Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2011/0195(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0008/2013

Texte depuse :

A7-0008/2013

Dezbateri :

PV 05/02/2013 - 3
CRE 05/02/2013 - 3

Voturi :

PV 06/02/2013 - 7.1
CRE 06/02/2013 - 7.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0040

Texte adoptate
PDF 1073kWORD 183k
Miercuri, 6 februarie 2013 - Strasbourg
Politica comună în domeniul pescuitului ***I
P7_TA(2013)0040A7-0008/2013
Rezoluţie
 Text consolidat
 Anexă
 Anexă
 Anexă

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului (COM(2011)0425 – C7-0198/2011 – 2011/0195(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0425),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0198/2011),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 28 martie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 4 mai 2012(2),

–  având în vedere articolele 55 și 37 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0008/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  reamintește Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii(3); reamintește că sunt necesare resurse suplimentare suficiente în viitorul CFM pentru a permite Uniunii să își realizeze prioritățile politice existente și noile sarcini prevăzute de Tratatul de la Lisabona, precum și să facă față evenimentelor neprevăzute; solicită Consiliului, în cazul în care nu este de acord cu această abordare, să identifice în mod clar la care dintre prioritățile sau proiectele sale politice ar putea renunța în totalitate, în ciuda valorii lor adăugate europene dovedite;

3.  subliniază că impactul financiar estimat al propunerii are doar un caracter indicativ pentru autoritatea legislativă și nu poate fi fixat până când nu se ajunge la un acord privind propunerea de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 181, 21.6.2012, p. 183.
(2) JO C 225, 27.7.2012, p. 20.
(3) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 89.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 6 februarie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 768/2005 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului
P7_TC1-COD(2011)0195

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului(4) a stabilit un sistem comunitar pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor piscicole în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului.

(2)  Domeniul de aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului cuprinde conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice marine și gestionarea activităților de pescuit care vizează acestea. În plus, include, în ceea ce privește măsurile de piață și măsurile financiare luate în sprijinul obiectivelor acesteia, resursele biologice de apă dulce și acvaculturaactivitățile de acvacultură, precum și prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre sau în apele Uniunii, fiind desfășurate inclusiv de către navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înmatriculate în țări terțe, sau de către navele de pescuit ale Uniunii, sau de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Organizaţiei Națiunilor Unite privind dreptul mării. [AM 2]

(3)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură contribuie la crearea unor condițiidurabilitatea economică, socială și de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung. În plus, ea trebuie să contribuie la creșterea productivității, laAr trebui să includă norme care să asigure trasabilitatea, securitatea și calitatea produselor importate în Uniune, un standard de viață echitabil pentru sectorul pescuitului, securitatea alimentară și stabilitatea piețelor, precum și să asigure disponibilitatea resurselor și prețuri rezonabile de livrare către consumatori. [AM 3]

(4)  Uniunea este parte contractantă la Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 (Unclos)(5) și a ratificat Acordul Organizaţiei Națiunilor Unite privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din 4 august 1995 (Acordul Organizației Națiunilor Unite privind rezervele de pește)(6). Uniunea a acceptat, de asemenea, Acordul privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă din 24 noiembrie 1993 al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (Acordul de conformitate al FAO)(7). Aceste instrumente internaționale prevăd, mai ales, obligații de conservare, inclusiv, printre altele, obligația de a lua măsuri de conservare și gestionare menite a menține sau a restabili resursele marine la niveluri care să permită obținerea productivității maxime durabile, atât în interiorul zonelor maritime aflate sub jurisdicție națională, cât și în marea liberă, și de a coopera cu alte state în acest scop, obligația de a aplica abordarea precaută pe scară largă în ceea ce privește conservarea, gestionarea și exploatarea stocurilor de pește, obligația de a asigura compatibilitatea măsurilor de conservare și gestionare în cazul în care resursele marine se află în zone marine care țin de jurisdicții diferite și obligația de a ține cont de alte utilizări legitime ale mării. Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la îndeplinirea în mod adecvat a obligațiilor internaționale ale Uniunii în temeiul acestor instrumente internaționale. În cazul în care adoptă măsuri de conservare și gestionare pentru care au fost împuternicite în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, statele membre ar trebui, de asemenea, să acționeze într-un mod care este întru totul conform cu obligațiile internaționale privind conservarea și de cooperarea prevăzute de instrumentele internaționale menționate.

(5)  În cadrul Summit-ului privind dezvoltarea durabilă de la Johannesburg din 2002, Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat să acționeze împotriva reducerii continue a numeroase stocuri de pește. Prin urmare, Uniunea ar trebui să își îmbunătățească politica comună în domeniul pescuitului pentru a se asigura că, în mod prioritar, nivelurile de exploatare apână în 2015, ratele mortalității prin pescuit sunt stabilite la niveluri care să permită refacerea stocurilor de resurse biologice marine sunt restabilite și menținute la niveluripește, până în 2020 cel târziu, peste nivelurile care pot să asigure, cel târziu din 2015, productivitatea maximă durabilă a populațiilorși care să permită menținerea tuturor stocurilor exploataterefăcute la aceste niveluri. În cazurile în care nu sunt disponibile informații științifice suficiente, ar putea fi necesară aplicarea unor valori aproximative pentru productivitatea maximă durabilă. [AM 5]

(5a)  Conceptul de producție maximă durabilă (MSY), astfel cum este consacrat în Unclos, reprezintă un obiectiv de gestionare a pescuitului cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Uniune de la ratificarea acestui act în 1998. [AM 6]

(5b)  Singura modalitate de a se asigura că industria pescuitului devine viabilă din punct de vedere economic pe termen lung fără a depinde de ajutorul public este prin adoptarea unor rate ale mortalității prin pescuit mai mici decât cele necesare pentru menținerea stocurilor de pește peste niveluri care pot să asigure producția maximă durabilă. [AM 232]

(5c)  Planurile multianuale ar trebui să fie principalul instrument care să garanteze că, până în 2015, ratele mortalității prin pescuit sunt stabilite la niveluri care să permită refacerea stocurilor de pește, până în 2020 cel târziu, peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă și care permit menținerea tuturor stocurilor refăcute la aceste niveluri. Numai un angajament ferm și obligatoriu de respectare a acestor termene poate să garanteze că se iau măsuri imediate și că procesul de refacere nu se întârzie și mai mult. În momentul stabilirii posibilităților de pescuit pentru stocurile în cazul cărora nu s-a adoptat încă niciun plan multianual, este esenţial să se asigure respectarea deplină, de către Consiliu, a obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. [AM 7]

(5d)  De asemenea, pentru a crea condiții mai stabile pentru sectorul piscicol, planurile multianuale ar trebui să poată conține dispoziții care să limiteze fluctuațiile anuale ale capturilor totale admisibile de stocuri refăcute . Limitele exacte ale acestor fluctuații ar trebui să figureze în planurile multianuale. [AM 8]

(5e)  Deciziile de gestionare în materie de producție maximă durabilă în pescăriile mixte ar trebui să ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile dintr-o pescărie mixtă și de a obține producția maximă durabilă în același timp, în cazurile în care avizele științifice arată că este foarte dificil să se evite așa-numitele specii „invazive” (choke species) prin creșterea selectivității uneltelor de pescuit utilizate. În astfel de situații, ar trebui să se solicite ICES și Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) să ofere recomandări cu privire la nivelurile adecvate ale mortalității prin pescuit. [AM 9]

(5f)  În cazul în care este nevoie ca posibilitățile de pescuit să fie reduse în mod drastic în cursul unei perioade de tranziție pentru a se obține producția maximă durabilă, Uniunea și statele membre se asigură că sunt luate măsuri sociale și financiare adecvate, pentru a se susţine supraviețuirea unui număr suficient de întreprinderi de-a lungul întregului lanț de producție, în vederea atingerii unui echilibru între capacitatea flotei și resursele disponibile atunci când se obține producția maximă durabilă. [AM 10]

(6)  Prin decizia luată de Conferința privind planul strategic pentru biodiversitate 2011 – 2020 a părților la Convenția privind diversitatea biologică(8) au fost stabilite ținte în ceea ce privește pescăriile; politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să asigure coerența cu țintele privind biodiversitatea adoptate de Consiliul European(9), și cu cele din Comunicarea Comisiei „Asigurarea noastră de viață, capitalului nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020”(10), în special pentru a obține productivitatea maximă durabilă până în 2015.

(7)  Exploatarea durabilă a resurselor biologice marine ar trebui să se bazeze întotdeauna pe abordarea precaută, care urmează să derive din principiul precauției la care se face referire în articolul 191 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ținând seama de datele științifice disponibile. [AM 12]

(8)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea sustenabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020 cel târziu, conform dispozițiilor de la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”)(11). [AM 13]

(8a)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie, de asemenea, la aprovizionarea pieței Uniunii cu alimente foarte nutritive, reducând dependența pieței interne în domeniul alimentar, la crearea, în mod direct sau indirect, de locuri de muncă și la dezvoltarea economică în zonele de coastă. [AM 14]

(9)  În ceea ce privește gestionarea pescăriilor, trebuie pusă în aplicare o abordare ecosistemică, impacturile de mediu alepentru a putea garanta că impactul activităților de pescuit trebuie limitate, iarumane asupra ecosistemului este menţinut la minimum și că capturile nedorite trebuiesunt prevenite, reduse la minimum și, dacă este posibil, eliminate, și că, treptat , se ajunge la situația ca toate capturile să fie debarcate. [AM 15]

(10)  Este important ca gestionarea politicii comune în domeniul pescuitului să fie ghidată după principiile bunei guvernanțe. Aceste principii includ luarea deciziilor pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, implicarea amplă a părților interesate și o perspectivă pe termen lung. De asemenea, gestionarea cu succes a politicii comune în domeniul pescuitului depinde de definirea clară a responsabilităților la nivelul Uniunii, național, regional și local și de compatibilitatea reciprocă și coerența măsurilor luate cu celelalte politici ale Uniunii.

(11)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să țină cont întru totul, acolo unde este cazul, de sănătatea animalelor, de bunăstarea animalelor și de siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale.

(12)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui pusă în aplicare atfel încât să fie coerentă în general cu alte politici ale Uniunii, şi, în special, să țină cont de interacțiunile cu iniţiativele Uniunii în alte domenii de politică maritimă, cum sunt cele gestionate prin politica maritimă integrată(12),și să fie coerentă cu alte politici ale Uniunii în general recunoscând-se faptul că toate aspectele legate de mările și oceanele Europei sunt legate între ele, inclusiv planificarea spațiului maritim. Ar trebui asigurate coerența și integrarea în gestionarea diferitelor politici sectoriale din Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și coasta iberică, bazinul Mării Mediterane și cel al Mării Negre. [AM 17]

(13)  Navele de pescuit din Uniune ar trebui să aibă acces egal la apele și la resursele Uniunii care fac obiectul normelor PCP.

(14)  Normele în vigoare de restricționare a accesului la resurse în interiorul zonelor de 12 mile marine ale statelor membre au funcționat în mod satisfăcător, fiind benefice pentru conservare prin limitarea efortului de pescuit în cea mai sensibilă parte a apelor Uniunii. De asemenea, aceste norme au menținut activitățile de pescuit tradiționale de care depinde foarte mult dezvoltarea socială și economică a anumitor comunități costiere. Prin urmare, aceste norme ar trebui să se aplice în continuare și, dacă este posibil, ar trebui consolidate pentru a oferi acces preferențial pescarilor care practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal sau pescuitul costier. [AM 18]

(14a)  Definiția pescuitului la scară mică trebuie extinsă pentru a ține seama de mai multe criterii, incluzând, pe lângă criteriul dimensiunii flotelor, printre altele, aspecte precum condițiile meteorologice predominante, impactul tehnicilor de pescuit asupra ecosistemului marin, timpul petrecut pe mare și caracteristicile unității economice care exploatează resursele. Teritoriile insulare mici, care sunt dependente de pescuit, ar trebui să fie recunoscute și sprijinite în mod deosebit, atât financiar, cât și prin alocarea unor resurse suplimentare, pentru a le permite acestor comunități să supraviețuiască și să prospere în viitor. [AM 19]

(15)  Resursele biologice marine din jurul insulelor Azore, Madeira și Canare ar trebui să beneficieze în continuare de o protecție specială, deoarece contribuie la menținerea economiei locale a acestor insule, având în vedere situația structurală, socială și economică a respectivelor insule. Limitarea anumitor activități de pescuit în apele respective la navele de pescuit înregistrate în porturile din Insulele Azore, Madeira și Canare ar trebui, în consecință, menținută.

(16)  Obiectivul exploatării sustenabile a resurselor biologice marine este îndeplinit cu mai multă eficacitate printr-o abordare multianuală a gestionării pescăriilor, în cadrul căreia se instituie. În acest sens, statele membre în strânsă cooperare cu autoritățile publice și cu consiliile consultative ar trebui să creeze condițiile pentru durabilitate, inclusiv la nivel local, instituind în mod prioritar planuri multianuale care să reflecte caracteristicile specifice ale diferitelor pescării. Acest lucru s-ar putea realiza prin acțiuni comune la nivel regional și, într-un mod mai constrângător, prin proceduri decizionale care să conducă la elaborarea de planuri multianuale. [AM 20]

(17)  Ori de câte ori este posibil, planurile multianuale ar trebui să cuprindă mai multe stocuri, dacă stocurile respective sunt exploatate împreună. Planurile multianuale ar trebui să constituie baza pentru stabilirea posibilităților de pescuit și a țintelor cuantificabile în vederea exploatării durabile a stocurilor și a ecosistemelor marine în cauză, definind calendare clare și mecanisme de salvgardare pentru situații neprevăzute. Planurile multianuale ar trebui, de asemenea, să facă obiectul unor obiective de gestionare definite în mod clar pentru a contribui la exploatarea sustenabilă a stocurilor și a ecosistemelor marine în cauză. În cazul în care planurile de gestionare pot avea consecințe sociale sau de mediu asupra regiunilor vizate, aceste planuri ar trebui adoptate după consultarea operatorilor din industria pescuitului și a oamenilor de știință, precum și a partenerilor instituționali. [AM 21]

(18)  Sunt necesare măsuri pentru reducerea și eliminarea nivelurilor actuale ridicate de capturi nedorite și aruncatepentru eliminarea treptată a practicii aruncării înapoi în mare a capturilor. Din nefericire, actele legislative anterioare au obligat deseori pescarii să arunce înapoi în mare resurse valoroase. Într-adevăr, capturile nedorite și aruncarea lorcapturilor înapoi în mare reprezintă o risipă considerabilă și afectează negativ exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine și ecosistemele marine, precum și viabilitatea financiară a pescăriilor. Ar trebui stabilită și pusă treptat în aplicare obligația de a debarca integral capturile din stocurile gestionate extrase în timpul activităților de pescuit în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii. Ar trebui să se acorde prioritate dezvoltării, promovării și încurajării măsurilor și stimulentelor care vizează evitarea capturilor nedorite de la bun început. [AM 22]

(18a)  Obligația de a debarca integral capturile ar trebui introdusă în funcție de fiecare pescărie în parte. Ar trebui să li se permită pescarilor să continue să arunce înapoi în mare speciile în cazul cărora, potrivit celor mai bune avize științifice disponibile, rata de supraviețuire este ridicată atunci când sunt aruncate înapoi în mare în condiții bine definite în cazul unei anumite activități de pescuit. [AM 23]

(18b)  Pentru ca obligația de a debarca integral capturile să fie fezabilă și pentru a atenua efectul structurii anuale variabile a capturilor, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea transferului interanual de cote până la un anumit procent. [AM 24]

(19)  Debarcarea capturilor nedorite nu ar trebui să genereze avantaje economice complete pentru operator. În cazul debarcărilor de capturi de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare, destinația acestor capturi ar trebui să fie limitată și să excludă vânzarea pentru consumul uman. Fiecare stat membru ar trebui să aibă posibilitatea de a decide dacă dorește distribuirea gratuită a peștelui debarcat în scopuri de binefacere sau caritabile. [AM 25]

(20)  În scopul conservării stocurilor și al adaptabilității flotelor și activităților de pescuit, ar trebui aplicate obiective clare cu privire la anumite măsuri tehnice , iar nivelurile de guvernanță ar trebui adaptate la cerințele în materie de gestionare. [AM 26]

(21)  În ceea ce privește stocurile pentru care nu au fost stabilite planuri multianuale, ar trebui asigurate rate de exploatare prin care să se ajungă la producția maximă durabilă, prin stabilirea de limite pentru capturi și/sau pentru efortul de pescuit. Dacă sunt disponibile date insuficiente, pescuitul ar trebui gestionat utilizându-se standarde echivalente. [AM 27]

(21a)  Uniunea ar trebui să-și accelereze eforturile în vederea eficientizării cooperării și gestionării stocurilor la nivel internațional în mările care se învecinează atât cu statele membre, cât și cu țări terțe și să prevadă , după caz, crearea unei organizații regionale de gestionare a pescuitului în aceste zone. În special, Uniunea ar trebui să susțină crearea unei organizații regionale de gestionare a pescuitului pentru Marea Neagră. [AM 28]

(22)  Având în vedere situația economică precară în care se găsește sectorulo parte a sectorului pescuitului și dependența de activitățile de pescuit a anumitor comunități costiere, este necesară asigurarea stabilității relative a activităților de pescuit, prin alocarea posibilităților de pescuit între statele membre, pe baza unei cote previzibile din stocuri pentru fiecare stat membru. [AM 29]

(23)  Având în vedere situația biologică temporară a stocurilor, această stabilitate relativă a activităților de pescuit ar trebui să protejeze nevoile specifice ale regiunilor în care comunitățile locale depind în mod special de pescuit și de activitățile conexe, în conformitate cu decizia luată de Consiliu prin Rezoluția sa din 3 noiembrie 1976 privind anumite aspecte externe ale creării unei zone de pescuit de 200 de mile în Comunitate(13), cu aplicare de la 1 ianuarie 1977, în special anexa VII la aceasta. Prin urmare, conceptul vizat, acela de stabilitate relativă, ar trebui să fie înțeles în acest sens.

(24)  Statele membre ar trebui să fie în măsură să prezinte Comisiei cereri motivate, pentru ca aceasta să elaboreze măsuri în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului care să corespundă măsurilor identificate de statele membre ca necesare pentru a se conforma obligațiilor care le revin în ceea ce privește ariile de protecție specială prevăzute la articolului 4 din Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice(14), în ceea ce privește ariile speciale de conservare prevăzute la articolul 6 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică(15) și în ceea ce privește ariile marine protejate prevăzute la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE.

(25)  După consultarea consiliilor consultative și a statelor membre vizate, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta măsuri temporare în cazul unei amenințări grave la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, amenințare care rezultă din activitățile de pescuit și care necesită acțiune imediată. Termenele pentru stabilirea acestor măsuri ar trebui să fie clar definite, iar măsurile ar trebui să se aplice o perioadă de timp bine delimitată. [AM 30]

(26)  Ținând seama în mod corespunzător de avizele consiliilor consultative relevante și ale părților interesate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a adopta măsuri de conservare și măsuri tehnice pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, pentru a permite politicii să abordeze mai bine realitățile și caracteristicile specifice ale diferitelor bazine maritime și ale fiecărei pescării în parte și pentru a crește gradul de respectare a politicii. [AM 31]

(26a)  Statele membre ar trebui să fie încurajate să coopereze la nivel regional. [AM 32]

(27)  În ceea ce privește propria zonă de 12 mile marine, statelor membre ar trebui să li se permită să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile tuturor navelor de pescuit ale Uniunii, cu condiția ca, în cazul în care măsurile respective se aplică navelor de pescuit din Uniune aparținând altor state membre, măsurile adoptate să fie nediscriminatorii, să fi avut loc o consultare prealabilă cu alte state membre interesate, iar Uniunea să nu fi adoptat măsuri care să vizeze în mod specific conservarea și gestionarea în respectiva zonă de 12 mile marine.

(28)  În ceea ce privește stocurile din apele Uniunii, statelor membre ar trebui să li se permită să adopte măsuri de conservare și gestionare aplicabile exclusiv navelor de pescuit care arborează pavilionul lor.

(28a)  Accesul la activitatea de pescuit ar trebui să se bazeze pe criterii sociale și de mediu transparente și obiective, în vederea promovării pescuitului responsabil; astfel, sunt încurajați operatorii care, prin activitatea lor de pescuit, cauzează cele mai puține daune mediului și aduc cele mai multe beneficii societății. [AM 234]

(29)  Cel târziu la 31 decembrie 2013, trebuie pus în aplicare un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru majoritatea stocurilor gestionate în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, pentru toate navele cu o lungime de minimum 12 metri și pentru toate celelalte nave care pescuiesc cu unelte tractate. Statele membre pot exclude din sistemul concesiunilor de pescuit transferabile navele cu o lungime de până la 12 metri care nu utilizează unelte tractate. Acest sistem trebuie să contribuie la reduceri ale flotei determinate de sector și la îmbunătățirea performanței economice, transformând posibilitățile de pescuit anuale ale unui stat membru în concesiuni sigure din punct de vedere juridic, exclusive și transferabile. Deoarece resursele biologice marine sunt un bun comun, concesiunile de pescuit transferabile trebuie să stabilească doar drepturi de utilizare a unei părți a posibilităților de pescuit anuale care revin unui stat membru, drepturile putând fi retrase în conformitate cu normele stabilite. [AM 33]

(29a)  Fiecărui stat membru ar trebui să i se permită să aleagă metoda de alocare a posibilităților de pescuit care îi sunt atribuite, în conformitate cu principiul subsidiarității, fără a se impune un sistem de alocare la nivelul Uniunii. Astfel, rămâne la alegerea statelor membre dacă să introducă sau nu un sistem de concesiuni de pescuit transferabile. [AM 37]

(30)  Concesiunile de pescuit trebuie să fie transferabile și să poată fi închiriate pentru ca gestionarea posibilităților de pescuit să fie descentralizată și încredințată sectorului pescuitului și pentru a se asigura faptul că pescarii care pleacă din sector nu vor trebui să se bazeze pe asistență financiară publică în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. [AM 35]

(31)  Caracteristicile specifice și vulnerabilitatea socioeconomică a unor flote artizanale justifică limitarea la navele mari a sistemului obligatoriu al concesiunilor de pescuit transferabile. Sistemul concesiunilor de pescuit transferabile trebuie să se aplice stocurilor pentru care sunt alocate posibilități de pescuit. [AM 36]

(31a)  Comisia ar trebui să realizeze evaluări ale flotelor pentru a obține rezultate credibile cu privire la situația exactă legată de capacitatea excedentară la nivelul Uniunii, făcând astfel posibilă propunerea unor instrumente adecvate și specifice pentru reducerea acesteia. [AM 34]

(31b)  Ar trebui înființat un sistem obligatoriu de evaluare a registrelor flotelor și de verificare a plafoanelor pentru capacitatea flotei cu scopul de a se asigura că fiecare stat membru respectă plafonul care i-a fost alocat și de a îmbunătăți sistemul de control al pescuitului în vederea adaptării capacității de pescuit la resursele disponibile. [AM 38]

(32)  În ceea ce privește navele de pescuit din Uniune care nu funcționează în cadrul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile, pot fi luateÎn anumite cazuri, statele membre trebuie totuși să ia măsuri specifice pentru aa-şi adapta numărul navelorcapacitatea de pescuit din Uniune la resursele disponibile. Prin aceste măsuri trebuie să se stabilească plafoane obligatorii pentru capacitatea maximă a flotei și să se instituie programe naționale de intrare/ieșire referitoare la finanțarea pentru dezafectare acordată în cadrul Fondului european pentru pescuit.Prin urmare, capacitatea ar trebui evaluată pentru fiecare stoc și bazin din Uniune. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe orientări comune. Fiecare stat membru ar trebui să poată alege măsurile și instrumentele pe care dorește să le adopte pentru a reduce capacitatea de pescuit excesivă. [AM 39]

(33)  Statele membre ar trebui să înregistreze informațiile minime privind caracteristicile și activitățile navelor de pescuit din Uniune care arborează pavilionul lor. Respectivele informații înregistrate ar trebui puse la dispoziția Comisiei în scopul monitorizării dimensiunii flotelor statelor membre.

(34)  Gestionarea pescăriilor pe baza celor mai buneunor avize științifice disponibilecuprinzătoare și exacte necesită seturi de date armonizate, fiabile și exacte. Prin urmare, statele membre ar trebui să colecteze date privind flotele și activitățile lor de pescuit, în special date biologice privind capturile, inclusiv privind capturile aruncate înapoi în mare, informații bazate pe studii privind stocurile de pește și potențialul impact de mediu al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. Comisia ar trebui să creeze condițiile propice pentru armonizarea datelor cu scopul de a promova o interpretare ecosistemică a resurselor. [AM 40]

(35)  Colectarea datelor ar trebui să includă date care să faciliteze evaluarea economică a tuturor întreprinderilor active în sectorul pescuitului, în sectorul acvaculturii, indiferent de dimensiunea lor, date privind evoluția și în sectorul prelucrării produselor obținute din pescuit și acvacultură, precum și a evoluției a situației ocupării forței de muncă din aceste sectoare, precum și date privind impactul acestor evoluții asupra comunităților de pescuit. [AM 41]

(36)  Pe baza unui program multianual al Uniunii, statele membre ar trebui să gestioneze și să pună datele colectate la dispoziția utilizatorilor finali ai datelor științifice și să le furnizeze părților interesate rezultatele relevante. Autoritățile regionale ar trebui să se implice mai activ în activitățile de colectare a datelor. De asemenea, statele membre ar trebui să coopereze între ele pentru a-și coordona activitățile de colectare a datelor. Atunci când este cazul, statele membre ar trebui să coopereze, de asemenea, cu țările terțe din același bazin maritim în ceea ce privește colectarea datelor, dacă este posibil în cadrul unui organism regional stabilit în acest scop, în conformitate cu dispozițiile dreptului internațional, îndeosebi cu cele ale Unclos. [AM 42]

(37)  Cunoștințele științifice în domeniul pescuitului orientate spre politică ar trebui consolidate cu ajutorul programelor de cercetare și inovare independente și de colectare de date științifice în domeniul pescuitului adoptate la nivel național, în coordonare cu alte state membre, precum și cu ajutorul instrumentelor din cadrul de cercetare și inovare al Uniunii, dar și prin armonizarea și sistematizarea necesară a datelor care urmează să fie efectuată de către Comisie. [AM 43]

(38)  Uniunea ar trebui să promoveze la nivel internațional obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului. În acest scop, Uniunea ar trebui să depună toate eforturile pentru a îmbunătăți performanța organizațiilor regionale și internaționale în ceea ce privește conservarea și gestionarea sustenabilă a stocurilor de pește internaționale, prin promovarea unui proces decizional bazat pe date științifice, prin îmbunătățirea nivelului de respectare a normelor, printr-o transparență sporită și pe participareaprin garantarea participării efective a părților interesate, precum și prin combaterea activităților de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN). [AM 44]

(39)  Acordurile pentru pescuit sustenabil încheiate cu țările terțe ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe sunt bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile, asigurând exploatarea sustenabilă și conservarea resurselor biologice marine și respectând principiul privind excedentele menționat în UNCLOS. Acordurile respective, care prevăd drepturi de acces în schimbul unei contribuții financiare din partea Uniunii, ar trebui să contribuie la instituirea unui sistem de colectare a datelor științifice de înaltă calitate și a unui cadru de guvernanță de înaltă calitate care să garanteze mai ales măsuri eficiente de monitorizare, control și supraveghere. [AM 45]

(40)  Introducerea unei clauze referitoare la drepturile omului în acordurile pentru pescuitul sustenabil ar trebui să fie pe deplin compatibilă cu obiectivele generale ale politicii de dezvoltare a Uniunii.

(41)  Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului, prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte instrumente internaționale relevante în domeniul drepturilor omului, precum și principiul statului de drept ar trebui să constituie un element esențial al acordurilor pentru pescuit sustenabil și să facă obiectul unei clauze specifice referitoare la drepturile omului.

(41a)  Având în vedere problema gravă a pirateriei cu care se confruntă navele Uniunii care pescuiesc în țări terțe în temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale și vulnerabilitatea accentuată a acestor nave în fața pirateriei, măsurile și operațiunile ar trebui consolidate pentru a proteja aceste nave. [AM 46]

(42)  Acvacultura ar trebui să contribuie la conservarea potențialului de producție de alimente pe o bază sustenabilă în întreaga Uniune, astfel încât să se garanteze securitatea alimentară pe termen lung, securitatea alimentară inclusiv aprovizionarea cu alimente, creșterea economică și încadrarea în muncă a cetățenilor europeni și să se contribuie la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente de origine acvatică la nivel mondial. [AM 47]

(43)  Strategia Comisiei pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii europene(16) adoptată în 2009, care a fost salutată și aprobată de Consiliu și primită favorabil de Parlamentul European, a menționat necesitatea creării și promovării unor condiții de concurență echitabile în domeniul acvaculturii, ca bază pentru dezvoltarea sa sustenabilă.

(44)  Politica comună în domeniul pescuitului ar trebui să contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și să ajute la îndeplinirea obiectivelor stabilite în strategie(17).

(45)  Activitățile de acvacultură din Uniune sunt influențate de condițiile diferite din diversele state membre, inclusiv în ceea ce privește autorizațiile pentru operatori; ar trebui elaborate orientări strategice la nivelul Uniunii privind planurile strategice naționale, pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului acvaculturii, susținând dezvoltarea și inovarea acestuia și încurajând activitatea economică și diversificarea, precum și îmbunătățind calitatea vieții în zonele costiere și rurale și, de asemenea, ar trebui dezvoltate mecanisme pentru schimbul de informații și bune practici între statele membre, printr-o metodă deschisă de coordonare a măsurilor naționale privind securitatea activității economice, accesul la apele și spațiul Uniunii și simplificarea administrativă a acordării licențelor.

(46)  Având în vedere natura specifică a acvaculturii, este necesară instituirea unui consiliu consultativ pentru consultarea părților interesate cu privire la elementele politicilor Uniunii care ar putea afecta acvacultura.

(46a)  Având în vedere caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, în special depărtarea lor din punct de vedere geografic și importanța pescuitului pentru economiile lor, ar trebui înființat un consiliu consultativ pentru regiunile ultraperiferice împărţit în trei sub-comisii care să acopere Atlanticul de vest; Atlanticul de est şi Oceanul Indian . Unul dintre obiectivele Consiliului consultativ respectiv ar trebui să fie acela de a contribui la măsurile împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat la nivel mondial. [AM 48]

(47)  Trebuie consolidată competitivitatea sectorului de pescuit și acvacultură al Uniunii și este necesar un apel la simplificare, în sprijinul unei mai bune gestionări a activităților de producție și comercializare ale sectorului.În acest scop este necesar să se asigure reciprocitatea comerțului cu țările terțe, în vederea garantării unor condiții echitabile pe piața Uniunii, nu numai din punctul de vedere al sustenabilității pescuitului, ci și în ceea ce privește controalele sanitare; organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate produsele obținute din pescuit și din acvacultură comercializate, indiferent dacă aceste produse sunt originare din Uniune sau din țări terțe, ar trebui să le permită consumatorilor să aleagă în mai bună cunoștință de cauză pe baza trasabilității și să sprijine consumul responsabil și ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească înțelegerea și cunoașterea din punct de vedere economic a piețelor Uniunii de-a lungul lanțului de aprovizionare. Partea din prezentul regulament care priveşte organizarea comună a piețelor ar trebui să reglementeze importurile de produse obținute din pescuit și din acvacultură în conformitate cu standardele sociale și de mediu recunoscute la nivel internațional. [AM 49]

(48)  Organizarea comună a piețelor ar trebui pusă în aplicare în conformitate cu angajamentele internaționale ale Uniunii, în special în ceea ce privește dispozițiile Organizației Mondiale a Comerțului. Pentru succesul politicii comune în domeniul pescuitului este necesar un sistem eficace de control, inspecție și executare, care să includă lupta împotriva activităților de pescuit INN. În consecinţă, legislația existentă din acest domeniu ar trebui pusă în aplicare în mod efectiv și ar trebui instituit un sistem de control, inspecție și executare al Uniunii, astfel încât să se asigure respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului. [AM 50]

(49)  În cadrul acestui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii ar trebui promovată utilizarea tehnologiilor moderne și eficace. Statele membre sau Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a desfășura proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor. [AM 51]

(50)  Pentru a asigura implicarea operatorilor interesați în sistemul de control, inspecție și executare al Uniunii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita titularilor unei licențe de pescuit pentru nave de pescuit din Uniune cu o lungime totală de minimum 12 metri și care arborează pavilionul loroperatorilor lor să contribuie în mod proporțional la costurile operaționale ale sistemului respectiv. [AM 196]

(51)  Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre, având în vedere problemele întâmpinate în dezvoltarea industriei pescuitului și în gestionarea acesteia, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre. Prin urmare, pentru a contribui la realizarea acestor obiective, ar trebui acordată asistență financiară multianuală din partea Uniunii, concentrată asupra priorităților politicii comune în domeniul pescuitului și adaptată la specificul industriei pescuitului din fiecare stat membru în parte. [AM 52]

(51a)  Asistența financiară din partea Uniunii ar trebui să faciliteze dezvoltarea de bunuri și servicii publice în sectorul pescuitului, în special să sprijine măsurile de control și monitorizare, strângerea de informații, cercetarea și dezvoltarea de activități menite să asigure un ecosistem marin sănătos. [AM 245]

(52)  Asistența financiară a Uniunii ar trebui condiționată de respectarea de către statele membre și de către operatori, inclusiv de proprietarii de nave, a politicii comune în domeniul pescuitului. Astfel, această asistență financiară ar trebui întreruptă sau suspendată sau ar trebui să facă obiectul unor corecții în cazurile de încălcare de către statele membre a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și în cazul unor încălcări grave ale normelor respective de către operatori. [AM 53]

(53)  Dialogul cu părțile interesate s-a dovedit esențial pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Având în vedere condițiile diferite existente în apele Uniunii și regionalizarea sporită a politicii comune în domeniul pescuitului, consiliile consultative ar trebui să permită politicii comune în domeniul pescuitului să beneficieze de cunoștințele și experiența tuturor părților interesate, în special în ceea ce privește elaborarea planurilor multianuale. [AM 54]

(54)  Este oportun ca Comisia să fie împuternicită prin acte delegate să instituie unAvând în vedere caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, ale acvaculturii și ale pescuitului în apele interioare, ale pieţelor precum și ale Mării Negre, se impune instituirea unui nou consiliu consultativ și să modifice domeniile de competență ale consiliilor existente, având în vedere mai ales caracteristicile specifice ale Mării Negrepentru fiecare în parte. [AM 55]

(55)  În scopul îndeplinirii obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte legislative în conformitate cu articolul 290 din TFUE, pentru a specifica măsuri legate de pescuit menite a atenua impactul activităților de pescuit în ariile speciale de conservarereduce, atunci când este necesar din motive imperioase de urgență, o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin, pentru a adapta obligația de a debarca integral capturile în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii, pentru a stabili măsuri de conservare standard în cadrul planurilor multianuale sau măsuri tehnice, pentru a recalcula plafoanele pentru capacitatea flotei, pentru a defini informațiile privind caracteristicile și activitatea navelor de pescuit din Uniune, pentru a stabili norme pentru desfășurarea proiectelor pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor, precum și pentru a modifica anexa III în ceea ce privește domeniile care sunt de competența consiliilor consultative și alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative. [AM 56]

(56)  Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate în etapa pregătitoare a adoptării actelor delegate, inclusiv la nivel de experți.

(57)  Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(58)  Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor operaționale tehnice privind modalitățile de transmitere a informațiilor legate de registrele flotelor de pescuit și de datele cerute privind gestionarea pescăriilor, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(18).

(59)  Pentru a se îndeplini obiectivul de bază al politicii comune în domeniul pescuitului, și anume pentru a oferi sectoarelor pescuitului și acvaculturii condiții de mediu, economice și sociale sustenabile pe termen lung, precum și pentru a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente, este necesar și oportun să se stabilească norme privind conservarea și exploatarea resurselor biologice marine, precum și norme pentru a se asigura sustenabilitatea economică și socială a sectorului pescuitului și al fructelor de mare din Uniune, după caz, oferindu-se o finanțare suficientă. [AM 57]

(60)  În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(61)  Decizia 2004/585/CE a Consiliului din 19 iulie 2004 de instituire a consiliilor consultative regionale în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului(19) ar trebui abrogată de la data intrării în vigoare a normelor corespunzătoare în temeiul prezentului regulament.

(62)  Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului(20) trebuie abrogat, dar trebuie să se aplice în continuare programelor naționale adoptate pentru colectarea și gestionarea datelor pentru anii 2011 – 2013. [AM 58]

(63)  Având în vedere numărul și importanța modificărilor care urmează a fi făcute, Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului ar trebuie abrogat în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)  Politica comună în domeniul pescuitului cuprinde:

   (a) conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice marine, exploatarea durabilă și gestionarea pescuitului care vizează astfel de resurse; și
   (b) resursele biologice de apă dulce, acvacultura și prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în cadrul măsurilor referitoare la piețe și al măsurilor financiare care sprijină politica comună în domeniul pescuitului, al măsurilor structurale și al gestionării capacității flotelor;
   (ba) viabilitatea socială și economică a activităților de pescuit, dezvoltarea comunităților costiere și promovarea ocupării forței de muncă în comunitățile costiere și problemele specifice ale pescuitului la scară mică și artizanal și ale acvaculturii. [AM 59]

(2)  Politica comună în domeniul pescuitului cuprinde activitățile menționate la alineatul (1) în cazul în care acestea sunt desfășurate:

   (a) pe teritoriul statelor membre; sau
   (b) în apele Uniunii, inclusiv de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înregistrate în țări terțe; sau
   (c) de navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor UE; sau
   (d) de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion.

Articolul 2

Obiective generale

(1)  Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să garantezegarantează că activitățile de pescuit și de acvacultură asigură condiții de mediu, economice și sociale sustenabilesunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung și contribuiesunt gestionate într-un mod coerent cu obiectivele de a realiza beneficiile economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, de a contribui la disponibilitatea aprovizionării cu alimente și a oportunităților de pescuit de agrement și de a permite industrii de prelucrare și activități desfășurate pe uscat care sunt legate direct de activitatea de pescuit, luând totodată în considerare atât interesele consumatorilor, cât și ale producătorilor.

(2)  Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să apliceaplică abordarea precaută a gestionării pescăriilor și urmărește să garantezegarantează că, până în 2015, că exploatarea resurselor biologice marine vii duce laratele mortalității prin pescuit vor fi stabilite la niveluri care să permită refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltatestocurilor de pește, până în 2020 cel târziu, deasupra nivelurilor care permit obținerea producției maxime durabile și care să permită menținerea tuturor stocurilor refăcute la aceste niveluri.

(3)  Politica comună în domeniul pescuitului trebuie să punăpune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescăriilor și a acvaculturii, pentru a garanta că impacturilepescuitul și acvacultura contribuie la obiectivul reducerii la minimum a impactului activităților de pescuitumane asupra ecosistemului marin sunt limitateși nu contribuie la degradarea mediului marin și că sunt adaptate în mod eficient în funcție de fiecare zonă de pescuit și regiune în parte.

(3a)  Politica comună în domeniul pescuitului promovează dezvoltarea sustenabilă și bunăstarea comunităților costiere, precum și locuri de muncă, condiții de muncă și siguranța operatorilor din domeniul pescuitului.

(4)  Politica comună de pescuit trebuie să integreze cerințele legislațieiîn domeniul pescuitului este coerentă cu legislația Uniunii privind mediul, precum și cu alte politici ale Uniunii.

(4a)  Politica comună în domeniul pescuitului asigură adaptarea capacității de pescuit a flotelor la niveluri de exploatare conforme cu dispozițiile de la alineatul (2).

