Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 9, 151 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 145, 148, 152 și articolul 153 alineatul (5) din TFUE,

–  având în vedere articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2011 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2012 (COM(2011)0815) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2012(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 decembrie 2011 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere poziția sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020(3),

–  având în vedere Decizia 2010/707/UE a Consiliului din 21 octombrie 2010 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000120/2012 adresată Comisiei și Rezoluția sa din 14 iunie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă” (COM(2010)0682)(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și locuri de muncă(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(8),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2008/867/CE din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral B7-0113/2012 adresată Comisiei și Rezoluția sa din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2010 intitulată „Tineretul în mișcare: O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană” (COM(2010)0477),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 privind „Tineretul în mișcare: un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 privind dezvoltarea potențialului de ocupare a forțelor de muncă al unei economii durabile noi(13),

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 privind Pactul referitor la investițiile sociale – ca răspuns la criză(15);

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UCIPE și CEEP(16),

–  având în vedere Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de UCIPE, CEIP și CES(17),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7–0024/2013),

A.  întrucât consecințele sociale și cele asupra ocupării forței de muncă ale crizei sunt foarte extinse, iar acum sunt exacerbate de impactul consolidării fiscale introduse în anumite state ca răspuns la criza datoriei suverane și la politica monetară constrânsă din zona euro, care contrastează cu cea pusă în aplicare de alte regiuni economice importante și care nu poate oferi un răspuns eficace la criza datoriei suverane și nu poate promova creșterea economică; întrucât criza are efecte negative asupra calității și a cantității investițiilor sociale în Europa; întrucât zona euro se află în recesiune, iar UE este în prezent singura regiune importantă din lume în care rata șomajului este încă în creștere;

B.  întrucât în 2012 situația locurilor de muncă s-a înrăutățit, iar previziunile pentru 2013 sunt pesimiste; întrucât piața muncii continuă să fie și mai fragmentată, rata șomajului pe termen lung atinge niveluri alarmante, pauperitatea în mediul lucrătorilor continuă să fie o problemă majoră, veniturile medii ale unei gospodării scad în multe state membre, iar indicatorii arată o tendință spre niveluri mai ridicate și forme mai profunde de sărăcie și de excluziune socială, sărăcia personalelor încadrate în muncă și polarizarea socială crescând în numeroase state membre;

C.  întrucât rata șomajului a crescut în mod semnificativ din anul 2008, ajungând la cifra de 25 de milioane de cetățeni din Uniunea Europeană care nu beneficiază de locuri de muncă, cifră care corespunde unei proporții de 10,5 % din populația în vârstă de muncă; întrucât, doar în ultimele 12 luni, numărul persoanelor care nu beneficiază de locuri de muncă a crescut cu 2 milioane; întrucât scăderea ocupării forței de muncă a fost mai pronunțată în țările care desfășoară o consolidare fiscală mai însemnată;

D.  întrucât situația pe piața forței de muncă este deosebit de critică pentru tineri, indiferent de nivelul lor de educație, aceștia fiind deseori obligați să accepte contracte de muncă precare și stagii neplătite; întrucât situația dificilă a tinerilor se datorează parțial necorelării competențelor dobândite cu cererea de pe piața forței de muncă, mobilității geografice limitate, părăsirii timpurii a școlii fără calificări, unei lipse de competențe și de experiență profesională relevante, condițiilor precare de încadrare în muncă, oportunităților limitate de formare și politicilor active ineficace privind piața forței de muncă;

E.  întrucât mai mult de unu din cinci tineri este șomer în UE (22,8 %), șomajul în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre; întrucât mai mult de 7 milioane de europeni cu vârste sub 25 de ani nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET); întrucât aceste cifre continuă să crească și există riscul unei generații pierdute; întrucât costul inacțiunii cu privire la NEET este estimat la 153 miliarde în întreaga UE;

F.  întrucât după reuniunea Consiliului European din 30 ianuarie 2012, în cadrul „Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri”, Comisia a invitat statele membre să dezvolte și să pună în aplicare inițiative cuprinzătoare în favoarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, a educației și dobândirii de competențe, precum și să dezvolte planuri pentru crearea de locuri de muncă pentru tineri în cadrul propriilor programe de reformă națională; întrucât, cu toate acestea, majoritatea statelor membre nu a prezentat astfel de inițiative;

G.  întrucât persoanele care se apropie de vârsta de pensionare, șomerii pe termen lung, lucrătorii din țările terțe și lucrătorii cu nivel scăzut de calificare se numără, de asemenea, printre categoriile de persoane cel mai sever afectate de criză;

H.  întrucât ar trebui întreprinse reformele necesare pentru a garanta durabilitatea sistemelor de pensii; întrucât, în această privință, este posibil să fie ridicată vârsta efectivă de pensionare fără a ridica vârsta obligatorie de pensionare, reducând numărul de persoane care părăsesc piața muncii timpuriu; întrucât pentru a crește cu succes vârstele efective de pensionare, este necesar ca reformele privind sistemele de pensii să fie însoțite de politici care generează oportunități de ocupare a forței de muncă pentru a asigura accesul lucrătorilor mai în vârstă la învățarea pe tot parcursul vieții și care introduc planuri de beneficii fiscale ce stimulează încadrarea în muncă pentru cât mult timp și sprijină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

I.  întrucât rata șomajului pe termen lung a atins niveluri alarmante în al doilea trimestru al anului 2012, când cifrele arătau că 11,1 milioane de europeni nu beneficiau de locuri de muncă de peste 12 luni, reprezentând 4,6 % din populația activă; întrucât probabilitatea ca șomerii să găsească locuri de muncă a scăzut în majoritatea statelor membre, în special în cele care fac obiectul unor măsuri însemnate de consolidare fiscală;

J.  întrucât aproximativ 120 de milioane de persoane sunt în pericol de excluziune socială în UE-27 din cauză că sunt expuse unui risc ridicat al sărăciei, se află într-o stare gravă de sărăcie sau locuiesc în gospodării cu participare la forța de muncă foarte scăzută;

K.  întrucât cheltuielile pentru protecția socială au fost reduse în aproape toate statele membre și întrucât Comitetul pentru protecție socială avertizează că sunt din ce în ce mai mulți cetățeni care se află la limita sărăciei din punctul de vedere al veniturilor, a sărăciei în rândul copiilor, a lipsurilor materiale severe și a excluziunii sociale din cauza impactului măsurilor de consolidare fiscală;

L.  întrucât sunt necesare realizarea unei creșteri economice și atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă pentru redresarea economiei, pentru consolidarea fiscală și pentru sustenabilitatea statului social și a finanțelor publice pe termen lung;

M.  întrucât investițiile sociale specifice ar trebui să reprezinte o componentă majoră a răspunsului statelor membre la criză, ele fiind esențiale pentru realizarea obiectivelor sociale, educaționale și de ocupare a forței de muncă formulate în Strategia Europa 2020;

N.  întrucât, potrivit declarației Consiliului European din 30 ianuarie 2012, „procesul de creștere și de ocupare a forței de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială”;

O.  întrucât consolidarea fiscală trebuie să continue în contextul nivelurilor ridicate ale datoriei și al problemelor în materie de finanțe publice, dar ținându-se cont de faptul că este un obiectiv pe termen mediu și lung; întrucât consolidarea fiscală poate avea pe termen scurt efecte negative asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă, în special în statele aflate în recesiune sau cu rate marginale de creștere economică, care compromit potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă în viitor; întrucât consolidarea fiscală trebuie, prin urmare, să fie gestionată într-un mod favorabil creșterii economice pentru a nu dăuna creșterii și potențialului de creare a locurilor de muncă al economiei sau structurii sociale;

P.  întrucât tensiunile care afectează piețele financiare rămân ridicate, iar dezechilibrele în ceea ce privește accesul la finanțare predomină între statele membre; întrucât primele ridicate riscă să crească excesiv povara datoriilor suverane, necesitând măsuri de consolidare fiscală mai ample, adâncind criza și, astfel, împiedicând creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

Q.  întrucât, în pofida caracterului urgent al situației, Uniunea Europeană înregistrează eșec după eșec cu privire la aproape toate obiectivele Strategiei Europa 2020, iar progresul înregistrat de statele membre în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 este dezamăgitor; întrucât angajamentele stabilite în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2012 sunt insuficiente pentru a atinge obiectivele la nivelul UE;

