Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Irak, pe de altă parte(1),

–  având în vedere cea de-a patra Convenție de la Geneva din 12 august 1949 referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război și protocoalele adiționale I și II la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU din 31 octombrie 2000 privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere modificările din Statutul CPI, adoptate cu ocazia Conferinței de revizuire a Statutului CPI de la Kampala din 11 iunie 2010, care includ o definiție a „infracțiunii de agresiune”,

–  având în vedere Strategia europeană de securitate intitulată „O Europă sigură într-o lume mai bună” din 12 decembrie 2003,

–  având în vedere Consensul european privind dezvoltarea din 22 noiembrie 2005,

–  având în vedere acțiunea comună 2005/190/PESC a Consiliului din 7 martie 2005 referitoare la Misiunea integrată privind statul de drept în Irak a Uniunii Europene, EUJUST LEX, adoptată în cadrul Politicii europene de securitate și apărare (PESA), precum și acțiunile comune ulterioare de modificare și prelungire a mandatului misiunii;

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2006, intitulată „Recomandări pentru reînnoirea angajamentului Uniunii Europene față de Irak” (COM(2006)0283),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2006 referitoare la situația femeilor în conflictele armate și rolul lor în reconstrucție și procesul democratic în țările aflate în perioadă post-conflictuală(2),

–  având în vedere Pactul internațional pentru Irak adoptat la Sharm el-Sheikh (Egipt) la 3 mai 2007,

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European adresată Consiliului din 13 martie 2008 privind rolul Uniunii Europene în Irak(3) și Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la Irak: pedeapsa cu moartea (mai ales cazul lui Tariq Aziz) și atacurile împotriva comunităților creștine(4),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 22 noiembrie 2010,

–  având în vedere Rezoluțiile 1956 (2010), 1957 (2010) și 1958 (2010) ale Consiliului de Securitate al ONU din 15 decembrie 2010,

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 ianuarie 2011 referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase(5),

–  având în vedere documentul strategic comun pentru Irak(2011-2013) al Comisiei Europene,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, din 2005, Republica Irak a organizat trei alegeri multipartide, a adoptat o constituție prin referendum, a pus bazele unui stat federal și a depus eforturi în încercarea sa de a construi instituții democratice, precum și de a face posibilă reconstrucția și normalizarea;

B.  întrucât Europa și Irak sunt legate de mii de ani de influențe culturale reciproce și de o istorie comună;

C.  întrucât, la 21 decembrie 2010, toate forțele politice irakiene au ajuns la un acord în vederea formării unui guvern de uniune națională care să corespundă voinței exprimate de cetățenii irakieni la alegerile din 7 martie 2010; întrucât acest acord nu a fost încă pus în aplicare de guvernul irakian; întrucât faptul că acest acord nu a fost pus în aplicare contribuie la fragilitatea și fragmentarea Irakului;

D.  întrucât pe teritoriul Irakului au coexistat, de multă vreme, o varietate de grupuri religioase, inclusiv musulmani sunniți și șiiți, creștini, evrei, mandeeni și yezidi, precum și o importantă clasă mijlocie laică nesectară;

E.  întrucât, în anul 2003, în Irak trăiau 800 000 de cetățeni irakieni creștini (caldeeni, siriaci și alte minorități creștine) și întrucât aceștia constituie o populație veche, autohtonă, care se confruntă în prezent cu gravul pericol al persecuțiilor și al exilului; întrucât sute de mii de creștini au fugit din calea violențelor a căror țintă continuă să fie, fie părăsindu-și țara, fie fiind strămutați în interiorul granițelor;

F.  întrucât alegerile locale sunt prevăzute a avea loc în 2013 și întrucât alegerile parlamentare sunt prevăzute a avea loc în 2014;

G.  întrucât, în pofida tendinței de abolire a pedepsei cu moartea de la nivel mondial, numărul de execuții din Irak se află în creștere; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, se numără printre cei care se declară profund îngrijorați de faptul că procesele desfășurate în Irak care s-au finalizat cu o condamnare la moarte nu îndeplineau normele internaționale privind asigurarea unui proces echitabil, fiind raportate inclusiv o lipsă de transparență în cadrul procedurilor judiciare și cazuri în care „mărturisirile” au fost obținute prin tortură sau prin alte rele tratamente aplicate inculpaților; întrucât pedeapsa capitală reprezintă o pedeapsă crudă și inumană și întrucât ar trebui să se acorde o prioritate absolută dialogului politic cu autoritățile irakiene cu privire la abolirea pedepsei cu moartea;

H.  întrucât criza din Siria a dat naștere unor noi fluxuri importante de refugiați și repatriați care au pătruns pe teritoriul Irakului și care se confruntă în prezent cu incertitudini personale și economice grave și o vulnerabilitate ridicată în Irak;

I.  întrucât este important ca Delegația UE din Bagdad să dispună de resursele și fondurile necesare pentru a funcționa pe deplin și a fi capabilă să joace un rol important în susținerea procesului democratic, în promovarea statului de drept și a drepturilor omului și în sprijinirea poporului și autorităților irakiene în procesul de reconstrucție, stabilizare și normalizare și întrucât un birou detașat la Erbil ar putea spori în mod semnificativ eficacitatea operațională a Delegației UE la Bagdad;

J.  întrucât Irakul a fost capabil să își reia producția de petrol aproape la capacitate deplină; întrucât statul irakian continuă să aibă mari dificultăți în furnizarea de servicii de bază, inclusiv electricitate în mod regulat în timpul verii, apă potabilă și servicii de sănătate decente; întrucât, în ceea ce privește exploatarea resurselor de petrol ale Irakului, asistența tehnică, statul de drept și aplicarea pe deplin a normelor internaționale pentru contracte și achiziții publice vor fi esențiale pentru promovarea unui proces de incluziune socială și bunăstare;

K.  întrucât rata șomajului între tinerii bărbați se apropie de 30 %, ceea ce permite recrutarea cu ușurință a acestora de către organizații criminale și miliții; întrucât lupta împotriva corupției ar trebui să rămână un obiectiv-cheie al autorităților irakiene; întrucât UE ar trebui să depună toate eforturile necesare pentru a crea stimulente puternice care să determine companiile europene să sprijine măsurile de combatere a corupției din Irak; întrucât autoritățile irakiene ar trebui să utilizeze veniturile din petrol ale țării ca un instrument și o oportunitate pentru reconstrucția socială și economică sustenabilă, în beneficiul societății irakiene în ansamblul său și ar trebui să promoveze un proces de reforme democratice;

L.  întrucât, după retragerea din Irak a forțelor militare ale SUA la sfârșitul anului 2011, forțele de securitate irakiene au un rol esențial de jucat în ceea ce privește stabilitatea și durabilitatea pe termen lung a țării;

M.  întrucât, până în momentul de față, conform datelor Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), 1 500 000 de irakieni au fost strămutați în interiorul țării, 500 000 dintre aceștia sunt fără adăpost, iar 230 000 au căutat refugiu în țările vecine, îndeosebi în Siria și Iordania;

N.  întrucât Kurdistanul irakian este o parte a Irakului relativ pașnică și stabilă, în care nivelul cooperării internaționale pentru dezvoltare și al investițiilor private este în creștere;

O.  întrucât, în pofida unei îmbunătățiri semnificative a situației securității, frecvența actuală a bombardamentelor și a schimburilor de focuri este încă ridicată, iar actele de violență se produc în fiecare zi, ceea ce determină o incertitudine în rândul majorității irakienilor în ceea ce privește viitorul lor și o imposibilitate de a promova integrarea economică și socială a poporului irakian în general;

P.  întrucât, în vederea promovării stabilității în regiune, Uniunea Europeană ar trebui să își asume partea sa de responsabilitate pentru clădirea unui Irak nou și democratic și întrucât politica UE privind Irakul ar trebui să reflecte contextul mai larg al parteneriatului strategic al Uniunii cu vecinii sudici și cu Orientul Mijlociu;

Q.  întrucât provocările majore în materie de reconstrucție și de normalizare sunt de natură instituțională și socială, de exemplu, sarcina creării de capacități instituționale și administrative, a consolidării statului de drept și a aplicării legii și a respectării drepturilor omului;

R.  întrucât UE ar trebui să își adapteze utilizarea resurselor în funcție de provocările interne, regionale și umanitare specifice cu care se confruntă Irakul și întrucât eficacitatea, transparența și vizibilitatea sunt condiții prealabile ale unui rol mai important al UE în Irak;

S.  întrucât, începând cu 2003, UE și statele sale membre au direcționat ajutor către Irak în valoare totală de peste 1 miliard EUR, în special prin intermediul Fondului Internațional pentru Reconstrucția Irakului (IRFFI) și întrucât Uniunea a jucat un rol direct în îmbunătățirea statului de drept în țară începând din 2005, prin misiunea PESA EUJUST LEX; întrucât mandatul misiunii EUJUST LEX a fost prelungit până la 31 decembrie 2013;

T.  întrucât încheierea Acordului de parteneriat și cooperare va pune la dispoziția UE un nou cadru contractual în care să dezvolte relații politice și economice pe termen lung cu Irakul și să creeze baze puternice pentru promovarea și respectarea drepturilor omului în țară;

U.  întrucât Irakul este un potențial partener important în asigurarea unei diversificări mai ample a surselor de energie, contribuind astfel la securitatea energetică a Europei,

1.  salută încheierea negocierilor privind Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Republica Irak, acord care instituie pentru prima dată relații contractuale între cele două părți; salută instituirea de către Acordul de parteneriat și cooperare a unui Consiliu de cooperare, a unui Comitet de cooperare și a unui Comitet de cooperare parlamentară și speră ca aceste forumuri să ofere un nou impuls implicării politice a Uniunii în Irak, la cel mai înalt nivel, sub forma discuțiilor politice periodice și a dezvoltării de relații economice cu autoritățile irakiene la cel mai înalt nivel;

2.  consideră că prevederile politice și comerciale ale Acordului de parteneriat și cooperare oferă bazele unui dialog politic regulat și mai apropiat privind chestiunile de importanță bilaterală, regională și globală, încercând totodată să îmbunătățească aranjamentele comerciale dintre Irak și UE prin susținerea eforturilor de dezvoltare și de reformă ale Irakului în scopul integrării mai ușoare a țării în economia mondială;

3.  susține procesul de aderare a Irakului la Organizația Mondială a Comerțului și subliniază faptul că punerea în aplicare a Acordului de parteneriat și cooperare ar trebui să contribuie în mod semnificativ la acest proces;

4.  subliniază faptul că clauza elementului esențial privind lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din Acordul de parteneriat și cooperare solicită părților să joace un rol activ în vederea dezarmării nucleare și să acorde întregul lor sprijin pentru Conferința planificată a ONU privind un Orient Mijlociu denuclearizat;

5.  salută clauza din Acordul de parteneriat și cooperare referitoare la cooperarea dintre UE și Irak cu privire la aderarea Irakului la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI); subliniază faptul că este important ca UE să ofere un sprijin maxim pentru ratificarea de către Irak a Statutului de la Roma și pentru aderarea sa la acesta în cel mai scurt timp posibil și ca standardele și instrumentele internaționale în domeniul drepturilor omului să fie puse în aplicare în mod prioritar; solicită statelor membre și Irakului să ratifice modificările din Statutul CPI, adoptate la 11 iunie 2010; salută clauza din Acordul de parteneriat și cooperare cu privire la cooperarea din domeniul promovării și protecției eficiente a drepturilor omului în Irak, cu avertismentul că neprotejarea, neconsolidarea și nerespectarea de către Irak a drepturilor omului vor afecta negativ cooperarea și programele de dezvoltare economică; subliniază importanța menținerii unei condiționalități stricte pe baza principiului „mai mult pentru mai mult” și nevoia de a pune mai mult în evidență relevanța unui progres semnificativ în domeniul drepturilor omului în Irak; salută angajamentul guvernului irakian de a promova un dialog efectiv cu societatea civilă și de a încuraja participarea efectivă a acesteia;

6.  subliniază faptul că dialogul dintre UE și autoritățile irakiene trebuie să acorde prioritate aspectelor privind respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, civice sau individuale, punându-se accentul în special pe cazurile de încălcare a drepturilor omului, care sunt semnalate în continuare, și pe protejarea drepturilor tuturor minorităților etnice și religioase și ar trebui să se concentreze în continuare pe consolidarea instituțiilor democratice, a statului de drept și a bunei guvernanțe, pe transparența procesului decizional, principiile procesului echitabil, precum și pe reconcilierea națională; îndeamnă guvernul irakian să depună eforturi pentru a face posibilă reconcilierea națională a unei societăți extrem de fragmentate;

7.  subliniază nevoia de a acorda prioritate absolută dialogului politic cu autoritățile irakiene privind abolirea pedepsei cu moartea și susținerea principiilor fundamentale ale Uniunii Europene; solicită guvernului irakian să abolească pedeapsa cu moartea, ca prim pas, și să declare și să pună în aplicare imediat un moratoriu asupra execuțiilor;

