Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la consolidarea democrației europene în viitoarea UEM (2013/2672(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la viitoare propuneri legislative privind UEM: răspuns la comunicările Comisiei(1), Parlamentul a arătat că coordonarea ex ante oficială la nivelul UE a reformelor care vizează politicile economice ar trebui (i) să fie consolidată pe baza metodei comunitare, (ii) să fie aliniată la instrumentele semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și (iii) să fie elaborată cu luarea în considerare a noilor instrumente de solidaritate și de stimulare;
B. întrucât mecanismele ce urmează a fi utilizate în cadrul coordonării ex ante ar trebui să se aplice tuturor statelor membre din zona euro și să fie deschise tuturor statelor membre din Uniune;
C. întrucât, în rezoluția sa din 23 mai 2013 menționată anterior, Parlamentul a opinat că orice nou instrument de convergență și competitivitate (ICC) ar trebui să fie adoptat prin procedura legislativă ordinară, să se bazeze pe metoda comunitară și să prevadă un control adecvat din partea Parlamentului; întrucât Parlamentul subliniază că acest mecanism ar trebui finanțat prin intermediul unui nou instrument lansat și reglementat conform metodei comunitare ca parte integrantă a bugetului UE, dar care să se afle în afara plafonului din cadrul financiar multianual (CFM), astfel încât să se asigure participarea deplină a Parlamentului; întrucât este de acord cu Comisia că ICC sunt primele elemente fundamentale ale unei capacități fiscale veritabile care să sprijine solidaritatea și realizarea unor reforme structurale durabile, generatoare de creștere economică;
D. întrucât Comisia ar trebui să prezinte fără întârziere, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri de transpunere în legislația secundară a angajamentelor asumate la 28 iunie 2012 de șefii de stat sau de guvern cu privire la Pactul pentru creștere și locuri de muncă;
E. întrucât, în rezoluția sa din 23 mai 2013 menționată anterior, Parlamentul a subliniat necesitatea de a adopta, în cadrul semestrului european, un cod de convergență bazat pe Strategia Europa 2020 care să includă o componentă socială,
1. consideră că absența generală și copleșitoare de ambiție de care a dat dovadă Consiliul ca răspuns la criză este foarte îngrijorătoare; este îngrijorat, de asemenea, de influența negativă pe care ciclurile electorale naționale o au asupra abilității Uniunii de a lua decizii autonome; regretă că toate deciziile privind viitoarea arhitectură a UEM au fost amânate din nou, precum și faptul că Consiliul European a amânat de două ori deciziile așteptate din partea sa cu privire la viitorul UEM și s-ar putea să le mai amâne o dată la următorul summit;
2. își manifestă îngrijorarea că responsabilitatea democratică în UEM (cel de-al patrulea element fundamental) nu a fost abordată în mod adecvat în dezbaterile din Consiliu până acum; consideră acest lucru profund regretabil;
3. își reiterează din nou opinia că orice nouă inițiativă de creare a unei UEM profunde și veritabile, bazate pe stabilitate, creștere durabilă, solidaritate și democrație, trebuie să fie în mod obligatoriu adoptată conform metodei comunitare; subliniază că instituțiile europene trebuie să aplice principiul cooperării loiale; reamintește Consiliului European că tratatele nu îi conferă competențe de inițiativă legislativă și că trebuie să înceteze să îi mai dea Comisiei instrucțiuni privind forma și/sau conținutul oricărei noi inițiative legislative, ocolind rolul de coordonare, execuție și gestionare pe care tratatele îl conferă Comisiei;
4. atenționează Consiliul European, în acest context, să nu interfereze în mod nejustificat cu procesul semestrului european și să se asigure că sunt respectate procedurile convenite;
5. reamintește că nu poate să accepte noi elemente interguvernamentale în cadrul UEM și că va lua toate măsurile necesare și adecvate în limita competențelor sale, în cazul în care atenționările sale sunt ignorate; reamintește că pactul fiscal ar trebui integrat în dreptul UE în termen de cinci ani, pe baza unei evaluări a experienței acumulate în punerea sa în aplicare, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM;
6. reamintește poziția sa de principiu, conform căreia UEM consolidată nu ar trebui să divizeze UE, ci, dimpotrivă, să genereze o integrare mai profundă și o guvernanță mai solidă, pentru care să poată opta toate statele membre care nu fac parte din zona euro;
7. reamintește Comisiei că are dreptul exclusiv de inițiativă legislativă; își exprimă, prin urmare, uimirea față de faptul că Comisia nu a prezentat încă texte legislative bazate pe propunerile din Comunicarea sa intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă” (COM(2012)0777) și pe declarația sa anexată la așa-numitul „pachet de două regulamente”; consideră că, dacă nu ia de urgență această inițiativă, Comisia își neglijează responsabilitățile politice și cele ce îi sunt atribuite prin tratate;
8. invită Comisia să prezinte, în cadrul semestrului european, o propunere privind adoptarea unui cod de convergență care să se bazeze pe Strategia Europa 2020 și să conțină o componentă socială semnificativă; insistă ca programele naționale de punere în aplicare să asigure aplicarea codului de convergență de către toate statele membre, cu sprijinul unui mecanism bazat pe stimulente;
9. reamintește că prioritatea Parlamentului este de a se asigura că orice nou instrument financiar corelat cu instrumentul de convergență și competitivitate (ICC) face parte integrantă din bugetul UE și este integral supus procedurii legislative ordinare;
10. subliniază faptul că actuala monedă a Uniunii este euro, că parlamentul său este Parlamentul European și că viitoarea arhitectură a UEM trebuie să recunoască că Parlamentul este instituția în fața căreia răspund toate celelalte la nivelul UE; solicită ca, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, să se asigure un nivel adecvat de control democratic din partea Parlamentului European și de răspundere în fața acestuia;
11. își reiterează solicitarea repetată ca mecanismul european de stabilitate (MES) să fie integrat în acquis-ul comunitar, astfel încât gestionarea sa să se facă conform metodei comunitare și să fie supusă răspunderii în fața Parlamentului; solicită Comisiei să prezinte o propunere în acest scop; reamintește Eurogrupului că Parlamentul a primit asigurări în scris că MES va fi supus controlului Parlamentului;
12. reamintește că participarea UE la sistemul troicii ar trebui să fie supus sistemului de control democratic din partea Parlamentului și de răspundere în fața acestuia;
13. este extrem de îngrijorat de întârzierile înregistrate în crearea uniunii bancare și adoptarea detaliilor practice privind recapitalizarea directă a băncilor de către MES; este alarmat în special de fragmentarea în curs a sistemului bancar din UE; subliniază că o uniune bancară robustă și ambițioasă este un element-cheie pentru o UEM mai profundă și veritabilă și o politică-cheie asupra căreia Parlamentul insistă de mai bine de trei ani, în special de la adoptarea pozițiilor sale cu privire la Regulamentul privind Autoritatea Bancară Europeană;
14. insistă ca la Consiliul European de primăvară Președintele Parlamentului să prezinte opiniile Parlamentului cu privire la analiza anuală a creșterii; consideră că ar trebui să se negocieze un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.