Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” și documentele de lucru însoțitoare (COM(2012)0663),

–  având în vedere poziția sa din 12 martie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientări pentru infrastructuri energetice transeuropene și de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea și transparența pieței angro de energie(3),

–  având în vedere Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale(4),

–  având în vedere Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice(5) și de abrogare a Directivei 2003/54/CE,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 714/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1228/2003,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005,

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică(6),

–  având în vedere Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Decizia nr. 994/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de instituire a unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011, intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 iunie 2012, intitulată „Energia din surse regenerabile: o prezență majoră pe piața energetică europeană”(COM(2012)0271),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010, intitulată „Către o nouă strategie energetică pentru Europa 2011-2020”(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la angajarea în relații de cooperare în domeniul politicii energetice cu parteneri din afara frontierelor noastre: o abordare strategică privind aprovizionarea sigură, sustenabilă și competitivă cu energie(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2012 referitoare la industria siderurgică din UE(11),

–  având în vedere recomandările Mesei rotunde la nivel înalt din 12 februarie 2013 privind viitorul industriei siderurgice europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la Perspectiva energetică 2050, un viitor cu energie(13),

–  având în vedere Rezoluția sa referitoare la aspecte industriale, energetice și de altă natură legate de gazele de șist și de uleiul de șist(14) și Rezoluția sa referitoare la impactul activităților de extracție a gazelor de șist și a uleiului de șist asupra mediului(15), adoptate la 21 noiembrie 2012,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0262/2013),

A.  întrucât statele membre s-au angajat să respecte termene-limită clare, și anume 2014 pentru finalizarea pieței interne a energiei și 2015 pentru eliminarea „insulelor energetice” din UE;

B.  întrucât o piață internă a energiei finalizată este indispensabilă pentru securitatea și sustenabilitatea energetică globală a Uniunii și are o valoare esențială pentru competitivitatea, creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă la nivel global din Uniune, așa cum au confirmat Actul privind piața unică II și Strategia Europa 2020;

C.  întrucât Strategia Energie 2020 a Comisiei se bazează pe estimări ale valorii investițiilor necesare în sectorul energetic ce se ridică la 1000 de miliarde EUR până în 2020, din care 540 de miliarde EUR sunt pentru producția de energie și 210 miliarde EUR pentru rețelele de energie electrică și gaze de importanță europeană;

D.  întrucât Perspectiva energetică 2050 subliniază că integrarea deplină a rețelelor energetice ale Europei și deschiderea piețelor energiei sunt esențiale pentru menținerea echilibrului între securitatea energetică, competitivitate, rentabilitate, o economie sustenabilă și interesele consumatorilor; întrucât în Perspectiva energetică 2050 se afirmă că eficiența energetică, energia din surse regenerabile și infrastructura energetică sunt opțiunile „fără regrete”;

E.  întrucât ponderea energiei din surse regenerabile în cadrul mixului energetic din Europa este în creștere pe termen scurt, mediu și lung; întrucât integrarea la scară largă a energiei din surse regenerabile presupune o adaptare a rețelei și creșterea flexibilității;

F.  întrucât o piață unică a energiei va permite Uniunii să adopte o poziție unitară în relația cu partenerii externi și să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile din UE și din afara UE, asigurând, de asemenea, standarde sociale și de mediu și acționând în scopul reciprocității în țările terțe;

G.  întrucât trebuie introdus un sistem care să permită statelor membre să facă schimb de informații privind acordurile de aprovizionare cu energie încheiate cu țările terțe;

H.  întrucât o piață internă a energiei la nivel european și piețele energiei de la nivel național din cadrul acesteia trebuie să fie competitive și să ofere posibilitatea de a alege cu adevărat și informații transparente tuturor consumatorilor, aceștia având un rol esențial pe piața energiei; întrucât finalizarea pieței interne a energiei este fundamentală pentru reducerea costurilor și a prețurilor energiei la niveluri rezonabile și competitive pe termen scurt, mediu și lung; întrucât, adesea, pe piețele energiei prețurile reduse nu ajung la consumatori;

I.  întrucât o comunitate europeană a energiei, care aplică metoda comunitară, trebuie să se bazeze pe o puternică piață comună a energiei, pe coordonarea achiziției de energie în afara UE și pe finanțarea europeană comună a tehnologiilor energetice sustenabile noi, în special în domeniul cercetării și al inovării;

J.  întrucât s-au înregistrat anumite progrese în privința cooperării transfrontaliere consolidate, a eliminării parțiale a insulelor energetice și a prevenirii întreruperilor în aprovizionare,

1.  salută, la nivel general, comunicarea și planul de acțiune care o însoțește, acestea rezumând progresele realizate până în prezent și provocările ce ne așteaptă în legătură cu finalizarea pieței interne a energiei;

2.  admite faptul că tendința de creștere a prețurilor la energie va persista probabil, având în vedere că prețurile depind, în prezent, în cazul gazului, de prețul barilului de petrol și, în cazul energiei electrice, de prețurile volatile ale combustibilului și sunt în continuare afectate de dependența Europei de importurile de petrol și gaze, de impactul măsurilor de intervenție, de măsurile insuficiente luate în vederea promovării eficienței energetice și de lipsa investițiilor necesare pentru întreținerea și modernizarea sistemelor energetice (incluzând fluxurile inversate și interconexiunile) în vederea garantării unor niveluri ridicate de securitate a aprovizionării și a facilitării integrării SRE; susține, prin urmare, decuplarea mecanismului de stabilire a prețului gazelor de indexarea prețului petrolului în favoarea unor alternative mai flexibile, respectând, totodată, libertatea schimbului comercial;

3.  subliniază că dezvoltarea resurselor autohtone va determina apariția de noi centre de comercializare în UE, precum și de noi piețe la vedere pentru gaze și energie electrică, oferind astfel UE și statelor membre o șansă reală de a-și stabili propriile prețuri la energie, inclusiv la nivel regional și local;

4.  recunoaște valoarea adăugată europeană a unei mai bune coordonări a politicilor energetice și cooperări între statele membre, într-un spirit de solidaritate, și a creării unor sisteme energetice transfrontaliere eficiente și sigure, creând astfel sinergii prin îmbunătățirea gestionării cererii și a ofertei de energie, facilitată prin tehnologii inteligente la nivelul sistemelor de distribuție;

5.  subliniază importanța piețelor regionale și a cooperării dintre statele membre pentru eliminarea obstacolelor, accelerarea procesului de integrare și îmbunătățirea eficienței rețelei;

