Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2259(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0135/2013

Texte depuse :

A7-0135/2013

Dezbateri :

PV 20/05/2013 - 16
CRE 20/05/2013 - 16

Voturi :

PV 21/05/2013 - 6.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0201

Texte adoptate
PDF 347kWORD 46k
Marţi, 21 mai 2013 - Strasbourg
Energia regenerabilă pe piața internă europeană a energiei
P7_TA(2013)0201A7-0135/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la provocările și oportunitățile actuale pentru energia regenerabilă pe piața internă europeană a energiei (2012/2259(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Energia din surse regenerabile: o prezență majoră pe piața energetică europeană”, precum și documentele de lucru adiacente (COM(2012)0271),

–  având în vedere articolul 194 alineatul (1) din TFUE,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE(1),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei, de însoțire a propunerii de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului din privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (SEC(2008)0057),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro a energiei(2),

–  având în vedere Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind norme comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE(3),

–  având în vedere Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind norme comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE(4),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru afaceri economice și monetare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0135/2013),

A.  întrucât ponderea surselor regenerabile de energie în cadrul mixului energetic european este în creștere pe termen scurt, mediu și lung și întrucât acestea contribuie în mod semnificativ la o aprovizionare cu energie a Europei sigură, independentă, diversificată și cu emisii reduse;

B.  întrucât potențialul european de aprovizionare cu energie din surse regenerabile nu a fost încă pe deplin exploatat;

C.  întrucât creșterea constantă a ponderii surselor regenerabile de energie în cadrul mixului energetic european necesită o extindere a actualei infrastructuri informatice și de rețele;

D.  întrucât diversificarea mixului nostru energetic se bazează pe o gamă largă de tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile (energie hidroelectrică, geotermică, solară, maritimă, eoliană, pompe de căldură, biomasă, biocombustibil) care oferă diverse servicii sub formă de energie electrică, încălzire și răcire, precum și soluții de transport;

E.  întrucât politica energetică trebuie să asigure în permanență un echilibru între securitatea aprovizionării, competitivitate și viabilitatea economică și a mediului;

F.  întrucât UE depinde în prezent de importuri de energie pentru a acoperi mai mult de jumătate din consumul său final de energie;

G.  întrucât politica energetică a Uniunii Europene, caracterizată de solidaritatea dintre statele membre în cadrul realizării pieței interne și ținând seama de necesitatea conservării și ameliorării mediului înconjurător, urmărește, printre altele, promovarea dezvoltării unor forme de energie noi și regenerabile;

H.  întrucât realizarea pieței interne până în 2014 ar trebui să faciliteze participanți pe piață noi și în într-un număr tot mai mare, inclusiv un număr tot mai mare de IMM-uri care produc energie din surse regenerabile;

I.  întrucât liberalizarea și concurența au avut un rol decisiv în scăderea prețurilor la energie pentru toți consumatorii din UE;

J.  întrucât, în conformitate cu tratatele europene, dreptul statelor membre de a stabili condițiile pentru exploatarea resurselor sale energetice, alegerea sa între diferite surse de energie și structura generală a aprovizionării sale cu energie țin de competența statelor membre, deși cooperarea îmbunătățită și comunicarea sunt esențiale; deși Perspectiva energetică 2050 a Comisiei concluzionează că orice scenariu al sistemului energetic european impune o pondere substanțial mai mare a energiei din surse regenerabile;

K.  întrucât, potrivit estimărilor, UE este în curs de îndeplinire a obiectivului de a obține, până în 2020, o pondere de 20 % din mixul energetic din surse regenerabile de energie;

L.  întrucât, în ultimii ani, producția de energie din surse regenerabile a înregistrat progrese tehnologice, iar Europa preia rolul de lider mondial în acest domeniu;

M.  întrucât criza economică și financiară din Europa nu a fost încă depășită, iar finanțele publice și încrederea investitorilor se confruntă cu provocări majore; întrucât criza ar trebui utilizată ca oportunitate pentru a face investițiile necesare în tehnologii curate, în vederea stimulării creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

N.  întrucât pe piețele de energie liberalizate din Europa, creșterea energiei din surse regenerabile depinde de investițiile private, care se sprijină, la rândul lor, pe stabilitatea politicii privind energia din surse regenerabile;

O.  întrucât investitorii au nevoie de certitudini și continuitate pentru investițiile lor viitoare și după anul 2020;

P.  întrucât consumul de energie trebuie redus și eficiența producerii, a transportului și a utilizării energiei trebuie sporită;

Q.  întrucât tehnologiile de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile joacă un rol-cheie în decarbonizarea sectorului energetic;

R.  întrucât în Perspectiva energetică se recunoaște faptul că „gazele naturale vor avea o importanță crucială pentru transformarea sistemului energetic;” asigurând atât sarcina variabilă, cât și sarcina de bază pentru a sprijini sursele regenerabile de energie;

S.  întrucât Comisia a calculat că un nivel optim al tranzacțiilor cu energie din surse regenerabile ar putea permite economisirea a până la 8 miliarde de euro pe an;

T.  întrucât instrumentele juridice existente privind gestionarea pădurilor stabilește un cadru suficient pentru a furniza dovada de sustenabilitate a biomasei din păduri produsă în cadrul Uniunii Europene,

Pentru posibilitatea de utilizare a energiilor regenerabile

1.  este de acord cu Comisia că pe viitor, sursele regenerabile de energie, împreună cu eficiența energetică și o infrastructură flexibilă și inteligentă constituie opțiunile „fără regrete” identificate de Comisie și că sursele regenerabile de energie vor avea, în Europa, o pondere tot mai mare în cadrul aprovizionării cu energie, atât în domeniul furnizării electricității, cât și în domeniul încălzirii (care înglobează aproximativ jumătate din cererea de energie din UE) și al răcirii, precum și în sectorul transporturilor, și că dependența energetică a Europei de sursele de energie convenționale va scădea; consideră că trebuie stabilite obiective și etape de referință până în 2050, pentru a prezenta o perspectivă de viitor credibilă în ceea ce privește sursele regenerabile de energie din UE; reamintește că toate scenariile prezentate de Comisie în Perspectiva energetică 2050 alocă o cotă de cel puțin 30% SRE din mixul energetic al UE în 2030; propune, prin urmare, ca UE să depună eforturi pentru a obține o cotă mai mare și invită Comisia să propună un obiectiv obligatoriu RES la nivelul UE pentru 2030,ținând seama de efectele care interacționează reciproc cu alte obiectivele posibile de mediu și de politică energetică, în special cu obiectivul de reducere a emisiilor de GES, precum și impactul asupra competitivității industriilor din UE , inclusiv sectoarele industriale SRE;

2.  subliniază faptul că energiile regenerabile, pe lângă contribuția la combaterea schimbărilor climatice și la creșterea independenței energetice a Europei, oferă, de asemenea, numeroase alte beneficii pentru mediu prin reducerea poluării atmosferice, a cantității de deșeuri și de apă utilizată, precum și a altor riscuri asociate altor forme de producție de electricitate;

3.  subliniază că o aprovizionare cu energie care să fie sigură, la un preț accesibil și sustenabilă este indispensabilă pentru competitivitatea industriei și economiei europene; subliniază că aproximativ jumătate dintre centralele din UE trebuie înlocuite în următorii zece ani și că sistemul de alimentare cu energie trebuie modernizat și flexibilizat mai mult pentru a se adapta creșterii numărului estimat de SRE; evidențiază faptul că ponderea surselor regenerabile de energie pentru energia electrică, electrică , încălzire, răcire și pentru nevoile de transport trebuie mărită într-o manieră rentabilă, luând în considerare beneficiile și costurile totale ale SRE, inclusiv costurile de sistem, protejând în același timp siguranța aprovizionării; recunoaște creșterea competitivității tehnologiilor pentru energia regenerabilă și subliniază că RES și industriile conexe asociate cu tehnologiile curate sunt motoare importante ale creșterii competitivității în Europa, reprezentând un potențial enorm de creare de locuri de muncă și contribuind substanțial la dezvoltarea de industrii și piețele de export noi;

4.  constată că dezvoltarea mai intensă a SRE în statele membre este de natură să conducă la utilizarea mai mare a biomasei, care, la rândul său, va necesita elaborarea de criterii detaliate de sustenabilitate pentru biomasa solidă și gazoasă;

5.  subliniază că, în cadrul sectorului surselor regenerabile de energie, contribuția actuală și cea preconizată a biomasei și a altor resurse energetice controlabile ar trebui să fie mai vizibilă pentru părțile interesate în vederea promovării unui proces decizional echitabil și echilibrat;

6.  solicită UE să garanteze că promovarea surselor regenerabile în contextul producției și utilizării energiei nu va pune în pericol nici securitatea alimentară, nici producția sustenabilă de alimente de înaltă calitate, nici competitivitatea agricolă;

7.  constată că o serie de elemente ale sistemului alimentar sunt vulnerabile în perspectiva unor costuri mai mari la energie, iar acest fapt ar putea avea efecte negative asupra producătorilor și consumatorilor;

8.  recunoaște că potențialul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon prin creșterea gradului de utilizare a biometanului la vehicule, pe distanțe scurte și lungi, în special la vehiculele grele, și de utilizare a energiei electrice la vehicule, pe distanțe scurte între orașe, este semnificativ;

9.  este convins de faptul că redresarea reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea pe viitor de surse regenerabile de energie și atingerea obiectivelor unui plan energetic european;

10.  constată că unele surse regenerabile de energie, cum ar fi energia geotermică, pot furniza energie electrică și termică la nivel local și fără întrerupere; consideră că aceste surse locale de energie măresc independența energetică, inclusiv pentru comunitățile izolate;

11.  subliniază că hidroenergia sustenabilă în toate formele sale contribuie la un viitor cu surse regenerabile de energie și, pe lângă producția de energie, îndeplinește și alte funcții valoroase, cum ar fi protecția împotriva inundațiilor și contribuția la o aprovizionare sigură cu apă potabilă; îndeamnă Comisia și statele membre să sporească gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la beneficiile multiple ale hidroenergiei;

12.  solicită Comisiei și statelor membre să acorde mai multă atenției potențialului neexploatat al surselor regenerabile de energie în sectorul încălzirii și al răcirii, precum și interdependențelor și oportunităților care derivă din utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie, pe de o parte, și punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, pe de altă parte;

13.  subliniază potențialul de economisire a energiei care rezultă din includerea traseului soarelui și a diferitelor fusuri orare din Europa în dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

14.  constată că statele membre, în cadrul oferit de UE prin Directiva 2009/28/CE privind energia regenerabilă, în prezent acționează independent în promovarea SRE în cadrele administrative naționale, care diferă foarte mult, și că acest accentuează dezvoltarea lor inegală, în timp ce potențialul resurselor regenerabile în curs de dezvoltare variază ținând cont de circumstanțele tehnice, non-tehnice și naturale, datorită diferitelor avantaje competitive regionale; subliniază că o piață internă funcțională ar putea contribui la compensarea variabilității RES și a distribuției inegale a resurselor naturale; consideră că cele majoritatea zonelor pot contribui la utilizarea de SRE; observă, totuși, că trebuie stimulate investițiile în surse regenerabile acolo unde acestea au cel mai mare potențial, pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice;

15.  constată că există diferite niveluri de acceptare publică și politică a energiei regenerabile diferă, așa cum se întâmplă și pentru majoritatea tipurilor de generare a energiei și de infrastructuri; observă că disponibilitatea finanțării publice și privată pentru promovarea SRE diferă semnificativ; subliniază că accesul la capital pentru investiții este un factor crucial în dezvoltarea în continuare a energiei regenerabile, în special în contextul crizei financiare, care a condus la o repartiție mai largă a capitalului pentru investitori; consideră că acolo unde sunt identificate imperfecțiuni ale pieței sau producătorii se confruntă cu un acces limitat la finanțarea de pe piață, ar trebui facilitat accesul la mai multe investiții de capital pentru sursele regenerabile de energie; propune Comisiei să analizeze împreună cu Banca Europeană de Investiții și instituțiile naționale posibilități vizând instrumente financiare inovatoare pentru finanțarea proiectelor de energie regenerabilă, în timp ce piețele de carbon ar trebui să contribui la rândul lor la stimularea investițiilor în proiecte de SRE;

16.  remarcă faptul că, până în prezent, unele surse regenerabile de energie sunt competitive economic, în timp ce alte tehnologii se apropie de prețurile pieței; împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia trebuie să se folosească toate resursele adecvate, sustenabile financiar pentru a reduce costurile, astfel încât să se stimuleze și mai mult competitivitatea SRE;

17.  consideră că este necesară eliminarea subvențiilor care afectează concurența și, de asemenea, pe cele care sprijină combustibilii fosili dăunători mediului înconjurător;

Energiile regenerabile pe piața internă europeană a energiei

18.  constată că piața internă a gazelor și a energiei electrice va fi realizată până în 2014 și va fi crucială pentru integrarea SRE, astfel încât va servi ca mijloc rentabil de echilibrare a producției variabile de energie electrică; salută raportul Comisiei cu privire la progresele în ceea ce privește finalizarea pieței interne a energiei și implementarea celui de-al treilea pachet; solicită Comisiei să utilizeze toate instrumentele de care dispune, inclusiv sesizarea Curții de Justiție de către statele membre, pentru finaliza cât mai rapid piața internă a energiei; invită Comisia să se ocupe se situațiile în care concentrarea necorespunzătoare a pieței împiedică concurența; invită statele membre să își continue eforturile în vederea aplicării integrale a legislației privind piața internă a energiei, pentru dezvoltarea de interconexiuni și eliminarea insulelor energetice și a blocajelor energetice;

19.  constată că, în urma diferențelor dintre caracteristicile piețelor naționale, potențialele diferite și diferite stadii de modele de tehnologie și de maturitate, la nivelul Uniunii coexistă o mare varietate de sisteme diferite pentru promovarea SRE; subliniază că această varietate exacerbează problemele pieței energetice interne, de exemplu, producând ineficiențe la nivelul comerțului transfrontalier cu energie electrică; salută îndrumările Comisiei cu privire la reforma sistemului de sprijin;

20.  remarcă faptul că cei mai mari beneficiari ai realizării pieței interne a energiei sunt consumatorii; susține opinia Comisiei potrivit căreia concurența trebuie extinsă și în cazul surselor regenerabile de energie atunci când devin mature și viabile economic, dar și celorlalte surse de energie, deoarece aceasta reprezintă cel mai bun stimulent pentru inovare și reducerea costurilor, prevenindu-se astfel extinderea sărăciei energetice; subliniază că persistența prețurilor cu amănuntul reglementate afectează capacitatea consumatorilor de a-și exercita pe deplin alegerile;

21.  constată că mecanismele de cooperare prevăzute de Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile nu au fost încă utilizate foarte mult, dar că se planifică în prezent o serie de scheme de cooperare; atrage atenția asupra constatărilor Comisiei, potrivit cărora o mai bună utilizare a posibilităților de cooperare existente ar putea aduce beneficii considerabile, precum stimularea comerțului; salută intenția declarată a Comisiei de a elabora orientări privind cooperarea în cadrul UE, care stabilesc modul în care ar trebui să funcționeze în practică mecanismele de cooperare și care prezintă provocările întâlnite și modalitățile de soluționare a acestora; invită Comisia să se asigure că orientările UE sunt puse în aplicare de către statele membre; invită Comisia să includă o interpretare a articolului 13 din directiva privind SRE (Directiva 2009/28/CE), pentru a asigura că statele membre implementează corect directiva și împiedică autoritățile publice să utilizeze procedurile de certificare și de acordare de autorizații într-un mod care denaturează concurența; solicită statelor membre să folosească mai mult mecanismele de cooperare dacă este cazul și, de asemenea, să intensifice comunicarea dintre ele;

22.  salută faptul că metodele de previzionare a capacității energiei eoliene de a fi disponibilă pe piețele din fiecare zi au fost îmbunătățite, permițând o mai bună integrare a electricității provenite din surse regenerabile de energie variabile; salută în aceeași măsură noile coduri ale rețelei impuse prin cel de-al treilea pachet privind piața internă a energiei, dezvoltat în prezent de actorii relevanți, conducând la o frecvență stabilizată și contribuind astfel și la o mai bună integrare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;

23.  subliniază faptul că măsurile de piață corespunzătoare trebuie să faciliteze integrarea progresivă a SRE în sistemul energetic și în piața energetică internă europeană în toate statele membre, fără întârziere și că, pe termen lung, tipuri diferite de surse regenerabile, în conformitate cu caracteristicile lor intrinseci și cu capacitățile lor, trebuie să preia funcțiile și sarcinile de stabilizare din cadrul sistemului, care au fost efectuate anterior de sursele convenționale de energie; subliniază că există exemple promițătoare de astfel de piețe în UE; solicită, în acest sens, luarea în considerare cu seriozitate în procesul de planificare și de punere în aplicare a efectelor auxiliare pozitive și negative, directe și indirecte ale surselor regenerabile de energie, în special în ceea ce privește infrastructura existentă, cum ar fi rețelele de transport și distribuție, precum și mediul, biodiversitatea și protecția speciilor; solicită Comisiei și statelor membre să mărească gradul de conștientizarea a opiniei publice cu privire la efectele auxiliare pozitive și negative ale tehnologiilor din domeniul surselor regenerabile de energie;

24.  solicită Comisiei să analizeze pe baza unei analize a rentabilității , impactul asupra legislație de mediu, ca de exemplu, Directiva-cadru privind apa sau Directiva referitoare la păsări, din punctul de vedere al interacțiunilor cu dezvoltarea surselor regenerabile de energie;

Cerințe în materie de infrastructură

25.  constată faptul că, în anumite situații, alimentarea cu energie din surse regenerabile este descentralizată, localizată la distanță, dependentă de condițiile meteorologice, necesitând astfel, o infrastructură diferită de cea existentă care a fost dezvoltată doar pe baza surselor de energie convenționale; subliniază că această modernizare a rețelei energetice trebuie să se adapteze la schimbările din producție, transport, distribuție și echilibrarea tehnologiilor, ca parte a sistemului global de energie; subliniază faptul că unele surse regenerabile de energie pot echilibra, de asemenea, surse de energie variabile și pot atenua, prin urmare, necesitatea unei rețele suplimentare de infrastructură; subliniază că dezvoltarea infrastructurii este urgentă și crucială pentru succesul pieței unice și pentru integrarea energiei din surse regenerabile; remarcă faptul că implementarea pachetului privind infrastructura energetică este esențială în acest sens, mai ales pentru accelerarea construcției unor infrastructuri noi, cu impact transfrontalier; subliniază că trebuie accelerate procedurile de autorizare pentru proiectele de infrastructură energetică;

26.  atrage atenția asupra faptului că există un număr mare de sit-uri de producție a energiei regenerabile care nu sunt utilizate la capacitatea proiectată datorită incapacității rețelei de a prelua energia electrică astfel produsă;

27.  constată că, pentru a garanta securitatea aprovizionării, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, cu alimentare variabilă, va necesita o echilibrare flexibilă a fluctuațiilor și un sistem flexibil de rezervă, printr-o rețea de energie electrică europeană integrată și interconectată, care să permită comerțul transfrontalier, să dispună de sisteme de răspuns, de stocare a energiei și de centrale electrice flexibile; invită Comisia să analizeze dacă există o problemă legată de capacitate în UE și să determine volumul capacității ferme care poate fi asigurat de sursele regenerabile de energie în cadrul unui sistem energetic european integrat, precum și eventualul impact pozitiv asupra adecvării generării; este de acord cu analiza Comisiei că dezvoltarea unor mecanisme de capacitatea de rezervă presupune costuri substanțiale și poate denatura semnalele referitoare la prețuri; ia act de faptul că se impune tot mai stringent un cadru politic stabil pentru protejarea economică a acestor rezerve, precum și a sistemului și serviciilor de echilibrare; respinge conceptul de concurență pentru subvenții la nivelul surselor de energie și solicită o concepție a pieței de energie adaptată obiectivele pe termen lung ale Uniunii în materie de climă, ceea ce face posibilă integrarea tehnologiilor SRE în piața energetică internă, dar recunoaște că ajutorul de stat are fost necesar din punct de vedere istoric în dezvoltarea tuturor surselor de energie;

28.  subliniază importanța desfășurării rentabile a surse regenerabile ale unei superrețele și ale rețelei offshore din Marea Nordului; subliniază în această privință importanța Inițiativei privind rețeaua offshore pentru țările din Marea Nordului (NSCOGI), la momentul la care au fost anunțate peste 140 GW de proiecte referitoare la energia eoliană; invită statele membre și Comisia să dea un imbold suplimentar NSCOGI;

29.  reamintește că investiția în surse regenerabile de energie reprezintă peste jumătate dintre toate investițiile în noile capacități de generare din ultimii 10 ani și aceasta va continua să crească; subliniază că atribuirea unei ponderi importante a SRE în cadrul mixului energetic, constituie o imensă provocare pentru infrastructura rețelelor existentă, și că este nevoie de investiții pentru a depăși aceste provocări; constată că, în unele state membre, introducerea în rețea a unor cantități tot mai mari de SRE a fost făcută fără extinderea simultană a infrastructurii energetice, fapt care influențează considerabil siguranța aprovizionării; subliniază că, potrivit Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), o mare parte din blocajele de aprovizionare din cadrul rețelelor europene de energie sunt legate de alimentarea în rețea din SRE; subliniază importanța implementării unor noi perspective pentru depășirea blocajelor din rețelele de distribuție, fapt ce nu implică întotdeauna extinderea și consolidarea rețelei; este încrezător că beneficiile modernizării rețelei europene, care se datorează în egală măsură și pieței unice de energie electrică, pot compensa costurile, oferind o funcționare mult mai eficientă a sistemului energetic al UE; invită operatorii sistemului de transport să își actualizeze politicile de dezvoltare a rețelei lor pentru a face față integrării capacităților de producție a SRE, menținând în același timp siguranța aprovizionării, precum și să își consolideze cooperarea cu operatorii sistemelor de distribuție;

30.  constată că, în timp ce multe dintre cele mai bune și mai competitive situri pentru sursele regenerabile de energie din UE se află deseori la mare distanță geografică de centrele de consum, ceea ce face ca utilizarea optimă a acestor situri să fie condiționată de dezvoltarea de rețele de transport și distribuție și de consolidarea legăturilor transfrontaliere; constată, de asemenea, avantajele descentralizării alimentării cu energie de surse regenerabile situate aproape de centrele de consum; subliniază că acest lucru poate conduce la reducerea costurilor, poate reduce nevoia de extinderea rețelei și poate evita congestiile dacă există o infrastructură adecvată; subliniază că Comisia ar trebui să înlesnească dezvoltarea unor instrumente adecvate de modelare pentru a defini mixul optim de instalații de generare la scară largă și de instalații la nivel de distribuție; subliniază potențialul unei abordări integrate pentru sistemul energetic, care ar putea acoperi atât cererea de căldură, cât și cea de energie electrică și de aprovizionare; remarcă, de asemenea, potențialul de producției locale a SRE, cum ar fi microgenerarea sau cooperativele realizate ce cetățeni care investesc împreună în producția și furnizarea de energie regenerabilă, cum ar fi încălzire geotermală și energia solară, așa cum se menționat în comunicarea Comisiei;

31.  constată că capacitatea insuficientă a rețelei și a facilităților de depozitare, precum și lipsa de cooperare între operatorii de sisteme de transport poate contribui la fluxuri energetice transfrontaliere necoordonate (fluxuri în buclă) și ar putea provoca situații de urgență grave în alte state membre, făcând astfel necesară reducerea sarcinii în interesul securității aprovizionării, în cazul în care aceasta nu implică direct optimizarea necesară (de exemplu, monitorizarea temperaturii) și dezvoltarea rețelei în statele membre; este îngrijorat din cauza gradului de dezvoltare și de întreținere a infrastructurii de rețele din statele membre; solicită statelor membre ale UE să accelereze fără întârziere extinderea rețelelor de transport și distribuție și să promoveze o cooperare consolidată a operatorilor rețelelor de transport;

32.  subliniază potențialul rețelelor inteligente, al instrumentelor de gestionare a cererii și al tehnologiilor de stocare a energiei, atât pentru a facilita cea mai optimă integrare a E-SRE și pentru a fluctuațiilor de rețea, cât și pentru a atenua fluctuațiile din rețea; reamintește faptul că sunt urgent necesare cercetări suplimentare în domeniul stocării energiei, precum și desfășurarea de facilități, inclusiv pe baza cooperării cu centralele hidroelectrice de stocare prin pompare; remarcă faptul că ar trebui făcute cercetări în special în domeniul depozitării cu viteză variabilă, întrucât aceasta permite o mai mare flexibilitate de reglare a vitezei și, astfel, o conectare mai rapidă și orientată; solicită statelor membre să evite impuneri duble pentru depozitarea energiei electrice;

33.  consideră că este necesar să se creeze piețe transfrontaliere pentru servicii de rețea în materie de energie electrică de reglare și să se extindă rapid rețeaua de transport europeană, având în vedere integrarea transfrontalieră a hidroenergiei de stocare, în special în Scandinavia, în Alpi și Pirinei;

34.  subliniază că hidroenergia trebuie să joace un rol central în dezvoltarea planificată a surselor regenerabile de energie, în special ca factor de echilibrare pentru producția tot mai mare de surse regenerabile de energie volatile, precum și ca soluție de stocare a energiei electrice prin acumularea prin pompare; subliniază că, prin urmare, potențialul de dezvoltare a producției de hidroenergie și a acumulării prin pompare în UE trebuie exploatate pe deplin;

35.  recunoaște că infrastructura de gaze naturale va juca un rol important în dezvoltarea energiei din surse regenerabile pe teritoriul Europei; subliniază faptul că biogazul, ca energie regenerabilă, poate fi ușor furnizat în prezent, ca biometan, în infrastructura rețelei de gaze existentă și că noile tehnologii, cum ar fi „energia pe bază de hidrogen” și „energia pe bază de gaze naturale”, vor beneficia și mai mult în viitoarea economie bazată pe emisii reduse de carbon, folosind infrastructurile existente și cele noi, care ar trebui promovate și dezvoltate;

36.  consideră că TIC vor contribui la gestionarea aprovizionării cu energie și a cererii și va face consumatorii mai activi pe această piață; invită Comisia să prezinte fără întârziere propuneri, în conformitate cu cel de-al treilea pachet privind piața internă a energiei, vizând dezvoltarea, promovarea și standardizarea rețelelor inteligente și contoarelor, deoarece acest lucru va permite din ce în ce mai mult implicarea participanților pe piață și va stimula posibila dezvoltarea, dezvoltarea și menținerea sinergiilor la nivelul rețelelor de telecomunicații și de energie; solicită Comisiei Europene să sprijine în special cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu; subliniază că printre factorii importanți în acest sens se numără nu numai certitudinea planificării din partea furnizorilor, dar și acceptarea de către consumatori, care ar trebui să fie principalii beneficiari ai contoarelor inteligente și ale căror drepturi de protecție a datelor trebuie să fie asigurate în conformitate cu noua directivă privind protecția datelor; îndeamnă Comisia să evalueze cu atenție costurile și beneficiile desfășurării contoarelor inteligente și impactul acestora asupra diferitelor grupuri de consumatori; recunoaște că implicarea consumatorilor este vital pentru succesul utilizării contoarelor inteligente;

37.  constată că însuși sectorul TIC, în calitate de consumator major de energie electrică cu centre de date în UE, fiind responsabil de până la 1,5 % din consumul total de energie electrică și consumatorii fiind tot mai informați cu privire la amprenta de carbon a tehnologiei informației și a serviciilor de tip cloud pe care le utilizează, pot deveni un model demn de urmat pentru eficiența energetică și promovarea surselor regenerabile de energie;

38.  subliniază că, în unele regiuni, în special în comunitățile mici și în insule, publicul s-a opus desfășurării de centrale eoliene și de panouri fotovoltaice; subliniază că centralele eoliene și panourile fotovoltaice sunt percepute ca având un efect advers asupra industriilor în domeniul turismului, precum și asupra naturii și a formei peisajelor rurale/insulare;

39.  subliniază faptul că, în cazul în care cetățenii dețin producția de energie regenerabilă prin cooperative sau structuri în proprietatea comunității, se constată o mai mare acceptare socială, ce reduce timpul planificat pentru implementarea și promovarea unei înțelegeri mai mari a publicului larg a tranziției energetice;

40.  subliniază faptul că dezvoltarea în continuare a resurselor regenerabile de energie, precum și construirea tuturor celorlalte instalații și infrastructuri de producere a energiei presupun schimbarea peisajului din Europa; insistă că acest lucru nu trebuie să producă daune ecologice, inclusiv în siturile Natura 2000 și în zonele protejate; atrage atenția că acceptarea publică a infrastructurilor SRE poate fi câștigată printr-o planificare transparentă și coordonată, precum și prin proceduri de construcție și de autorizare cu consultarea publică obligatorie și în timp util, în care toate părțile interesate să fie implicate de la început, inclusiv la nivel local; subliniază că participarea cetățenilor și a părților interesate, cum ar fi cooperativele, poate ajuta la câștigarea sprijinului opiniei publice, alături de comunicarea avantajelor posibile pentru economiile locale;

Întărirea poziției consumatorilor

41.  subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare de creștere a acceptării pe plan social a surselor regenerabile de energie; în același timp, menționează că o măsură eficientă în acest sens ar fi stabilirea unei abordări holistice a producătorului/consumatorului – sau a „prosumerului” – care ar fi capabil să gestioneze procesul de generare a energiei;

42.  recunoaște importanța surselor regenerabile de energie la scară mică pentru creșterea ponderii surselor regenerabile de energie; recunoaște că desfășurarea de surse regenerabile de energie la scară mică reprezintă o oportunitate pentru gospodăriile compuse dintr-o singură persoană, industrii și comunități aceștia putând deveni producători de energie, acumulând astfel, informații cu privire la modalități eficiente de producere și de consum al energie; subliniază importanța microgenerării pentru creșterea eficienței energetice; subliniază faptul că desfășurarea de surse regenerabile de energie la scară mică poate determina economii substanțiale la facturile la energie și la crearea de noi modele de afaceri și locuri de muncă;

43.  constată că, în această privință, importanța stimulării cooperativelor locale pentru obținerea de energie din surse regenerabile în creșterea participării cetățenilor, creșterea accesibilității energiei din surse regenerabile și generarea de investiții financiare;

44.  subliniază că o combinație inteligentă a surselor regenerabile de energie la scară mică, a stocării, a gestionării cererii și a eficienței energetice poate conduce la o utilizare redusă a rețelelor locale pe durata sarcinilor de vârf, diminuând astfel, costurile investițiilor globale suportate de operatorii sistemelor de distribuție;

45.  constată că o precondiție pentru un consum local eficient și o producție de energie, atât din perspectiva unui prosumer (producător/consumator), cât și din perspectiva distribuției, este utilizarea de contoare inteligente și, la nivel mai general, de rețele inteligente;

46.  salută comunicarea anunțată a Comisiei referitoare la tehnologiile în domeniul energiei și inovarea concentrată pe microgenerare;

47.  consideră că politica regională a UE are de jucat un rol important în promovarea producției de energie din surse regenerabile și eficiența energetică la nivelul întregii Europe, precum și în domeniul serviciilor legate de energia electrică și cel al transportului de energie; salută continuarea creșterii treptate a contribuției politicii de coeziune și a celei regionale la încurajarea utilizării energiei din surse regenerabile, pentru a asigura că energia din surse regenerabile va contribui pe deplin la realizarea obiectivelor politicii energetice a UE și în vederea aplicării obiectivelor energetice ale UE la nivelul întregii Uniuni Europene; consideră că este deosebit de important ca orientarea politicii europene să permită o rată de finanțare suficientă în perioada 2014-2020;

48.  sprijină guvernarea pe mai multe niveluri și abordarea descentralizată a politicii energetice și a surselor regenerabile de energie, care ar trebui să conțină, printre altele, Convenția primarilor și dezvoltarea în continuare a inițiativei „Orașe inteligente”, precum și promovarea celor mai bune soluții la nivel regional și local prin intermediul campaniilor de informare;

49.  observă faptul că agricultura și zonele rurale au potențial în ceea ce privește asigurarea unei proporții semnificative din producția de energie din surse regenerabile și, prin urmare, consideră că noua politică privind agricultura și dezvoltarea rurală ar trebui să promoveze producția de energii din surse regenerabile;

50.  recunoaște importanța de a promova și încuraja dezvoltarea unor surse de energie alternativă în cadrul exploatației agricole, în special la scară mică, și de a disemina metodele relevante atât în rândul agricultorilor, cât și în rândul consumatorilor;

51.  subliniază contribuția care ar putea fi adusă de cooperarea dintre agricultori pentru obținerea unor rezultate pozitive în cadrul politicii de promovare a resurselor regenerabile;

52.  invită Banca Europeană de Investiții să creeze fonduri de rulment prin intermediari financiari pentru a oferi capitalul necesar de pornire și asistența tehnică pentru generarea la scară micro și mică de electricitate și energie termică din surse regenerabile, la nivel de exploatație agricolă sau comunitate, ale cărei profituri pot fi reinvestite în sisteme suplimentare;

Cooperarea și comerțul pe plan internațional

53.  reamintește că deficitul comercial al UE cauzat de importurile de combustibili fosili urmează să crească în următorii ani și că dependența de importurile de combustibili fosili presupune riscuri politice, economice și de mediu din ce în ce mai mari; subliniază, în acest sens, rolul pe care îl joacă sursele de energie regenerabile interne în ceea ce privește securitatea aprovizionării și restabilirea unei balanțe comerciale pozitive cu țările exportatoare de petrol și de gaze naturale și, în consecință, subliniază că aceste surse ar trebui să joace un rol mai important în asigurarea securității energetice a UE;

54.  recunoaște că piețele mondiale ale surselor regenerabile de energie sunt în creștere, fapt care determină efecte pozitive asupra industriei europene, a creării de locuri de muncă, a prețurilor și al dezvoltării în continuare a tehnologiilor existente și a noilor tehnologii, la nivel mondial și la nivelul UE,cu condiția ca acest cadru de reglementate și politic al UE să rămână predictibil și să le permită întreprinderilor cu tehnologie curată să își mențină avantajul competitiv față de partenerii lor globali; recunoaște că țările care nu aparțin OCDE sunt parteneri comerciali importanți, datorită potențialului mare de surse regenerabile de energie;

55.  subliniază faptul că denaturarea ilegală a concurenței pe piață este inacceptabilă, deoarece numai o concurență echitabilă poate asigura UE un nivel rezonabil al prețurilor pentru tehnologiile în domeniul surselor regenerabile de energie; solicită Comisiei să finalizeze cât mai curând posibil procedurile privind practicile abuzive în curs de derulare; subliniază faptul că piețele globale libere și deschise oferă cele mai bune condiții pentru creșterea surselor regenerabile de energie; subliniază că trebuie depuse eforturi mai mari pentru eliminarea restricțiilor comerciale; solicită Comisiei să nu mai introducă noi bariere comerciale pentru produsele finite sau componentele tehnologiilor folosite pentru sursele regenerabile de energie; invită Comisia să ia măsuri pentru a remedia obstacolele în calea comerțului, pentru a garanta o concurență corectă, pentru a ajuta întreprinderile din UE să aibă acces la piețele din afara Uniunii Europene și pentru a soluționa presupusele denaturări comerciale, inclusiv cele legate de subsidiile ilegale;

56.  îndeamnă, de asemenea, Comisia să monitorizeze în mod activ utilizarea nejustificată a barierelor netarifare, a subvențiilor și a măsurilor de dumping de către partenerii comerciali ai UE în acest domeniu;

57.  invită Comisia să ia act de Acordul OMC privind tehnologia informației și să analizeze posibilitățile de inițiere a unui acord de liber schimb în domeniul tehnologiei ecologice, acord care să pună bazele unor schimburi comerciale cu produse ale tehnologiei ecologice fără bariere tarifare;

58.  subliniază că această strategie ar trebui să încurajeze, de asemenea, facilitarea schimburilor comerciale în scopul sprijinirii eforturilor depuse de țările în curs de dezvoltare în acest domeniu specific și pentru a permite utilizarea surselor regenerabile ca bunuri comerciale;

59.  subliniază că comerțul joacă un rol important în asigurarea producerii și finanțării sustenabile a energiei din surse regenerabile; reamintește că bioenergia și agrocarburanții importați ar trebui să respecte criteriile de sustenabilitate ale UE și că acestea trebuie definite în mod clar; în acest scop, încurajează Comisia să introducă utilizarea indirectă a terenurilor drept criteriu suplimentar; recomandă ca acordurile comerciale să prevadă dispoziții care să abordeze problemele legate de despădurire și de degradarea pădurilor și să încurajeze buna gestionare a terenurilor și a apelor; încurajează Comisia să negocieze în continuare cu țările terțe relevante acordurile de parteneriat voluntar pentru interzicerea exploatării forestiere ilegale;

60.  subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse în domeniul politicii energetice, inclusiv în domeniul surselor regenerabile de energie, cu țările vecine ale UE, precum și necesitatea de a exploata mult mai eficient potențialul de tranzacționare a energiei regenerabile; subliniază necesitatea unei infrastructuri adecvate care să faciliteze cooperarea, atât în cadrul UE cât și în țările vecine; subliniază că cooperarea în domeniul energiilor regenerabile ar trebui să includă obiectivele relevante ale politicilor UE; subliniază faptul că există oportunități importante , mai ales în regiunea Mării Mediterane, pentru generarea de energie din surse regenerabile de energie; subliniază potențialul unor proiecte precum Desertec, Medgrid și Helios, respectiv al dezvoltării în continuare a energiei hidroelectrice în Norvegia și Elveția, inclusiv potențialul acestora în echilibrarea aprovizionării; subliniază, de asemenea, valoarea adăugată semnificativă la nivel local al marilor proiecte SRE;

61.  subliniază că cooperarea internațională trebuie să se bazeze pe un cadru de reglementare solid și pe acquis-ul Uniunii în domeniul surselor regenerabile de energie, cum ar fi în cadrul comunității energetice, pentru a mări stabilitatea și fiabilitatea unei astfel de cooperări;.

62.  solicită o acțiune coordonată cu alți lideri tehnologici (SUA și Japonia) pentru a face față provocărilor emergente, precum lipsa de materii prime, de minerale rare, care afectează dezvoltarea tehnologiilor în domeniul surselor regenerabil de energie;

63.  subliniază necesitatea ca UE să dezvolte o cooperare științifică strânsă și o politică clară privind colaborarea pentru cercetare și inovare în domeniul surselor regenerabile de energie cu parteneri internaționali, în special țările BRICS;

Inovare, cercetare și dezvoltare și politică industrială

64.  constată faptul că Europa trebuie să depună eforturi la nivelul capacităților sale industriale, de cercetare și dezvoltare, dacă dorește să își mențină poziția de lider în tehnologia în domeniul SRE; subliniază necesitatea facilitării unui mediu concurențial pentru operațiunile și internaționalizarea IMM-urilor și a depunerii tuturor eforturilor pentru a reduce obstacolele birocratice; subliniază faptul că numai inovarea prin cercetare și dezvoltare poate asigura menținerea poziției de lider tehnologic pe piața tehnologiilor în domeniul SER; subliniază faptul că investitorii privați au nevoie de siguranță; invită Comisia Europeană să promoveze o strategie industrială pentru sursele regenerabile de energie, în special pentru sectorul energiei eoliene, pentru a asigura poziția de lider tehnologic a Uniunii Europene în domeniul tehnologiilor energetice, menținând poziția de lider în special în domeniul surselor regenerabile de energie;

65.  subliniază supremația industriei UE în domeniul tehnologiilor eoliene onshore și potențialul ridicat al industriei eoliene europene offshore de a contribui la o reindustrializare a statelor membre care se învecinează cu Marea Baltică și Marea Nordului;

66.  subliniază că instituțiile educaționale capabile să producă forță de muncă calificată și generația următoare de oameni de știință și inventatori în domeniul tehnologiilor RES este o prioritate-cheie; reamintește în acest sens, rolul important al programului Orizont 2020 și al Institutului European de Inovare și Tehnologie în reducerea decalajului dintre educație, cercetare și implementare în sectorul surselor regenerabile de energie;

67.  acordă o atenție deosebită cooperării între mecanismele europene de protecție a brevetelor în domeniul surselor regenerabile de energie, în vederea facilitării accesului la o proprietate intelectuală valoroasă și nevalorificată; subliniază necesitatea activării cu titlu de prioritate brevetul european proiectat în domeniul surselor regenerabile de energie;

68.  consideră că cercetarea și dezvoltarea propusă prin instrumentele existente trebuie să fie mai eficientă și este îngrijorat de faptul că cercetarea și dezvoltarea în anumite sectoare ale industriei surselor regenerabile de energie au fost neglijate, ceea ce a condus la dificultăți comerciale; subliniază nevoia de investiții în dezvoltarea în continuare a tehnologiilor inovatoare, emergente și existente, precum și integrarea la nivel de sistem a între transport și energie, pentru a susține sau a realiza competitivitatea și pentru a se asigura că tehnologiile existente rămân sustenabile de-a lungul ciclului lor de viață; evidențiază necesitatea investițiilor în cercetare și dezvoltare în domeniul energiei din surse regenerabile, în special în domeniul capacității, al eficienței și al reducerii amprentei spațiale;

69.  solicită Comisiei și statelor membre să investească în cercetarea care vizează utilizarea energiei regenerabile cu aplicații industriale, de exemplu în industria automobilelor;

70.  salută anunțul făcut de Comisie privind prezentarea în 2013 a unei comunicări în domeniul politicii tehnologiilor energetice; invită Comisia, atunci când pune în aplicare părțile relevante ale Planului strategic pentru tehnologiile energetice (SET), să se concentreze pe tehnologiile care îmbunătățesc competitivitatea surselor regenerabile de energie și integrarea lor în sistemul energetic, cum ar fi managementul rețelelor, tehnologiile de stocare sau de încălzire din surse regenerabile și răcire, fără a defavoriza tehnologiile SRE care au fost folosite de mai mulți ani;

71.  subliniază că cercetarea este esențială pentru dezvoltarea și accesibilitatea unor tehnologii noi și curate; consideră că planul SET poate avea contribuții importante pentru existența unor tehnologii accesibile și competitive în domeniul surselor regenerabile de energie;

Un cadru european pentru promovarea energiilor regenerabile

72.  subliniază faptul că statele membre folosesc în prezent o mare varietate de mecanisme de promovare; subliniază că acest sprijin a condus la o creștere sănătoasă, în special atunci când scheme de sprijin sunt bine concepute, dar că unele dintre sistemele de promovare au fost prost proiectate și s-au dovedit a fi insuficient de flexibile pentru a se adapta la costul de scădere a unor tehnologii și au provocat în unele cazuri, o supracompensare, creând astfel o povară financiară pentru consumatori; constată cu plăcere că, grație acestor subvenții, din perspectiva la metodelor de producție a energiei convenționale, până în prezent, unele sursele regenerabile de energie au reușit să devină competitive doar în anumite sectoare sau zone geografice favorabile, unde accesul la capital este bun, sarcina administrativă este minimă sau prin economii de scară;

73.  subliniază că, în unele state membre, prețurile percepute de la utilizatorii finali și clienții industriali sunt relativ ridicate din cauza factorilor precum creșterea prețurilor la combustibili fosili și a influenței din partea statului; reamintește faptul că, în 2010, 22 % dintre gospodăriile din UE erau îngrijorate că nu își pot achita factura de energie și presupune că această situație s-a agravat între timp; subliniază că toată lumea ar trebui să-și permită să cumpere energie, iar competitivitatea industriei nu trebuie să fie afectată; solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a se asigura că clienții cu venituri mici sunt protejați efectiv, conștientizând totodată publicul cu privire la potențialul de economisire a energiei și a măsurilor de eficiență energetică; subliniază că scăderea prețurilor cu ridicata trebuie să fie în avantajul consumatorilor;

74.  avertizează cu privire la faptul că sprijinul constând în sume foarte ridicate poate frâna progresul tehnologic prin supracompensare și poate împiedica integrarea pe piață, deoarece reduce stimulentele pentru dezvoltarea unor produse inovatoare și mai puțin costisitoare; constată că designul inteligent al mecanismelor de sprijin, care să permită răspunsuri la semnalele de pe piață, este esențial pentru a preveni supracompensarea; consideră că deplasarea rapidă spre un sistem care expune producătorii la riscul de preț ale pieței încurajează competitivitatea tehnologică și facilitează integrarea pe piață;

75.  este convins că Comisia ar trebui să sprijine statele membre în identificarea celor mai rentabile surse regenerabile de energie și a căii optime de a exploata potențialul; reamintește faptul că politicile optime din punct de vedere al costului diferă în funcție de modelul de cerere, de potențialul de aprovizionare și de contextul economic la nivel local;

76.  salută anunțul făcut de Comisie privind elaborarea unor orientări privind bunele practici și reforma regimurilor naționale de sprijin; solicită Comisiei să prezinte aceste orientări cât mai curând posibil, pentru a asigura că diferitele scheme naționale nu denaturează concurența și nu creează bariere în calea comerțului și a investițiilor în cadrul UE, pentru a încuraja predictibilitatea și rentabilitatea, și pentru a evita subvențiile excesive; îndeamnă Comisia, în acest sens, să se asigure că acquis-ul pieței interne este pe deplin respectat de statele membre; este convins că orientările privind bunele practici sunt un pas important pentru a asigura o funcționare a pieței unice de energie și consideră că liniile directoare ar putea fi completate cu o evaluare a rentabilității sistemelor actuale de sprijin naționale, ținând cont de diferitele tehnologii pe care le acoperă, în scopul de a asigura o mai bună comparabilitate și coordonare pentru convergența treptată și progresivă a mecanismelor naționale de sprijin; este, de asemenea, convins că punerea în aplicare a acestor linii directoare la nivelul statelor membre va fi esențială, deoarece acestea pot ajuta pentru a evita ca sistemele de sprijin naționale să fie modificate sau anulate retroactiv, ceea ce ar trimite semnale dezastruoase pentru investitori, precum și potențial cauzatoare de probleme economice grave pentru cetățenii privați care au investit în surse regenerabile pe baza unor astfel de sisteme; subliniază că punerea în aplicare a acestor linii directoare ar trebui să fie asigurată de către statele membre și că aranjamente speciale de sprijin pentru dezvoltarea resurselor locale și regionale ar trebui să fie permise;

77.  consideră că este esențial, în contextul multitudinii de mecanisme de sprijin din statele membre, să se încurajeze o discuție privind o mai mare convergență și un mecanism de sprijin european adecvat pentru după 2020; este convins că, pe termen lung, un sistem mai integrat de promovare a SRE la nivelul UE, care să țină seama pe deplin de diferențele regionale și geografice, precum și inițiativele supranaționale existente, și care este parte a unui efort general vizând decarbonizarea, ar putea ajuta oferi cadrul cel mai eficient din punct de vedere al costurilor pentru energiile regenerabile și condiții de concurență echitabile care pot permite realizarea întregului lor potențial; constată că directiva existentă privind energiile regenerabile permite guvernelor să utilizeze schemele de ajutor comune; constată că din experiența anumitor țări europene reflectă cu succes modul în care o abordare comună pe piața integrată de energie electrică permite inovații benefice reciproce între sistemele naționale; solicită Comisiei să evalueze, în contextul unui cadru legislativ de după 2020, dacă un sistem la nivelul UE pentru promovarea surselor regenerabile de energie ar oferi un cadru mai rentabil în care poate fi realizat întregul lor potențial;

78.  subliniază beneficiul schimbului de cele mai bune practici în rândul statelor membre în ceea ce privește mecanismele de sprijin; menționează faptul că Regatul Unit și Italia au anunțat recent o schimbare în schema lor de sprijin, de la un sistem de cote, la un sistem de prime deoarece dovezile din locuri geografice similare au sugerat că modelele de sprijinire a primelor au apărut la costuri mai mici; invită Comisia să includă aceste aspecte în analiza sa actuală(5) și în propunerea sa viitoare privind orientările;

79.  propune stabilirea unor noi inițiative precum schema de sprijin comună pusă în aplicare de Norvegia și Suedia pentru a dezvolta atunci când este necesar, pas cu pas scheme regionale comune de sprijin în jurul piețelor comune ale energiei precum Nord Pool;

80.  invită autoritatea bugetară să pună la dispoziția Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) mijloacele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile și pentru a realiza obiectivele prevăzute în Regulamentul privind integritatea, transparența și eficiența pieței angro a energiei; ia act de faptul că acest lucru este necesar pentru realizarea unei piețe interne integrate și transparente a energiei electrice și a gazului până în 2014;

o
o   o

81.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.
(2) JO L 326, 8.12.2011, p. 1.
(3) JO L 211, 14.8.2009, p. 55
(4) JO L 211, 14.8.2009, p. 94.
(5) COM(2012)0271 și documentele însoțitoare; SEC(2008)0057; IEE Studies Reshaping „Quo(ta) vadis, Europe?”

Aviz juridic - Politica de confidențialitate