Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale (Convenția UNESCO privind diversitatea culturală) , adoptată la Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) din 20 octombrie 2005,

–  având în vedere Decizia Consiliului din 18 mai 2006 privind încheierea Convenției pentru protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2006/515/CE)(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 și 14 noiembrie 2006, precum și ale celui din 24 și 25 mai 2007(2), în special în ceea ce privește contribuția sectoarelor culturale și din domeniul creației la îndeplinirea obiectivelor de la Lisabona, precum și rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură(3),

–  având în vedere Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a Programului Cultura (2007-2013)(4),

–  având în vedere Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007)(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 7 iunie 2007 privind statutul social al artiștilor(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 aprilie 2008 privind industriile culturale din Europa(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind rolul de catalizator pentru creativitate și inovare jucat de cultură (2009)(9),

–  având în vedere Comunicarea din 19 octombrie 2009 a Comisiei intitulată „Drepturile de autor în economia cunoașterii” (COM(2009)0532),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 27 aprilie 2010 intitulată „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” (COM(2010)0183),

–  având în vedere Comunicarea din 30 iunie 2010 a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european” (COM(2010)0352),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la dimensiunile culturale ale acțiunilor externe ale UE(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 referitoare la valorificarea potențialului industriilor culturale și creative(11),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012 privind actualizarea comunicării privind politica industrială: O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei”(12),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 decembrie 2012 privind conținutul în cadrul pieței unice digitale (COM(2012)0789),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 septembrie 2012 intitulat „Competitivitatea sectoarelor europene ale produselor de lux” (SWD(2012)0286),

–  având în vedere comunicarea comună a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 26 septembrie 2012 intitulată „Promovarea sectoarelor culturale și creative pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă în UE” (COM(2012)0537),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 30 mai 2013(13),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0248/2013),

A.  întrucât sectoarele creative și culturale (SCC), prin favorizarea răspândirii inovării în cadrul celorlalte sectoare, joacă un rol major în dezvoltarea economică și socială a Uniunii (în primul caz, în special în ceea ce privește IMM-urile) și se înscriu pe deplin în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

B.  întrucât SCC contribuie în mod semnificativ la promovarea coeziunii sociale, a creativității și a diversității culturale și lingvistice în cadrul Uniunii;

C.  întrucât sectorul cultural este cel care a simțit cel mai puțin impactul crizei economice, dovedindu-se a fi un domeniu strategic pentru dezvoltarea societății;

D.  întrucât SCC ar trebui recunoscute atât pentru valoarea lor culturală intrinsecă, cât și pentru contribuția lor importantă la bunăstarea publică, integrarea socială, coeziune și economia Uniunii în ceea ce privește creșterea și ocuparea forței de muncă, precum și pentru efectul lor benefic asupra turismului;

E.  întrucât producția culturală și creativă europeană are un impact economic important asupra mai multor sectoare, precum turismul, comerțul cu amănuntul, sectorul digital etc.;

F.  întrucât SCC includ activități creative și servicii de o mare diversitate, cu particularități proprii din punct de vedere al modelelor de finanțare și dezvoltare; întrucât este important, prin urmare, să se țină seama de această diversitate în elaborarea strategiilor de sprijin sau de cooperare, inclusiv cooperarea la nivel internațional;

G.  întrucât festivalurile din Europa permit punerea în valoare a producției culturale europene și creează valoare culturală, socială, economică și turistică la nivel teritorial;

H.  întrucât sectoarele culturale și creative sunt în principal formate din IMM-uri, care alcătuiesc coloana vertebrală a economiei Uniunii;

I.  întrucât Comisia Europeană a recunoscut, în documentul său de lucru din 26 septembrie 2012(14), importanța sectorului economic al produselor culturale și creative de lux (moda, bijuteriile și ceasurile, parfumurile și produsele cosmetice, accesoriile, articolele din piele, mobilierul și elementele de amenajare interioară, echipamentele menajere, gastronomia, vinurile și băuturile spirtoase, automobilele, vasele maritime, hotelurile și activitățile de divertisment, comerțul cu amănuntul și casele de licitație, sectorul editării de carte) și întrucât întreprinderile de lux pot juca un rol puternic pentru toate SCC;

J.  întrucât consolidarea statutului lucrătorilor în SCC contribuie la structurarea, viabilitatea și credibilitatea activității economice și la consolidarea ocupării forței de muncă;

