Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2117(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0175/2013

Texte depuse :

A7-0175/2013

Dezbateri :

PV 10/06/2013 - 16
CRE 10/06/2013 - 16

Voturi :

PV 11/06/2013 - 10.12
CRE 11/06/2013 - 10.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0245

Texte adoptate
PDF 512kWORD 75k
Marţi, 11 iunie 2013 - Strasbourg
Crima organizată, corupţia şi spălarea de bani
P7_TA(2013)0245A7-0175/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport intermediar) (2012/2117(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa din 14  martie 2012 privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani, adoptată în conformitate cu articolul 184 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere Decizia sa din 11 decembrie 2012 de a prelungi mandatul Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani până la 30 septembrie 2013,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 67, capitolul 4 (articolele 82-86) și capitolul 5 (articolele 87-89) din titlul V partea a II-a din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 5, 6, 8, 32, 38 și 41, titlul VI (articolele 47-50) și articolul 52,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind crearea și punerea în aplicare a unui ciclu de politici ale UE în materie de crimă organizată și infracțiuni internaționale grave în vederea stabilirii unui proces multianual care să abordeze într-o manieră coerentă cele mai importante amenințări infracționale printr-o cooperare optimă între statele membre, UE și țările terțe,

–  având în vedere concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității organizate în perioada 2011-2013,

–  având în vedere Programul de la Stockholm în materie de libertate, securitate și justiție(1), Comunicarea Comisiei intitulată „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei: Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm” (COM(2010)0171) și Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură” (COM(2010)0673),

–  având în vedere Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2005-2012 și Planul de acțiune al UE în materie de droguri pentru perioada 2009-2012,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată de Adunarea Generală la 15 noiembrie 2000 (Rezoluția 55/25) și deschisă pentru semnare la Palermo, la 12 decembrie 2000, precum și protocoalele aferente,

–  având în vedere Convenția împotriva corupției Organizației Națiunilor Unite (UNCAC), deschisă pentru semnare la Merida, la 9 decembrie 2003,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, adoptată de Adunarea Generală la 20 decembrie 1988 (Rezoluția 1988/8) și deschisă pentru semnare la Viena, în perioada 20 decembrie 1988-28 februarie 1989 și apoi la New York, până la 20 decembrie 1989,

–  având în vedere convențiile penale și civile ale Consiliului Europei privind corupția, deschise pentru semnare la Strasbourg, la 27 ianuarie și, respectiv, la 4 noiembrie 1999, precum și Rezoluțiile (98)7 și (99)5, adoptate de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 5 mai 1998 și 1 mai 1999, prin care se constituie Grupul de state împotriva corupției (GRECO),

–  având în vedere Actul Consiliului din 26 mai 1997, care stabilește, în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenția privind combaterea actelor de corupție care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, deschisă spre semnare la Paris, la 17 decembrie 1997, precum și modificările ulterioare,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și privind finanțarea terorismului, deschisă pentru semnare la Varșovia, la 16 mai 2005 și Rezoluția CM/Res(2010)12 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei din 13 octombrie 2010, privind Statutul Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării de bani (MONEYVAL),

–  având în vedere cele 40 de recomandări și cele 9 recomandări speciale ale Grupului de acțiune financiară FATF/GAFI privind combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului și proliferării,

–  având în vedere activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate(3),

–  având în vedere Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, înghețarea, sechestrarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii(4), Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor(5), Decizia-cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea(6), și Decizia-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare(7),

–  având în vedere Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile(8) și având în vedere raportul Comisiei Europene COM(2011)0176 întocmit în conformitate cu articolul 8 din decizia menționată mai sus,

–  având în vedere Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre(9), precum și actele ulterioare de modificare,

–  având în vedere Decizia cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă(10) și Raportul Comisiei privind transpunerea juridică a respectivei decizii cadru (COM(2004)0858),

–  având în vedere Decizia 2009/902/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 de instituire a unei rețele europene de prevenire a criminalității (REPC) (11),

–  având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(12) și comunicarea Comisiei intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM(2012)0286),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale și faptul că întotdeauna ar trebui să aibă prioritate interesele copiilor implicați în cazuri de trafic și migrație,

–  având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/GAI a Consiliului(13),

–  având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului(14), precum și Raportul Comisiei adresat Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea acestei directive (COM(2012)0168),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitate(15),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor(16),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri(17),

–  având în vedere Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat(18) și Raportul Comisiei către Consiliu întemeiat pe articolul 9 din această decizie-cadru (COM(2007)0328),

–  având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale(19), precum și în sensul articolului 15 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, precum și modificările ulterioare(20),

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date,

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI(21),

–  având în vedere propunerea de directivă privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, prezentată de Comisia Europeană (COM(2013)0045),

–  având în vedere propunerea de directivă privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană, prezentată de Comisia Europeană (COM(2012)0085),

–  având în vedere propunerea de directivă privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de abrogare a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului, prezentată de Comisia Europeană (COM(2010)0517),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale” (COM(2012)0722),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a UE” (COM(2011)0790),

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Creșterea impactului ajutorului UE: instituirea unui Centru european de combatere a criminalității informatice” (COM(2012)0140),

–  având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online”(COM(2012)0596),

–  având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Evaluarea criminalității în UE: plan de acțiune privind statisticile pentru perioada 2011-2015” (COM(2011)0713),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe (COM(2012)0351),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către o politică a UE în materie penală: asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor UE prin intermediul dreptului penal” (COM(2011)0573),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu din 6 iunie 2011 privind participarea Uniunii Europene la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei (COM(2011)0307),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Produsele provenite din activități de criminalitate organizată - Garantarea principiului potrivit căruia ”criminalitatea nu aduce venituri„” (COM(2008)0766),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind prevenirea și combaterea crimei organizate în sectorul financiar (COM(2004)0262),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei 2007/425/CE din 13 iunie 2007 de identificare a unui set de acțiuni pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea,

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011, referitoare la taxe și dezvoltare - cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(22),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 15 septembrie 2011 referitoare la eforturile Uniunii de combatere a corupției(23), din 25 octombrie 2011 referitoare la criminalitatea organizată în Uniunea Europeană(24) și din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal(25),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 noiembrie 2011 referitoare la combaterea pescuitului ilegal la nivel mondial – rolul UE(26),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene(28),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2005 conținând propunerea de recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului pentru combaterea finanțării terorismului(29),

–  având în vedere Raportul Europol din 2013 privind evaluarea amenințării pe care o reprezintă criminalitatea gravă și organizată (SOCTA),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(30),

–  având în vedere concluziile audierilor publice, discuțiilor cu privire la documentele de lucru și schimburilor de opinii cu personalități de nivel înalt, precum și ale misiunilor efectuate de delegațiile Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani,

–  având în vedere răspunsurile la chestionarul trimis parlamentelor naționale, referitor la rolul și experiențele lor în materie de combatere a crimei organizate, corupției și spălării de bani,

–  având în vedere contribuțiile tematice ale lui Ayala Sender, Díaz de Mera García Consuegra, McClarkin și Mitchell în domeniul crimei organizate,

–  având în vedere contribuțiile tematice ale lui de Jong, Gabriel, Skylakakis și Weiler în domeniul corupției,

–  având în vedere contribuțiile tematice ale lui Borghezio și Tavares în domeniul spălării de bani,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul intermediar al Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (A7-0175/2013),

Crima organizată, corupția și spălarea de bani

A.  întrucât Comisia specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (CRIM) a fost abilitată să ancheteze amploarea crimei organizate, a corupției și a spălării de bani pe baza celor mai bune evaluări privind amenințările și să propună măsuri corespunzătoare pentru ca UE să prevină și să abordeze aceste amenințări și să le combată la nivel internațional, european și național;

B.  întrucât organizațiile criminale tradiționale și-au extins treptat raza de acțiune la nivel internațional, profitând de oportunitățile oferite de eliminarea granițelor interne ale Uniunii Europene și de globalizarea economică și de noile tehnologii și încheind alianțe cu grupuri criminale din alte țări (precum cartelurile drogurilor din America de Sud și mafia rusofonă) pentru a-și împărți piețele și zonele de influență; întrucât grupările criminale își diversifică din ce în ce mai mult activitatea, dezvoltându-se legături între traficul de droguri, traficul de persoane, facilitarea imigrărilor ilegale și traficul de arme; întrucât legătura dintre terorism și crima organizată este din ce în ce mai strânsă;

C.  întrucât criza economică mondială nu numai că creează un context favorabil înmulțirii activităților ilegale, dar contribuie și la diversificarea acestora, activități precum frauda și corupția în domeniul sportului profesionist, contrafacerea bunurilor de consum cotidian, precum produse alimentare și farmaceutice, forță de muncă ieftină la negru și traficul cu ființe umane; întrucât crima organizată, frauda și spălarea de bani au un efect devastator asupra statelor membre, prin infiltrarea în economia legală;

D.  întrucât grupurile de crimă organizată sunt, în general. ramificate la nivel internațional, ceea ce constituie cea mai importantă amenințare la adresa securității și prosperității cetățenilor europeni, care nu au fost informați cu privire la creșterea explozivă a criminalității transfrontaliere sau cu privire la incapacitatea autorităților judiciare naționale de a-i face față la nivel transfrontalier;

E.  întrucât se observă o tendință tot mai pronunțată de ajutor reciproc între diversele organizații criminale, prin ramificațiile lor internaționale și prin diversificarea activităților, și reușesc astfel să depășească diferențele lingvistice, etnice sau de interese comerciale, orientându-se către traficuri comune, diminuarea costurilor și maximizarea profiturilor, într-un moment în care criza se face simțită la nivel mondial;

F.  întrucât, potrivit estimărilor realizate de Europol în SOCTA 2013, în UE există în prezent cel puțin 3 600 de organizații criminale active, iar trăsăturile cele mai frecvente ale acestor organizații sunt structura de rețea și cooperarea, prezența pregnantă la nivelul economiei legale internaționale, tendința de a se axa – în special în cadrul organizațiilor mai mari – pe mai multe activități infracționale în același timp și faptul că 70 % dintre organizațiile existențe au membri de naționalități diferite, ceea ce demonstrează caracterul transnațional al fenomenului;

G.  întrucât sărăcia constituie un factor principal pentru crima organizată, ea fiind exploatată de organizațiile criminale;

H.  întrucât este esențial să se elimine sărăcia și să se îmbunătățească accesul populației la locuri de muncă și la protecție socială;

I.  întrucât fenomenele traficului de persoane și organe umane, prostituției forțate, sclaviei și creării de lagăre de muncă forțată sunt adesea gerate de organizații criminale transnaționale; întrucât este necesar ca de urgență să se monitorizeze în permanență traficul internațional de organe și legăturile sale cu organizațiile mafiote; întrucât traficul cu ființe umane este o formă de criminalitate multi-fațetată care generează profituri de circa 25 miliarde EUR anual și afectează toate statele membre;

J.  întrucât numărul total al victimelor muncii forțate în statele membre ale UE este estimat la 880 000, dintre care se estimează că 30 % sunt victime ale exploatării sexuale, iar 70 % sunt victime ale muncii forțate, femeile reprezentând majoritatea victimelor din UE; întrucât munca forțată aduce profituri considerabile pentru organizațiile mafiote, conduce la dumping social și cauzează numeroase pierderi societății în termeni fiscali;

K.  întrucât victimele traficului cu ființe umane provin atât din interiorul, cât și din exteriorul UE;

L.  întrucât victimele traficului de persoane sunt recrutate, transportate sau sechestrate prin forță, coerciție sau înșelăciune, în scopul exploatării sexuale, al muncii sau al serviciilor forțate, precum cerșetoria, sclavia, servitutea, activități infracționale, servicii menajere, adopție sau căsătorii forțate sau în scopul prelevării de organe; întrucât aceste victime sunt exploatate și subordonate complet traficanților sau exploatatorilor, sunt obligate să le restituie acestora datorii exorbitante, adeseori sunt private de documentele de identitate, sechestrate, izolate și amenințate, trăiesc cu teamă și sub amenințarea represaliilor, fără bani, nu au încredere în autoritățile locale, își pierd speranța de a scăpa sau de a reveni la o viață normală;