R.  întrucât investițiile în educație și formare, cercetare și inovare, domenii-cheie pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sunt în continuare mai mici în UE în comparație cu partenerii și rivalii săi economici din restul lumii; întrucât investițiile productive în aceste domenii sunt esențiale pentru o ieșire durabilă din criză, dar și pentru consolidarea economiei UE pe calea competitivității și productivității;

S.  întrucât dimensiunea de gen este esențială pentru a realiza obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020, având în vedere că femeile sunt cea mai mare rezervă de forță muncă încă nevalorificată; întrucât femeile formează majoritatea persoanelor care trăiesc în sărăcie în UE; întrucât reducerile din serviciile publice, ca de exemplu îngrijirea copilului și a altor persoane dependente, vor avea un impact negativ asupra femeilor și în consecință asupra abilității lor de a participa la piața muncii; întrucât o atenție deosebită trebuie acordată, de-a lungul întregului semestru european, integrării principiului egalității de gen și politicilor speciale care vizează situația femeilor; întrucât vârsta legală de pensionare a femeilor trebuie aliniată cu cea a bărbaților;

T.  întrucât, în cadrul semestrului european, este necesar să se asigure o interacțiune mai mare între politicile privind ocuparea forței de muncă, politicile sociale și politicile economice, enunțate la articolul 121 și articolul 148 din TFUE;

U.  întrucât este esențial să se promoveze responsabilitatea democratică, asumarea responsabilității și legitimitatea tuturor actorilor implicați în cadrul semestrului european; întrucât, pentru aceasta, este esențial să se asigure participarea adecvată a Parlamentului European;

V.  întrucât parlamentele naționale sunt reprezentanții și garanții drepturilor obținute și delegate de către cetățeni; întrucât introducerea semestrului european ar trebuie să aibă loc cu respectarea deplină a prerogativelor parlamentelor naționale,

Mesaje-cheie în vederea înaintării acestora către Consiliul European de primăvară

1.  invită Consiliul European să se asigure că următoarele aspecte fac parte din orientarea sa privind politicile pentru semestrul european 2013 și încredințează Președintelui său să promoveze această poziție pe durata Consiliului European de primăvară din 14-15 martie 2013; se referă, în special, la recomandările specifice care trebuie adoptate de Consiliul European în orientarea sa politică, anexate la prezenta rezoluție;

2.  regretă faptul că prioritățile identificate pe durata ciclului semestrului european de anul trecut, în special cele privind crearea de locuri de muncă, calitatea locurilor de muncă și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, nu au dat rezultatele așteptate;

3.  subliniază că situația economică s-a deteriorat, iar consecințele sociale ale crizei s-au accentuat în ultimul an; prin urmare, evidențiază importanța impulsionării angajamentului statelor membre de a urmări orientarea privind politicile, în special în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale;

I.  Obiectivele Strategiei Europa 2020

4.  solicită Consiliului European să garanteze că orientarea privind politicile anuale stabilită pe baza Analizei anuale a creșterii are în vedere îndeplinirea tuturor obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; regretă faptul că nu a fost inclus în AAC 2013 niciun raport privind progresele înregistrate în cadrul Strategiei Europa 2020 și invită Comisia să prezinte acest raport în timp util, înaintea reuniunii Consiliului European de primăvară;

5.  regretă faptul că orientarea privind politicile pentru 2012 și punerea sa în aplicare nu au fost suficient de eficiente în ceea ce privește atingerea obiectivelor politice consacrate în Strategia Europa 2020; regretă faptul că unele state membre se îndepărtează și mai mult de obiectivele prevăzute pentru anul 2020;

6.  regretă faptul că angajamentele stabilite în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2012 sunt insuficiente pentru a atinge obiectivele la nivelul UE; subliniază îngrijorarea sa că obiectivele naționale actuale nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă, educația și reducerea sărăciei;

7.  solicită statelor membre să adopte în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2013 angajamentele necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

8.  solicită Consiliului European ca, în cadrul orientărilor sale privind politicile, să se asigure că sunt alocate fonduri suficiente de către UE pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020; îndeamnă statele membre să aloce fonduri mai eficace pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

II.  Crearea de locuri de muncă prin reforme structurale și prin investiții orientate către creșterea economică

9.  consideră regretabil că, anul trecut, statele membre în marea lor majoritate nu și-au respectat angajamentul de a prezenta planuri naționale privind locurile de muncă ca parte integrantă a programelor lor naționale de reformă pentru 2012; solicită statelor membre să respecte acest angajament în 2013; subliniază că planurile naționale privind locurile de muncă ar trebui să includă măsuri exhaustive pentru crearea de locuri de muncă și locuri de muncă ecologice, o legătură între politicile de ocupare a forței de muncă și instrumentele financiare, reforme ale pieței muncii, un calendar clar pentru punerea în aplicare a programului multianual de reformă în următoarele 12 luni și o indicație cu privire la domeniile și regiunile care se confruntă cu deficite și surplusuri de specializare;

10.  regretă că Comisia nu a făcut din planurile naționale privind locurile de muncă o cerință obligatorie și solicită Comisiei să supravegheze pregătirea lor pe durata ciclului semestrului european din fiecare an;

11.  solicită statelor membre să adopte măsuri favorabile creării de locuri de muncă precum reforme privind impozitele percepute pe muncă care încurajează ocuparea forței de muncă, promovează și sprijină activitățile independente și întreprinderile nou-înființate, să îmbunătățească mediul de afaceri, să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare, să transforme munca informală și nedeclarată într-o încadrare în muncă reglementată, să reformeze piețele muncii pentru a le face mai adaptabile, mai dinamice și mai favorabile incluziunii, garantând securitatea adecvată a salariaților, să furnizeze angajatorilor și angajaților competențe și instrumente care să le permită să se adapteze la nevoile în schimbare a piețelor muncii, să modernizeze sistemele de stabilire a salariilor – în cadrul dialogului social, cu participarea activă a partenerilor sociali și respectând diversitatea modelelor naționale de relații de muncă – pentru a alinia salariile la curentele productivității, în limitele unor salarii care permit o viață decentă și să valorifice potențialul ridicat de ocupare a forței de muncă al sectoarelor precum economia verde, sănătatea și asistența socială și sectorul TIC pentru a crea locuri de muncă durabile și de calitate;

III.  Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

12.  solicită Consiliului European să facă din șomajul în rândul tinerilor o prioritate în cadrul orientării privind politicile pentru 2013;

13.  solicită statelor membre să adopte măsuri decisive de combatere a șomajului în rândul tinerilor, inclusiv măsuri speciale legate de politicile active privind piața muncii, măsuri care să rezolve necorelarea competențelor de pe piața muncii, în special prin împiedicarea părăsirii timpurii a școlii sau a programelor de ucenicie și prin asigurarea faptului că sistemele educaționale și de formare asigură tinerilor competențe relevante în mod eficient, și să promoveze antreprenoriatul și un sprijin eficace de dezvoltare a întreprinderilor pentru tineri, precum și cadre care asigură tranziția de la învățământ la piața muncii,

14.  sprijină cu fermitate propunerea Comisiei cu privire la mecanismele de garanție pentru tineri; solicită aplicarea lor rapidă și alocarea unor fonduri suficiente pentru acestea; consideră că FSE ar trebui să joace un rol fundamental în finanțarea mecanismelor de garanție a tinerilor și că ar trebui găsit un echilibru adecvat între finanțarea UE și a statelor membre;

15.  îndeamnă statele membre să elaboreze strategii exhaustive pentru tinerii care nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET); îndeamnă statele membre să manifeste solidaritate financiară în elaborarea acestor strategii față de statele membre cu spațiu fiscal limitat;

IV.  Piețe ale muncii mai adaptabile, mai dinamice și mai favorabile incluziunii și locuri de muncă de o mai bună calitate

16.  regretă că Analiza anuală a creșterii pe 2013 nu abordează calitatea locurilor de muncă și că se acordă prea puțină atenție implementării precondițiilor necesare pentru creșterea participării la forța de muncă, în special a femeilor, a lucrătorilor cu vârste de peste 45 de ani, a persoanelor cu handicap și a celor mai defavorizate persoane;