6.  își reiterează sprijinul pentru crearea unei Comunități Europene a Energiei din care să facă parte statele membre ale UE și invită Comisia și Consiliul European să prezinte un raport cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește realizarea acesteia;

Piața orientată către consumator

7.  subliniază că în centrul pieței interne a energiei favorabile utilizatorului și transparente se află consumatorii finali de energie, persoanele fizice, IMM-urile și industria; subliniază că aceștia trebuie, ca atare, protejați în mod corespunzător și informați în mod corect, având un acces facil la informații, astfel încât să-și poată exercita pe deplin drepturile și, în același timp, trebuie încurajați să joace un rol mai activ în stimularea concurenței pe piață, transformându-se din beneficiari pasivi ai serviciilor în consumatori și „prosumatori” informați activi;

8.  subliniază importanța asigurării unei piețe a energiei competitive, gestionate cu ușurință și transparente, care să ofere posibilitatea de a alege cu adevărat și prețuri competitive consumatorilor și care să furnizeze tuturor consumatorilor de energie din UE, actuali și viitori, modalități sigure, sustenabile, accesibile și fiabile de producere a energiei, ținând, totodată, seama de interesele generațiilor viitoare;

9.  consideră că o participare la scară mai largă a consumatorilor va fi facilitată de cooperativele locale pentru energie din surse regenerabile, de inițiativele și intermediarii de tranziție colectivă sau de alți factori favorizanți precum stocarea descentralizată și aparatele inteligente; consideră că acești factori favorizanți vor ajuta consumatorii să înțeleagă și să-și gestioneze mai bine consumul de energie și să devină astfel mai flexibili și mai receptivi (atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei) și că aceștia pot consolida accesul la sursele regenerabile de energie și genera investițiile financiare necesare;

10.  atrage atenția asupra avantajelor aplicării unor tarife variabile de utilizare a rețelelor pentru a încuraja clienții să consume energie în afara perioadelor de vârf în vederea promovării unei utilizări durabile a energiei;

11.  consideră că tehnologiile inteligente trebuie să furnizeze consumatorilor informații corecte, ușor de înțeles și de utilizat pentru a-i ajuta să-și gestioneze consumul și producția de energie; consideră, prin urmare, că tehnologiile inteligente trebuie completate de gestionarea online și dinamică a rețelelor de transport și distribuție, cuprinzând servicii cum ar fi servicii de asistență de rețea, răspunsul voluntar din partea cererii, servicii legate de eficiența energetică, soluții de microgenerare și de stocare și brokeri locali sau casnici; subliniază însă că nivelurile consumului de energie necesare pentru ca aceste contoare inteligente să producă avantaje economice trebuie verificate în mod corespunzător și că acei consumatori care au un consum sub aceste niveluri nu trebuie să fie obligați să investească în contoare inteligente;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluțiile care încurajează societățile de telecomunicații să gestioneze date legate de rețele de distribuție, deoarece o astfel de responsabilitate din partea acestora ridică semne de întrebare serioase cu privire la protecția datelor și implică riscul ca operatorii să trebuiască să cumpere datele tehnice de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile de operatori de sisteme de distribuție;

13.  recunoaște că penuria de energie aduce cu sine provocări majore în statele membre; subliniază că abordarea universală nu ține seama de diversitatea realităților naționale; consideră, prin urmare, că pentru consumatorii vulnerabili este nevoie de o protecție specială și eficientă și că, în acest scop, trebuie introduse mecanisme adecvate, evitându‑se, totodată, denaturarea pieței; subliniază că există deja măsuri specifice, astfel cum se solicită în cel de-al treilea pachet privind energia;

14.  constată că revoluția gazelor de șist din SUA a redus emisiile de CO2, creând, totodată, un avantaj competitiv semnificativ pentru industria SUA;

Provocările actuale pentru finalizarea pieței interne a energiei

15.  subliniază că piața internă a energiei nu este încă finalizată și că piețele naționale ale energiei nu satisfac nevoile și așteptările consumatorilor, care se confruntă în continuare cu prețuri ridicate, un număr limitat de furnizori, calitatea globală slabă a serviciilor, un nivel adesea prea scăzut de protecție a consumatorilor și dificultăți în ceea ce privește schimbarea furnizorului; subliniază, prin urmare, că este necesar să se construiască o piață mai accesibilă pentru utilizatori, pe care consumatorii să poată avea un rol activ și deveni „prosumatori” pe o piață la nivelul UE pe care sunt informați cu privire la condițiile oferite de fiecare furnizor într-un mod care facilitează efectuarea unor comparații; constată, în acest sens, rolul pe care tranziția colectivă îl joacă în ceea ce privește consolidarea poziției consumatorilor și scăderea facturilor la energie;

16.  consideră că unul dintre principalele obstacole în calea finalizării pieței interne a energiei rămâne faptul că legislația cu privire la această piață nu este pusă în aplicare pe deplin; consideră că extinderea infrastructurii și punerea în aplicare concomitentă a legislației privind piața internă și aplicarea normelor în materie de concurență fac parte din consolidarea necesară a pieței interne;

17.  subliniază că modernizarea infrastructurii energetice existente și construirea de infrastructuri noi, inteligente și flexibile de producție, transport (în special interconexiuni transfrontaliere de gaze și energie electrică), distribuție și stocare, până în 2015, sunt esențiale pentru o piață a energiei stabilă, bine integrată și bine conectată, în care sunt evitate efectele negative, cum ar fi fluxurile de energie electrică neprevăzute, în care este garantată aprovizionarea la prețuri accesibile și competitive, în care este utilizat pe deplin potențialul tuturor surselor sustenabile de energie și potențialul de microgenerare, cogenerare și eficiență, precum și potențialul de gestionare a cererii și de stocare și pe care niciun stat membru nu rămâne izolat de rețelele europene de gaze și electricitate, obiective ce pot fi îndeplinite, între altele, prin integrarea sincronizată a sistemelor de energie electrică izolate în rețelele continentale europene; subliniază că, în paralel cu investițiile în rețelele regionale sau chiar locale, ar trebui făcute investiții la scară largă, având în vedere faptul că energia este produsă tot mai mult la nivel regional/local;

18.  constată, în această privință, că o aprovizionare descentralizată cu energie din surse regenerabile diminuează nevoia de a construi linii de transport noi și, implicit, costurile asociate, având în vedere că tehnologiile descentralizate, care pot fi integrate direct în locuințe, orașe și zone izolate, sunt mult mai apropiate de consumatorii finali;

19.  recunoaște că o creștere a producției de energie electrică din surse regenerabile care nu este însoțită de dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii necesare poate avea ca rezultat fluxuri în buclă transfrontaliere necontrolate și, ca urmare, prețuri la energie necorespunzătoare;

20.  amintește că încă nu a fost realizat obiectivul convenit în cadrul summiturilor Consiliului European din 2002 și 2007 conform căruia statele membre trebuie să atingă un nivel de interconectare la electricitate și gaze echivalent cu cel puțin 10 % din capacitatea lor de producție instalată;

21.  salută observația Comisiei conform căreia viitoarele sisteme energetice ale Europei vor fi caracterizate prin flexibilitate; observă că piețele angro transfrontaliere funcționale sunt în orice moment surse de flexibilitate ușor accesibile; solicită continuarea eforturilor de stimulare a introducerii în viitor a unor tehnologii de stocare a energiei și de sporire a receptivității din partea cererii, elemente care reprezintă surse suplimentare de flexibilitate;

22.  consideră că eficiența energetică este una dintre cele mai sustenabile și rentabile modalități de reducere a facturilor la energie, de consolidare a securității aprovizionării, de reducere a importurilor de combustibili fosili și de evitare a emisiilor de carbon; consideră că orice măsură care promovează eficiența energetică trebuie să corespundă nevoilor consumatorilor, să fie rentabilă și să fie sprijinită prin stimulente adecvate;

23.  subliniază că, potrivit constatărilor Agenției Internaționale a Energiei , măsurile mai îndrăznețe privind eficiența energetică pot reduce cu o treime importurile de gaze ale UE până în 2035, ceea ce corespunde unui volum de 100 de miliarde de metri cubi de gaz;

24.  amintește că sinergiile dintre dezvoltarea, implementarea și întreținerea infrastructurilor de telecomunicații și energie vor juca un rol-cheie în ceea ce privește eforturile de a îndeplini obiectivele Uniunii Europene privind eficiența energetică;

25.  evidențiază nevoia de a continua descentralizarea piețelor energetice europene pentru a asigura concurența și aprovizionarea cu energie electrică la cel mai redus preț posibil;

26.  consideră că investițiile în infrastructură trebuie încurajate printr-un cadru de reglementare stabil, favorabil inovării și previzibil, care nu împiedică funcționarea pieței interne și că fondurile de pensii și investitorii instituționali ar trebui să poată investi în transport, recunoscând că acest lucru este posibil numai dacă este dictat de piață; subliniază însă totodată că, în anumite cazuri specifice, transformările de la nivelul infrastructurii pot avea loc numai dacă se pun la dispoziție fonduri publice pentru a sprijini proiectele-cheie în materie de infrastructură care ar putea să nu fie viabile din punct de vedere comercial; subliniază, în acest sens, importanța mecanismului Conectarea Europei și regretă că partea din bugetul alocat energiei care revine acestui mecanism este mai mică decât suma propusă de Comisie;

27.  solicită să se realizeze studii în care să se analizeze posibilitatea de a crea un fond european de investiții în rețelele de energie;

28.  subliniază că fluidizarea procedurilor de autorizare din statele membre va contribui la dezvoltarea rețelelor de infrastructură și la deblocarea investițiilor; evidențiază faptul că autoritățile locale și regionale ar trebui să joace un rol important în acest sens, prin simplificarea procedurilor de planificare și integrarea infrastructurii energetice în schemele lor de planificare locale și regionale;

29.  subliniază că, în unele cazuri, absența accesului deschis și nediscriminatoriu la infrastructura de transport continuă să împiedice noii participanți să intre în rețea sau, cu adevărat, să concureze pe piață în condiții echitabile cu întreprinderile existente; subliniază că este necesar să se abordeze denaturarea de natură structurală a pieței, care duce la gradul ridicat de concentrare din mai multe state membre;

30.  subliniază, în acest sens, că normele din cel de-al treilea pachet energetic ar trebui aplicate integral și în egală măsură societăților europene și străine; subliniază că orice derogări de la aceste norme acordate de Comisie ar trebui să aibă un domeniu și o durată de aplicare limitate și ar trebui să facă obiectul unei revizuiri din partea Parlamentului și a Consiliului;

31.  subliniază că lipsa de transparență și existența unor practici anticoncurențiale de pe piețele angro de energie subminează încrederea consumatorilor; consideră că este imperios necesar să se înțeleagă procesul de stabilire a prețurilor de pe piețele angro, precum și impactul acestuia asupra facturilor consumatorilor;

32.  sprijină pe deplin măsurile luate în vederea obținerii unor condiții de concurență echitabile, prin crearea unor modele de piață mai descentralizate și mai competitive, având în vedere că acestea oferă mai multe oportunități pentru producătorii locali de energie și pentru noii actori din sectorul industrial;

33.  reamintește că, pentru a împiedica furnizorii tradiționali dominanți să blocheze deschiderea pieței, este important să se faciliteze dezvoltarea de noi modele de afaceri, de exemplu posibilitatea de a încheia simultan contracte cu mai mulți furnizori;

34.  subliniază că un cadru de reglementare stabil pentru producători, autoritățile de reglementare, operatorii de rețele, furnizorii de energie, prestatori de servicii care țin de cerere și, cel mai important, consumatorii finali și „prosumatori” este esențial pentru buna funcționare a pieței interne și pentru atragerea investițiilor pe termen lung în dezvoltarea infrastructurii; subliniază că dezvoltarea codurilor de rețea care să includă norme corecte, nediscriminatorii și echilibrate ar trebui să ducă la armonizarea gestionării, a structurii și a interoperabilității rețelelor; subliniază că este esențială respectarea în întreaga UE a acordurilor privind disocierea rețelelor de transport, producția și furnizarea, inclusiv a acordurilor privind independența autorităților de reglementare din sectorul energiei și cerințele legate de protecția consumatorilor; subliniază, prin urmare, necesitatea de a sprijini și de a dezvolta în continuare rolul Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), în special atribuția sa de a controla deciziile de reglementare naționale și de a soluționa litigii;

35.  observă că există preocupări legate de faptul că anumite state membre au introdus deja sau intenționează să introducă mecanisme naționale de remunerare a capacității (MRC) pentru a asigura aprovizionarea cu energie electrică, fără a explora pe deplin toate soluțiile alternative posibile, în special în ceea ce privește soluțiile transfrontaliere și resursele de flexibilitate; recunoaște că, deși aceste mecanisme sunt necesare în anumite situații, ele ar putea afecta și denatura structura pieței angro și, dacă sunt elaborate în mod deficitar, ar putea avea efecte de blocare; invită Comisia să asigure o abordare mai coordonată la nivelul UE pentru a garanta faptul că toate aceste MRC sunt necesare, eficiente, transparente, neutre din punct de vedere tehnologic și nediscriminatorii;

36.  regretă că, până în prezent, nu au fost utilizate mecanismele de cooperare introduse de Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; atrage atenția asupra constatărilor Comisiei, potrivit cărora o mai bună utilizare a posibilităților de cooperare existente ar putea aduce beneficii considerabile, precum stimularea comerțului; invită, prin urmare, statele membre să utilizeze mai bine mecanismele de cooperare, dacă e cazul, și să intensifice comunicarea între ele însele;

37.  recunoaște că, fără a aduce atingere dreptului statelor membre de a-și alege mixul energetic sau necesității unei mai bune coordonări la nivelul UE, UE în ansamblu trebuie să folosească pe deplin potențialul tuturor surselor de energie sustenabile aflate la dispoziția statelor membre, respectând pe deplin cele trei obiective ale politicii energetice ale UE în general, și anume competitivitatea, sustenabilitatea și securitatea aprovizionării;

38.  observă că unele state membre, ca insule energetice, sunt în continuare complet izolate de rețelele europene de gaze și energie electrică și plătesc în continuare un preț mare pentru resursele energetice, ceea ce le afectează competitivitatea; subliniază că, fără investiții substanțiale în infrastructură, statele membre respective nu-și vor putea respecta angajamentul reluat de Consiliul European conform căruia niciun stat membru nu ar trebui să rămână izolat de rețelele UE până în 2015; consideră că Comisia ar trebui, la cererea statelor membre în cauză, să ia parte la negocierile cu furnizorii de energie din afara UE care privesc prețurile la energie, de exemplu în ceea ce privește achiziționarea gazului;

39.  subliniază faptul că solidaritatea între statele membre, stipulată în Tratatul UE, ar trebui să se aplice atât pentru activitățile cotidiene, cât și pentru gestionarea situațiilor de criză ce privesc politicile energetice interne și externe; invită Comisia să furnizeze o definiție clară a „solidarității energetice” pentru a se asigura că aceasta este respectată de către toate statele membre;

40.  subliniază necesitatea de a aborda creșterea estimată a importurilor de gaze și energie electrică din țări terțe în UE pe termen mediu și lung, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie, împărțirea sarcinilor și o funcționare corectă a pieței interne; reiterează că, pentru unele state membre, această provocare este strâns legată de dependența de importurile de gaze și petrol dintr-o singură țară terță și că, pentru a-i face față, sunt necesare măsuri orientate către diversificarea portofoliului de furnizori, rute și surse de energie; recunoaște că un obiectiv strategic în acest sens este realizarea coridorului sudic pentru transportul gazelor, inclusiv a gazoductului Nabucco și a posibilei legături cu țări din Europa Centrală și de Est, precum și realizarea unor rute de aprovizionare a UE care să poată satisface aproximativ 10-20% din cererea de gaze din UE până în 2020, pentru a asigura fiecărei regiuni europene accesul fizic la cel puțin două surse diferite de gaz;

41.  consideră că o piață internă deschisă și transparentă, în care toate întreprinderile din UE și din țările terțe respectă acquis-ul comunitar din domeniul energiei, poate contribui la consolidarea poziției de negociere a furnizorilor de energie din UE față de concurenții externi, ceea ce este deosebit de important pentru potențialul de continuare a coordonării achizițiilor externe de energie la nivelul UE; invită UE să analizeze posibilitatea înființării unei agenții comune de achiziționare a gazului, și a mecanismelor necesare în acest scop, pentru a contracara poziția de monopol a furnizorilor externi dominanți; subliniază că principiul reciprocității trebuie folosit în vederea orientării relațiilor cu furnizorii de energie ai UE și cu cei din țările terțe; insistă asupra necesității ca, în relațiile cu furnizorii de energie din țările terțe, Comisia să ia în considerare efectele deciziilor sale asupra prețurilor pentru consumatori și să fie transparentă în această privință;

42.  are convingerea că ar trebui acordate mandate de negociere Comisiei pentru proiectele de infrastructură de importanță strategică ce afectează securitatea aprovizionării în ansamblul UE și că aceste mandate ar trebui avute în vedere și în cazul altor acorduri interguvernamentale despre care se crede că au un impact semnificativ asupra obiectivelor pe termen lung ale politicii UE în domeniul energiei, în special în ceea ce privește independența sa energetică; salută, în acest sens, progresul înregistrat în negocierile conduse de Comisie în legătură cu tratatul dintre UE, Azerbaidjan și Turkmenistan privind construirea sistemului transcaspic de conducte;

43.  subliniază că o convergență progresivă a stimulentelor legate de energia din surse regenerabile și de eficiența energetică, și a costurilor auxiliare legate de energie la nivelul tuturor statelor membre, este esențială pentru buna funcționare și eficiența pieței interne a energiei, atât la nivelul angro, cât și la nivelul cu amănuntul, și pentru crearea unor condiții favorabile dezvoltării pe termen lung, și a folosirii la scară largă, a surselor regenerabile de energie;

44.  consideră că, pe termen scurt, grupările regionale alcătuite din state membre învecinate ar trebui să fie încurajate să înlocuiască planurile naționale cu un sistem de sprijin regional armonizat sau unic pentru energia din surse regenerabile;

45.  încurajează statele membre să își revizuiască periodic tarifele fixe pentru energia din surse regenerabile sau alte tarife de sprijin într-un mod transparent, care ar permite ajustarea acestora odată cu scăderea costurilor tehnologice și de aprovizionare;

46.  recunoaște că proiectele de cercetare comune ale UE susținute prin programe-cadru și inițiative precum Planul SET nu au fost utilizate suficient în ceea ce privește dezvoltarea unor noi tehnologii care să faciliteze progrese în domeniile eficienței, al energiei din surse regenerabile, al siguranței și securității centralelor nucleare, al utilizării combustibililor fosili cu emisii reduse și al rețelelor inteligente, toate fiind esențiale pentru piața energiei;

47.  consideră că este important să se înregistreze mai multe progrese în realizarea autostrăzilor de energie electrică ale viitorului, și în special a autostrăzii de energie electrică Sud - Est – Nord (SENEH), care ar contribui, de asemenea, la gestionarea transferului de energie produsă de parcurile fotovoltaice, cum ar fi proiectul Helios, din sud-estul Europei către nord și vest;

Sunt necesare acțiuni urgente

O piață internă a energiei bine integrată, deschisă, bine reglementată și competitivă

48.  invită statele membre să transpună și să implementeze integral și de urgență toată legislația relevantă a UE, în special al treilea pachet legislativ privind energia; îndeamnă Comisia să ia măsuri împotriva statelor membre în care implementarea a fost întârziată nejustificat; salută faptul că Comisia a lansat deja procedurile oficiale de verificare a încălcărilor normelor UE;

49.  subliniază că este necesar să se abordeze cazurile de denaturare a piețelor și de lipsă a transparenței acestora; invită Comisia să-și intensifice eforturile de consolidare a punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet privind energia;

50.  solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare efectivă a legislației UE în domeniul energiei, în special a dispozițiilor care creează drepturi esențiale ale consumatorilor, a dispozițiilor privind operatorii de sisteme, autoritățile naționale de reglementare și normele privind concurența și ajutoarele de stat și a celor care vizează reducerea fenomenului fluxurilor în buclă de pe piața internă a energiei electrice, acesta reprezentând o provocare majoră pentru piața internă a energiei, întrucât slăbește securitatea sistemului energetic prin reducerea posibilităților de stocare și a capacității rețelelor; îndeamnă Comisia să folosească mijloacele cele mai adecvate de care dispune pentru a aborda continuarea nerespectării legislației relevante a UE;

51.  constată că, până în prezent, toate penele au fost cauzate de defecțiuni operaționale, nu de lipsa capacității; recunoaște că, din cauza recesiunii economice, a prețurilor mari la gazele naturale și a creșterii ponderii producției de energie electrică intermitentă din surse regenerabile, investitorii din UE se confruntă cu un grad ridicat de incertitudine în ceea ce privește dezvoltarea de capacități flexibile de producție a energiei electrice; invită Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a caracterului adecvat al producției pe baza unei metodologii armonizate și să pună la dispoziție orientări cu privire la modalitățile de consolidare a flexibilității și de continuare a aprovizionării;

52.  îndeamnă Comisia și statele membre să coordoneze mai bine proiectele de infrastructură și să planifice împreună dezvoltarea rețelelor, asigurând astfel conectarea și rentabilitatea integrală a sistemelor la nivelul UE, profitând de sinergiile transfrontaliere și de o rețea de infrastructură energetică mai eficientă; subliniază că ar trebui promovată o abordare integrată, care să includă operatorii sistemelor de distribuție; încurajează, în acest sens, Comisia și statele membre să asigure evaluarea, selecția, aprobarea și implementarea rapidă a proiectelor de interes european comun, în special în privința interconexiunilor transfrontaliere de energie electrică și gaze, incluzând mecanismele de flux inversat, a gazului natural lichefiat, precum și a infrastructurii de stocare a energiei și a rețelelor inteligente de transport și distribuție, care sunt esențiale pentru o piață a energiei bine integrată și funcțională;

53.  recomandă Comisiei ca, atunci când implementează bugetul alocat energiei în cadrul mecanismului Conectarea Europei, să acorde prioritate proiectelor cu cel mai mare impact asupra funcționării pieței interne, stimulând astfel concurența, accelerând pătrunderea pe piață a energiei din surse regenerabile, creând interconexiunile transfrontaliere necesare și crescând securitatea aprovizionării;

54.  invită Comisia să efectueze o nouă revizuire a planurilor existente pentru proiectele energetice, în special pentru construcția de noi terminale de gaz natural lichefiat, a căror finalizare va dura peste zece ani, să evalueze beneficiile economice ale acestora, având în vedere terminalele de gaz natural lichefiat aflate deja în construcție sau în stadiu de proiectare în statele membre și care, în viitorul apropiat, vor contribui la securitatea aprovizionării cu energie în statele membre clasificate ca „insule energetice”, precum și să contribuie la finanțarea unor astfel de proiecte;

55.  îndeamnă Comisia și statele membre să instituie un sistem eficient de gestionare a congestionării pentru a încuraja utilizarea eficientă a actualelor capacități de transport al gazelor și al energiei electrice, reducând costul extinderii capacităților de rețea, și pentru a facilita conectarea sporită a surselor de producție regenerabile la rețeaua de energie electrică;

56.  invită statele membre să înceteze să mai folosească, cât se poate de repede, plafoane tarifare sau prețuri cu amănuntul pentru energie reglementate stabilite, la nivel național, sub nivelul costurilor suportate, deoarece astfel de măsuri pot denatura concurența și pune serios în pericol viitoarele investiții în capacitatea și infrastructura din sectorul energetic; subliniază însă că aceste măsuri trebuie, în acest sens, să ia în considerare interesele legitime ale consumatorilor vulnerabili, care nu sunt întotdeauna în măsură să profite de avantajele unei concurențe reale pe piața energiei;

57.  salută hotărârea Comisiei de a asigura respectarea regulilor antitrust și a celor privind ajutoarele de stat de către toate întreprinderile din sectorul energetic și filialele acestora care funcționează pe teritoriul Uniunii Europene, garantând astfel crearea unor condiții echitabile de concurență și de acces pentru toți participanții la piață; invită Comisia să publice orientări privind modalitățile de evaluare a abuzului unei poziții dominante pe piețele de gaze și de energie electrică comis de o societate și să asigure asistență cu privire la cele mai bune practici și experiența obținută în legătură cu sistemele de susținere a energiei din surse regenerabile;

58.  solicită Comisiei să revizuiască normele privind ajutoarele de stat în funcție de măsurile naționale legate de eficiența energetică și de proiectele energetice cofinanțate în cadrul politicii de coeziune, pentru a asigura eligibilitatea mai multor măsuri de acest tip pentru finanțare publică, fapt care ar duce la finalizarea unui număr mai mare de proiecte;

59.  recomandă Comisiei să facă uz de competențele sale în materie de control al ajutoarelor de stat pentru a încuraja dezvoltarea infrastructurilor transfrontaliere; consideră că astfel de interconexiuni ar avea un rol esențial în ceea ce privește creșterea capacității de a folosi resursele vecinilor în cazul unei situații de urgență în materie de energie sau al unui dezechilibru și reducerea, în timp, a subvențiilor;

60.  sprijină ferm eforturile Comisiei, bazate pe activitatea coordonată a ENTSO, de a introduce, până în 2014, coduri și reguli armonizate privind rețeaua conform planului și de a asigura stabilitatea și deschiderea sporită spre inovare ale cadrului de reglementare al pieței interne a energiei;

61.  sprijină ferm măsurile de reglementare luate de ACER și de autoritățile naționale de reglementare pentru a încuraja, a îmbunătăți și a simplifica comerțul transfrontalier cu energie, inclusiv pe piețele pentru aceeași zi, pe piețele pentru ziua următoare și pe piețele de echilibrare, și pentru a reduce decalajul dintre sistemele energetice ale diferitelor state membre, prin promovarea utilizării transparente a interconexiunilor; subliniază că ACER și autoritățile naționale de reglementare au nevoie de un număr adecvat de angajați - cu calificările, experiența și cunoștințele de specialitate necesare - care să exercite atribuțiile legate de monitorizarea tranzacțiilor angro și de identificarea practicilor comerciale bazate pe informații confidențiale și a încercărilor de manipulare a pieței;

62.  invită Comisia, în ceea ce privește piața internă a energiei electrice, să furnizeze urgent o analiză detaliată a caracterului adecvat și flexibil al capacităților de producție naționale pe termen scurt și lung, ținând pe deplin seama de contribuția potențială a tuturor măsurilor flexibile, precum răspunsul la cerere, stocarea energiei și interconexiunile, și să elaboreze un raport privind impactul măsurilor naționale aplicate cu privire la evaluarea capacității și la planificarea dezvoltării pieței interne a energiei și a normelor în materie de concurență, având în vedere consecințele privind securitatea aprovizionării și aspectele transfrontaliere ale acestei politici complementare de structurare a pieței; solicită continuarea eforturilor de introducere viitoare a tehnologiilor de stocare a energiei și de sporire a receptivității din partea cererii, elemente care reprezintă surse suplimentare de flexibilitate;

63.  invită Comisia să pregătească orientări cu privire la utilizarea și la implementarea resurselor de flexibilitate, cum ar fi gestionarea cererii, stocarea și infrastructurile fizice, inclusiv cele transfrontaliere, astfel încât statele membre să poată elabora și pune în aplicare strategii naționale pentru folosirea resurselor de flexibilitate de pe teritoriul lor;

64.  invită Comisia și ENTSO-E să elaboreze o metodologie coerentă și aliniată de asigurare a caracterului adecvat al capacității de producție în Europa, care să includă contribuția pozitivă a surselor regenerabile de energie și, în special, a surselor variabile;

65.  invită Comisia să analizeze noi forme de piețe viitoare ale energiei care, spre deosebire de mecanismele naționale de capacitate existente, ar putea genera fluxuri de venit suplimentar nediscriminatorii pentru investitorii în orice formă de producție de energie și ar putea asigura furnizarea mai rentabilă a serviciilor de flexibilitate în sectorul energiei;

66.  invită Comisia să stabilească norme pentru a promova continuarea dezvoltării unei piețe a serviciilor auxiliare, care să permită participarea tuturor surselor de energie, inclusiv a celor regenerabile;

67.  invită Comisia, statele membre și părțile interesate relevante să ofere stimulente și să sprijine inițiativele și parteneriatele regionale, în vederea unei integrări mai strânse a piețelor, prin stabilirea unor schimburi regionale de energie și înființarea unor centre de comercializare a gazelor și prin norme mai armonizate privind comercializarea gazelor și prin mecanisme de cuplare a piețelor în orice moment, precum și prin adoptarea unui nivel adecvat de lichiditate și transparență a pieței;

68.  subliniază că măsurile legate de piața internă ar trebui să promoveze diversificarea surselor de energie, atât locale, cât și externe, și nu ar trebui să se axeze în primul rând pe continuarea dezvoltării sau a extinderii actualelor rute și rezerve;

69.  atrage atenția asupra dimensiunii externe a pieței energiei, al cărui scop este acela de a facilita statelor membre accesul la surse de energie diverse; invită Comisia să își folosească, prin coordonare cu SEAE, instrumentele de politică externă pentru a promova normele și standardele pieței interne a energiei în legătură cu țările terțe și, în special, cu țările vecine ale UE; îndeamnă Comisia să soluționeze, în cadrul unor dialoguri bilaterale cu țările terțe relevante, chestiunea legată de stabilirea unor norme clare privind gestionarea congestionării de pe conexiunile transfrontaliere de energie electrică și gaze și accesul părților terțe la rețelele de transport; îndeamnă cu tărie Comisia să adopte măsuri de prevenire a practicilor anticoncurențiale ale societăților din țări terțe care ar putea conduce la limitări ale concurenței, la majorarea prețurilor sau la scăderea securității aprovizionării cu energie; invită Comisia să se asigure, în relația cu partenerii externi, că întreprinderile din UE pot concura în condiții egale la nivel mondial; îndeamnă Comisia să consolideze cooperarea cu țările vecine ale UE în domeniul securității nucleare; invită Comisia să fie transparentă cu privire la toți factorii care provoacă probleme în legătură cu punerea în aplicare a celui de-al treilea pachet energetic și să prezinte cifre clare cu privire la efectele acestora asupra prețurilor pentru consumatori;

70.  solicită statelor membre și Comisiei să-și intensifice sprijinul politic și financiar acordat Comunității Energiei și să adopte măsuri suplimentare pentru a sprijini extinderea normelor privind piața internă la Europa de Sud-Est și de Est;

71.  invită Comisia și statele membre, în contextul creării unui mecanism de schimb de informații legate de acordurile interguvernamentale dintre statele membre ale UE și țările terțe în domeniul politicii energetice, să adopte o abordare ambițioasă cu privire la asigurarea faptului că acordurile care contravin legislației privind piața internă nu sunt aplicate; consideră că Comisia ar trebui să fie în măsură să examineze proiectele de acorduri pentru a le evalua compatibilitatea cu acquis-ul comunitar, precum și să participe la negocieri, dacă este cazul;

72.  amintește Comisiei că piața internă nu este independentă de piața globală; solicită Comisiei ca, în ceea ce privește planificarea măsurilor sale legate de piața internă, să ia în considerare pe deplin recomandările Parlamentului cu privire la dimensiunea externă a politicii din domeniul energiei(16); își confirmă sprijinul pentru ideea că numai o piață internă pe deplin funcțională va permite UE să transmită un mesaj unitar la nivel mondial solicită Comisiei să dezvolte și alte măsuri suplimentare în domeniul politicii energetice externe;

73.  consideră că viitorul acord de liber schimb dintre UE și SUA ar trebui să includă și un capitol care să se concentreze pe astfel de aspecte legate de energie, deoarece acestea ar putea afecta piața internă, care să includă, între alte chestiuni: comerțul angro de energie, comerțul de mărfuri, norme de transport maritim al energiei, mecanisme de comercializare a cotelor de emisii, standarde de siguranță privind combustibilii, practici contabile, subvenții acordate de stat pentru energie și transferul de proprietate intelectuală în legătură cu activitățile de explorare, producție și transformare în sectorul energetic și produsele aflate la sfârșitul ciclului lor de viață;

74.  susține mandatul acordat de Consiliul European Comisiei de a prezenta, până la sfârșitul lui 2013, o analiză a structurii prețurilor și a costurilor pentru energie și a factorilor determinați ai acestora în fiecare stat membru, punând un accent deosebit pe impactul asupra gospodăriilor, a IMM-urilor și a industriilor cu consum ridicat de energie și analizând la scară mai largă competitivitatea UE față de omologii săi economici de la nivel mondial; invită, de asemenea, Comisia să monitorizeze în continuu prețurile și costurile pentru energie din statele membre;

75.  invită Comisia și statele membre, în ceea ce privește piața internă a gazelor, să revizuiască toate contractele de gaz bazate pe mecanisme învechite de stabilire a prețurilor și, în special, pe principiul indexării petrolului, care impun prețuri ridicate pentru consumatori și îndeamnă Comisia să ofere sprijin în ceea ce privește analizarea modalităților de renegociere a acestor contracte, nu doar în contextul prelungirii lor; subliniază nevoia de a dezvolta și de a sprijini toate produsele și mecanismele menite să consolideze capacitățile de comercializare a gazului pe termen scurt; subliniază că măsurile menționate anterior sunt esențiale pentru asigurarea unei competitivități reale în ceea ce privește aprovizionarea cu gaz a tuturor consumatorilor de pe piața internă a gazelor;

Sprijinirea și protejarea efectivă a consumatorilor

76.  invită Comisia, statele membre și părțile interesate relevante să îmbunătățească nivelul calității și al accesibilității informațiilor oferite consumatorilor, să le pună la dispoziție metode clare și transparente de facturare, să creeze instrumente de comparare a prețurilor care să le permită să facă alegeri în cunoștință de cauză și să-i informeze cu privire la modurile în care-și pot controla consumul, la posibilitățile pe care le au pentru a economisi energie, la eficiența energetică și la producția la scară redusă; îndeamnă statele membre să pună în aplicare Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor și Regulamentul privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum; salută propunerea Comisiei de a crea o platformă de informare privind drepturile consumatorilor; recomandă Comisiei și statelor membre să desfășoare campanii de informare a consumatorilor în care ar trebui să se implice activ guvernele și organizațiile societății civile;

77.  subliniază că, deși la nivel mondial prețurile la energie au scăzut pe piețele angro, consumatorii continuă să plătească prețuri mari; invită Comisia și statele membre, și autoritățile de reglementare din statele membre, să se asigure că evoluțiile prețurilor de pe piața angro aduc beneficii directe și corespunzătoare consumatorilor;

78.  invită statele membre și Comisia să dezvolte o strategie cuprinzătoare pentru a încuraja participarea activă a consumatorilor și a „prosumatorilor” la piața energiei, printre altele prin includerea lor prin legislația existentă, precum și prin punerea în aplicare a dispozițiilor relevante din Directiva privind eficiența energetică; sugerează ca semnalul de preț de utilizare a rețelelor să fie actualizat în mod regulat pentru a oferi asistența necesară atât actualilor, cât și viitorilor utilizatori și pentru a crea astfel o coerență între dezvoltarea rețelelor și deciziile individuale;

79.  invită Comisia să încurajeze consolidarea cooperării dintre sectoarele energiei și tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și să revizuiască cadrele de reglementare existente pentru încurajarea inovațiilor legate de energie pentru a aduce beneficii tuturor consumatorilor și să faciliteze introducerea într-un mod favorabil utilizatorilor, sigur și fiabil a unor rețele inteligente care să nu impună o sarcină financiară asupra consumatorilor și care să țină cont de caracterul confidențial al datelor legate de aceștia; solicită să aibă loc o cooperare în ceea ce privește dezvoltarea rețelelor inteligente la nivel european, național și regional, precum și elaborarea de standarde europene pentru rețele inteligente;

80.  îndeamnă statele membre, și autoritățile regionale și locale, să includă și să creeze stimulente financiare pentru investițiile în soluții TIC în rețelele inteligente și să aibă ca obiectiv o piață a „prosumatorilor”, care să conducă la o mai mare flexibilitate, la eficiență energetică/economii de energie și la participarea la piață a actorilor de pe partea cererii;

81.  așteaptă cu interes orientările Comisiei menite să ajute la stabilirea unor obiective de politică ambițioase cu privire la consumatorii vulnerabili, care vor sprijini statele membre să-și definească mai bine abordarea față de această categorie de consumatori; invită Comisia să pregătească aceste orientări ținând seama în mod corespunzător de mecanismele și instrumentele naționale existente pentru protejarea acestor consumatori pentru a obține o abordare mai coerentă și mai cuprinzătoare la nivelul UE, statele membre fiind cele care selectează cele mai potrivite instrumente de acordare a acestui sprijin; adaugă faptul că serviciile de consiliere cuprinzătoare destinate acestei categorii de consumatori și schimbul de bune practici pot avea un rol important;

82.  salută apropiata analiză a Comisiei privind penuria de energie în UE; consideră că, în cadrul acestei analize, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că această combatere a penuriei de energie devine parte din pachetul de servicii sociale pentru Europa, de exemplu prin fondurile sociale și de coeziune; menționează că actualele și noile programe privind eficiența energetică ar trebui să includă întotdeauna orientarea atenției spre grupurile cu venituri reduse;

83.  îndeamnă Comisia să elaboreze și să recomande un concept adecvat de piață cu amănuntul orientat spre furnizor pentru a armoniza piețele cu amănuntul europene și a reduce astfel sarcina administrativă a consumatorilor, furnizorii percepând toate taxele direct pe factura de energie electrică;

Contribuția la depășirea viitoarelor provocări în domeniul energiei și al climei

84.  invită statele membre, Comisia și părțile interesate relevante să transforme sistemele necesare de sprijin pentru toți producătorii de energie în mecanisme transparente, previzibile, omogene și orientate către piață, imediat ce este posibil, pentru a crea o piață comună pentru elementele de sprijin solicitate, cum ar fi eficiența energetică, „prosumatorii”, cogenerarea, energia din surse regenerabile și serviciile de asistență de rețea, într-un mod care să asigure compatibilitatea acestora și prin care să se evite suprapunerile; invită Comisia să prezinte orientări referitoare la mecanismele de sprijin pentru energia din surse regenerabile eficiente și rentabile;

85.  invită Comisia, statele membre și autoritățile naționale de reglementare să revizuiască indicatorii utilizați pentru măsurarea gradului de concurență de pe piețele energiei și să includă indicatori precum proporția consumatorilor la cele mai ieftine tarife, capacitatea noilor societăți de a intra pe piață și nivelurile de servicii destinate clienților și de inovare, având în vedere că toate aceste elemente vor contribui la crearea unei imagini reale cu privire la nivelul competitivității de pe piață;

86.  în ceea ce privește piața internă a energiei electrice, invită Comisia să examineze atent implicațiile integrării în rețelele de energie a proporției din ce în ce mai ridicate de energie din surse regenerabile în ceea ce privește sprijinul financiar, cerințele tehnice la nivelul întregului sistem și structurarea pieței; subliniază că lipsa unei abordări coordonate a acestor surse a împiedicat până în prezent integrarea lor în sistemele energetice europene; subliniază faptul că rețeaua energetică și infrastructurile de stocare europene existente trebuie adaptate la contribuția producției descentralizate din surse regenerabile; subliniază importanța gazelor ca un combustibil de rezervă în ceea ce privește abordarea naturii variabile a producției de energie electrică din surse regenerabile și solicită Comisiei să analizeze care este nivelul de flexibilitate necesar în sistemul electric (rețele inteligente, gestionarea cererii, stocarea și capacitatea de rezervă flexibilă); consideră că acumularea prin pompare joacă un rol important în stocarea energiei electrice;

87.  solicită Comisiei să utilizeze în continuare fondurile de dezvoltare regională, fondurile de coeziune și alte fonduri structurale ale UE pentru a sprijini crearea de rețele inteligente de gaze și energie electrică în următoarea perioadă pentru a absorbi mai bine noi tipuri și surse de energie și pentru modernizarea tuturor regiunilor Europei; consideră că și operatorii sistemelor de distribuție ar trebui încurajați să accepte adaptările la rețelele lor;

88.  invită Comisia și statele membre să promoveze stimulente pentru a debloca posibilitățile neexplorate de microgenerare și să acorde atenție necesității de a dezvolta în continuare cogenerarea, ca unul dintre cele mai eficient moduri de a produce energie electrică și termică, și să își bazeze această opțiune pe implementarea la scară largă a încălzirii și a răcirii centralizate eficiente;

89.  subliniază potențialul cogenerării de energie termică și electrică/ al încălzirii și răcirii centralizate de a permite creșterea ponderii energiei electrice intermitente prin creșterea flexibilității și a rezistenței pe piața energiei și prin asigurarea unei stocări economice a energiei pentru surplusul de energie electrică; invită Comisia să abordeze și să recompenseze această abilitate în viitoarea sa inițiativă privind CMR, precum și să sprijine acest tip de integrare și echilibrare între sectoare în cadrul programului Orizont 2020;

90.  invită Comisia să inițieze un studiu în care să analizeze noi modele rentabile pentru piața europeană a energiei electrice pentru a asigura faptul că la consumatori ajunge o energie electrică la prețuri rezonabile și pentru a preveni scurgerile de carbon;

91.  salută activitatea desfășurată pentru a transforma cercetarea în domeniul energetic într-o prioritate a programului Orizont 2020 și invită statele membre să exploateze pe deplin avantajele acestui domeniu de programare; încurajează Comisia și statele membre să susțină cercetarea legată de tehnologiile energetice inovatoare și dezvoltarea acestora și să îmbunătățească tehnologiile actuale care nu intră în cadrul programului Orizont 2020 și al proiectelor Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT); îndeamnă statele membre să creeze sinergii între programele de cercetare ale UE și cele naționale, recunoscând faptul că cercetarea reprezintă singura cale spre reducerea emisiilor, îmbunătățirea securității energetice, consolidarea poziției competitive a industriei din UE pe piața mondială, păstrarea poziției de lider a UE în domeniul tehnologic și susținerea agendei europene pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă; subliniază necesitatea de a oferi industriei certitudine juridică și după 2020;

92.  îndeamnă Comisia să pună la dispoziție resurse suficiente pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție, care reprezintă cel mai rentabil mod de pătrundere la scară largă a producției descentralizate din surse regenerabile de energie, asigurând, totodată, securitatea aprovizionării și folosirea optimă a potențialului de economisire a energiei;

93.  observă că actualul sistem, caracterizat printr-o piață internă fragmentată, presupune provocări în ceea ce privește gradul de stabilitate pe termen lung pentru societăți și investitori, fapt care ar putea duce la închiderea instalațiilor și la nesiguranță cu privire la locurile de muncă și la capacitate; solicită Comisiei să efectueze o evaluare independentă a viitorului pieței interne a energiei electrice și a gazelor, pe care investițiile, ocuparea forței de muncă din sector, mediul și protecția consumatorilor să aibă un rol central; solicită ca această evaluare să fie finalizată până în martie 2014 și să aibă un caracter cuprinzător, incluzând punctele de vedere ale părților interesate, cum ar fi partenerii sociali, reprezentanții gospodăriilor cu venituri reduse, organizațiile de protecție a mediului și IMM-urile;

o
o   o

94.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0061. (2) JO L 295, 12.11.2010, p.1. (3) JO L 326, 8.12.2011, p.1. (4) JO L 211, 14.8.2009, p. 94. (5) JO L 211, 14.8.2009, p. 55. (6) JO L 315, 14.11.2012, p. 1. (7) JO L 172, 2.7.2009, p. 18. (8) JO L 299, 27.10.2012, p. 13. (9) JO C 99 E, 3.4.2012, p. 64. (10) Texte adoptate, P7_TA(2012)0238. (11) Texte adoptate, P7_TA(2012)0509. (12) Texte adoptate, P7_TA(2012)0086. (13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0088. (14) Texte adoptate, P7_TA(2012)0444. (15) Texte adoptate, P7_TA(2012)0443. (16) Texte adoptate, P7_TA(2012)0238.