(4b)  Politica comună în domeniul pescuitului contribuie la colectarea de date științifice cuprinzătoare și credibile. [AM 60]

Articolul 3

Obiective specifice

Pentru îndeplinirea obiectivelor generale prevăzute la articolul 2, politica comună în domeniul pescuitului trebuie, în mod concret:

   (a) să prevină, să reducă la minimum și, în măsura posibilului, să elimine capturile nedoritedin stocurile comerciale și să garanteze treptat debarcarea tuturor capturilor din astfel de stocuri;
   (aa) să garanteze că toate capturile din stocuri recoltate și din stocuri reglementate sunt debarcate, ținând seama de cele mai bune avize științifice și evitând crearea de noi piețe sau extinderea celor existente;
   (b) să ofere condiții pentru activități de pescuit eficiente în cadrul unuiși durabile din punct de vedere ecologic în Uniune, pentru a reface un sector al pescuitului viabil și competitiv din punct de vedere economic, asigurând condiții echitabile pe piața internă;
   (c) să promoveze dezvoltarea activităților de acvacultură din Uniune, pentru a contribuiși a sectoarelor conexe acestora, garantând durabilitatea ecologică a acestora și contribuția lor la securitatea alimentară și la ocuparea forței de muncă în zonele costiere și rurale;
   (d) să promoveze o distribuție echitabilă a resurselor marine, astfel încât să contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei ce depind de activitățile de pescuit;
   (e) să țină cont de interesele consumatorilor;
   (f) să garanteze colectarea și gestionarea datelor în mod sistematic și armonizat, armonizat, regulat și fiabil, precum și gestionarea transparentă a datelor și să abordeze problemele generate de gestionarea cu date insuficiente a stocurilor;
   (fa) să promoveze activitățile de pescuit la scară mică în zonele de coastă;
   (fb) să contribuie la atingerea și la menținerea unei stări ecologice bune, conform dispozițiilor articolului 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE. [AM 61 şi 235]

Articolul 4

Principiile bunei guvernanțe

Politica comună în domeniul pescuitului este ghidată deaplică următoarele principii de bună guvernanță:

   (a) o clară definire a responsabilităților la nivelurile Uniunii, regional, național, regional și local, respectând mecanismele constituționale ale fiecărui stat membru;
   (aa) necesitatea adoptării unei abordări descentralizate și regionalizate în ceea ce privește gestionarea pescuitului;
   (b) stabilirea măsurilor în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile;
   (c) o perspectivă pe termen lung;
   (ca) reducerea costurilor administrative;
   (d) o amplă implicare corespunzătoare a părților interesate, în special a consiliilor consultative și a partenerilor sociali, în toate etapele, de la conceperea măsurilor și până la punerea lor în aplicare, asigurând astfel menținerea caracteristicilor specifice regionale prin intermediul unei abordări regionalizate;
   (e) responsabilitatea primară a statului de pavilion;
   (f) coerența cu politica maritimă integrată și cu alte politici ale Uniunii;
   (fa) necesitatea efectuării unor evaluări ale impactului asupra mediului și ale impactului strategic.
   (fb) egalitate între dimensiunea internă și cea externă a politicii comune în domeniul pescuitului, astfel încât standardele și mecanismele de punere în aplicare ce se aplică în Uniune să se aplice și pe plan extern, atunci când este cazul;
   (fc) transparență în ceea ce privește prelucrarea datelor și procesul decizional, în conformitate cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”), aprobată în numele Uniunii prin Decizia 2005/370/CE(21). [AM 62 şi 220]

Articolul 5

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

   1. „apele Uniunii” înseamnă apele și fundul mării aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția apelorcelor adiacente teritoriilor enumerate în anexa II la tratat; [AM 63]
   2. „resurse biologice marine” înseamnă specii acvatice marine vii disponibile și accesibile, inclusiv specii anadrome și catadrome, pe parcursul tuturor etapelor ciclului lor de viață;
   3. „resurse biologice de apă dulce” înseamnă specii acvatice de apă dulce vii disponibile și accesibile;
   4. prin „navă de pescuit” înseamnă orice navă echipată pentru pescuitul comercial al resurselor biologice marine;
   5. „navă de pescuit a Uniunii” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înregistrată în Uniune;
   5a. „pescar” înseamnă orice persoană care practică pescuitul profesional, astfel cum este recunoscut de statul membru, la bordul unei nave de pescuit operaționale, sau care desfășoară activitatea de recoltare profesională a organismelor marine, astfel cum este recunoscută de către statul membru, fără navă; [AM 64]
   5b. „introducerea în flota de pescuit” înseamnă înregistrarea unei nave de pescuit în registrul navelor de pescuit al unui stat membru; [AM 65]
   6. „producție maximă durabilă” înseamnă captura maximăcea mai mare producție echilibrată teoretică care poate fi extrasă în mod continuu (în medie) dintr-un stoc de pește pe o perioadă nedeterminatăîn condițiile de mediu existente (în medie), fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducție; [AM 66]
   6a. „specii recoltate” înseamnă speciile care fac obiectul presiunii exercitate de activitățile de pescuit/exploatare, inclusiv speciile care nu sunt debarcate, ci capturate accidental sau afectate de pescuit; [AM 67]
   7. „abordare precaută a gestionării pescăriilor”, astfel cum este menționată la articolul 6 din Acordul ONU privind stocurile de pește, înseamnă o abordare conform căreia absența unor informații științifice adecvate nu ar trebui să justifice decizia de a amâna sau a nu lua măsuri de gestionare pentru conservarea speciilor vizate, a speciilor asociate sau dependente, precum și a speciilor care nu sunt vizate și a mediului acestora; [AM 68]
   8. „abordare ecosistemică a gestionării pescăriilor” se înțelege o abordare care garantează că beneficiile care rezultă din exploatarea resurselor acvatice vii sunt mari, în timp ce impacturile directe și indirecte ale operațiunilor de pescuit asupra ecosistemelor marine rămân scăzute și nu afectează negativ funcționarea, diversitatea și integritatea viitoare ale respectivelor ecosisteme, la luarea deciziilor, se iau în considerare efectele pescuitului, ale altor activități umane și ale factorilor de mediu asupra stocurilor vizate și asupra tuturor celorlalte specii care aparțin aceluiași ecosistem sau care sunt asociate sau dependente de stocurile vizate, garantându-se că presiunea colectivă a acestor activități este menținută la niveluri compatibile cu realizarea unei stări ecologice bune; [AM 237]
   9. „rată de mortalitate prin pescuit” înseamnă capturilerata la care biomasa și indivizii aparținând unei specii sunt eliminați dintr-un stoc într-o anumită perioadă, exprimate ca proporție din stocul mediu disponibil în pescărie în acea perioadăprin activități de pescuit; [AM 70]
   9a. „FMSY” înseamnă rata de mortalitate prin pescuit care este compatibilă cu obținerea producției maxime durabile; [AM 71]
   10. „stoc” înseamnă o resursă biologică marină cu caracteristici distinctive existentă într-o anumită zonă de gestionare; [AM 72]
   11. „limită de captură” înseamnă o limită cantitativă pentru debarcărilecapturile dintr-un stoc de pește sau dintr-un grup de stocuri de pește într-o anumită perioadă; [AM 73]
   11a. „capturi nedorite” înseamnă capturile de specii sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare sau dimensiunea minimă de debarcare, sau capturile de specii interzise sau protejate, ori de specii necomercializabile sau indivizi din specii comercializabile care nu corespund cerințelor specificate în dispozițiile legislației Uniunii privind pescuitul care stabilește măsuri tehnice, de monitorizare și de conservare; [AM 74]
   12. „nivel de referință pentru conservare” înseamnă valorile parametrilor populației unui stoc de pește [precum biomasa (B), biomasa stocului de reproducere (SSB) sau rata de mortalitate prin pescuit(F)] utilizate în gestionarea pescăriilor, pentru a formula o definiție, de exemplu cu privire la un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție; [AM 75]
   12a. „nivel-limită de referință” înseamnă valorile parametrilor populației unui stoc de pește (precum biomasa sau rata de mortalitate prin pescuit) utilizate în gestionarea pescuitului pentru a indica pragul peste care sau sub care gestionarea pescuitului este compatibilă cu un obiectiv de gestionare cum ar fi un nivel acceptabil de risc biologic sau un nivel dorit de producție; [AM 76]
   12b. „stoc în limite sigure din punct de vedere biologic” înseamnă un stoc în cazul căruia există o probabilitate foarte ridicată ca biomasa stocului de reproducere la sfârșitul anului precedent să fie mai mare decât nivelul-limită de referință pentru biomasă (Blim), iar rata estimativă a mortalității prin pescuit pentru anul precedent este mai mică decât nivelul-limită de referință pentru rata mortalității prin pescuit (Flim); [AM 77]
   13. „măsură de salvgardare” înseamnă o măsură de precauție al cărei scop este protejarea sau prevenireaîmpotriva unui eveniment nedorit; [AM 78]
   14. „măsuri tehnice” înseamnă măsuri care reglementează compoziția capturilor în funcție de specii și dimensiuni și impacturile asupra componentelor ecosistemelor sau asupra funcționării acestora generate de activitățile de pescuit, prin condiționarea utilizării și structuriicaracteristicilor uneltelor de pescuit și prin restricționarea accesuluiimpunerea unor restricții de timp sau spațiu în ceea ce privește accesul la zonele de pescuit; [AM 79]
   14a. „habitate piscicole esențiale” înseamnă habitatele marine fragile care trebuie protejate datorită rolului lor esențial în satisfacerea nevoilor ecologice și biologice ale speciilor de pește, inclusiv zonele de depunere a icrelor, de creștere și de hrănire; [AM 80]
   14b. „zonă de pescuit protejată” înseamnă o zonă maritimă definită geografic în care toate sau anumite activități de pescuit sunt interzise sau restricționate temporar sau permanent, pentru a îmbunătăți exploatarea și conservarea resurselor acvatice vii sau protejarea ecosistemelor marine; [AM 81]
   15. „posibilitate de pescuit” înseamnă un drept legal de a pescui pești dintr-un anumit stoc, cuantificat, exprimat în capturi și/saumaxime sau efort de pescuit, și condițiile legate din punct de vedere funcțional de acest drept care sunt necesare în vederea cuantificării sale la un anumit nivelmaxim pentru o zonă de gestionare dată; [AM 82]
   16. „efort de pescuit” înseamnă produsul capacității și activității unei nave de pescuit; în cazul unui grup de nave, este suma eforturilor de pescuit ale tuturor navelor din grup;
   17. prin „concesiuni de pescuit transferabile” se înțelege drepturi revocabile de utilizare a unei anumite părți din posibilitățile de pescuit alocate unui stat membru sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de un stat membru în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006(22), pe care titularul le poate transfera altor deținători eligibili de astfel de concesiuni de pescuit transferabile; [AM 83]
   18. prin „posibilități de pescuit individuale” se înțelege posibilitățile de pescuit anuale alocate titularilor de concesiuni de pescuit transferabile dintr-un stat membru pe baza proporției de posibilități de pescuit care aparține statului membru respectiv; [AM 84]
   19. „capacitate de pescuit” înseamnă capacitatea unei nave de a captura pește, măsurată din perspectiva caracteristicilor navei, care includ tonajul unei nave exprimat în GT (tonaj brut) și puterea acestuia exprimată în kW (kilowați), astfel cum sunt definite în articolele 4 și 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2930/86 al Consiliului din 22 septembrie 1986 de stabilire a caracteristicilor vaselor de pescuit(23), precum și natura și dimensiunea uneltelor de pescuit și orice alt parametru care îi afectează capacitatea de a captura pește; [AM 85]
   19a. „capacitate de locuit” înseamnă zona de la bord destinată exclusiv utilizării ca spațiu de locuit sau de odihnă pentru echipaj; [AM 86]
   20. „acvacultură” înseamnă creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga perioadă a creșterii și cultivării, până la recoltare și incluzând această etapă [AM 87];
   21. „licență de pescuit” înseamnă o licență astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului(24);
   22. „autorizație de pescuit” înseamnă o autorizație astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (10) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
   23. „pescuit” înseamnă colectarea sau capturarea unor organisme acvatice care trăiesc în mediul lor natural, sau utilizarea intenționată a oricărui mijloc care permite o astfel de colectare sau capturare;
   24. „produse obținute din pescuit” înseamnă organismele acvatice care rezultă din orice activitate de pescuit;
   25. „operator” înseamnă persoana fizică sau juridică ce operează sau deține o întreprindere care desfășoară oricare dintre activitățile legate de oricare dintre etapele lanțurilor de producție, prelucrare, comercializare, distribuție și vânzare cu amănuntul a produselor obținute din pescuit și acvacultură, sau orice altă organizație care reprezintă profesioniștii din domeniul pescuitului, recunoscută din punct de vedere juridic și responsabilă de gestionarea accesului la resursele piscicole, activitățile profesionale de pescuit și acvacultură; [AM 88]
   26. „încălcare gravă” înseamnă o încălcare, astfel cum este definită la articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat(25) sau la articolul 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
   27. „utilizator final al datelor științifice” înseamnă un organism care are un interes de cercetare sau un organism de gestiune îninteresat de analiza științifică a datelor din sectorul pescuitului; [AM 89]
   28. „excedent de captură admisibilă” înseamnă acea parte a capturii admisibile pe care un stat costier nu are capacitatea de a o recoltapescui într-un anumit interval de timp, ceea ce înseamnă că rata globală de exploatare pentru stocurile individuale rămâne sub niveluri care permit refacerea acestora și menținerea populațiilor de specii recoltate peste niveluri care pot asigura producția maximă durabilă; [AM 90]
   29. „produse de acvacultură” înseamnă organismele acvatice care rezultă din orice activitate de acvacultură, în orice stadiu al ciclului lor de viață;
   30. „biomasa stocului de reproducere” înseamnă o estimare a masei de pește dintr-o anumită resursă care este suficient de matură pentru a se reproduce la un anumit moment, cuprinzând atât masculii, cât și femelele, și incluzând peștii vivipari; [AM 91]
   31. „pescării mixte” înseamnă pescăriile în cazul cărora în aria vizată de activitatea de pescuitîntr-o zonă dată sunt prezente mai multe specii, acestea riscândputând să fie prinse de uneltele de pescuitîn cursul aceleiași capturi; [AM 92]
   32. „acorduri pentru pescuit sustenabil” înseamnă acorduri internaționale încheiate cu un alt stat în scopul obținerii accesului la resurse sau ape pentru a exploata în mod sustenabil o parte din surplusul de resurse biologice marine în schimbul unei compensații financiare din partea Uniunii care se folosește pentru a sprijini sectorul local al pescuitului, punându-se un accent deosebit pe colectarea, monitorizarea și controlarea datelor științifice sau pentru a obține accesul reciproc la resurse sau la ape prin efectuarea unui schimb de posibilități de pescuit între Uniune și țara terță; [AM 93]
   32a. „captură accidentală” înseamnă capturarea unui organism care nu este vizat, fie că e reținut, fie că e debarcat sau aruncat înapoi în apă; [AM 95]
   32b. „captură” înseamnă orice resursă biologică marină capturată prin pescuit; [AM 96]
   32c. „pescuit cu impact redus” înseamnă utilizarea unor tehnici de pescuit selective, care au un impact negativ minim asupra ecosistemelor marine și care produc un nivel scăzut de emisii din combustibili; [AM 97]
   32d. „pescuit selectiv” înseamnă pescuitul prin metode sau unelte de pescuit care vizează și capturează organisme în funcție de dimensiune și de specie în cadrul operațiunii de pescuit, permițând evitarea sau eliberarea speciilor care nu sunt vizate, fără a le vătăma; [AM 98]

PARTEA II

ACCESUL LA APE

Articolul 6

Norme generale privind accesul la ape

(1)  Navele de pescuit ale Uniunii au acces în mod egal la ape și resurse în toate apele Uniunii, altele decât cele prevăzute la alineatele (2) și (3), sub rezerva măsurilor adoptate în temeiul părții III.

(2)  În apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau jurisdicția lor, statele membre sunt autorizate, de la 1 ianuarie 2013 până la 31 decembrie 2022, să restricționeze pescuitul la navele de pescuit care pescuiesc în mod tradițional în apele respective pornind din porturile de pe coasta adiacentă, fără a aduce atingere aranjamentelor aplicabile navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul altor state membre în baza relațiilor de vecinătate existente între statele membre și aranjamentelor cuprinse în anexa I, prin care sunt stabilite, pentru fiecare stat membru, zonele geografice din interiorul zonelor costiere ale altor state membre în care se desfășoară activități de pescuit, precum și speciile vizate. Statele membre prevăd un acces exclusiv sau preferențial pentru pescarii care desfășoară activități de pescuit la scară mică, artizanale sau costiere, ținând seama de factori sociali și de mediu, inclusiv de beneficiile pe care le poate implica acordarea accesului exclusiv sau preferențial întreprinderilor locale sau microîntreprinderilor și pescarilor care utilizează practici de pescuit selective și cu impact redus. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat. [AM 251]

(3)  De la 1 ianuarie 2013 la 31 decembrie 2022, în apele de până la 100 de mile marine de la liniile de bază ale Insulelor Azore, Madeira și Canare, statele membre în cauză pot restricționa pescuitul la navele înregistrate în porturile insulelor respective. Aceste restricții nu se aplică navelor Uniunii care pescuiesc în apele respective în mod tradițional, cu condiția ca aceste nave să nu depășească efortul de pescuit exercitat în mod tradițional. Statele membre informează Comisia cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului alineat.

(3a)  Statutul zonei sensibile din punct de vedere biologic existente astfel cum este definită la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind gestionarea efortului de pescuit referitor la anumite zone și resurse de pescuit comunitare(26) este menținut în forma sa curentă. [AM 99]

(4)  Dispozițiile care vor urma aranjamentelor menționate la alineatele (2) și (3) se adoptă până la 31 decembrie 2022.

PARTEA III

MĂSURI PENTRU CONSERVAREA ȘI EXPLOATAREA DURABILĂ A RESURSELOR BIOLOGICE MARINE [AM 100]

TITLUL I

TIPURI DE MĂSURI

Articolul -7

Dispoziții generale privind măsurile de conservare

(1)  În scopul de a realiza obiectivele generale ale politicii comune în domeniul pescuitului stabilite la articolul 2, Uniunea adoptă măsuri pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor biologice marine, astfel cum sunt ele prevăzute la articolele 7 și 8. Acestea sunt adoptate, mai exact, sub forma unor planuri multianuale în conformitate cu articolele 9, 10 și 11.

(2)  Aceste măsuri respectă obiectivele enunțate la articolele 2 și 3 și sunt adoptate ținând seama de cele mai bune avize științifice disponibile și de avizele primite din partea consiliilor consultative relevante.

(3)  Statelor membre li se conferă competența de a adopta măsuri de conservare în conformitate cu articolele 17-24 și cu alte dispoziții relevante ale prezentului regulament. [AM 101]

Articolul 7

Tipuri de măsuri de conservare

Măsurile pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor biologice marine pot include următoarele:

   (a) adoptarea unor planuri multianuale în temeiul articolelor 9 – 11;
   (b) stabilirea unor ținte pentru exploatarea sustenabilă ași conservarea durabile ale stocurilor, precum și pentru protecția mediului marin faţă de impactul activităților de pescuit;
   (c) adoptarea de măsuri în scopul adaptării numărului de nave de pescuit și/sau a tipurilor de nave de pescuit la posibilitățile de pescuit disponibile;
   (d) stabilirea de stimulente, inclusiv a unora de natură economică, destinate promovării unui pescuit mai selectiv sau cuși a unor metode de pescuit care au un impact redus asupra ecosistemului marin și a resurselor halieutice, inclusiv un acces preferențial la posibilități de pescuit naționale, precum și stimulente de natură economică;
   (e) adoptarea de măsuri privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, astfel cum sunt definite acestea la articolul 16;
   (f) adoptarea măsurilor tehnice menționate la articolul 14articolele 8 și 14;
   (g) adoptarea unor măsuri privind obligația de a debarca integral capturilepentru realizarea obiectivelor enunțate la articolul 15;
   (h) desfășurarea de proiecte-pilot privind tipuri alternative de tehnici și echipamente de gestionare a pescuitului care cresc selectivitatea sau limitează impactul activităților de pescuit asupra mediului marin;
   (ha) adoptarea de măsuri care să ajute statele membre să îndeplinească cerințele legislației de mediu;
   (hb) adoptarea altor măsuri care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de la articolele 2 și 3. [AM 102]

Articolul 7a

Instituirea zonelor de refacere a stocurilor de pește

(1)  Pentru a asigura conservarea resurselor acvatice vii și a ecosistemelor marine, ca parte a abordării precaute, statele membre instituie o rețea coerentă de zone de refacere a stocurilor de pește în cadrul cărora este interzisă orice activitate de pescuit și care include, în special, zone importante pentru reproducerea peștilor.

(2)  Statele membre identifică și desemnează zonele necesare pentru instituirea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește. [AM 103]

Articolul 8

Tipuri de măsuri tehnice

Măsurile tehnice pot include următoarele:

   (a) dimensiunile ochiului de plasădefinirea caracteristicilor uneltelor de pescuit și norme în ceea ce privește utilizarea uneltelor de pescuitacestora;
  (b) specificațiirestricții privind construcția uneltelor de pescuit, inclusiv
   (i) modificări sau dispozitive suplimentare pentru îmbunătățirea selectivității sau pentru reducerea la minimum a impactului negativ asupra zonei bentoniceecosistemului;
   (ii) modificări sau dispozitive suplimentare pentru reducerea capturilor accidentale de specii aflate în pericol, amenințate și protejate, precum și a altor capturi nedorite;
   (c) interdicții sau restricții de utilizare a anumitor unelte de pescuit în anumite zone sau anotimpurisau a altor echipamente tehnice;
   (d) interzicerea sau restricționarea activităților de pescuit în anumite zone și/sausau perioade;
   (e) cerințe aplicabile navelor de pescuit pentru ca acestea să își înceteze operațiunile într-o anumită zonă pentru o anumită perioadă minimă pentru a proteja o agregare temporarăhabitatele piscicole esențiale, agregările temporare ale a unei resurse marine vulnerabile, speciile amenințate și în curs de reproducere sau puietul;
   (f) măsuri specifice de reducere la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemelorbiodiversității marine și a speciilor care nu sunt vizateecosistemelor marine, în special a celor identificate ca fiind vulnerabile din punct de vedere biogeografic, cum ar fi munții submarini din regiunile ultraperiferice, ale căror resurse ar trebui exploatate de flota locală care utilizează unelte de pescuit selective și ecologice, inclusiv măsuri de evitare, reducere și eliminare, pe cât posibil, a capturilor nedorite;
   (g) alte măsuri tehnice care vizează protejarea biodiversității marine. [AM 104 şi 295]

TITLUL II

MĂSURI ALE UNIUNII

Articolul 9

Planurile multianuale

(1)  În modParlamentul European și Consiliul hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, instituie cu caracter prioritar, trebuie elaborateși nu mai târziu de ...(27), planuri multianuale care să prevadădau curs unor avize științifice din partea CSTEP și ICES și care includ măsuri de conservare pentru menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2). Planurile multianuale permit, de asemenea, realizarea altor obiective stabilite la articolele 2 și 3.

(2)  Planurile multianuale prevăd:

   (a) baza de stabilire a posibilităților de pescuit pentru stocurile de pește în cauză, pornind de la niveluri de referință pentru conservare predefinite și/sau niveluri-limită de referință predefinite care sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și în conformitate cu avizele științifice; şi
   (b) măsuri prin care să se prevină în mod eficace depășirea nivelurilor-limită de referință și care să vizeze atingerea nivelurilor de referință pentru conservare.

(3)  Atunci când este posibil, planurile multianuale se referă fie la activitățile de pescuit în care se exploatează câte un singur stoc de pește, fie la activitățile de pescuit în care se exploatează un amestec de stocuri, ținând cont în mod corespunzător de interacțiunile dintre stocuri, și pescării și ecosistemul marin.

(4)  Planurile multianuale se bazează pe abordarea precaută a gestionării pescăriilor și țin cont de limitările datelor disponibile și ale metodelor de evaluare, inclusiv de evaluările stocurilor care prezintă date insuficiente, precum și de toate sursele cuantificate de incertitudine într-un mod valabil din punct de vedere științific. [AM 105]

Articolul 10

Obiectivele planurilor multianuale

(1)  Planurile multianuale trebuie să prevadă adaptări ale rateiprevăd adaptarea ratelor mortalității prin pescuit, astfel încât să se ajungă la o rată a, până în 2015, ratele mortalității prin pescuit să fie stabilite la niveluri care pot permite refacerea stocurilor de pește, până în 2020 cel târziu,refacă și să mențină toate stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă cel târziu în 2015, și care pot permite menținerea tuturor stocurilor refăcute la aceste niveluri.

(2)  În cazurile în care nu este posibilă determinarea unei rate a mortalității prin pescuit care să refacă și să mențină stocurile peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilăastfel cum este stabilită la alineatul (1), planurile multianuale trebuie să prevadăaplică abordarea precaută a gestionării pescuitului și stabilesc standarde și măsuri de precauțieechivalente care să asigure un nivel cel puțin comparabil de conservare a stocurilor respective.

(2a)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatele (1) și (2), măsurile care urmează să fie incluse în planurile multianuale și calendarul punerii lor în aplicare sunt proporționale cu obiectivele, țintele și cu termenele preconizate. Înainte de includerea măsurilor în planurile multianuale, se ține seama de posibilul impact economic și social al acestora și, în afara unor situații de urgență, ele vor fi puse în aplicare treptat.

(2b)  Planurile multianuale pot conține dispoziții care să abordeze problemele specifice ale pescăriilor mixte în ceea ce privește menținerea și refacerea stocurilor peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, în cazul în care avizele științifice arată că nu se poate realiza o creștere a selectivității pentru a evita fenomenul așa-numitelor specii „invazive” („choke species”). [AM 106 şi 107]

Articolul 11

Conținutul planurilor multianuale

(1)  Un plan multianual trebuie să includă:

   (a) domeniul de aplicare, mai exact zona geografică, stocurile, pescăria și ecosistemul marinpescăriile și ecosistemele marine cărora li se aplică planul multianual;
   (b) obiective care sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3 și cu dispozițiile relevante de la articolele -7a, 9 și 10;
   (ba) o evaluare a capacității flotei și, atunci când capacitatea de pescuit nu se află într-un echilibru real cu posibilitățile de pescuit disponibile, un plan de reducere a capacității, care să includă un calendar și măsurile specifice care trebuie luate de fiecare stat membru în cauză, pentru alinierea capacității de pescuit respective la posibilitățile de pescuit disponibile în baza unui calendar obligatoriu; fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la articolul 34, această evaluare ar trebui să includă și o analiză a dimensiunii socioeconomice a flotei care face obiectul anchetei;
   (bb) o evaluare a impactului socioeconomic al măsurilor luate în cadrul planului multianual;
  (c) obiective și ținte cuantificabile exprimate în termeni de:
   (i) rata de mortalitate prin pescuit, și/sau
   (ii) biomasa stocului de reproducere, și
   (iia) procente maxime ale capturilor nedorite și neautorizate, și
   (iib) modificări anuale maxime în ceea ce privește posibilitățile de pescuit;
   (iii) stabilitatea capturilor;
   (d) calendare precise pentru atingerea tuturor țintelor cuantificabile;
   (da) dispoziții de reducere sistematică a posibilităților de pescuit, în cazul în care calitatea sau cantitatea datelor disponibile în sectorul pescuitului scade;
   (e) măsuri tehnice și de conservare care trebuie întreprinse în vederea realizării țintelor stabilite la articolul 15 și măsuri destinate să evite și, pe cât posibil, să elimine capturile, inclusiv măsuri privind eliminarea capturilor nedorite;
   (f) indicatori cuantificabili pentru monitorizarea și evaluarea periodică a progreselor legate de atingerea țintelor planului multianual și a impactului său socioeconomic;
   (g) măsuri și obiective specifice referitoare la partea de apă dulce a ciclului de viață al speciilor anadrome și catadrome, după caz;
   (h) reducerea la minimum a impacturilormăsuri de reducere a impactului pescuitului asupra ecosistemului;
   (i) măsuri de salvgardare și criterii de activare a respectivelor măsuri de salvgardare;
   (ia) măsuri pentru a asigura respectarea dispozițiilor planului multianual;
   (j) orice alte măsuri adecvate și proporționale pentru îndeplinirea obiectivelor din planurile multianuale.

(1a)  Planurile multianuale prevăd revizuirea lor periodică în vederea evaluării progreselor înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor. În special, aceste revizuiri periodice țin seama de noi elemente, cum ar fi modificări ale avizelor științifice pentru a permite adaptările intermediare necesare. [AM 108 şi 239]

Articolul 12

Respectarea obligațiilor care decurg din legislația de mediu a Uniunii în ceea ce privește zonele protejate

(1)  ÎnPolitica comună în domeniul pescuitului și toate măsurile ulterioare adoptate de statele membre privind ariile speciale de conservare în sensul articolului 6respectă pe deplin Directiva 92/43/CEE, Directiva 2009/147/CE și Directiva 2008/56/CE. În cazul în care un stat membru a desemnat ariile menționate la articolul 6 din Directiva 92/43/CEE, al articolului 4, la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și al articolului 13și la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE, acesta, după consultarea Comisiei, a consiliilor consultative și a altor părți interesate relevante, reglementează activitățile de pescuit ale statelor membre trebuie să se desfășoare în așa fel încât să se atenueze impactul activităților de pescuit în respectivele arii speciale de conservareîntr-un mod care este pe deplin compatibil cu obiectivele directivelor menționate mai sus. [AM 109]

(1a)  Toate acțiunile întreprinse de Uniune și de statele membre în temeiul PCP respectă pe deplin Convenția de la Aarhus, Rezoluțiile 61/105 64/72 și 66/68 ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite și Acordul de punere în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982, cu privire la conservarea și gestionarea stocurilor suprapuse și a stocurilor de pești mari migratori. [AM 257]

(1b)  Pentru pescuitul desfășurat în întregime în apele aflate sub suveranitatea și jurisdicția unui singur stat membru, statul membru în cauză este abilitat să adopte măsurile necesare pentru a-și respecta obligațiile care îi revin în temeiul legislației de mediu a Uniunii în ceea ce privește zonele protejate. Aceste măsuri sunt compatibile cu obiectivele stabilite la articolul 2 și nu sunt mai puțin stricte decât cele din legislația actuală a Uniunii. [AM 258]

(1c)  Statele membre care au un interes direct în materie de pescuit în zonele afectate de măsurile menționate la alineatul (1) cooperează unele cu celelalte în conformitate cu articolul 21 alineatul (1a). Oricare din aceste state membre îi poate solicita Comisiei să adopte măsurile menționate la alineatul (1). [AM 111]

(1d)  Pentru ca Comisia să acționeze cu privire la o cerere menționată la alineatul (1c), statul sau statele membre solicitante pun la dispoziția Comisiei toate informațiile relevante cu privire la măsurile solicitate, incluzând o motivare a cererii, precum și date științifice și detalii cu privire la implementarea măsurilor. La adoptarea măsurilor, Comisia ține seama de toate recomandările științifice relevante pe care le are la dispoziție. [AM 260]

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri legate de pescuit care să atenueze impactul activităților de pescuit în ariile speciale de conservare.[AM 114]

(2a)  Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pe baza unei propuneri a Comisiei, adoptă măsuri pentru a reduce posibilele consecințe sociale și economice negative determinate de respectarea obligațiilor menționate la alineatul (1). [AM 262]

Articolul 13

Măsurile Comisiei în caz de amenințare gravă la adresa resurselor biologice marine

(1)  În cazul în care există dovezi, pe baza unor dovezidate științifice fiabile, privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine sau la adresa ecosistemului marin care necesită o acțiune imediată, Comisia, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate decide aplicarea unor măsuri temporareeste împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 55, pentru atenuarea riscului.

Actele delegate respective se adoptă numai atunci când este necesar din motive imperioase de urgență și se aplică procedura prevăzută la articolul 55a.

(2)  Statul membru trebuie să comunice cererea motivată menționată la alineatul (1) simultan Comisiei, celorlalte state membre și consiliilor consultative în cauză.[AM 115]

Articolul 13a

Măsuri de urgență ale statelor membre

(1)  În cazul în care există dovezi ale unei amenințări grave și neprevăzute la adresa conservării resurselor acvatice vii sau la adresa ecosistemului marin, cauzate de activitățile de pescuit, în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru, și dacă orice întârziere nejustificată ar produce pagube greu de remediat, respectivul stat membru poate adopta măsuri de urgență cu o durată maximă de trei luni.

(2)  Statele membre care intenționează să adopte măsuri de urgență înștiințează Comisia, celelalte state membre și consiliile consultative relevante, înaintea adoptării măsurilor, prin trimiterea unui proiect de măsuri vizate, însoțit de o expunere de motive.

(3)  Statele membre și consiliile consultative relevante pot trimite observațiile lor în scris Comisiei în termen de cinci zile lucrătoare de la data notificării. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care confirmă, anulează sau modifică măsura în cauză. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2).

Din motive imperioase de urgență justificate corespunzător privind o amenințare gravă și neprevăzută la adresa conservării resurselor acvatice vii sau la adresa ecosistemului marin ca urmare a activităților de pescuit, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (3). [AM 116]

Articolul 14

Cadre de măsuri tehnice

Trebuie instituite cadre de măsuri tehnice care să asigure protecția resurselor biologice marine și reducerea impactului activităților de pescuit asupra stocurilor de pește și asupra ecosistemelor marine. Cadrele de măsuri tehnice trebuie:

   (a) să contribuie la menținerea sau refacerea stocurilor de pește peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, prin îmbunătățirea selecției în funcție de dimensiuni și, după caz, prin selecția în funcție de specie;
   (b) să ducă la o reducere, în cadrul stocurilor de pește, a capturilor de exemplare care nu au atins dimensiunile minime;
   (c) să ducă la o reducere a capturilor de organisme marine nedorite;
   (d) să atenuezesă reducă la minimum impactul uneltelor de pescuit asupra ecosistemului marin și asupra mediului, acordând o atenție specială protecției stocurilor și habitatelor fragile și sensibile din punct de vedere biologic, în special a celor identificate ca fiind vulnerabile din punct de vedere biogeografic, cum ar fi munții submarini din regiunile ultraperiferice, ale căror resurse ar trebui exploatate de flota locală care utilizează unelte de pescuit selective și ecologice. [AM 296]

Articolul 14a

Evitarea și reducerea la minimum a capturilor nedorite

(1)  Înaintea introducerii obligației de debarcare integrală a capturilor în pescăria respectivă, în conformitate cu articolul 15, statele membre, realizează, dacă este necesar, proiecte-pilot, pe baza celor mai bune avize științifice și ținând seama de avizele consiliilor consultative relevante, menite să exploreze pe deplin toate metodele practicabile de evitare, de minimizare și de eliminare a capturilor nedorite într-o pescărie. Aceste proiecte-pilot sunt derulate, după caz, de organizații de producători. Rezultatele acestor proiecte-pilot se reflectă în planul multianual al fiecărei pescării sub forma unor stimulente suplimentare pentru utilizarea celor mai selective unelte și metode de pescuit disponibile. De asemenea, statele membre elaborează un atlas al aruncărilor înapoi în mare, în care prezintă nivelul aruncărilor în fiecare pescărie menționată la articolul 15 alineatul (1). Atlasul respectiv se bazează pe date obiective și reprezentative.

(2)  Uniunea oferă sprijin financiar pentru conceperea și implementarea proiectelor-pilot introduse în conformitate cu alineatul (1), precum și pentru utilizarea uneltelor de pescuit selective în scopul reducerii capturilor nedorite și neautorizate. La adoptarea măsurilor de sprijin financiar se acordă o atenție deosebită pescarilor cărora li se aplică obligația de a debarca integral capturile și care își desfășoară activitatea într-o zonă de pescuit mixtă. [AM 118]

Articolul 15

Obligația de a debarca integralși a înregistra toate capturile de specii recoltate și reglementate

(1)  Toate capturile din următoarele stocuri de specii e de pește care fac obiectul unor limite de captură și care suntrecoltate și reglementate capturate în timpul activitățilorcursul următoarelor activități de pescuit în apele Uniunii sau de navele de pescuit ale Uniunii aflate în afara apelor UE sunt aduse și păstrate la bordul navelor de pescuit, înregistrate și debarcate, cu excepția cazului în care se utilizează ca momeală vie în conformitate cu următorul calendar:

(a)  începând cel târziu de la 1 ianuarie 2014:

   pescării pentru specii pelagice mici, de exemplu pescării pentru macrou, hering, stavrid negru, putasu, speciile de caproide, hamsie, argentină, sardinele, capelin sardine, șprot;
   pescării pentru specii pelagice mari, de exemplu pescării pentru ton roșu, pește-spadă, ton alb, ton obez, alte istioforide;
   pescării pentru scopuri industriale, de exemplu pescării pentru capelin, specii de anghilă și merluciu norvegian;
   somonul din Marea Baltică;

(b)  începând cel târziu de la 1 ianuarie 2015: cod, merluciu, limbă-de-mare;1 ianuarie 2016:

   următoarele pescării din apele Uniunii din Atlanticul de Nord:

Marea Nordului
Apele nord-vestice
Apele sud-vestice
   pescării pentru cod, eglefin, merlan şi cod saithe;
   pescării pentru langustină;
   pescării pentru limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;
   pescării pentru merluciu;
   pescării pentru creveți nordici;
   alte pescării care urmează să fie analizate în continuare;
   pescării din Marea Baltică, altele decât cele pentru somon;
   pescării pentru cod, eglefin, merlan şi cod saithe;
   pescării pentru langustină;
   pescării pentru limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;
   pescării pentru merluciu;
   alte pescării care urmează să fie analizate în continuare;
   pescării pentru cod, eglefin, merlan şi cod saithe;
   pescării pentru langustină;
   pescării pentru limbă-de-mare comună și cambulă de Baltica;
   pescării pentru merluciu;
   alte pescării care urmează să fie analizate în continuare;

(c)  începând cel târziu de la 1 ianuarie 2016: eglefin, merlan, cardină albă, pește-pescar, cambulă de Baltica, mihalț-de-mare, cod saithe, polac, limbă-roșie, calcan, calcan-neted, mihalț-de-mare albastru, sabie neagră, grenadier de piatră, pion portocaliu, halibut negru, brosme, sebastă și stocurile demersale din Marea Mediterană1 ianuarie 2017, pescăriile nereglementate de alineatul (1) litera (a) din apele Uniunii și din apele din afara Uniunii.

(1a)  Din momentul introducerii unei obligații de a debarca integral capturile în legătură cu o activitate de pescuit, toate capturile de specii care fac obiectul obligației respective sunt înregistrate și, după caz, scăzute din cota pescarilor, a organizației de producători sau a grupării de gestionare colectivă în cauză, cu excepția speciilor care pot fi aruncate înapoi în mare în temeiul alineatului (1b).

(1b)  Următoarele specii fac obiectul unei derogări de la obligația de debarcare stabilită la alineatul (1):

   speciile capturate pentru a fi folosite ca momeală vie;
   speciile pentru care datele științifice arată că au o rată crescută de supraviețuire după capturare, ținând seama de natura uneltelor de pescuit, de practicile de pescuit și de condițiile din zona de pescuit respectivă;

(1c)  În scopul simplificării și armonizării implementării obligației de a debarca integral capturile și pentru a evita denaturări necorespunzătoare ale zonelor de pescuit vizate, precum și pentru a diminua cantitatea de capturi nedorite, planurile multianuale menționate la articolul 9 sau al actelor juridice specifice ale Uniunii privind aplicarea obligației de debarcare, sau al altor acte juridice adoptate de Uniune stabilesc, după caz:

  (a) o listă a speciilor nevizate cu un nivel scăzut de abundență naturală care pot fi scăzute din cota de specii vizate a zonei de pescuit respective atunci când:
   cota anuală națională pentru specia nevizată în cauză a fost utilizată integral;
   capturile acumulate din specia nevizată nu depășesc un procent de 3 % din captura totală a speciei vizate; precum și
   stocul speciei nevizate se află în limite sigure din punct de vedere biologic;
   (b) norme în materie de stimulentele în vederea descurajării capturării de puiet, inclusiv creşterile în cote care trebuie deduse din cota unui pescar în cazul în care capturează puiet.

(2)  În cazul stocurilor de pește care fac obiectul obligației de debarcare integrală a capturilor prevăzute la alineatul (1), trebuieși, sunt stabilite, pe baza celor mai bune şi exacte și actualizate avize științifice disponibile și, dacă este necesar, pentru protecția puietului prin descurajarea pescarilor de a pescui deliberat puiet, dimensiunile minime de referință pentru conservare care reflectă vârsta și dimensiunea pentru prima reproducere. Vânzarea capturilorCapturile din aceste stocuri de pește sub dimensiunea minimă de referință pentru conservare este permisă numai pentru prelucrarea în făinăpentru alte utilizări decât consumul uman, cum ar fi făina de pește, sau în hranăuleiul de pește, hrana pentru animale de companie sau momeli. De asemenea, statul membru în cauză poate permite donarea acestor stocuri în scopuri de binefacere sau caritabile.

(3)  TrebuieÎn cazul stocurilor care fac obiectul obligației de debarcare, statele membre pot recurge la o marjă de flexibilitate anuală de până la 5 % din debarcările permise ale acestora, fără a aduce atingere unor rate de flexibilitate mai ridicate prevăzute în legislația specifică. Pot fi stabilite, în conformitate cu articolul 27articolul 39 din Regulamentul (UE) nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură(28)(29), standardele de comercializare și normele de comercializare pentru capturile de pește care depășesc posibilitățile de pescuit stabilite.

(4)  Statele membre se asigură că navele de pescuit ale Uniunii care le arborează pavilionul sunt echipate pentru a asigura documentarea completă a tuturor activităților de pescuit și de prelucrare, în scopul monitorizării respectării obligației de a debarca integral capturile. Procedând astfel, statele membre respectă principiul eficienței și al proporționalității.

(5)  Alineatul (1) nu aduce atingere obligațiilor internaționale.

(6)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specificacare stabilește măsurile prevăzute la alineatul (1) în scopul respectării obligațiilor internaționale ale Uniunii. [AM 119]

Articolul 16

Posibilitățile de pescuit

(1)  Atunci când stabilește și alocă statelor membre posibilitățile de pescuit, Consiliul acționează în conformitate cu articolele 2, 9, 10 și 11, aplicând o perspectivă pe termen lung și urmând cele mai bune avize științifice disponibile. Posibilitățile de pescuit sunt alocate între statele membre trebuie să astfel încât să asigure pentru fiecare dintre ele stat membru o relativă stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau pescărie. Interesele fiecărui stat membru trebuie să fie luate în considerare atunci când sunt alocate noi posibilități de pescuit.

Consiliul stabilește posibilitățile de pescuit în apele Uniunii disponibile țărilor terțe și distribuie aceste posibilități respectivelor țări terțe.

Alocarea posibilităților de pescuit unui stat membru sau unei țări terțe se subordonează respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului.

(1a)  Atunci când ia anual decizii cu privire la alocarea cotelor, Consiliul ține pe deplin seama de regiunile în care comunitățile locale depind în mod deosebit de pescuit și de activitățile conexe, în conformitate cu decizia luată de Consiliul prin Rezoluția sa din 3 noiembrie 1976 privind anumite aspecte externe ale creării unei zone de pescuit de 200 de mile în Comunitate cu aplicare de la 1 ianuarie 1977, în special anexa VII.

(2)  În cadrul posibilităților de pescuit totale pot fi rezervate posibilități de pescuit pentru capturile accidentale.

(3)  Posibilitățile de pescuit respectă țintele cuantificabile, calendarele și marjele stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și cu articolul 11 literele (b), (c) și (h). În cazul în care nu s-a adoptat un plan multianual aferent pentru un stoc de pește, Consiliul se asigură că, până în 2015, capturile totale admisibile vor fi stabilite la niveluri care să permită refacerea stocurilor de pește, până în 2020 cel târziu, peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, și pot permite ca toate stocurile refăcute să fie menținute la aceste niveluri.

(3a)  Atunci când Consiliul ia decizii privind stabilirea posibilităților de pescuit, sunt prezente delegații ale Parlamentului European și ale consiliilor consultative.

(3b)  În cazul în care, pentru anumite stocuri, din cauza lipsei datelor, este imposibil să se determine rate de exploatare care să fie în concordanță cu producția maximă durabilă:

   (i) pentru gestionarea pescuitului, se aplică principiul precauţiei;
   (ii) se adoptă standarde echivalente pe baza metodologiilor stabilite în partea B punctele 3.1 și 3.2 din anexa la Decizia nr. 2010/477/UE a Comisiei din 1 septembrie 2010 referitoare la criteriile și la standardele metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine(30), iar mortalitatea prin pescuit se reduce și mai mult în conformitate cu principiul precauției sau, în cazurile în care există indicii că starea stocurilor este satisfăcătoare, în virtutea unor tendințe stabile;
   (iii) Comisia și statele membre evaluează obstacolele din calea activităților de cercetare și a dobândirii de cunoștințe și iau măsuri pentru a se asigura că vor fi disponibile fără întârziere date suplimentare privind stocurile și ecosistemele.

(3c)  Fiecare stat membru decide, pentru navele aflate sub pavilionul său, cu privire la metoda de alocare a posibilităților de pescuit atribuite respectivului stat membru în conformitate cu dreptul UE. Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare respectivă.

(4)  După ce trimit Comisiei o notificare în acest sens, statele membre pot schimba între ele toate sau o parte dintre posibilitățile de pescuit care le-au fost alocate.

(4a)  Atunci când, pe baza evaluării efectuate aplicând articolul 19 sau articolul 23, Comisia consideră că un stat membru nu a adoptat măsurile corespunzătoare în conformitate cutitlul III articolele 17-24din prezentul regulament, în următorul an sau în următorii ani, se reduc posibilitățile de pescuit alocate de Uniune respectivului stat membru și se întrerup sau se suspendă plățile către respectivul stat membru sau se aplică o corecție financiară a asistenței financiare acordate de Uniune în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului în temeiul articolului 50. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, amploarea, durata și repetarea nerespectării.

(4b)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual în care se stabileşte dacă posibilitățile de pescuit actuale se dovedesc a fi eficiente în ceea ce privește refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate la niveluri peste cele care permit atingerea obiectivului stabilit la articolul 2 alineatul (2). [AM 120, 264, 293, 301]

Articolul 16a

Criteriile utilizate de statele membre pentru alocarea posibilităților de pescuit

În momentul alocării posibilităților de pescuit disponibile în conformitate cu articolul 16, statele membre utilizează criterii sociale și de mediu transparente și obiective, cum ar fi impactul activităților de pescuit asupra mediului, antecedentele în materie de conformitate și contribuția la economia locală. Pot fi aplicate și alte criterii, cum ar fi istoricul nivelurilor de capturi. În cadrul posibilităților de pescuit care le sunt atribuite, statele membre oferă stimulente pentru navele de pescuit care utilizează echipamente de pescuit selective sau tehnici de pescuit cu impact scăzut asupra mediului, precum un consum redus de energie sau o deteriorare limitată a habitatelor. [AM 227]

TITLUL III

REGIONALIZAREA

CAPITOLUL I

PLANURILE MULTIANUALE

Articolul 17

Măsurile de conservare adoptate în conformitate cu planurile multianuale

(1)  Într-un plan multianual elaborat în temeiul articolelor 9, 10 și 11, statele membre pot ficare au în comun o zonă de pescuit sunt autorizate, în urma procedurilor descrise la prezentul articol, să adopte măsuri conforme cu planul multianual respectiv care să specifice măsurile de conservare aplicabile navelor care le arborează pavilionul în legătură cu stocuri din apele Uniunii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit.

(2)  Statele membre trebuie să se asigure că măsurile de conservare adoptate în temeiul alineatului (1):

   (a) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3 și cu principiile bunei guvernanțe prevăzute la articolul 4;
   (b) sunt compatibile cu domeniul de aplicare și obiectivele planului multianual;
   (c) îndeplinesc în mod eficace și în termenul specificat obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planul multianual; și
   (d) nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

(2a)  Statele membre cooperează pentru a asigura adoptarea unor măsuri compatibile care să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite în planurile multianuale și coordonează punerea în aplicare a acestor măsuri. În acest scop, statele membre folosesc, atunci când acest lucru este practic și adecvat, structurile și mecanismele existente de cooperare instituțională regională, inclusiv pe cele existente în temeiul convențiilor maritime regionale care vizează zona sau activitatea de pescuit relevantă.

Eforturile de coordonare dintre statele membre care au în comun o zonă de pescuit pot fi finanțate prin Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), conform Regulamentului (UE) nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime(31)(32).

(2b)  Statele membre consultă consiliile consultative relevante precum şi ICES și/sau CSTEP adresându-le un proiect cu privire la măsurile de adoptat, însoțite de o expunere de motive. În același timp, astfel de proiecte sunt notificate Comisiei și acelor alte state membre care folosesc în comun pescăria. Statele membre depun toate eforturile pentru a implica în aceste consultări, într-un stadiu timpuriu și într-un mod deschis și transparent, alte părți interesate relevante implicate în activitatea de pescuit în cauză, pentru a identifica punctele de vedere și propunerile tuturor părților relevante pe parcursul etapei de pregătire a măsurilor prevăzute.

Statele membre pun la dispoziția publicului rezumatele proiectelor de măsuri de conservare propuse în vederea punerii în aplicare.

(2c)  Statele membre țin seama în mod corespunzător de avizele transmise de consiliile consultative relevante, de ICES și/sau de CSTEP și, în cazul în care măsurile finale adoptate se abat de la aceste avize, oferă explicații detaliate cu privire la motivele pentru care se abat.

(2d)  În cazul în care statele membre doresc să modifice măsurile adoptate, se aplică, de asemenea, alineatele (2)-(2c).

(2e)  Comisia adoptă orientări care să stabilească detaliile procedurii care trebuie urmată în vederea punerii în aplicare a alineatelor (2a), (2b) şi (2c), pentru a se asigura că măsurile adoptate sunt coerente și coordonate la nivel regional și sunt conforme cu planurile multianuale stabilite. Orientările respective pot totodată să identifice sau să instituie cadre administrative, cum ar fi grupuri de lucru regionale în domeniul pescuitului, în vederea organizării practice a cooperării dintre statele membre, în special cu scopul promovării și al facilitării adoptării măsurilor de către fiecare stat membru.

(2f)  Statele membre care au în comun o zonă de pescuit pot conveni și colabora pentru aplicarea unor măsuri comune în contextul planurilor multianuale de gestionare adoptate înainte de 2014, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25.

(2g)  Pentru activitățile de pescuit care au loc în totalitate în apele aflate sub suveranitatea și jurisdicția unui singur stat membru, statul membru respectiv înființează unul sau mai multe comitete de gestionare comună care să includă toate părțile interesate relevante și care să fie consultate cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. În cazul în care statul membru intenționează să se abată în orice fel de la avizul pe care îl primește de la comitetul respectiv, acesta publică o evaluare în care evidențiază motivele abaterii de la aviz. [AM 121]

Articolul 18

Notificarea măsurilor de conservare ale statelor membre

Statele membre care adoptă măsuri de conservare în temeiul articolului 17 alineatul (1) trebuie să notifice măsurile respectivefac publice aceste măsuri și le notifică Comisiei, celorlalte state membre interesate și consiliilor consultative relevante. [AM 122]

Articolul 19

Evaluarea

(1)  Comisia poate în orice moment să evalueze compatibilitatea și eficacitatea măsurilor de conservare adoptate de statele membre în temeiul articolului 17 alineatul (1)și, în orice caz, evaluează și prezintă rapoarte cu privire la aceste chestiuni cel puțin o dată la trei ani sau astfel cum impune planul multianual relevant. Evaluarea se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile.

În conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire)(33)şi pentru a asista Comisia cu punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, statele membre oferă Comisiei, pentru îndeplinirea atribuțiilor sale în legătură cu punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, accesul și dreptul de utilizare privind materialele pregătite și datele utilizate pentru definirea și implementarea măsurilor naționale de conservare, adoptate în temeiul articolului 17.

În privința accesului la informațiile privind mediul se aplică Directiva 2003/4/CE(34), Regulamentele (CE) nr. 1049/2001(35) și (CE) nr. 1367/2006(36). [AM 123]

(1a)  Comisia publică evaluările realizate în conformitate cu prezentul articol și pune la dispoziția publicului aceste informații prin publicarea lor pe site-urile adecvate sau oferind un link direct către ele. În privința accesului la informațiile privind mediul se aplică Regulamentle (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006. [AM 124]

Articolul 20

Măsurile de conservare implicite adoptate în cadrul planurilor multianuale

(1)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile de conservare pentru pescăriile cuprinse într-un plan multianual, în cazul în care statele membre care sunt autorizate să ia măsuri în conformitate cu articolul 17 nu comunică aceste măsuri Comisiei în termenul stipulat în planul multianual sau, dacă acest lucru nu este posibil, în termen de treişase luni de la data intrării în vigoare a planului multianual.

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri de conservare pentru pescăriile cuprinse într-un plan multianual, dacăAtunci când Comisia consideră că:

   (a) se consideră că măsurile statelor membre nu sunt compatibile cu obiectivele unui plan multianual, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 19 sau
   (b) se consideră că măsurile statelor membre nu îndeplinesc în mod eficace obiectivele și țintele cuantificabile stabilite în planurile multianuale, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 19 sau
   (c) sunt declanșate măsurile de salvgardare stabilite în conformitate cu articolul 11 litera (i).,
  

aceasta notifică statului membru în cauză, precizând motivele sale.

(2a)  În cazul în care Comisia emite un aviz în temeiul alineatului (2), statul membru în cauză are la dispoziție trei luni pentru a-și modifica măsurile pentru ca acestea să devină compatibile cu obiectivele planului multianual și să le îndeplinească.

(2b)  În cazul în care un stat membru nu își modifică măsurile în conformitate cu alineatul (2a), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 55 specificând măsurile de conservare pentru pescăriile cuprinse în planul multianual.

(3)  Scopul măsurilor de conservare adoptate de Comisie este de a garanta îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite în planurile multianuale. Aplicabilitatea măsurilor statului membru încetează din momentul adoptării de către Comisie a actului delegat.

(3a)  Înainte de a adopta actele delegate menționate la prezentul articol, Comisia consultă consiliile consultative relevante și ICES și/sau CSTEP cu privire la proiectul de măsuri însoțit de o expunere de motive. [AM 125]

CAPITOLUL II

MĂSURI TEHNICE

Articolul 21

Măsuri tehnice

(1)  Într-un cadru de măsuri tehnice instituit în temeiul articolului 14, statele membre pot fisunt autorizate să adopte măsuri conforme cu respectivul cadru care să specifice măsurile tehnice aplicabile navelor care le arborează pavilionul, în ceea ce privește stocurile din apele propriiUniunii pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit. Statele membre se asigură că aceste măsuri tehnice:

   (a) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3;
   (b) sunt compatibile cu obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14;
   (c) îndeplinesc în mod eficace obiectivele prevăzute în măsurile adoptate în conformitate cu articolul 14 și
   (d) nu intră în conflict și nu sunt mai puțin severe decât cele existente în legislația Uniunii.

(1a)  Statele membre cooperează pentru a asigura adoptarea unor măsuri compatibile care să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrele de măsuri tehnice și coordonează punerea în aplicare a acestor măsuri. În acest scop, statele membre folosesc, atunci când acest lucru este practic și adecvat, structurile și mecanismele existente de cooperare instituțională regională, inclusiv pe cele instituite în temeiul convențiilor maritime regionale care vizează zona sau activitatea de pescuit relevantă.

(1b)  Statele membre consultă consiliile consultative relevante precum şi ICES și/sau CSTEP cu privire la proiectele de măsuri care urmează să fie adoptate, însoțite de o expunere de motive. În același timp, astfel de proiecte sunt notificate Comisiei și acelor alte state membre care folosesc în comun pescăria. Statele membre depun toate eforturile pentru a implica în aceste consultări, într-un stadiu timpuriu și într-un mod deschis și transparent, alte părți interesate relevante implicate în activitatea de pescuit în cauză, pentru a identifica punctele de vedere și propunerile tuturor părților relevante pe parcursul etapei de pregătire a măsurilor prevăzute.

(1c)  Statele membre țin seama în mod corespunzător de avizele transmise de consiliile consultative relevante, de ICES și/sau de CSTEP și, în cazul în care măsurile finale adoptate se abat de la aceste avize, oferă explicații detaliate cu privire la motivele pentru care se abat.

(1d)  În cazul în care statele membre doresc să modifice măsurile adoptate, se aplică, de asemenea, alineatele (1a), (1b) şi (1c).

(1e)  Comisia adoptă orientări care să stabilească detaliile procedurii care trebuie urmată în vederea punerii în aplicare a alineatelor (1a), (1b) şi (1c), pentru a se asigura că măsurile adoptate sunt coerente, coordonate la nivel regional și conforme cu cadrul de măsuri tehnice stabilit. Orientările respective pot totodată să identifice sau să instituie cadre administrative, cum ar fi grupuri de lucru regionale în domeniul pescuitului, în vederea organizării practice a cooperării dintre statele membre, în special cu scopul promovării și al facilitării adoptării măsurilor de către fiecare stat membru. [AM 126]

Articolul 22

Notificarea măsurilor tehnice ale statelor membre

Statele membre care adoptă măsuri tehnice în temeiul articolului 21 trebuie să notifice măsurile respectivefac publice aceste măsuri și le notifică Comisiei, altor state membre interesate și consiliilor consultative relevante. [AM 127]

Articolul 23

Evaluarea

(1)  Comisia poate în orice moment să evalueze compatibilitatea și eficacitatea măsurilor tehnice adoptate de statele membre în temeiul articolului 21 și, în orice caz, evaluează și prezintă rapoarte cu privire la acestea cel puțin o dată la trei ani sau astfel cum impune cadrul de măsuri tehnice aferent.

(1a)  În conformitate cu Directiva 2007/2/CE şi pentru a asista Comisia pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, statele membre oferă Comisiei, pentru îndeplinirea atribuțiilor sale în legătură cu punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, accesul și dreptul de utilizare privind materialele pregătite și datele utilizate pentru definirea și implementarea măsurilor tehnice în temeiul articolului 21.

În privința accesului la informațiile privind mediul se aplică Directiva 2003/4/CE, Regulamentele (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006. [AM 128]

(1b)  Comisia publică evaluările realizate în conformitate cu prezentul articol și pune la dispoziția publicului aceste informații prin publicarea lor pe site-urile adecvate sau oferind un link direct către ele. În privința accesului la informațiile privind mediul se aplică Regulamentele (CE) nr. 1049/2001 și (CE) nr. 1367/2006. [AM 129]

Articolul 24

Măsurile implicite adoptate în temeiul unui cadru de măsuri tehnice

(1)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile tehnice cuprinse într-un cadru de măsuri tehnice, în cazul în care statele membre care sunt autorizate să ia măsuri în conformitate cu articolul 21 nu comunică aceste măsuri Comisiei în termenul stipulat în cadrul măsurilor tehnice sau, dacă acest lucru nu este posibil, în termen de treişase luni de la data intrării în vigoare a cadrului de măsuri tehnice.

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsuri tehnice, în cazul în care, pe baza unei evaluări desfășurate în temeiul articolului 23, seAtunci când Comisia consideră că măsurile statelor membre:

   (a) nu sunt incompatibilecompatibile cu obiectivele stabilite într-un cadru de măsuri tehnice sau
   (b) nu îndeplinesc în mod eficace obiectivele stabilite într-un astfel de cadru de măsuri tehnice,
  

aceasta notifică statului membru în cauză, precizând motivele sale.

(2a)  În cazul în care Comisia emite un aviz în temeiul alineatului (2), statul membru în cauză are la dispoziție trei luni pentru a-și modifica măsurile pentru ca acestea să devină compatibile cu obiectivele cadrului de măsuri tehnice și să le îndeplinească.

(2b)  În cazul în care un stat membru nu își modifică măsurile în conformitate cu alineatul (2a), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica măsurile tehnice cuprinse în cadrul de măsuri tehnice.

(3)  Scopul măsurilor tehnice adoptate de Comisie este de a garanta îndeplinirea obiectivelor cadrului de măsuri tehnice. Aplicabilitatea măsurilor statului membru încetează din momentul adoptării de către Comisie a actului delegat.

(3a)  Înainte de a adopta actele delegate menționate în prezentul articol, Comisia consultă consiliile consultative relevante, precum şi ICES și CSTEP cu privire la proiectul de măsuri ce urmează a fi adoptate însoțit de o expunere de motive. [AM 130]

TITLUL IV

MĂSURI NAȚIONALE

Articolul 25

Măsuri ale statelor membre aplicabile exclusiv navelor de pescuit care arborează pavilionul acestora

(1)  Un stat membru poate adopta măsuri pentru conservarea stocurilor de pește în apele Uniunii, cu condiția ca respectivele măsuri:

   (a) să se aplice numaituturor navelor de pescuit care arborează pavilionul statului membru respectiv, sau, în cazul activităților de pescuit care nu sunt desfășurate de o navă de pescuit, persoanelor stabilite pe teritoriul său care desfășoară activități legate de stocurile din apele lor pentru care le-au fost alocate posibilități de pescuit; [AM 131]
   (b) să fie compatibile cu obiectivele prevăzute la articolele 2 și 3; și
   (c) să nu fie mai puțin severe decât cele din legislația existentă a Uniunii.

(1a)  Statul membru comunică, în scopul controlului, celorlalte state membre în cauză dispozițiile adoptate pentru aplicarea alineatului (1). [AM 132]

(1b)  Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol. [AM 133]

Articolul 26

Măsuri ale statelor membre aplicabile în interiorul zonei de 12 mile marine

(1)  Un stat membru poate adopta măsuri nediscriminatorii pentru conservarea și gestionarea stocurilor de pește și pentru reducerea la minimum a efectului pescuitului asupra conservăriiși pentru îndeplinirea țintelor privind alte resurse acvatice vii și menținerea sau îmbunătățirea stadiului de conservare a ecosistemelor marine în limita a 12 mile marine de la liniile sale de bază, cu condiția ca Uniunea să nu fi adoptat măsuri de conservare și gestionare anume pentru zona respectivă sau măsuri de abordare specifică a problemei identificate de statul membru în cauză. Măsurile statului membru trebuie să fie compatibile cu obiectivele stabilite la articolele 2 și 3 și nu trebuie să fie mai puțin severe decât cele din legislația existentă a Uniunii. [AM 134]

(2)  În cazul în care măsurile de conservare și gestionare care urmează a fi adoptate de un stat membru riscă să afecteze navele de pescuit ale altor state membre, măsurile respective trebuie să fie adoptate numai după consultareanotificarea Comisiei, a statelor membre în cauză și a consiliilor consultative relevante în privința proiectului care cuprindecu privire la măsurile respective, însoțitînsoțite de o expunere de motive care să demonstreze, de asemenea, că aceste măsuri nu sunt discriminatorii. [AM 135]

(2a)  Statele membre pun la dispoziția publicului informațiile privind măsurile adoptate în conformitate cu prezentul articol. [AM 136]

PARTEA IV

ACCESUL LA RESURSE

Articolul 27

Instituirea unor sisteme de concesiuni de pescuit transferabile

(1)  Cel târziu la 31 decembrie 2013, fiecare stat membru trebuie să instituie un sistem de concesiuni de pescuit transferabile pentru

   (a) toate navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri; și
   (b) toate navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri care pescuiesc cu unelte tractate.

(2)  Statele membre pot extinde sistemul concesiunilor de pescuit transferabile la navele de pescuit care au o lungime totală mai mică de 12 metri și care utilizează alte tipuri de unelte decât uneltele tractate și trebuie să informeze Comisia cu privire la această decizie.

Articolul 28

Alocarea concesiunilor de pescuit transferabile

(1)  O concesiune de pescuit transferabilă instituie un drept de a utiliza posibilitățile de pescuit individuale alocate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1).

(2)  Fiecare stat membru alocă concesiuni de pescuit transferabile pe baza unor criterii transparente pentru fiecare stoc sau grup de stocuri pentru care sunt alocate posibilități de pescuit în conformitate cu articolul 16, cu excepția posibilităților de pescuit obținute în temeiul acordurilor pentru pescuit sustenabil.

(3)  În cazul alocării de concesiuni de pescuit transferabile aferente pescăriilor mixte, statele membre trebuie să țină cont de compoziția probabilă a capturilor realizate de navele care participă la respectivele pescării.

(4)  Un stat membru poate aloca concesiuni de pescuit transferabile unui proprietar al unei nave de pescuit care arborează pavilionul acelui stat membru sau unor persoane juridice sau fizice doar în scopul utilizării pe o astfel de navă. Concesiunile de pescuit transferabile pot fi grupate în vederea gestionării colective de către persoane juridice sau fizice sau de către organizații de producători recunoscute. Pe baza unor criterii transparente și obiective, statele membre pot limita eligibilitatea pentru acordarea concesiunilor de pescuit transferabile.

(5)  Statele membre pot limita perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile la o perioadă de cel puțin 15 ani, în scopul realocării lor. În cazul în care nu limitează perioada de valabilitate a concesiunilor de pescuit transferabile, statele membre pot retrage concesiunile respective cu un preaviz de cel puțin 15 ani.

(6)  Statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile cu un preaviz mai scurt în cazul în care se constată o încălcare gravă comisă de titularul concesiunilor. Aceste retrageri trebuie efectuate astfel încât să fie aplicate pe deplin politica comună în domeniul pescuitului și principiul proporționalității și, ori de cât ori este necesar, cu efect imediat.

(7)  Fără a aduce atingere alineatelor (5) și (6), statele membre pot retrage concesiunile de pescuit transferabile care nu au fost utilizate pe o navă de pescuit timp de trei ani consecutivi.

Articolul 29

Alocarea posibilităților de pescuit individuale

(1)  Statele membre alocă posibilități de pescuit individuale titularilor de concesiuni de pescuit transferabile menționate la articolul 28, în funcție de posibilitățile de pescuit alocate statelor membre sau stabilite în planurile de gestionare adoptate de statele membre în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006.

(2)  Statele membre stabilesc posibilitățile de pescuit care, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, pot fi alocate navelor de pescuit care le arborează pavilionul, pentru specii pentru care Consiliul nu a stabilit posibilități de pescuit.

(3)  Navele de pescuit trebuie să se angajeze în activități de pescuit doar dacă dețin suficiente posibilități de pescuit individuale încât să acopere toate capturile pe care le-ar putea realiza.

(4)  Statele membre pot rezerva până la 5 % din posibilitățile de pescuit. Statele membre stabilesc criterii obiective și transparente pentru alocarea acestor posibilități de pescuit rezervate. Aceste posibilități de pescuit pot fi alocate numai titularilor eligibili de concesiuni de pescuit transferabile, conform dispozițiilor de la articolul 28 alineatul (4).

(5)  Atunci când alocă concesiuni de pescuit transferabile în conformitate cu articolul 28 și când alocă posibilități de pescuit în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, statele membre pot oferi, în cadrul posibilităților de pescuit care le-au fost alocate, stimulente navelor de pescuit care utilizează unelte de pescuit selective care elimină capturile accidentale nedorite.

(6)  Statele membre pot prevedea plata unei redevențe pentru utilizarea posibilităților de pescuit individuale, drept contribuție la costurile legate de gestionarea pescăriilor.

Articolul 30

Registrul concesiunilor de pescuit transferabile și al posibilităților de pescuit individuale

Statele membre trebuie să creeze și să mențină un registru al concesiunilor de pescuit transferabile și al posibilităților de pescuit individuale.

Articolul 31

Transferul concesiunilor de pescuit transferabile

(1)  Concesiunile de pescuit transferabile pot fi transferate în întregime sau parțial în interiorul unui stat membru între titularii eligibili ai unor astfel de concesiuni.

(2)  Un stat membru poate autoriza transferul unor concesiuni de pescuit transferabile către și din alte state membre.

(3)  Statele membre pot reglementa transferul concesiunilor de pescuit transferabile, stabilind, pe baza unor criterii transparente și obiective, condiții de transfer.

Articolul 32

Închirierea posibilităților de pescuit individuale

(1)  Posibilitățile de pescuit individuale pot fi închiriate în totalitate sau parțial în interiorul unui stat membru.

(2)  Statul membru poate autoriza închirierea posibilităților de pescuit individuale către și din alte state membre.

Articolul 33

Alocarea posibilităților de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile

(1)  Fiecare stat membru trebuie să decidă modul în care pot fi alocate navelor care arborează pavilionul său posibilitățile de pescuit care i-au fost alocate în conformitate cu articolul 16 și care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile. Statul membru informează Comisia cu privire la metoda de alocare.[AM 137]

PARTEA V

GESTIONAREA CAPACITĂȚII DE PESCUIT

Articolul 34

Adaptarea capacității de pescuit

(1)  În conformitate cu obiectivele generale prevăzute la articolul 2, statele membre, atunci când este necesar,trebuie să instituie măsuri de adaptare a capacității de pescuit a flotelor lor pentrunaționale cu scopul de a obține un echilibru eficacestabil și durabil între respectiva capacitatea lor de pescuit și posibilitățile lor de pescuit.

(1a)  Pentru a realiza obiectivul menționat la alineatul (1), statele membre realizează evaluări anuale ale capacității și transmit Comisiei rezultatele acestora până la data de 30 mai a fiecărui an. Evaluările capacității includ o analiză a capacității totale a flotei pe pescărie și segment al flotei la momentul evaluării și impactul său asupra stocurilor și a ecosistemului marin în general. Acestea conțin, de asemenea, o analiză a profitabilității pe termen lung a flotei. Pentru a asigura o abordare comună a acestor evaluări la nivelul tuturor statelor membre, evaluările sunt realizate în conformitate cu orientările Comisiei privind o analiză îmbunătățită a echilibrului dintre capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit și, în plus, iau în calcul profitabilitatea flotei. Evaluările sunt puse la dispoziția publicului.

(1b)  În cazul în care evaluarea evidențiază o discrepanță între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit , un stat membru adoptă în termen de un an de la respectiva evaluare un program detaliat, care include un calendar obligatoriu, privind orice ajustare necesară a capacității de pescuit a flotelor lor, în ceea ce privește numărul și caracteristicile navelor, necesar pentru a obține un echilibru stabil și durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Programul respectiv se transmite Comisiei, Parlamentului European și celorlalte state membre.

(1c)  În cazul în care această evaluare nu este furnizată sau dacă unui stat membru i se solicită să adopte un program de reducere a capacității și nu se conformează, ori dacă un stat membru nu pune în aplicare programul, asistența financiară a Uniunii acordată statului membru respectiv în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului se sistează.

În ultimă instanță, dacă oricare dintre aceste măsuri menţionate la primul paragraf se întârzie cu doi sau mai mulți ani, Comisia poate suspenda posibilitățile de pescuit ale segmentelor de flotă în cauză.

(2)  Nu este permisă nicio ieșire din flotă cu ajutor public acordat în cadrul Fondului European pentru Pescuit pentru perioada de programare 2007-2013, cu excepția cazului în care această ieșire este precedată de retragerea licenței de pescuit și a autorizațiilor de pescuit.

(3)  Capacitatea de pescuit care corespunde navelor de pescuit retrase cu ajutor public nu poate fi înlocuită.

(4)  Statele membre trebuie să se asigure că, de la data de 1 ianuarie 2013, capacitatea de pescuit a flotei lor nu depășește în niciun moment plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu articolul 35.

(4a)  Pentru a avea dreptul la emiterea unei licenţe sau autorizaţii de pescuit, navele Uniunii trebuie să deţină un certificat al motorului valabil, emis în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. [AM 138 și 241]

Articolul 34a

Sistemul de intrare/ieșire

Statele membre își gestionează intrările în flotă și ieșirile din flotă în așa fel încât intrarea unei noi capacități în flotă fără ajutor public să fie compensată prin retragerea anterioară, fără ajutor public, a unei capacități de volum cel puțin egal. [AM 139]

Articolul 35

Gestionarea capacității de pescuit

(1)  Flota fiecărui stat membru trebuie să respecte în mod strict plafoanele pentru capacitatea de pescuit prevăzute în anexa II.

(2)  Statele membre pot solicita Comisiei să excludă navele de pescuit care fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile instituit în conformitate cu articolul 27 din plafoanele pentru capacitatea de pescuit stabilite în conformitate cu alineatul (1). În acest caz, plafoanele pentru capacitatea de pescuit trebuie recalculate pentru a lua în calcul navele de pescuit care nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile. Până la data de 31 decembrie …(37), Comisia înaintează o propunere Parlamentului European și Consiliului de modificare a anexei II la prezentul regulament și a Regulamentului (CEE) nr. 2930/86, pentru a defini capacitatea în raport cu orice parametru măsurabil al navei de natură să afecteze capacitatea navei de a captura pește.

Această nouă definiție ia în considerare criteriile socioeconomice, precum și eforturile în materie de control întreprinse de statele membre. În asemenea propunere, capacitatea flotei fiecărui stat membru este defalcată în funcție de segmentele flotei, fapt care implică o defalcare specifică în cazul navelor care operează în regiunile ultraperiferice și al navelor care operează în mod exclusiv în afara apelor teritoriale Uniunii.

(3)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 cu privire la recalcularea plafoanelor pentru capacitatea de pescuit menționate la alineatele (1) și (2).[AM 140]

Articolul 36

Registrele flotelor de pescuit

(1)  Statele membre trebuie să înregistrezeînregistrează informațiile privind proprietatea, caracteristicile navei și ale uneltelor și activitatea navelor de pescuit ale Uniunii aflate sub pavilionul lor care sunt necesare pentru gestionarea măsurilor stabilite în temeiul prezentului regulament și publică aceste informații, protejând în același timp datele cu caracter personal.

(2)  Statele membre trebuie să pună la dispozițiaprezintă Comisiei informațiile menționate la alineatul (1).

(3)  Comisia instituie un registru al flotei de pescuit a Uniunii care să conțină informațiile pe care le primește în temeiul alineatului (2).

(4)  Informațiile conținute în registrul flotei de pescuit a Uniunii se pun la dispoziția tuturor statelor membre și a Parlamentului European. Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind definirea informațiilor menționate la alineatul (1).

(5)  Comisia adoptă actele de punere în aplicare care instituie cerințe operaționale tehnice pentru modalitățile de transmitere a informațiilor menționate la alineatele (2), (3) și (4). Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56 alineatul (2). [AM 141]

PARTEA VI

BAZA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU GESTIONAREA PESCĂRIILOR

Articolul 37

Cerințe privind datele pentru gestionarea pescăriilor

(1)  Conservarea, gestionarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine trebuie să se bazeze pe cele mai bune informații disponibile. În acest scop, statele membre trebuie să culeagăculeg datele biologice, tehnice, de mediu și socioeconomice necesare pentru gestionarea ecosistemică a pescăriilor, trebuie să gestionezepescăriile ecosistemice, gestionează aceste date și le punăpun la dispoziția utilizatorilor finali ai datelor științifice, inclusiv a organismelor desemnate de Comisie. Uniunea oferă o contribuție financiară adecvată, prin intermediul FEPAM, suficientă pentru obținerea acestor date. Datele respective vor permite, permit, în mod concret, evaluarea: [AM 142]

   (a) stării actuale a resurselor biologice marine exploatate, [AM 143]
   (b) nivelului de pescuit, făcându-se o distincție clară între pescuitul industrial și cel fără caracter industrial, și a impactului pe care îl au activitățile de pescuit asupra resurselor biologice marine și asupra ecosistemelor marine și [AM 224]
   (c) performanțelor socioeconomice actuale ale sectoarelor pescuitului, acvaculturii și prelucrării în apele Uniunii și în afara acestora. [AM 144]

(2)  Statele membre :

   (a) se asigureasigură că datele colectate sunt exacte și fiabile și complete și că sunt culese la timp în mod armonizat în toate statele membre; [AM 145]
   (aa) se asigură că la colectarea datelor, datele și metodologiile științifice iau în considerare factori precum acidificarea și temperatura mării, asigurându-se astfel că pe tot parcursul anului se strâng date din diferite regiuni; [AM 146]
   (b) să eviteinstituie mecanisme de coordonare pentru a evita dublarea colectării datelor pentru diferite scopuri; [AM 147]
   (c) să asigureasigură stocarea în condiții de siguranță a datelor colectate, punându-le la dispoziția publicului, cu excepția unor cazuri excepționale, în care sunt necesare protecția și confidențialitatea corespunzătoare și cu condiţia că se declară motivele acestor restricțiiși, dacă este cazul, protejarea adecvată și confidențialitatea acestora; [AM 148]
   (d) se asigureasigură că Comisia sau organismele desemnate de aceasta au acces la toate bazele de date și sistemele naționale utilizate pentru prelucrarea datelor culese, în scopul verificării existenței și calității datelor; [AM 149]
   (da) pun la dispoziția părților interesate datele relevante și metodologiile pertinente prin care sunt obținute, ținând în același timp seama de toate datele suplimentare care ar putea fi furnizate de părțile interesate respective. [AM 150]

(2a)  Statele membre trimit anual Comisiei un raport de sinteză în care să fie enumerate activitățile de pescuit pentru care este necesară culegerea de date și care să indice, pentru fiecare categorie și caz, dacă a fost sau nu respectată cerința. Raportul de sinteză este pus la dispoziția publicului. [AM 151]

(3)  Statele membre trebuie să asigure coordonarea națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescăriilor, inclusiv date socioeconomice. În acest scop, statele membre desemnează un corespondent național și organizează anual o reuniune națională de coordonare. Parlamentul European și Comisia trebuie să fie informată sunt informate cu privire la activitățile de coordonare naționale și sunt invitate la reuniunile de coordonare. [AM 152]

(4)  Statele membre trebuie să își coordoneze, în strânsă cooperare cu Comisia, își coordonează activitățile de colectare a datelor cu cele ale altor state membre din aceeași regiune și să depună toate eforturile pentru a-și coordona acțiunile cu cele ale țărilor terțe care au suveranitate sau jurisdicție asupra apelor din aceeași regiune. [AM 153]

(5)  Începând din 2014, colectarea, gestionarea și utilizarea datelor trebuie să se desfășoare în cadrul unui program multianual. Un asemenea program multianual trebuie să includă ținte privind gradul de precizie al datelor care trebuie colectate și nivelurile de agregare pentru colectarea, gestionarea și utilizarea acestor date.

(6)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 pentru a specifica țintele referitoare la precizia datelor care urmează să fie colectate și pentru a defini nivelurile de agregare pentru colectarea, gestionarea și utilizarea acestor date, pentru programul multianual menționat la alineatul (5), precum și pentru a asigura coordonarea între statele membre în ceea ce privește culegerea datelor și prezentarea acestora. [AM 154]

(7)  Comisia stabilește cerințe operaționale tehnice pentru modalitățile de transmitere a datelor colectate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 56.

(7a)  Nepunerea în aplicare de către un stat membru a cerințelor de colectare a datelor duce la retragerea ajutorului public și, ulterior, la sancțiuni suplimentare din partea Comisiei. [AM 155]

Articolul 37a

Consultarea organismelor științifice

Comisia consultă organismele științifice competente la intervale regulate cu privire la chestiuni ce țin de conservarea și gestionarea resurselor piscicole, inclusiv cu privire la considerentele de natură biologică, economică, ecologică, socială și tehnică, ținând cont totodată de buna gestionare a fondurilor publice, în scopul de a evita duplicarea activității diferitelor organisme științifice. [AM 156]

Articolul 38

Programe de cercetare

(1)  Statele membre trebuie să adopteadoptă programe naționale de colectare de date științifice și de cercetare și inovare în domeniul pescuitului și acvaculturii. Ele își coordonează activitățile de colectare de date, cercetare și inovare în domeniul pescuitului cu alte state membre și cu cadrele, în contextul cadrelor de cercetare și inovare ale Uniunii, în strânsă cooperare cu Comisia şi implicând, după caz, consiliile consultative relevante. Uniunea asigură, prin intermediul instrumentelor disponibile în domeniul cercetării și al pescuitului, finanțarea corespunzătoare a acestor programe. [AM 157 și 285]

(2)  Statele membre trebuie să asigureasigură disponibilitatea competențelor și a resurselor umane pertinente necesare pentru a fi implicate în procesul consultativ științific, cu participarea părților interesate științifice relevante. [AM 158]

(2a)  Statele membre transmit Comisiei rapoarte anuale referitoare la progresele realizate în ceea ce privește implementarea programelor naționale de colectare de date științifice și de cercetare și inovare în domeniul pescuitului. [AM 159]

(2b)  Concluziile programelor de cercetare sunt puse la dispoziția întregii comunități științifice europene. [AM 160]

PARTEA VII

POLITICA EXTERNĂ

TITLUL I

ORGANIZAȚIILE DE PESCUIT INTERNAȚIONALE

Articolul 39

Obiective

(1)  În vederea asigurării exploatării și gestionării sustenabile a resurselor biologice marine, Uniunea promovează aplicarea efectivă a instrumentelor și a reglementărilor internaționale din domeniul pescuitului, participă la şi susține activitățile organizațiilor internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv ale organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). Procedând astfel, Uniunea acționează în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale și obiectivele de politică și în conformitate cu obiectivele stabilite la articolele 2 și, 3 și 4 din prezentul regulament și cu alte politici ale sale.

(2)  Pozițiile Uniunii în cadrul organizațiilor internaționale care se ocupă de pescuit și al ORGP trebuie să se bazeze pe cele mai bune avize științifice disponibile, pentru a se garanta faptul că resurse pescărești sunt menținute sau restabilite deasupra nivelurilor care pot să asigure producția maximă durabilă.În special, Uniunea:

   (a) sprijină activ, promovează și contribuie la dezvoltarea celor mai bune cunoștințe științifice disponibile;
   (b) promovează măsuri destinate să garanteze că resursele halieutice sunt menținute în conformitate cu obiectivele articolului 2, în special cu alineatul (2) și Articolul 4;
   (c) promovează instituirea și consolidarea unor comisii de conformitate ale ORGP, evaluări independente periodice ale performanței și măsuri adecvate de remediere, inclusiv sancțiuni disuasive și eficiente care trebuie aplicate într-un mod transparent și nediscriminatoriu;
   (d) îmbunătățește coerența în materie de politici a inițiativelor Uniunii, acordând o atenție deosebită activităților comerciale, de dezvoltare și de mediu;
   (e) promovează și sprijină, în toate mediile internaționale, măsurile necesare pentru eradicarea pescuitului INN, asigurându-se, în acest scop, că pe piața Uniunii nu intră produse pescărești provenite din pescuitul INN, contribuind astfel la activitățile de pescuit durabile care sunt viabile din punct de vedere economic și care promovează ocuparea forței de muncă în Uniune;
   (f) încurajează eforturile internaționale comune de combatere a pirateriei pe mare și joacă un rol activ în acest sens, în vederea garantării siguranței oamenilor și a prevenirii perturbării activităților de pescuit maritim;
   (g) promovează aplicarea efectivă a instrumentelor și a reglementărilor internaționale din domeniul pescuitului;
   (h) se asigură că activitățile de pescuit desfășurate în afara apelor Uniunii se bazează pe aceleași principii și standarde care se aplică în apele Uniunii, promovând aplicarea de către ORGP-uri a acelorași principii și standarde ca cele aplicate în apele Uniunii.

(2a)  Uniunea sprijină în mod activ dezvoltarea unor mecanisme echitabile și transparente de alocare a posibilităților de pescuit.

(3)  Uniunea contribuie în mod activ și sprijină dezvoltarea cunoștințelor științifice și a consultanței în cadrul ORGP și al organizațiilor internaționale. [AM 161]

(3a)  Uniunea stimulează relațiile de cooperare dintre ORGP-uri, în vederea adaptării, armonizării și lărgirii cadrului de acțiune multilaterală și sprijină dezvoltarea cunoștințelor și a consultanței științifice în cadrul ORGP și al organizațiilor internaționale și respectă toate recomandările emise. [AM 162]

Articolul 40

Respectarea dispozițiilor internaționale

Uniunea, asistată de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, cooperează cu țările terțe și cu organizațiile internaționale din domeniul pescuitului, inclusiv cu ORGP, pentru a consolida respectarea măsurilor, în special a celor de combatere a pescuitului INN, adoptate de aceste organizații internaționale, pentru a asigura respectarea strictă a măsurilor adoptate.

Statele membre se asigură că operatorii lor se conformează măsurilor menționate la primul paragraf. [AM 163]

TITLUL II

ACORDURILE PENTRU PESCUIT SUSTENABIL

Articolul 41

Principiile și obiectivele acordurilor pentru pescuit sustenabil

(1)  Acordurile pentru pescuit sustenabil cu țările terțe trebuie să creeze un cadru de guvernanță juridică, economică și de mediu pentru activitățile de pescuit efectuate de navele de pescuit ale Uniunii în apele țărilor terțe, în conformitate cu măsuri relevante adoptate de către organizații internaționale, inclusiv de către ORGP. Astfel de cadre pot include:

   (a) crearea și sprijinirea instituțiilor științifice și de cercetare necesare;
   (b) capacități de monitorizare, control și supraveghere, precum și
   (c) alte elemente privind consolidarea capacităților aferente elaborării unei politici sustenabile în domeniul pescuitului a respectivei țări terțe.

De asemenea, ele cuprind dispoziţii pentru a asigura faptul că activitățile de pescuit se desfășoară în condiții de securitate juridică. [AM 164]

(1a)  Pentru a se asigura că resursele biologice marine sunt exploatate în mod sustenabil, Uniunea se ghidează după principiul conform căruia acordurile pentru pescuit sustenabil cu țările terțe trebuie încheiate în beneficiul ambelor părți și trebuie să contribuie la continuitatea activităților flotelor Uniunii prin obținerea unei părți din excedentul țării terțe, proporțională cu interesele flotelor Uniunii. [AM 165]

(2)  Navele de pescuit ale Uniunii pot capturacapturează numai excedentul de captură admisibilă stabilit de țara terță în conformitate cu articolul 62 alineatul (2) din UNCLOSs și identificat într-un mod clar și transparent pe baza celor mai bune avize științifice disponibile și a informațiilor relevante schimbate între Uniune și țara terță în cauză cu privire la efortul de pescuit total exercitat de toate flotele asupra stocurilor afectate, pentru a se asigura că resursele de pește rămân peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă. [AM 166]

(2a)  Acordurile pentru pescuit sustenabil și acordurile de acces reciproc includ:

   (a) o cerință privind respectarea principiului de limitare a accesului la resursele care sunt demonstrate științific ca fiind un surplus față de capacitatea capturii statului costier, în conformitate cu dispozițiile UNCLOS;
   (b) o clauză care interzice acordarea unor condiții mai favorabile diferitelor flote care pescuiesc în apele respective decât cele acordate operatorilor economici din Uniune, inclusiv cele privind conservarea, dezvoltarea și gestionarea resurselor sau acordurile financiare, tarifele și alte taxe asociate emiterii autorizațiilor de pescuit;
   (c) o clauză de condiționalitate, care condiționează acordul de respectarea drepturilor omului în conformitate cu acordurile internaționale privind drepturile omului; precum și
   (d) o clauză de exclusivitate. [AM 167]

(2b)  Acordurile pentru pescuit sustenabil și acordurile de acces reciproc garantează că navele de pescuit ale Uniunii pot desfășura activități în apele țării terțe cu care a fost încheiat un acord numai dacă dețin o autorizație de pescuit care a fost emisă în conformitate cu o procedură acceptată de ambele părți la acord. [AM 168]

(2c)  Navele care poartă pavilionul Uniunii și care s-au retras temporar din registrul unui stat membru pentru a căuta posibilități de pescuit în alte părți nu au permisiunea de a beneficia, pentru o perioadă de 24 de luni, de posibilitățile de pescuit acordate în temeiul Acordului pentru pescuit sustenabil sau al protocoalelor în vigoare în momentul în care părăsesc registrul, în cazul în care se reînscriu ulterior într-un registru al Uniunii și același lucru se aplică schimbării temporare a pavilionului atunci când se desfășoară activități de pescuit în cadrul ORGP; [AM 169]

(2d)  Acordurile pentru pescuit sustenabil prevăd acordarea de autorizații de pescuit de orice fel numai navelor de pescuit noi și celor care au arborat anterior pavilionul Uniunii cu cel puțin 24 de luni înainte de cererea de acordare a unei autorizații de pescuit și care doresc să captureze specii care fac obiectul Acordului pentru pescuit sustenabil. [AM 170]

(2e)  În stabilirea posibilităților de pescuit în cadrul acordurilor care vizează stocurile de pești anadromi sau stocurile de pești mari migratori, se ține seama în mod corespunzător de evaluările științifice realizate la nivel regional și de măsurile de conservare și gestionare adoptate de ORGP. [AM 171]

(2f)  La nivelul Uniunii se depun eforturi pentru monitorizarea activităților navelor de pescuit ale Uniunii care operează în apele din exteriorul Uniunii în afara cadrului oferit de acordurile pentru pescuit sustenabil. Aceste nave ar trebui să respecte aceleași principii directoare ca cele aplicate navelor care pescuiesc în Uniune. [AM 172]

(2g)  Navele de pescuit ale Uniunii care își desfășoară activitatea în afara apelor Uniunii sunt echipate cu camere CCTV sau cu un sistem echivalent pentru a se permite documentarea deplină a practicilor de pescuit și a capturilor. [AM 173]

(2h)  Impactul fiecărui protocol face obiectul unor evaluări independente întreprinse înaintea primirii de către Comisiei a mandatului de negociere privind următoarele protocoale și care includ informații referitoare la capturi și la activitățile de pescuit. Evaluările sunt făcute publice. [AM 174]

(2i)  Pentru a se asigura gestionarea sustenabilă a stocurilor comune cu țările vecine, este necesar ca acestea să facă obiectul prezentului regulament. [AM 175]

Articolul 42

Asistență financiară

Prin intermediul acordurilor pentru pescuit sustenabil, Uniunea oferă asistență financiară țărilor terțe pentru:

   (a) a suporta o parte din costul accesului la resursele de pește din apele țărilor terțe;
   (b) a crea cadrul de guvernanță, inclusiv înființarea și menținerea instituțiilor științifice și de cercetare necesare, capacitatea de monitorizare, control și supraveghere, transparență, participare și mecanisme de stabilire a răspunderii, precum și alte elemente de consolidare a capacității pentru dezvoltarea unei politici de pescuit sustenabil în țara terță. Această asistență financiară trebuie să fie condiționată de obținerea unor rezultate socio-economice și de mediu specifice și să fie complementară și coerentă cu proiectele și programele de dezvoltare derulate în țara terță în cauză. [AM 176]

Articolul 42a

Activități de pescuit ale Uniunii în afara cadrului acordurilor pentru pescuit sustenabil

Statele membre obțin informații cu privire la orice înțelegere între resortisanții unui stat membru și o țară terță care permite navelor de pescuit aflate sub pavilionul respectivului stat membru să desfășoare activități de pescuit în apele aflate sub jurisdicția sau suveranitatea acelei țări terțe, precum și detaliile referitoare la navele respective și la activitățile lor relevante. Statele membre informează Comisia cu privire la aceste aspecte. [AM 230]

PARTEA VIII

ACVACULTURA

Articolul 43

Promovarea acvaculturii durabile [AM 177]

(1)  Până în 2013, Comisia trebuie să elaboreze orientări strategice ale Uniunii fără caracter obligatoriu privind prioritățile și țintele comune pentru dezvoltarea activităților durabile de acvacultură, cu scopul de a promova sustenabilitatea și de a contribui la securitatea alimentară şi a rezervelor, și la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Aceste orientări strategice disting între pe de o parte, acvacultură de dimensiuni mici şi medii, şi pe de altă parte, acvacultură pe scară industrială, şi țin cont de pozițiile de plecare și de condițiile diferite din Uniune, şi constituie baza pentru planurile strategice naționale multianuale și trebuie să vizeze: [AM 178]

   (a) îmbunătățirea competitivității sectorului acvaculturii și promovarea dezvoltării și inovării acestuia;simplificarea legislației în acest sector și reducerea sarcinilor administrative la nivelul Uniunii;
   (b) încurajarea activității economice; încurajarea utilizării speciilor necarnivore și reducerea utilizării produselor pescărești ca hrană pentru pești;
   (c) diversificarea și îmbunătățirea calității vieții în zonele costiere și rurale;integrarea activităților de acvacultură în alte politici, precum politicile privind zonele de coastă, strategiile maritime și orientările pentru amenajarea spațiului maritim, aplicarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei(38) (Directiva-cadru privind apa) și politica din domeniul mediului.
   (d) condiții de concurență echitabile pentru operatorii din sectorul acvaculturii în ceea ce privește accesul la ape și spațiu.

(2)  Până în 2014, statele membre trebuie să elaboreze un plan strategic național multianual pentru dezvoltarea activităților de acvacultură pe teritoriul lor.Uniunea susține producția și consumul de produse obținute din acvacultura durabilă a Uniunii prin:

   (a) stabilirea, până în 2014, a unor criterii de calitate, transparente și generale pentru acvacultură, pentru a evalua și a reduce la minimum impactul ecologic al acvaculturii și al activităților agricole;
   (b) asigurarea unor prețuri rezonabile de livrare către consumatori;
   (c) stabilirea de norme privind trasabilitatea, securitatea și calitatea produselor de acvacultură din Uniune sau importate, prin intermediul unui marcaj sau al unei etichetări corespunzătoare, conform prevederilor articolului 42 din Regulamentul (UE) nr. .../2013 [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură](39). [AM 179 și 242]

(3)  Planul strategic național multianual trebuie să includă obiectivele statului membru și măsurile și calendarele necesare în vederea îndeplinirii acestora. [AM 180]

(4)  Planurile strategice naționale multianuale trebuie să urmărească în special următoarele:

   (a) reducerea birocrației și simplificarea administrativă, în special privind licențele;
   (b) securitatea juridică pentru operatorii din sectorul acvaculturii în ceea ce privește accesul la ape și spațiu, în conformitate cu politica Uniunii privind managementul litoralului și amenajarea spațiului maritim;
   (c) stabilirea unor indicatori de calitate și de sustenabilitate ecologică, economică și socială;
   (ca) măsuri prin care se asigură conformitatea deplină a activităților de acvacultură cu legislația în vigoare a Uniunii privind mediul;
   (d) evaluarea altor efecte transfrontaliere posibile asupra resurselor biologice marine și a ecosistemelor marine ale statelor membre învecinate;
   (da) promovarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și a colaborării dintre sector și mediul științific;
   (db) siguranța alimentară;
   (dc) sănătatea animală și bunăstarea animalelor;
   (dd) sustenabilitatea ecologică. [AM 181]

(5)  Statele membre trebuie să facă schimb de informații și de bune practici, prin intermediul unei metode deschise de coordonare a măsurilor naționale prevăzute de planurile strategice multianuale.

Articolul 44

Consultarea consiliilor consultative

În conformitate cu articolul 53, se instituie un Consiliu consultativ pentru acvacultură.

PARTEA IX

ORGANIZAREA COMUNĂ A PIEȚELOR

Articolul 45

Obiective

(1)  Se instituie o organizare comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură, pentru:

   (a) a contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3;
   (b) a permite sectorului pescuitului și acvaculturii să aplice politica comună în domeniul pescuitului la nivelul corespunzător;
   (c) a consolida competitivitatea sectorului pescuitului și acvaculturii din Uniune, în special competitivitateași a promova politicile sale privind calitatea, prin implementarea planurilor de producție și comercializare, acordând o atenție deosebită producătorilor; [AM 183]
   (d) a îmbunătăți transparența și stabilitatea piețelor, în special în ceea ce privește cunoștințele economice și înțelegerea piețelor Uniunii pentru produsele din pescuit și acvacultură pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, de a promova distribuția echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanțului de valoare a sectorului, precum și informarea și sensibilizarea consumatorilor prin intermediul afișării informațiilor și/sau al etichetării care să cuprindă informații ușor de înțeles; [AM 184]
   (e) a contribui la asigurarea unor condiții de concurență echitabile, inclusiv a unor cerințe egale de sănătate, sociale și de mediu, pentru toate produsele comercializate în Uniune, prin promovarea exploatării sustenabile a resurselor de pește; [AM 185]
   (ea) a asigura accesul consumatorilor la o ofertă variată de produse pescărești și de acvacultură, a căror calitate și origine sunt certificate, și la suficiente informații pentru ca deciziile lor să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite prin prezentul regulament;
   (eb) a garanta că produsele importate din țări terțe provin din pescării și industrii care respectă aceleași cerințe ecologice, economice, sociale și de sănătate care sunt impuse flotelor și întreprinderilor din Uniune și că produsele sunt obținute prin pescuit legal, declarat și regulat guvernat de aceleași standarde care se aplică navelor Uniunii;
   (ec) a asigura trasabilitatea tuturor produselor obținute din pescuit și din acvacultură de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru a furniza informații verificabile și corecte privind originea produsului și a modului de realizare a acestuia și pentru a eticheta produsul în consecință, acordându-se o atenție deosebită etichetării ecologice. [AM 186 și 270]

(2)  Organizarea comună a piețelor se aplică produselor din pescuit și acvacultură comercializate în Uniune și enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. .../2013 [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor din pescuit și din acvacultură](40).

(3)  Organizarea comună a piețelor cuprinde în special:

   (a) organizarea sectorului, inclusiv măsuri de stabilizare a pieței;
   (b) standarde de comercializare comune, ținând seama de particularitățile comunităților locale; [AM 187]
   (ba) norme comune în vederea introducerii unui sistem de etichetare ecologică a produselor Uniunii obținute din pescuit și acvacultură;
   (bb) informarea consumatorilor;
   (bc) adoptarea unor măsuri comerciale împotriva țărilor terțe care nu folosesc practici de pescuit sustenabile. [AM 188]

PARTEA X

CONTROL ȘI EXECUTARE

Articolul 46

Obiective

(1)  Respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului trebuie asigurată printr-un sistem eficace al Uniunii pentru controlul pescuitului, inclusiv prin combaterea pescuitului INN.

(2)  Sistemul Uniunii pentru controlul pescuitului se bazează, în special, pe:

   (a) o abordare globală și integrată care ar trebui să aibă ca rezultat o serie de controale legate de dimensiunea flotelor din diferite state membre; [AM 225]
   (b) utilizarea mai eficientă a sistemelor aflate deja la bordul fiecărei nave de pescuit și, dacă este necesar, utilizarea tehnologiilor de control moderneefective referitoare la disponibilitatea și calitatea datelor privind pescuitul și acvacultura; [AM 189]
   (ba) armonizarea la nivelul Uniunii a normelor privind controalele și sancțiunile; [AM 190]
   (bb) complementaritatea controalelor efectuate pe mare și pe țărm; [AM 191]
   (c) o strategie bazată pe riscuri, axată pe verificări încrucișate sistematice și automate ale tuturor datelor relevante disponibile;
   (d) dezvoltarea unei culturi de coresponsabilitate, respectare a legii și cooperarea în rândul operatorilor, proprietarilor de nave și al pescarilor; [AM 192]
   (da) un sistem standardizat de respectare și de punere în aplicare a legii în fiecare stat membru; [AM 193]
   (e) stabilirea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive;
   (ea) condiții de concurență echitabile, inclusiv sancțiuni comerciale atunci când se constată un comportament iresponsabil din partea unor țări terțe. [AM 226]

(2a)  Statele membre asigură stabilirea unor sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, inclusiv înghețarea finanțării din FEPAM, ținând seama de raportul costuri/beneficii și de principiul proporționalității. [AM 195]

Articolul 46a

Comitetul pentru conformitate

(1)  Se înființează un comitet pentru conformitate al Uniunii și acesta are în componență reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei și ai Agenției pentru Control.

(2)  Comitetul pentru conformitate al Uniunii:

   (a) efectuează verificări anuale ale conformității în fiecare stat membru, pentru a identifica situațiile de nerespectare a PCP;
   (b) verifică acțiunile întreprinse în privința cazurilor de încălcare a legislației depistate; şi
   (c) transmite concluziile sale Parlamentului European și Consiliului. [AM 243]

Articolul 47

Proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor

(1)  Comisia și statele membre pot desfășura proiecte pilot privind noile tehnologii de control și sisteme pentru gestionarea datelor.

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 în ceea ce privește normele pentru desfășurarea proiectelor pilot privind noile tehnologii de control și sisteme de gestionare a datelor.

Articolul 48

Contribuția la costurile generate de control, inspecții și executare

Statele membre pot solicita titularilor unei licențe de pescuit pentru navele de pescuit cu o lungime totală de minimum 12 metri care arborează pavilionul loroperatorilor lor să contribuie în mod proporțional la costurile operaționale legate de punerea în aplicare a sistemului Uniunii de control al pescuitului și a sistemului de colectare a datelor. [AM 196]

PARTEA XI

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 49

Obiective

Poate fi acordată asistență financiară din partea Uniunii pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor de durabilitate ecologică, economică și socială pe termen lung prevăzute la articolele 2 și 3. Asistența financiară din partea Uniunii nu este acordată operațiunilor care pun în pericol sustenabilitatea și conservarea resurselor biologice marine, a biodiversității, a habitatelor și a ecosistemelor. [AM 197]

Articolul 50

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru statele membre

(1)  Asistența financiară din partea Uniunii pentru statele membre este transparentă și este condiționată de respectarea de către acestea a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și a directivelor privind mediul menționate la articolul 12, precum și a aplicării principiului precauției.

(2)  Nerespectarea de către statele membre a normelor politicii comune în domeniul pescuitului poate și a actelor juridice menționate la alineatul (1), precum și a aplicării principiului precauției duce imediat la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unei corecții financiare a asistenței financiare acordate de Uniune în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Aceste măsuri sunt proporționale cu natura, amploarea, durata și repetarea nerespectării. Se stabilește pentru toate statele membre o metodologie care include obiective, indicatori și evaluări omogene și transparente. [AM 302]

Articolul 51

Condiții de acordare a asistenței financiare pentru operatori

(1)  Asistența financiară din partea Uniunii pentru operatori este condiționată de respectarea de către aceștia a normelor politicii comune în domeniul pescuitului și a actelor juridice naționale care transpun directivele privind mediul menționate la articolul 12. Asistența financiară nu este acordată pentru operațiuni care pun în pericol durabilitatea și conservarea resurselor biologice marine, a biodiversității, a habitatelor sau a ecosistemelor.

(2)  Încălcările grave ale normelor politicii comune în domeniul pescuitului și a actelor juridice naționale menționate la alineatul (1) comise de operatori duc la interzicerea temporară sau permanentă a accesului la asistența financiară a Uniunii și/sau la aplicarea unor reduceri financiare. Aceste măsuri, luate de statul membru, sunt disuasive, eficiente și proporționale cu natura, amploarea, durata și repetarea încălcărilor grave.

(3)  Statele membre trebuie să se asigure că asistența financiară din partea Uniunii se acordă numai în cazul în care operatoruluioperatorul în cauză nu i-au fost impuse sancțiuni pentru încălcări gravenu a comis nicio încălcare gravă într-o perioadă de un antrei ani înainte de data cererii de asistență financiară din partea Uniunii. [AM 199]

PARTEA XII

CONSILIILE CONSULTATIVE

Articolul 52

Consiliile consultative

(1)  Sunt instituite consilii consultative pentru fiecare din domeniiledintre zonele geografice sau sferele de competență stabilite în anexa III, pentru a promova o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate, în conformitate cu articolul 54 alineatul (1), și pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolele 2 și 3.

(1a)  În special, se instituie, în conformitate cu anexa III, următoarele noi consilii consultative:

   (a) un consiliu consultativ pentru regiunile ultraperiferice, împărțit în trei secțiuni, pentru fiecare dintre următoarele bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est și Oceanul Indian;
   (b) un consiliu consultativ pentru acvacultură și pescuitul în apele interioare;
   (c) un consiliu consultativ pentru piețe;
   (d) un consiliu consultativ pentru Marea Neagră.

(2)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind modificarea respectivei anexe pentru a schimba domeniile de competență, a crea noi domenii de competență pentru consiliile consultative sau a crea noi consilii consultative.

(3)  Fiecare consiliu consultativ își stabilește propriul regulament de procedură. [AM 200]

Articolul 53

Atribuțiile consiliilor consultative

(-1)  Înaintea finalizării procedurilor sale interne de prezentare, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, a unei propuneri în temeiul articolului 43 alineatul (2) din TFUE, cum ar fi planurile multianuale sau cadrele de măsuri tehnice, și de adoptare a unor acte delegate în conformitate cu articolul 55, Comisia solicită avizul consiliilor consultative relevante. Această consultare nu aduce atingere consultării CSTEP sau altor organisme științifice relevante.

(1)  Consiliile consultative pot:

   (a) prezenta Comisiei sauși statului membru în cauză recomandări și sugestii referitoare la gestionarea pescuituluipescăriilor și la aspectele socioeconomice și de conservare legate de pescuit și la acvacultură;
   (b) informa Comisia și statele membre cu privire la problemele referitoare la gestionarea și aspectele socio-economice și de conservare ale pescuitului și, după caz, ale acvaculturii în zona geografică sau sfera lor de competență și propune soluții de depășire a acestor probleme;
   (c) contribui, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, la colectarea, furnizarea și analizarea datelor necesare pentru elaborarea măsurilor de conservare;
   (ca) emite avize cu privire la proiectele de măsuri de conservare menționate la articolul 17 alineatul (2b) și cu privire la proiectele de măsuri tehnice menționate la articolul 21 alineatul (1b), urmând să le transmită apoi Comisiei și statelor membre vizate în mod direct de pescăria sau zona în cauză.

(2)  Comisia și, dacă este cazul, statul membru în cauză trebuie să răspundă într-un termen rezonabil la orice recomandare, sugestie sau informație primită în temeiul alineatului (1)țin seama în mod corespunzător de avizele, recomandările, sugestiile sau informările consiliilor consultative primite în temeiul alineatelor (-1) și (1) și răspunde acestor adrese în termen de maximum 30 de zile lucrătoare și, în orice caz, înainte ca măsurile să fi fost adoptate. În cazul în care măsurile finale adoptate se abat de la avizele, recomandările și sugestiile consiliilor consultative primite în temeiul alineatelor (-1) și (1), Comisia sau statul membru în cauză oferă explicații detaliate cu privire la motivele pentru care se abat. [AM 201]

Articolul 54

Compoziția, modul de funcționare și finanțarea consiliilor consultative

(1)  Consiliile consultative sunt alcătuite din:

   (a) organizații reprezentând operatorii în domeniul pescuitului și, după caz, al acvaculturii;
   (b) alte grupuri de interese afectate de politica comună în domeniul pescuitului, de exemplu organizații pentru protecția mediului și grupuri de consumatori.
     În ceea ce privește litera (a), angajatorii, pescarii independenți și angajații, precum și diferitele meserii în domeniul pescuitului, sunt corect reprezentate.

Pot participă în calitate de observatori reprezentanți ai administrațiilor naționale și regionale care au un interes în materie de pescuit în zona în cauză și cercetători din institutele științifice și de cercetare în domeniul pescuitului din statele membre și din instituțiile științifice internaționale care consiliază Comisia.

(1a)  Pot participa în calitate de observatori la reuniunile consiliilor consultative reprezentanți ai Comisiei și ai Parlamentului European. Pot fi invitați să participe în calitate de observatori la reuniunile unui consiliu consultativ, atunci când se discută chestiuni care îi afectează, reprezentanți ai sectorului de pescuit și ai altor grupuri de interese din țări terțe, inclusiv reprezentanți ai ORP care au un interes în materie de pescuit în zona sau pescăria aflată sub administrarea respectivului consiliu consultativ.

(2)  Fiecare consiliu consultativ este format dintr-o adunare generală și un comitet executiv și adoptă măsurile necesare pentru organizarea sa și pentru a se asigura transparența și respectarea tuturor opiniilor exprimate.

(3)  Consiliile consultative pot solicita asistență financiară din partea Uniunii, în calitate de organisme care urmăresc un obiectiv de interes european general.

(4)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 55 privind alcătuirea și funcționarea consiliilor consultative.Actele delegate respective nu aduc atingere alineatelor (1) și (1a). [AM 202]

PARTEA XIII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 55

Exercitarea delegării

(1)  Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor stabilite de prezentul articol.

(2)  Delegarea competenței menționată la articolul 12 alineatul (2)13 alineatul (1), articolul 15 alineatul (6), articolul 20 alineatele (1) și (2b), articolul 24 alineatele (1) și (2b),articolul 35 alineatul (3), articolul 36 alineatul (4), articolul 37 alineatul (6), articolul 47 alineatul (2), articolul 52 alineatul (2) și articolul 54 alineatul (4) se conferă pentru o perioadă de timp nedeterminată începând de la 1 ianuarie 2013.

(3)  Delegarea competenței menționată la articolul 12 alineatul (2)13 alineatul (1), articolul 15 alineatul (6), articolul 20 alineatele (1) și (2b), articolul 24 alineatele (1) și (2b), articolul 35 alineatul (3), articolul 36 alineatul (4), articolul 37 alineatul (6), articolul 47 alineatul (2), articolul 52 alineatul (2) și articolul 54 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Aceasta produce efecte în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, precizată în respectiva decizie. Decizia nu afectează validitatea actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (3)13 alineatul (1), al articolului 15 alineatul (46), al articolului 20 alineatele (1) și (2b), al articolului 24 alineatele (1) și (2b),al articolului 35 alineatul (3), al articolului 36 alineatul (4), al articolului 37 alineatul (76), al articolului 47 alineatul (2), al articolului 52 alineatul (2) sau al articolului 54 alineatul (4) intră în vigoare numai dacă nu a fost formulată nicio obiecțiune din partea Parlamentului European sau Consiliului în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei respective, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor obiecta. Această perioadă de obiecții se extinde cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 203]

Articolul 55a

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică, conform alineatului (2), pentru o perioadă de șase luni. În notificarea unui act delegat către Parlamentul European și Consiliu sunt menționate motivele aplicării procedurii de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecții cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 55 alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecții. [AM 204]

Articolul 56

Punere în aplicare

(1)  În punerea în aplicare a normelor politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia este asistată de un Comitet pentru pescuit și acvacultură. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, în coroborare cu articolul 5 din acesta. [AM 205]

Partea XIV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 57

Abrogări

(1)  Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

(2)  Decizia 2004/585/CE se abrogă cu efect de la data intrării în vigoare a normelor adoptate în temeiul articolului 51 alineatul (4) și al articolului 52 alineatul (4) articolului 54 alineatul (4). [AM 206]

(3)  Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 se elimină.

(4)  Regulamentul (CE) nr. 199/2008 se abrogă.[AM 207]

(5)  Regulamentul (CE) nr. 639/2004 se abrogă.

Articolul 57a

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 768/2005

Regulamentul (CE) nr. 768/2005 se modifică după cum urmează:

La articolul 16 se adaugă următorul alineat:"

(3)  Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului este organismul operațional însărcinat cu schimbul de date în format electronic și are drept obiectiv îmbunătățirea capacității de supraveghere maritimă.

"

[AM 273]

Articolul 58

Măsuri tranzitorii

Prin derogare de la dispozițiile articolului 57 alineatul (4), Regulamentul (CE) nr. 199/2008 se aplică în continuare programelor naționale adoptate pentru colectarea și gestionarea datelor pentru anii 2011 – 2013.[AM 208]

Articolul 58a

Revizuirea

(1)  O dată la cinci ani, Comisia revizuiește dispozițiile din articolele 1-5 și prezintă propuneri Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu procedura legislativă ordinară în temeiul articolului 43 alineatul (2) pentru a încorpora progresele și cele mai bune practici în gestionarea pescuitului.

(2)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la funcționarea politicii comune în domeniul pescuitului înainte de sfârșitul anului 2022. [AM 209]

Articolul 58b

Raportul anual

Comisia publică un raport anual prin care informează publicul despre situația pescuitului în Uniune, oferind informații inclusiv despre nivelurile de biomasă ale stocurilor halieutice, sustenabilitatea ratelor de exploatare și disponibilitatea datelor științifice. [AM 210]

Articolul 59

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European,

Președintele

Pentru Consiliu,

Președintele

(1) JO C 181, 21.6.2012, p. 183.
(2) JO C 225, 27.7.2012, p. 20.
(3) Poziția Parlamentului European din 6 februarie 2013.
(4) JO L 358, 31.12.2002, p. 59.
(5) JO L 179, 23.6.1998, p. 1.
(6) JO L 189, 3.7.1998, p. 14.
(7) JO L 177, 16.7.1996, p. 24.
(8) Decizia COP X/2
(9) UE CO 7/10 din 26 martie 2010.
(10) COM(2011)0244.
(11) JO L 164, 25.6.2008, p. 19.
(12) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană COM(2007)575 final.
(13) JO C 105, 7.5.1981, p. 1.
(14) JO L 20, 26.1.2010, p. 7.
(15) JO L 206, 22.7.1992, p. 7.
(16) COM(2009)0162.
(17) COM(2010)2020.
(18) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(19) JO L 256, 3.8.2004, p. 17.
(20) JO L 60, 5.3.2008, p. 1.
(21) JO L 124, 17.5.2005, p. 1.
(22) JO L 409, 30.12.2006, p. 11.
(23) JO L 274, 25.9.1986, p. 1.
(24) JO L 343, 22.12.2009, p. 1.
(25) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.
(26) JO L 289, 7.11.2003, p. 1.
(27)* Patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(28) JO L ....
(29)+ Numărul, data și titlul regulamentului (2011/0194(COD)).
(30) JO L 232, 2.9.2010, p. 14.
(31) JO L ....
(32)+ Numărul, data și titlul regulamentului (2011/0380(COD)).
(33) JO L 108, 25.4.2007, p. 1.
(34) Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre mediu (JO L 41, 14.2.2003, p. 26).
(35) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(36) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO L 264, 25.9.2006, p. 13).
(37)* Anul următor intrării în vigoare a prezentului regulament.
(38) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
(39)+ Numărul regulamentului (2011/0194(COD)).
(40)+ Numărul regulamentului (2011/0194(COD)).


ANEXA I

ACCESUL LA APELE COSTIERE ÎN SENSUL ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (2)

1.  APELE COSTIERE ALE REGATULUI UNIT

A.  ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. Berwick-upon-Tweed east

Coquet Island east

hering

nelimitat

2. Flamborough Head east

Spurn Head east

hering

nelimitat

3. Lowestoft east

Lyme Regis south

toate speciile

nelimitat

4. Lyme Regis south

Eddystone south

demersale

nelimitat

5. Eddystone south

Longships south-west

demersale

specii de scoici comestibile

homar

langustă

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

6. Longships south-west

Hartland Point north-west

demersale

langustă

homar

nelimitat

nelimitat

nelimitat

7. De la Hartland Point până la o linie trasată de la nordul Insulei Lundy

demersale

nelimitat

8. De la o linie către vest de Insula Lundy până la Cardigan Harbour

toate speciile

nelimitat

9. Point Lynas North

Morecambe Light Vessel east

toate speciile

nelimitat

10. County Down

demersale

nelimitat

11. New Island north-east

Sanda Island south-west

toate speciile

nelimitat

12. Port Stewart north

Barra Head west

toate speciile

nelimitat

13. Latitudine 57°40'N

Butt of Lewis west

toate speciile

cu excepția crustaceelor și moluștelor

nelimitat

14. St Kilda, Flannan Islands

toate speciile

nelimitat

15. La vest de linia ce unește farul de pe Butt of Lewis de punctul 59°30′ N-5°45′ V

toate speciile

nelimitat

B.  ACCESUL PENTRU IRLANDA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. Point Lynas north

Mull of Galloway south

demersale

langustină

nelimitat

nelimitat

2. Mull of Oa west

Barra Head west

demersale

langustină

nelimitat

nelimitat

C.  ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristici specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile trasate spre sud-est de la Sumbrugh Head Lighthouse, către nord-est de la Skroo Lighthouse și spre sud-vest de la Skadan Lighthouse

hering

nelimitat

2. Berwick-upon-Tweed east, Whitby High lighthouse east

hering

nelimitat

3. North Foreland lighthouse east, Dungeness new lighthouse south

hering

nelimitat

4. Zona din jurul St. Kilda

hering

macrou

nelimitat

nelimitat

5. La vest de farul de pe Butt of Lewis, până la linia ce unește farul de pe Butt of Lewis și punctul 59°30´ N- 5°45´ V

hering

nelimitat

6. Zona din jurul North Rona și Sulisker (Sulasgeir)

hering

nelimitat

D.  ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. La est de Shetlands și Fair Isle, între liniile spre sud-est de Sumburgh Head Lighthouse, către nord-est de Skroo Lighthouse și spre sud-vest de Skadan Lighthouse

hering

nelimitat

2. Berwick upon Tweed east, Flamborough Head east

hering

nelimitat

3. North Foreland east, Dungeness new lighthouse south

hering

nelimitat

E.  ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Regatului Unit (6 –12 mile marine)

1. Berwick upon Tweed east

Coquer Island east

hering

nelimitat

2. Cromer north

North Foreland east

demersale

nelimitat

3. North Foreland east

Dungeness new lighthouse south

demersale

hering

nelimitat

nelimitat

4. Dungeness new lighthouse south, Selsey Bill south

demersale

nelimitat

5. Straight Point south-east, South Bishop north-west

demersale

nelimitat

2.  APELE COSTIERE ALE IRLANDEI

A.  ACCESUL PENTRU FRANȚA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Erris Head north-west

Sybil Point west

demersale

langustină

nelimitat

nelimitat

2. Mizen Head south

Stags south

demersale

langustină

macrou

nelimitat

nelimitat

nelimitat

3. Stags south

Cork south

demersale

langustină

macrou

hering

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

4. Cork south, Carnsore Point south

toate speciile

nelimitat

5. Carnsore Point south, Haulbowline south-east

toate speciile,

cu excepția crustaceelor și moluștelor

nelimitat

B.  ACCESUL PENTRU REGATUL UNIT

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6 –12 mile marine)

1. Mine Head south

Hook Point

demersale

hering

macrou

nelimitat

nelimitat

nelimitat

2. Hook Point

Carlingford Lough

demersale

hering

macrou

langustină

specii de scoici comestibile

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

C.  ACCESUL PENTRU ȚĂRILE DE JOS

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6 –12 mile marine)

1. Stags south

Carnsore Point south

hering

macrou

nelimitat

nelimitat

D.  ACCESUL PENTRU GERMANIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Old Head of Kinsale south

Carnsore Point south

hering

nelimitat

2. Cork south

Carnsore Point south

macrou

nelimitat

E.  ACCESUL PENTRU BELGIA

Aria geografică

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta irlandeză (6–12 mile marine)

1. Cork south

Carnsore Point south

demersale

nelimitat

2. Wicklow Head east

Carlingford Lough south-east

demersale

nelimitat

3.  APELE COSTIERE ALE BELGIEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

3–12 mile marine

Țările de Jos

toate speciile

nelimitat

Franța

hering

nelimitat

4.  APELE COSTIERE ALE DANEMARCEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Mării Nordului (frontiera Danemarca/Germania până la Hanstholm)

(6–12 mile marine)

Germania

pești plați

crevete

nelimitat

nelimitat

Frontiera Danemarca/Germania până la Blåvands Huk

Țările de Jos

pești plați

pești rotunzi

nelimitat

nelimitat

Blåvands Huk până la Bovbjerg

Belgia

cod

Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

eglefin

Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

Germania

pești plați

nelimitat

Țările de Jos

cambulă de Baltica

nelimitat

limbă-de-mare

nelimitat

Thyborøn până la Hanstholm

Belgia

merlan

Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

cambulă de Baltica

Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

Germania

pești plați

nelimitat

șprot

nelimitat

cod

nelimitat

cod saithe

nelimitat

eglefin

nelimitat

macrou

nelimitat

hering

nelimitat

merlan

nelimitat

Țările de Jos

cod

nelimitat

cambulă de Baltica

nelimitat

limbă-de-mare

nelimitat

Skagerrak

(de la Hanstholm până la Skagen)

(4–12 mile marine)

Belgia

Germania

Țările de Jos

cambulă de Baltica

pești plați

șprot

cod

cod saithe

eglefin

macrou

hering

merlan

cod

cambulă de Baltica

limbă-de-mare

Nelimitat, doar în lunile iunie și iulie

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

Kattegat

(3-12 mile marine)

Germania

cod

nelimitat

pești plați

nelimitat

langustină

nelimitat

hering

nelimitat

La nord de Zeeland până la paralela latitudinii ce traversează farul Forsnæs

Germania

șprot

nelimitat

Marea Baltică

(inclusiv Belts, Sound, Bornholm) 3-12 mile marine

Germania

pești plați

nelimitat

cod

nelimitat

hering

nelimitat

șprot

nelimitat

anghilă

nelimitat

somon

nelimitat

merlan

nelimitat

macrou

nelimitat

Skagerrak

(4-12 mile marine)

Suedia

toate speciile

nelimitat

Kattegat

(3 (*)-12 mile marine)

Suedia

toate speciile

nelimitat

Marea Baltică

(3-12 mile marine)

Suedia

toate speciile

nelimitat

(*) Măsurate de la linia țărmului.

5.  APELE COSTIERE ALE GERMANIEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Mării Nordului

(3–12 mile marine)

toate coastele

Danemarca

demersale

nelimitat

șprot

nelimitat

specii de anghilă

nelimitat

Țările de Jos

demersale

nelimitat

crevete

nelimitat

Frontiera Danemarca/Germania până la vârful de nord al Amrum la 54°43′N

Danemarca

crevete

nelimitat

Zona din jurul Helgoland

Regatul Unit

cod

nelimitat

cambulă de Baltica

nelimitat

Coasta baltică

(3-12 mile marine)

Danemarca

cod

nelimitat

cambulă de Baltica

nelimitat

hering

nelimitat

șprot

nelimitat

anghilă

nelimitat

merlan

nelimitat

macrou

nelimitat

6.  APELE COSTIERE ALE FRANȚEI ȘI ALE DEPARTAMENTELOR DE PESTE MĂRI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta de nord-est a Atlanticului (6–12 mile marine)

Frontiera Belgia/Franța, până la estul Departamentului Manche (Estuarul Vire-Grandecamp les Bains 49°23′30″N-1°02′VNNE)

Belgia

demersale

nelimitat

specii de scoici comestibile

nelimitat

Țările de Jos

toate speciile

nelimitat

Dunkerque (2° 20′ E) până la Cap d'Antifer (0° 10′ E)

Germania

hering

nelimitat doar în lunile octombrie-decembrie

Frontiera Belgia/Franța până la Cap d'Alprech vest (50° 42′ 30″ N-1° 33′ 30″ E)

Regatul Unit

hering

nelimitat

Coasta Atlanticului (6–12 mile marine)

Frontiera Spania/Franța până la 46° 08′ N

Spania

hamsii

pescuit dirijat, nelimitat doar între 1 martie și 30 iunie

pescuit de momeală vie doar între 1 iulie și 31 octombrie

sardine

nelimitat doar între 1 ianuarie și 28 februarie și între 1 iulie și 31 decembrie

În plus, activitățile legate de speciile menționate mai sus trebuie desfășurate în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984

Coasta mediteraneană (6–12 mile marine)

Frontiera spaniolă Cap Leucate

Spania

toate speciile

nelimitat

7.  APELE COSTIERE ALE SPANIEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Coasta Atlanticului (6–12 mile marine)

Frontiera Franța/Spania până la farul de pe Capul Mayor (3° 47′ V)

Franța

pelagice

nelimitat, în conformitate cu și în cadrul limitelor activităților desfășurate în anul 1984

Coasta mediteraneană (6–12 mile marine)

Frontiera franceză/Capul Creus

Franța

toate speciile

nelimitat

8.  APELE COSTIERE ALE ȚĂRILOR DE JOS

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

(3–12 mile marine) întreaga coastă

Belgia

toate speciile

nelimitat

Danemarca

demersale

șprot

specii de anghilă

stavrid negru

nelimitat

nelimitat

nelimitat

nelimitat

Germania

cod

crevete

nelimitat

nelimitat

(6–12 mile marine) întreaga coastă

Franța

toate speciile

nelimitat

Punctul de sud Texel, spre vest până la frontiera Olanda/Germania

Regatul Unit

demersale

nelimitat

9.  APELE COSTIERE ALE FINLANDEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Marea Baltică (4-12 mile marine) (*)

Suedia

toate speciile

nelimitat

(*) 3-12 mile marine în jurul Insulelor Bogskär.

10.  APELE COSTIERE ALE SUEDIEI

Aria geografică

Statul membru

Specia

Importanța sau caracteristicile specifice

Skagerrak (4-12 mile marine)

Danemarca

toate speciile

nelimitat

Kattegat (3 (*)-12 mile marine)

Danemarca

toate speciile

nelimitat

Marea Baltică (4-12 mile marine)

Danemarca

toate speciile

nelimitat

Finlanda

toate speciile

nelimitat

(*) Măsurate de la linia țărmului.

20130206-P7_TA(2013)0040_RO-p0000001.jpg


ANEXA II

PLAFOANELE PENTRU CAPACITATEA DE PESCUIT

Plafoanele pentru capacitate (pe baza situației la 31 decembrie 2010)

Statul membru

GT

kW

Belgia

18 911

51 585

Bulgaria

8 448

67 607

Danemarca

88 528

313 341

Germania

71 114

167 089

Estonia

22 057

53 770

Irlanda

77 254

210 083

Grecia

91 245

514 198

Spania (inclusiv regiunile ultraperiferice)

446 309

1 021 154

Franța (inclusiv regiunile ultraperiferice)

219 215

1 194 360

Italia

192 963

1 158 837

Cipru

11 193

48 508

Letonia

49 067

65 196

Lituania

73 489

73 516

Malta

15 055

96 912

Țările de Jos

166 384

350 736

Polonia

38 376

92 745

Portugalia (inclusiv regiunile ultraperiferice)

115 305

388 054

România

1 885

6 716

Slovenia

1 057

10 974

Finlanda

18 187

182 385

Suedia

42 612

210 744

Regatul Unit

235 570

924 739

Regiunile ultraperiferice ale UE

GT

kW

Spania

Insulele Canare: L< 12 m. Ape UE

2 649

21 219

Insulele Canare: L > 12 m. Ape UE

3 059

10 364

Insulele Canare: L > 12 m. Ape internaționale și ale țărilor terțe

28 823

45 593

Franța

Insula Réunion: Specii demersale și pelagice. L < 12 m

1 050

19 320

Insula Réunion: Specii pelagice. L > 12 m

10 002

31 465

Guyana Franceză: Specii demersale și pelagice. Lungime < 12 m

903

11 644

Guyana Franceză: Nave pentru pescuit crevete

7 560

19 726

Guyana Franceză: Specii pelagice. Nave de pescuit în larg.

3 500

5 000

Martinica: Specii demersale și pelagice. L < 12 m

5 409

142 116

Martinica: Specii pelagice. L > 12 m

1 046

3 294

Guadelupa: Specii demersale și pelagice. L < 12 m

6 188

162 590

Guadelupa: Specii pelagice. L > 12 m

500

1 750

Portugalia

Madeira: Specii demersale. L < 12 m

617

4 134

Madeira: Specii demersale și pelagice. L > 12 m

4 114

12 734

Madeira: Specii pelagice. Seine. L > 12 m

181

777

Azore: Specii demersale. L < 12 m

2 626

29 895

Azore: Specii demersale și pelagice. L > 12 m

12 979

25 721

L reprezintă lungimea totală


ANEXA III

CONSILIILE CONSULTATIVE

Denumirea consiliului consultativ

Zona de competență

Marea Baltică

Zonele ICES(1) IIIb, IIIc și IIId

Marea Mediterană

Apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul 5°36’ longitudine vest

Marea Nordului

Zonele ICES IV și IIIa

Apele nord-vestice

Zonele ICES V (excluzând Va și numai apele Uniunii din zona Vb), VI și VII

Apele sud-vestice

Zonele ICES VIII, IX și X (apele din jurul insulelor Azore), și zonele CECAF(2) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul insulelor Madeira și Canare)

Stocuri pelagice (putasu, macrou, stavrid negru, hering)

Toate zonele de competență (cu excepția Mării Baltice, a Mării Mediterane și a acvaculturii)

Flotă pentru pescuitul în larg/de lungă distanță

Toate apele care nu aparțin Uniunii

Acvacultura și pescuitul în apele interioare

Acvacultura, astfel cum este definită la articolul 5, și toate apele interioare ale statelor membre ale Uniunii

Regiunile ultraperiferice, divizate în trei bazine maritime: Atlanticul de Vest, Atlanticul de Est, Oceanul Indian

Toate zonele ICES care includ ape din jurul regiunilor ultraperiferice, în special apele maritime care aparțin de Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Insulele Canare, Insulele Azore, Madeira și Réunion

Consiliul consultativ al Mării Negre

Subzona geografică CGPM astfel cum este definită în Rezoluția CGPM/33/2009/2

Consiliul consultativ pentru piețe

Toate zonele de piață

[AM 211]

(1) Zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).
(2) zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).

Aviz juridic - Politica de confidențialitate