Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special preambulul la acesta și articolele 3 și 6,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 6, 9, 151, 153, 156 și 168,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 1, 3, 6, 31, 37, 35,

–  având în vedere Rezoluția OIM din 1 iunie 2006 privind azbestul,

–  având în vedere Convenția OIM din 16 iunie 1989 privind siguranța în utilizarea azbestului,

–  având în vedere declarațiile OMS privind azbestul,

–  având în vedere Declarația privind protecția lucrătorilor de la Conferința de la Dresda privind azbestul (2003),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 29 iunie 1978 privind un program de acțiune al Comunităților Europene în materie de siguranță și sănătate la locul de muncă, în special punctul 4(1),

–  având în vedere Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (Directiva-cadru)(2),

–  având în vedere Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile(3),

–  având în vedere Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă(4),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 90/326/CEE din 22 mai 1990 către statele membre privind adoptarea unei liste europene a bolilor profesionale(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea calității și productivității în muncă: Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă” (COM(2007)0062),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 24 aprilie 2011 intitulat „Bilanțul intermediar al Strategiei europene 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă” (SEC(2011)0547),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2008 referitoare la strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și siguranța la locul de muncă(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la proiectul de regulament al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), în ceea ce privește anexa XVII(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la Bilanțul intermediar al Strategiei comunitare 2007-2012 privind sănătatea și siguranța la locul de muncă(8),

–  având în vedere raportul Comitetului inspectorilor de muncă principali (SLIC) referitor la campania europeană privind azbestul (2006),

–  având în vedere raportul OMS intitulat „Prevenirea bolilor printr-un mediu sănătos: Sunt necesare măsuri privind produsele chimice care prezintă probleme majore pentru sănătatea publică”(9),

–  având în vedere Monografia 100C a Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), intitulată „Arsenic, metale, fibre și prafuri: Trecere în revistă a cancerigenelor umane” (2012)(10),

–  având în vedere declarația „Interzicerea azbestului la nivel mondial și eliminarea bolilor asociate azbestului”, formulată de Comisia Internațională pentru Sănătate în Muncă (ICOH)(11),

–  având în vedere Notele de informare privind bolile profesionale - Ghidul diagnosticării (2009), elaborate de Comisie(12),

–  având în vedere Raportul de cercetare Eurogip 24/E (aprilie 2006) intitulat „Bolile profesionale asociate azbestului în Europa: Recunoaștere - Cifre - Sisteme specifice”(13),

–  având în vedere raportul Eurogip 08-E (august 2004) intitulat „Costuri și finanțare pentru bolile profesionale în Europa(14),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A7-0025/2013),

A.  întrucât toate tipurile de azbest sunt periculoase și impactul riscurilor pe care le prezintă a fost documentat și reglementat; întrucât cele mai multe efecte nocive ale fibrelor de azbest inhalat asupra sănătății apar după zeci de ani de la expunere;

B.  întrucât încă din anul 1977, un grup de experți solicitat de Comisia Europeană a stabilit următoarele: „Teoretic nu există dovada că ar exista un prag de expunere sub care să nu apară problema cancerului. Nu s-a stabilit un nivel sigur de expunere pentru azbest”; întrucât acest punct de vedere a fost confirmat de-a lungul anilor de toate organismele consultative științifice relevante și întrucât instanțele au acceptat ideea că nu există prag de expunere la azbest sub care să nu existe niciun risc;

C.  întrucât în Directiva 1999/77/CE se afirmă că „până acum nu a fost identificat pragul de expunere sub care azbestul crisotil nu mai prezintă risc cancerigen” și că „un mod eficient de protejare a sănătății umane este interzicerea utilizării fibrelor de azbest crisotil și a produselor care conțin astfel de fibre”;

D.  întrucât s-au observat riscuri crescute de cancer la populațiile expuse unor niveluri foarte scăzute ale fibrelor de azbest, inclusiv fibrele de crisotil;

E.  întrucât depozitarea deșeurilor de azbest în depozitele de deșeuri nu pare a fi cea mai sigură metodă pentru stoparea definitivă a eliberării fibrelor de azbest în mediul înconjurător (în special în aer și în apele subterane) și întrucât, prin urmare, ar fi de preferat să se opteze pentru unități de inertizare a azbestului;

F.  întrucât crearea unor depozite de deșeuri pentru deșeurile de azbest reprezintă numai o soluție temporară la această problemă, din moment ce, astfel, va trebui să fie rezolvată de generațiile viitoare pentru că fibrele de azbest nu se degradează în timp;

G.  întrucât, în pofida interzicerii utilizării azbestului, acesta este încă prezent în componența multor nave, trenuri, containere, tuneluri, galerii, conducte din rețelele publice și private de distribuție a apei și, în special, în clădiri, inclusiv numeroase clădiri publice și private;

H.  întrucât, în pofida interdicției, sistemul existent de supraveghere a pieței nu este capabil să garanteze că azbestul nu este importat pe piețele europene;

I.  întrucât multe state membre asigură cursuri de formare pentru lucrătorii din domeniile demolării, construcțiilor și întreținerii, precum și pentru alți lucrători care lucrează la eliminarea materialelor care conțin azbest;

J.  întrucât mulți lucrători sunt expuși la azbest în cadrul muncii lor, în special cei care lucrează în domeniile întreținerii și decontaminării;

K.  întrucât scopul principal ar trebui să fie crearea de locuri de muncă și prevederea unor condiții de lucru la locul de muncă prin care să se promoveze sănătatea și bunăstarea cetățenilor și, prin extensie, evoluția socială, ca rezultat al activității acestora;

L.  întrucât această problemă este și în detrimentul economiei, în plus față de dimensiunea umană referitoare la condițiile inadecvate pentru sănătate și siguranță la locul de muncă; mai exact, problemele legate de sănătatea și siguranța la locul de muncă reprezintă un obstacol pentru creștere și competitivitate, provocând, de asemenea, o creștere disproporționată a costurilor de asigurări sociale;

M.  întrucât, în multe state membre care au o tradiție îndelungată a interdicției azbestului, muncitorii și lucrătorii în construcții mai tineri nu recunosc azbestul prezent în clădiri atunci când efectuează lucrări de reabilitare sau de demolare;

N.  întrucât multe materiale care conțin azbest au fost deja eliminate, acoperite cu înveliș protector sau încapsulate, iar numeroase întreprinderi și proprietari de clădiri dețin documente care prezintă descrieri detaliate precise ale siturilor de eliminare a azbestului;

O.  întrucât eliminarea materialelor care conțin azbest din clădiri, în special în statele membre mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și în zonele rurale, reprezintă o povară financiară pentru proprietarii de clădiri și, prin urmare, aceasta ar trebui să primească în continuare sprijin activ la nivel național și european;

P.  întrucât materialele care conțin azbest au un ciclu de viață caracteristic de 30 la 50 de ani; întrucât acest lucru va genera o creștere a numărului proiectelor de renovare și de construcții și, drept urmare, o creștere a numărului lucrătorilor expuși;

Q.  întrucât succesul reglementărilor în materie de azbest în statele membre este limitat din cauza lipsei de cunoștințe despre existența materialelor care conțin azbest și a riscurilor asociate, precum și din cauza lipsei de formare profesională și de calificare a lucrătorilor din domeniul construcțiilor și al întreținerii, inclusiv în cazul specialiștilor în construcții, care lucrează accidental cu azbest;

R.  întrucât comunitățile locale sunt lipsite de expertiză și prezintă deficiențe grave în ceea ce privește executarea sarcinilor de prevenire, supraveghere și aplicare, care uneori sunt prea fragmentate;

S.  întrucât amplasamentul materialelor care conțin azbest este adeseori ținut secret și/sau nu este cunoscut, iar nivelul de cunoștințe despre aceste amplasamente cunoaște o scădere bruscă în timp;

T.  întrucât un audit obligatoriu referitor la prezența azbestului în clădiri, nave, trenuri, structuri de mașini, containere, tuneluri, galerii, conducte din rețelele publice și private de distribuție a apei ar reprezenta o bază solidă și în cunoștință de cauză pentru programe de eliminare naționale, regionale și europene;

U.  întrucât UE a elaborat o politică ambițioasă privind eficiența energetică și se preconizează că Directiva revizuită privind eficiența energetică va implementa o strategie pe termen lung în fiecare stat membru în materie de reabilitare a clădirilor, însă această politică nu este combinată cu strategiile de eliminare a azbestului;

V.  întrucât incertitudinile legate de prezența azbestului sau încapsularea ori îndepărtarea acestuia din anumite clădiri generează eventuale conflicte între angajatori și lucrători și întrucât existența unor cunoștințe prealabile despre prezența azbestului va asigura condiții de muncă mult mai sigure, îndeosebi în timpul lucrărilor de reabilitare;

W.  întrucât, în conformitate cu Directiva 92/57/CEE(15), în situațiile periculoase, unitățile trebuie să fie dotate astfel încât echipamentul de lucru să poată fi ținut separat de vestimentația și efectele personale ale lucrătorilor;

X.  întrucât încapsularea sau acoperirea cu înveliș protector a materialelor conținând azbest ar trebui permisă numai atunci când materialele sunt etichetate în mod corespunzător cu avertismente;

Y.  întrucât în trei state membre este încă permisă utilizarea fibrelor de azbest în băile de electroliză, cu toate că există alternative tehnice care au fost implementate cu succes în alte țări;

Z.  întrucât există încă diferențe inacceptabil de mari între programele statelor membre de recunoaștere a bolilor profesionale asociate azbestului;

AA.  întrucât raportarea insuficientă a bolilor asociate expunerii la azbest reprezintă unul dintre principalele obstacole în ceea ce privește tratarea victimelor;

AB.  întrucât programele naționale de supraveghere medicală a lucrătorilor expuși la azbest diferă foarte mult la nivelul UE, îndeosebi în ceea ce privește supravegherea medicală post-ocupațională;

AC.  întrucât expunerea la azbest constituie o amenințare pentru populație în general și provoacă boli într-o măsură recunoscută(16);

AD.  întrucât, conform estimărilor OMS, numărul cazurilor de boli asociate expunerii la azbest în UE este de 20 000-30 000 pe an, cifră care nu a atins încă nivelul său maxim;

AE.  întrucât, din cauza perioadei de latență foarte lungă și a lipsei de cunoștințe în rândul cadrelor medicale, victimele de multe ori nu beneficiază de un sprijin prompt și adecvat din partea furnizorilor de servicii medicale;

AF.  întrucât Polonia este singurul stat membru care a adoptat un plan de acțiune pentru o țară fără azbest;

AG.  întrucât inspecțiile la locul de muncă se reduc în multe state membre și întrucât trecerea la un nivel crescut de dereglementare sporește riscurile pe care le prezintă azbestul;

AH.  întrucât mulți lucrători în construcții și utilizatorii de construcții rămân neprotejați împotriva expunerii la niveluri ridicate de azbest;

AI.  întrucât, chiar și în condițiile unei interdicții, milioane de tone de azbest rămân în clădiri și nu există niciun inventar al locurilor în care este prezent acesta și al cantităților care trebuie eliminate,

AJ.  întrucât orice propunere legislativă nouă trebuie să țină seama de legislația existentă la nivel european și trebuie să fie precedată de o evaluare detaliată a impactului pe care îl poate avea, precum și de o analiză a costurilor și beneficiilor,

Depistarea și inventarierea azbestului

1.  solicită UE să elaboreze, să aplice și să sprijine un model de depistare și înregistrare a azbestului, în conformitate cu articolul 11 din Directiva 2009/148/CE și să solicite proprietarilor clădirilor publice și comerciale:

Asigurarea calificărilor și a formării

15.  solicită Comisiei, în colaborare cu statele membre, să stabilească un grup de lucru care să elaboreze calificări minime specifice azbestului pentru inginerii, arhitecții și angajații societăților înregistrate în domeniul eliminării azbestului și să promoveze calificări specifice azbestului pentru formarea profesională a altor lucrători care ar putea fi expuși azbestului, precum angajații din industria construcțiilor navale sau agricultorii, axându-se în special asupra persoanelor însărcinate efectiv cu eliminarea practică a azbestului, prin consolidarea formării acestora, prin îmbunătățirea echipamentului de protecție și prin monitorizarea activității de către autoritățile responsabile din statele membre;

16.  solicită Comisiei, în colaborare cu partenerii sociali și cu alte părți interesate, să elaboreze programe și activități de sensibilizare cu privire la riscurile legate de azbest și la necesitatea unei formări adecvate a tuturor lucrătorilor care ar putea fi afectați de materialele care conțin azbest, în conformitate cu articolul 14 alineatului (1) din Directiva 2009/148/CE, precum și să actualizeze informațiile referitoare la legislația existentă în materie și să pună la dispoziție orientări practice în vederea respectării acesteia;

17.  subliniază faptul că, pentru toate persoanele implicate (angajator, supraveghetor, lucrător) în activități care pot avea legătură (sau au legătură) cu azbestul, formarea ar trebui să acopere: proprietățile azbestului și efectele sale asupra sănătății, inclusiv efectul de sinergie cu fumatul; tipurile de materiale sau de produse care pot conține azbest și locurile în care acestea pot fi întâlnite; modul în care starea materialelor sau a produselor afectează ușurința eliminării fibrelor și măsurile care se vor lua în cazul în care se identifică materiale care ar putea să conțină azbest;

18.  solicită Comisiei să propună, în colaborare cu statele membre, o directivă specifică privind cerințele minime pentru formarea profesională a lucrătorilor din domeniul construcțiilor și al întreținerii, inclusiv a specialiștilor în construcții care lucrează accidental cu azbestul, precum și a angajaților de la depozitele de deșeuri însărcinați cu eliminarea deșeurilor care conțin azbest sau de la centrele specializate în tratarea și eliminarea în condiții de siguranță a deșeurilor care conțin azbest, și să coopereze cu partenerii sociali și cu alte părți interesate și să-i sprijine pe aceștia în aplicarea articolului 14 alineatului (2) din Directiva 2009/148/CE, prin sporirea sensibilizării cu privire la necesitatea unei formări adecvate și să elaboreze documentația și materialele necesare acestei formări; această formare profesională trebuie să fie furnizată la intervale regulate și fără să implice costuri pentru lucrători;

19.  solicită Uniunii Europene, prin intermediul SLIC și al inspectoratelor naționale de muncă, să se asigure că inspectorii de muncă beneficiază de formare privind materialele care conțin azbest și că inspectorii din domeniul respectiv primesc echipament de protecție adecvat;

20.  solicită statelor membre să se asigure că medicii de întreprindere beneficiază de o formare adecvată pentru a garanta că dețin cunoștințe referitoare la azbest și, prin urmare, sunt capabili să ofere informațiile necesare forței de muncă aflate sub supravegherea lor;

Elaborarea programelor de eliminare

21.  încurajează UE să colaboreze cu partenerii sociali și cu alte părți interesate la nivel european, național și regional, pentru elaborarea și distribuirea unor planuri de acțiune pentru eliminarea și gestionarea azbestului; acestea ar trebui să includă: propuneri de legislație; educare și informare; formare pentru angajații din sectorul public; formare la nivel național și internațional; programe de finanțare pentru eliminarea azbestului; acțiuni de sensibilizare legate de eliminarea azbestului și a produselor conținând azbest prezente în clădiri (inclusiv pe parcursul eliminării din clădiri), spații și dotări de utilitate publică, situri ale unor foste uzine de azbest; curățarea spațiilor, construirea de instalații pentru distrugerea azbestului și a reziduurilor conținând azbest; monitorizarea eficienței condițiilor legale existente, evaluarea expunerii personalului și protecția sănătății;

22.  solicită statelor membre să continue eliminarea progresivă a azbestului într-o perioadă cât mai scurtă;

23.  subliniază necesitatea de a elabora proceduri de lucru sigure, inclusiv în ceea ce privește utilizarea corectă a echipamentului de protecție, pentru lucrătorii care pot desfășura activități în preajma materialelor care conțin azbest;

24.  solicită Comisiei să efectueze cercetări în vederea revizuirii actualei valori-limită care se aplică în cazul fibrelor de azbest; orice reducere a acestei valori, precum și valoarea actuală, trebuie să fie bazate pe dovezi științifice solide;

25.  îndeamnă UE să înlocuiască metoda care utilizează microscopul optic cu contrast de fază (PCOM) cu metoda care utilizează microscopul de transmitere a electronilor (ATEM), care este o metodă mai precisă și prin care se detectează mai bine particulele fine;

26.  invită UE să elaboreze o foaie de parcurs pentru un loc de muncă fără azbest și un mediu fără azbest, pe baza principiilor enunțate de OMS(17);

27.  solicită Uniunii Europene, prin intermediul SLIC și al inspectoratelor naționale de muncă, să asigure o aplicare strictă a reglementărilor UE și naționale privind azbestul;

28.  solicită Comisiei să includă o strategie coordonată privind azbestul în viitoarea Strategie comunitară privind sănătatea și siguranța 2014-2020 și să ofere Agenției europene pentru siguranță și sănătate în muncă instrumente eficiente pentru a intensifica acțiunea de colectare și diseminarea a datelor tehnice, științifice și economice în statele membre și pentru a facilita elaborarea și punerea în aplicare a politicilor naționale menite să protejeze siguranța și sănătatea lucrătorilor;

29.  invită Comisia să evalueze progresele înregistrate în proiectarea unor diafragme fără conținut de crisotil pentru instalațiile de electroliză, în conformitate cu anexa XVII partea 6 la Regulamentul REACH și să se asigure că substituirea are loc până la expirarea perioadei de derogare de zece ani acordate în 2009;

30.  invită UE să consolideze evaluările ex ante ale produselor de substituire a azbestului;

31.  invită Comisia să promoveze activitățile de cercetare și reabilitare care vizează împiedicarea resuspensiei fibrelor și/sau distrugerea rețelei cristaline de consistență fibroasă a azbestului;

32.  subliniază că, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor de azbest, trebuie, de asemenea, luate măsuri, cu acordul populației afectate, de promovare și susținere a cercetării și a tehnologiilor legate de utilizarea alternativelor compatibile cu mediul și de asigurare a procedurilor, cum ar fi inertizarea deșeurilor care conțin azbest, de dezactivare a fibrelor de azbest active și de transformare a acestora în materiale care nu reprezintă un pericol la adresa sănătății publice;

33.  invită Comisia și statele membre să intensifice controalele necesare pentru a obliga toate părțile interesate implicate, în special pe cele implicate în tratarea deșeurilor de azbest în depozitele de deșeuri, să respecte toate dispozițiile legate de sănătate prevăzute în Directiva 2009/148/CE și să se asigure că toate deșeurile care conțin azbest, indiferent de conținutul de fibre al acestora, sunt clasificate ca deșeuri periculoase conform versiunii actualizate a Deciziei 2000/532/CE; subliniază că aceste deșeuri trebuie distruse numai în depozite de deșeuri periculoase dedicate, astfel cum se prevede în Directiva 1999/31/CE, sau, dacă se acordă aprobarea, procesate în unități dedicate, testate și sigure de inertizare a azbestului, populația din zonă fiind informată în acest sens.

Recunoașterea bolilor asociate azbestului

34.  recunoaște faptul că cele două recomandări privind bolile profesionale nu au generat standarde și proceduri naționale armonizate de identificare, notificare, recunoaștere și despăgubire pentru bolile cauzate de azbest și că, drept urmare, sistemele naționale încă diferă foarte mult;

35.  îndeamnă Comisia să modifice Recomandarea 2003/670/CE pentru a reflecta progresele cercetării medicale și a include cancerul ovarian și cel laringian ca fiind asociate azbestului;

36.  regretă faptul că mai multe state membre nu au pus la dispoziție informațiile necesare, ceea ce constituie un obstacol pentru estimarea fiabilă a ratei mortalității cauzate de mezoteliom în Europa, în timp ce, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numai în UE se înregistrează în fiecare an între 20 000 și 30 000 de cazuri de boli asociate azbestului și că se estimează că peste 300 000 de cetățeni vor deceda, până în 2030, în UE din cauza mezoteliomului; în acest context, acordă o importanță deosebită informării și formării cetățenilor și schimburilor de bune practici între statele membre în ceea ce privește diagnosticarea bolilor asociate azbestului;

37.  subliniază că toate tipurile de boli asociate azbestului, precum cancerul pulmonar și mezoteliomul pleural, cauzate de inhalarea de fibre de azbest suspendate, suficient de subțiri pentru a ajunge la alveole și suficient de lungi pentru a depăși dimensiunea macrofagelor, precum și diferitele tipuri de cancer cauzate nu numai de inhalarea fibrelor din aer, ci și de ingerarea de apă care conține astfel de fibre provenind din conducte din azbest, au fost recunoscute ca pericole la adresa sănătății și că depistarea lor poate dura mai multe decenii, în anumite cazuri peste 40 de ani;

38.  îndeamnă statele membre să se asigure că toate cazurile de azbestoză, de mezoteliom și de boli asociate acestora sunt înregistrate printr-o colectare sistematică de date cu privire la bolile profesionale și neprofesionale cauzate de azbest, să clasifice și să înregistreze în mod oficial plăcile pleurale drept boală cauzată de azbest și să furnizeze, cu ajutorul observatoarelor din acest domeniu, o cartografiere fiabilă a prezenței azbestului; subliniază că un registru și o hartă de acest gen la nivelul UE ar trebui să includă locul exact unde se află situri publice și private care conțin azbest și să furnizeze detalii clare referitoare la depozitele de deșeuri care conțin deșeuri de azbest, pentru a împiedica perturbarea în necunoștință de cauză a solului în care sunt îngropate astfel de materiale, și să contribuie la măsurile de prevenire și de remediere;

39.  invită Comisia și statele membre să efectueze cercetări asupra dimensiunii și gravității consecințelor psihologice cuantificabile din punct de vedere clinic în comunitățile din UE ale bolilor imputabile exclusiv expunerii la azbest(18);

40.  face apel la entitățile de asigurări și despăgubiri să adopte o abordare comună în ceea ce privește recunoașterea bolilor profesionale asociate azbestului și despăgubirile acordate pentru acestea;

41.  solicită ca procedurile de recunoaștere să fi simplificate și facilitate;

42.  solicită Comisiei să prezinte urgent o propunere de modificare a Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, asigurând protecția sănătății lucrătorilor supuși riscului de a fi expuși la agenți cancerigeni prin promovarea și schimbul de bune practici de prevenire și diagnosticare;

43.  solicită UE să asigure recunoașterea ca boli profesionale a tuturor bolilor provocate de azbest, inclusiv a plăcilor pleurale;

44.  recunoaște faptul că, din cauza perioadelor de latență foarte îndelungate, victimele azbestului se află adeseori în imposibilitatea de a demonstra cauzalitatea expunerii la azbest datorate profesiei lor;

45.  solicită statelor membre să nu plaseze sarcina probei asupra victimelor azbestului, ci să instituie drepturi extinse de a solicita compensații, astfel cum se propune în Recomandarea Comisiei 2003/670/CE(19);

46.  invită UE să recomande statelor membre să ia măsuri care să garanteze că toate cazurile de boală profesională asociată expunerii la azbest sunt identificate, raportate autorității competente și examinate de către experți;

47.  solicită urmărirea și pedepsirea din punct de vedere penal a celor care încalcă reglementările în vigoare și, prin urmare, identificarea și eliminarea tuturor obstacolelor din calea unor astfel de acțiuni, inclusiv a obstacolelor de ordin juridic din dreptul național penal;

48.  solicită Comisiei să disemineze cele mai bune practici privind orientările și procedurile naționale de recunoaștere a bolilor cauzate de azbest;

49.  invită Comisia să sprijine schimbul de bune practici în favoarea formării cadrelor medicale în ceea ce privește diagnosticarea bolilor asociate expunerii la azbest;

50.  invită agențiile relevante ale UE să indice, cu ajutorul experților tehnico-medicali independenți, proba științifică necesară pentru a dovedi că anumite condiții de muncă au favorizat boli provocate de azbest;

Sprijin în favoarea grupurilor de victime ale azbestului

51.  solicită Comisiei să sprijine conferințele care oferă grupurilor de victime ale azbestului sub forma consilierii profesionale și acordă ajutor membrilor acestora;

52.  solicită Comisiei să înființeze și să sprijine o rețea europeană a victimelor azbestului;

Strategii pentru o interdicție la nivel mondial a azbestului

53.  subliniază că, indiferent de sursa expunerii sau de statutul profesional al persoanei expuse, toate victimele azbestului din UE și rudele acestora au dreptul de a beneficia de un tratament medical prompt și corespunzător și de o susținere financiară adecvată din partea sistemelor naționale de sănătate;

54.  invită UE să conlucreze cu organizațiile internaționale în vederea descoperirii de instrumente cu ajutorul cărora piața azbestului să fie catalogată ca fiind „comerț toxic”;

55.  solicită ca legislația națională să țină seama în general de conceptul de sănătate și siguranță a angajaților și să constituie o obligație care să fie respectată de angajatori, în temeiul Directivei-cadru 89/391/CEE;

56.  solicită UE să trateze ca prioritate absolută includerea crisotilului în anexa III a Convenției de la Rotterdam;

57.  solicită UE să abordeze chestiunea depozitării inacceptabile de azbest în țările în curs de dezvoltare în cadrul forurilor în care se discută acorduri comerciale, în special în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), și să exercite presiuni diplomatice și financiare asupra țărilor exportatoare de azbest pentru a opri industriile extractive de azbest și a pune capăt practicilor ilegale și contrare principiilor etice de a exporta nave scoase din uz care conțin azbest;

58.  solicită UE ca, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, cu țările terțe și cu alte organisme internaționale, să promoveze în întreaga lume un nivel ridicat de sănătate și siguranță la locul de muncă, de exemplu prin identificarea problemelor legate de azbest și prin promovarea unor soluții pentru protejarea sănătății;

59.  invită UE să dezvolte și să sprijine exportul de tehnologii fără azbest, precum și de cunoștințe despre azbest, înspre țările în curs de dezvoltare;

60.  condamnă investițiile financiare pe care Europa le realizează la nivel mondial în industria azbestului;

61.  solicită Comisiei să se asigure că navele care transportă azbest nu pot nici să acosteze și nici să utilizeze instalațiile portuare sau de depozitare temporară aflate pe teritoriul Uniunii Europene;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) „Elaborarea unei acțiuni de prevenire și protecție în cazul substanțelor recunoscute ca fiind cancerigene, prin stabilirea limitelor de expunere, a măsurilor privind prelevarea probelor și a metodelor de măsurare, precum și respectarea condițiilor de igienă la locul de muncă și prin menționarea interdicțiilor, după caz.” (2) JO L 183, 29.6.1989, p. 1. (3) JO L 245, 26.8.1992, p. 6. (4) JO L 330, 16.12.2009, p. 28. (5) JO L 160, 26.6.1990, p. 39. (6) JO C 41 E, 19.2.2009, p. 14. (7) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 106. (8) Texte adoptate, P7_TA(2011)0589. (9) http://www.who.int/ipcs/features/10chemicals_en.pdf (10) http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol100C/mono100C.pdf (11) http://www.icohweb.org/site_new/multimedia/news/pdf/ICOH%20Statement%20on%20global%20asbestos%20ban.pdf (12) http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=5599&langId=en (13) http://www.eurogip.fr/en/docs/EUROGIP-24E-AsbestosOccDiseases.pdf (14) http://www.europeanforum.org/pdf/Eurogip-08_E-cost.pdf (15) Directiva 92/57/CEE: Anexa IV PARTEA A CERINȚE MINIME GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ DE PE ȘANTIER, punctul 14.1.2 Dacă este cazul (de exemplu existența substanțelor periculoase, umiditate, murdărie), echipamentul de lucru trebuie să poată fi ținut separat de vestimentația și efectele personale. (16) În 1978, după o perioadă de investigație de 18 luni, o comisie parlamentară a stabilit că azbestul prezintă pericol atât pentru lucrătorii din industria azbestului cât și pentru cei expuși în alte situații (Parlamentul European, 1978). (17) WHO - „Global Health Risks: Mortality and burden of disease attributable to selected major risks’ - http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/GlobalHealthRisks_report_full.pdf and http://www.who.int/ipcs/assessment/public_health/asbestos/en/ (18) Atât pentru victime, cât și pentru familiile acestora, mezoteliomul este o boală extrem de dificilă, inclusiv din punct de vedere psihologic. Studiile efectuate în orașul Casale Monferrato de Universitatea din Torino (Profesor A. Granieri) au arătat că persoanele care suferă de mezoteliom și familiile acestora prezintă diferite simptome psihologice care se încadrează în definiția acceptată pe plan științific a stresului posttraumatic. (19) JO L 238, 25.9.2003, p. 28.