8.  salută instituirea prin Acordul de parteneriat și cooperare a Comitetului de cooperare parlamentară, care va reprezenta un forum al Parlamentului Irakian și al Parlamentului European, în care acestea să se întâlnească și să facă schimb de opinii și care va fi informat cu privire la recomandările Consiliului de cooperare și va formula, de asemenea, recomandări pentru respectivul Consiliu; susține această importantă dimensiune parlamentară și consideră că un astfel de comitet va pune la dispoziție o oportunitate prețioasă pentru dialogul democratic și susținerea democrației în Irak;

9.  își reiterează angajamentul pentru dezvoltarea democrației parlamentare și reamintește inițiativa sa, în cadrul bugetului din 2008, de a furniza sprijin pentru instaurarea democrației în cooperare cu parlamentele țărilor terțe; reiterează disponibilitatea sa de a susține activ Consiliul irakian al reprezentanților, propunând inițiative menite să consolideze capacitatea reprezentanților irakieni aleși de a-și îndeplini rolul constituțional și de a promova transferul de experiență în materie de administrare eficientă și de formare a personalului;

10.  subliniază faptul că este important să se creeze condiții pentru un dialog tehnic și o cooperare solidă cu Irakul, precum și să se acorde un sprijin permanent administrației acestuia, astfel încât să poată fi introduse și aplicate pe deplin standardele internaționale în materie de contracte și achiziții publice și să se consolideze oportunitățile de investiții;

11.  solicită Irakului să ratifice Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare cât mai curând posibil;

12.  salută deschiderea unei Delegații UE în Irak la Bagdad și numirea unui șef al Delegației UE; reamintește totuși că este necesar ca Delegația să dispună de un sediu propriu adecvat și că resursele umane și materiale necesare trebuie să fie proporționale cu ambiția declarată a UE de a juca un rol important în tranziția Irakului la democrație și în vederea asigurării operativității depline a Delegației la propriul sediu; subliniază faptul că este esențial să se asigure condițiile pentru ca șeful Delegației să se deplaseze în deplină siguranță în toate regiunile țării, pentru a monitoriza aplicarea pe deplin a programelor finanțate de Uniunea Europeană, situația drepturilor omului și procesul de reformă;

13.  subliniază importanța pe care o are pentru viitorul Irakului acordul politic la care au ajuns liderii politici irakieni în privința creării unui guvern de uniune națională, care să reprezinte în mod adecvat diversitatea politică, religioasă și etnică a societății irakiene, precum și să reflecte voința poporului irakian, astfel cum a fost exprimată la alegerile generale din 7 martie 2010; solicită punerea în aplicare pe deplin, fără întârziere, a acestui acord și solicită forțelor politice din Irak să rămână angajate într-un spirit de unitate a intențiilor față de procesul de construire a unor instituții democratice puternice și durabile și să asigure condițiile pentru desfășurarea unor alegeri libere și echitabile atât la nivel local, cât și la nivel internațional, esențiale pentru procesul de tranziție democratică; constată că punerea în aplicare a acestui acord ar putea fi singura soluție viabilă pentru începerea unui proces eficace de reconciliere națională; reiterează importanța desemnării unor miniștri permanenți responsabili pentru apărare și, respectiv, afacerile interne, cu scopul de a preveni concentrarea puterii și de a promova dialogul și supravegherea democratică, precum și responsabilitatea în ceea ce privește opțiunile politice legate de securitate;

14.  își exprimă preocuparea cu privire la tensiunile sectare în creștere și la lipsa profundă de încredere dintre guvernul irakian și opoziție care, dacă nu sunt remediate, pot duce la reluarea unui conflict violent; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la potențialul ecou negativ în Irak al conflictului din Siria, care ar putea exacerba tensiunile sectare din Irak și solicită tuturor actorilor din Irak să aibă un comportament responsabil și cumpătat pentru a evita un astfel de scenariu;

15.  solicită guvernului irakian să se asigure că resursele țării sunt utilizate în mod transparent și responsabil în beneficiul întregului popor irakian;

16.  invită Comisia să redacteze o clauză obligatorie privind responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI), care să fie analizată la una dintre primele reuniuni ale Consiliului de cooperare, bazată pe principiile RSI, astfel cum sunt definite la nivel internațional, inclusiv în versiunea actualizată a orientărilor OCDE din 2010 și în standardele definite de ONU, OIM și UE; sugerează că această clauză ar trebui să facă posibilă armonizarea standardelor și a conceptelor existente, pentru a asigura comparabilitatea și echitatea, și să prevadă totodată măsuri pentru a pune în aplicare aceste principii la nivelul UE, cum ar fi cerințe referitoare la monitorizarea activității întreprinderilor, a filialelor și a lanțurilor de aprovizionare ale acestora, precum și la îndeplinirea obligației de diligență;

17.  își exprimă totuși îngrijorarea profundă cu privire la actele de violență comise în continuare împotriva populației civile, a grupurilor vulnerabile și a tuturor comunităților religioase, inclusiv a minorităților creștine, care generează în rândul populației un sentiment profund de teamă și de nesiguranță în legătură cu viitorul său și cu viitorul țării; remarcă faptul că s-au făcut unele progrese în acest domeniu și solicită autorităților irakiene să continue să consolideze securitatea și ordinea publică și să combată terorismul și violența sectară de pe teritoriul țării; consideră că ar trebui să se acorde, de asemenea, prioritate stabilirii unui cadru legal nou, care să delimiteze clar responsabilitățile și mandatul forțelor de securitate și care să faciliteze supravegherea adecvată a forțelor de securitate, astfel cum se solicită în Constituție; consideră că Consiliul Reprezentanților trebuie să joace un rol corespunzător în formularea unei noi legislații și în exercitarea controlului democratic; invită autoritățile irakiene să își intensifice eforturile de a proteja minoritățile creștine și toate minoritățile vulnerabile, de a garanta fiecărui cetățean irakian dreptul de a-și practica credința sau de a-și afirma identitatea în libertate și siguranță, să ia măsuri mai ferme în vederea combaterii violenței interetnice și interconfesionale, în vederea protejării populației laice și să facă tot ce le stă în putință pentru a aduce făptașii în fața justiției, în conformitate cu statul de drept și standardele internaționale; consideră că Acordul de parteneriat și cooperare oferă o oportunitate de a promova în continuare programele de reconciliere și dialog interconfesional, menite să restabilească un sentiment de coeziune și parteneriat în societatea irakiană;

18.  atrage atenția asupra remedierii de urgență a problemelor umanitare cu care se confruntă statul irakian; subliniază faptul că este necesar să se ia măsuri coordonate între autoritățile irakiene și organizațiile de ajutor internațional de pe teren în vederea sprijinirii grupurilor vulnerabile, inclusiv a refugiaților și a persoanelor strămutate și în vederea asigurării protecției acestor grupuri și creării de condiții adecvate pentru a garanta securitatea și demnitatea lor;

19.  constată cu îngrijorare că, potrivit ICNUR, 34 000 de refugiați sirieni au căutat refugiu în Kurdistanul irakian de la începutul războiului și solicită asistență din partea autorităților irakiene cu privire la gestionarea fluxului de refugiați în Irak, mai precis prin asigurarea acceptării în teritoriu a respectivilor refugiați pe motive umanitare și a direcționării lor către taberele de refugiați; îndeamnă, de asemenea, UE să se angajeze și să contribuie la susținerea guvernului din Irak cu privire la asigurarea de condiții de viață umane în aceste tabere de refugiați;

20.  solicită autorităților irakiene, recunoscând totodată angajamentul acestora, să asigure condiții de trai sigure și umane pentru rezidenții din tabăra Ashraf și tabăra Hurriya; solicită statelor membre să respecte dispozițiile articolului 105 alineatul (3) litera (b) și alineatul (4) din Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Irak și să adopte toate măsurile necesare pentru a facilita restabilirea sau repatrierea, pe bază individuală, a rezidenților din tabăra Hurriya, respectând voința liber exprimată a acestora, astfel încât problema prezenței lor pe teritoriul Irakului să poată fi soluționată;

21.  solicită revizuirea Constituției, a Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea asigurării respectării depline a egalității dintre femei și bărbați și a drepturilor femeilor; reafirmă rolul-cheie pe care îl pot juca femeile în restabilirea structurii sociale și subliniază nevoia participării lor politice depline, inclusiv în elaborarea de strategii naționale pentru a ține cont de perspectivele lor;

22.  încurajează ONG-urile să contribuie la consolidarea democrației și a drepturilor omului în Irak prin furnizarea de asistență specifică femeilor care sunt victime ale violenței, ale căsătoriilor forțate, ale crimelor „de onoare”, ale traficului de ființe umane sau ale mutilării genitale;

23.  îndeamnă parlamentul și guvernul irakian să pună în aplicare o legislație împotriva muncii copiilor, a prostituției copiilor și a traficului de copii și să garanteze respectarea Convenției ONU privind drepturile copilului;

24.  solicită acordarea unei atenții deosebite participării femeilor la procesul de reconstrucție postconflict și la viața politică și economică la cele mai înalte niveluri, în special a femeilor provenite din comunități minoritare care se confruntă adesea cu dubla discriminare, atât pe motive de gen, cât și pe motive de identitate etnică sau religioasă; îndeamnă autoritățile irakiene să adopte măsurile necesare în vederea dezvoltării unei societăți civile favorabile incluziunii, care să poată participa activ la procesul politic, precum și să încurajeze un sector mediatic independent, pluralist și profesionist;

25.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numeroasele cazuri de sinucidere în rândul femeilor și de crime „de onoare” legate de căsătoriile forțate și la alte cazuri obișnuite de violență împotriva femeilor, precum mutilarea genitală a femeilor sau abuzul domestic; subliniază faptul că este important să se introducă o legislație adecvată și eficientă care să protejeze drepturile femeilor și fetelor și integritatea lor socială, culturală și fizică și să se promoveze accesul lor deplin la integrarea socioeconomică în societate, precum și să se elimine discriminarea împotriva femeilor prin lege, în conformitate cu Constituția irakiană și cu obligațiile Irakului prevăzute de tratatul internațional privind drepturile omului;

26.  salută documentul de strategie comun (2011-2013) al Comisiei, care marchează tranziția la programarea multianuală a cooperării pentru dezvoltare a UE, pe baza consultărilor cu autoritățile irakiene și a coordonării cu alți actori internaționali activi în Irak (Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite); consideră că această abordare nouă corespunde principalelor orientări formulate în recomandarea sa din 13 martie 2008 adresată Consiliului;

27.  salută rezultatele pozitive ale misiunii EUJUST LEX și implementarea, pentru prima dată în Irak, a proiectelor-pilot în coordonare cu proiectul desfășurat de Comisie; solicită ca, la sfârșitul acestei misiuni, întreaga experiență dobândită să fie valorificată de UE, utilizând atât PESA, cât și instrumentele Uniunii, pentru a continua să acorde asistență pe teren în vederea consolidării poliției irakiene și a sistemului penal;

28.  reiterează solicitarea sa privind furnizarea de probe ale transparenței și eficienței ajutorului Uniunii pentru Irak sub forma unor informații complete, regulate și transparente referitoare la plata reală a ajutorului din partea Uniunii și la scopurile în care este utilizat acesta, în special în ceea ce privește fondurile direcționate prin intermediul IRFFI, pentru care UE reprezintă principalul donator;

29.  constată că activitățile de cooperare ale UE programate în domeniul dezvoltării umane și sociale caută să combată sărăcia, să îndeplinească nevoile de bază în materie de sănătate, educație și ocupare a forței de muncă și să promoveze libertățile fundamentale pentru oricine, inclusiv pentru grupurile cele mai vulnerabile, adică refugiații, persoanele strămutate și toate minoritățile religioase; insistă că toate aceste activități trebuie implementate în așa fel încât să se consolideze capacități și instituții, respectând principiile incluziunii, transparenței și bunei guvernanțe;

30.  subliniază poziția geopolitică sensibilă a Irakului, luând în considerare vecinătatea cu Siria, Iran, Turcia, Arabia Saudită și Iordania; așteaptă din partea Irakului să joace un rol stabilizator în regiune, în special având în vedere războiul civil în curs de desfășurare din Siria; așteaptă din partea Irakului să susțină o tranziție democratică și favorabilă incluziunii în Siria;

31.  salută înființarea recentă a Înaltei Comisii pentru Drepturile Omului în Irak ca instituție independentă care poate da însemnătate drepturilor garantate în Constituția Irakului și poate juca un rol central în protecția acestor drepturi; subliniază importanța menținerii independenței instituției față de influența politică și a asigurării unei susțineri financiare adecvate, sigure și independente pentru operațiunile Comisiei; subliniază nevoia unei cooperări regulate, transparente și continue a organelor guvernamentale cu investigațiile Comisiei; solicită statelor membre să susțină dezvoltarea Comisiei prin asistență tehnică, dialog continuu și schimb de experiență privind eforturile de protecție a drepturilor omului;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Consiliului European, Președintelui Comisiei Europene, Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, președinților parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și Consiliului Reprezentanților al Republicii Irak.

(1) JO L 204, 31.7.2012, p. 20. (2) JO C 298 E, 8.12.2006, p. 287. (3) JO C 66 E, 20.3.2009, p. 75. (4) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 115. (5) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 53.