17.  amintește că dezechilibrele interne dintre statele membre, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și indicatorii sociali, se accentuează; subliniază că statele membre care au piețe ale muncii relativ nesegmentate, sisteme solide de asistență socială și o capacitate de a adapta temporar programul de lucru și alte condiții de muncă flexibile (flexibilitate internă) și modele eficiente de negociere colectivă s-au dovedit a fi mai rezistente în fața șomajului și a consecințelor sociale ale crizei;

18.  recomandă ca piețele muncii să fie mai adaptabile și mai dinamice, să fie capabile să se adapteze la tulburările situației economice fără a cauza excedente de personal și să fie mai favorabile incluziunii, facilitând o participarea crescută la forța de muncă, în special a persoanelor vulnerabile și defavorizate;

19.  avertizează că măsurile de austeritate nu ar trebui să compromită calitatea locurilor de muncă și nici standardele de protecție socială și de sănătate și siguranță; încurajează statele membre să promoveze identificarea întreprinderilor și a IMM-urilor care depun eforturi pentru a dovedi un plus de responsabilitate socială, pe lângă îndeplinirea obligațiilor juridice minime;

V.  Investițiile în educație și formare

20.  subliniază rolul-cheie al educației și formării în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

21.  subliniază importanța reducerii ratei de abandon școlar timpuriu pentru a reduce numărul de persoane din categoria NEET;

22.  invită statele membre să asigure investiții eficiente și suficiente în educație, formare și formare continuă pentru a-și respecta toate angajamentele convenite în strategia Europa 2020, urmărind în același timp o consolidare fiscală durabilă, favorabilă creșterii economice și diferențiată.

23.  invită statele membre să includă în măsurile luate în cadrul semestrului european programele europene de schimb în domeniul educației, formării, tineretului și sportului;

VI.  Garantarea calității serviciilor publice și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

24.  este profund îngrijorat de faptul că sărăcia și rata șomajului au crescut în rândul tuturor categoriilor de vârstă de la ultimul ciclul al semestrului european pentru 2012;

25.  salută faptul că Analiza anuală a creșterii pe 2013 abordează sărăcia și excluziunea socială și tratează consecințele sociale ale crizei; solicită Comisiei să sublinieze aceste măsuri în recomandările specifice fiecărei țări și, în special, să combată sărăcia personalelor încadrate în muncă, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă; solicită Consiliului European să aprobe această orientare ca prioritate;

26.  recomandă ca implementarea strategiilor integrate de incluziune activă să reprezinte un element central al agendelor de politică socială, atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

VII.  Urmărirea unei consolidări fiscale proporționale și diferențiate favorabile creșterii, asigurând redresarea economică și crearea de locuri de muncă

27.  recunoaște necesitatea de a pune în aplicare o consolidare fiscală proporțională și diferențiată, favorabilă creșterii economice pentru a evita efectele negative pe termen scurt, mediu și lung asupra creșterii și ocupării forței de muncă, garantând în același timp durabilitatea finanțelor publice; subliniază faptul că impactul programelor de consolidare fiscală ar trebui evaluat pe baza efectelor lor pe termen scurt asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și integrării sociale, în special în statele aflate în recesiune sau cu rate marginale de creștere economică; invită Comisia și Consiliul European să aplice în totalitate principiul flexibilității în perioade de recesiune economică prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 și în Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului;

28.  subliniază faptul că Comisia ar trebui să țină seama mai mult de tendințele locale, regionale și naționale specifice, precum și de potențialele erori din previziunile sale, care stau la baza AAC;

29.  consideră că consolidarea fiscală ar trebui aplicată în mod proporționat și favorabil creșterii economice și că ritmul consolidării ar trebui diferențiat între state în funcție de spațiul lor fiscal și de spațiul economiei europene extinse, pentru a evita creșterea negativă și efectele negative asupra ocupării forței de muncă, asigurând în același timp sustenabilitatea datoriei;

30.  invită Comisia să își recalibreze modelele în funcție de impactul efectului multiplicator al reducerilor fiscale asupra creșterii economice și creării de locuri de muncă în bugetele statelor membre, în concordanță cu recentele revizuiri efectuate de FMI;

31.  invită Consiliul European să garanteze coerența diferitelor priorități din cadrul orientării sale privind politicile, astfel încât să nu se compromită potențialul de creștere economică durabilă și de creare de locuri de muncă, să nu crească nivelul sărăciei și al excluziunii sociale sau să nu împiedice accesul universal la furnizarea unor servicii publice de calitate; consideră că principala prioritate trebuie să fie implementarea de măsuri integrate de reformă și de investiții care promovează creșterea economică și crearea de locuri de muncă, garantând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice;

32.  invită Consiliul European, în eventualitatea în care acesta subscrie primei priorități enunțate în Analiza anuală a creșterii, „consolidare fiscală diferențiată favorabilă creșterii”, să explice în mod specific modul în care aceasta poate fi pusă în aplicare respectând în totalitate obiectivul creșterii coeziunii sociale și al combaterii sărăciei descris în cea de-a patra prioritate a sa, „combaterea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei”;

33.  subliniază necesitatea de a obține o coerență deplină între măsurile de consolidare bugetară și măsurile economice, pe de o parte, și măsurile privind politica socială, creșterea economică și ocuparea forței de muncă, pe de altă parte;

34.  subliniază faptul că, într-o perioadă caracterizată prin constrângeri fiscale majore și o capacitate redusă de creditare în sectorul privat, fondurile structurale și fondul de coeziune, cu dimensiunea lor financiară și obiectivele urmărite, reprezintă o pârghie esențială aflată la dispoziția statelor membre pentru stimularea economiei, care contribuie la atingerea obiectivelor în materie de creștere și ocupare a forței de muncă consacrate de Strategia Europa 2020; în acest context, subliniază faptul că, având în vedere rolul-cheie jucat de politica de coeziune în dezvoltarea programelor naționale din cadrul semestrului european, AAC ar trebui să pună accentul în primul rând pe această politică care ar trebui să contribuie la dezbaterea anuală privind creșterea și locurile de muncă în UE;

VIII.  Legitimitatea democratică și implicarea societății civile

35.  își manifestă îngrijorarea față de faptul că Parlamentul European, parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă continuă să joace un rol limitat în cadrul semestrului european; subliniază că orientarea privind politicile din cadrul Analizei anuale a creșterii inițiată de Comisie și care urmează să fie aprobată de Consiliul European duce lipsă de implicare parlamentară și civilă și, deci, nu dispune de legitimitate democratică;

36.  consideră că rolul Parlamentului European este esențial pentru a crea legitimitatea democratică necesară; consideră că, în lipsa unui temei juridic pentru procedura legislativă ordinară aplicabilă Analizei anuale a creșterii, Consiliul European ar trebui să țină seama de observațiile Parlamentului atunci când aprobă orientarea privind politicile, pentru a-i conferi legitimitate democratică;

37.  solicită Comisiei să ceară statelor membre să garanteze transparența maximă în elaborarea planurilor naționale de reformă, precum și o implicare amplă a parlamentelor naționale și a partenerilor sociali în acest proces;

Eforturi suplimentare în domeniul social și al ocupării forței de muncă
Crearea de locuri de muncă prin reforme structurale și prin investiții orientate către creșterea economică

38.  amintește că pentru consolidarea unei creșteri economice generatoare de locuri de muncă sunt necesare politici de ocupare a forței de muncă ce generează condiții favorabile pentru crearea de locuri de muncă, facilitează tranzițiile pozitive de la un loc de muncă la altul și de la șomaj la încadrarea în muncă, cresc oferta de forță de muncă și îmbunătățesc concordanța ei geografică și concordanța competențelor cu nevoile de pe piața muncii;

39.  subliniază nevoia de reforme în cadrul pieței muncii pentru a crește productivitatea și eficacitatea forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea economică a UE și de a permite creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă, respectând strict atât litera, cât și spiritul acquis-ului social european și principiile acestuia; consideră că reformele în cadrul piețelor muncii ar trebui puse în aplicare astfel încât să fie promovată calitatea locurilor de muncă;

40.  sugerează ca statele membre să reducă impozitele percepute muncii atunci când condițiile fiscale permit așa ceva, în special în ceea ce privește lucrătorii cu salarii mici și cu nivel scăzut de calificare și grupurile vulnerabile; consideră că reducerile temporare bine orientate privind contribuțiile la fondul asigurărilor sociale sau programele de subvenții pentru locurile de muncă acordate persoanelor nou-recrutate, în special în ceea ce privește persoanele cu nivel scăzut de calificare sau fără loc de muncă pe termen lung, reprezintă stimulente eficace de promovare a creării de locuri de muncă;

41.  constată că schimbările demografice au un impact clar asupra asigurării infrastructurii sociale, constituind o provocare majoră pentru toate generațiile din întreaga UE; în această privință, subliniază că în analiza Comisiei ar trebui să se acorde mai multă atenție rolului politicilor în materie de coeziune pentru abordarea provocărilor demografice;

42.  subliniază nevoia de a realiza reformele necesare pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de pensii; consideră că vârsta de pensionare ar putea fi evaluată pe baza evoluției speranței de viață sănătoasă, dar reamintește că se poate crește vârsta efectivă de pensionare fără a crește vârsta de pensionare obligatorie, prin reducerea numărului de persoane care părăsesc timpuriu piața muncii; consideră că, pentru a crește cu succes vârstele efective de pensionare, este necesar ca reformele privind sistemele de pensii să fie însoțite de politici care limitează accesul la schemele de pensionare timpurie și la alte modalități de ieșire timpurie de pe piața muncii, care dezvoltă oportunitățile de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii mai în vârstă, garantează accesul la învățarea pe tot parcursul vieții, care introduc planuri de beneficii fiscale care stimulează încadrarea în muncă pentru cât mult timp și sprijină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

43.  recomandă Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că programele de austeritate nu împiedică adoptarea de măsuri generatoare de locuri de muncă și de politici de promovare a creșterii economice și că nu compromit protecția socială; îndeamnă statele membre să acorde prioritate cheltuielilor generatoare de creștere economică, precum educația, învățarea pe tot parcursul vieții, cercetarea și inovarea, eficiența energetică, și să garanteze în același timp eficiența acestor cheltuieli;

44.  este de acord cu Comisia că instrumentele financiare inovatoare ale UE pot servi drept catalizatori pentru investiția propusă, pot avea un efect multiplicator asupra bugetului UE și pot îmbunătăți potențialul de creștere al UE; prin urmare, îndeamnă Comisia să furnizeze informații detaliate, asistență și îndrumare suplimentară statelor membre și regiunilor în ceea ce privește extinderea aplicării instrumentelor financiare în temeiul politicii de coeziune în 2013 și al viitoarei perioade de programare (2014-2020); invită statele membre să urmeze modelul Comisiei și să indice în mod clar în programele lor naționale de reformă modul în care intenționează să utilizeze resursele alocate din fondurile structurale pentru a promova prioritățile în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă prin utilizarea instrumentelor financiare;

45.  salută atenția acordată, în cadrul priorităților Analizei anuale a creșterii pe 2013, valorificării potențialului de creare de locuri de muncă al sectoarelor-cheie precum industriile inovatoare, serviciile, economia verde, sănătatea și asistența socială („sectorul alb”) și sectorul TIC; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine inițiativele care facilitează dezvoltarea acestor sectoare cu potențial ridicat de ocupare a forței de muncă;

46.  amintește că valorificarea deplină a potențialului de creare de locuri de muncă al acestor sectoare noi va necesita adaptare, în special în rândul lucrătorilor cu nivel scăzut de calificare și al lucrătorilor în vârstă, și noi competențe; invită Comisia și statele membre să anticipeze nevoile de competențe din aceste sectoare și să garanteze investițiile în educație și formare necesare pentru a asigura respectivele competențe;

47.  regretă că nu există absolut nicio mențiune privind demersuri de integrare a principiului egalității de gen în prioritățile Analizei anuale a creșterii pe 2013; este de părere că participarea semnificativă a femeilor la forța de muncă este esențială pentru realizarea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 privind rata ocupării forței de muncă; solicită Comisiei și statelor membre să adopte măsurile necesare pentru promovarea unei rate mai mari de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, precum programe de îngrijire și de îngrijire a copiilor accesibile, concedii de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului adecvate și flexibilitate în ceea ce privește programele și locurile de lucru;

48.  solicită statelor membre să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și solicită Comisiei și Consiliului European să își intensifice eforturile de îmbunătățire a pieței unice, de consolidare a economiei digitale și de axare pe reglementarea inteligentă pentru a reduce birocrația inutilă; salută Actul II privind piața unică și recomandă punerea sa în aplicare rapidă și completă;

49.  invită Comisia să facă din guvernarea pieței unice o prioritate-cheie deoarece contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor semestrului european, și anume, o creștere economică durabilă și ocuparea forței de muncă; este de părere că recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie ar trebui în același timp să ofere statelor membre soluții mai practice pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice, astfel încât să se creeze un sprijin public și un angajament politic mai puternice pentru a încuraja finalizarea pieței unice;

50.  salută recunoașterea importanței accesului la finanțare pentru IMM-uri, întrucât acestea constituie piatra de temelie a ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă în cadrul UE și au un potențial considerabil de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a dezechilibrului de gen; îndeamnă statele membre să facă din accesul IMM-urilor la finanțare o prioritate absolută în cadrul planurilor lor naționale de creștere economică; îndeamnă statele membre să asigure acces facil la fondurile europene dedicate în acest scop;

51.  recunoaște importanța capacității sporite de creditare al BEI și recomandă ca aceasta să fie aliniată la prioritățile UE concentrate pe eliminarea disparităților regionale; solicită Comisiei să ceară statelor membre să utilizeze o parte din alocările de fonduri structurale ce le revin pentru a partaja riscul de împrumut al BEI și pentru a furniza garanții pentru împrumuturi acordate IMM-urilor și microîntreprinderilor, determinând astfel o creștere a activității economice în toate sectoarele și regiunile, garantând oportunități de angajare suplimentare și depășind lipsa de acces la creditare care frânează în prezent IMM-urile;

52.  solicită statelor membre să promoveze și să sprijine antreprenoriatul, inclusiv antreprenoriatul social, și întreprinderile nou-înființate, în special prin programe de dezvoltare a întreprinderilor și prin acces la finanțare;

53.  invită Comisia Europeană să se asigure că antreprenoriatul social beneficiază de un sprijin ferm în cadrul multianual 2014-2020, deoarece există un potențial ridicat evident pentru noi locuri de muncă și creștere inovatoare;

54.  îndeamnă Comisia să mobilizeze pe deplin instrumentele și sprijinul financiar ale UE pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020; solicită statelor membre să utilizeze pe deplin fondurile structurale pentru sporirea capacității de inserție profesională și combaterea eficientă a șomajului structural și pe termen lung în rândul tinerilor;

55.  ia act de faptul că politica de coeziune, un instrument de investiție esențial al UE care joacă un rol important în cadrul Strategiei Europa 2020 și care se axează cu acuratețe pe nevoile de investiții locale, regionale și naționale, contribuie nu doar la reducerea disparităților dintre regiuni, ci și la redresarea economică a statelor membre, precum și la eforturile de a asigura creșterea sustenabilității și crearea de locuri de muncă în statele membre și în întreaga Uniune; remarcă faptul că aceasta face ca politica de coeziune să fie cel mai bun instrument dintre cele disponibile pentru o redresare generatoare de locuri de muncă, astfel cum ar prevedea Comisia Europeană în AAC 2013; în această privință, consideră că orice reducere a bugetului politicii de coeziune ar avea consecințe negative puternice asupra obiectivelor Europa 2020 și insistă, prin urmare, ca în noua perioadă de programare să se aloce politicii de coeziune un nivel adecvat de resurse, care să atingă cel puțin nivelul convenit pentru perioada de programare curentă 2007-2013; de asemenea, solicită ca aceasta să continue să acopere toate regiunile UE;

56.  salută faptul că, în AAC 2013, Comisia a confirmat că este necesară o îmbunătățire suplimentară a capacității administrative în vederea asigurării unei distribuiri mai rapide a fondurilor structurale încă nefolosite; subliniază că aceste eforturi ar trebui concentrate asupra autorităților de la nivel național, regional și local; subliniază că plata mai rapidă a resurselor încă nefolosite din fondurile structurale poate contribui la o creștere a lichidității pieței;

57.  invită Comisia și statele membre să se asigure că politica regională va continua să joace un rol important în dezvoltarea de programe naționale în cadrul semestrului european și va reprezenta un instrument-cheie, pe termen mediu și lung, pentru atingerea obiectivelor stabilite în ceea ce privește politicile sociale și ocuparea forței de muncă;

58.  consideră esențial ca politica de coeziune să contribuie la reducerea disparităților interne în materie de competitivitate și a dezechilibrelor structurale prin intermediul capacității sale de adaptare la condițiile și nevoile specifice identificate la nivel local, regional și național; salută, în această privință, inițiativa Comisiei de a redirecționa unde este posibil resursele încă nefolosite din fondurile structurale spre eficiența energetică, locurile de muncă pentru tineri și IMM-uri, dat fiind că acestea vor juca un rol important pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2020; solicită să fie ținut la curent în mod corespunzător în legătură cu implementarea acestei inițiative la nivel național;

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

59.  solicită statelor membre să adopte măsuri de facilitare a tranziției tinerilor de la educație și formare la piața muncii; subliniază, în acest context, succesul înregistrat de „formarea profesională duală” din anumite state membre, care a asigurat cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor din Uniunea Europeană;

60.  consideră crucial ca tinerii să fie ajutați să dobândească aptitudini într-un mod mai eficient, ceea ce presupune o cooperare și comunicare mai pronunțate între întreprinderi, guverne și furnizori de educație;

61.  salută comunicarea Comisiei potrivită căreia va prezenta un pachet privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; solicită statelor membre să promoveze și să dezvolte, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, o „garanție pentru tineri”, care să aibă ca scop oferirea fiecărei persoane tinere din UE a unui loc de muncă , a unui stagiu de ucenicie, a unei formări profesionale suplimentare sau a unei formule care să asocieze activitatea și formarea profesională după o perioadă maximă de patru luni de șomaj; consideră că finanțarea de către Uniune, în special FSE, ar trebui să joace un rol-cheie în cofinanțarea mecanismelor de garanție pentru tineri; invită Comisia să furnizeze asistență tehnică statelor membre și regiunilor pentru a pune în practică aceste mecanisme și pentru a utiliza eficient FSE în vederea elaborării de mecanisme de garanție pentru tineri; subliniază faptul că partenerii sectoriali naționali, în strânsă cooperare cu autoritățile locale și regionale, ar trebui să joace un rol-cheie în implementarea mecanismelor de garanție pentru tineri;

62.  ia act de faptul că mecanismele de garanție pentru tineri ar trebui să fie însoțite de un cadru de calitate pentru a asigura calitatea acestor mecanisme și pentru ca formarea, stagiile și locurile de muncă oferite includ condiții de muncă adecvate și respectă standardele de sănătate și de siguranță adecvate; în acest cadru, consideră că toți tinerii ar trebui să facă obiectul unei evaluări personalizate a nevoilor lor și să beneficieze de servicii adaptate și personalizate;

63.  salută sugestia Comisiei de a institui, prin intermediul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, o supraveghere multilaterală a punerii în aplicare a mecanismelor de garanție pentru tineri și solicită asocierea Parlamentului European;

64.  salută inițiativa Comisiei privind propunerea de recomandare a Consiliului referitoare la mecanisme de garanție pentru tineri; solicită statelor membre și regiunilor să promoveze antreprenoriatul și activitățile independente în rândul tinerilor și să implementeze programe specifice de dezvoltare a întreprinderilor pentru tineri;

65.  subliniază că, în ianuarie 2012, Consiliul European a propus o acțiune-pilot prin care să asiste cele opt state membre cu cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor să realoce o parte din sumele alocate acestora din fondurile structurale pentru a găsi soluții la fenomenul șomajului în rândul tinerilor; regretă faptul că, în mai 2012, Comisia a redus considerabil estimările cu privire la fondurile disponibile pentru realocare de la 82 miliarde EUR la 29,8 miliarde EUR, reducând domeniul de aplicare al acțiunilor-pilot; regretă faptul că, până în prezent, doar o mică parte din aceste fonduri a fost redirecționată pentru a sprijini tinerii în găsirea unui loc de muncă;

66.  salută propunerea de a se utiliza în mai mare măsură Fondul social european pentru măsuri de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în perioada de programare 2014-2020; solicită ca finanțarea din partea FSE pentru măsuri privind tinerii să fie utilizată în special pentru stagii de ucenicie/formare și antreprenoriat; salută redistribuirea fondurilor structurale nefolosite din perioada financiară 2007-2013 a UE pentru combaterea ratei mari de șomaj în rândul tinerilor și pentru promovarea întreprinderilor mici și mijlocii;

Investițiile în educație și formare

67.  subliniază importanța îmbunătățirii procesului de monitorizare a competențelor din anumite sectoare și/sau regiuni și a remedierii acestor necorelări ale competențelor cât mai repede posibil; solicită Comisiei și statelor membre să coopereze la elaborarea Panoramei competențelor în UE pentru a oferi o imagine completă a nevoilor de competențe din UE;

68.  invită UE și statele membre să promoveze cooperarea și sinergiile dintre sectorul educației și al formării și întreprinderi pentru a anticipa nevoile de competențe și pentru a adapta sistemele de educație și formare la nevoile pieței muncii, cu obiectivul de a asigura competențe necesare forței de muncă, în funcție de mediile de lucru schimbătoare și de necesitățile individuale ale forței de muncă în proces de îmbătrânire, precum și de a facilita tranziția de la educație și formare la piața muncii;

69.  solicită statelor membre să prevadă, ca prioritate, investiții în educație, formare, promovare a competențelor antreprenoriale și învățare pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de vârstă, nu doar prin învățarea formală, dar și prin dezvoltarea învățării nonformale și informale; avertizează cu privire la costurile sociale și economice pe termen lung ale reducerile în bugetele de educație și formare, deoarece acestea împiedică ieșirea din criză și reduc competitivitatea economiilor statelor membre;

70.  subliniază că valorificarea noilor oportunități de învățare și folosirea la maximum a cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor dobândite în afara educației formale pot juca un rol important în sporirea capacității de inserție profesională; subliniază importanța validării nonformale și informale; salută propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului care invită statele membre să instituie sisteme de validare până în 2015, legate de Cadrul european al calificărilor, incluzând posibilitatea de a obține o calificare completă sau parțială pe baza învățării nonformale sau informale;

71.  încurajează aplicarea eficace a cadrului național de calificări ca instrument de promovare a dezvoltării învățării pe tot parcursul vieții; reiterează solicitarea sa către Comisie privind materializarea pașaportului european al competențelor pentru a asigura transparența și a promova mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor;

72.  subliniază nevoia de a îmbunătăți calitatea, competențele și statutul profesorilor ca o condiție obligatorie pentru un sistem european de educație și formare de înaltă performanță; solicită Comisiei și statelor membre să dedice eforturile și resursele necesare acestui scop;

Piețe ale muncii mai adaptabile, mai dinamice și mai favorabile incluziunii și locuri de muncă de o mai bună calitate

73.  crede că reformele privind piața muncii ar trebui să vizeze creșterea productivității și a competitivității și, în același timp, garantarea calității locurilor de muncă; solicită Consiliului European să acorde atenție calității locurilor de muncă în orientarea sa privind politicile pentru 2013, în special în ceea ce privește accesul lucrătorilor la un set de bază de drepturi de muncă, astfel cum sunt consacrate în tratate și fără a aduce atingere legislației statelor membre;

74.  consideră că reformele structurale privind piața muncii ar trebui să introducă flexibilitatea internă pentru a menține ocuparea forței de muncă pe durata tulburărilor economice și a asigura calitatea locurilor de muncă, securitatea tranzițiilor între locurile de muncă, regimuri de ajutor de șomaj corelate cu politici de reintegrare care mențin măsurile de stimulare a încadrării în muncă, asigurând în același timp venituri suficiente, condiții contractuale de combatere a segmentării pieței muncii, de anticipare a restructurării economice și de asigurare a accesului la învățarea pe tot parcursul vieții;

75.  solicită statelor membre să combată existența și proliferarea condițiilor de muncă precare și falsele activități independente și să se asigure că persoanele care au contracte de muncă temporare sau cu fracțiune de normă sau care desfășoară activități independente beneficiază de protecție socială adecvată și de acces la formare;

76.  invită statele membre să îmbunătățească legislația privind ocuparea forței de muncă atunci când acest lucru este necesar, în vederea promovării unor relații stabile de muncă, să sprijine și să dezvolte condiții care oferă modalități mai flexibile de organizare a muncii, în paralel cu un nivel adecvat de securitate socială, în special pentru lucrătorii mai în vârstă sau mai tineri, precum și să promoveze mobilitatea voluntară a lucrătorilor, prin mecanisme de sprijinire a mobilității;

77.  invită Comisia și statele membre să abordeze nivelul scăzut de participare la forța de muncă a grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor care aparțin minorităților (de exemplu, romii) și a persoanelor cu handicap, și să respecte în orice moment salarizarea care asigură un trai decent;

78.  solicită statelor membre să mărească acoperirea și eficacitatea politicilor în domeniul pieței forței de muncă active, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, susținute reciproc de stimulente pentru ocuparea forței de muncă, cum ar fi programele menite să asigure trecerea de la statutul de asistat la cel de lucrător și sistemele de prestații sociale adecvate, în vederea menținerii capacității de inserție profesională, sprijinirii reinserției profesionale și în vederea protejării condițiilor de trai decente;

79.  solicită statelor membre să anticipeze procesele de restructurare pentru a garanta locurile de muncă, a promova mobilitatea internă și externă și a reduce la minimum eventualele efecte negative ale proceselor de restructurare; solicită statelor membre să pună în aplicare în mod eficace legislația națională și directivele UE existente, precum Directiva privind concedierile colective, Directiva privind transferul de întreprinderi și Directiva-cadru privind informarea și consultarea, respectându-se în mod corespunzător principiul subsidiarității; este de părere că fondurile UE are trebui să joace un rol important în evitarea, reducerea la minimum sau atenuarea eventualelor efecte negative ale proceselor de restructurare;

80.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea în aplicare eficace a Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă;

81.  solicită Comisiei și statelor membre, pentru a aprofunda integrarea piețelor muncii europene, să întreprindă acțiuni pentru a îmbunătăți mobilitatea în cadrul piețelor muncii și între ele prin eliminarea barierelor juridice și administrative din calea liberei circulații a lucrătorilor în cadrul UE, cum ar fi restricțiile tranzitorii pe piața muncii pentru lucrătorii din România și Bulgaria, și prin îmbunătățirea drepturilor în materie de securitate socială și a condițiilor de muncă pentru lucrătorii care își exercită dreptul la liberă circulație; solicită statelor membre să utilizeze în mai mare măsură EURES pentru a îmbunătăți concordanța locurilor de muncă și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nivel transfrontalier;

82.  atrage atenția asupra creșterii sărăciei și a ratei șomajului în rândul tuturor categoriilor de vârstă; invită Comisia și statele membre să adopte, prin urmare, noi angajamente pentru a rezolva această situație, în special în ceea ce privește sărăcia personalelor încadrate în muncă, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii, inclusiv lucrătorii în vârstă aflați în șomaj pe termen lung, și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă;

83.  invită statele membre să se asigure că efectele negative ale consolidării fiscale asupra egalității de gen și asupra ocupării forței de muncă și a sărăciei în rândul femeilor sunt eliminate prin adoptarea unei abordări bazate pe integrarea principiului egalității de gen în bugetele naționale, prin urmarea unor recomandări mai ferme în materie de gen adresate statelor membre și prin separarea în funcție de gen a principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020 și a obiectivelor naționale aferente;

Garantarea calității serviciilor publice, combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale

84.  solicită statelor membre să îmbunătățească caracterul adecvat și eficacitatea sistemelor de protecție socială și să se asigure că acestea continuă să joace rolul de „tampoane” împotriva sărăciei și a excluziunii sociale; în același timp, constată că modelul social european necesită o modernizare în direcția „activării statelor sociale” care investesc în oameni și care asigură instrumentele și stimulentele necesare pentru a genera creștere și locuri de muncă durabile, dar și pentru a preveni denaturări sociale;

85.  solicită statelor membre să pună în aplicare strategii de incluziune activă și servicii adecvate de înaltă calitate la preț rezonabil și abordări axate pe găsirea unei căi de urmat în vederea sporirii calității locurilor de muncă, pentru a evita marginalizarea categoriilor de persoane cu venituri scăzute și a celor vulnerabile;

86.  solicită statelor membre să precizeze, în cadrul programelor lor naționale de reformă, modul în care fondurile UE vor fi folosite pentru susținerea realizării obiectivelor naționale privind reducerea sărăciei și a altor obiective naționale privind aspectele sociale, ocuparea forței de muncă și educația, care asigură atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

87.  solicită UE și statelor membre să se asigure că orice reformă a sistemului de sănătate se concentrează asupra îmbunătățirii calității și asupra asigurării unui caracter adecvat, a accesibilității și a accesului universal și asupra garantării sustenabilității;

88.  consideră că subvențiile care vizează încadrarea în muncă a unor persoane noi din rândul grupurilor defavorizate sunt un mod eficace de creștere a nivelului de participare la forța de muncă

89.  solicită statelor membre și Comisiei să asigure compatibilitatea consolidării fiscale cu dimensiunea privind ocuparea forței de muncă și aspectele sociale a Strategiei Europa 2020;

90.  este preocupat de impactul social al crizei asupra sărăciei în rândul femeilor; solicită Comisiei să evalueze efectele consolidării fiscale asupra egalității de gen și asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor;

91.  solicită statelor membre să elaboreze măsuri de reducere a sărăciei personalelor încadrate în muncă, precum promovarea unui nivel suficient de participare la forța de muncă în cadrul gospodăriilor și facilitarea tranzițiilor ascendente pentru persoanele cu salarii mici sau cu locuri de muncă precare; solicită statelor membre să combată sărăcia personalelor încadrate în muncă prin aplicarea unor politici privind piața forței de muncă orientate către garantarea unor salarii care să asigure un trai decent lucrătorilor;

92.  invită Comisia să se înfățișeze în fața comisiilor competente ale Parlamentului pentru a prezenta AAC în fiecare an la începutul lui noiembrie, începând cu perioada 4-5 noiembrie 2013, pentru a acorda Parlamentului suficient timp pentru a-și exprima punctele de vedere în cadrul semestrelor europene ulterioare;

Eforturi suplimentare necesare în vederea consolidării guvernanței, a angajamentului și a legitimității democratice

93.  solicită Consiliului European și statelor membre să se asigure că parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă sunt îndeaproape implicați în procesul de implementare și monitorizare a orientărilor privind politicile în cadrul Strategiei Europa 2020 și în procesul de guvernanță economică, pentru a asigura asumarea responsabilității;

94.  invită Consiliul European și Comisia să integreze mai eficient monitorizarea și evaluarea obiectivelor de ocupare a forței de muncă, sociale și educaționale ale Strategiei Europa 2020 în semestrul european 2013;

95.  reiterează solicitarea sa privind creșterea legitimității democratice pentru semestrul european; solicită Consiliului European ca la adoptarea orientării sale privind politicile pentru 2013 să discute îngrijorările și propunerile formulate de Parlamentul European;

96.  solicită ca Parlamentul să participe în mod corespunzător la semestrul european pentru a reprezenta interesele cetățenilor și a spori legitimitatea politicilor sociale care urmează să fie aplicate de statele membre;

97.  dorește consolidarea rolului parlamentelor naționale în ceea ce privește implicarea în procesul de elaborare a măsurilor economice și a politicilor din cadrul semestrului european, pentru a spori legitimitatea deciziilor luate;

98.  solicită implicarea partenerilor sociali și a societății civile în vederea îmbunătățirii caracterului adecvat și a eficacității politicilor sociale;

o
o   o

99.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2012)0408. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0542. (3) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116. (4) JO L 308, 24.11.2010, p. 46. (5) Texte adoptate, P7_TA(2012)0260. (6) A se vedea rectificarea din 26 noiembrie 2010. (7) Texte adoptate, P7_TA(2011)0466. (8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0495. (9) JO L 307, 18.11.2008, p. 11. (10) Texte adoptate, P7_TA(2012)0224. (11) Texte adoptate, P7_TA(2011)0230. (12) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29. (13) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 6. (14) JO L 303, 2.12.2000, p. 16. (15) Texte adoptate, P7_TA(2012)0419. (16) JO L 175, 10.7.1999, p. 43. (17) JO L 14, 20.1.1998, p. 9.

RECOMANDĂRI SPECIFICE ADRESATE CONSILIULUI EUROPEAN ÎN VEDEREA ADOPTĂRII ACESTORA ÎN ORIENTAREA SA PRIVIND POLITICILE

Obiectivele Strategiei Europa 2020

Recomandarea 1: Obiectivele Strategiei Europa 2020

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Îndeplinirea tuturor obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Angajamentele prevăzute în cadrul programelor naționale de reformă pentru 2013 trebuie să fie suficiente pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020.