K.  întrucât mobilitatea este o caracteristică importantă a SCC, însă aceasta se lovește de numeroase obstacole care variază în funcție de țară și de regiune și care sunt legate de dificultățile de a obține vize, de o absență a statutului artiștilor și de condițiile specifice și diverse de producție artistică;

L.  întrucât actualul proiect pilot privind economia diversității culturale ar trebui să prezinte provocările și soluțiile pentru SCC;

M.  întrucât este necesar să se asigure educația culturală și artistică a cetățenilor Uniunii de la o vârstă fragedă pentru ca aceștia să înțeleagă mai bine arta și cultura, să își facă vocea auzită și să cunoască ampla diversitate a culturilor prezente în Europa, promovându-și astfel propria creativitate și capacitate de exprimare, precum și diversitatea culturală;

N.  întrucât este necesar să se consolideze cooperarea dintre organismele de formare și întreprinderile SCC pentru a ține seama de evoluția meseriilor și de nevoile de competențe specifice, promovând, astfel, schimbul de informații și crearea de competențe mixte;

O.  întrucât sectoarele culturale și creative sunt evident mai bogate și mai diverse în Europa decât în alte părți ale lumii, fapt ce ar trebui utilizat pentru stimularea creșterii;

P.  întrucât trecerea la era digitală constituie o ocazie de care trebuie să profite SCC, având în vedere că vor apărea noi cerințe și servicii, ceea ce va duce la dezvoltarea unor noi modele economice;

Q.  întrucât dezvoltarea de noi modele economice de acces la operele culturale online este în plină desfășurare și trebuie încurajată printr-un cadru juridic stabil, care promovează investițiile în SCC;

R.  întrucât este esențial să se garanteze SCC accesul la moduri de finanțare stabile și adaptate nevoilor lor în vederea asigurării dezvoltării lor viitoare;

S.  întrucât SCC constituie un element important al strategiilor de dezvoltare teritorială la scară locală și regională în vederea atingerii obiectivelor de coeziune socială și de expansiune economică;

Condițiile necesare dezvoltării sectoarelor creative și culturale

1.  reamintește că SCC realizează performanțe economice bune, contribuie în mare măsură la coeziunea socială și creează în continuare locuri de muncă, în special în rândul tinerilor, și deține un potențial semnificativ de inovare în ciuda dificultăților cu care se confruntă în prezent economiile în ceea ce privește cerințele referitoare la disciplina bugetară a Uniunii;

2.  insistă asupra necesității de a dispune de statistici recente și fiabile privind SCC, în special în ceea ce privește situația lor actuală, trăsăturile lor specifice, inclusiv în ceea ce privește statutul și potențialul lor referitor la ocuparea forței de muncă și la creștere și impactul lor economic asupra altor sectoare, pentru a putea decide în consecință cu privire la măsurile politice cele mai relevante pentru promovarea, în mod eficient, a acestor sectoare; preconizează instituirea unui observator sau a unei bănci de date privind SCC;

3.  solicită Comisiei să dezvolte în continuare studii și să colecteze date privind rolul economic și social al SCC, în special ca element predominant la nivelul mai multor sectoare economice;

4.  regretă că acțiunile propuse de Comisie în comunicarea sa dedicată SCC(15) nu au decât un orizont și un domeniu de aplicare limitate; subliniază necesitatea de a analiza perspectivele acestor sectoare pe termen mai lung și de a stabili un program de măsuri structurate și concrete, astfel încât acestea să fie conforme cu Strategia Europa 2020; reamintește că sprijinul Uniunii, al statelor membre și al colectivităților locale în ceea ce privește creația culturală este indispensabil;

5.  invită Comisia să convoace, în baza platformei existente privind potențialul industriilor culturale și creative, un forum extins care să reunească actorii acestor sectoare, cu scopul de a prevedea soluții concrete și de a participa astfel activ la stabilirea unui program politic structurat pe termen mediu și lung;

6.  solicită Comisiei și statelor membre să insiste asupra rolului fundamental al SCC în materie de inovare, pentru a crea legături intersectoriale, a produce efecte de masă și de aglomerare și a oferi noi oportunități de investiții și angajare;

7.  constată că cercetarea axată pe inovare ar trebui să fie sprijinită cu scopul de a se extinde pe noi piețe prin oferirea de produse inovatoare, creative;

8.  consideră că sprijinirea și încurajarea dezvoltării de sinergii cu alte sectoare sunt esențiale în scopul stimulării creșterii economice; în acest context, subliniază rolul turismului cultural în crearea de bogăție, sub forma cunoașterii patrimoniului nostru cultural și a participării la evenimente culturale, cum ar fi festivaluri și călătorii legate de învățarea limbilor străine;

9.  subliniază eterogenitatea ecosistemului cultural și creativ și insistă asupra necesității de a remedia această situație, promovând apariția unei identități comune prin încurajarea unor producții comune și prin crearea unor spații de dialog și schimburi comune între diferiții actori în cadrul SCC, pentru a crea legături noi între actori și a permite transferuri de competențe și cunoștințe cu celelalte ramuri ale economiei; subliniază că aceste inițiative ar trebui să permită emergența intereselor comune, ținând cont de diversitatea culturală, care ar trebui să fie recunoscută pentru bogăția, puterea de inspirație și potențialul său de dezvoltare care, în ansamblu, contribuie la emergența unei identități europene comune;

10.  subliniază importanța favorizării cunoașterii reciproce și a transferurilor de competențe și de cunoștințe indispensabile colaborării între întreprinderile creative prin polii de competitivitate, inițiativele de excelență, crearea de rețele și, astfel importanța creării unei culturi comune SCC, încurajând diferitele filiere să coopereze pentru a combate mai eficient noile provocări economice și societale;

11.  încurajează dezvoltarea implantării teritoriale, schimbul de competențe între sectoare prin crearea de clustere și optimizarea schimburilor în vederea atragerii investitorilor, pentru a permite diverselor întreprinderi culturale și creative (microîntreprinderi, IMM-uri, ONG-uri și instituții culturale) să promoveze în continuare creșterea și să creeze locuri de muncă;

12.  subliniază faptul că majoritatea companiilor din SCC sunt întreprinderi mici și mijlocii și, prin urmare, subliniază necesitatea ca acestea să beneficieze de un sprijin special în acest context;

13.  îndeamnă ca vizibilitatea SCC, care reprezintă excepția culturală a Europei, să fie sprijinită și recunoscută la nivelul Uniunii și în statele membre;

14.  subliniază eterogenitatea reglementărilor privind SCC și preconizează măsuri de armonizare a normelor și a practicilor în Uniune;

Condițiile de muncă pentru persoanele care își desfășoară activitatea în sectoarele creative și culturale

15.  reafirmă faptul că este esențial să se garanteze un statut social al persoanelor care își desfășoară activitatea în SCC, astfel încât acestea să se poată bucura de condiții de muncă satisfăcătoare și de măsuri adecvate în ceea ce privește sistemele fiscale, drepturile acestora la muncă și la asigurări sociale și drepturile de autor, în vederea asigurării unei mai bune mobilități pe întreg teritoriul UE;

16.  solicită să se acorde măsuri pentru finanțarea echitabilă și remunerarea artiștilor independenți; de asemenea, subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea dintre diferitele sisteme europene de securitate socială pentru astfel de artiști, având în vedere natura extrem de mobilă a acestora;

17.  invită statele membre să își adapteze sistemele de securitate socială la zonele de activitate creativă, în special în domeniul digital, ținând cont în mod corespunzător de faptul că persoanele cu locuri de muncă creative sunt de multe ori nevoite să oscileze între statutul de salariat și cel de lucrător care desfășoară o activitate independentă sau să realizeze concomitent ambele tipuri de activități;

18.  invită Comisia și statele membre să permită lucrătorilor SCC accesul, în condiții convenabile, la asigurări de sănătate și asigurări (voluntare) de șomaj, precum și la sisteme de pensii ocupaționale și personale pentru persoanele care desfășoară activități independente;

19.  invită Comisia și statele membre să promoveze standardele minime de securitate socială și acordurile colective în SCC, printre altele prin corelarea sprijinului public cu respectarea acestor standarde;

Educația și formarea profesională:

20.  subliniază necesitatea îmbunătățirii de către statele membre a sistemelor de formare, de învățare și de calificare, permițând celor care studiază disciplinele culturale și artistice să dobândească o formare completă, adaptată nevoilor lumii profesionale actuale, pentru a apropia lumea întreprinderilor de lumea învățământului și a garanta punerea în aplicare efectivă în toate statele membre; consideră că în cursurile de informatică ar trebui să se acorde o atenție suficientă oportunităților privind informațiile pe internet (de exemplu, jocurile);

21.  consideră că predarea competențelor care reprezintă o condiție prealabilă pentru înființarea unei întreprinderi SCC este necesară ca parte a formării în domeniul disciplinelor culturale, artistice și creative;

22.  consideră că este fundamental să se consolideze puterea de atracție și imaginea formării în domeniul artelor manuale, a formării artistice și a celei culturale în rândul persoanelor care învață, al părinților elevilor și al instituțiilor, precum și să se restabilească realitatea cu privire la oportunități și crearea de bogăție, în special prin instituirea unui observator sau a unei baze de date;

23.  subliniază importanța conservării și promovării unor meserii artizanale legate de SCC;

24.  invită Comisia Europeană să recunoască specificitatea meseriilor din domeniul excelenței, adevărate rezervoare de locuri de muncă pentru Europa, care se bazează pe patru criterii comune tuturor SCC de lux: inovarea și creativitatea; excelența și estetica; expertiza și tehnologia; precum și învățarea pe parcursul întregii cariere și promovarea cunoștințelor;

25.  consideră că este necesar să se consolideze legăturile dintre sistemul educațional (inclusiv universitățile, respectând în același timp independența lor), centrele de cercetare, organismele de formare și întreprinderile SCC (inclusiv IMM-urile), pentru a îmbunătăți competitivitatea acestor sectoare generatoare de locuri de muncă, în vederea creării unor sinergii intersectoriale și interdisciplinare în spiritul incluziunii, în special prin crearea unei platforme pentru schimburi, în vederea creării de alianțe ale cunoașterii, ale competențelor sectoriale și ale parteneriatelor, pentru a ajuta participanții să reflecteze și să acționeze în sensul succesului colectiv, pentru a mări în continuare valoarea capitalului uman al Uniunii, în vederea asigurării unei mai bune cunoașteri între actori, a identificării competențelor-cheie și a mai bunei înțelegeri a evoluției meseriilor și a cunoștințelor, precum și pentru încurajarea spiritului antreprenorial;

26.  încurajează Comisia să înființeze alianțe ale cunoașterii, între instituțiile de învățământ superior și întreprinderile din domeniul SCC;

27.  încurajează Comisia să înființeze alianțe ale competențelor sectoriale, între instituțiile de educație și formare profesională și întreprinderile din domeniul SCC;

28.  îndeamnă Comisia și statele membre să înregistreze mai multe progrese cu privire la recunoașterea reciprocă a filierelor, a calificărilor profesionale și a diplomelor privind studiile culturale și artistice;

29.  reamintește importanța de a sprijini accesul la cultură și la educația în domeniul mass-media și educația de la o vârstă fragedă și pe parcursul întregii vieți în vederea promovării dezvoltării creativității, a talentelor și a transmiterii gustului pentru cultură;

30.  subliniază necesitatea urgentă de a promova creativitatea tinerilor creatori și de a sprijini participarea publicului la crearea culturii;

31.  consideră că educația artistică și culturală este necesară pentru egalitatea oportunităților, pentru democratizarea accesului la cultură și pentru coeziunea socială, ca mijloc de exprimare individuală și colectivă, de dialog și de promovare a înțelegerii reciproce; subliniază, în plus, că permite elevilor să se cultive, dezvoltându-și competențele artistice, întâlnind artiști și opere și frecventând spații culturale;

32.  invită Comisia și Consiliul să se gândească la instituirea unui repertoriu european de competențe pentru păstrarea și promovarea acestora; invită statele membre și actorii din SCC să dezvolte cursuri de formare în legătură cu aceste competențe;

Finanțarea sectoarelor creative și culturale

33.  consideră că promovarea și asigurarea unor scheme adecvate de finanțare și a unor instrumente eficiente de punere în aplicare pentru SCC sunt indispensabile, în special pentru IMM-uri; insistă asupra necesității de a urma și de a consolida politicile publice de sprijin acordat SCC, precum și de a permite, astfel, continuitatea unei activități creative independente și calitative; invită Comisia și Consiliul să se doteze cu mijloace de evaluare a producțiilor incorporale, în special printr-un observator sau o bază de date, și să aibă în vedere instituirea unei bănci de investiții culturale;

34.  evidențiază, de asemenea, în acest sens, noi opțiuni, cum ar fi metodele de „crowdfunding” și „crowd-investment”;

35.  îndeamnă statele membre să ia în considerare, în politicile lor economice și sociale, măsuri adecvate de sprijinire și finanțare a SCC;

36.  subliniază necesitatea, inclusiv în perioada de criză economică, de a susține finanțarea europeană acordată SCC; solicită în mod expres Parlamentului să protejeze bugetul ambițios și substanțial alocat culturii; invită, în acest sens, Consiliul să nu reducă bugetul propus de Comisie pentru programul „Europa Creativă”;

37.  reamintește importanța dezvoltării de servicii de consultanță și de consiliere în materie de finanțare și de gestiune a întreprinderilor pentru a permite IMM-urilor și microîntreprinderilor să dispună de instrumentele necesare pentru buna gestiune a întreprinderii, în scopul îmbunătățirii creării, producerii, promovării și distribuirii de bunuri și servicii culturale;

38.  estimează că statele membre și specialiștii relevanți ar trebui să îmbunătățească competențele în ingineria proiectului ale actorilor SCC, prin formarea specialiștilor sau instituirea unor structuri competente, pentru facilitarea elaborării de planuri de finanțare;

39.  salută facilitățile de creditare propuse în cadrul programelor „Europa creativă”, COSME și Orizont 2020, întrucât aceste instrumente oferă oportunități mai diversificate de finanțare pentru SCC;

40.  subliniază importanța conștientizării la nivelul instituțiilor financiare a caracteristicilor specifice ale SCC, în vederea îmbunătățirii accesului SCC la surse private de finanțare;

41.  solicită Consiliului, Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare, preconizând forme mixte de finanțare, cum ar fi parteneriatele public-privat, care să facă obiectul criteriilor de transparență și care să nu dăuneze finanțării publice necesare, dezvoltând sisteme de garanție a împrumuturilor pentru structurile de mici dimensiuni și studiind formele alternative de finanțare, cum ar fi finanțarea prin participare la capital;

42.  îndeamnă statele membre să caute modalități alternative de finanțare a SCC, în special în perioade de criză; în acest sens, consideră că sponsorizarea ar putea reprezenta o opțiune alternativă viabilă;

43.  consideră că, în sectorul audiovizualului, participarea serviciilor audiovizuale la finanțarea operelor audiovizuale europene este indispensabilă pentru sprijinirea creațiilor și ar trebui consolidată printr-o transpunere exactă și cuantificată a directivei serviciilor mass-media audiovizuale(16);

44.  îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să instituie un cadru de reglementare și fiscal favorabil, în special creând un mediu antreprenorial favorabil pentru IMM-urile din SCC și reducându-le sarcinile administrative și de reglementare;

45.  îndeamnă Consiliul, Comisia și statele membre să facă progrese pe calea armonizării fiscale și, în special, să remedieze disparitățile fiscale dintre statele membre cu privire la produsele culturale;

46.  reamintește faptul că aceste sectoare conțin un număr mare de IMM-uri și consideră că pentru aceste sectoare ar trebui să se creeze norme fiscale adecvate cu scopul de a le promova creșterea și de a le asigura supraviețuirea;

47.  reamintește că fondurile structurale oferă perspective importante în ceea ce privește finanțarea pentru cultură, creare și inovare în cadrul Uniunii, întrucât investițiile în domeniul cultural pot beneficia de finanțare în cadrul tuturor celor trei obiective ale politicii de coeziune, și anume convergență, competitivitate regională și ocupare a forței de muncă;

48.  regretă propunerea unor state membre de a reduce finanțarea mecanismului „Conectarea Europei” cu 8,2 miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual (CFM), deoarece acest lucru ar avea un efect negativ asupra suportului pentru extinderea infrastructurii de bandă largă și, astfel, asupra dezvoltării de modele de afaceri online pentru SCC;

49.  invită, prin urmare, statele membre să utilizeze instrumentele și programele existente și viitoare, precum Media sau mecanismul de garanție prevăzut în cadrul programului „Europa Creativă”; invită Comisia să faciliteze, în consecință, prin măsuri concrete, accesul actorilor SCC la finanțări prin intermediul acestor instrumente, axându-se în special pe utilizarea cât mai eficace a digitalizării platformelor, în vederea simplificării proceselor de transmitere, evaluare și gestionare și a reducerii la minimum a sarcinilor administrative;

50.  încurajează instituțiile UE să prevadă un nivel ambițios pentru noul palier MEDIA din CFM (2014-2020);

Oportunitățile și provocările digitalizării, globalizării și accesului la piețele internaționale

51.  consideră că instrumentele și platformele digitale și online oferă SCC oportunități fără precedent de dezvoltare a unor noi modele de afaceri, de atragere a unui nou public și de extindere a piețelor la nivelul Uniunii și în țările terțe;

52.  subliniază faptul că existența a 27 de sisteme diferite de administrare a drepturilor de proprietate intelectuală constituie o sarcină semnificativă pentru SCC din Europa și că actualul sistem fragmentat trebuie reformat în vederea facilitării accesului la conținuturi și a creșterii circulației (globale) a acestora, astfel încât artiștii, creatorii, consumatorii, întreprinderile și publicul să poată beneficia de dezvoltările digitale, de noile canale de distribuție, de noile modele de afaceri și de alte oportunități;

53.  consideră că în era digitală, un sistem modern și echilibrat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) care permite asigurarea unei remunerații adecvate pentru toate tipurile de titulari de drepturi și garantarea accesului facil al consumatorilor la diverse conținuturi juridice și o alegere reală în materie de diversitate lingvistică și culturală reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea competitivității SCC;

54.  evidențiază faptul că protecția DPI nu ar trebui să pericliteze caracterul neutru al internetului;

55.  subliniază creșterea exponențială a serviciilor digitale inovatoare care oferă acces la opere culturale și insistă asupra necesității de a garanta un ecosistem stabil care să încurajeze investițiile în SCC, crearea de locuri de muncă în Europa și promovarea modelelor economice inovatoare;

56.  solicită, în consecință, Comisiei, în materie de respectare a DPI, să dezvolte un cadru de reglementare adaptat particularităților diferitelor sectoare și să armonizeze și să reformeze cadrul privind drepturile de autor, în vederea îmbunătățirii accesului la conținuturi și a consolidării poziției și libertății de alegere pentru creatori și încurajează o mai bună partajare a responsabilităților de-a lungul lanțului de valoare digitală, ținând seama, în mod corespunzător, de competitivitatea SCC;

57.  subliniază, în acest sens, rolul important al societăților de gestiune colectivă din punct de vedere al accesului la patrimoniul cultural, pentru a asigura aplicarea efectivă a DPI și a simplifica demersurile utilizatorilor;

58.  amintește potențialul SCC în materie de cooperare internațională și de export și interesul ca Uniunea să favorizeze schimburile între specialiștii din sector, inclusiv din țările terțe, precum și să atragă și să dezvolte talentele creative; reamintește rolul important al sectoarelor creative și culturale în ceea ce privește difuzarea, atractivitatea și influența culturii europene;

59.  subliniază necesitatea depunerii de eforturi pentru o recunoaștere reciprocă a unui statut al artiștilor, îndreptarea atenției spre acordarea de facilități de mobilitate și o utilizare optimă a programelor de formare, de creare de rețele și de liberă circulație a specialiștilor SCC, în special a actorilor culturali, a artiștilor, dar și a operelor;

60.  consideră că este indispensabil ca Uniunea și statele sale membre să își mențină posibilitatea de a păstra și a dezvolta propriile politici culturale și audiovizuale, acest lucru realizându-se în cadrul actelor lor legislative, normative și convenționale, inclusiv în cadrul Convenției asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale a UNESCO; prin urmare, solicită ca excluderea serviciilor de conținut cultural și audiovizual, inclusiv online, să fie clar prevăzută în acordurile dintre Uniune și țările terțe; în acest sens, insistă asupra necesității de a exclude sectoarele culturale și audiovizuale din mandatul privind acordul de liber schimb dintre UE și Statele Unite, reamintind faptul că bunurile culturale și creative nu sunt simple mărfuri;

61.  subliniază necesitatea de a menține, conform Convenției UNESCO din 2005, posibilitatea Uniunii Europene și a statelor sale membre de a concepe și a dezvolta politici în favoarea diversității culturale, adaptate erei digitale;

62.  subliniază necesitatea de a consolida politicile de digitalizare a operelor, pentru a favoriza accesul cât mai amplu la operele patrimoniului cultural european;

63.  subliniază importanța diplomației culturale și necesitatea ca UE să acționeze ca actor global, în vederea creșterii competitivității globale a SCC din Uniune;

64.  invită Comisia să propună instrumente adecvate SCC, pentru a permite un export pe piețele internaționale în condiții bune;

65.  solicită utilizarea Serviciului European de Acțiune Externă pentru promovarea SCC;

66.  subliniază faptul că cultura are efecte indirecte asupra altor sectoare economice; îndeamnă, prin urmare, SCC să își consolideze cooperarea cu alte sectoare, precum tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și turismul, pentru a face față provocărilor din mediul digital, globalizării și accesului pe piețele internaționale;

Dezvoltarea locală și regională

67.  insistă asupra importanței politicilor teritoriale ale culturii și creației și, prin urmare, asupra rolului central al autorităților locale, regionale și macroregionale în promovarea și sprijinirea SCC, acordând, de asemenea, respectul cuvenit culturii populare, prin instrumente adecvate și finanțări adaptate; apreciază inițiativele administrațiilor de a dezvolta structuri regionale de sprijinire a afacerilor din domeniul industriilor creative, inclusiv prin proiecte cu finanțare europeană;

68.  subliniază faptul că industriile culturale și creative ar trebui să facă parte din strategiile socioeconomice ale Uniunii Europene și din cele naționale; subliniază necesitatea unei coordonări suplimentare a diferitelor politici, inclusiv a politicilor industriale, educaționale și inovatoare, a politicilor privind turismul și dezvoltarea regională, urbană, locală și spațială; de asemenea, încurajează autoritățile locale și regionale ca, în conformitate cu principiul subsidiarității, să includă SCC în strategiile economice pe termen lung și mediu;

69.  evidențiază caracterul transsectorial al industriilor culturale și creative ca instrument de comunicare atractiv și importanța globală a acestor industrii nu doar pentru economia mondială, ci și pentru creșterea durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii, inovare, antreprenoriat, coeziune socială și dezvoltarea societății; subliniază faptul că aceste sectoare prezintă un important potențial local și regional de creștere, reprezentând noi oportunități de piață pentru antreprenorii din cadrul industriilor culturale și creative și, prin urmare, pentru ocuparea forței de muncă în sectorul cultural;

70.  consideră că diferitele competențe din cadrul acestor sectoare, precum și interacțiunea dintre creatori și tehnologii au adesea rădăcini la nivel local, prin urmare ar trebui sprijinite, prin crearea de platforme locale și regionale, de grupări, de pepiniere de întreprinderi și de parteneriate, care ar stimula sinergiile și ar contribui la găsirea unor mecanisme de finanțare a creativității și a inovării; sprijinind gestionarea ofertelor de locuri de muncă și a oportunităților de finanțare

71.  reamintește influența culturii asupra revitalizării economice și sociale a orașelor; îndeamnă Comisia să susțină formarea inter pares între administrațiile municipale, în scopul favorizării unui schimb de bune practici între factorii de decizie politică la nivel local;

72.  consideră că modernizarea infrastructurii culturale poate contribui la o revitalizare urbană, cu implicații pe plan social și economic;

73.  recomandă exploatarea potențialului economic ascuns în sectoarele creative pentru a îmbunătăți calitatea vieții în orașe și regiuni;

74.  încurajează dinamica teritorială pentru o guvernanță locală și regională a culturii ce reunește toți actorii (artiști, autorități locale, reprezentanți profesioniști etc.);

75.  atrage atenția asupra faptului că industriile culturale și creative, ca sursă de potențial în ceea ce privește îmbunătățirea cantitativă și calitativă a locurilor de muncă, au capacitatea de a contribui la integrarea socială și teritorială; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că aceste aspecte ale industriilor culturale și creative nu sunt suficient analizate și susținute; subliniază caracterul insuficient, la toate nivelurile, dar îndeosebi la nivel regional și local, al culegerii de date statistice din aceste sectoare; subliniază că impactul TIC asupra sectoarelor culturale și creative trebuie analizat pentru ca aceste sectoare să se poată adapta la noul mediu tehnologic și să exploateze evoluțiile tehnologice;

76.  subliniază că SCC și în special IMM-urile constituie o pârghie importantă pentru creșterea și dezvoltarea la nivel local, regional și transfrontalier (stat membru), în special prin promovarea patrimoniului, a turismului și a polilor de excelență, favorizând atractivitatea teritoriilor, restructurarea structurilor socioeconomice, apariția unor noi activități și crearea de locuri de muncă stabile și durabile; subliniază că acest lucru este valabil în special pentru turism, deoarece orașele și regiunile cu un sector cultural robust sunt deosebit de atractive pentru turiști;

77.  evidențiază importanța, în cadrul învățământului primar și secundar, a programelor educaționale în promovarea creativității încă din primii ani de viață și în sprijinirea educației artistice și culturale prin promovarea unui interes pentru activitatea și produsele industriilor creative; subliniază rolul important educațional și cultural pe care ar trebui să îl exercite în acest proces de abordare a culturii și a creativității ca parte integrantă a dezvoltării regionale și urbane autoritățile locale și regionale, întrucât acestea poartă adesea răspunderea pentru educația copiilor preșcolari și pentru învățământul primar; subliniază importanța formării non-formale, în cadrul căreia adulții pot dezvolta competențe pentru a se adapta la o piață a muncii care evoluează constant.

78.  subliniază că ar trebui utilizate finanțările disponibile în temeiul viitorului CFM, și anume în cadrul FSE și al FEDER, pentru a veni în sprijinul consolidării industriilor culturale și creative, precum și al capacității instituționale și administrative existente la nivel național, regional și local în materie de cooperare cu aceste sectoare, care pot astfel spori câștigurile de ordin economic, social, educațional și cultural obținute de pe urma industriilor în cauză; atrage atenția asupra regiunilor ultraperiferice, unde crearea și dezvoltarea industriilor culturale și creative este un proces mai complex;

79.  consideră, în acest sens, că acele condiții de teritorializare impuse cinematografului de anumite ajutoare naționale sau regionale țin de această legătură între cultură și teritoriu și trebuie să poată fi menținute în funcție de criteriile prevăzute în comunicarea privind producțiile cinematografice, din anul 2001(17);

80.  constată că SCC fac obiectul unei transformări dinamice și permit crearea de clustere care determină realizarea de progrese și dezvoltarea orașelor și regiunilor;

81.  atrage atenția asupra faptului că industriile culturale și creative contribuie la conservarea și îmbunătățirea vastului patrimoniu cultural, istoric și arhitectural al Europei; subliniază importanța patrimoniului cultural mobil, și anume artefactele ca produs al creativității umane, de-a lungul istoriei și până în prezent; evidențiază importanța SCC pentru dezvoltarea industriei turismului în UE și deosebitul interes pe care acestea îl prezintă atât pentru turiștii din UE, cât și pentru cei din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană; consideră că, având în vedere această valoare adăugată, SCC ar trebui să beneficieze de un sprijin puternic de la viitorul buget al Uniunii Europene și prin intermediul documentelor de programare naționale și regionale pentru perioada 2014-2020, întrucât oferă importante oportunități economice;

82.  subliniază necesitatea de a conserva patrimoniul național și de a promova conținutul cultural al unei anumite regiuni în țară și în străinătate;

83.  consideră că, fiind componente ale diversității culturale a UE, persoanele, produsele și serviciile creative ar trebui să constituie baza unei piețe unice europene puternice și a unor regiuni cu un grad ridicat de dezvoltare, precum și a unor economii locale în cadrul cărora pot contribui la crearea de noi activități economice și locuri de muncă; face apel la o mai bună utilizare a industriilor culturale și creative pentru atragerea de noi investiții și a unor talente diversificate în Europa; subliniază faptul că antreprenorii din SCC nu au acces cu ușurință la finanțare; invită statele membre să adopte măsuri sociale și fiscale adecvate cu scopul de a sprijini economia creativă și noile modele economice adaptate la piața europeană, modele care ar permite mobilitatea artiștilor și a persoanelor care își desfășoară activitatea în industriile culturale și creative, precum și să le ajute să depășească obstacolele legate de diferențele dintre sistemele fiscale sau sociale sau de barierele lingvistice și să promoveze o mai bună înțelegere între țări și culturi;

o
o   o

84.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 201, 25.7.2006, p. 15. (2) JO C 311, 21.12.2007, p. 7. (3) JO C 287, 29.11.2007, p. 1. (4) JO L 372, 27.12.2006, p. 1. (5) JO L 327, 24.11.2006, p. 12. (6) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32. (7) JO C 125 E, 22.5.2008, p. 223. (8) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 25. (9) Doc.8749/1/09 REV 1 și 8749/1/09 REV 1 COR 1. (10) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 135. (11) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 142. (12) Doc.17566/12. (13) CdR 2391/2012. (14) SWD(2012)0286. (15) COM(2012)0537. (16) JO L 95, 15.4.2010, p. 1. Versiune corectată publicată în JO L 263, 6.10.2010, p.15. (17) JO C 43, 16.2.2002, p. 6.