Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2099(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0437/2012

Texte depuse :

A7-0437/2012

Dezbateri :

PV 14/01/2013 - 22
CRE 14/01/2013 - 22

Voturi :

PV 16/01/2013 - 8.11
CRE 16/01/2013 - 8.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0017

Texte adoptate
PDF 335kWORD 33k
Miercuri, 16 ianuarie 2013 - Strasbourg
Rolul politicii de coeziune a UE și al actorilor săi în aplicarea noii politici energetice europene
P7_TA(2013)0017A7-0437/2012

Rezoluţia Parlamentului European din 16 ianuarie 2013 referitoare la rolul politicii de coeziune a UE și al actorilor săi în punerea în aplicare a noii politici energetice europene (2012/2099(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 noiembrie 2010 intitulată „Energie 2020 - Strategie pentru o energie competitivă, durabilă și sigură” (COM(2010)0639),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (COM(2011)0370),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0437/2012),

A.  întrucât obiectivele comune ale politicii energetice europene sunt securitatea aprovizionării, sustenabilitatea și competitivitatea;

B.  întrucât politica energetică europeană ar trebui, de asemenea, să asigure siguranța resurselor energetice, diversificarea aprovizionării și prețuri accesibile pentru consumatorii finali;

C.  întrucât obiectivele principale ale politicii de coeziune a UE sunt coeziunea economică, socială și teritorială a regiunilor Europei, realizabilă prin investiții în creșterea economică și locuri de muncă;

D.  întrucât investițiile aferente politicii de coeziune în domeniul energiei ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivelor ambelor politici;

E.  întrucât aceste politici ar trebui să promoveze creșterea și crearea de locuri de muncă la nivel local în toate regiunile, asigurând, în același timp, surse durabile de energie și garantând securitatea aprovizionării cu energie în întreaga Uniune;

F.  întrucât piețele energiei din Uniunea Europeană depășesc tot mai mult frontierele naționale și acest lucru tinde să se accentueze puternic în următoarea perioadă;

G.  întrucât, conform propunerii inițiale a Comisiei, cel puțin 80 % din resursele FEDER în regiunile mai dezvoltate și 50 % în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate trebuie alocate unei „economii cu emisii scăzute de carbon”,

H.  întrucât, în cadrul acestui domeniu tematic, un procent minim de 20 % și, respectiv, 6 % trebuie alocat eficienței energetice și surselor regenerabile de energie, ceea ce reprezintă un nivel semnificativ de finanțare;

I.  întrucât prețul energiei a crescut semnificativ în ultimii ani și a atins în prezent niveluri istorice, punând în mare dificultate industriile europene;

J.  întrucât suma minimă pentru un proiect ELENA eligibil este de 50 de milioane de euro, iar suma minimă pentru un program Energie inteligentă este mai mare de 6 milioane de euro, ceea ce depășește costul a numeroase proiecte din comunitățile mici și rurale;

K.  întrucât Perspectiva energetică 2050 acordă energiei regenerabile un rol major în cadrul viitoarei politici energetice a UE,

Abordare generală

1.  salută abordarea generală care vizează corelarea politicii de coeziune cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu inițiativele sale emblematice, pentru a obține o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și pentru a susține orientarea către o economie cu emisii scăzute de carbon și eficientă din punct de vedere energetic în toate sectoarele; reamintește, de asemenea, importanța fondurilor structurale și a Fondului de coeziune în realizarea acestor obiective pe termen scurt și lung, în conformitate cu spiritul de solidaritate dintre statele membre, astfel cum este consacrat în Tratatul de la Lisabona, și în combaterea sărăciei energetice în regiunile mai slab dezvoltate din UE și în cele mai vulnerabile gospodării;

2.  subliniază, ca urmare a efectelor negative ale crizei manifestate prin accentuarea discrepanțelor locale și regionale în Europa, necesitatea unui sprijin ferm din partea UE în favoarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

3.  consideră că proiectele europene în domeniul energiei ar putea contribui la dezvoltarea regională și la intensificarea cooperării transfrontaliere, ajutând regiunile să își sporească capacitatea de gestionare a resurselor energetice; consideră că investițiile în surse de energie regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficiența energetică pot avea ca rezultat sprijinirea creșterii la nivel regional și crearea de locuri de muncă;

4.  subliniază necesitatea de a face diferența între obiectivele politicii de coeziune care contribuie la Strategia Europa 2020, pe de-o parte, și obiectivele mai largi ale UE în materie de politică energetică, pe de altă parte, acestea afectând și țările eligibile pentru acordarea fondurilor de coeziune; subliniază faptul că fondurile de coeziune pot fi utilizate ca sursă suplimentară de finanțare pentru proiectele din domeniul energetic doar dacă proiectul în cauză contribuie la atingerea obiectivelor politicii de coeziune;

5.  consideră că regiunile din Europa ar trebui să promoveze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care să țină seamă de particularitățile și condițiile regionale, garantând regiunilor din Europa suficientă flexibilitate pentru a se axa pe sursele de energie durabile care se potrivesc cel mai bine condițiilor locale și regionale, pentru a realiza obiectivele UE 2020, și consideră că UE ar trebui să înceapă să evalueze și să pună în aplicare obiectivele europene în materie de energie la nivelul întregii Uniuni;

6.  recomandă să se țină cont de faptul că piețele europene ale energiei sunt organizate în grupări regionale si consideră că ar trebui să se acorde în continuare o atenție sporită particularităților piețelor naționale și regionale pentru a putea asigura o aplicare adecvată a normelor legislative;

7.  consideră că Uniunea Europeană ar trebui să acționeze în cel mai scurt timp în vederea securizării viitorului său energetic și a protejării intereselor sale în acest domeniu și pentru aceasta este nevoie să se facă presiuni suplimentare asupra reprezentanților locali și regionali pentru respectarea orientărilor stabilite de către UE; consideră, în același timp, că acestora trebuie să li se ofere un sprijin financiar substanțial pentru elaborarea de proiecte;

8.  subliniază faptul că creșterile preconizate ale prețului la energie ar putea pune cetățenii din regiunile mai puțin dezvoltate ale UE într-o poziție deosebit de dezavantajoasă; solicită, prin urmare, ca acest aspect să fie avut în vedere în cadrul planificării referitoare la politica de coeziune și ca statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a diminua efectele, în special asupra consumatorilor protejați;

Consolidarea capacităților

9.  subliniază că obiectivele actuale în materie de climă și de energie, precum și orice obiective viitoare ulterioare anului 2020 ar trebui să se bazeze pe o distribuire echitabilă a sarcinilor între regiunile europene și ar trebui să le permită acestora să se dezvolte în viitor;

10.  subliniază că birocrația și lipsa de claritate procedurală au îngreunat accesarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune și au descurajat actorii care au cea mai mare nevoie de aceste fonduri să facă demersuri în acest sens; susține, prin urmare, simplificarea normelor și a procedurilor, eliminarea birocrației și creșterea flexibilității în ceea ce privește alocarea acestor fonduri atât la nivelul UE, cât și la nivel național; consideră că simplificarea va contribui la alocarea eficientă a fondurilor, la rate mai ridicate de absorbție, la mai puține erori și la perioade mai reduse de plată și va permite celor mai sărace state membre și regiuni să profite din plin de instrumentele financiare menite să reducă inegalitățile dintre state; consideră că este necesar să se ajungă la un echilibru între simplificare și stabilitatea normelor și a procedurilor;

11.  subliniază importanța creșterii capacității administrative, dar fără creșterea sarcinii administrative, în statele membre, la nivel regional și local, precum și în rândul părților interesate, pentru a folosi pe deplin și în mod eficient fondurile care vor fi alocate proiectelor din domeniul energetic (inclusiv în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile) în cadrul politicii de coeziune, pentru a depăși obstacolele din calea sinergiilor eficiente dintre fondurile structurale și alte fonduri și pentru a veni în sprijinul elaborării și punerii în aplicare eficiente a politicilor; invită statele membre să depună în continuare eforturi pentru a atrage și a păstra personalul calificat care să gestioneze fondurile UE;

12.  evidențiază, în ceea ce privește proiectele la scară largă din domeniul energiei, posibilele deficiențe în materie de capacități ale diferitelor autorități regionale și locale, care ar putea îngreuna semnificativ punerea în aplicare; consideră, prin urmare, nu numai că programele JESSICA, ELENA și IEE-MLEI ar trebui consolidate, ci și că orice alocare de fonduri pentru concentrările tematice care vizează o economie cu emisii scăzute de carbon din cadrul politicii de coeziune ar trebui revizuită până în 2018, în contextul ratei sale de absorbție, și ajustată în funcție de necesități, cel mai târziu în cadrul viitoarei revizuiri generale a CFM;

13.  salută lansarea inițiativei „Orașe și comunități inteligente - Parteneriatul european pentru inovare” și invită partenerii relevanți implicați în procesele de planificare legate de dezvoltarea urbană durabilă să promoveze și să folosească mai bine beneficiile pe care inițiativele JESSICA și ELENA le pot aduce pentru investițiile într-o energie durabilă la nivel local, pentru a susține orașele și regiunile în ceea ce privește demararea unor proiecte de investiții viabile în domeniul eficienței energetice, al utilizării surselor de energie regenerabile și al transportului urban sustenabil;

14.  subliniază importanța revizuirii regulate a alocării fondurilor de coeziune pentru proiectele din domeniul energetic, pentru a spori rata de absorbție și pentru a canaliza fondurile către programe cu o rată de absorbție, o valoare adăugată și o eficacitate dovedite;

15.  subliniază, sprijinind în același timp noi instrumente financiare (credite, garanții pentru credite și capital), faptul că acestea ar trebui să vină în completarea subvențiilor directe și a cofinanțării proiectelor din domeniul energiei, și nu să le înlocuiască;

16.  atrage atenția statelor membre și Comisiei asupra faptului că orașele, în special orașele mici și mijlocii și comunitățile rurale ar trebui să fie eligibile pentru ajutor sub formă de finanțare directă pentru proiectele privind eficiența energetică și renovarea clădirilor, dar și proiecte transregionale și transfrontaliere, întrucât probabil acestea nu dispun de capacitatea administrativă necesară pentru a folosi la maximum alte instrumente financiare; sugerează, în acest sens, Comisiei că este necesară elaborarea unei strategii privind eficiența energetică pentru comunitățile de dimensiuni reduse;

17.  consideră că ar trebui susținute inițiativele de sprijinire a capacităților locale și regionale de economisire a energiei, inter alia, prin investiții din FEDER și FSE;

18.  invită Comisia să creeze un program de cooperare la nivelul întregii Uniuni, bazat pe experiența legată de programul de înfrățire, pentru a îmbunătăți cooperarea dintre regiunile cu o rată ridicată de absorbție și regiunile cu o rată scăzută de absorbție a fondurilor UE și pentru a facilita diseminarea celor mai bune practici;

Acorduri de parteneriat

19.  observă faptul că, pentru ca proiectele să fie puse în aplicare în mod corespunzător, autoritățile regionale și locale ar trebui consultate cu privire la acordurile de parteneriat, astfel încât să li se acorde posibilitatea reală de a influența obiectivele acestora, conținutul cheltuielilor și punerea lor în aplicare; solicită, prin urmare, consolidarea acestui principiu al parteneriatului;

20.  sprijină, prin urmare, guvernanța pe mai multe niveluri și abordarea descentralizată a politicii energetice și a eficienței energetice, inclusiv Convenția primarilor și dezvoltarea în continuare a inițiativei „Orașe inteligente”, precum și promovarea celor mai bune soluții la nivel regional și local prin intermediul campaniilor de informare;

21.  subliniază faptul că măsurile privind finanțarea politicii de coeziune ar trebui să asigure luarea în considerare pe deplin a caracteristicilor economice, sociale și teritoriale diferite ale regiunilor; subliniază, în acest sens, rolul regiunilor situate la frontierele externe ale Uniunii Europene;

22.  consideră că, în timp ce Regulamentul privind dispozițiile comune prevede alocarea generală pentru obiective specifice și alte obiective tematice, aceste măsuri ar trebui aplicate într-un mod flexibil în cadrul acordurilor de parteneriat, pentru a permite statelor membre și regiunilor lor să urmeze traiectoriile cele mai eficiente în vederea îndeplinirii obiectivelor UE 2020 și ale politicii de coeziune;

23.  evidențiază necesitatea de a aplica criterii generale pentru evaluarea proiectelor energetice prezentate pentru finanțare în cadrul politicii de coeziune; remarcă, în special, faptul că diversitatea condițiilor geografice face imposibilă aplicarea unei politici „universale” în materie de energie pentru toate regiunile;

Sugestii privind punerea în aplicare și politica

24.  ia act de faptul că, în timp ce statele membre își modifică mixurile energetice în conformitate cu obiectivele climatice ale UE, multe regiuni depind încă de combustibilii fosili; consideră, prin urmare, că toate aceste regiuni trebuie încurajate în sensul utilizării unor surse de energie compatibile cu obiectivele unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, nu au efecte secundare sau consecințe negative asupra persoanelor și a zonelor respective;

25.  subliniază necesitatea selectării judicioase a surselor locale de energie, astfel încât să se asigure integrarea lor optimă în peisajul regiunii;

26.  consideră că sunt necesare norme coerente la nivel european și un mecanism care să permită autorităților să acceseze informațiile din toată Uniunea pentru a înțelege pe deplin evoluția pieței energetice;

27.  consideră că politica de coeziune poate juca un rol major în exploatarea potențialului de inovare, cercetare și dezvoltare, astfel încât provocările viitoare în domeniul energetic să poată fi transformate într-o oportunitate care să revigoreze puterea economică a Uniunii;

28.  sprijină utilizarea fondurilor aferente politicilor de coeziune și energetice pentru proiecte transfrontaliere cu țări terțe partenere și pentru conectarea rețelelor naționale; subliniază că regiunile frontaliere ar trebui incluse, pe cât posibil, în sistemul UE pentru a se asigura dezvoltarea durabilă de ambele părți ale frontierei; subliniază că o astfel de finanțare ar trebui să facă obiectul aplicării normelor pieței UE a energiei, inclusiv a celui de-al treilea pachet privind energia;

29.  salută noua propunere privind mecanismul „Conectarea Europei” ca instrument suplimentar și complementar politicii de coeziune, care vizează abordarea nevoii deosebite de investiții în modernizarea și extinderea infrastructurii energetice a Europei, contribuind astfel la obiectivele Strategiei Europa 2020; îndeamnă Comisia să crească la maximum gradul de coordonare dintre fondurile structurale și Fondul de coeziune, pe de-o parte, și mecanismul „Conectarea Europei”, pe de altă parte;

30.  încurajează punerea în aplicare a unor strategii transfrontaliere de producere, distribuire și utilizare eficientă a energiei în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană și al mecanismului „Conectarea Europei”; subliniază importanța adaptării la contextul transfrontalier a normelor europene care reglementează organismele de operare a infrastructurilor energetice;

31.  consideră că fondurile aferente politicii de coeziune ar trebui să fie disponibile pentru informarea structurată a autorităților locale și regionale, a IMM-urilor și a persoanelor cu privire la sistemele naționale privind energia regenerabilă; constată că acest lucru este necesar în special în statele membre în care a fost adoptat un sistem de tipul „certificat de origine”, ceea ce ar putea favoriza numai proiectele de amploare din domeniul energetic;

32.  solicită utilizarea tuturor sinergiilor dintre fondurile publice și private în finanțarea proiectelor energetice;

33.  sprijină revizuirea Directivei 2006/112/CE privind TVA, pentru a permite reducerea ratei TVA aplicate proiectelor regionale, locale și transfrontaliere, care urmăresc sporirea eficienței energetice și achiziționării de produse care aparțin celei mai ridicate clase de eficiență energetică, în temeiul Directivei 2010/30/UE;

34.  consideră că excluderea din FEDER și din FC a proiectelor care vizează reducerea gazelor cu efect de seră ar trebui să se limiteze la acelea care vizează instalațiile prevăzute în anexa 1 la Directiva 2003/87/CE, pentru a nu genera un efect disproporționat asupra regiunilor mai puțin dezvoltate și a nu întârzia tranziția acestora către stadiul de regiuni cu emisii reduse; solicită Comisiei să clarifice și să definească mai bine care sunt sectoarele energetice care nu ar fi eligibile pentru finanțare aferentă politicii de coeziune și să elimine această excludere în cazul proiectelor din regiunile de convergență;

35.  constată că rețeaua de termoficare și centralele de cogenerare sunt prezente la scară largă, mai ales în Europa Centrală și de Est; consideră că modernizarea acestor centrale și a rețelelor lor de distribuție și, dacă este necesar, crearea unor centrale noi cu eficiență ridicată, ar avea un impact ecologic pozitiv și, prin urmare, ar trebui încurajată și sprijinită de politica de coeziune;

Eficiența energetică, energiile regenerabile și infrastructura

36.  este de acord cu opinia conform căreia eficiența energetică este esențială pentru obiectivele UE în materie de energie și ar trebui promovată în primul rând în cadrul structurii de concentrare tematică și al programelor operaționale; consideră că măsurile UE ar trebui să sprijine eficiența energetică în fazele de producție, distribuție și consum al energiei;

37.  consideră că realizarea de investiții în eficiența energetică și în utilizarea energiei regenerabile, în special în sectorul locuințelor, are o importanță fundamentală;