Statele membre ar trebui să aloce mai eficace utilizarea bugetelor lor naționale pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Garantarea alocării de fonduri suficiente de către UE pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Crearea de locuri de muncă prin reforme structurale și prin investiții orientate către creșterea economică

Recomandarea 2.1: Planurile naționale privind locurile de muncă

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Statele membre ar trebui să prezinte planuri naționale privind locurile de muncă ca parte integrantă a programelor lor naționale de reformă pentru 2013.

Recomandarea 2.2: Reformele privind impozitele percepute pe muncă

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Statele membre ar trebui să adopte reforme privind impozitele percepute pe muncă care stimulează ocuparea forței de muncă.

Statele membre ar trebui să ia în considerare reducerea impozitelor percepute muncii, în special reduceri temporare bine orientate privind contribuțiile la fondul asigurărilor sociale sau programe de subvenții pentru locurile de muncă acordate persoanelor nou-recrutate, mai ales în ceea ce privește lucrătorii cu salarii mici și cu nivel scăzut de calificare, persoanele în șomaj de o perioadă îndelungată și alte grupuri vulnerabile, asigurând în același timp sustenabilitatea sistemelor publice de pensie pe termen lung.

Recomandarea 2.3: Combaterea muncii nedeclarate

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Transformarea muncii informale și nedeclarate într-o încadrare în muncă reglementată, printre altele, prin creșterea capacității inspectoratelor de muncă.

Recomandarea 2.4: Sistemele de stabilire a salariilor

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Modernizarea sistemelor de salarizare, în cadrul dialogului social cu participarea activă a partenerilor sociali, respectând totodată diversitatea de modele naționale în privința relațiilor de muncă, pentru a alinia salariile cu tendințele productivității, în limitele unor salarii care permit un trai decent;

Recomandarea 2.5: Reformele necesare pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de pensii

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Realizarea reformelor necesare pentru a garanta sustenabilitatea sistemelor de pensii bazate pe următoarele aspecte:

–  vârsta de pensionare ar putea fi evaluată având în considerare evoluția speranței de viață sănătoasă;

–  creșterea vârstei efective de pensionare prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, reducerea ieșirii anticipate de pe piața muncii (de exemplu, prin introducerea unor planuri de beneficii fiscale care stimulează încadrarea în muncă pentru cât mai mult timp) și asigurarea posibilității pentru lucrători de a face treceri flexibile de la muncă la pensionare;

–  politicile de creștere a oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii mai în vârstă, care asigură accesul la învățarea pe tot parcursul vieții și îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate trebuie să se afle în centrul reformelor care vizează sistemele de pensii pentru a preveni perioadele îndelungate de șomaj pentru lucrătorii mai în vârstă.

Recomandarea 2.6: Investițiile orientate către creșterea economică

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Programele de austeritate nu ar trebui să împiedice adoptarea de măsuri generatoare de locuri de muncă și de politici de promovare a creșterii economice și nici să compromită protecția socială.

Statele membre ar trebui să acorde prioritate investițiilor generatoare de creștere economică efectuate în domeniul educației, al învățării pe tot parcursul vieții, al cercetării și inovării și al eficienței energetice.

Recomandarea 2.7: Valorificarea potențialului de creare de locuri de muncă al sectoarelor-cheie precum economia verde, sănătatea și asistența socială și sectorul TIC

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Comisia și statele membre ar trebui să sprijine inițiativele și investițiile care facilitează dezvoltarea sectoarelor cu potențial ridicat de ocupare a forței de muncă, precum industriile inovatoare, economia verde, serviciile, sănătatea și asistența socială și sectorul TIC.

Adresarea unei solicitări Comisiei și statelor membre de a anticipa nevoile de competențe din aceste sectoare și investițiile în educație și formare necesare pentru a asigura respectivele competențe și pentru a favoriza adaptarea lucrătorilor, în special a lucrătorilor cu nivel scăzut de calificare și a lucrătorilor în vârstă.

Recomandarea 2.8: Reforme structurale de promovare a creării de locuri de muncă pentru femei

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Aplicarea integrării principiului egalității de gen în orientarea privind politicile care urmează să fie adoptată de Consiliul European.

Adoptarea măsurilor necesare pentru promovarea unei rate mai mari de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, precum programe de îngrijire și de îngrijire a copiilor accesibile, concedii de maternitate, de paternitate și de creștere a copilului adecvate și flexibilitate în ceea ce privește programele și locurile de lucru.

Recomandarea 2.9: Realizarea deplină a pieței unice

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Comisia și Consiliul European ar trebui să consolideze eforturile de îmbunătățire a pieței unice, să promoveze economia digitală și să își concentreze atenția asupra reglementării inteligente pentru a reduce birocrația inutilă. Actul II privind piața unică ar trebui pus în aplicare imediat.

Recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie ar trebui în același timp să ofere statelor membre soluții mai practice pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice, astfel încât să se creeze un sprijin public și un angajament politic mai puternice pentru a încuraja finalizarea pieței unice.

Recomandarea 2.10: Îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Statele membre ar trebui să întreprindă acțiunile legislative și administrative necesare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri.

Comisia și statele membre ar trebui să adopte accesul IMM-urilor la finanțare ca prioritate absolută în cadrul agendei lor politice.

Statele membre ar trebui să promoveze și să sprijine antreprenoriatul, inclusiv antreprenoriatul social, și întreprinderile nou-înființate, în special prin programe de dezvoltare a întreprinderilor și prin acces la finanțare.

Recomandarea 2.11: Mobilizarea deplină a fondurilor UE

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin fondurile structurale pentru sporirea capacității de inserție profesională, pentru combaterea eficientă a șomajului structural și pe termen lung în rândul tinerilor și pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Invită Comisia să analizeze posibilitățile de a crește rata cofinanțării din fondurile structurale în cazul acelor state membre cu ratele cele mai ridicate de șomaj, pentru a le ajuta să compenseze spațiul de manevră limitat al politicilor lor naționale și pentru a le ajuta să finanțeze politici active privind piața muncii. Invită Comisia să aibă în vedere căutarea unor fonduri suplimentare în acest scop din alte surse de finanțare.

Solicită alocarea a cel puțin 25% din fondurile de coeziune în favoarea FSE pentru perioada de programare 2014-2020.

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

Recomandarea 3.1: Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca prioritate

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Consiliul European ar trebui să facă din ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor o prioritate în cadrul orientării sale privind politicile pentru 2013. Statele membre trebuie să prezinte fără întârziere planurile privind locurile de muncă pentru tineri din cadrul programelor naționale privind locurile de muncă, iar Comisia Europeană trebuie să monitorizeze obiectivele de politică din cadrul acestora.

–  statele membre și regiunile ar trebui să pună în aplicare, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, o garanție pentru tineri care să aibă ca scop ca fiecare persoană cu vârsta sub 25 de ani din UE să primească o ofertă de bună calitate de încadrare în muncă, educație continuă, un stagiu de ucenicie sau un stagiu de formare în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la ieșirea din educația instituțională; finanțarea Uniunii ar trebui să joace un rol-cheie, în special în FSE, în finanțarea acestor mecanisme;

Recomandarea 3.2: Tinerii care nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET)

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Statele membre, cu sprijinul instituțiilor UE, ar trebui să elaboreze strategii exhaustive pentru tinerii care nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET).

Statele membre și regiunile ar trebui să promoveze și să dezvolte, în strânsă cooperare cu partenerii sociali, o garanție pentru tineri care să aibă ca scop oferirea fiecărei persoane cu vârsta sub 25 de ani din UE a unui loc de muncă , a unui stagiu de ucenicie, a unei formări profesionale suplimentare sau a unei formule care să asocieze activitatea și formarea profesională după o perioadă maximă de patru luni de șomaj.

Comisia ar trebui să furnizeze asistență tehnică statelor membre și regiunilor pentru a utiliza eficient FSE în vederea elaborării de mecanisme de garanție pentru tineri.

Recomandarea 3.3: Utilizarea în mai mare măsură a fondurilor UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Utilizarea în mai mare măsură a Fondului social european pentru măsuri de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în perioada de programare 2014-2020.

Axarea pe utilizarea finanțării din partea FSE pentru măsuri privind tinerii, în special pentru stagii de ucenicie/formare și antreprenoriat.

Investițiile în educație și formare

Recomandarea 4.1: Rezolvarea necorelării competențelor

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Îmbunătățirea procesului de monitorizare a nevoilor de competențe din anumite sectoare și/sau regiuni și remedierea rapidă a acestor necorelări ale competențelor.

Comisia și statele membre ar trebui să coopereze la elaborarea Panoramei competențelor în UE pentru a oferi o imagine completă a nevoilor de competențe din UE.

Promovarea cooperării și a sinergiilor dintre sectorul educației și formării și întreprinderi pentru a anticipa nevoile de competențe și pentru a adapta sistemele de educație și formare la nevoile pieței muncii, cu scopul de a asigura competențe necesare forței de muncă și de a facilita tranziția de la educație și formare la piața muncii.

Promovarea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de vârstă, nu doar prin învățarea formală, dar și prin dezvoltarea învățării nonformale și informale.

Instituirea unui sistem de validare a învățării nonformale și informale până în 2015, legat de Cadrul european al calificărilor.

Aplicarea eficace a cadrului național de calificări și materializarea pașaportului european al competențelor.

Recomandarea 4.2: Investițiile în educație și formare

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Garantarea unor investiții eficiente în educație și formare, urmărindu-se în același timp consolidarea finanțelor publice.

Adoptarea de măsuri și resurse pentru a îmbunătăți calitatea, competențele și statutul profesorilor.

Piețe mai adaptabile, mai dinamice și mai favorabile incluziunii și locuri de muncă de mai bună calitate

Recomandarea 5.1: Reformele privind piața muncii

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Promovarea reformelor structurale privind piața muncii pentru a crește productivitatea și eficacitatea forței de muncă cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea economiei UE și de a garanta creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă.

Recomandarea 5.2: Promovarea mobilității lucrătorilor

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Adoptarea de politici și măsuri de promovare a mobilității în cadrul piețelor muncii și între acestea, de exemplu, prin mecanisme de sprijinire a mobilității.

Eliminarea barierelor juridice și administrative și îmbunătățirea condițiilor de muncă și a asigurărilor sociale în vederea susținerii liberei circulații a lucrătorilor în cadrul UE pentru a aprofunda integrarea piețelor muncii europene.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mai mare măsură EURES pentru a îmbunătăți concordanța locurilor de muncă și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă la nivel transfrontalier.

Recomandarea 5.3: Calitatea locurilor de muncă

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Consiliul European ar trebui să acorde atenție calității locurilor de muncă în orientarea sa privind politicile pentru 2013, în special în ceea ce privește accesul lucrătorilor la un set de bază de drepturi de muncă, astfel cum sunt consacrate în tratate și fără a aduce atingere legislației statelor membre.

Garantarea punerii în aplicare a reformelor în cadrul piețelor muncii într-un mod care să promoveze calitatea locurilor de muncă.

Combaterea existenței și a proliferării condițiilor de muncă precare și a falselor activități independente și asigurarea faptului că persoanele care au contracte de muncă temporare sau cu fracțiune de normă sau care desfășoară activități independente beneficiază de protecție socială adecvată și de acces la formare.

Asigurarea punerii în aplicare eficace a Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.

Garantarea calității serviciilor publice, combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale

Recomandarea 6.1: Garantarea calității serviciilor publice

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Asigurarea faptului că procesul de consolidare fiscală este compatibil cu dimensiunea privind ocuparea forței de muncă și aspectele sociale a Strategiei Europa 2020 și că nu împiedică furnizarea unor servicii publice de înaltă calitate.

Reformele sistemului de sănătate ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii calității și asupra asigurării unui caracter adecvat, a accesibilității și a accesului universal și asupra garantării sustenabilității.

Recomandarea 6.2: Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Consiliul European ar trebui să facă o prioritate în cadrul orientării sale privind politicile din combaterea sărăciei și a ratei șomajului în rândul tuturor categoriilor de vârstă, în special în ceea ce privește sărăcia personalelor încadrate în muncă, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă.

Îmbunătățirea caracterului adecvat și a eficacității sistemelor de protecție socială și asigurarea faptului că acestea continuă să joace rolul de „tampoane” împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

Aplicarea de strategii de incluziune activă și de servicii adecvate de înaltă calitate la preț rezonabil și de abordări axate pe găsirea unei căi de urmat în vederea sporirii calității locurilor de muncă, pentru a evita marginalizarea categoriilor de persoane cu venituri scăzute și a celor vulnerabile.

Comisia ar trebui să evalueze efectele consolidării fiscale asupra egalității de gen și asupra ocupării forței de muncă și a sărăciei în rândul femeilor.

Asigurarea faptului că efectele negative ale consolidării fiscale asupra egalității de gen, a ocupării forței de muncă în rândul femeilor și a sărăciei sunt anulate prin abordarea unor recomandări mai ferme legate de egalitatea de gen adresate statelor membre și repartizând obiectivele principale ale UE 2020 și obiectivele naționale corespunzătoare în funcție de gen.

Elaborarea de politici și măsuri de reducere a sărăciei personalelor încadrate în muncă, precum promovarea unui nivel suficient de participare la forța de muncă în cadrul gospodăriilor și facilitarea tranzițiilor ascendente pentru persoanele cu salarii mici sau cu locuri de muncă precare.

Statele membre ar trebui să combată sărăcia personalelor încadrate în muncă prin aplicarea unor politici privind piața forței de muncă orientate către garantarea unor salarii care să asigure un trai decent lucrătorilor.

Statele membre ar trebui să ia în considerare introducerea unor subvenții care vizează încadrarea în muncă a unor persoane noi din rândul grupurilor defavorizate.

Statele membre ar trebui să precizeze, în cadrul programelor lor naționale de reformă, modul în care fondurile UE vor fi folosite pentru susținerea obiectivelor naționale privind reducerea sărăciei și a altor obiective naționale privind aspectele sociale, ocuparea forței de muncă și educația, care asigură atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Urmărirea unei consolidări fiscale proporționale și diferențiate favorabile creșterii, asigurând redresarea economică și crearea de locuri de muncă

Recomandarea 7: Urmărirea unei consolidări fiscale proporționale și diferențiate favorabile creșterii, asigurând redresarea economică și crearea de locuri de muncă

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Punerea în aplicare a programelor de consolidare fiscală pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, dar într-un mod proporțional și diferențiat, favorabil creșterii economice care să permită investiții în vederea realizării Strategiei Europa 2020 și care să utilizeze pe deplin flexibilitatea pe care o prevede Pactul de stabilitate și de creștere.

Revizuirea multiplicatorilor săi fiscali pentru a evita subestimarea sistematică a efectului consolidării fiscale asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă într-un context de recesiune.

Revizuirea ritmului consolidării pentru a face diferența între state în funcție de spațiul lor fiscal, pentru a evita creșterea negativă potențială și efectele negative asupra ocupării forței de muncă, garantând totodată sustenabilitatea datoriei.

Garantarea coerenței diferitelor priorități din cadrul orientării sale privind politicile, astfel încât consolidarea fiscală să nu compromită potențialul de creștere economică durabilă și de creare de locuri de muncă, să nu crească nivelul sărăciei și al excluziunii sociale sau să nu împiedice furnizarea unor servicii publice de calitate.

Obținerea unei coerențe depline între măsurile de consolidare bugetară și măsurile de reformă economică propuse, pe de o parte, și reducerea sărăciei și creșterea ratelor de șomaj, pe de altă parte.

Eforturi suplimentare necesare în vederea consolidării guvernanței, a angajamentului și a legitimității democratice

Recomandarea 8: Creșterea legitimității democratice a semestrului european

Parlamentul European este de părere că orientarea privind politicile anuale care urmează să fie adoptată de Consiliul European pe baza Analizei anuale a creșterii ar trebui să aibă următoarele scopuri:

Asigurarea faptului că parlamentele naționale și regionale, partenerii sociali, autoritățile publice și societatea civilă sunt profund implicați în procesul de implementare și monitorizare a orientărilor privind politicile în cadrul Strategiei Europa 2020 și în procesul de guvernanță economică, pentru a asigura asumarea responsabilității.

Parlamentul European ar trebui să participe în mod corespunzător la semestrul european.

Consiliul European, la adoptarea orientării sale privind politicile pentru 2013, discută îngrijorările și propunerile formulate de Parlament.