Rezoluţia Parlamentului European din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind guvernanța pieței unice (2012/2260(INL))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 26 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2013” (COM(2012)0750) și raportul Comisiei intitulat „Situația integrării pieței unice în 2013 – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013” (COM(2012)0752),
– având în vedere Evaluarea valorii adăugate la nivel european privind o mai bună guvernanță a pieței unice, contribuție la exercițiul semestrului european, realizată de Unitatea pentru valoarea adăugată europeană din cadrul Parlamentului European și transmisă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor la data de 7 februarie 2013,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010, intitulată „Către un Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate - 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce” (COM(2010)0608),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011, intitulată „Actul privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – ”Împreună pentru o nouă creștere„” (COM(2011)0206),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012 pe tema implementării directivei privind serviciile - Parteneriat pentru o nouă creștere a serviciilor 2012-2015„ (COM(2012)0261),
– având în vedere raportul din 9 mai 2010 elaborat de Mario Monti și adresat Președintelui Comisiei Europene, intitulat „O nouă strategie pentru piața unică - În serviciul economiei și societății Europei”,
– având în vedere Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),
– având în vedere raportul Președintelui Consiliului European din 26 iunie 2012, intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, precum și raportul intermediar din 12 octombrie 2012 și raportul final din 5 decembrie 2012 referitoare la acesta,
– având în vedere Tabloul de bord al pieței interne nr. 23 (septembrie 2011) și Rezoluția Parlamentului din 22 mai 2012(1) referitoare la acesta,
– având în vedere Tabloul de bord al pieței interne nr. 25 (octombrie 2012),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 februarie 2012, intitulat „Making the Single Market Deliver – Annual Governance check-up 2011” (Asigurarea funcționării pieței unice, Bilanț anual de guvernanță pentru 2011)„ (SWD(2012)0025),
– având în vedere Concluziile Consiliului Competitivitate din 30-31 mai 2012 cu privire la piața unică digitală și la guvernanța pieței unice,
– având în vedere deliberările Consiliului Competitivitate din 10-11 octombrie 2012 cu privire la Actul privind piața unică,
– având în vedere Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012,
– având în vedere Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie 2012,
– având în vedere contribuția și concluziile celei de-a XLVIII-a Conferințe a organelor parlamentare din Uniunea Europeană specializate în chestiunile Uniunii (COSAC) din 14-16 octombrie 2012,
– având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la oferirea unei piețe unice consumatorilor și cetățenilor(2),
– având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la guvernanță și parteneriat în cadrul pieței unice(3),
– având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2012 referitoare la Actul privind piața unică: următoarele etape în direcția creșterii(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la o piață a comerțului cu amănuntul mai eficientă și mai corectă(5),
– având în vedere articolul 42 și articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0019/2013),
A. întrucât o piață unică funcțională și eficientă, bazată pe conceptul unei economii sociale de piață foarte competitive, este necesară mai mult decât oricând pentru stimularea creșterii și a competitivității și pentru crearea de locuri de muncă în vederea revitalizării economiei europene; întrucât piața unică ar trebui să depună eforturi în vederea realizării acestui obiectiv și să reacționeze în mod concret la criză, asigurând, totodată, siguranța consumatorilor și stimulând coeziunea socială;
B. întrucât piața unică joacă un rol indispensabil în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;
C. întrucât, după 20 de ani de la crearea sa oficială, piața unică nu s-a definitivat încă în totalitate, în principal pentru că statele membre nu au transpus sau nu au pus în aplicare pe deplin cele aproximativ 1 500 de directive și circa 1 000 de regulamente;
D. întrucât se impune de urgență consolidarea guvernanței pieței unice și îmbunătățirea transpunerii, a implementării și a controlului aplicării normelor care o guvernează;
E. întrucât piața unică ar trebui definitivată cu maximă hotărâre și rapiditate, menținând echilibrul necesar dintre dimensiunile economică, socială și de mediu;
F. întrucât piața unică nu ar trebui să fie văzută în mod izolat față alte domenii politice orizontale, precum protecția consumatorilor și a lucrătorilor, drepturile sociale, mediul și a dezvoltarea durabilă;
G. întrucât definitivarea pieței unice constituie baza pentru finalizarea procesului de integrare politică și economică din Uniune și asigură legătura necesară dintre toate statele membre, atât din zona euro, cât și din afara acesteia;
H. întrucât buna guvernanță a pieței unice și continuarea dezvoltării regiunilor se completează reciproc, ar putea să îmbunătățească în mod semnificativ perspectivele de creștere locală și regională și să creeze împreună o Europă solidă, caracterizată prin coeziune și competitivitate; întrucât, în special, cooperarea teritorială europeană se bazează pe concepte similare celor care stau la baza pieței unice în ceea ce privește promovarea interacțiunilor transfrontaliere și obținerea de beneficii reciproce din infrastructurile locale și regionale, din investiții și piețe; întrucât piața unică ar putea fi consolidată în continuare prin abordarea deficiențelor de piață, prin consolidarea cooperării teritoriale transfrontaliere și prin facilitarea activităților și a finanțărilor autorităților locale și regionale în cadrul pacturilor teritoriale;
I. întrucât, în pofida angajamentelor politice asumate la cel mai înalt nivel și a eforturilor depuse de Comisie și de statele membre, deficitul mediu în materie de transpunere a crescut de la 0,7 % în 2009 la 1,2 % în februarie 2012 și, în urma unui anumit progres înregistrat în ultimele luni, a ajuns acum la 0,9 %; întrucât trebuie să se depună în continuare eforturi deoarece acest deficit duce la pierderea încrederii în Uniune în general și în piața unică în special;
J. întrucât piața unică, coloana vertebrală a Uniunii, și buna sa funcționare ca fundament și cadru pentru redresarea economică și socială în Europa au o importanță absolută; întrucât, în acest context, respectarea drepturilor sociale, în conformitate cu dreptul și practicile naționale care respectă dreptul Uniunii, este indispensabilă;
K. întrucât, astfel cum indică Tablourile de bord ale piețelor de consum și bilanțul integrării pieței unice în ceea ce privește cele patru libertăți, concurența crescută ce rezultă din procesul de integrare funcționează ca un stimulent puternic pentru oferirea unei varietăți mai largi de produse mai ieftine și de calitate mai bună pentru consumatorii europeni;
L. întrucât câștigurile economice potențiale rezultate în urma punerii în aplicare depline și corecte a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne(6) se ridică la un potențial de creștere situat între 0,8 % și 2,6 % din produsul intern brut (PIB), care s-ar putea materializa în 5-10 ani de la punerea în aplicare a acestei directive;
M. întrucât Comisia estimează că Uniunea ar putea câștiga încă 4 % din PIB în următorii zece ani prin stimularea dezvoltării rapide a pieței unice;
N. întrucât strategia privind piața unică ar trebui să fie coordonată și bazată pe un acord pragmatic, cuprinzător și de mare anvergură, susținut de toate statele membre și instituțiile europene; întrucât o atitudine puternică de lider din partea tuturor instituțiilor europene și asumarea politică clară a obiectivelor de către statele membre sunt încă necesare pentru a pune în aplicare și a asigura pe deplin respectarea directivelor și a regulamentelor privind piața unică și pentru a crește credibilitatea pieței interne și încrederea în aceasta;
O. întrucât Președintele Consiliului European a subliniat, în raportul său din 26 iunie 2012, menționat mai sus, importanța compatibilității depline cu piața unică, precum și a deschiderii și transparenței în procesul către o uniune economică și monetară mai profundă; întrucât Președintele Consiliului European a subliniat, de asemenea, în raportul final din 5 decembrie 2012, importanța, în viitorul apropiat, a definitivării pieței unice, deoarece aceasta pune la dispoziție un instrument puternic de promovare a creșterii economice;
P. întrucât încă sunt necesare acțiuni concrete, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul Uniunii, pentru a pune pe deplin în aplicare libertatea de mișcare a bunurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor în Uniunea Europeană; întrucât, dacă se oferă noi ocazii de afaceri întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), inclusiv prin aplicarea riguroasă a testului IMM-urilor în cadrul evaluărilor de impact realizate de Comisie și de Parlament, prin progrese rapide în ceea ce privește agenda de reglementare inteligentă și legislația adaptată unor tipuri diferite de întreprinderi, dacă este necesar, fără a submina obiectivele generale precum sănătatea și siguranța la locul de muncă, s-ar putea contribui la revitalizarea economiilor din Europa;
Q. întrucât, în contextul pieței unice, ar trebui recunoscut rolul important al ghișeelor unice (atât electronice, cât și fizice) în reducerea sarcinilor administrative și a costurilor tranzacțiilor, în îmbunătățirea eficienței, a deschiderii pieței, a transparenței și a concurenței, ceea ce duce la reducerea cheltuielilor publice și la crearea mai multor oportunități pentru întreprinderi, inclusiv IMM-uri și microîntreprinderi, în ceea ce privește accesul la piețe, precum și menținerea și crearea de noi locuri de muncă;
O legislație mai bună
R. întrucât Comisia ar trebui să aibă drept obiectiv asigurarea unei coordonări orizontale și a unei coerențe sporite în ceea ce privește pregătirea propunerilor legislative cu relevanță pentru piața unică; întrucât Comisia, înainte să adopte propuneri legislative, ar trebui să realizeze evaluări de impact detaliate, inclusiv evaluări de impact teritoriale, în care să se formuleze argumente convingătoare în favoarea necesității unei legislații privind piața unică;
S. întrucât Comisia ar trebui să opteze, în conformitate cu principiul subsidiarității și ori de câte ori este necesar, dar în principal în cazurile în care nu este nevoie de o marjă de flexibilitate pentru a pune în aplicare legislația Uniunii, în favoarea regulamentelor, și nu a directivelor, ca instrument juridic preferat pentru reglementarea pieței unice;
T. întrucât statele membre și Comisia ar trebui să introducă un „test al pieței unice” la nivel național, cu scopul de a stabili dacă noua legislație adoptată la nivel național poate avea un impact negativ asupra funcționării eficiente a pieței unice; întrucât Comisia ar trebui să aibă în vedere fezabilitatea unui sistem de notificare pentru proiectele de lege naționale care pot avea un impact negativ asupra funcționării pieței unice, completând astfel procedura stabilită în Directiva 98/34/CE în vederea creării unui instrument orizontal, a consolidării caracterului său preventiv atunci când Comisia prezintă un aviz detaliat privind un proiect de lege și a asigurării aplicării sale în vederea remedierii aplicării nesatisfăcătoare a legislației Uniunii la nivel local;
U. întrucât este esențial să se realizeze o cooperare administrativă între statele membre într-o manieră eficientă, eficace și rentabilă, așa cum se întâmplă în cazul sistemului de informare al pieței interne (IMI); întrucât IMI ar trebui să fie întotdeauna utilizat, inclusiv în alte domenii, în vederea consolidării funcționalității sale și a reducerii birocrației, a creșterii transparenței și a asigurării posibilității ca toți actorii de pe piața unică să se poată bucura pe deplin de beneficiile sale;
O mai bună transpunere, punere în aplicare și aplicare
V. întrucât toate statele membre ar trebui să transpună fiecare directivă în mod coerent și să adopte toate măsurile de transpunere cu privire la un întreg act legislativ al Uniunii împreună și concomitent pentru a se asigura că transpunerea națională a respectivului act reflectă compromisul la care s-a ajuns la nivelul Uniunii, având în vedere că transpunerea inadecvată și întârziată denaturează concurența pe piața unică și împiedică cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de piața unică;
W. întrucât este necesar să se realizeze mai multă transparență în ceea ce privește punerea în aplicare și aplicarea uniformă a dreptului Uniunii în statele membre; întrucât tabelele de corespondență vor deveni un instrument din ce în ce mai util într-o piață unică integrată, capabil să reflecte transpunerea la nivel național a normelor Uniunii și întrucât Comisia ar trebui, prin urmare, să solicite mai frecvent astfel de tabele;
Monitorizarea punerii în aplicare
X. întrucât schimbul de experiență și de bune practici între statele membre este esențial pentru înțelegerea mecanismelor naționale de aplicare a dreptului Uniunii și a obstacolelor existente în continuare în calea pieței unice; întrucât statele membre ar trebui să facă schimb de informații între ele și cu Comisia înaintea transpunerii în vederea asigurării unei transpuneri corecte și a prevenirii fragmentării; întrucât monitorizarea punerii în aplicare a dreptului Uniunii este una dintre competențele fundamentale ale Comisiei și ale funcționarilor săi; întrucât, în vederea îndeplinirii angajamentelor sale de a oferi asistență statelor membre cu privire la transpunerea legislației Uniunii, Comisia ar putea să inițieze și să coordoneze dincolo de SOLVIT o rețea de funcționari responsabili cu punerea în aplicare a oricărui nou act legislativ al Uniunii, oferind astfel o platformă pentru schimburi și evaluări inter pares, pentru a colabora îndeaproape cu statele membre în scopul de a îmbunătăți calitatea generală a punerii în aplicare și de a soluționa problemele întâmpinate de statele membre în legătură cu punerea în aplicare; întrucât ar trebui promovat schimbul, între statele membre, de funcționari publici naționali responsabili cu punerea în aplicare a dreptului Uniunii, în scopul de a încuraja un flux mai bun de informații și de bune practici;
Y. întrucât statisticile pur cantitative cu privire la punerea în aplicare a legislației privind piața unică nu permit măsurarea calității punerii în aplicare și a impactului deosebit al instrumentelor-cheie specifice asupra pieței unice; întrucât se impune așadar o evaluare politică și calitativă a punerii în aplicare și a progreselor pieței unice, mai ales în ceea ce privește relevanța economică a noii legislații privind piața unică și aplicarea legislației actuale;
Z. întrucât o astfel de evaluare ar trebui să facă diferența între lipsa transpunerii, care reprezintă în mod clar o deficiență a statelor membre, și posibilitatea existenței unei neconformități, care se poate baza pe o interpretare și o înțelegere diferite ale dreptului Uniunii; întrucât tratatele prevăd că numai Curtea Europeană de Justiție poate stabili în cele din urmă și în mod public neconformitatea legislației naționale cu dreptul Uniunii; întrucât, prin urmare, nicio altă instituție nu poate declara o astfel de neconformitate; întrucât Parlamentului ar trebui să i se prezinte anual o listă a actelor legislative ale Uniunii netranspuse sau transpuse incorect în statele membre în cauză;
AA. întrucât formele de condiționalitate din fondurile structurale legate de transpunerea directivelor referitoare la piața unică în statele membre se află încă în curs de negociere în cadrul procesului legislativ de adoptare a noilor regulamente; întrucât astfel de măsuri ar trebui utilizate numai în ultimă instanță și întrucât ar trebui să existe un echilibru adecvat în cazul folosirii sprijinului financiar din partea Uniunii pentru a stimula transpunerea promptă a normelor pieței unice;
Un mai bun control al aplicării
AB. întrucât, pentru a îmbunătăți guvernanța pieței unice, ar trebui să existe o politică de toleranță zero în ceea ce privește statele membre care nu pun în aplicare în mod adecvat normele pieței unice;
AC. întrucât procedurile privind încălcarea dreptului Uniunii, prevăzute la articolul 258 din TFUE și puse în aplicare de Comisie, nu permit ca deficiențele în materie de punere în aplicare și aplicare a dispozițiilor privind piața unică în statele membre să fie abordate și corectate de o manieră rapidă;
AD. întrucât procedurile privind încălcarea dreptului Uniunii au scos la iveală deseori o serie de limite legate de caracterul adecvat în ceea ce privește îndeplinirea așteptărilor consumatorilor și ale întreprinderilor și întrucât ar trebui să se instituie o cale unică de atac la nivelul Uniunii, care să fie rapidă și accesibilă din punct de vedere economic;
AE. întrucât statele membre și Consiliul European ar trebui, prin urmare, să continue să dezvolte procedurile privind încălcarea dreptului Uniunii în cadrul viitoarelor revizuiri ale TFUE; întrucât, între timp, ar trebui să se depună mai multe eforturi în vederea utilizării mai stricte a procedurilor privind încălcarea dreptului Uniunii în cazul încălcării dispozițiilor din dreptul Uniunii în domeniul pieței unice; întrucât, în acest context, ar trebui să se recurgă într-un mod mai activ la proceduri mai rapide în cadrul Comisiei și, dacă este cazul, la măsuri provizorii dispuse de Curtea de Justiție, în conformitate cu articolul 279 din TFUE; întrucât unele acte legislative ale Uniunii prevăd măsuri provizorii care pot fi adoptate de instanțele naționale pentru a preveni o încălcare iminentă a dreptului Uniunii, cum ar fi somațiile; întrucât acesta ar putea reprezenta un model de proceduri mai eficiente și întrucât utilizarea unor astfel de măsuri provizorii ar trebui, prin urmare, avută în vedere în toate cazurile relevante;
AF. întrucât utilizarea proiectului „EU Pilot” a avut rezultate pozitive în ceea ce privește garantarea aplicării corecte a dreptului Uniunii și oferă soluții mai rapide la problemele întâmpinate de cetățeni și de întreprinderi; întrucât Comisia ar trebui așadar să promoveze utilizarea EU Pilot și să îi îmbunătățească în continuare eficacitatea, în vederea unei mai bune detectări și corectări a încălcărilor normelor pieței unice, fără a fi nevoie să se recurgă la proceduri îndelungate privind încălcarea dreptului Uniunii;
AG. întrucât SOLVIT ar un rol important ca instrument-cheie de soluționare a problemelor la nivel național și, prin urmare, în ceea ca privește asigurarea unei respectări mai pronunțate a dreptului Uniunii privind piața unică, dar potențialul său nu este încă folosit pe deplin; întrucât ar trebui încurajate măsurile concrete de creștere a vizibilității SOLVIT, precum și comunicarea mai intensă către cetățenii europeni cu privire la SOLVIT în vederea unei exploatări mai bune a potențialului său, fără a depăși bugetul actual; întrucât ar trebui depuse mai multe eforturi în vederea unei mai bune integrări a SOLVIT în gama de servicii de asistență și de instrumente de punere în aplicare existente la nivel național și la nivelul Uniunii; întrucât, în același sens, este necesar să se îmbunătățească accesibilitatea și claritatea informațiilor la ghișeele unice din statele membre;
AH. întrucât Comisia trebuie să își intensifice acțiunile menite să asigure punerea în aplicare și aplicarea tuturor normelor adoptate în statele membre, reacționând mai prompt la notificările și reclamațiile privind aplicarea incorectă a dreptului Uniunii, și să ia măsurile necesare pentru a elimina neconcordanțele existente;
AI. întrucât este necesar ca, după o evaluare politică, Comisia să își exercite cu fermitate toate competențele și să exploateze la maximum toate mecanismele de sancționare aflate la dispoziția sa;
AJ. întrucât acțiunile „EU sweeps”, care sunt acțiuni de monitorizare coordonate de Comisie și executate concomitent în statele membre de către autoritățile naționale relevante, s-au dovedit a fi un instrument util capabil să permită Comisiei și statelor membre să monitorizeze, prin acțiuni comune, aplicarea legislației actuale privind piața unică în statele membre; întrucât prin unele acțiuni „EU sweeps” recente s-a detectat, de exemplu, o conformitate defectuoasă cu normele în materie de protecție a consumatorilor din sectorul bancar din Uniune; întrucât, prin urmare, Comisia ar trebui să permită statelor membre să utilizeze la o scară mai largă acțiunile „EU sweeps”, în scopul de a facilita supravegherea, îndeosebi din partea autorităților naționale mai puțin dotate și mai puțin pregătite; întrucât ar trebui să se aibă în vedere coordonarea acțiunilor „EU sweeps” în alte domenii și întrucât aceste acțiuni ar trebui extinse și în cazul produselor și al serviciilor offline;
Actele privind piața unică
AK. întrucât actele privind piața unică fac parte din eforturile de consolidare a guvernanței pieței unice prin îmbunătățirea și coordonarea mai bună în special a etapei prelegislative;
AL. întrucât metoda ciclică de prezentare a actelor privind piața unică ar trebui să fie evaluată mod pozitiv, întrucât permite identificarea și punerea în discuție la intervale regulate a priorităților pentru dezvoltarea pieței interne;
AM. întrucât Actul privind piața unică a constituit o strategie transversală importantă pentru remedierea deficiențelor majore ale pieței unice existente în continuare; întrucât această strategie a stabilit la nivel orizontal măsuri legislative și nelegislative concrete care au capacitatea de a valorifica potențialul de creștere neutilizat și de a elimina obstacolele din calea pieței unice; întrucât, în propunerile prezentate de Comisie, se observă anumite progrese, însă mai sunt încă necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește perspectivele pe termen lung; întrucât Comisia ar trebui să dea curs, în mod prioritar, propunerilor deja incluse în Actul privind piața unică și, în special, propunerilor referitoare la instrumentul orizontal de supraveghere a pieței și la transparența comisioanelor bancare și a informațiilor care nu sunt de natură financiară furnizate de întreprinderi;
AN. întrucât Actul privind piața unică II continuă această abordare prin identificarea rețelelor integrate, a mobilității cetățenilor și întreprinderilor, a economiei digitale și a antreprenoriatului social, alături de încrederea consumatorilor, ca fiind cele patru axe pentru creșterea viitoare; întrucât propunerile legislative care asigură accesul la un cont bancar de bază, revizuirea Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne(7)și facilitarea investițiilor pe termen lung în economia reală ar putea avea o contribuție semnificativă în acest sens; întrucât Comisia, atunci când propune măsurile, și Parlamentul și Consiliul, atunci când discută despre aceste măsuri, ar trebui să analizeze în profunzime fiecare dintre măsurile prevăzute și potențialul lor de a obține o economie socială de piață foarte competitivă și să depună eforturi în vederea unei adoptări rapide;
AO. întrucât Actul privind piața unică ar trebui să abordeze problemele socioeconomice din Uniune și să promoveze o piață care funcționează în serviciul cetățenilor;
AP. întrucât abordările orizontale viitoare ar trebui să analizeze definitivarea pieței unice digitale pentru a permite cetățenilor să beneficieze pe deplin de soluțiile digitale și pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor din Uniune;
Domenii-cheie
AQ. întrucât Comisia își propune să își concentreze activitățile pe instrumente și domenii-cheie specifice; întrucât, pentru a realiza progrese concrete în ceea ce privește aplicarea normelor pieței interne, este necesară însă o concentrare mai pronunțată asupra unui număr limitat de instrumente și de acțiuni; întrucât piața unică digitală, sectorul serviciilor, sectorul energetic, achizițiile publice, cercetarea și inovarea, precum și protecția consumatorilor și creșterea mobilității cetățenilor, în special a muncitorilor și a specialiștilor, figurează printre cele mai importante domenii-cheie de creștere;
AR. întrucât astfel de domenii și instrumente esențiale ar putea fi revizuite anual, pentru ca actualele evoluții din statele membre, în special în domeniile cele mai relevante din punct de vedere economic pentru piața unică, conform unei evaluări bazate pe dovezi, să fie corect reflectate și luate în considerare în procesele decizionale ale instituțiilor Uniunii; întrucât metodologia utilizată pentru definirea domeniilor-cheie pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne ar trebui revizuită periodic, ținând cont de obiectivele și de perspectivele de creștere;
AS. întrucât statele membre și instituțiile Uniunii ar trebui să se concentreze pe adoptarea și pe punerea în aplicare rapidă a măsurilor legislative privind domeniile-cheie, esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă, astfel cum se subliniază în Pactul pentru creștere economică și locuri de muncă;
AT. întrucât ar trebui să se ia și alte măsuri vizând o reglementare a serviciilor financiare care să asigure o informare și o protecție a consumatorilor adecvate, să permită o evaluare transparentă a produselor financiare, în special a celor riscante, și să prevadă posibilitatea unor căi alternative pentru soluționarea litigiilor care să garanteze despăgubiri și rambursări adecvate pentru consumatori;
AU. întrucât o piață unică funcțională și pe deplin definitivată nu poate fi eficientă fără un sistem de transport european unic, interconectat și eficient, care este esențial pentru circulația fără probleme a bunurilor, persoanelor și serviciilor – libertățile esențiale care stau la baza unei piețe unice;
AV. întrucât un spațiu european unic al transporturilor ar trebui să înlesnească circulația cetățenilor și a mărfurilor, să reducă costurile și să sporească sustenabilitatea transporturilor europene, prin finalizarea de rețele de transport transeuropene interoperabile și sustenabile și prin eliminarea tuturor barierelor reziduale dintre modurile și dintre sistemele naționale, facilitând apariția operatorilor multinaționali și multimodali; întrucât, pentru definitivarea spațiului european unic al transporturilor, serviciile feroviare, transportul maritim, transportul rutier de mărfuri, precum și cerul unic european și interpretarea uniformă a drepturilor pasagerilor au un rol decisiv;
O piață unică pentru toți actorii
AW. întrucât cetățenii Uniunii, în special studenții, specialiștii și antreprenorii, precum și IMM-urile, din toate statele membre ar trebui invitați să facă sugestii cu privire la modalitățile optime de definitivare a pieței unice și întrucât toate instituțiile ar trebui încurajate să instituie o consultare publică și un dialog cu societatea civilă pentru a garanta că nevoile cetățenilor, ale consumatorilor și ale întreprinderilor sunt luate în considerare în mod adecvat și că politicile propuse aduc valoare adăugată pentru toți actorii; întrucât este nevoie de instrumente adecvate de comunicare a dreptului Uniunii către cetățeni;
AX. întrucât piața unică ar trebui să se concentreze pe drepturile tuturor părților interesate; întrucât o implicare mai puternică și mai timpurie a partenerilor sociali, a societății civile și a tuturor părților interesate în elaborarea, adoptarea, punerea în aplicare și monitorizarea măsurilor necesare pentru stimularea creșterii economice și a drepturilor cetățenilor pe piața unică, și pe baza unor forme de participare online și a e-democrației, are un rol esențial pentru recâștigarea încrederii în piața unică;
AY. întrucât, prin autoguvernare locală și regională, actorii locali și regionali îndeplinesc multe sarcini care sunt prevăzute de legislația Uniunii privind piața unică, îndeosebi în domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, al serviciilor de interes economic general și al concesiunilor; întrucât politicile respective ar trebui aplicate în mod adecvat, între altele pentru a reduce ratele de eroare în cadrul politicii de coeziune; întrucât asigurarea unor servicii publice de înaltă calitate pentru oamenii care trăiesc în fiecare regiune din Uniune reprezintă o premisă pentru o piață unică dinamică și puternică și întrucât guvernanța eficientă a pieței unice ar trebui, prin urmare, să țină seama de interesele părților interesate de la nivel local și regional;
AZ. întrucât strategia privind piața unică ar trebui să consolideze bunăstarea socială, convergența și drepturile lucrătorilor, să prevină dumpingul social și să asigure condiții de muncă echitabile pentru toți europenii;
BA. întrucât este nevoie de un serviciu de asistență ușor accesibil și de prim resort la nivel național la care să poată recurge întreprinderile și cetățenii, inclusiv persoanele cu dizabilități, atunci când se confruntă cu obstacole în încercarea de a-și face respectate drepturile și de a valorifica șansele oferite de piața unică; întrucât ar trebui să se acorde atenție diminuării obstacolelor din calea accesibilității mediului și a serviciilor construite, astfel încât toți cetățenii să poată beneficia de piața unică;
Semestrul european
BB. întrucât semestrul european oferă cadrul de coordonare a politicilor economice și ține seama de situația bugetară și economică din statele membre, însă nu ia în considerare starea pieței unice, în pofida importanței sale cruciale pentru economiile din toate statele membre;
BC. întrucât piața unică poate avea un rol important în promovarea coeziunii sociale în Uniune; întrucât îmbunătățirea cadrului guvernanței economice ar trebui să se bazeze pe un ansamblu de politici interconectate și reciproc coerente care să stimuleze creșterea și ocuparea forței de muncă și întrucât deplina dezvoltare a pieței unice constituie o premisă pentru ca acest lucru să fie posibil;
BD. întrucât Comisia ar trebui să monitorizeze definitivarea pieței unice și punerea în aplicare efectivă a măsurilor relevante în cadrul exercițiului anual al semestrului european, ținând cont de bilanțul anual de guvernanță și de mecanismele de raportare privind tabloul de bord; întrucât, în plus, controlul anual ar trebui să evalueze măsura în care consumatorii și întreprinderile beneficiază de avantajele pieței unice și să se semnaleze obstacolele din calea funcționării acesteia;
BE. întrucât fiecare sesiune de primăvară a Consiliului European ar trebui să fie destinată și evaluării stării pieței unice, care să fie însoțită de un proces de monitorizare;
BF. întrucât este indicată o analiză individuală a fiecărui stat membru, printr-o cooperare din ce în ce mai strânsă cu parlamentele naționale, pentru a identifica deficitele în materie de transpunere, punere în aplicare și aplicare și pentru a le aborda prin recomandări specifice pentru fiecare țară;
BG. întrucât Analiza anuală a creșterii pe 2013 a lansat al treilea ciclu al semestrului european și include pentru prima dată un raport anual privind situația integrării pieței unice; întrucât acest accent mai puternic pe piața unică în contextul semestrului european este necesar pentru a exploata mai bine potențialul său în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă în Europa și pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor să obțină beneficii depline de pe urma acesteia;
BH. întrucât raportul menționat anterior referitor la situația integrării pieței unice în 2013 nu furnizează totuși perspective noi asupra situației din statele membre și nici nu formulează concluzii suficient de elaborate cu privire la potențialul concret de creștere generat de piața unică; întrucât alegerea domeniilor prioritare din raportul de integrare ar trebui susținută de date cuprinzătoare;
BI. întrucât rapoartele viitoare privind situația integrării pieței unice ar trebui, prin urmare, să fie mai clare cu privire la deficiențele actuale ale pieței unice și să furnizeze orientări mai concrete cu privire la posibilele soluții și la beneficiile preconizate pentru a permite statelor membre să reacționeze într-un mod adecvat;
BJ. întrucât în raportul referitor la situația integrării pieței unice în 2013 se evidențiază în special sectorul serviciilor și se solicită, între altele, respectarea deplină a Directivei 2006/123/CE; întrucât aceasta este o solicitare validă, dar nu și obligatorie, dacă nu este însoțită de măsuri de sprijin și de măsuri stricte cu privire la transpunerea și interpretarea corecte ale directivei, precum și la aplicarea deplină a acesteia;
BK. întrucât în raport se enumeră o serie de priorități pentru piețele energiei și transporturilor și întrucât multe dintre aceste priorități indică o lipsă de investiții naționale și europene și de concurență în anumite domenii; întrucât este nevoie de o cercetare și de informații bazate pe dovezi suplimentare cu privire la aceste piețe în vederea obținerii unui argument puternic pentru măsurile specifice și pentru solicitările adresate statelor membre; întrucât o infrastructură europeană a transporturilor integrată, interoperabilă și accesibilă, crearea unei piețe interne a energiei, asigurându-se, totodată, o concurență solidă și consolidarea protecției consumatorilor, precum și o politică industrială europeană ambițioasă au un rol vital pentru asigurarea bunei funcționări a pieței unice;
BL. întrucât economia digitală este, de asemenea, considerată un domeniu prioritar; întrucât piața unică digitală are nevoie de mecanisme moderne și practicabile de transparență și de protecție a consumatorilor; întrucât transpunerea și punerea în aplicare oportune și corecte ale Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor(8) reprezintă, prin urmare, unul din factorii esențiali pentru dezvoltarea economiei digitale;
BM. întrucât cetățenii Uniunii nu au beneficiat încă de deplin de potențialul pieței unice în multe sectoare, în special în ceea ce privește libera circulație a persoanelor și a lucrătorilor; întrucât mobilitatea forței de muncă în Europa este în continuare prea scăzută și sunt necesare măsuri mai puternice pentru a elimina toate obstacolele și pentru a garanta respectarea principiului egalității de tratament pentru toți lucrătorii în sensul aplicării tratatelor și în conformitate cu dreptul și practicile naționale;
BN. întrucât Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale(9) este un instrument esențial de reducere a datoriilor imense ale administrațiilor publice față de multe societăți, în special față de IMM-uri, și întrucât transpunerea acesteia ar trebui să aibă loc într-un mod rapid și adecvat pentru a scădea numărul cazurilor de insolvabilitate;
BO. întrucât sunt necesare acțiuni mai inovatoare pentru a susține piața unică bazată pe economia socială de piață; întrucât Analiza anuală a creșterii pentru 2013 a adus în atenție o propunere interesantă cu privire la introducerea unui regim de insolvabilitate a consumatorilor și întrucât această propunere ar trebui analizată mai mult, având în vedere că acest tip de măsuri pot juca un rol fundamental atât în ceea ce privește protecția consumatorilor, cât și în ceea ce privește prevenirea posibilelor riscuri sistemice pentru sectorul financiar;
BP. întrucât este important să fie elaborată o agendă ambițioasă pentru consumatori, care să cuprindă măsuri legislative și de programare pentru a încuraja consumatorul de rând să devină responsabil și pentru a proteja mai mult consumatorii vulnerabili;
BQ. întrucât realizarea obiectivelor Strategiei UE 2020, care ar trebui să reprezinte obiectivul semestrului european, depinde de deplina dezvoltare a potențialului pieței unice, de angajamentul Uniunii în ansamblul său și de participarea efectivă a statelor membre;
BR. întrucât semestrul european ar trebui să fie legat într-un mod și mai sistematic de inițiativele Uniunii în curs de desfășurare și ar trebui să țină cont de definitivarea pieței unice pentru a asigura coerența politicii economice a Uniunii, în special pentru a asigura convergența necesară între țări care aparțin și țări care nu aparțin zonei euro;
BS. întrucât calitatea programelor naționale de reformă din cadrul semestrului european variază mult prin substanța, transparența, aplicabilitatea și caracterul complet al acestora și aceste programe ar trebui revizuite în profunzime și îmbunătățite și ar trebui să devină suficient de ambițioase pentru a realiza obiectivele de integrare economică și de definitivare a pieței unice;
BT. întrucât statele membre ar trebui să furnizeze informații cât se poate de detaliate, inclusiv cu privire la mecanismele de aplicare și de punere în aplicare a normelor în domeniile-cheie ale pieței unice;
BU. întrucât în cazul semestrului european ar trebui aplicată o metodologie nouă, care să constea în discutarea priorităților pieței unice împreună cu cele economice și bugetare, creând o legătură între ele, împreună cu prioritățile referitoare la ocuparea forței de muncă și cele de natură socială, într-un cadru de coordonare unic și integrat;
BV. întrucât recomandările specifice pentru fiecare țară ar trebui să țină cont de progresele înregistrate și de mecanismele de aplicare a legislației privind piața unică, în special în ceea ce privește domeniile și prioritățile esențiale identificate anual;
BW. întrucât recomandările specifice pentru fiecare țară ar trebui, în același timp, să ofere statelor membre soluții mai practice pentru îmbunătățirea funcționării pieței unice, astfel încât să se genereze un sprijin public și un angajament politic mai puternice pentru a încuraja definitivarea pieței unice;
BX. întrucât evaluarea stării pieței unice ar trebui să devină parte integrantă a semestrului european, prin crearea unui pilon al guvernanței pieței unice în paralel cu pilonul guvernanței economice; întrucât propunerea Comisiei de a elabora un raport anual referitor la integrarea pieței unice care să contribuie la baza de date care stă la baza recomandărilor specifice pentru fiecare țară ar putea pune bazele unui viitor ciclu anual al pieței unice în cadrul semestrului european;
BY. întrucât introducerea semestrului european ar trebui să se realizeze cu implicarea deplină a parlamentelor naționale și fără a aduce prejudicii prerogativelor Parlamentului European,
1. solicită Comisiei să prezinte cât mai curând posibil, având în vedere ca posibil temei juridic toate dispozițiile relevante din TFUE referitoare la piața internă, inclusiv articolul 26 alineatul (3) din TFUE, o propunere de act care să vizeze consolidarea guvernanței pieței unice, pe baza recomandărilor detaliate enunțate în anexa la acest raport;
2. confirmă faptul că recomandările respectă drepturile fundamentale și principiul subsidiarității;
3. consideră că implicațiile financiare ale propunerii solicitate ar trebui să fie acoperite prin actualele credite bugetare;
o o o
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Comisiei, Consiliului și Consiliului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre prezenta rezoluție și recomandările detaliate care o însoțesc.
RECOMANDĂRI DETALIATE PRIVIND CONȚINUTUL PROPUNERII SOLICITATE
Recomandarea nr. 1: Stabilirea unui cadru coerent pentru guvernanța pieței unice
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Ar trebui să se prezinte o propunere de act legislativ care să vizeze consolidarea guvernanței pieței unice pentru a contribui la asigurarea funcționării pieței unice a Uniunii și pentru a promova creșterea economică favorabilă incluziunii în Europa. Propunerea ar trebui să aibă la bază dispozițiile relevante din TFUE cu privire la piața internă. Comisia ar trebui să aibă în vedere și prezentarea unei propuneri bazate pe articolul 26 alineatul (3) din TFUE.
–Procedura ar trebui să prevadă implicarea corespunzătoare a Parlamentului European în stabilirea unui cadru de guvernanță pentru piața unică. În plus, aceasta ar trebui să prevadă adoptarea, de către Parlamentul European și de către Consiliu, a altor măsuri necesare pentru consolidarea guvernanței pieței unice, în special a unor măsuri care să vizeze domeniile în care cadrul de reglementare al Uniunii a fost stabilit în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul 294 din TFUE.
– Actul nu ar trebui să aducă atingere cadrului de reglementare al pieței unice aflat deja în funcțiune, nici normelor care urmează a fi introduse în diferite sectoare. De asemenea, acesta nu ar trebui să aducă atingere nici prerogativelor instituțiilor, stabilite în tratate, în special ale Comisiei, nici obligațiilor statelor membre menționate în tratate sau care decurg din acquis-ul pieței unice.
– Actul ar trebui să completeze cadrul de reglementare al pieței unice și să faciliteze transpunerea, punerea în aplicare, aplicarea și asigurarea respectării normelor și libertăților pieței unice.
– Actul ar trebui să prevadă adoptarea unor orientări ale Uniunii privind piața unică. Aceste orientări ar trebui să includă obiectivele de urmărit, prioritățile de acțiune și condițiile care trebuie asigurate și ar trebui să fie însoțite de metode și proceduri de lucru care trebuie instituite în vederea consolidării guvernanței pieței unice.
– Ar trebui stabilite procedurile legate de prezentarea, evaluarea și monitorizarea planurilor de acțiune naționale, precum și procedurile privind formularea de recomandări specifice pentru fiecare țară privind piața unică.
– Ar trebui definite măsuri complementare necesare îmbunătățirii punerii în aplicare și asigurării respectării cadrului de reglementare privind piața unică.
– Ar trebui clarificată legătura dintre ciclul de guvernanță al pieței unice și ciclul anual de politică al semestrului european.
Recomandarea nr. 2: Stabilirea obiectivelor și a priorităților de acțiune ale Uniunii în vederea îmbunătățirii funcționării pieței unice
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Pentru a asigura faptul că piața unică generează efectiv creștere, creează locuri de muncă și crește încrederea din partea consumatorilor și a întreprinderilor, ar trebui stabilite orientări ale Uniunii menite să îmbunătățească funcționarea pieței unice. Orientările ar trebui să includă:
(a)
obiective și priorități de acțiune din partea Uniunii și a statelor membre;
(b)
condiții care trebuie stabilite pentru a îmbunătăți în continuare guvernanța pieței unice.
– Ar trebui stabilit un set limitat de obiective și priorități de acțiune în domeniile în care o piață unică mai funcțională are toate șansele să producă cele mai importante câștiguri în materie de creștere și de creare de locuri de muncă în întreaga Uniune.
– Selectarea obiectivelor și a priorităților de acțiune ar trebui să se bazeze pe următoarele criterii:
(a)
analiza comparativă a producției, utilizând o selecție de indicatori cantitativi cheie, având ca obiect factorii implicați în producția de bunuri și servicii, pentru identificarea sectoarelor cu cel mai ridicat potențial nevalorificat de generare a creșterii;
(b)
importanța economică, criteriu care analizează dacă sectorul este suficient de important în ceea ce privește relevanța economică pentru a avea un impact care nu poate fi neglijat asupra creșterii dacă s-ar combate cauzele nevalorificării potențialului acestuia;
(c)
factorii dinamici, criteriu care analizează dacă sectorul respectiv pare să fi început deja exploatarea potențialului nevalorificat, pe baza unor factori cum ar fi capacitatea sectorului de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă și posibilitatea unei convergențe cu nivelurile de referință privind productivitatea forței de muncă;
(d)
factorii care țin de piața unică, care analizează dacă există dovezi că îmbunătățirea pieței unice ar putea exploata potențialul nevalorificat;
(e)
factori care privesc elemente suplimentare de protejare și apărare a consumatorilor, a lucrătorilor și a cetățenilor.
Recomandarea nr. 3: Stabilirea condițiilor care trebuie asigurate pentru îmbunătățirea guvernanței pieței unice
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Condițiile care trebuie introduse pentru a îmbunătăți în continuare guvernanța pieței unice ar trebui să includă:
(a)
aplicarea unor principii de reglementare inteligentă atunci când se elaborează și se aplică normele pieței unice pentru a garanta faptul că normele respective sunt elaborate, transpuse și aplicate astfel încât să funcționeze eficient pentru cei cărora le sunt adresate;
(b)
reducerea la minimum a nivelului sarcinilor administrative, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii;
(c)
în cazurile în care întreprinderile și cetățenii trebuie să se conformeze procedurilor, posibilitatea ca aceștia să facă acest lucru rapid recurgând la mijloace electronice;
(d)
garantarea faptului că întreprinderile și cetățenii găsesc informațiile și asistența necesară și au acces la căi rapide și eficace de atac și accesibile din punct de vedere economic atunci când au nevoie de acestea;
(e)
utilizarea mai inteligentă a tehnologiei informației pentru informarea întreprinderilor și a cetățenilor, pentru a le permite acestora să se folosească de drepturile și șansele pe care le au și o mai bună conectare a inițiativelor la nivel național și la nivelul Uniunii;
(f)
utilizarea sporită a instrumentelor online, cum ar fi Sistemul de informare al pieței interne (IMI), în contextul cooperării transfrontaliere între administrații;
(g)
continuarea dezvoltării ghișeelor unice;
(h)
utilizarea eficientă a unor mecanisme rapide și eficace de soluționare a problemelor și de atac, inclusiv prin crearea la nivel național a unui serviciu de asistență ușor accesibil și de prim resort, la care să poată recurge întreprinderile și cetățenii atunci când se confruntă cu probleme în încercarea de a-și exercita drepturile și de a valorifica șansele oferite de piața unică.
Recomandarea nr. 4: Definirea unor măsuri suplimentare necesare îmbunătățirii punerii în aplicare și asigurării respectării cadrului de reglementare privind piața unică
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– În scopul îmbunătățirii punerii în aplicare și asigurării respectării cadrului de reglementare privind piața unică, Comisia ar trebui:
(a)
să acorde statelor membre asistență în ceea ce privește transpunerea în cazul directivelor care nu au fost încă transpuse;
(b)
să efectueze controale de conformitate sistematice și să adopte măsuri de sprijin care să facă normele funcționale în practică la nivelul statelor membre;
(c)
în cazul legislației care a fost transpusă și pusă în aplicare, să realizeze evaluări amănunțite pentru a constata cum au fost aplicate normele și cum funcționează acestea în practică, atât din perspectivă practică, cât și economică;
(d)
să îmbunătățească raportarea ex post privind punerea în aplicare, axându-se pe respectarea normelor de către statele membre și pe propriile evaluări ale performanței, concentrându-se asupra eficacității măsurilor de politică adoptate;
(e)
să organizeze evaluări inter pares cu statele membre.
– În scopul îmbunătățirii punerii în aplicare și asigurării respectării cadrului de reglementare privind piața unică, statele membre ar trebui:
(a)
să prezinte Comisiei proiecte de măsuri de transpunere, în măsura în care statele membre sau Comisia consideră că este adecvat, în scopul de a garanta și evaluarea ex ante a transpunerii adecvate și de a asigura conformitatea și punerea în aplicare rapidă;
(b)
să consulte periodic părțile interesate și societatea civilă, inclusiv consumatorii, întreprinderile și autoritățile locale și regionale, pe parcursul procesului de transpunere și pe durata punerii în aplicare;
(c)
să ofere o explicație online a modului în care au fost transpuse normele și a modului în care acestea funcționează în practică.
Recomandarea nr. 5: Asigurarea prezentării, evaluării și monitorizării planurilor de acțiune naționale
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Statele membre ar trebui să elaboreze și să prezinte Comisiei planuri de acțiune naționale destinate să asigure punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților de acțiune ale Uniunii în vederea îmbunătățirii funcționării pieței unice. Planurile de acțiune ar trebui să includă o listă a măsurilor detaliate care urmează a fi întreprinse și o foaie de parcurs privind aplicarea acestora.
– Planurile de acțiune naționale ar trebui elaborate prin consultarea părților interesate relevante care reprezintă interese economice și sociale, precum și interesele consumatorilor.
– Comisia, în colaborare cu Comitetul consultativ pentru piața internă, ar trebui să evalueze planurile de acțiune naționale și să prezinte un raport de sinteză Parlamentului European și Consiliului.
– Evaluarea planurilor de acțiune naționale ar trebui să țină seama de Tabloul de bord al pieței interne și de Raportul privind guvernanța pieței unice.
– Comisia ar trebui să monitorizeze progresele înregistrate sub aspectul punerii în aplicare a planurilor de acțiune naționale. În acest scop, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei toate informațiile relevante considerate necesare pentru evaluarea progreselor făcute.
– Prezentarea și evaluarea planurilor de acțiune naționale ar trebui considerate acțiuni coordonate care fac parte, într-un cadru integrat, dintr-un ciclu anual care identifică prioritățile politice pentru definitivarea pieței unice, ținând seama de dimensiunea economică, socială și de mediu.
Recomandarea nr. 6: Asigurarea formulării unor recomandări distincte, specifice pentru fiecare țară privind piața unică
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Pe baza evaluării planurilor de acțiune naționale și recurgând la alte instrumente relevante ale pieței unice, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, după caz, ar trebui să formuleze, pe baza priorităților politice de acțiune în domeniile considerate cheie, recomandări privind piața unică adresate statelor membre care să vizeze îmbunătățirea transpunerii, a punerii în aplicare și a asigurării respectării normelor pieței unice.
– În momentul în care adresează recomandări statelor membre, Consiliul ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele prevăzute în TFUE.
– Atunci când se formulează o recomandare privind piața unică, comisia relevantă a Parlamentului European ar trebui să aibă posibilitatea de a invita reprezentanți ai statului membru respectiv să participe la un schimb de opinii, iar reprezentanții Comisiei ar trebui să poată fi invitați la schimburi de opinii cu parlamentul statului membru respectiv.
Recomandarea nr. 7: Definirea unui pilon al pieței unice în cadrul semestrului european
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Pentru a garanta că piața unică oferă beneficii concrete cetățenilor, consumatorilor, lucrătorilor și întreprinderilor, ciclul anual al semestrului european ar trebui utilizat ca platformă de orientare politică, de raportare și de monitorizare a progreselor realizate de statele membre și de Uniune în ceea ce privește atingerea obiectivelor pieței unice și definirea acțiunilor corective.
– Ar trebui definit un pilon al pieței unice în cadrul semestrului european.
– Acest pilon al semestrului european ar trebui să includă:
(a)
tabloul de bord al pieței interne, inclusiv rapoarte detaliate specifice pentru fiecare țară cu privire la punerea în aplicare și la asigurarea respectăriilegislației pieței unice;
(b)
mecanismele de aplicare a legislației pieței unice, explicate de statele membre, cu referire în special la domeniile-cheie și la prioritățile politice identificate anual;
(c)
propunerile Comisiei privind prioritățile politice pentru anul următor, la nivelul Uniunii și la nivel național, prezentate în cadrul Analizei anuale a creșterii și al raportului anual referitor la integrarea pieței unice. Raportul anual ar trebui să conțină și o evaluare a modului în care piața unică funcționează în practică. Aceste propuneri privind prioritățile politice ar trebui să se bazeze pe concluziile Tabloului de bord al pieței interne și pe alte instrumente de monitorizare a pieței unice, în scopul de a evita suprapunerea și de a formula recomandări eficiente și clare și de a asigura coerența politicii economice europene;
(d)
formularea priorităților politice de acțiune și a obiectivelor care trebuie îndeplinite pentru a depăși obstacolele existente în continuare la nivelul Uniunii și la nivel național, sub forma unor orientări privind piața unică;
(e)
prezentarea de către statele membre a unor planuri de acțiune naționale în scopul punerii în aplicare a orientărilor privind piața unică;
(f)
evaluarea de către Comisie a planurilor de acțiune naționale, în strânsă colaborare cu Comitetul consultativ pentru piața internă și ținând seama de Tabloul de bord al pieței interne și de Raportul privind guvernanța pieței unice;
(g)
adoptarea de către Consiliu și de către Parlamentul European a unor recomandări distincte, specifice pentru fiecare țară privind piața unică , pe baza unei propuneri din partea Comisiei.
Recomandarea nr. 8: Consolidarea responsabilității democratice și a rolului Parlamentului European și al parlamentelor naționale
Parlamentul European consideră că propunerea legislativă ce urmează a fi prezentată ar trebui să vizeze reglementarea următoarelor aspecte:
– Parlamentul European ar trebui să fie implicat în stabilirea cadrului de guvernanță a pieței unice în conformitate cu tratatele. Acesta ar trebui, de asemenea, să fie implicat, și cel puțin consultat de Consiliu, în adoptarea altor măsuri necesare pentru consolidarea guvernanței pieței unice, inclusiv în ceea ce privește obiectivele, prioritățile și acțiunile politice planificate ale Uniunii.
– Înaintea Consiliului European de primăvară, Parlamentul European ar trebui să discute pe marginea Analizei anuale a creșterii și să voteze amendamentele legate de raportul anual referitor la integrarea pieței unice, raport care urmează a fi prezentat Consiliului European.
– Președintele Parlamentului European ar trebui să prezinte, în cadrul reuniunii Consiliului European de primăvară, opiniile Parlamentului European cu privire la integrarea pieței unice.
– Consiliul și Comisia ar trebui să fie prezente la reuniunile interparlamentare dintre Parlamentul European și parlamentele naționale în momentul în care se discută integrarea pieței unice.