38.  consideră că, utilizând inteligent fondurile comunitare pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020, va fi posibil să atingem ținta de 20 % referitoare la eficiența energetică și, implicit, obiectivele privind sustenabilitatea și competitivitatea în Uniunea Europeană; subliniază că diminuarea consumului prin eficiența energetică este cel mai durabil mod de a reduce dependența de combustibilii fosili, generând astfel o reducere de aproximativ 25 % a importurilor;

39.  subliniază importanța politicii de coeziune și a resurselor financiare alocate acesteia pentru dezvoltarea deplină a infrastructurii și a rețelelor de stocare și transport de energie (având în vedere mai ales rețele inteligente și distribuția) între statele membre și toate regiunile UE, inclusiv în regiunile ultraperiferice, în scopul definitivării și al funcționării pieței interne a energiei, al unei aprovizionări accesibile, sigure și sustenabile cu energie și al atingerii obiectivului de convergență între regiunile din UE, ținând seama de nevoile cetățenilor UE din fiecare stat membru; subliniază că nicio regiune din statele membre nu ar trebui să rămână izolată de rețelele europene de gaze și energie electrică după 2015 sau să fie conectată necorespunzător la rețelele energetice;

40.  subliniază necesitatea de a dezvolta un sistem energetic integrat și interconectat, precum și rețele inteligente locale și regionale de distribuție și transport pentru energie electrică și gaz, precum și a unor instalații de depozitare; consideră că concentrarea tematică în ceea ce privește energia ar trebui să sprijine crearea și renovarea rețelelor pentru sursele regenerabile de energie, și anume producerea durabilă de biogaz;

41.  subliniază că politica de coeziune ar trebui să contribuie la un echilibru al fluxurilor de energie dincolo de granițele statelor membre pentru a evita posibilele întreruperi ale alimentării cu energie electrică (de exemplu, prin intermediul transformatoarelor);

42.  constată necesitatea eficienței energetice și a dezvoltării energiei regenerabile în zonele rurale; subliniază potențialul din ce în ce mai mare de economisire a energiei în gospodăriile rurale, care ar putea necesita programe de finanțare inovatoare întrucât aceste comunități nu dispun de instituțiile financiare necesare care să poată sprijini astfel de proiecte; sprijină măsurile pentru facilitarea accesului zonelor rurale la noile tehnologii, mai ales în domeniul microgenerării;

43.  solicită Comisiei să garanteze că politica energetică protejează zonele rurale printr-o abordare mai cuprinzătoare și mai coordonată a provocărilor și a oportunităților cu care se confruntă aceste zone în ceea ce privește utilizarea și producția de energie;

44.  evidențiază că există un potențial de eficiență energetică încă neutilizat în sectoarele construcțiilor și transporturilor, unde investițiile în termoficarea clădirilor și în eficiența energetică a transportului public reprezintă o oportunitate de creștere a ocupării forței de muncă în aceste sectoare; consideră că ar trebui să se stabilească obiective multianuale cu privire la acest aspect;

45.  ia act de dezechilibrul existent în ceea ce privește utilizarea sustenabilă a resurselor dintre diferite state membre; insistă asupra faptului că economiile de scară au devenit posibile datorită cooperării transfrontaliere în materie de utilizare durabilă a resurselor și de eficiență energetică; consideră că ar trebui intensificate măsurile de sprijinire a utilizării eficiente a resurselor și a reciclării materialelor; subliniază riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon și efectele acesteia asupra dezvoltării regionale și a coeziunii sociale și consideră, prin urmare, că trebuie să se ajungă la un echilibru între punerea în aplicare a obiectivelor noastre în materie de climă și securitatea energetică a regiunilor din Europa, necesară pentru o creștere durabilă și competitivă;

46.  subliniază avantajul important pe care îl reprezintă utilizarea fondurilor structurale și a Fondului de coeziune pentru punerea în aplicare a rețelelor de informații și comunicații necesare pentru dezvoltarea unei rețele energetice inteligente sigure și robuste a UE;

Competitivitate, locuri de muncă și combaterea sărăciei energetice

47.  subliniază că investițiile în infrastructura energetică și în eficiența energetică a sectoarelor construcțiilor și transportului vor determina în mod direct crearea de noi locuri de muncă;

48.  încurajează schimburile de bune practici în întreaga UE, pentru a monitoriza impactul politicilor energetice adoptate asupra fenomenului sărăciei energetice;

49.  subliniază că este necesar să se abordeze fragmentarea pieței energiei din UE prin eliminarea obstacolelor și a blocajelor din cadrele legislative relevante și din sistemul de accesare a fondurilor publice și private pentru elaborarea și executarea proiectelor;

o
o   o

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate