiei ales în mod democratic și favorabil integrării este singura modalitate de a preveni răspândirea instabilității, a radicalismului și a neliniștii în țară, lucru ce amenință rolul Etiopiei în lupta împotriva terorismului;

X.  întrucât la alegerile generale din mai 2010, EPRDF a obținut 545 din cele 547 de mandate disputate, determinând misiunea de observare electorală a UE să declare că alegerile nu au corespuns standardelor internaționale;

Y.  întrucât Etiopia primește din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene mai multe ajutoare externe decât orice altă țară africană;

Z.  întrucât, la 20 de ani de la obținerea independenței și sub conducerea președintelui Isaias Afewerki, Eritreea este una dintre țările cele mai represive și mai închise din lume, cu un palmares al drepturilor omului extrem de limitat, ce include încarcerarea, torturarea și uciderea cetățenilor săi; întrucât, la 5 iulie 2012, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a adoptat o rezoluție prin care condamnă cu fermitate încălcările răspândite și sistematice ale drepturilor omului comise în continuare de către autoritățile din Eritreea, restricțiile severe privind libertatea de opinie și de exprimare și recrutarea forțată a cetățenilor pentru perioade nedeterminate și prin care numește, de asemenea, un raportor special privind situația drepturilor omului în Eritreea, cu scopul de a pune capăt izolării țării, de a investiga și de a raporta abuzurile; întrucât Dawit Isaak, cetățean suedez și eritreean, se află în închisoare în Eritreea de 11 ani fără avea acces la nicio formă de comunicare și în absența unui proces;

AA.  întrucât, la 26 septembrie 2012, președintele Sudanului și cel al Sudanului de Sud au semnat un acord de cooperare mult-așteptat, care permite reluarea fluxurilor de petrol din sud spre nord, demilitarizarea zonei-tampon de-a lungul frontierei, redeschiderea comerțului transfrontalier și libera circulație pentru cetățenii ambelor țări; întrucât cele două țări nu au ajuns încă la un acord cu privire la statutul Abyei și al altor zone disputate;

AB.  întrucât Sudanul de Sud se confruntă cu provocări politice, economice și de securitate serioase, îndeosebi provocări în ceea ce privește violența între comunități și lipsa unor structuri de guvernare solide; întrucât procesul de dezarmare civilă aflat în desfășurare, denumit „Operațiunea de restabilire a păcii”, care a început în martie 2012, ca răspuns la violențele etnice din statul Jonglei, a condus, din câte se pare, la abuzuri comise de către forțele armate împotriva populației civile;

AC.  întrucât pacea rămâne un obiectiv greu de atins în regiunea Darfur din vestul Sudanului și în statele sudice Kordofanul de Sud și Nilul Albastru; întrucât organizațiile pentru drepturile omului continuă să informeze despre bombardamente la întâmplare în zone cu populație civilă efectuate de către forțele guvernamentale, ucideri extrajudiciare, arestări arbitrare, jafuri în masă și distrugeri de bunuri; întrucât violențele neîntrerupte au declanșat o criză umanitară îngrijorătoare și de durată;

AD.  întrucât accesul la populație rămâne una dintre problemele majore în țările din Cornul Africii în ce privește confruntarea cu urgențele umanitare din zonă;

AE.  întrucât Comisia Europeană se pregătește să mărească la 158 de milioane de euro ajutorul umanitar total acordat populațiilor afectate de seceta din țările din Cornul Africii;

AF.  întrucât principalele state membre ale Uniunii Africane s-au angajat, cu ocazia conferinței internaționale a donatorilor care a avut loc la Addis Abeba, să deblocheze circa 350 de milioane de euro în favoarea țărilor afectate de secetă;

AG.  întrucât, ca urmare a secetei, regiunea Cornului Africii și îndeosebi Somalia, a fost afectată de o foamete gravă, ce s-a soldat cu o criză umanitară de proporții, care a afectat peste 12 milioane de persoane din regiune, inclusiv peste 7,5 milioane în Somalia; întrucât foametea nu numai că a cauzat moartea a numeroase persoane, îndeosebi copii, însă a condus și la un flux masiv de refugiați către țările vecine Kenya și Etiopia; întrucât Comisia Europeană a mărit ajutorul umanitar acordat de la 9 milioane de euro în 2008, la 46 de milioane de euro în 2009, însă ulterior l-a redus la 35 de milioane în 2010 și la 30 de milioane de euro în 2011; întrucât mai târziu aceasta a mărit ajutorul acordat la 77 de milioane EUR, însă numai în urma secetei grave din vara anului 2011;

AH.  întrucât orice îmbunătățire semnificativă a situației umanitare în Cornul Africii are legătură cu toate celelalte obiective urmărite de Uniune în regiune și întrucât soluționarea durabilă a diferitelor conflictelor care afectează regiunea trebuie, prin urmare, să țină seama de nevoile persoanelor strămutate în interiorul țării, de criza continuă a refugiaților și de cauzele acesteia, incluszând insecuritatea alimentară structurală, efectele conflictului și ale schimbărilor climatice, acordând, de asemenea, o atenție specifică celor mai vulnerabile grupuri de populație, cum ar fi femeile și copiii;

AI.  întrucât donatorii și factorii politici importanți din regiune nu sunt numai actorii politici și din domeniul dezvoltării tradiționali, cum ar fi UE, SUA și organizațiile internaționale precum ONU și Banca Mondială, ci și Turcia, Egipt, statele membre ale Consiliului de cooperare al Golfului (în special Qatar) și Organizația de cooperare islamică; întrucât China joacă un rol-cheie în promovarea dezvoltării infrastructurii și a capacităților economice în Cornul Africii prin acordarea de credite preferențiale ad-hoc, care nu sunt condiționate de realizarea de reforme efective de către țările în cauză și care adesea constituie un stimulent pentru accesul privilegiat la resurse naturale și accesul pe piețele naționale respective,

AJ.  întrucât UE este principalul furnizor de asistență internațională și de ajutor umanitar în Cornul Africii și contribuie la dezvoltarea și la securitatea acestei regiuni atât pe uscat, cât și pe mare;

AK.  întrucât crearea unui mediu sigur pentru comerț și transport este calea principală către stabilizare și dezvoltare în regiune, atât pe uscat, cât și pe mare;

AL.  întrucât vânzarea ilegală de fildeș a devenit una dintre cele mai importante surse de venit pentru grupările cum ar fi Al-Shabaab, precum și pentru forțele militare oficiale, ca urmare a creșterii enorme a cererii în țările asiatice; întrucât, potrivit CITES, nivelul braconajului elefanților a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, iar confiscările de fildeș înregistrate sunt la cele mai înalte niveluri de după 1989;

AM.  întrucât, potrivit unui raport al Programului pentru Mediu al Organizației Națiunilor Unite (UNEP), un mare număr de încărcături ilegale de deșeuri toxice, al căror conținut se scurge, au fost aruncate de-a lungul coastei Somaliei, într-un dispreț total față de sănătatea populației locale și conservarea mediului; întrucât, potrivit aceluiași raport, deșeurile deversate în mare provin în parte de pe teritoriul UE și prejudiciază în mod ireversibil sănătatea umană și mediul înconjurător în regiune, încălcând flagrant drepturile omului;

AN.  întrucât, în regiune, nu a fost atins până în prezent niciunul dintre cele opt obiective de dezvoltare ale mileniului și numai printr-o manifestare fermă a voinței politice se pot realiza unele progrese în perioada de trei ani până la termenul-limită din 2015;

AO.  întrucât condițiile de sărăcie sau de foamete favorizează acțiunile iraționale și extremismul politic; întrucât, la 14 luni de când ONU a anunțat în mod oficial existența foametei în Cornul Africii, pentru prima dată în secolul XXI, situația umanitară a înregistrat o îmbunătățire relativă, însă nu a fost depășit nivelul critic;

AP.  Ap. întrucât reducerea sărăciei a înregistrat regrese în Cornul Africii din cauza crizei alimentare și a combustibililor, precum și din cauza crizei economice și financiare mondiale și a impactului schimbărilor climatice;

AQ.  întrucât, în martie 2012, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a estimat că peste opt milioane de persoane aveau nevoie de asistență în Cornul Africii (dintre care 3,2 milioane în Etiopia; 2,5 milioane în Somalia; 2,2 milioane în Kenya și 180 000 în Djibouti); întrucât în 2011 regiunea a suferit cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani, care a afectat peste 13 milioane de persoane, forțând sute de mii din acestea să își părăsească căminul și ucigând alte zeci de mii;

AR.  întrucât activitatea Curții Penale Internaționale în Cornul Africii de aducere a făptașilor în fața justiției și de combatere a impunității este împiedicată de unele țări din regiune;

AS.  întrucât, pentru a-și continua activitatea umanitară, precum și pentru a investi în redresarea Somaliei, Kenyei și Etiopiei, UNICEF are nevoie de 273 de milioane de dolari în 2012, din care, până la sfârșitul lunii iulie 2012, primise doar 33 %;

Cadrul general

1.  salută strategia UE pentru Cornul Africii, îndeosebi abordarea sa globală care are la bază rezolvarea preocupărilor legate de securitate și stabilitate, aplicarea statului de drept și asigurarea unui proces corespunzător, care trebuie să includă mecanisme și proceduri de aplicare a legii funcționale, precum și un sistem judiciar independent, concomitent cu abordarea cauzelor determinante ale acestora, îndeosebi prin strategii umanitare și de dezvoltare bazate pe obiective clare; îndeamnă la punerea deplină în aplicare a cadrului strategic al UE pentru Cornul Africii și sprijină cele cinci direcții ale acestuia bazate pe:

2.  subliniază că orice soluție durabilă la numeroasele conflicte din regiune poate avea succes numai în cazul în care aceasta stabilește principii precum buna vecinătate pentru depășirea rivalității și a disputelor legate de frontieră, neintervenția și cooperarea între state, dezvoltarea sustenabilă și accesul în comun echitabil și corect la resurse care oferă tuturor oportunități economice, fără discriminare; constată că acest lucru necesită eforturi generatoare de transformări pentru construirea păcii, pentru mediere și pentru reconciliere, precum și pentru eliminarea impunității, în cooperare cu Tribunalul Penal Internațional, precum și respectarea deplină a dreptului internațional umanitar, inclusiv accesul liber al populației la asistență umanitară, și a drepturilor omului; constată că Uniunea, în strânsă coordonare cu organismele regionale, are un rol de jucat în sprijinirea acestor procese, în combaterea proliferării armelor de calibru mic și a armamentului ușor și în facilitarea demobilizării, a dezarmării și a reintegrării foștilor combatanți, dar constată că, în cele din urmă, persoanele care locuiesc în Cornul Africii sunt singurii actori care pot permite instaurarea în regiune a unei păci durabile, a stabilității, prosperității, precum și a unei guvernări responsabile și a statului de drept;

3.  salută numirea unui Reprezentant special al Uniunii Europene (RSUE) pentru Cornul Africii, conform solicitării Parlamentului European din rezoluția sa din 10 mai 2007 menționată mai sus, referitoare la Cornul Africii; îndeamnă ÎR/VP și Comisia Europeană să sprijine în mod activ activitatea RSUE asigurându-i resurse financiare și umane adecvate și acces direct la structurile și misiunile PSAC, precum și la structurile și programele de dezvoltare și ale politicii în domeniul ajutorului umanitar ale Comisiei Europene; reamintește că în rezoluția sa Parlamentul European a solicitat RSUE pentru Cornul Africii să prezinte rapoarte periodice Parlamentului; salută, în acest sens, rapoartele periodice ale RSUE pentru Cornul Africii prezentate Parlamentului și îl invită să continue dialogul și schimburile de opinii periodice cu deputații; salută, de asemenea, numirea unui RSUE pentru Sudan și Sudanul de Sud; consideră că, în vederea asigurării consultării și coordonării depline a acțiunii, cei doi reprezentanți speciali ar trebui consultați în mod regulat de către serviciile competente de programare pentru instrumentele financiare destinate acțiunii externe a UE, și ar trebui să le ofere regulat consultanță politică și strategică; evidențiază importanța dialogului periodic și a coordonării între cei doi RSUE și șefii delegațiilor UE din regiune;

4.  consideră că ar putea fi investite mai multe resurse în IGAD pentru a promova un sistem de bună guvernare, precum și un dialog politic real și mecanisme de construire a consensului în toate statele sale membre, precum și între acestea; invită UE să faciliteze acest rol prin implicarea în continuare în procesul de consolidare a capacității lor interne; reamintește faptul că promovarea unui cadru instituțional regional pentru dialog și coordonare între țările din regiune va fi extrem de importantă, în special în ce privește Etiopia, Kenya și Uganda, care, ca actori principali în regiune trebuie să continue să-și coordoneze eforturile și să urmărească obiectivele comune; reamintește, de asemenea, că IGAD ar putea oferi un cadru adecvat pentru dialogul și coordonarea legate de exploatarea resurselor naturale vitale cum ar fi apa;

5.  invită Comisia Europeană să aibă în vedere un ajutor și un sprijin pentru toate țările africane care sunt angajate din punct de vedere militar în eforturile de menținere a păcii în țările din Cornul Africii, îndeosebi în Somalia;

6.  salută decizia UE de a oferi sprijin suplimentar AMISOM, pentru a permite acesteia să își îndeplinească mandatul și să ajungă la un efectiv total de 17 731 de militari, conform autorizării primite din partea ONU;

7.  consideră că rezultatele obținute de misiunea AMISOM în lupta împotriva Al-Shabaab, cum ar fi recâștigarea controlului asupra Kismayo, confirmă importanța strategică a sprijinului acordat Uniunii Africane; subliniază, prin urmare, importanța promovării procesului Uniunii Africane de consolidare instituțională și de consolidare a capacităților, precum și a promovării bunei guvernări, precum și a capacităților sale de reacție, inclusiv la nivelul gestionării situațiilor de criză și la nivel militar; salută înființarea unei delegații a UE pe lângă Uniunea Africană la Addis Abeba;

8.  solicită, în regim de urgență, sprijinirea sistemelor justiției și penitenciarelor din țările care au cooperat cu UE în transferul persoanelor suspectate de piraterie (Kenya, Seychelles și Mauritius), precum și sprijinirea autorităților somaleze pentru a le asigura capacitatea judecătorească și procesele juridice necesare, în conformitate cu dreptul internațional, îndeosebi dreptul internațional în domeniul drepturilor omului, pentru a le ajuta pe acestea să facă față din punct de vedere juridic situației piraților capturați și a militanților Al-Shabaab; subliniază, în același timp, importanța de a oferi piraților capturați un proces de reabilitare și reintegrare în societate;

9.  regretă faptul că, în ciuda ajutorului din partea UE pentru consolidarea statului de drept în regiune, a acordurilor de transfer încheiate de Uniune cu țări terțe (Kenya, Seychelles și Mauritius) și a acordurilor bilaterale de repatriere a piraților condamnați dintre Seychelles, Puntland și Somaliland, precum și a diverselor cadre juridice internaționale, numeroși pirați și alți răufăcători fie nu au fost încă arestați sau, dacă au fost, au fost adesea eliberați din lipsa unor dovezi solide sau a voinței politice necesare pentru urmărirea penală a acestora;

10.  salută în mod ferm Raportul ONU din 25 ianuarie 2011 care evidențiază 25 de propuneri prezentate de Jack Lang, consilierul special al Secretarului General al ONU pe probleme juridice legate de pirateria din largul coastelor Somaliei; salută, de asemenea, rapoartele de monitorizare pertinente elaborate de Jack Lang, cum ar fi raportul din 15 iunie 2011 privind măsurile de instituire, în Somalia, a unor tribunale specializate împotriva pirateriei și raportul Secretarului General din 20 ianuarie 2012 privind tribunalele specializate împotriva pirateriei în Somalia și în alte state din regiune; îndeamnă ÎR/VP, RSUE și cei trei șefi ai misiunilor și ai delegațiilor să acorde prioritate propunerilor prezentate de Jack Lang și să elaboreze o strategie privind contribuția UE la abordarea internațională a justiției penale pe teritoriul Somaliei;

11.  solicită din nou statelor membre să investigheze și să urmărească, în colaborare cu Europol și Interpol, fluxurile financiare și să confiște banii plătiți piraților ca răscumpărare, întrucât există indicii că acești bani ar putea fi transferați în conturi bancare din întreaga lume, inclusiv în bănci din Europa, precum și să identifice și să distrugă rețelele de crimă organizată care profită de pe urma acestor acte; invită Consiliul să faciliteze în continuare cooperarea dintre EU NAVFOR, pe de o parte, și Europol și Interpol, pe de altă parte;

12.  îndeamnă toate țările din regiune să colaboreze cu TPI și reamintește obligația țărilor care au semnat și ratificat Statutul de la Roma; salută, de asemenea, evoluțiile recente din cadrul TPI, care permit efectuarea de cercetări și investigații în state care nu sunt părți sau care nu au ratificat Statutul de la Roma;

13.  solicită instituțiilor Uniunii Europene să rămână vigilente și active în ceea ce privește procesul de tranziție politică declanșat în Etiopia și progresele democratice care încep să se înregistreze în Somalia;

14.  consideră că este de dorit să se profite de oportunitatea oferită de deschiderea succesiunii pentru funcția de prim-ministru, după moartea prim-ministrului etiopian Meles Zenawi, la 20 august 2012, precum și de oportunitatea oferită de alegerea unui nou președinte al Somaliei și de apropierea alegerilor legislative din Kenya în 2013, pentru:

15.  salută faptul că la expirarea perioadei fixate în foaia de parcurs a Consiliului pentru pace și securitate al Uniunii Africane, ratificată prin Rezoluția nr. 2046 (2012) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, s-a încheiat un acord între Sudan și Sudanul de Sud în ceea ce privește resursele de petrol; își exprimă speranța că acest acord va soluționa definitiv și în cel mai scurt timp posibil problema transportului petrolului din Sudanul de Sud;

Cadrul politicii de securitate

16.  salută contribuția importantă a operațiunii Atalanta a EU NAVFOR la eforturile de combatere a pirateriei și de îmbunătățire a securității maritime în largul coastei Somaliei; subliniază rolul său în protejarea navelor navlosite care distribuie ajutoare în Somalia, în cadrul Programului alimentar mondial, și a altor nave vulnerabile, precum și provizii pentru AMISOM; salută decizia Consiliului din 23 martie 2012 de prelungire a misiunii EU NAVFOR Atalanta până în decembrie 2014 și extinderea mandatului său la atacarea bazelor operaționale ale piraților, situate pe țărm; îndeamnă statele membre să se asigure că EU NAVFOR Atalanta este sprijinită în mod corespunzător prin monitorizare adecvată și nave de patrulare, deoarece victoriile actuale obținute împotriva pirateriei nu sunt ireversibile, precum și cu mijloacele de urmărire a piraților, a persoanelor care îi finanțează și a rețelelor acestora aflate la dispoziția comunității internaționale, recunoscând că măsurile cele mai eficiente împotriva pirateriei au fost, de fapt, măsurile de protecție introduse la bordul navelor de către companiile de transport maritim; saluă, în acest context, solicitările recente din sectorul maritim referitoare la reglementarea companiilor private de securitate maritimă și invită Organizația Maritimă Internațională, guvernele statelor de pavilion și sectorul maritim să colaboreze la elaborarea și implementarea în continuare a unor standarde internaționale clare, coerente și aplicabile privind utilizarea de personal privat de securitate armat la bordul navelor, precum și referitoare la respectarea strictă a acestor standarde de către companiile private de securitate maritimă;

17.  ia act de importanța cooperării dintre EU NAVFOR și celelalte misiuni internaționale care operează în zonă, în special misiunea pe uscat AMISOM și consideră că bunele relații și strânsa cooperare, inclusiv schimbul de informații, sunt elemente-cheie pentru asigurarea stabilității în Somalia; reamintește că EU NAVFOR Atalanta și operațiunea Ocean Shield a NATO, nu vor putea descuraja și pune capăt cu succes fenomenului pirateriei dacă nu se aplică o strategie cuprinzătoare în Cornul Africii și în special în Somalia, care să abordeze cauzele care îi determină pe somalezi să practice pirateria și să săvârșească infracțiuni pentru a obține venituri; ia act de faptul că misiunea actuală a NATO împotriva pirateriei, operațiunea Ocean Shield, a desfășurat cu succes două operațiuni mai scurte de combatere a pirateriei în octombrie 2008 pentru a proteja navele care transportă ajutoare în cadrul PAM;

18.  salută decizia Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2011, de instituire a unei inițiative maritime regionale de consolidare a capacităților, cunoscută sub numele de EUCAP Nestor, pentru a consolida capacitățile maritime și judiciare și de formare profesională a forțelor de poliție de coastă și a judecătorilor, în consultare și în acord cu comunitățile locale din cinci țări din Cornul Africii și Oceanul Indian de Vest; invită toate statele membre să aloce, fără întârziere, personal civil și militar competent noii misiuni; solicită o coordonare strânsă cu alte inițiative, inclusiv proiectul MARSIC al UE, în cadrul Programului privind rutele maritime critice, sponsorizat de către Instrumentul pentru stabilitate și în cadrul Programului regional pentru securitatea maritimă (MASE), inițiat de țările din estul și sudul Africii și din regiunea Oceanului Indian, sprijinit de UE și care vizează combaterea pirateriei pe uscat și consolidarea capacităților judiciare de a aresta, a transfera, a deține și a pune sub urmărire penală persoanele suspectate de piraterie; consideră că numai prin consolidarea capabilităților de securitate de coastă ale țărilor riverane, prin abordarea cauzelor profunde ale pirateriei pe uscat, prin încurajarea respectării bunelor practici de gestionare BMP4 în domeniul transportului maritim și prin îmbunătățirea standardelor din sectorul securității maritime comunitatea internațională va fi în măsură să-și realizeze obiectivul mai larg de a asigura stabilitatea și securitatea în regiune și, prin urmare, să-și reducă numărul patrulelor navale din zonă;

19.  salută decizia din iulie 2011, de extindere și reorientare a mandatului Misiunii Uniunii Europene de pregătire (EUTM), cu cartierul general în Uganda; cu toate acestea, solicită o verificare și o monitorizare mai bună a comportamentului și responsabilităților tuturor recruților formați de EUTM pentru a se asigura că minorii sau persoanele afiliate grupurilor militante nu sunt acceptate în cadrul programului, pentru a asigura că aceștia sunt integrați în forțele armate somaleze, iar dezertările sunt imediat anunțate și investigate; invită, de asemenea, UE să își asume un rol în cadrul monitorizării atente a schemei de plată pentru forțele pregătite, pentru a se asigura că sumele ajung la beneficiarii avuți în vedere și îi motivează, îi fac devotați și angajați, asigurându-se, astfel, că viitoarele forțe de securitate din Somalia vor avea capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pe plan local;

20.  subliniază necesitatea unei coordonări strategice strânse a tuturor actorilor care sunt implicați în chestiunile de securitate, în special misiunile EU NAVFOR Atalanta, EUTM Somalia și EUCAP Nestor, precum și cele ale NATO (Operațiunea Ocean Shield), Grupul operativ sub conducere americană CTF-151, ONU și AMISOM; ia act de existența unor mecanisme internaționale de coordonare, cum ar fi Grupul de contact privind pirateria în largul coastelor Somaliei (CGPCS) de la New York și mecanismul SHADE (Shared Awareness and Deconfliction) din Bahrain; salută, prin urmare, decizia Consiliului din 23 martie 2012 de a activa, pentru o perioadă inițială de doi ani, Centrul de operațiuni al UE, cu scopul de a coordona și de a spori sinergiile dintre cele trei misiuni PSAC din Cornul Africii, precum și dintre structurile de la Bruxelles, în contextul Strategiei pentru Cornul Africii și în colaborare cu Reprezentantul special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii;

21.  constată că există semnale potrivit cărora Armata de Rezistență a Domnului (LRA) s-ar putea extinde, antrenând în luptă mai multe țări și punând în pericol mai mulți copii; reamintește că lupta împotriva LRA și căutarea liderului LRA, Joseph Kony, s-a bazat foarte mult pe finanțarea, echipamentele și sprijinul logistic din partea SUA; invită UE să colaboreze cu SUA în ceea ce privește acordarea de asistență suplimentară necesară în lupta împotriva LRA sub egida Uniunii Africane;

22.  denunță lipsa punerii în aplicare a reglementărilor CITES; solicită Comisiei Europene și Consiliului să promoveze crearea unui sistem de certificare și control al importurilor de fildeș în UE, similar cu sistemul de certificare pentru Procesul Kimberly care s-a bucurat de succes;

Întărirea abordării cuprinzătoare

23.  salută Strategia UE pentru Cornul Africii care cuprinde nu numai politica de securitate și de ajutor umanitar, ci și obiectivele politicii de dezvoltare pe termen mai lung și cele legate de ODM; subliniază importanța acestei viziuni pe termen mai lung legate de politica de dezvoltare și invită Comisia și statele membre să își coordoneze politicile în acest sens și să utilizeze cât mai curând posibil programarea în comun pentru diferitele țări și regiuni;

24.  consideră că stabilitatea și securitatea în Cornul Africii ar avea un impact pozitiv asupra politicii și securității în afara regiunii, dar și în ceea ce privește investițiile și securitatea rutelor de transport din Oceanul Indian; prin urmare, consideră că, la nivelul G-20, ar trebui să se reflecteze asupra unor strategii de promovare a securității și a stabilității în regiune și a coordonării, pentru a asigura resursele financiare necesare pentru implementarea unei abordări cuprinzătoare; constată, în acest sens, experiența pozitivă a Conferinței privind Somalia care a avut loc la Londra, în februarie 2012, și încurajează ÎR/VP să analizeze posibilitatea organizării unei conferințe similare în 2013;

25.  consideră că regiunea Cornului Africii ar trebui să fie, de asemenea, percepută din perspectiva potențialului său economic puternic, în special al potențialului mineral și agricol; solicită, prin urmare, Consiliului, Comisiei, SEAE și BEI, în coordonare cu alți donatori multilaterali și instituții financiare, să identifice proiecte de interes comun pentru țările din regiune, care ar putea promova cooperarea și interdependența pozitivă, de exemplu, în domeniul aprovizionării cu energie, inclusiv al energiei din surse regenerabile, precum și al resurselor naturale, inclusiv apa; subliniază importanța comerțului transfrontalier, a accesului la piețele internaționale, a infrastructurii portuare și a furnizării de coridoare adecvate pentru accesul la porturi pentru țările fără ieșire la mare, ca elemente vitale pentru dezvoltarea economică pe termen lung a Cornului Africii; invită Comisia să efectueze o analiză în profunzime a dimensiunii și a impactului din punct de vedere economic, de mediu și social, al practicilor de arendare a terenurilor către țări terțe în Cornul Africii și să propună strategii și mecanisme de protecție;

26.  consideră că consolidarea securității regionale și combaterea terorismului și a pirateriei, deși sunt indispensabile, nu ar trebui să pună în umbră necesitatea absolută de a sprijini, în primul rând, eradicarea sărăciei în regiune, cu atât mai mult cu cât UE, conform tratatului său fondator, are obligația de a ține cont de obiectivele cooperării pentru dezvoltare - în primul rând cele care vizează reducerea și eradicarea sărăciei - în politicile pe care le implementează și care ar putea afecta țările în curs de dezvoltare (articolul 208 alineatul (1) din TFUE); observă că toate țările din Cornul Africii sunt țări în curs de dezvoltare și că au primit (cu excepția celor două Sudanuri, care nu au semnat Acordul de la Cotonou) astfel, două miliarde de euro din cadrul ajutorului pentru dezvoltare (644 de milioane fiind alocate numai Etiopiei) pentru programele indicative naționale și regionale în cadrul celui de al zecelea FED (2008-2013); constată că, în aceeași perioadă, și tot în baza celui de a zecelea FED, Africa de Est, Africa de Sud și Oceanul Indian beneficiază de 619 de milioane de euro (parțial pentru IGAD - Governmental Authority on Development), având drept scop eradicarea sărăciei în țările din regiune și îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; reamintește, de asemenea, faptul că Facilitatea pentru pace în Africa, un sub-instrument de sprijin financiar din cadrul FED, oferă sprijină financiar AMISOM;

27.  consideră că, în calitate de principal distribuitor de ajutor pentru dezvoltare și asistență umanitară în regiune, grație, în parte, centralizării activității diplomatice în SEAE și RSUE, a succesului operațiunii Atalanta și a prezenței diplomatice și militare în regiune provenite din câteva state membre, UE (statele membre și Comisia Europeană) ar putea face mai multe pentru eradicarea sărăciei endemice din regiune și eliminarea anarhiei și haosului care caracterizează unele zone de dimensiuni mici;

28.  consideră că este de dorit să se profite de oportunitatea oferită de alegerea la 10 septembrie 2012 a noului președinte al Somaliei, Sheikh Hassan Mohamud pentru a acționa, folosind cadrul strategic pentru Cornul Africii și cu sprijinul RSUE în regiune, precum și al SEAE și diplomaților naționali și cu ajutorul Uniunii Africane, în vederea stabilirii unor relații diplomatice și economice normale între Etiopia și Eritreea și a soluționării crizei din Somalia, ceea ce ar aduce beneficii pentru dezvoltarea întregii regiuni; observă că regiunea Marilor Lacuri, care se învecinează cu regiunea Cornul Africii în zonele sale occidentale, este, de asemenea, una din zonele cele mai instabile din lume, cuprinzând o serie de țări extrem de subdezvoltate în care există violență armată - cum ar fi Republica Democratică Congo (RDC) - și chiar războaie cu unul sau mai multe state vecine - de exemplu, tensiunile dintre RDC și Ruanda, care, în linii mari, face parte din Cornul Africii; subliniază că, în implementarea Strategiei UE pentru Cornul Africii, nu se pot ignora repercusiunile posibile asupra dezvoltării atât de necesare în regiunile învecinate (mai ales zona Marilor Lacuri, zonele centrale sau sudice ale continentului african).

29.  salută dimensiunea dublă a planului de ajutor, destinat atât dezvoltării regionale, cât și ajutorului umanitar, noul plan pentru Cornul Africii propus de Comisia Europeană în 2012, cunoscut sub numele de SHARE (Supporting Horn of Africa Resilience), care se dorește a fi un instrument de legătură între ajutorul umanitar pe termen scurt și dezvoltarea pe termen lung, astfel încât să elimine cercul vicios al crizelor din regiune; sprijină pe deplin Comisia Europeană în ceea ce privește consolidarea legăturii dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (LRRD); solicită Uniunii Europene să încerce prin acest program să ofere diferite posibilități pentru asigurarea subzistenței și un acces mai bun la piețe și la informații, astfel încât să stimuleze creșterea veniturilor pentru populațiile pastorale, agropastorale, cele care trăiesc pe malurile râurilor, în zonele de coastă, urbane sau periurbane, să îmbunătățească accesul la serviciile sociale de bază și să urmărească să ofere nivele previzibile și credibile de sprijin pentru populațiile afectate de riscuri în mod cronic sau sezonier;

30.  salută noul program SHARE al Uniunii Europene care are ca scop sporirea rezilienței țărilor din Cornul Africii în fața diferitelor amenințări cu care se confruntă, subliniează, însă, că acest program ar trebui să fie coordonat cu strategia Uniunii Europene pentru Sahel, care se confruntă cu aceleași amenințări (terorism, trafic de droguri, schimbări climatice, aflux de refugiați și de persoane strămutate etc.);

31.  consideră că în țările din Cornul Africii este important să se sprijine agricultura, pastoralismul și creșterea animalelor și salută activitatea importantă realizată în aceste domenii de ONG-uri;

32.  invită Comisia Europeană să sprijine orice program de acces la apă ca drept fundamental și bun comun al umanității și să sprijine parteneriatele publice și private pentru accesul la apă potabilă;

33.  insistă ca, ori de câte ori este posibil, asistența acordată de UE în Cornul Africii să nu ia forma unui sprijin bugetar direct, ci să fie acordată în scopul de a atinge obiective specifice, pe baza unor indicatori de performanță clari; consideră că, atunci când asistența trebuie să ia forma unui sprijin bugetar, aceasta ar trebui să fie condiționată de atingerea obiectivelor specifice; consideră că programele orientate către susținerea Strategiei UE pentru Cornul Africii ar trebui să poată beneficia de combinarea resurselor, cu alte cuvinte, finanțarea pentru astfel de programe ar trebui să fie deschisă altor donatori internaționali, în temeiul unor standarde comune clare, pentru a facilita adoptarea unei abordări coordonate și uniforme de către toți donatorii și pentru a reduce la minimum riscul prezentat de abordările contradictorii sau riscul de duplicare; consideră că, în mod similar, UE ar trebui să fie în măsură să participe la finanțarea programelor părților terțe în regiune, cu condiția să se poată asigura respectarea deplină a normelor UE privind asistența financiară acordată țărilor terțe;

34.  invită Uniunea Europeană și statele sale membre să ofere în continuare asistență umanitară neutră, imparțială și independentă pentru grupurile de populație vulnerabile și să sprijine țările din regiune în consolidarea capacităților lor naționale, prin strategii de reducere a riscurilor de dezastre și prin programe de cooperare pentru dezvoltare pe termen lung în domeniul pregătirii pentru perioadele de secetă, al agriculturii, al dezvoltării rurale și al siguranței alimentare;

35.  evidențiază faptul că, deși este adevărat că la baza crizei alimentare din Cornul Africii (la fel ca și în cazul Sahelului) au stat secetele repetate, recoltele slabe și creșterea prețurilor, ar trebui avut în vedere faptul că, pe lângă aceste motive conjuncturale (deși seceta poate fi în prezent considerată drept un factor structural), există și altele extrem de importante, precum dezorganizarea comunităților și avântul precipitat în direcția promovării exporturilor de produse agroalimentare în detrimentul suveranității alimentare și al agriculturii pentru consum propriu și vânzare pe piețele naționale;

36.  subliniază faptul că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie un element fundamental invariabil al angajamentului Uniunii cu țările terțe partenere; își exprimă, prin urmare, îngrijorarea profundă cu privire la informațiile referitoare la cazurile de arestări arbitrare, de maltratare a deținuților și de violență împotriva manifestanților, precum și cu privire la măsurile represive luate împotriva opoziției politice, inclusiv cazurile de cenzură și de detenție arbitrară a ziariștilor și a activiștilor, care au avut loc în întreaga regiune; invită toate autoritățile din Cornul Africii să respecte aceste principii fundamentale și să elibereze necondiționat toți deținuții politici;

37.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la acapararea terenurilor în Africa, care riscă să submineze securitatea alimentară la nivel local și să agraveze foametea; invită guvernele din Cornul Africii și UE să evalueze impactul actual pe care îl are achiziționarea terenurilor agricole asupra sărăciei rurale și asupra crizei actuale cauzate de foamete; îndeamnă Comisia Europeană să integreze problema legată de acapararea terenurilor în dialogul său politic cu țările în curs de dezvoltare, cu scopul de a pune în aplicare coerența politicilor;

38.  este îngrijorat de presupusa descărcare ilegală de deșeuri de către întreprinderi din UE și de rețele infracționale; reamintește că descărcarea ilegală de deșeuri constituie o preocupare majoră pentru populația somaleză care trăiește de-a lungul coastei; invită ÎR/VP și Comisia Europeană să dispună efectuarea urgentă a unei investigații cuprinzătoare de către un organism independent, inclusiv colectarea de probe și mostre și, în funcție de rezultatul cercetărilor, să ia în considerare posibilitatea unor acțiuni în justiție, inclusiv acordarea de despăgubiri de către societățile europene, statele membre ale UE și UE;

39.  recunoaște că este esențial să se mențină independența și imparțialitatea asistenței umanitare pentru toate populațiile afectate de conflicte din Cornul Africii și să se acorde în continuare o finanțare adecvată, în special în Somalia; subliniază că orice reducere a asistenței ar putea cauza o nouă criză umanitară pentru poporul somalez; subliniază necesitatea ca, pe lângă asistența umanitară, să se continue eforturile precum inițiativa SHARE a Uniunii Europene (Supporting the Horn of Africa's Resilience – Sprijinirea rezilienței în Cornul Africii), în scopul de a asigura rezistența populației locale și a îmbunătăți subzistența acesteia;

40.  subliniază că drepturile omului, în special drepturile femeilor, ale copiilor, ale LGBT și ale minorităților religioase, au fost mult timp neglijate în regiune și constată că sectele islamice s-au răspândit în părți din Cornul Africii și amenință libertățile minorităților;

41.  subliniază importanța sprijinului european pentru societatea civilă; invită Comisia și statele membre să asigure sprijin coordonat societății civile la nivel național, precum și la nivel transfrontalier și regional;

42.  subliniază importanța acordării unei asistențe continue Sudanului de Sud, cu scopul de a crea și de a susține o societate civilă efectivă; crede cu tărie că noul instrument pentru promovarea democrației și a drepturilor omului ar trebui să includă linii de finanțare ad-hoc pentru Cornul Africii; consideră că ar trebui să se ia în considerare extinderea Fondului pentru democrație la țările din Cornul Africii;

Sudanul și Sudanul de Sud

43.  salută acordurile încheiate între Sudan și Sudanul de Sud privind reluarea exporturilor de petrol și demilitarizarea frontierei și invită ambele țări să le respecte; invită ambele state să înceteze adăpostirea sau sprijinirea grupurilor de rebeli care acționează împotriva celuilalt stat; îndeamnă la continuarea negocierilor cu privire la delimitarea frontierelor dintre cele două țări, cu scopul evitării altor focare de conflict care ar pune în pericol acordul recent și recomandă ca ambii lideri să continue discuțiile pentru a ajunge, cât mai curând posibil, la un acord privind statutul regiunii Abyei și al altor zone disputate, în conformitate cu foaia de parcurs a UA și cu Rezoluția nr. 2046 (2012) a Consiliului de Securitate al ONU; felicită comisia la nivel înalt înființată de fostul președinte Mbeki, finanțată în parte de UE pentru succesele obținute, grație sprijinului UA, în cadrul activităților de negociere și mediere între Sudan și Sudanul de Sud; invită RSUE pentru Sudan și Sudanul de Sud să se coordoneze cu șefii delegațiilor din Sudan și Sudanul de Sud pentru a se asigura că angajamentul UE, eforturile politice și în materie de asistență păstrează un nivel foarte ridicat de vizibilitate;

44.  salută memorandumurile de înțelegere încheiate separat între guvernul sudanez și Mișcarea populară de eliberare a Sudanului (SPLM – Nord) cu ONU, Uniunea Africană și Liga Arabă pentru a permite furnizarea de asistență umanitară către populația civilă din statele Nilul Albastru și Kordofanul de Sud;

45.  este îngrijorat de reapariția violențelor în statul Jonglei din Sudanul de Sud, violențe care pun în pericol progresele realizate în ceea ce privește restabilirea păcii și a securității în regiune; sprijină ancheta solicitată de misiunea ONU în Sudanul de Sud (MINUSS) și solicită pedepsirea vinovaților responsabili pentru violențe; invită guvernul Sudanului de Sud:

46.  condamnă ferm toate actele de violență comise împotriva populației civile din Sudan prin încălcarea dreptului internațional umanitar și a legislației privind drepturile omului; îndeamnă UE și comunitatea internațională să ajungă la un acord cu privire la o abordare unitară privind protejarea populației civile și terminarea încălcărilor drepturilor omului, în special în Darfur, Kordofanul de Sud și Nilul Albastru; invită guvernul Sudanului și Mișcarea populară de eliberare a Sudanului (SPLM - Nord) să înceapă imediat negocieri directe pentru a conveni asupra încetării complete a ostilităților și pentru a ajunge la o înțelegere politică pe baza Acordului-cadru din 28 iunie 2011, astfel cum se prevede în Rezoluția nr. 2046 (2012) a Consiliului de Securitate al ONU; subliniază importanța menținerii actorilor internaționali în zonele de conflict și îndeamnă autoritățile sudaneze să garanteze siguranța acestora și a populației civile; reamintește responsabilitățile UE și ale statelor membre în ceea ce privește sprijinul și cooperarea consolidate cu Tribunalul Penal Internațional pentru punerea în aplicare a mandatelor de arestare a lui Ahmad Muhammad Harun, a lui Ali Muhammad Ali Abd-Al-Rahman, a lui Abdel Rahim Mohammed Hussein și a președintelui Omar Hassan Ahmad Al Bashir;

47.  este îngrijorat de deteriorarea stării de sănătate a refugiaților sudanezi, al căror număr este estimat la 170 000, dintre care peste jumătate sunt copii, aflați în cele patru tabere din statul Nilul Superior și în tabăra din statul Unity, unde riscurile de infecție, diaree și malarie ating cote extreme și unde malnutriția constituie un factor agravant;

48.  condamnă orice sprijin care ar fi oferit fie de către Sudan, fie de către Sudanul de Sud, oricărui grup armat care nu face parte din forțele armate regulate respective;

Somalia

49.  ia act de rezultatele alegerilor prezidențiale din Somalia desfășurate la 20 august 2012; îndeamnă toți actorii politici din Somalia să își asume un angajament față de democrație, statul de drept și drepturile omului, ca singură modalitate de a ieși din cercul vicios al sărăciei, al subdezvoltării și al insecurității; subliniază că sfârșitul mandatului GFT este un test esențial pentru potențialul Somaliei de a avansa în direcția unui stat funcțional și a capacității acesteia de a reconstrui instituții puternice, democratice și cu adevărat reprezentative; consideră că va fi crucial să se faciliteze un dialog politic favorabil integrării în Somalia și să se promoveze procesele vizând edificarea consensului pentru a sprijini noul guvern; invită noul guvern federal și noul președinte Hassan Sheikh Mohamud să depună eforturi de reconciliere a poporului somalez, pe baza Acordului de la Garowe, pentru a pune bazele noului stat federal și pentru a începe procesul de durată, însă important, de realizare a păcii, a securității și a democrației pentru toți somalezii;

50.  salută, de asemenea, recenta învestire a primului Parlament oficial al Somaliei după o perioadă de peste 20 de ani și speră că acest lucru va marca primul pas în tranziția către o democrație parlamentară mai reprezentativă; ia act de faptul că aproape a fost realizată cota de 30 % rezervată deputatelor în parlament, reamintind că este important să se asigure o participare semnificativă a femeilor în toate sectoarele vieții publice pentru ca eforturile de soluționare a conflictelor și de consolidare a păcii să aibă succes;

51.  salută încheierea perioadei de tranziție din Somalia ca o posibilitate de reînnoire; salută activitatea semnatarilor foii de parcurs și înțelepții tradiționali, Adunarea constituantă națională, noul parlament federal și Comitetul tehnic de selecție pentru rolurile pe care le joacă în încheierea perioadei de tranziție în Somalia; salută angajamentul președintelui aflat la final de mandat de a sprijini și de a colabora cu președintele Hassan Sheikh Mohamud; îndeamnă toți actorii politici din Somalia să coopereze cu noile autorități; salută viziunea președintelui Hassan Sheikh pentru Somalia și intenția acestuia de a asigura înființarea unor instituții de conducere ample și favorabile integrării, precum și stabilizarea, statul de drept și buna guvernare, redresarea economică, consolidarea păcii și reconcilierea, furnizarea de servicii publice și îmbunătățirea relațiilor dintre Somalia și restul lumii; solicită președintelui să își respecte angajamentul asumat în ceea ce privește guvernarea transparentă și responsabilă, combaterea corupției la toate nivelurile, asigurarea unui dialog favorabil integrării și înființarea unor instituții reprezentative și responsabile la nivel național, regional, districtual și local, în conformitate cu Constituția provizorie a Somaliei;

52.  solicită ÎR/VP și Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Cornul Africii să efectueze o revizuire profundă a procesului de pace de la Djibouti și să analizeze posibilitatea desfășurării unei echipe de mediatori ai cărei membri să se bucure de încrederea diverselor părți interesate din Somalia, inclusiv asociațiile de femei, și care să fie î n măsură să reunească o gamă variată de actori locali la masa negocierilor; invită ÎR/VP să inițieze un proces pentru actorii societății civile din Somalia din interiorul și din afara țării care ar permite o dezbatere periodică și continuă cu privire la posibilele soluții la problemele politice din această țară; invită ÎR/VP să reunească aceste două procese, urmând exemplul procesului de pace reușit dintre 2000 și 2005 din Sudan;

53.  salută recenta inițiativă de pace a guvernului Somaliei, prin care se oferă locuri de muncă populației civile și formare profesională rebelilor care dezertează din gruparea Al-Shabaab; salută recenta aprobare a unei constituții ambițioase, care promite drepturi egale pentru „toți cetățenii, indiferent de sex, religie, statut social sau economic, opinii politice, clan, handicap, ocupație, naștere sau dialect”, care declară ilegală mutilarea genitală a femeilor și care stabilește o Comisie pentru adevăr și reconciliere; este, totuși, îngrijorat de faptul că, într-o țară afectată de zeci de ani de conflicte interne, noua Constituție nu soluționează chestiunea legată de divizarea puterii și a resurselor între centru și regiuni și solicită o cooperare sporită cu noile autorități în scopul de a soluționa aceste probleme;

54.  invită autoritățile somaleze să acorde prioritate edificării instituțiilor și instituirii de urgență a unei forțe de poliție responsabile, transparente, integratoare, având în vedere că acest lucru va stabili încrederea populației în noul guvern; salută, în acest sens, valoroasa contribuție adusă de EUTM Somalia la forțele de securitate ale țării; așteaptă cu încredere sprijinul continuu al statelor membre pentru activitatea misiunii PSAC, care se străduiește să sensibilizeze armata somaleză cu privire la respectarea drepturilor omului, a dinamicii de gen și a statului de drept; constată faptul că dezvoltarea unor instituții somaleze stabile, responsabile și favorabile incluziunii trebuie să meargă dincolo de forțele de securitate, să fie specifică și să fie realizată la nivelul țării, pentru ca Somalia să devină un stat viabil;

55.  subliniază faptul că, pentru sustenabilitatea pe termen lung a Somaliei ca stat federal funcțional, pentru beneficiul întregii populații, vor fi esențiale structuri economice sustenabile și favorabile integrării și un sistem de repartizare a viitoarelor venituri provenite din exploatarea petrolului și gazelor între nivelul regional și cel federal; îndeamnă comunitatea internațională să nu repete greșelile din trecut prin concentrarea asistenței la nivelul instituțiilor federale din Mogadishu, în detrimentul regiunilor Somaliei, având în vedere că acestea din urmă pot juca un rol esențial în furnizarea descentralizată a serviciilor de bază și în asigurarea stabilității pentru populație; invită UE să mobilizeze toate resursele în această perioadă favorabilă pentru a sprijini entitățile regionale din Somalia în acest proces vital de tranziție democratică; ca urmare a celor mai recente evoluții pe plan politic și în materie de securitate în Somalia, încurajează statele membre și ÎR/VP să ia în considerare, în strânsă cooperare cu autoritățile somaleze legitime, Uniunea Africană (UA) și Agenția Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD), precum și cu guvernul SUA, o misiune în domeniul reformei sectorului de securitate (RSS) de îndată ce situația de pe teren va permite acest lucru;

56.  recunoaște că instaurarea păcii în Somalia trebuie să fie un proces ascendent; subliniază faptul că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că strategia sa permite ca eforturile locale de edificare a păcii și de soluționare a litigiilor să fie sprijinite în mod suficient și să devină o prioritate națională și regională; reamintește, de asemenea, faptul că legitimitatea pe plan local va contribui la apariția instituțiilor de guvernare în Somalia, fapt ce oferă perspective pe termen lung pentru stabilitate;

57.  reamintește că Uniunea Africană a desfășurat AMISON, o misiune militară în Somalia sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU, care caută cu disperare noi state care să contribuie cu trupe;

58.  subliniază necesitatea ca UE, în strânsă colaborare cu SUA și Uniunea Africană, să joace un rol cheie în viitorul Somaliei;

59.  încurajează comunitatea internațională, în colaborare cu CICR și Semiluna Roșie, să înființeze în Somalia, în cel mai scurt timp posibil, și să dezvolte aici structuri de sănătate și centre ambulatorii de asistență medicală și de nutriție terapeutică;

60.  salută crearea Fondului de stabilitate locală care își propune în special să coordoneze ajutorul internațional în zonele eliberate recent și accesibile din sudul Somaliei;

61.  regretă profund faptul că, din decembrie 2011, 13 jurnaliști și lucrători din sectorul mass-media au fost uciși în zonele controlate de guvern ale Somaliei și că nu s-au înregistrat progrese în urmărirea penală a acestor cazuri; subliniază importanța asigurării libertății de exprimare și îndeamnă noul guvern și președintele să adopte măsuri pentru a asigura o mai bună protecție a ziariștilor și să efectueze anchete credibile cu privire la aceste crime;

62.  îndeamnă UE și toți partenerii regionali și internaționali să profite de oportunitatea creată de instalarea noului guvern al Somaliei, care, alături de declinul aparent al grupării Al-Shabaab în țară, oferă posibilitatea începerii unei noi ere politice în Somalia; subliniază, prin urmare, necesitatea ca comunitatea internațională, și în special Uniunea Europeană, să fie pregătită să ofere sprijin autorităților legitime și democratice în domeniul consolidării capacităților instituționale, al RSS (reforma sectorului de securitate) și al DDR (dezarmare, demobilizare și reintegrare) și să sprijine societatea civilă; îndeamnă ÎR/VP să se asigure că acțiunea UE în Somalia promovează o societate liberă și deschisă care respectă și susține drepturile omului și în special drepturile femeilor și ale minorităților, care permite emanciparea femeilor și asigură un echilibru între femei și bărbați în toate sectoarele societății;

63.  subliniază exemplul foarte pozitiv al Somaliland, care și-a demonstrat capacitatea de a dezvolta și consolida structurile sale democratice, economice și administrative, pe parcursul a mai mult de douăzeci de ani, precum și capacitatea de a crea un proces democratic durabil; ia act de faptul că Somaliland a înregistrat până acum succese notabile în domeniul securității și al consolidării stabilității pe teritoriul său, precum și în cooperarea în combaterea pirateriei și terorismului; își exprimă, totuși, îngrijorarea că în cazul în care Al-Shabaab s-ar regrupa în regiunile montane de frontieră, Somaliland ar putea deveni vulnerabilă; subliniază, prin urmare, că este esențială susținerea Somaliland-ului în combaterea terorismului, inclusiv prin măsuri cum ar fi promovarea diversificării economice și a dezvoltării capacităților pentru ocuparea forței de muncă în rândul tineretului, cu scopul de a reduce recrutarea în rândul tinerilor; subliniază faptul că este important ca Somaliland să promoveze dezvoltarea economică și socială a regiunii ca modalitate de contracarare a radicalizării zonelor de instabilitate de pe teritoriul său; invită Comisia și SEAE să sprijine Somaliland în consolidarea perspectivelor sale de dezvoltare și în promovarea stabilității sale economice și sociale; subliniază că, în căutarea unei soluții pentru stabilitatea pe termen lung și de securitate din Somalia, este important să se evalueze exemplul pozitiv de stabilitate oferit de Somaliland;

64.  salută declarația fermă de sprijin pentru noile instituții federale ale Somaliei din partea ÎR/VP în cursul mini-summitului Adunării Generale a ONU privind Somalia care a avut loc la New York și, în special, angajamentul ÎR/VP față de un proces de patru ani de consolidare a noilor instituții federale și a administrațiilor regionale, precum și față de organizarea unei conferințe internaționale privind Somalia, în 2013; invită Somaliland și alte entități federale să joace un rol deplin și de susținere în procesul de negociere a relației lor juridice și politice cu noile instituții federale din Somalia, în vederea realizării unui stat federal somalez durabil, stabil și prosper;

Etiopia și Eritreea

65.  subliniază rolul-cheie al Etiopiei în stabilitatea politică și economică a întregii regiuni; constată că, în discursul său inaugural, Hailemariam Desalegn, noul prim-ministru al Etiopiei, a subliniat importanța consolidării drepturilor omului și a instituțiilor democratice în țară, în scopul de a contribui la dezvoltarea unei culturi democratice și la respectarea deplină a drepturilor omului în Etiopia; consideră că instalarea unui nou guvern al Etiopiei oferă posibilitatea de a implica Etiopia în toate chestiunile de interes comun sau care ridică preocupări comune, inclusiv în cele pentru care se poate să fi existat o divergență de opinii în trecut și subliniază importanța sprijinirii Etiopiei pe calea spre un nou sistem democratic, prin dialog pozitiv și parteneriat; sprijină Etiopia în lupta împotriva terorismului, dar subliniază că această luptă ar trebui să fie purtată în contextul respectării depline a drepturilor fundamentale;

66.  speră că sub conducerea prim-ministrului Hailemariam Desalegn, numit la 21 septembrie 2012, Etiopia se va lansa într-un proces de tranziție democratică veritabilă pentru a-și realiza puternicul potențial democratic, punând capăt amestecului în libertatea religioasă și libertățile societății civile; invită SEAE, pe Reprezentantul Special al UE pentru Cornul Africii și pe Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului să acorde prioritate inițierii unui dialog cu Etiopia pe tema drepturilor omului pentru a putea profita de posibilitatea oferită de tranziția politică în curs în scopul instituirii unei tranziții cu adevărat democratice, edificate pe caracterul central al drepturilor omului și al libertăților fundamentale, libertatea mass-mediei și recunoașterea deplină a libertății de exprimare; îndeamnă UE și comunitatea internațională să rămână vigilente și active în ceea ce privește procesul de tranziție politică în curs în Etiopia, să promoveze întărirea instituțiilor democratice și să condiționeze asistența politică, militară și pentru dezvoltare de reforme democratice concrete, care trebuie să includă eliberarea tuturor deținuților de conștiință, precum Eskinder Nega și alți ziariști, militanți pentru drepturile omului și dezvoltare și membri ai opoziției, acceptarea raportorilor speciali ai ONU privind drepturile omului, oferindu-le acces liber la toate regiunile și centrele de detenție, abrogarea sau modificarea Proclamației privind organizațiile de caritate și asociațiile și a Proclamației privind combaterea terorismului și reîntoarcerea politicienilor din opoziție aflați în exil; invită UE să găsească modalități inovatoare și sigure pentru a sprijini din punct de vedere financiar și politic eforturile societății civile din Etiopia și să inițieze un dialog strâns cu opoziția, atât cea din Etiopia, cât și cea din exil;

67.  constată că, în prezent, în Etiopia nu există nici sistem judiciar și nici mijloace de comunicare independente, ca urmare a unei strategii concepute pentru constrângerea și blocarea judecătorilor, controlarea presei, intimidarea opoziției și reducerea la tăcere a organizațiilor de apărare a drepturilor omului;

68.  semnalează că numeroși ziariști au fost trimiși în judecată în baza legii din 2009 privind combaterea terorismului; denunță recenta campanie de hărțuire judiciară în urma căreia Tribunalul Federal Suprem l-a condamnat, in absentia, pe bloggerul Elias Kifle la închisoare pe viață, iar pe Wubishet Taye, editor adjunct la un ziar local și pe editorialistul Reeyot Alemn la câte 14 ani de închisoare; cu toate acestea, salută faptul că ziariștii suedezi Martin Schibbye și Johan Persson au fost grațiați recent, după moartea primului ministru, Meles Zenawi; încurajează noul guvern să aplice aceleași criterii și în cazul persoanelor condamnate în mod arbitrar;

69.  subliniază imensul potențial al proiectului Marele Baraj al Renașterii de pe Nilul Albastru, în regiunea Benishangul-Gumuz din Etiopia, pentru producerea de energie ecologică și pentru dezvoltarea economică a întregii regiuni; sprijină grupul internațional de experți constituit între Etiopia, Sudan și Egipt pentru un astfel de proiect și solicită o mai bună înțelegere privind împărțirea resurselor de apă din Nil și a energiei produse de hidrocentrala conectată la baraj;

70.  invită guvernul Etiopiei să adopte în mod oficial deciziile de delimitare luate de Comisia de trasare a frontierei dintre Etiopia și Eritreea, ca decizie finală și obligatorie, în conformitate cu Rezoluțiile nr. 1907 (2009) și 2023 (2011) ale CSONU, precum și cu rezoluțiile pertinente ale UA și ale IGAD; invită, prin urmare, guvernul Eritreei să accepte dialogul cu Etiopia, să se implice în procesul de retragere a trupelor de la frontieră, de demarcare fizică în conformitate cu decizia Comisiei pentru trasarea frontierei, luând în considerare importanța menținerii împreună a comunităților, precum și normalizarea relațiilor cu Etiopia, inclusiv sub forma redeschiderii frontierelor; invită comunitatea internațională să inițieze un dialog cu Eritreea și să apere interesele și nevoile eritreenilor, exercitând, în același timp, presiuni asupra regimului și asupra forțelor militare pentru ca acestea să permită accesul organizațiilor internaționale, să pregătească alegerile promise de mult timp și să deschidă spațiul politic în țară; subliniază că orice ajutor al UE care nu urmărește obiective umanitare ar trebui să fie strict condiționat de un angajament al autorităților din Eritreea de a înlesni o tranziție democratică și îmbunătățirea situației în ce privește drepturile omului în țară pe baza unor criterii transparente și concrete, precum și a situației privind nevoile de bază ale poporului eritreean; invită Eritreea să înceteze a mai acorda sprijin grupurilor armate care subminează pacea și reconcilierea în Somalia și, în general, stabilitatea regională; solicită să se asigure libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea religioasă, precum și introducerea unor alegeri libere și corecte și a democrației în țară; solicită eliberarea imediată a deținuților politici, inclusiv a jurnalistului Dawit Isaac, care se află în închisoare, fără proces, de peste 4 000 de zile;

o
o   o

71.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, SEAE, precum și statelor membre ale UE, Reprezentantului Special al UE pentru Sudan, Reprezentantului Special al UE pentru Cornul Africii, Guvernului Turciei, Congresului Statelor Unite ale Americii, Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, Comisiei Uniunii Africane, Parlamentului Panafrican, guvernelor și parlamentelor Agenției Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD) și autorităților din Somaliland.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2012)0203. (2) JO C 46 E, 24.2.2010, p. 102.. (3) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 51.. (4) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 35. (5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0334.