M.  întrucât închiderea frontierelor externe ale UE este imposibilă;

N.  întrucât, în fiecare an, 2 000 de persoane mor pe Marea Mediterană, încercând să pătrundă în UE;

O.  întrucât, deși traficul de persoane evoluează în funcție de împrejurările socioeconomice, victimele provin din țări și regiuni care se confruntă cu dificultăți economice și sociale, iar factorii de vulnerabilitate sunt aceiași de ani de zile; întrucât dezvoltarea industriei sexuale și cererea de forță de muncă ieftină și produse ieftine reprezintă două dintre cauzele traficului de persoane și întrucât, în general, factorul comun pentru a deveni victime ale traficului este promisiunea unei vieți mai bune pentru persoanele respective și/sau pentru familiile lor;

P.  întrucât traficul ilicit (de organe, arme, droguri, substanțe chimice, biologice, radioactive și nucleare și precursori ale acestora, medicamente, specii ale faunei sălbatice și organe ale acestora, țigări și tutun, opere de artă și alte produse) are proveniențe diverse, alimentând noi piețe infracționale în întreaga Europă, oferind oportunități enorme de profit organizațiilor criminale și reprezentând o amenințare pentru siguranța frontierelor, piața unică și interesele financiare ale Uniunii;

Q.  întrucât grupurile criminale și-au diversificat rutele de trafic de narcotice, dar și mărfurile care fac obiectul traficului; întrucât internetul reprezintă un instrument și o nouă cale pentru aprovizionarea cu precursori ai drogurilor și producția de stupefiante, precum și pentru distribuția de substanțe psihoactive; întrucât traficul de precursori ai drogurilor, precum efedrina, pseudoefedrina și anhidrida acetică nu este supravegheat îndeajuns în Uniunea Europeană și reprezintă un pericol grav;

R.  întrucât controlul precursorilor chimici și al echipamentelor folosite pentru fabricarea drogurilor sintetice constituie un element fundamental în reducerea aprovizionării cu droguri;

S.  întrucât substanțele chimice folosite în scopuri licite pot fi deturnate de către organizațiile criminale de la comerțul licit și pot fi folosite ca precursori ai drogurilor; întrucât în anul 2008 în UE s-au confiscat 75 % din cantitățile de anhidridă acetică (principalul precursor pentru heroină) confiscate la nivel mondial și întrucât rapoartele anuale ale Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru controlul narcoticelor fac în continuare referire la măsurile insuficient de stricte puse în aplicare de UE pentru prevenirea deturnării acestei substanțe în scopuri ilicite;

T.  întrucât mulți cetățeni ai Uniunii trăiesc în sărăcie și șomaj, în timp ce infracțiunile transfrontaliere cresc de la an la an;

U.  întrucât numărul locurilor de muncă legale din Uniune pierdut ca urmare a activităților ilegale ale grupărilor criminale nu poate fi calculat exact, deoarece infractorii nu publică rapoarte, însă se poate estima că este de ordinul a zeci de milioane;

V.  întrucât, în mod similar, veniturile fiscale pierdute de guvernele naționale și de Uniune pot fi doar estimate, dar este probabil ca totalul acestora să fie de ordinul a sute de milioane de euro anual și să crească în continuare;

W.  întrucât traficul ilegal de țigări provoacă anual o pierdere de aproximativ 10 miliarde de euro în finanțele statului; întrucât volumul afacerilor cu trafic de arme ușoare în lume este estimat la 170-230 de milioane USD pe an și întrucât în Europa circulă peste 10 milioane de arme ilegale, ceea ce prezintă o amenințare gravă la adresa securității cetățenilor și a forțelor de ordine; întrucât aceste tipuri de trafic pot produce pierderi financiare și daune întreprinderilor producătoare, facilitând dezvoltarea altor forme de crimă organizată care, la rândul lor, constituie o amenințare socială gravă, întrucât acest fenomen ar putea deveni cu ușurință a sursă de finanțare pentru activități teroriste;

X.  întrucât veniturile generate de traficul cu specii ale faunei sălbatice și cu organe ale acestora sunt estimate la 18-26 de miliarde EUR anual, UE fiind principala piață de destinație la nivel mondial;

Y.  întrucât traficul presupune pierderi pentru veniturile publice, afectează companiile producătoare și are un efect negativ asupra locurilor de muncă, asupra populației și asupra mediului social;

Z.  întrucât capacitatea de infiltrare a organizațiilor criminale a evoluat, acestea fiind în prezent active în domenii precum lucrările publice, transporturile, lanțurile mari de comerț cu amănuntul, gestionarea deșeurilor, comerțul cu specii ale faunei sălbatice și resurse naturale, servicii de securitate, servicii de divertisment pentru adulți și multe altele, dintre care multe fac obiectul controlului și mecanismelor decizionale politice; întrucât, prin urmare, crima organizată devine într-o măsură din ce în ce mai mare similară unui actor economic global, cu un spirit antreprenorial puternic și specializat în furnizarea simultană a diferite tipuri de bunuri și servicii ilegale, dar din ce în ce mai mult și legale, cu un efect din ce în ce mai semnificativ asupra economiei europene și mondiale, antrenând costuri anuale de 870 de miliarde USD;

AA.  întrucât activitățile infracționale organizate de tip mafiot referitoare la mediu– precum traficul și eliminarea ilegală a deșeurilor, distrugerea patrimoniului ecologic, peisagistic, artistic și cultural – au dobândit o dimensiune internațională care necesită un efort comun din partea tuturor țărilor europene, cu scopul de a preveni și a combate mai eficiente așa-numita eco-mafie;

AB.  întrucât sumele uriașe de bani generate de rețelele mafiote și de crimă organizată sunt direcționate către bănci și piețe financiare din Uniunea Europeană, care devin astfel complice la spălarea de bani;

AC.  întrucât băncile internaționale joacă un rol semnificativ în facilitarea spălării de bani și sunt implicate direct în spălarea veniturilor crimei organizate;

AD.  întrucât raportul SOCTA publicat de Europol în 2013 subliniază faptul că activitățile de contrafacere a mărfurilor și comerțul ilicit cu produse constituie o piață infracțională emergentă, accentuată de criza economică; întrucât traficul de droguri rămâne cea mai mare piață infracțională; întrucât comerțul ilicit cu deșeuri și fraudele energetice constituie noi amenințări emergente, care necesită o atenție deosebită;

AE.  întrucât combaterea eficace a crimei organizate, sub toate formele acesteia, presupune măsuri care să lipsească organizațiile criminale de resursele financiare și să desființeze confidențialitatea bancară, atunci când este necesar;

AF.  întrucât organizațiile criminale beneficiază adesea de o zonă gri de complicitate cu alți actori, acționând, în interes comun, cu persoane prezumat respectabile (întreprinzători, funcționari publici la toate nivelurile decizionale, politicieni, bancheri și profesioniști etc.), care, deși nu au în sine legătură cu structura organizațiilor criminale, întrețin cu acestea din urmă relații de afaceri reciproc avantajoase;

AG.  întrucât în unele țări europene care nu sunt membre ale UE o mare parte a societății se află într-o zonă gri și adeseori supraviețuiește ca urmare a activităților infracționale; întrucât în această situație se află în principal tinerii;

AH.  întrucât printre modalitățile tipice de operare ale crimei organizate se numără de acum, pe lângă violență, intimidare și terorism, și corupția; întrucât spălarea de bani poate fi legată, la rândul său, nu numai de activitățile specifice crimei organizate, ci și de corupție și infracțiuni fiscale; întrucât conflictele de interese constituie o cauză a corupției și a fraudei; întrucât, din acest motiv, crima organizată, corupția și spălarea de bani, deși rămân fenomene distincte, sunt adesea strâns legate; întrucât organizațiile criminale pot recurge și la organizații din sectorul public și privat, chiar și la organizații non-profit, ca acoperire pentru spălările de bani;

AI.  întrucât jurnaliștii de anchetă joacă un rol esențial în dezvăluirea corupției, a fraudei și a crimei organizate și, prin urmare, sunt expuși unor amenințări financiare și de securitate specifice; întrucât, de exemplu, pe o perioadă de cinci ani, în cele 27 de state membre s-au publicat în total 233 de rapoarte de cercetare privind cazuri de fraudă asociate utilizării abuzive a fondurilor UE(31); întrucât finanțarea suplimentară, în special de către Comisie și alte instituții internaționale, este indispensabilă pentru susținerea și dezvoltarea în continuare a jurnalismului de anchetă;

AJ.  întrucât spălarea de bani, corupția și crima organizată comise de entități europene afectează în mod grav țările în curs de dezvoltare și reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea acestora, lipsindu-le de propriile resurse naturale, limitându-le resursele fiscale și mărindu-le datoria publică;

AK.  întrucât internetul le oferă grupărilor infracționale posibilitatea de a acționa mai rapid, pe scară mai largă, determinând astfel modificarea tipurilor de activități infracționale; întrucât criminalitatea cibernetică, îndeosebi exploatarea și înșelarea minorilor, reprezintă o amenințare din ce în ce mai importantă, organizațiile criminale folosindu-se de pariurile sportive online pe post de instrument de obținere de profituri și de spălare a banilor la nivel mondial;

AL.  întrucât aranjarea meciurilor este un nou tip de criminalitate cu câștiguri mari, sentințe mici și, din cauza gradului redus de depistare, o afacere profitabilă pentru infractori;

În apărarea cetățenilor și a economiei licite

AM.  întrucât protecția cetățenilor și economia legală și competitivă presupun voință politică și o luptă neînduplecată împotriva crimei organizate, a traficului cu ființe umane, a corupției și a spălării de bani, fenomene care cauzează prejudicii serioase societății și, în special, constituie o amenințare la adresa supraviețuirii antreprenorilor cinstiți, a siguranței cetățenilor și a consumatorilor și a principiilor democratice fundamentale ale statului;

AN.  întrucât grupările criminale exploatează tehnologia, mediile și oportunitățile moderne, care reproduc oportunități și obiective profesionale legitime; întrucât grupările criminale dispun de un nivel ridicat de expertiză, organizare, experiență și sofisticare, susținut de o mai bună mobilitate, conectivitate și posibilitate de deplasare; întrucât crima organizată a devenit mai dificil de localizat și a crescut probabilitatea ca aceasta să exploateze diferite sisteme juridice și jurisdicții naționale;

AO.  întrucât, în conformitate cu Biroul ONU pentru droguri și criminalitate (UNODC), veniturile din activități ilegale la nivel global sunt estimate la aproximativ 3,6 % din PIB-ul global, iar fluxul spălărilor de bani la nivel mondial este actualmente în jur de 2,7 % din PIB-ul global; întrucât Comisia Europeană estimează că doar în Uniunea Europeană costul corupției se ridică la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, adică 1 % din PIB-ul UE; întrucât resurse semnificative sunt astfel sustrase în detrimentul dezvoltării economice și sociale, al finanțelor publice și al binelui cetățenilor;

AP.  întrucât veniturile provenite din activități ilegale și rețelele de spălare de bani au un efect negativ asupra economiei UE, încurajând speculațiile și bulele financiare care afectează economia reală;

AQ.  întrucât, în anumite țări, corupția constituie o amenințare gravă la adresa democrației și un obstacol în calea eficienței și justeței administrației publice, întrucât corupția descurajează investițiile, alterează funcționarea pieței interne și concurența loială între companii și compromite, în cele din urmă, dezvoltarea economică, prin distribuirea deficitară a resurselor, în special în defavoarea serviciilor publice în general și a serviciilor sociale în special; întrucât complexitatea birocratică – și numărul mare al autorizațiilor prealabile inutile – descurajează activitatea întreprinzătorilor, perturbă activitățile economice legale și poate să favorizeze mituirea funcționarilor publici sau să genereze alte forme de corupție;

AR.  întrucât diferențele existente la nivelul legislației și al punerii în aplicare a acesteia în ceea ce privește mituirea funcționarilor publici afectează în mod negativ piața internă, nu numai pentru că nu asigură condiții echitabile pentru întreprinderi, dar și pentru că astfel de activități se produc și pe teritoriul Uniunii Europene, atunci când întreprinderi cu sediul într-un stat membru mituiesc funcționari publici ai altui stat membru, perturbând astfel funcționarea piețelor;

AS.  întrucât corupția este percepută de 74 % dintre cetățenii europeni ca o importantă problemă națională și supranațională(32) și întrucât fenomenele de corupție se produc în toate sectoarele societății; întrucât corupția subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și eficiența guvernelor legitime în asigurarea statului de drept, întrucât creează privilegii și, deci, nedreptate socială; întrucât lipsa de încredere în politicieni crește în perioadele de criză economică accentuată;

AT.  întrucât domeniile în care, conform rapoartelor, corupția de rând este mai ridicată, exprimată ca procent din cazurile de luare de mită pe persoană, sunt, în medie: serviciile medicale 6,2 %; serviciile funciare 5 %, serviciile vamale 4,8 %, serviciile judiciare 4,2 %, poliție 3,8 %, servicii de înmatriculare și autorizare 3,8 %, învățământ 2,5 %, utilități 2,5 %, servicii fiscale 1,9 %;

AU.  întrucât, în zonele cu un nivel ridicat al infracționalității, resursele economiei locale sunt sustrase ilegal de către crima organizată, descurajând astfel dorința normală de a întreprinde, inclusiv investițiile altor state; întrucât în aceste zone accesul întreprinderilor „curate”la credite este din ce în ce mai dificil datorită costurilor din ce în ce mai ridicate și garanțiilor din ce în ce mai mari cerute de bănci; întrucât întreprinderile ce se confruntă cu dificultăți economice sunt uneori forțate să apeleze la organizații criminale pentru a obține credite pentru investiții;

AV.  întrucât grupările de crimă organizată la nivel local profită de lacunele economiei legale și pot deveni actori principali în furnizarea de produse de uz cotidian; întrucât, pe lângă șantaj și intimidări, ce constituie amenințări la adresa comunităților locale, aceasta subminează economia legală și comunitatea în ansamblul său, relativ la siguranța cetățenilor și a întreprinderilor; întrucât criminalitatea informatică, pirateria sau traficul ilegal de conținuturi creative, de pornografie infantilă, de produse farmaceutice, de substanțe psihotrope legale și de precursori ai acestora, de componente, piese de schimb și alte produse de uz cotidian și aspecte relative la drepturile și licențele aferente subminează sănătatea cetățenilor, siguranța, locurile de muncă în sectoarele în cauză și stabilitatea socială și poate provoca întreprinderilor din sectoarele în cauză daune masive până la amenințarea existenței acestora;

AW.  întrucât infracțiunile din ce în ce mai frecvente în sectorul agroalimentar nu numai că periclitează în mod grav sănătatea cetățenilor europeni, dar provoacă și pagube importante acelor țări care și-au făcut un renume din excelența în domeniul alimentar;

AX.  întrucât exploatarea sexuală a copiilor pe internet, precum și pornografia infantilă reprezintă o amenințare specială; întrucât criminalitatea informatică, în special cea motivată de profit și accesul neautorizat la sisteme informatice sunt adeseori legate de fraude financiare; întrucât criminalitatea informatică care implică furnizarea de servicii ilegale se află în creștere, iar volumul de malware sporește rapid; întrucât organismele europene responsabile necesită finanțare suplimentară;

AY.  întrucât spălarea banilor a luat forme din ce în ce mai complexe, cu trasabilitate dificilă; întrucât, pentru a spăla banii murdari, organizațiile criminale se folosesc din ce în ce mai mult de circuitul ilegal, dar și legal, de pariuri și de „aranjarea” rezultatelor evenimentelor sportive, mai ales online, precum și de bănci aflate în țări în care transferurile de bani nu sunt monitorizate suficient pentru a preveni spălarea de bani și evaziunea fiscală; întrucât aranjarea meciurilor ar trebui să fie considerată o formă profitabilă de crimă organizată; întrucât pariurile legale, ca expresie a activității antreprenoriale, ar trebui sprijinite în temeiul principiilor subsidiarității și proporționalității;

AZ.  întrucât falsificarea registrelor contabile ale societăților comerciale reprezintă adesea o modalitate de a crea lichidități neoficiale, modalitate care reduce venitul impozabil și poate fi utilizată pentru corupție sau spălare de bani, afectând concurența loială și reducând capacitatea statului de a-și îndeplini funcția socială;

BA.  întrucât, într-o perioadă de austeritate, se estimează că fraudele fiscale costă statele membre 1 000 de miliarde de euro pe an; întrucât evaziunea fiscală nu se limitează la economia subterană, ci este prezentă și în economia reală, la nivelul unor corporații renumite;

Necesitatea unei abordări comune la nivel european

BB.  întrucât la nivel european s-au depus deja eforturi pentru a asigura un cadru legislativ și juridic armonizat în privința combaterii crimei organizate, a corupției și a spălării de bani;

BC.  întrucât, mai ales în cazul criminalității transfrontaliere, diversitatea abordărilor fenomenelor infracționale în statele membre și diferențele dintre legislațiile penale materiale și procedurale poate crea lacune și deficiențe în sistemele penale, civile și fiscale din întreaga Uniune Europeană; întrucât paradisurile fiscale, țările cu politici bancare laxe și țările instabile, în care autoritățile centrale nu dispun de forța necesară, au devenit ținte predilecte pentru spălarea banilor de către criminalitatea organizată;

BD.  întrucât grupările criminale sunt frecvent structurate sub forma unei rețele internaționale și, prin urmare, această structură internațională necesită un răspuns transfrontalier, inclusiv o comunicare eficace și amplă și partajarea de informații între agențiile naționale și internaționale echivalente;

BE.  întrucât protecția intereselor financiare ale Uniunii și a monedei euro trebuie fie o prioritate în ceea ce privește monitorizarea fenomenului din ce în ce mai pregnant al deturnării fondurilor europene de către organizațiile criminale prin așa-numitele fraude comunitare, precum și fenomenul de contrafacere a monedei euro;

BF.  întrucât la nivel european s-au dezvoltat programe precum Hercule, Fiscalis, Customs și Pericles, cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate activitățile infracționale și ilicite transnaționale și transfrontaliere;

BG.  întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește câștigurile de productivitate sunt cel mai mare inamic al zonei euro; întrucât acestea generează, pe termen mediu și lung, diferențe de competitivitate care nu pot fi soluționate prin devalorizare monetară și conduc la programe de austeritate severe și nesustenabile din punct de vedere politic, care vizează devalorizarea internă; întrucât corupția sistemică din sectorul public, care acționează ca impediment major pentru eficiență, investiții străine directe și inovare, împiedică astfel funcționarea corespunzătoare a uniunii monetare;

BH.  întrucât la nivelul sectoarelor publice din UE există cel puțin 20 de milioane de cazuri de corupție de mici dimensiuni și întrucât este evident faptul că acest fenomen are un efect în lanț asupra acelor sectoare ale administrației publice din statele membre (și asupra persoanelor politice corespunzătoare) care sunt responsabile de gestionarea fondurilor UE și a altor interese financiare;

BI.  întrucât în Europa se înregistrează o diferență fiscală semnificativă, la nivelul UE pierzându-se în fiecare an venituri publice în valoare de aproximativ 1 000 de miliarde de euro ca urmare a fraudei și evaziunii fiscale, ceea ce reprezintă un cost anual de aproximativ 2 000 de euro pentru fiecare cetățean al UE;

BJ.  întrucât, pentru a face față fenomenelor criminale, puterea legislativă din statele membre trebuie să fie în măsură să reacționeze rapid și eficient la modificarea structurilor și la noile forme de criminalitate și cu atât mai mult întrucât, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, toate statele membre trebuie să ofere cetățenilor lor un veritabil spațiu de libertate, securitate și justiție;

BK.  întrucât abordarea europeană de combatere a crimei organizate, a corupției și a spălării de bani trebuie să se bazeze pe cele mai complete evaluări ale amenințărilor și pe consolidarea cooperării polițienești și judiciare inclusiv cu țările terțe, pe o definiție comună a faptelor penale precum infracțiunea de asociere de tip mafiot sau de auto-spălare de bani, incriminarea tuturor formelor de corupție, armonizarea legislațiilor statelor membre privind anumite mecanisme de importanță procedurală cum ar fi statutul prescrierilor; prevederea unor forme eficiente de confiscare și recuperare a beneficiilor obținute de grupările criminale și din corupție, responsabilizarea crescută a administrației publice, a politicienilor, a avocaților, a notarilor, a agenților imobiliari, a companiilor de asigurări și a altora, formarea magistraților și a forțelor de poliție și schimbul de bune practici pentru stabilirea unor instrumente preventive corespunzătoare,

BL.  întrucât recunoașterea reciprocă este recunoscută ca principiu fundamental al cooperării judiciare în materie civilă și penală între statele membre le UE,

BM.  întrucât combaterea traficului de persoane constituie o prioritate pentru UE având în vedere faptul că, începând cu anii 1990, s-au dezvoltat numeroase inițiative, măsuri și programe de finanțare și un cadru juridic; întrucât articolul 5 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzice în mod explicit traficul de persoane;

BN.  întrucât, pentru ca statele membre să coopereze în combaterea crimei și operaționalizarea sistemelor judiciare, este necesar să existe încredere reciprocă între autoritățile judiciare din UE; întrucât principiul încrederii reciproce necesită adoptarea unor standarde minime de protecție la cel mai înalt nivel posibil,

BO.  întrucât sistemele legislative și de procedură penală ale statelor membre au evoluat de-a lungul timpului; întrucât fiecare stat membru își are propriile caracteristici și trăsături și întrucât, prin urmare, anumite domenii-cheie ale dreptului penal trebuie să rămână în competența statelor membre,

BP.  întrucât trebuie subliniată diferența substanțială între martori și acuzații care colaborează cu organele de anchetă; întrucât trebuie ținut cont de datoria primordială a statelor membre și a Uniunii Europene de a proteja și a garanta siguranța celor care au ales să se îndrept împotriva criminalității organizate și de tip mafiot, punând în pericol propria viață și viețile celor dragi;

BQ.  întrucât, deși licitațiile pentru achiziții publice sunt monitorizate îndeaproape, cheltuielile ulterioare nu sunt nici pe departe transparente, iar declarațiile de interese diferă foarte mult de la un stat membru la altul,

Pentru un cadru legislativ omogen și coerent

1.  consideră necesară elaborarea unui răspuns politic adecvat pentru combaterea prezenței organizațiilor criminale și de tip mafiot la nivelul UE, prin intermediul unui plan de acțiune detaliat și oportun, care să conțină măsuri legislative și nelegislative destinate să distrugă aceste organizații, să identifice și să recupereze orice tip de avuție asociată acestora în mod direct sau indirect;

2.  este convins că, pentru a combate crima organizată și în stil mafiot și pentru a eradica fenomene precum corupția și spălarea de bani care, puse laolaltă, îngrădesc libertatea, drepturile și siguranța cetățenilor europeni și ale viitoarelor generații, este necesar nu doar să se reacționeze la o astfel de activitate criminală, ci trebuie făcute și eforturi majore preventive;

3.  invită Comisia să stabilească standarde juridice comune și modele de integrarea și cooperare între statele membre; solicită Comisiei, în special, să prezinte, în baza unui raport de evaluare privind aplicarea deciziei-cadru privind lupta împotriva crimei organizate și a legislațiilor cele mai avansate în domeniu ale statelor membre, o propunere legislativă care să includă o definiție comună a criminalității organizate, care ar trebui să includă și infracțiunea de asociere de tip mafiot, subliniind caracterul antreprenorial și puterea de intimidare a grupurilor infracționale și ținând cont de articolul 2(a) din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale; subliniază că propunerile de dispoziții în materie de drept material penal în UE trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiile subsidiarității și proporționalității, precum și poziția adoptată de Parlament în rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal;

4.  invită Comisia să elaboreze o definiție comună a corupției, pentru a elabora o politică globală coerentă împotriva corupției; recomandă Comisiei să cuprindă, în raportul său privind măsurile anticorupție adoptate de statele membre, anunțat pentru 2013, toate formele de corupție, atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv organizațiile non-profit, evidențiind cele mai bune practici naționale de combatere a acesteia, și să determine o metodă precisă de cuantificare a fenomenului precum și să includă și analiză cuprinzătoare a domeniilor expuse corupției în fiecare stat membru; invită Comisia să prezinte periodic rapoarte Parlamentului European și conferinței statelor părți la UNCAC privind măsurile împotriva corupției luate atât de statele membre, cât și de instituțiile UE și să actualizeze în consecință legislația europeană în vigoare în acest domeniu;

5.  susține că un cadru normativ eficace în privința spălării banilor trebuie să ia în considerare interacțiunea dintre dispozițiile de combatere a acestui fenomen și dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, astfel încât spălarea banilor să poată fi contracarată fără diminuarea standardelor consacrate de protecție a datelor; în acest sens, salută sistemul de protecție a datelor utilizat de Europol;

6.  invită Comisia să includă în propunerea sa de armonizare a dreptului penal în domeniul spălării banilor, preconizată pentru 2013, o definiție comună a infracțiunii de auto-spălare de bani, bazată pe cele mai bune practici din statele membre și să considerate drept infracțiuni în acest sens acele infracțiuni pasibile de a produce beneficii persoanelor ce le comit;

7.  invită Comisia să prezinte o propunere de dezvoltare a articolului 18 din Directiva privind traficul de persoane care să încurajeze statele membre să incrimineze utilizarea serviciilor prestate de victimele tuturor formelor de exploatare care au legătură cu traficul de persoane, inclusiv exploatarea sexuală și exploatarea prin muncă;

8.  consideră inacceptabile condițiile și consecințele devastatoare suportate de victimele traficului de persoane, constituind o încălcare a drepturilor omului pentru care se răspunde penal; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să blameze la nivel social traficul prin campanii de sensibilizare solide și susținute, cu obiective clare și planificate de reducere a acestuia; aceste campanii ar trebui evaluate anual în cadrul Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane, la 18 octombrie în fiecare an, precum și peste cinci ani, de acum și până la următorul An european de luptă împotriva traficului de persoane;

9.  invită statele membre să elaboreze, în cooperare cu Comisia și Parlamentul European și cu sprijinul Europol, Eurojust și al Agenției pentru drepturi fundamentale, indicatori la nivel european, cât mai uniformi și coerenți pentru evaluarea, cel puțin, a amplorii, a costurilor și a prejudiciilor sociale aferente fenomenelor criminalității organizate, corupției și spălării de bani înregistrate în Uniunea Europeană;

10.  solicită Comisiei și Consiliului să reflecteze asupra stabilirii unei liste europene a organizațiilor criminale, după exemplul listei europene a organizațiilor considerate teroriste;

11.  recomandă constituirea unei rețele europene a diferitelor instituții universitare care se ocupă de problema criminalității organizate, a corupției și a spălării banilor pentru promovarea cercetării universitare în aceste domenii;

12.  insistă asupra necesității aplicării depline a instrumentelor actuale de recunoaștere reciprocă și a unei legislații europene care să asigure caracterul executoriu al sentințelor de condamnare penală și al ordinelor de confiscare pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost pronunțate; consideră că ar trebui făcute progrese în ceea ce privește asistența juridică reciprocă, precum și recunoașterea reciprocă a probelor între statele membre;

13.  consideră că măsurile de combatere a traficului de persoane și a muncii forțate trebuie să se concentreze asupra cauzelor de fond, cum ar fi inegalitățile la nivel mondial; prin urmare, invită statele membre să își respecte angajamentele asumate în ceea ce privește ajutorul pentru dezvoltare și ODM-urile;

14.  invită Comisia și SEAE să consolideze dimensiunea externă a măsurilor și a programelor, inclusiv a acordurilor bilaterale, pentru a combate traficul de persoane prin luarea unor măsuri de prevenire în țările de origine și de tranzit, acordând o atenție specială minorilor și copiilor neînsoțiți;

15.  invită Comisia să dezvolte un sistem fiabil de monitorizare la nivelul UE pentru a supraveghea în mod eficient deplasările traficanților și ale victimelor traficului de persoane;

16.  invită Comisia să dezvolte, fără întârziere, la nivelul UE un sistem de colectare a datelor comparabil și fiabil, care să aibă la bază indicatori comuni solizi, stabiliți împreună cu statele membre și cu instituțiile internaționale implicate în lupta împotriva traficului de persoane; consideră că, pentru a spori vizibilitatea și caracterul imperios al acestui sistem de date, ar putea fi util să se înființeze un observator de combatere a traficului de persoane în cadrul site-ului internet al UE deja existent pentru lupta împotriva traficului de persoane, impunând tuturor instituțiilor UE și celor șapte agenții europene implicate obligația de a introduce în acest sistem datele de care dispun și invitând ONG-urile și alte instituții să procedeze la fel;

17.  invită Comisia să pună în aplicare recomandările cuprinse în Strategia UE pentru perioada 2012-2016 privind eradicarea traficului de persoane;

18.  invită Comisia să îndeplinească condițiile necesare finalizării liniei de asistență telefonică pentru victimele traficului de persoane, contribuind, astfel, la creșterea gradului de sensibilizare a acestor victime cu privire la drepturile lor;

19.  invită Comisia să aloce mai multe resurse pentru combaterea utilizării rețelelor sociale și a criminalității informatice în traficul de persoane;

20.  invită Comisia să intensifice cooperarea judiciară și polițienească transfrontalieră între statele membre ale UE și agențiile UE, având în vedere faptul că traficul de persoane este o infracțiune care nu se limitează la un stat membru;

21.  solicită înăsprirea sancțiunilor împotriva instituțiilor bancare și financiare care se fac răspunzătoare de infracțiuni de complicitate la tăinuire și/sau la spălare de bani proveniți din activitățile crimei organizate;

Combaterea și prevenirea activităților crimei organizate și a corupției prin confiscarea veniturilor și a proprietăților obținute din acestea

22.  în ceea ce privește confiscarea, invită statele membre, pe baza celor avansate dispoziții legislative naționale, să aibă în vedere implementarea unor modele de drept civil în privința confiscării averii în acele situații în care, punând în balanță probabilitățile și, cu permisiunea unei instanțe, se poate stabili că averile sunt obținute prin activități infracționale sau sunt folosite pentru asemenea activități; consideră că ar putea fi prevăzute modele preventive de confiscare în urma unei hotărâri judecătorești, în conformitate cu garanțiile constituționale naționale și fără a aduce atingere dreptului de proprietate și dreptului de recurs; în plus, încurajează statele membre să promoveze utilizarea averilor confiscate ale infractorilor pentru scopuri sociale; propune să se ia măsuri și să se disponibilizeze fonduri pentru finanțarea intervențiilor de protecție a bunurilor, pentru a proteja integritatea bunurilor confiscate;

23.  recomandă excluderea timp de cel puțin cinci ani a operatorilor economici de la participarea la procedurile de atribuire a contractelor publice din întreaga Europă, în cazul în care operatorii economici respectivi au făcut obiectul unei condamnări definitive pentru participarea la o organizație criminală, spălare de bani sau la finanțarea terorismului, participarea la exploatarea victimelor traficului de persoane și a muncii copiilor, corupție sau alte infracțiuni grave împotriva intereselor publice, dacă infracțiunile respective au ca rezultat pierderi ale veniturilor fiscale sau daune sociale, precum și pentru orice alte infracțiuni cu o dimensiune transfrontalieră, așa-numitele „euroinfracțiuni” prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE, inclusiv în cazul în care cauza excluderii respective intervine în cursul procedurii de atribuire a contractului; consideră că procedurile de achiziții publice trebuie să se bazeze pe principiul legalității și că, de asemenea, în acest cadru ar trebui definit criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic pentru a asigura transparența (una dintre modalitățile de realizare a acesteia fiind, nu în ultimul rând, e-achizițiile publice) și a preveni fraudele, corupția și alte nereguli grave; invită serviciile Comisiei să stabilească o structură sau sisteme de cooperare care să asigure o abordare holistică în ceea ce privește combaterea infracțiunilor de corupție legate de achizițiile publice;

24.  ia act de legătura existentă între activitățile comerciale legale și ilegale, știut fiind că în unele cazuri interesele legitime furnizează resurse pentru activitățile ilicite; subliniază faptul că monitorizarea fluxului de interese legitime poate contribui la identificarea bunurilor provenite din activități infracționale;

25.  consideră că pentru a combate traficul de droguri, precum și alte infracțiuni care sunt expresia criminalității organizate, acțiunile autorităților judiciare și de poliție ar trebui să beneficieze nu doar de cooperarea cu Eurojust și Europol, ci și de acorduri de cooperare, fără a aduce atingere obligațiilor de confidențialitate, cu întreprinderi din sectorul transportului și logisticii, industria chimică, cu furnizorii de servicii internet, cu băncile și cu prestatorii de servicii financiare din statele membre și din țările din afara UE; subliniază importanța combaterii aprovizionării cu droguri printr-un control strict al precursorilor drogurilor și salută propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 care prevede modalități de îmbunătățire a prevenirii deturnării din comerțul interior al UE a anhidridei acetice, de exemplu, prin extinderea cerințelor de înregistrare pentru acest produs;

26.  își exprimă preocuparea cu privire la ineficiența instrumentelor de investigare puse la dispoziție în diverse sisteme juridice naționale, care nu țin seama de necesitatea unui set de instrumente adecvat și specific cu care să fie combătute organizațiile criminale și mafiote; reiterează solicitarea adresată Comisiei, prezentă deja în rezoluția din 25 octombrie 2011, de dezvoltare a unui studiu comparativ referitor la tehnicile speciale de investigație folosite actualmente în diverse state membre, care poate reprezenta baza de acțiune la nivel european, cu scopul de a dota autoritățile competente cu instrumentele de investigare necesare, pe baza celor mai bune practici existente;

27.  solicită Comisiei, statelor membre și întreprinderilor să ia măsuri practice pentru a îmbunătăți trasabilitatea produselor (de exemplu, menționarea pe etichetă a țării de origine pentru produsele agroalimentare, marcajul de identificare C.I.P. pentru armele de foc sau codurile digitale de identificare fiscală pentru țigări, băuturi alcoolice și medicamente eliberate pe bază de rețetă), pentru a proteja sănătatea consumatorilor, a întări siguranța cetățenilor, a descuraja contrabanda și a combate cu mai mult succes traficul ilicit; regretă faptul că statele membre nu au dorit să introducă trasabilitatea în cadrul modernizării Codului Vamal al Uniunii;

28.  invită Comisia și statele membre să își intensifice cooperarea în domeniul maritim în vederea combaterii traficului de ființe umane și a fluxului de droguri și produse ilegale sau contrafăcute peste frontierele maritime interne și externe ale Uniunii; recunoaște că gestionarea frontierelor are și o dimensiune legată de migrare și de drepturile fundamentale ale imigranților, inclusiv, acolo unde se aplică, dreptul de azil, precum și protecția și asistența acordată victimelor traficului cu ființe umane sau ale exploatării muncii forțate, îndeosebi minorilor,

29.  recunoaște necesitatea stringentă de continuare a dezvoltării cadrului legislativ și a instrumentelor operaționale la nivel european pentru combaterea criminalității informatice și cu susținerea Centrului european pentru combaterea criminalității informatice (EC3), cu obiectivul de a oferi un nivel ridicat de siguranță pentru cetățeni, mai ales pentru persoanele vulnerabile, întreprinderi și autorități publice fără a aduce atingere libertății informației și protecției datelor;

30.  observă cu îngrijorare legătura importantă evidențiată de către autoritățile judiciare și de poliție dintre criminalitatea organizată și terorism, manifestată prin finanțarea grupurilor teroriste prin intermediul veniturilor din traficul ilegal internațional; solicită statelor membre să consolideze măsurile de combatere a acestor activități;

31.  având în vedere faptul că spațiul cibernetic și instrumentele sale ilegale sunt utilizate pe scară tot mai largă de criminalitatea organizată, invită statele membre să adopte fără întârziere strategii naționale privind securitatea cibernetică;

32.  invită Comisia să elaboreze o cartă a UE pentru protecția și asistența acordate victimelor traficului de persoane, în scopul de a colecta toți indicatorii și toate măsurile, programele și resursele care există într-un mod mai coerent, eficient și util pentru toate părțile interesate, cu obiectivul de a consolida protecția victimelor; invită Comisia să înființeze o linie de asistență telefonică pentru victimele traficului de persoane;

33.  reamintește Comisiei faptul că copiilor care sunt victime ale traficului de persoane ar trebui să li se aplice un tratament special și că ar trebui să se îmbunătățească protecția minorilor neînsoțiți sau a copiilor traficați de propriile familii (cazuri care trebuie luate în considerare dacă se propune returnarea acestora în țara de origine, identificarea tutorilor etc.); insistă asupra necesității de a lua în considerare nu numai abordarea bazată pe gen, ci și rolul pe care îl au problemele de sănătate și dizabilitățile;

34.  invită Comisia să sporească resursele alocate pentru ONG-urile specializate, mijloacele de comunicare în masă și cercetare pentru a intensifica sprijinul, protecția și asistența acordate victimelor, astfel încât să nu mai fie atât de necesar ca acestea să depună mărturie în instanță; invită, de asemenea, Comisia să consolideze aspectele legate de vizibilitate, sensibilizare și necesități ale victimelor, cu scopul de a reduce cererea de victime ale traficului de persoane și abuzurile la adresa acestora și de a promova o „viziune zero” în ceea ce privește exploatarea sexuală și a forței de muncă;

35.  invită Comisia să dezvolte un sistem de anchete financiare mai eficient și proactiv, ca metodă-cheie de reducere a presiunii exercitate asupra victimelor traficului de persoane în calitate de martori principali în procesele împotriva traficanților; invită Comisia să asigure îmbunătățirea formării specializate și să aloce resurse suficiente agențiilor UE de combatere a traficului de persoane, inclusiv cooperarea transfrontalieră și dincolo de frontiere; reamintește Comisiei faptul că aceste acțiuni necesită o abordare holistică ce să promoveze cooperarea multidisciplinară la nivel local, național și transnațional și să încurajeze statele membre să înființeze, printre altele, unități naționale de poliție specializate în domeniul informațiilor și să stimuleze cooperarea între autoritățile administrative și cele de aplicare a legii;

Consolidarea cooperării judiciare și polițienești la nivel european și internațional

36.  subliniază importanța consolidării cooperării și creșterii transparenței prin dezvoltarea unui schimb de informații performant între serviciile judiciare și organele de asigurare a ordinii publice din statele membre, Europol, Eurojust, OLAF și ENISA, precum și cu autoritățile omologe din țările terțe, pentru a îmbunătăți sistemele de colectare a probelor și pentru a asigura prelucrarea și schimbul eficient al datelor și informațiilor utile pentru anchetarea infracțiunilor, inclusiv a celor împotriva intereselor financiare ale UE, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene; în acest sens, invită autoritățile competente din statele membre să aplice instrumentele adoptate cu privire la cooperarea judiciară în materie penală care sunt importante pentru a asigura combaterea eficientă a criminalității organizate transfrontaliere; invită Comisia să elaboreze o foaie de parcurs pentru o cooperare judiciară și polițienească mai strânsă, care să creeze un organism de anchetă în materie penală și care să aibă competența de a ancheta încălcările și infracțiunile săvârșite în UE;

37.  invită Comisia să prevadă în acordurile comerciale și de asociere cu țările terțe clauze de cooperare specifice în materie de combatere a traficului ilicit al criminalității organizate și spălarea de bani; constată lipsa de cooperare pe plan internațional, mai ales cu țările de tranzit sau de origine din afara UE; recunoaște necesitatea unei acțiuni diplomatice ferme pentru a determina țările respective să încheie acorduri de cooperare sau să respecte acordurile pe care le-au semnat; subliniază importanța mecanismului comisiilor rogatorii;

38.  subliniază faptul că rețeaua actuală de puncte de contact naționale de combatere a corupției ar trebui să fie consolidată și să beneficieze de asistență din partea Europol, Eurojust și CEPOL; subliniază faptul că aceste puncte de contact nu ar trebui să reprezinte numai locul unde se efectuează schimbul de informații, ci ar trebui să fie utilizate pentru îmbunătățirea cooperării bilaterale în cazuri concrete de mituire a funcționarilor publici străini; recomandă ca punctele de contact să abordeze diferențele existente în ceea ce privește stabilirea priorităților, resursele și expertiza și să semnaleze problemele care decurg din aceste diferențe; subliniază faptul că această rețea ar trebui să încurajeze desfășurarea unor acțiuni coordonate în cazul în care mituirea a avut loc într-un stat membru la nivelul unei filiale a unei societăți-mamă sau la nivelul unui holding cu sediul într-un alt stat membru;

39.  invită statele membre să pună în aplicare rapid și în întregime legislația existentă a UE pentru a oferi posibilitatea unei lupte comune împotriva criminalității în Uniunea Europeană;

40.  invită toate statele membre să se angajeze la valorificarea deplină a agențiilor Europol și Eurojust, ale căror funcționare și performanțe sunt extrem de dependente de nivelul de participare, încredere și cooperare al autorităților naționale judiciare și de investigație, indiferent de reformele în curs și de îmbunătățirile care trebuie făcute;

41.  subliniază faptul că, pentru a combate criminalitatea organizată, este esențial să se adopte o abordare fundamentală de combatere a corupției și a criminalității organizate la nivel european, care să includă formarea și implicarea agenților și a comisarilor de poliție, în special în ceea ce privește sensibilizarea în ceea ce privește activitățile infracționale emergente și mai puțin vizibile; constată că criminalitatea locală furnizează adesea resurse pentru criminalitatea internațională;

42.  invită statele membre să elaboreze orientări cu privire la aplicarea legii în ceea ce privește corupția și spălarea de bani; recomandă ca aceste orientări să constea în cele mai bune practici (de exemplu nevoia de personal specializat, cooperarea între autoritățile de anchetă și sistemul judiciar, metode pentru a depăși dificultățile frecvente în ceea ce privește colectarea probelor), indicarea nivelului critic de resurse umane și de alte resurse necesare pentru urmărirea penală eficientă, precum și în măsuri care să faciliteze cooperarea internațională;

43.  consideră de importanță crucială valorificarea deplină a tuturor sinergiilor existente între rețeaua judiciară europeană și Eurojust, pentru a obține o cooperare judiciară intra-europeană de cel mai înalt nivel;

44.  subliniază importanța consultării cu organismele regionale și naționale de asigurare a ordinii publice și cu societatea civilă la elaborarea cadrelor legislative și de reglementare;

45.  constată cât este de important ca statele membre, în parteneriat cu Uniunea Europeană și actorii internaționali, să dispună de un plan strategic solid pe termen lung în ceea ce privește aspectele locale și globale legate de criminalitatea organizată, pentru a identifica amenințările emergente, vulnerabilitățile și factorii de risc pe piață și pentru a crea o strategie a UE care să se bazeze și pe planificare, nu doar pe răspuns;

46.  solicită statelor membre și Comisiei să consolideze rolul judecătorilor, procurorilor și al ofițerilor de legătură și să asigure formări în domeniul judiciar pentru a face față noilor forme de crimă organizată, corupție și spălare de bani, inclusiv criminalității informatice, în special prin utilizarea Cepol, prin Rețeaua Europeană de Formare Judiciară și prin utilizarea la maximum a instrumentelor financiare precum Fondul pentru securitate internă pentru cooperarea polițienească sau Programul Hercule III; sugerează promovarea studierii limbilor străine ca parte a formării forțelor de poliție și a operatorilor judiciari pentru facilitarea cooperării transnaționale; solicită promovarea unui program european de schimb de bune practici și de formare pentru judecători, procurori și forțele de poliție;

47.  invită statele membre și Comisia să depună în continuare eforturi pentru a finaliza negocierile cu privire la propunerea de directivă privind ordinul european de anchetă penală, care simplifică procesul de colectare a probelor în cazurile transfrontaliere și care constituie, prin urmare, un pas important spre realizarea unui spațiu unic de libertate, securitate și justiție;

48.  solicită intensificarea colaborării în ceea ce privește chestiunea documentelor false și a fraudei și invită la un proces comun de reflecție pentru îmbunătățirea fiabilității și a autentificării documentelor sursă;

49.  pledează în favoarea instituirii la nivel național a unor structuri dedicate investigării și combaterii organizațiilor criminale și mafiote, cu posibilitatea dezvoltării, cu susținerea Europol, a unei „rețele operaționale antimafia” informale și rapide cu scopul de a schimba informații privind conotațiile structurale ale mafiilor existente, intențiile criminale și previziunile financiare, localizarea patrimoniilor și tentativele de infiltrare a achizițiilor publice;

50.  consideră că globalizarea criminalității organizate impune o cooperare mai strânsă între statele membre, precum și la nivel european și internațional; încurajează o interacțiune mai extinsă între Uniunea Europeană, ONU, OCDE și Consiliul Europei în lupta împotriva crimei organizate, corupției și spălării de bani, pentru a integra politicile din domeniu și a elabora definiției operative comune; susține eforturile făcute de GAFI de promovare a politicilor împotriva spălării de bani; solicită insistent statelor membre să ratifice și să implementeze pe deplin toate instrumentele internaționale din acest domeniu; invită Comisia să susțină efectiv eforturile statelor membre din lupta împotriva crimei organizate; recomandă aderarea cu drepturi depline a UE la GRECO;

51.  recomandă acțiuni comune de prevenire și combatere a activităților ilegale în materie de mediu legate de activități criminale organizate și de tip mafiot sau decurgând din acestea, și prin consolidarea organismelor europene, precum Europol și Eurojust, și a celor internaționale, precum Interpol și UNICRI, precum și prin partajarea metodelor de lucru și a informațiilor deținute de statele membre care au fost cel mai mult implicate în lupta împotriva acestei forme de criminalitate, cu scopul de a dezvolta un plan de acțiune comun;

52.  cere Consiliului și statelor membre să ratifice și să aplice integral Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale; subliniază impactul negativ al mituirii funcționarilor străini asupra politicilor Uniunii în domeniul drepturilor omului, mediului și dezvoltării;

53.  solicită introducerea unor instrumente de combatere a crimei organizate transnaționale precum ordinul european de anchetă și echipele comune de anchetă; solicită o cooperare mai strânsă cu țările vecine ale UE pentru combaterea grupurilor de crimă organizată care intră pe teritoriul UE;

54.  solicită statelor membre să conceapă strategii corespunzătoare de partajare a informațiilor în cadrul serviciilor și analizelor lor de intelligence, încercând să identifice tendințele din cadrul criminalității organizate emergente;

55.  sprijină consolidarea cooperării în domeniul combaterii fraudei în detrimentul UE între serviciile Uniunii la toate nivelurile administrației, inclusiv la nivel regional și municipal, având în vedere rolul cheie pe care îl joacă acestea în gestionarea fondurilor Uniunii Europene;

Pentru o administrație publică eficientă și incoruptibilă

56.  consideră că nu poate exista o uniune economică și fiscală eficientă fără o Uniune a luptei anticorupție;

57.  subliniază faptul că transparența combate în mod natural corupția, care constituie sursa infracțiunilor, și este convins de faptul că deținătorii unor funcții importante sau titularii unor averi considerabile care dețin privilegii și imunități ar trebui să aibă obligația de a oferi transparență maximă asupra activităților lor;

58.  consideră că o birocrație dezorganizată și lipsită de transparență, precum și procedurile complexe pe lângă faptul că pot scădea eficiența acțiunilor administrative, compromit potențial transparența proceselor decizionale, exasperează cetățenii și, prin aceasta, oferă un teren fertil pentru corupție; consideră că, în aceeași măsură, secretul bancar și de afaceri, prin opacitatea lor, pot ascunde profiturile ilicite obținute din criminalitatea organizată, corupție și spălarea banilor;

59.  face trimitere la Convenția împotriva corupției de la Merida (2003) și subliniază faptul că deținătorii unor funcții importante sau posesorii unor averi considerabile care dețin privilegii și beneficiază de imunitate ar trebui controlați, printre altele de autoritățile fiscale, înăsprind aceste controale pentru a asigura servicii echitabile și eficiente în beneficiul comunității și a contracara frauda fiscală; recomandă ca îndeosebi deținătorii de funcții publice să depună declarații de avere, venituri, datorii și interese; solicită măsuri de creștere a transparenței și prevenire printr-un sistem de norme administrative care să reglementeze cheltuielile publice și accesul la documente și înființarea registrelor necesare;

60.  recomandă consolidarea mecanismelor de asigurare a transparenței și eliminarea procedurilor birocratice greoaie din departamentele guvernului și ale altor organisme publice prin garantarea dreptului cetățenilor de acces la documente, începând cu sectorul foarte sensibil al achizițiilor publice; încurajează promovarea culturii legalității și integrității în sectorul public și în cel privat, inclusiv prin adoptarea unei legislații care să le asigure protecția necesară celor care semnalează nereguli (așa-numiții „whistleblowers”);

61.  susține acțiunile Comisiei care au drept scop recunoașterea rolului jurnalismului de investigație în descoperirea și denunțarea faptelor legate de crima organizată, corupție și spălarea de bani;

62.  invită statele membre să consolideze rolul funcționarilor în prevenirea, informarea și lupta împotriva riscurilor de fraudă și de corupție;

63.  solicită elaborarea unui cod de conduită care să specifice norme clare și proporționale, precum și mecanisme de constrângere și monitorizare pentru a preveni fenomenul „ușilor rotative” sau „pantouflage” potrivit căruia funcționarilor publici care ocupă un anumit nivel de răspundere managerială sau financiară li s-ar interzice să se transfere în sectorul privat o anumită perioadă de timp de la ieșirea din funcția publică dacă există riscul unui conflict de interese cu funcția publică precedentă; consideră, de asemenea, că ori de câte ori există riscul unui conflict de interese similar, ar trebui să se aplice restricții în cazul persoanelor care se transferă din sectorul privat în cel public;

64.  invită Comisia să prezinte cât mai repede posibil o propunere privind dreptul Uniunii Europene în materie de procedură administrativă al Uniunii Europene, în conformitate cu recomandările Parlamentului European din 15 ianuarie 2013;

65.  consideră că un registru al grupurilor de lobby constituie un instrument util pentru asigurarea transparenței; invită statele membre să adopte acest instrument în cazul în care acesta nu există deja; în plus, încurajează guvernele și administrațiile publice să impună drept condiție prealabilă întâlnirii cu o organizație de afaceri, de interese sau de lobby înregistrarea acestora într-un registru al grupurilor de lobby;

66.  subliniază faptul că autoreglementarea s-a dovedit ineficace ca mecanism obișnuit de combatere a corupției în domeniul sportului și al pariurilor sportive; subliniază faptul că administrațiile de la nivel național, regional și local reprezintă unii dintre cei mai mari finanțatori ai sportului; solicită statelor membre să stabilească relații profesionale transparente cu comunitatea sportivă și să prezinte o anchetă independentă completă privind corupția în domeniul sportului care să fie comandată de organismele guvernamentale naționale;

67.  recunoaște că transparența completă a tuturor actelor administrative la toate nivelurile sectorului public este un element fundamental pentru combaterea activităților criminale și pentru protejarea cetățenilor de toate formele unei gestionări neadecvate a afacerilor publice; respinge orice formă de rezistență din partea autorităților publice cu privire la monitorizarea deplină de către cetățeni și presă a activităților efectuate din bani publici și în interesul comunității; consideră că atât UE, cât și fiecare stat membru ar trebui să își ia angajamentul tangibil de a asigura transparență deplină și de a dezvolta forme de administrație deschisă într-un mod eficient și pe baza celor mai bune practici existente;

68.  subliniază că mita nu ar trebui să fie ascunsă prin folosirea abuzivă a termenului „plăți de facilitare”, pe care Convenția CEDO îl consideră acceptabil în anumite circumstanțe specifice (plăți mici, de exemplu, pentru a obține permisiunea de a descărca mărfuri într-un port); invită statele membre să convină asupra respingerii acestei noțiuni, sau să o utilizeze doar în situații extreme, și solicită elaborarea de orientări de interpretare a noțiunii în mod uniform pe întreg teritoriul UE; subliniază faptul că nici mita, nici plățile de facilitare, nu pot fi deductibile fiscal;

69.  sprijină punerea în aplicare a auditurilor periodice privind aderarea la normele/codurile de conduită în materie de integritate și alocarea de resurse suficiente pentru formarea profesională a funcționarilor publici în materie de integritate;

Pentru o politică mai responsabilă

70.  reamintește partidelor politice de responsabilitatea pe care o poartă în propunerea candidaților sau alcătuirea listelor electorale la toate nivelurile și sarcina lor de supraveghere a calității candidaților, inclusiv prin intermediul unui cod strict de etică pe care aceștia trebuie să-l respecte, cod care ar trebui să cuprindă norme clare și transparente privind donațiile către partidele politice;

71.  susține principiul neeligibilității în Parlamentul European sau în alte instituții și agenții UE a persoanelor care au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni de crimă organizată, spălare de bani, corupție și alte infracțiuni grave economice sau financiare împotriva interesului public; solicită aplicarea aceluiași principiu, cu respectarea principiului proporționalității, în parlamentele naționale și în privința altor funcții elective;

72.  recomandă statelor membre să introducă și să aplice efectiv, ca un element al sistemului de sancțiuni, reguli de ineligibilitate pentru cei condamnați pentru corupție; consideră că ar trebui prevăzută o durată de cel puțin 5 ani pentru această sancțiune, pentru a acoperi toate tipurile de alegeri; recomandă, de asemenea, să se prevadă, pentru aceeași perioadă, imposibilitatea accesului la posturi administrative, la orice nivel, inclusiv la nivelul UE;

73.  recomandă introducerea, în același timp, criterii de demitere din funcțiile politice (guvernamentale sau similare), precum și din funcțiile de conducere și administrative, ca urmare a unei condamnări definitive pentru infracțiuni de crimă organizată, corupție sau spălare de bani;

74.  recunoaște faptul că imunitatea de care se bucură anumite categorii de funcționari publici și reprezentanți aleși constituie un obstacol major în calea combaterii corupției; invită Comisia și statele membre să reducă în mod semnificativ numărul categoriilor de persoane care beneficiază de imunitate;

75.  este în favoarea elaborării unor coduri etice pentru partidele politice și pentru creșterea transparenței bugetelor partidelor; propune ca fondurile publice pentru partide să fie mai bine controlate și să se evite abuzul și risipa, monitorizând și controlând mai bine și finanțările private, pentru a asigura răspunderea partidelor politice și a donatorilor acestora;

76.  invită statele membre să scoată în afara legii și să sancționeze cumpărarea voturilor, în special prevăzând că avantajul obținut în schimbul votului nu constă doar în bani, ci și în alte beneficii, inclusiv în cele nemateriale, precum și în beneficii acordate unor părți terțe, care nu sunt direct implicate în acordul ilicit;

77.  consideră că publicarea veniturilor și a intereselor financiare ale deputaților europeni reprezintă o bună practică ce ar trebui extinsă și la deputații și aleșii de la nivel național;

Pentru o justiție penală mai credibilă

78.  recomandă statelor membre să creeze sisteme de justiție penală eficace, eficiente, responsabile și echilibrate care să poată garanta, de asemenea, menținerea drepturilor de recurs în conformitate cu Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale; recomandă, de asemenea, crearea unui mecanism de monitorizare la nivel european cu privire la eficiența sistemelor de justiție penală în combaterea corupției, care să realizeze evaluări periodice și să publice recomandări;

79.  încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare, de asemenea, adoptarea unor măsuri fără caracter legislativ care să consolideze încrederea reciprocă între diferitele sisteme judiciare din statele membre, să întărească coerența și să promoveze crearea unei culturi juridice comune împotriva criminalității în UE;

80.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de stabilire a răspunderii juridice a persoanelor juridice în cazuri de criminalitate financiară, și îndeosebi a responsabilității consorțiilor și a societăților-mamă față de filialele lor; subliniază că această propunere ar trebui să clarifice responsabilitatea persoanelor fizice pentru infracțiunile comise de societăți sau de filialele acestora, pentru care pot fi considerate responsabile parțial sau integral;

81.  consideră că, cel puțin pentru fapte de corupție, ar trebui abordată problema diferențelor între statele membre în ceea ce privește termenele de prescripție, conciliind exigențele apărării cu cele privind eficiența și eficacitatea urmăririi penale și a condamnării, considerând, totodată, că termenele de prescripție ar trebui structurate în funcție de fazele procesuale și de instanța în cauză, în sensul că infracțiunea se prescrie numai dacă etapa sau calea de atac în cauză nu s-a încheiat într-un interval de timp definit; mai consideră că, în condițiile respectării principiului proporționalității și statului de drept, cazurile de corupție nu ar trebui să facă obiectul unei perioade de prescriere atât timp cât procesul penal este în curs;

82.  consideră că lupta împotriva crimei organizate ar trebui să îmbine mecanisme de confiscare a activelor de origine criminală eficiente și disuasive cu acțiuni care să vizeze aducerea în fața justiției a celor care se sustrag voit cercetărilor (așa-numiții fugitivi), pentru a-i împiedica pe șefii grupurilor criminale aflați în închisoare, fără a aduce atingere principiilor de bază aferente drepturilor deținuților, să continue să-și conducă organizația dând ordine membrilor acesteia în pofida detenției;

83.  invită statele membre să prevadă pedepse și sancțiuni disuasive și eficace, atât sentințe penale, cât și amenzi, inclusiv amenzi mari, pentru toate infracțiunile grave care prejudiciază sănătatea și siguranța cetățenilor, recomandând armonizarea pedepselor;

84.  subliniază, fără a aduce atingere punctului 80, importanța prevenirii infracțiunilor criminalității organizate și încurajează statele membre să conceapă și să introducă instrumente legale eficace care să ofere pedepse alternative în locul închisorii, precum amenzile sau serviciile în slujba comunității, în cazurile în care se poate renunța la pedeapsă, ținând seama de toate împrejurările, mai ales de caracterul lipsit de gravitate al infracțiunii;

Pentru un mediu de afaceri mai sănătos

85.  recomandă întreprinderilor să practice autoreglementarea și transparența prin intermediul unor coduri de conduită și introducerea unor proceduri de control, inclusiv prin intermediul auditurilor interne și externe și prin crearea unui registru public al grupurilor de lobby care își desfășoară activitatea pe lângă diferitele instituții, pentru a evita în special fenomenele de corupție, de coluziune și de conflicte de interese între sectorul public și cel privat și a preveni concurența neloială; recomandă, de asemenea, transparența în ceea ce privește domeniile de activitate, obiectivele și informațiile financiare, atât la nivel național, cât și la nivelul UE;

86.  solicită crearea unor liste ale companiilor acreditate față de autoritățile publice și a unor liste a celor care trebuie excluse; consideră că printre acestea din urmă ar trebui să se numere companiile care au înregistrat deficiențe serioase în privința cerințelor contractuale sau care se află în conflict de interese, fie la nivelul statelor membre, fie la nivelul UE;

87.  invită statele membre să dezvolte rolul camerelor de comerț și al auditorilor în prevenirea și combaterea riscurilor celor mai frecvente de spălare de bani în domeniul întreprinderilor și în informarea cu privire la acestea, și să implementeze în întregime Planul de acțiune al Comisiei de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale;

88.  reamintește că jurnalismul de investigație, precum și activitățile ONG-urilor și ale mediului academic cu privire la probleme legate de operațiunile administrației publice și ale întreprinderilor corporative, îndeplinesc o funcție benefică esențială în identificarea cazurilor de fraudă, corupție sau alte infracțiuni;

89.  invită întreprinderile să asigure punerea în aplicare a orientărilor interne privind achizițiile, pentru a garanta conformitatea cu legislația și o transparență maximă în procesul de licitare pentru contractele de achiziții publice, să evite negocierile cu contractanți și furnizori suspectați în mod rezonabil că dau mită sau binecunoscuți pentru aceasta, să dea dovadă de diligență, după caz, în evaluarea potențialilor contractori și furnizori, pentru a se asigura că dispun de programe eficiente de combatere a corupției, să informeze potențialii contractori și furnizori în legătură cu politicile anticorupție, să îi monitorizeze pe principalii contractori și furnizori în cadrul revizuirii periodice a relațiilor cu aceștia și să dispună de un drept de retractare în cazul în care aceștia dau mită sau acționează de o manieră neconformă programului întreprinderii publice;

Pentru un sistem al băncilor și al profesiilor bancare mai transparent

90.  solicită intensificarea cooperării și mai multă transparență în relația cu sistemul bancar și cu profesiile bancare, inclusiv financiare, în toate statele membre, precum și cu țările terțe, în special pentru a defini instrumente informatice și măsuri legislative și administrative adecvate pentru a asigura trasabilitatea fluxurilor financiare și detectarea fenomenelor infracționale, precum și pentru a stabili procedurile de semnalare a eventualelor activități criminale;

91.  solicită Comisiei și altor autorități de supraveghere să asigure adoptarea de măsuri de due diligence în relația cu clienții și stabilirea a unor profiluri de risc corespunzătoare de către bănci, companii de asigurări și instituții de credit pentru a garanta că corporațiile și persoanele juridice din statele membre obțin și dețin informații adecvate, exacte și actualizate despre adevărații lor beneficiari, inclusiv cei din paradisuri fiscale offshore, și că registrele de clienți sunt actualizate periodic și calitatea lor este monitorizată; consideră că transparența informațiilor – și prin publicarea unui registru țară cu țară cu adevărații proprietari și prin cooperare transfrontalieră – poate contribui la combaterea fenomenelor precum spălarea banilor, finanțarea terorismului, frauda și evaziunea fiscală;

92.  invită statele membre să introducă conceptul de proprietar beneficiar în registrul comerțului și să depună eforturi pentru a integra acest concept la nivel mondial, precum și mecanisme pentru schimbul de informații;

93.  invită Comisia să stabilească un set comun de principii și orientări administrative pentru utilizarea adecvată a prețurilor de transfer;

94.  sprijină pe deplin propunerea Comisiei de a menționa în mod explicit infracțiunile fiscale ca delicte principale în materie de spălare a banilor, în conformitate cu recomandarea din 2012 a Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI); îndeamnă UE să sporească transparența informațiilor privind beneficiarii reali și a procedurilor de combatere a spălării banilor în ceea ce privește obligația de diligență necesară față de clientelă; favorizează o armonizare la nivelul UE a infracțiunii de spălare de bani și solicită implementarea deplină a standardelor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) prin monitorizare efectivă, sancțiuni proporționale și pe baza unor garanții credibile;

95.  recomandă o evaluare precisă a riscurilor asociate noilor produse bancare și financiare în cazul în care ele permit anonimatul sau operarea la distanță; solicită, totodată, o definiție comună a paradisurilor fiscale, întrucât acestea sunt adesea utilizate de organizațiile criminale pentru emiterea de obligațiuni de către companii private sau bănci al căror beneficiar real este greu de identificat;

96.  dorește să fie găsite soluții operaționale care, respectând legislația privind protecția datelor personale, să permită operatorilor financiari și instituțiilor de credit să identifice persoanele care solicită efectuarea unei operațiuni, dat fiind faptul că fraudele legate de furtul de identitate constituie uneori etapa anterioară spălării de bani; de aceea, salută înființarea unei uniuni bancare;

97.  recomandă eliminarea secretului bancar;

Pentru ca criminalitatea să nu aducă beneficii

98.  invită toate părțile interesate, publice și private, să se angajeze într-o luptă hotărâtă împotriva spălării de bani; solicită asigurarea respectării depline a obligațiilor de combatere a spălării banilor de către profesioniști, prin promovarea unor mecanisme de semnalare a tranzacțiilor suspecte și a unor conduri de conduită care să complice ordinele profesionale și asociațiile specializate;

99.  subliniază rolul esențial al punctelor de informare financiară în garantarea standardelor internaționale de combatere a spălării banilor; recunoaște importanța instrumentelor europene de trasabilitate a fluxurilor financiare pentru a combate amenințări precum criminalitatea informatică, spălarea de bani și finanțare terorismului;

100.  recomandă identificarea și verificarea în mod sistematic a jucătorilor, interzicerea posibilității de plată a pariurilor la jocurile de noroc online prin mijloace anonime, precum și identificarea serverelor-gazdă și elaborarea unor sisteme informatice capabile să monitorizeze în totalitate circulația banilor în jocurile online și offline;

101.  salută extinderea sferei de aplicare propuse în așa-numita a Patra Directivă privind combaterea spălării de bani la sectorul jocurilor de noroc; invită Comisia să prevadă un cadru legislativ și măsuri adecvate împotriva fenomenului de spălare a banilor prin pariuri, îndeosebi pariuri la evenimente sportive, specificând noi tipuri de infracțiuni, cum ar fi aranjarea meciurilor legată de pariuri, stabilind niveluri adecvate de sancțiuni și susținând mecanisme de monitorizare care să implice federațiile sportive, asociațiile și operatorii online și offline și, după caz, autoritățile naționale; îndeamnă organizațiile sportive să elaboreze un cod de conduită pentru tot personalul, interzicând în mod clar manipularea meciurilor pentru pariuri sau în alte scopuri, o interdicție de a pune pariuri la propriile meciuri și o obligație de a raporta gradul de conștientizare a aranjării meciurilor printr-un mecanism adecvat de protecție a informatorilor;

102.  constată că spălarea banilor prin intermediul pariurilor sportive reprezintă frecvent un act de crimă organizată; prin urmare, invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să conțină o definiție comună a cazurilor de corupție și de fraudă în domeniul sportului; invită statele membre să nu autorizeze organizarea de pariuri pentru meciurile fără miză sportivă, și să interzică, de asemenea, cele mai riscante forme de pariuri sportive; recomandă, de asemenea, punerea în aplicare la nivel național a unor sisteme prin intermediul cărora să se poată semnala persoanele suspectate de corupție în sport, precum cele instituite pentru spălarea banilor, și care să fie obligatorii pentru operatorii de jocuri online și offline și toți actorii din lumea sportului;

103.  subliniază necesitatea de a consolida cooperarea și schimburile de informații dintre statele membre, organismele de reglementare ale acestora, Europol și Eurojust în vederea combaterii activităților criminale transfrontaliere asociate jocurilor de noroc online;

104.  recunoaște că jocurile de noroc reprezintă o modalitate din ce în ce mai răspândită de spălare a banilor, în care câștigurile sunt adesea scutite de impozite, volumele mari ale tranzacțiilor făcând dificilă detectarea banilor obținuți ilegal, în timp ce numărul mare de persoane implicate în procesarea plăților complică și mai mult sistemul; solicită instituirea unui cadru de reglementare pentru combaterea spălării banilor prin intermediul oricărei forme de jocuri de noroc online;

105.  îndeamnă statele membre să includă o definiție armonizată a „aranjării meciurilor” în dreptul penal și să creeze un instrument juridic pentru combaterea acestui fenomen, să prevadă sancțiuni corespunzătoare, inclusiv amenzi și confiscări, și să creeze în cadrul autorităților de asigurare a ordinii publice o unitate specializată pentru combaterea aranjării meciurilor cu rol de centru de comunicare și cooperare cu principalele părți interesate, în vederea unor investigații suplimentare și a deferirii instanțelor judecătorești;

106.  solicită intensificarea cooperării la nivel european – coordonată de către Comisie – pentru a identifica și a combate operatorii de jocuri de noroc online implicați în activități de aranjare a meciurilor și alte activități ilegale;

107.  invită organismele de conducere din domeniul sportului, statele membre și Comisia să investească în campanii de sensibilizare cu privire la partidele trucate destinate sportivilor, punând accentul pe consecințele juridice ale acestei infracțiuni și efectele dăunătoare asupra integrității competițiilor sportive;

108.  solicită armonizarea rolului și competențelor unităților de informații financiare din statele membre, sporirea competențelor acestora și consolidarea mecanismelor de cooperare între acestea;

109.  propune ca statele membre să fie coerente între ele în ceea ce privește condamnările și pedepsele aplicate, precum și sistemele penitenciare și formarea personalului din penitenciare;

110.  recomandă consolidarea rolului de supraveghere la nivel european, în legătură cu spălarea de bani, al Autorității Bancare Europene, Autorității Europene pentru Instrumente Financiare și Piețe. Autorității Europene pentru Sectorul Asigurărilor și Pensiilor Ocupaționale, și Mecanismului de Supraveghere Unic, având în vedere și perspectiva unei adevărate uniuni bancare europene, care să combată în mod eficace fenomenele corupției și spălării de bani, pe baza unor norme armonizate privind conflictele de interese și sistemele de monitorizare; insistă ca, între timp, să se consolideze capacitățile de supraveghere, expertiză și determinare la nivel național, consolidând, totodată, cooperarea între autoritățile naționale;

111.  încurajează adoptarea unor standarde minime de bună guvernanță în materie fiscală, în special prin inițiative comune ale statelor membre, în funcție de relațiile lor respective cu țările terțe considerate paradisuri fiscale, în scopul, nu în ultimul rând, de a facilita accesul la informațiile referitoare la proprietarii eventualelor societăți intermediare care și-ar avea sediul în astfel de țări; insistă asupra importanței comunicării susmenționate a Comisiei din 6 decembrie 2012 privind consolidarea legăturii dintre politica UE în materie de fraudă cu politicile în materie de dezvoltare, politicile comerciale și fiscale;

112.  invită Uniunea Europeană să adopte măsuri eficiente în arena internațională, de exemplu, în cadrul reuniunilor G8 și G20, pentru a eradica infracțiunile legate de paradisurile fiscale;

113.  subliniază faptul că principiile impozitării ar trebui să fie armonizate cu recomandările OCDE în raportul intitulat „Addressing base erosion and profit shifting” (Problema erodării bazei de impozitare și a delocalizării profiturilor), astfel încât principiul general al impozitării să fie ca impozitarea să se facă în locul în care activitățile economice au generat venituri, în conformitate cu principiul „sursei bogăției”;

114.  consideră că principiul sursei bogăției facilitează aplicarea eficientă a impozitării de către autoritățile fiscale, precum și evitarea evaziunii fiscale; consideră că un sistem de impozitare echitabil este esențial, îndeosebi în perioade de criză, când sarcina fiscală este deplasată în mod inechitabil către întreprinderile mici și către gospodării, și că evaziunea fiscală este creată parțial de paradisurile fiscale din cadrul UE;

115.  subliniază faptul că intensificarea luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale este un element esențial pentru promovarea creșterii economice durabile în UE; subliniază faptul că un nivel redus al fraudei și al evaziunii ar consolida potențialul de creștere economică prin asigurarea unor finanțe publice mai sănătoase și a unor condiții de concurență echitabile și oneste pentru întreprinderi;

116.  invită firmele de audit și consultanții juridici să alerteze autoritățile fiscale naționale la orice semn de planificare fiscală agresivă din partea companiei auditate sau consiliate;

117.  salută angajamentul luat de Comisie în direcția promovării schimburilor automate de informații; solicită totuși încă o dată, încheierea unui acord multilateral obligatoriu la nivel internațional în materie de schimburi automate de informații de natură fiscală, care ar trebui să cuprindă, de asemenea, trusturile și fundațiile și să includă sancțiuni pentru jurisdicțiile care refuză să coopereze și pentru instituțiile financiare care funcționează în paradisuri fiscale; îndeamnă UE să adopte măsuri similare cu Legea din SUA privind contracararea abuzurilor legate de paradisurile fiscale („Stop Tax Havens Abuse Act”) și să examineze posibilitatea de a retrage licențele de activitate bancară instituțiilor financiare care își desfășoară activitatea în paradisuri fiscale; invită Comisia să propună o listă neagră europeană a paradisurilor fiscale, pe baza unor criterii stricte, și să propună regimuri europene de sancțiuni în caz de nerespectare sau să propună o cooperare consolidată, în cazul în care nu este posibilă o abordare comună la nivelul UE;

118.  invită statele membre și Parlamentul European să ajungă la un acord rapid cu privire la directivele UE privind transparența și situațiile financiare anuale; solicită ca, în viitor, domeniul de aplicare al directivelor să fie extins pentru a acoperi toate întreprinderile mari, indiferent de sectorul de activitate;

119.  invită Comisia să elaboreze criterii solide cu privire la obiectul de activitate real al societăților comerciale, cu scopul de a pune capăt creării de companii fictive sau societăți-fantomă care contribuie la practicile legale și ilegale de evaziune și fraudă fiscală;

120.  invită Comisia să efectueze o evaluare a actualelor tratate fiscale în vigoare între statele membre și țări terțe care ar putea fi considerate paradisuri fiscale; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte propuneri, inclusiv revizuirea unor astfel de acorduri, pentru abordarea acestei chestiuni; invită Comisia să prezinte concluziile și propunerile sale Parlamentului European, cel târziu până la sfârșitului anului 2013;

Noile tehnologii în serviciul combaterii crimei organizate

121.  consideră că sistemele europene de sateliți de localizare și observare terestră ar putea contribui la descoperirea traseelor navelor care efectuează operațiuni clandestine de transport, descărcare sau transbordare de mărfuri ilegale; solicită, prin urmare, autorităților judiciare să accelereze utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a observațiilor prin satelit, în acest domeniu, ca instrument suplimentar de combatere a activităților criminalității organizate;

122.  constată că creșterea globală a utilizării internetului a oferit noi oportunități de infracțiuni pe internet, precum furtul proprietății intelectuale, vânzarea și cumpărarea de produse contrafăcute și furtul identității, care pun în pericol economia, precum și siguranța și sănătatea cetățenilor europeni;

123.  constată că campanile publice, precum și acțiunile de educare și sensibilizare sunt esențiale pentru a aborda problema din ce în ce mai mare a criminalității informatice; subliniază că o opinie publică neinformată și lipsită de competențele necesare ușurează sarcina organizațiilor de crimă organizată de a exploata internetul și oportunitățile acestuia;

124.  salută înființarea Centrului european pentru combaterea criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol, și încurajează dezvoltarea suplimentară a acestei agenții, în special pentru a combate criminalitatea organizată, pe baze transfrontaliere și în cooperare cu țările terțe;

125.  subliniază nevoia urgentă de a dezvolta o definiție comună și precisă a termenului de „criminalitate informatică”, care să poată fi aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene;

126.  încurajează promovarea cercetării privind utilizarea noilor tehnologii în diferitele sisteme de control utilizate de către statele membre și simplificarea utilizării acestora; aceasta ar putea include, de exemplu, observarea și înregistrarea online a impozitelor și taxelor la vedere, și alte tipuri de controale efectuate de unitățile centralizate anticorupție;

127.  încurajează crearea unui sistem uniform de raportare a tuturor cazurilor de fraudă și corupție urmărite penal (cu protecția adecvată a datelor cu caracter personal și prezumția de nevinovăție);

Recomandări finale

128.  insistă asupra creării unei Procuraturi Europene, în aplicarea articolului 96 din TFUE, în special pentru combaterea, anchetarea, urmărirea penală și aducerea în fața instanței a infracțiunilor care lezează interesele financiare ale Uniunii și a infracțiunilor grave de natură transfrontalieră; recomandă ca viitoarea Procuratură Europeană să aibă o structură eficientă și suplă, cu funcții de coordonare și de impulsionare a autorităților naționale, pentru a garanta o mai mare coerență a anchetelor, prin norme de procedură uniforme; consideră că este esențial ca înainte de septembrie 2013 Comisia să prezinte o propunere privind definirea clară a structurii Biroului Procurorului European, răspunderii sale în fața Parlamentului European, acordând o atenție specială interacțiunii cu Europol, Eurojust, OLAF și Agenția pentru Drepturi Fundamentale, și ca EPPO să fie susținut printr-un cadru clar al drepturilor procedurale, și definirea clară a infracțiunilor asupra cărora EPPO are autoritate;

129.  consideră că Eurojust ar putea continua să se ocupe de infracțiunile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE și, atunci când este necesar, de infracțiunile de natură complementară în raport cu aplicarea politicilor Uniunii, prevăzute la alineatul (2) din același articol, garantând în continuare răspunderea în privința protejării drepturilor democratice și fundamentale cu ocazia iminentei sale revizuiri;

130.  îndeamnă statele membre să nu reducă bugetul Uniunii din motive conjuncturale și populiste, ci dimpotrivă să furnizeze fonduri suplimentare pentru Europol, Eurojust, Frontex și viitorul Oficiu al Procurorului European EPPO, întrucât succesul acestora are un efect multiplicator asupra reducerii pierderilor de taxe în statele membre;

131.  dorește încheierea unui acord cu Liechtenstein pentru combaterea criminalității transfrontaliere;

132.  invită insistent statele membre să transpună cât mai repede Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității; solicită Comisiei să vegheze ca transpunerea în dreptul intern să aibă loc în mod corect; îndeamnă statele membre și Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, și să elaboreze o directivă privind arestul preventiv;

133.  solicită pedepse mai severe pentru participarea la criminalitatea organizată și pentru infracțiunile legate de traficul de droguri și traficul de persoane și organe umane;

134.  îndeamnă statele membre, astfel cum a fost recomandat de UNCAC, să adopte măsuri legislative sau de altă natură pentru a considera îmbogățirea ilicită drept infracțiune penală, dacă a fost comisă deliberat, adică dacă s-a înregistrat o creștere semnificativă a activelor unui funcționar public pe care acesta nu o poate explica în mod rezonabil în raport cu veniturile sale legitime;

135.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, deși o gamă întreagă de așa-numite infracțiuni emergente, precum traficul ilegal cu deșeuri, traficul ilegal cu opere de artă și specii protejate și contrafacerea bunurilor, sunt deosebit de profitabile pentru organizațiile criminale, au un impact social, economic și de mediu deosebit de negativ și au un caracter predominant transnațional, acestea nu sunt incluse printre „euro-infracțiuni”; consideră că aceste infracțiuni ar trebui luate în considerare în mod corespunzător în deciziile adoptate la nivelul UE și, prin urmare, propune Consiliului, în virtutea competențelor sale în temeiul articolului 83 alineatul (1) din TFUE, să adopte o decizie de identificare a altor domenii infracționale, inclusiv cele de mai sus;

136.  invită Comisia să prezinte cât mai curând o propunere legislativă privind un program european eficient de protecție a informatorilor cu privire la corupția transfrontalieră și corupția care afectează interesele financiare și ale UE, precum și privind protecția martorilor și a celor care colaborează cu justiția, care să ofere, în special, o soluție la condițiile lor dificile de viață, variind de la riscul de represalii la dezintegrarea familiei și de la dezrădăcinarea teritorială la excluderea socială și profesională;

137.  consideră că tratamentul acordat martorilor și gestionarea programelor de protecție nu pot depinde de constrângerile bugetare, întrucât a garanta securitatea și siguranța cetățenilor, îndeosebi ale celor care și-au bulversat viața pentru a rămâne de partea statului, reprezintă o responsabilitate pe care autoritățile naționale și ale UE nu o pot ignora; invită toate statele membre să adopte măsurile necesare (legislative sau de altă natură) pentru a garanta integritatea fizică a martorilor și a familiilor acestora și dreptul lor de a duce în continuare o viață demnă, din punct de vedere social, profesional, familial și economic, cu sprijin corespunzător din partea instituțiilor (inclusiv posibilitatea de a recruta martori în cadrul administrației publice);

138.  invită Comisia să pună în aplicare, cât mai curând posibil, toate măsurile și instrumentele prezentate în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM(2012)0286);

139.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind Europol, astfel cum se prevede la articolul 88 alineatul (2) din TFUE, în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității sale operaționale în domeniul combaterii infracțiunilor grave și a criminalității organizate; subliniază faptul că viitoarea reformă a agenției nu ar trebui să afecteze rolul unic al CEPOL în activitățile de formare ale UE în materie de aplicare a legii;

140.  reamintește tuturor statelor membre să transpună cu promptitudine în legislația națională toate instrumentele juridice existente la nivelul UE sau la nivel internațional, pentru a răspunde îndeosebi numeroaselor atenționări ale Comisiei cu privire la transpunerea corectă a numeroaselor decizii-cadru existente;

141.  subliniază necesitatea promovării unei culturi a legalității, precum și necesitatea sporirii gradului de informare a cetățenilor cu privire la fenomenul mafiei; recunoaște, în acest sens, rolul esențial jucat de asociațiile culturale, de agrement și de sport în sensibilizarea publicului cu privire la combaterea criminalității organizate și în promovarea legalității și a justiției;

142.  invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune împotriva traficului cu specii de plante și animale sălbatice, fixând obiective clare, atât la nivelul UE, cât și în afara acesteia, pentru a reduce comerțul ilegal cu specii de plante și animale sălbatice și organe de animale; invită Comisia și Consiliul să se folosească de instrumentele sale comerciale și de dezvoltare pentru a crea programe dedicate, cu o finanțare corespunzătoare, cu scopul de a consolida punerea în aplicare a Convenției CITES și de a furniza resurse pentru consolidarea capacităților împotriva braconajului și a traficului, îndeosebi prin sprijinirea, consolidarea și extinderea inițiativelor de combatere a infracțiunilor, cum ar fi ASEAN-WEN și HA-WEN, care au ca scop înființarea de centre regionale de expertiză și furnizarea de modele pentru cooperarea împotriva criminalității în domeniul faunei și florei sălbatice;

143.  solicită aplicarea de sancțiuni armonizate și severe pentru contrabanda cu animale sălbatice, organe ale acestora și plante și copaci rari în cadrul Uniunii;

o
o   o

144.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale, CEPOL, Europol, Eurojust, OLAF, Consiliului Europei, OCDE, Interpol, UNODC, Băncii Mondiale și FATF/GAFI.

(1) JO C 115, 4.5.2010, p. 1.
(2) JO C 195, 25.6.1997, p. 1.
(3) JO L 300, 11.11.2008, p. 42.
(4) JO L 182, 5.7.2001, p. 1.
(5) JO L 196, 2.8.2003, p. 45.
(6) JO L 68, 15.3.2005, p. 49.
(7) JO L 328, 24.11.2006, p. 59.
(8) JO L 332, 18.12.2007, p. 103.
(9) JO L 190, 18.7.2002, p. 1.
(10) JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
(11) JO L 321, 8.12.2009, p. 44.
(12) JO L 101, 15.4.2011, p. 1.
(13) JO L 335, 17.12.2011, p. 1.
(14) JO L 309, 25.11.2005, p. 15.
(15) JO L 309, 25.11.2005, p. 9.
(16) JO L 47, 18.2.2004, p. 1.
(17) JO L 345, 8.12.2006, p. 1.
(18) JO L 192, 31.7.2003, p. 54.
(19) JO L 134, 30.4.2004, p. 1.
(20) JO L 134, 30.4.2004, p.114.
(21) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(22) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 37.
(23) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 121.
(24) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 66.
(25) Texte adoptate, P7_TA(2012)0208.
(26) Texte adoptate, P7_TA(2011)0516.
(27) Texte adoptate, P7_TA(2013)0098.
(28) Texte adoptate, P7_TA(2013)0004.
(29) JO C 124 E, 25.5.2006, p. 254.
(30) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205.
(31) Parlamentul European, Studiu privind descurajarea fraudelor cu fonduri ale UE prin jurnalismul de anchetă în UE-27, (PE 490.663), 17 octombrie 2012.
(32) Eurobarometrul special nr. 374 privind corupția, februarie 2012.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate