Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2013)0090 – C7–0046/2013),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1) (AII din 17 mai 2006), în special punctul 28,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(2) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 28 din AII din 17 mai 2006,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0111/2013),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumentele legislative și bugetare adecvate necesare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor disponibilizaţi ca urmare a schimbărilor majore intervenite în structura comerțului mondial și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât domeniul de aplicare al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) a fost extins pentru cererile depuse între 1 mai 2009 și 30 decembrie 2011 pentru a include acordarea de sprijin lucrătorilor disponibilizați ca urmare directă a crizei financiare și economice mondiale;

C.  întrucât asistența financiară oferită de Uniunea Europeană lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, precum și pentru a respecta AII din 17 mai 2006 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

D.  întrucât Italia a prezentat cererea EGF/2011/023 IT/Antonio Merloni pentru o contribuție financiară din partea FEG, în urma disponibilizărilor care au avut loc în cadrul Antonio Merloni SpA în Italia, solicitând asistență pentru 1 517 persoane disponibilizate, toate vizate de măsurile cofinanțate de FEG, în timpul perioadei de referință de patru luni de la 23 august 2011 la 23 decembrie 2011;

E.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Italia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului în cauză;

2.  remarcă cu regret faptul că autoritățile italiene au depus cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 29 decembrie 2011 și că evaluarea a fost prezentată de către Comisia Europeană la 20 februarie 2013; consideră că perioada îndelungată de evaluare, de 14 luni, este regretabilă; solicită Comisiei să finalizeze etapa de evaluare și să prezinte, în sfârșit, propunerile de decizie referitoare la cele patru cazuri rămase nesoluționate, care au fost prezentate în 2011;

3.  observă că instalațiile de producție ale Antonio Merloni SpA, un producător de echipamente casnice, se situau în regiunile italiene Marche și Umbria, în special în provinciile Ancona și Perugia; remarcă faptul că, în 2002, Antonio Merloni SpA, al cincilea producător de echipamente din UE ca mărime, și-a schimbat strategia de vânzări, iar în 2006 a început să își vândă produsele direct prin propriile mărci; constată că, în urma crizei economice mondiale, societatea s-a confruntat cu dificultăți financiare, care au fost amplificate și de înăsprirea bruscă a condițiilor de acces la credite financiare; observă că declinul producției, care a urmat tendința descendentă la nivel european, combinat cu constrângerile financiare, a dus la sistarea activității economice a Antonio Merloni SpA; constată că un număr total de 2 217 lucrători au fost disponibilizați, dintre care 700 au fost angajați de societatea QA Group SpA; constată că, în consecință, această cerere se referă la cei 1 517 lucrători care au devenit șomeri odată cu închiderea Antonio Merloni SpA;

4.  constată că Antonio Merloni SpA a fost deja declarată insolvabilă în octombrie 2008 și că vânzarea activelor sale și preluarea celor 700 de lucrători au fost finalizate de-abia în decembrie 2011; constată că autoritățile italiene au prezentat anterior, în 2009, cererea inițială de asistență în temeiul FEG; cu toate acestea, cererea a trebuit să fie prezentată încă odată, la sfârșitul anului 2011, deoarece lucrătorii au fost disponibilizați oficial doar după ce au fost vândute activele și încheiate procedurile administrative;

5.  reamintește că FEG a venit deja în sprijinul lucrătorilor disponibilizați din sectorul producției de aparate de uz casnic (cazul FEG/2009/010 LT/Snaigë)(3);

6.  subliniază faptul că, în anii anteriori crizei, provinciile Ancona și Perugia înregistrau o rată a șomajului situată sub media națională; observă că, în 2009, șomajul a crescut cu 40 % în comparație cu anul precedent, în timp ce, în 2010, rata șomajului a rămas stabilă în Perugia și a scăzut în Ancona ca urmare, în principal, a scăderii ratei de activitate, mai degrabă decât ca urmare a creșterii ocupării forței de muncă; observă că, în 2009, comparativ cu anul precedent, PIB-ul regional a scăzut cu aproximativ 3 % și cifra de afaceri a industriei a scăzut cu 14,6 % în Marche și cu 16,4 % în Umbria; observă că această scădere a dus la o creștere a orelor remunerate prin Cassa Integrazione Guadagni(4) în sectoarele de producție cu 368 % în Marche și cu 444 % în Umbria; constată că cele 1 517 de concedieri din cadrul Antonio Merloni SpA care fac obiectul acestei cereri au agravat și mai mult situația;

7.  salută faptul că, pentru a oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile italiene au decis să inițieze implementarea măsurilor la 29 martie 2012, cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus; regretă, cu toate acestea, faptul că FEG nu a putut interveni decât la aproape 3 ani și jumătate de la declararea insolvabilității societății;

8.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie cofinanțate include măsuri pentru reintegrarea în muncă a 1 517 lucrători, cum ar fi orientare profesională, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, promovarea spiritului antreprenorial, formare profesională și actualizarea competențelor, orientare pentru lucrătorii cu vârste de peste 50 de ani, alocații pentru căutarea unui loc de muncă, prime de angajare, contribuții la cheltuielile de deplasare și contribuții la cheltuielile de schimbare a reședinței;

9.  salută faptul că partenerii sociali au fost consultați la elaborarea măsurilor din cadrul pachetului FEG și că aceste măsuri au fost integrate în cadrul planului social „Accordo di Programma”, semnat de Ministerul Dezvoltării Economice și de regiunile în cauză, iar punerea în aplicare a asistenței FEG va fi monitorizată de un grup de coordonare;

10.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale și a egalității de acces la FEG indiferent de tipul de contract de muncă și de relații de muncă; așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nivelul și la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

11.  solicită Comisiei să expună cu o mai mare precizie în viitoarele propuneri tipurile de formare profesională care urmează să fie oferită prin intermediul unui bon, sectoarele în care lucrătorii au șanse de a găsi un loc de muncă și să precizeze dacă oferta de formare este aliniată la viitoarele perspective economice și la nevoile pieței muncii din regiunile în cauză; salută totuși concordanța strictă dintre bon și traiectoria de reintegrare convenită cu fiecare lucrător;

12.  solicită autorităților italiene să valorifice la întregul său potențial sprijinul acordat în temeiul FEG și să încurajeze un număr maxim de lucrători să participe la aceste măsuri; reamintește că primele intervenții ale FEG în Italia au fost compromise din cauza unei rate relativ scăzute de execuție bugetară, având drept principală cauză nivelurile scăzute ale participării;

13.  salută includerea în pachetul coordonat de servicii personalizate a modulului „Măsuri de orientare destinate lucrătorilor cu vârste de peste 50 de ani”, destinat lucrătorilor mai în vârstă, care constituie peste 12 % din mâna de lucru vizată;

14.  salută faptul că contribuția la cheltuielile de ședere se plătește doar cu titlu de contribuție unică excepțională, după prezentarea unei dovezi a cheltuielilor efectuate;

15.  ia act de faptul că suma de 5 684 000 EUR din costul total al pachetului de servicii, care se ridică la 7 451 972 EUR, este destinată diverselor stimulente și alocații financiare, inclusiv facilitării mobilității lucrătorilor disponibilizați; recomandă să se consacre o sumă proporțională măsurilor legate de formare în cadrul viitoarelor mobilizări ale Fondului;

16.  atrage atenția asupra faptului că cea mai mare parte a costurilor aferente serviciilor personalizate urmează să fie destinate „Alocației pentru căutarea unui loc de muncă” (2 000 EUR pe lucrător pentru zilele de participare la măsurile FEG), care, în vederea simplificării, este un echivalent al alocației de subzistență italiene („CIGS”); reamintește, prin urmare, faptul că sprijinul de la FEG ar trebui alocat în principal programelor de formare, în loc să contribuie în mod direct la alocațiile financiare care țin de responsabilitatea statelor membre în temeiul legislației naționale; recomandă ca, în viitoarele cazuri de mobilizare a Fondului menționat, să fie descurajate astfel de măsuri;

17.  ia act de cuantumul relativ ridicat al „primei de angajare” (5 000 EUR pe lucrător); salută faptul că astfel de prime vor fi plătite doar angajatorilor care le garantează lucrătorilor vizați contracte permanente de muncă și speră că Comisia va pune la dispoziție informații relevante detaliate referitoare la condițiile contractuale oferite acestor lucrători;

18.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; își reiterează apelul adresat Comisiei privind prezentarea unei evaluări comparative a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

19.  solicită instituțiilor implicate să depună eforturile necesare pentru a ameliora mecanismele procedurale și bugetare în vederea accelerării mobilizării FEG; salută procedura îmbunătățită instituită de Comisie ca urmare a cererii Parlamentului European de a accelera eliberarea subvențiilor, în cadrul căreia Comisia prezintă autorității bugetare evaluarea eligibilității unei cereri de asistență din partea FEG împreună cu propunerea de mobilizare a FEG; speră ca viitoarele îmbunătățiri ale procedurii să fie integrate în noul regulament privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014–2020) și că FEG va atinge un grad sporit de eficiență, transparență și vizibilitate;

20.  subliniază importanța unei cooperări eficace și rapide dintre Comisie și statele membre în cadrul procesului de pregătire a cererilor adresate în temeiul noului regulament FEG;

21.  reamintește angajamentul instituțiilor de a asigura o derulare rapidă și fără probleme a procedurii de adoptare a deciziilor de mobilizare a FEG, oferind un sprijin individual unic, limitat în timp, care are ca obiectiv ajutarea lucrătorilor disponibilizați ca urmare a globalizării și a crizei economice; subliniază rolul pe care FEG îl poate juca în reintegrarea pe piața muncii a lucrătorilor disponibilizați;

22.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul privind FEG, ar trebui să se garanteze că FEG sprijină reintegrarea individuală în muncă a lucrătorilor care au fost disponibilizați; subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG nu poate cofinanța decât măsuri active pe piața muncii care conduc la ocuparea durabilă, pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

23.  salută faptul că, în urma unor solicitări ale Parlamentului, bugetul 2013 include credite de plată în valoare de 50 000 000 EUR la linia bugetară aferentă FEG – 04 05 01; reamintește că FEG a fost creat ca instrument specific și separat, având obiective și termene proprii și că, prin urmare, este oportun să dispună de fonduri specifice, evitându-se astfel, pe cât posibil, transferurile de la alte linii bugetare, așa cum s-a întâmplat în trecut, ceea ce ar putea împiedica realizarea obiectivelor de politică ale FEG;

24.  regretă decizia Consiliului de a bloca, în cazul cererilor depuse după 30 decembrie 2011, prelungirea derogării aferente crizei, care permitea furnizarea de asistență financiară și lucrătorilor disponibilizați în urma actualei crize economice, nu numai celor care și-au pierdut locurile de muncă din cauza schimbărilor intervenite în structura comerțului mondial, și care permitea, de asemenea, majorarea ratei de cofinanțare din partea Uniunii până la 65 % din costurile programului; invită Consiliul să reintroducă fără întârziere această măsură;

25.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

26.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) JO L 406, 30.12.2006, p. 1. (3) Decizia 2010/202/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 88, 8.4.2010, p. 15). (4) CIG este o schemă prevăzută de legislația italiană, constând într-un beneficiu financiar plătit de Istituto Nazionale della Previdenza Sociale-INPS (Institutul național de securitate socială) în favoarea lucrătorilor suspendați din activitate sau care lucrează cu normă redusă.

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (cererea EGF/2011/023 IT/ Antonio Merloni SpA, Italia)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia 2013/278/UE.)