Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2013/2051(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0257/2013

Texte depuse :

A7-0257/2013

Dezbateri :

PV 12/09/2013 - 8
CRE 12/09/2013 - 8

Voturi :

PV 12/09/2013 - 13.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0369

Texte adoptate
PDF 240kWORD 32k
Joi, 12 septembrie 2013 - Strasbourg
Activitățile Ombudsmanului European în 2012
P7_TA(2013)0369A7-0257/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2013 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2012 (2013/2051(INI))

Parlamentul European,

—  având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2012,

—  având în vedere articolul 24 al treilea paragraf, articolul 228 și articolul 298 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere articolele 41 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—  având în vedere rezoluția sa din 18 iunie 2008(1) privind adoptarea unei decizii a Parlamentului European de modificare a Deciziei sale 94/262/CECO, CE, Euratom din 9 martie 1994, privind statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor Ombudsmanului(2),

—  având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și Ombudsman la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

—  având în vedere normele de aplicare a statutului Ombudsmanului de la 1 ianuarie 2009(3),

—  având în vedere rezoluțiile sale precedente privind activitățile Ombudsmanului European,

—  având în vedere articolul 205 alineatul (2) a doua și a treia teză din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A7-0257/2013),

A.  întrucât raportul anual privind activitatea Ombudsmanului European în 2012 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 21 mai 2013 și întrucât Ombudsmanul, dl Nikiforos Diamandouros, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 28 mai 2013 la Bruxelles;

B.  întrucât raportul anual din 2012 este ultimul raport anual prezentat de dl Diamandouros în calitate de Ombudsman European, întrucât la 14 martie 2013 Domnia Sa l-a informat pe Președintele Parlamentului European cu privire la intenția sa de a se retrage la 1 octombrie 2013; întrucât dl Diamandouros a fost ales pentru prima oară în funcția de Ombudsman European în 2003 și a fost ulterior reales în 2005 și 2010;

C.  întrucât dl Diamandouros se află la finalul unui mandat de 10 ani în calitate de Ombudsman European; întrucât succesorul său este ales pentru o perioadă începând de la 1 octombrie 2013 până la alegerile în Parlamentul European din 2014, după care o nouă procedură de desemnare a Ombudsmanului trebuie să fie inițiată de către noul Parlament;

D.  întrucât articolul 24 din TFUE prevede că „orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 228”;

E.  întrucât, în temeiul articolului 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor UE, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

F.  întrucât, în temeiul articolului 298 din TFUE, instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE „sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă” și întrucât același articol prevede, în acest scop, adoptarea unei legislații secundare specifice, sub forma regulamentelor, aplicabile tuturor domeniilor administrației UE;

G.  întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor și organelor Uniunii”;

H.  întrucât UE a desemnat anul 2013 drept Anul european al cetățenilor, pentru a aniversa 20 de ani de cetățenie europeană;

I.  întrucât articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale stabilește că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

J.  întrucât Parlamentul a aprobat, prin rezoluția sa din 6 septembrie 2001, Codul european al bunei conduite administrative elaborat de Ombudsman;

K.  întrucât administrarea defectuoasă survine atunci când un organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau principiu pe care este obligat să le respecte,

L.  întrucât această definiție nu limitează administrarea defectuoasă la cazurile în care norma sau principiul încălcat are caracter juridic obligatoriu; întrucât principiile bunei administrări presupun un nivel mai ridicat de implicare decât dispozițiile legislative, impunând instituțiilor UE nu doar să respecte obligațiile lor juridice, ci și să întruchipeze spiritul de a fi în serviciul cetățenilor și de a se asigura că toți cetățenii sunt tratați corect, imparțial și cu demnitate și se bucură pe deplin de drepturile lor;

M.  întrucât, în 2012, Ombudsmanul a înregistrat 2 442 de plângeri (în comparație cu 2 510 în 2011) și a procesat 2 460 de plângeri (în comparație cu 2 544 în 2011); întrucât 740 de plângeri (30 %) se încadrau în mandatul său;

N.  întrucât majoritatea plângerilor (56 %) sunt primite în format electronic pentru a fi înregistrate prin intermediul site-ului interactiv al Ombudsmanului European, disponibil în toate cele 23 de limbi oficiale;

O.  întrucât Ombudsmanul a deschis 450 de anchete (382 în 2011) pe baza plângerilor primite; întrucât aceasta constituie o majorare cu 18 % comparativ cu 2011; întrucât Ombudsmanul a deschis 15 anchete din proprie inițiativă (14 în 2011) și a prezentat un raport special Parlamentului;

P.  întrucât Ombudsmanul a finalizat 390 de anchete (inclusiv 10 anchete din proprie inițiativă), dintre care 206 din 2012, 113 din 2011 și 71 din ani anteriori; întrucât 85,3 % (324) dintre anchetele finalizate se bazau pe plângeri individuale ale cetățenilor, iar 14,7 % (56) aveau la bază plângeri prezentate de întreprinderi, asociații sau alte entități juridice;

Q.  întrucât 1 467 de plângeri primite au intrat în sfera de competență a unui membru al Rețelei Europene a Ombudsmanilor; întrucât această rețea este compusă din ombudsmani naționali și regionali și din organisme similare din UE, țările din Spațiul Economic European și țările candidate; întrucât Comisia pentru petiții a Parlamentului este membru deplin al rețelei. întrucât Ombudsmanul a transferat 63 de plângeri acestei comisii;

R.  întrucât 52,7 % dintre anchetele deschise în 2012 au vizat Comisia Europeană, 5,2 % Parlamentul European, 3,0 % Serviciul European de Acțiune Externă, 1,5 % Banca Europeană de Investiții și 20,9 % alte instituții, agenții sau organe ale UE;

S.  întrucât principalele tipuri de presupusă administrare defectuoasă investigate în 2012 se refereau la aspecte legate de legalitate (27,7 % dintre anchete), solicitări de informații (12,5%), corectitudine (10,3 %), termene rezonabile pentru luarea deciziilor (8 %) și solicitări privind accesul public la documente (6,7 %);

T.  întrucât Ombudsmanul a închis 76 de cazuri în care nu a constatat o administrare defectuoasă (19 %), iar în 56 cazuri închise s-a constatat administrarea defectuoasă (14 %);

U.  întrucât o constatare privind inexistența unui caz de administrare defectuoasă nu presupune neapărat un rezultat negativ pentru reclamant, care beneficiază de o justificare completă din partea instituției în cauză, precum și de o analiză independentă a Ombudsmanului cu privire la cazul respectiv și care obține astfel asigurările necesare privind respectarea principiilor bunei administrări de către instituția în cauză;

V.  întrucât în 80 de cazuri în cursul anului 2012 instituția în cauză fie a soluționat problema, fie s-a ajuns la o soluție amiabilă; întrucât, în cazul în care Ombudsmanul nu constată o administrare defectuoasă sau nu există motive pentru a continua ancheta, acesta poate formula observații suplimentare; întrucât o observație suplimentară urmărește să recomande instituției modul în care poate îmbunătăți calitatea serviciilor pe care le oferă cetățenilor;

W.  întrucât Ombudsmanul a închis 47 de cazuri în care nu a constatat o administrare defectuoasă prin formularea unui comentariu critic la adresa instituției; întrucât în 9 dintre cazuri instituția în cauză a acceptat proiectul de recomandare;

X.  întrucât Ombudsmanul formulează un comentariu critic în cazul în care:

   (i) instituția implicată se află în imposibilitatea de a elimina cazul de administrare defectuoasă,
   (ii) administrarea defectuoasă pare să nu aibă implicații generale și
   (iii) nicio acțiune de monitorizare din partea Ombudsmanului nu pare necesară; întrucât Ombudsmanul formulează, de asemenea, un comentariu critic în cazul în care consideră că un proiect de recomandare nu ar fi util și în cazul în care instituția nu acceptă un proiect de recomandare și nu se consideră adecvată prezentarea unui raport special Parlamentului European;
   Y. întrucât Ombudsmanul formulează proiecte de recomandări în cazul în care instituția în cauză este în măsură să elimine cazul de administrare defectuoasă sau în cazul în care administrarea defectuoasă are un caracter deosebit de grav sau are implicații generale; întrucât, în cursul anului 2012, Ombudsmanul a emis 17 proiecte de recomandări;
   Z. întrucât, în 2012, Ombudsmanul a transmis un raport special Parlamentului, întrucât acest raport special investighează modul în care Comisia a tratat o plângere introdusă de cetățeni împotriva consecințelor considerate de ei negative ale extinderii aeroportului din Viena; întrucât transmiterea unui raport special către Parlament este cel mai puternic instrument al Ombudsmanului și constituie ultima măsură substanțială pe care o poate adopta Ombudsmanul în tratarea unui caz;
   AA. întrucât raportul Parlamentului cu privire la Raportul special a ajuns la concluzia că preocupările Ombudsmanului referitoare la posibile acte de administrare defectuoasă au fost justificate;
   AB. întrucât Ombudsmanul publică anual un studiu cu privire la cursul dat de instituții comentariilor sale critice și observațiilor suplimentare; întrucât studiul din 2011 a arătat că în 84 % dintre cazuri instituțiile au dat curs în mod corespunzător comentariilor critice și observațiilor suplimentare formulate;
   AC. întrucât în 2012 Ombudsmanul s-a axat în special pe integrarea persoanelor cu diferite grade de handicap; întrucât Ombudsmanul, alături de Comisia pentru petiții a Parlamentului European, de Comisia Europeană, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale și de Forumul european al persoanelor cu handicap acționează pentru a proteja, promova și monitoriza punerea în aplicare a cadrului UE care are la bază Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; întrucât această convenție este primul tratat din domeniul drepturilor omului care a fost ratificat de UE;
   AD. întrucât Consiliul a aprobat propunerea de instituire la nivelul Uniunii Europene a unui cadru, care să includă Ombudsmanul și Comisia pentru petiții, pentru monitorizarea punerii în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap;
   AE. întrucât în 2012 Ombudsmanul a fost recunoscut oficial drept o instituție „angajată pentru excelență” de către Fundația Europeană pentru Managementul Calității,

1.  aprobă raportul anual pentru anul 2012 prezentat de Ombudsmanul European; ia act de faptul că dl Diamandouros se va retrage din funcție la 1 octombrie 2013;

2.  își exprimă recunoștința față de dl Diamandouros pentru activitatea exemplară desfășurată în calitate de Ombudsman European în ultimii zece ani și pentru rezultatele obținute în ceea ce privește asigurarea unui nivel mai ridicat de corectitudine și transparență al UE; speră că dl Diamandouros va putea valorifica cât mai mult perioada de pensionare, beneficiind de o stare de sănătate bună și îi urează mult succes în toate demersurile sale viitoare;

3.  ia act de excelența de care a dat dovadă Ombudsmanul în activitatea sa în ceea ce privește consolidarea și aprofundarea dialogului cu cetățenii, societatea civilă, instituțiile și alte părți interesate de la toate nivelurile;

4.  având în vedere faptul că jumătate dintre cetățenii europeni sunt de acord că al doilea drept foarte important al cetățenilor este dreptul la o bună administrare, consideră că efortul continuu depus de Ombudsman pentru a consolida și a îmbunătăți gradul de deschidere, transparență și responsabilitate în cadrul proceselor decizionale și al administrației din Uniunea Europeană a contribuit în mod decisiv la crearea unei Uniuni în care deciziile sunt adoptate și implementate „cu respectarea deplină a principiului transparenței și cât mai aproape cu putință de cetățeni”, astfel cum se prevede la articolul 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană; invită următorul Ombudsman European să continue activitatea realizată de predecesorul său pentru îndeplinirea acestor obiective importante;

5.  recunoaște cu respect angajamentul neîntrerupt cu care Ombudsmanul s-a adresat cetățenilor pentru a-i sensibiliza în ceea ce privește drepturile lor în temeiul tratatelor, încurajând în același timp administrația, instituțiile și organele UE să devină mai transparente și mai orientate către cetățeni;

6.  consideră că Ombudsmanul și-a exercitat întotdeauna atribuțiile într-un mod activ și echilibrat și îi mulțumește pentru relațiile profesionale excelente și pentru cooperarea cu Parlamentul, în special cu Comisia pentru petiții a Parlamentului;

7.  ia act de faptul că 52 % dintre cetățenii europeni consideră că cea mai importantă funcție a Ombudsmanului este aceea de a se asigura că cetățenii Uniunii Europene își cunosc drepturile și știu cum să le folosească iar Ombudsmanul, prin urmare, trebuie să îmbunătățească căile de comunicare cu cetățenii europeni și să sporească cooperarea cu Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor;

8.  solicită adoptarea măsurilor necesare pentru accelerarea procedurilor de investigare a plângerilor, de realizarea a anchetelor și de luare a deciziilor;

9.  reiterează faptul că 42 % dintre cetățenii europeni nu sunt mulțumiți de nivelul de transparență din administrația UE și subliniază necesitatea ca Ombudsmanul să continue eforturile depuse pentru a ajuta instituțiile UE să devină mai deschise, mai eficiente și mai accesibile cetățenilor, construind căi de legătură între instituții și cetățeni;

10.  remarcă faptul că plângerile referitoare la transparență au reprezentat întotdeauna cea mai importantă categorie de plângeri din lista Ombudsmanului; constată că această categorie de plângeri devin mai puțin frecvente, proporția lor reducându-se de la 36 % în 2008 – anul în care majoritatea reclamanților au depus plângeri privind lipsa transparenței – până la 21,5 % în 2012; consideră că acest lucru arată că instituțiile UE au depus eforturi semnificative pentru a deveni mai transparente; invită instituțiile, agențiile și organele UE să contribuie la reducerea suplimentară a numărului acestor plângeri, cooperând cu Ombudsmanul European și punând în aplicare recomandările acestuia; își exprimă, cu toate acestea, preocuparea cu privire la numărul încă ridicat al plângerilor referitoare la deschidere, acces public și date personale, întrucât aceste chestiuni pun în pericol atât dialogul interinstituțional, cât și imaginea publică a Uniunii Europene și atitudinea cetățenilor față de UE;

11.  subliniază că transparența, deschiderea, accesul la informații, respectarea drepturilor cetățenilor și standardele etice înalte sunt esențiale pentru păstrarea încrederii între cetățeni și instituții și că, în special în contextul actualei situații economice dificile, această încredere este extrem de importantă pentru viitorul integrării europene;

12.  invită instituțiile UE, în contextul intensificării digitalizării administrației publice, să răspundă la necesitățile speciale ale persoanelor în vârstă, întrucât majoritatea nu sunt familiarizate cu tehnologiile moderne de informare și comunicare, și să compenseze acest lucru prin aplicații simple pentru utilizator, prin programe de ajutor practic online și prin posibilități de contact ușor accesibile care să nu fie în format digital;

13.  ia act de faptul că în 2012 Ombudsmanul a înregistrat 2 442 de plângeri și că acesta a fost un an record atât în ceea ce privește anchetele deschise (465 = +18 % comparativ cu 2011), cât și în privința anchetelor închise (390 = +23 %);

14.  ia act cu mulțumire de cele zece cazuri binecunoscute prezentate de Ombudsman, care oferă exemple model pentru practica administrativă din diferite instituții ale UE într-o varietate de domenii;

15.  consideră că scăderea numărului total de plângeri prezentate Ombudsmanului în 2012 este o nouă dovadă a succesului ghidului interactiv de pe site-ul internet al Ombudsmanului, care este un instrument complex menit să asigure faptul că mai puțini cetățeni adresează plângeri Ombudsmanului din motive inadecvate și să amelioreze posibilitățile de a oferi consiliere reclamanților privind instituția căreia i se pot adresa; consideră că această tendință confirmă faptul că un număr tot mai mare de persoane care se adresează Ombudsmanului fac acest lucru din motive adecvate; invită deputații în Parlamentul European, instituțiile, organele și agențiile Uniunii Europene, precum și membrii Rețelei Europene a Ombudsmanilor să instaleze o legătură directă către ghidul interactiv pe site-urile și canalele lor de comunicare socială;

16.  subliniază faptul că numărul de plângeri care se încadrează în afara mandatului Ombudsmanului (1 720) a fost cel mai scăzut din ultimii 10 ani; invită Ombudsmanul să acționeze în continuare pentru a reduce și mai mult numărul acestor cazuri;

17.  recunoaște contribuția importantă a Rețelei Europene a Ombudsmanilor și subliniază utilitatea unei cooperări eficiente în avantajul cetățenilor europeni; constată că 60 % dintre plângerile procesate de Ombudsman în 2012 se încadrau în sfera de competență a unui membru al rețelei; reamintește că Comisia pentru petiții este membru deplin al rețelei; remarcă faptul că în 2012 Ombudsmanul a transferat 63 de plângeri acestei comisii; felicită Ombudsmanul European pentru coordonarea cu succes a rețelei; consideră că aceasta este o funcție vitală a Ombudsmanului și că ar trebui să se aprofundeze cooperarea din cadrul rețelei, pentru a îmbunătăți administrarea la nivel național a dreptului Uniunii; recomandă extinderea rețelei astfel încât să includă organismele naționale relevante; consideră că participarea Ombudsmanului la activitățile asociațiilor europene și internaționale ale ombudsmanilor ar trebui menținută și consolidată;

18.  constată că, la fel ca și în anii precedenți, majoritatea anchetelor deschise de Ombudsman au vizat Comisia Europeană (52,7 %); constată că numărul anchetelor deschise în 2012 cu privire la Parlamentul European aproape s-a dublat comparativ cu 2011; solicită Secretariatului Parlamentului să coopereze pe deplin cu Ombudsmanul și să asigure respectarea recomandărilor și a observațiilor acestuia referitoare la practicile administrative, precum și consecvența cu acestea;

19.  subliniază faptul că fiecare anchetă încheiată reprezintă un pas în direcția corectă și o bună oportunitate de a introduce îmbunătățirile identificate și solicitate de public, ca un mod de a face conceptul de cetățean european cât mai participativ cu putință în ceea ce privește procesul legislativ european;

20.  salută inițiativa Ombudsmanului de a publica un set de principii de bază ale serviciului public, care ar trebui să ghideze conduita funcționarilor publici ai UE; reamintește că cele cinci principii ale serviciului public sunt: angajamentul față de UE și cetățenii săi, integritatea, obiectivitatea, respectul pentru ceilalți și transparența; invită instituțiile, agențiile și organele UE să integreze aceste principii în toate operațiunile lor;

21.  salută faptul că, în iunie 2013, Ombudsmanul a publicat o nouă ediție a Codului european al bunei conduite administrative, ținând seama de principiile dreptului administrativ european incluse în jurisprudența instanțelor europene;

22.  își exprimă satisfacția cu privire la participarea Ombudsmanului la o serie de conferințe diferite axate pe îmbunătățirea administrației publice, inclusiv conferința coorganizată împreună cu Rețeaua de Cercetare privind Dreptul Administrativ al UE (ReNEUAL);

23.  își reiterează solicitarea adresată în cadrul rezoluției sale din 15 ianuarie 2013(4) Comisiei privind adoptarea unor norme și principii comune obligatorii în materie de proceduri administrative în cadrul administrației UE și prezentarea unui proiect de regulament în acest sens, pe baza articolului 298 din TFUE; consideră că experiențele de până acum ale Ombudsmanului și publicațiile sale referitoare la acestea oferă orientări adecvate pentru elaborarea unei astfel de propuneri legislative; consideră că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a asigura schimbări pe termen lung în cultura administrativă a instituțiilor Uniunii Europene;

24.  constată cu satisfacție că instituțiile au furnizat 98 de răspunsuri pozitive la cele 120 de observații și recomandări pe care Ombudsmanul le-a formulat în contextul anchetelor sale în 2012, ceea ce înseamnă că în 82 % dintre cazuri instituțiile UE au respectat sugestiile Ombudsmanului; invită toate instituțiile, agențiile și organele UE să depună eforturile necesare pentru a asigura respectarea deplină a observațiilor și recomandărilor Ombudsmanului și să sprijine Ombudsmanul prin transmiterea rapidă a răspunsurilor în cadrul anchetelor sale, cooperând cu Ombudsmanul în ceea ce privește reducerea termenelor-limită ale procesului de anchetă, printre altele;

25.  reamintește că în 2012 Ombudsmanul a prezentat un raport special Parlamentului, care viza absența măsurilor adecvate din partea Comisiei în ceea ce privește un conflict de interese legat de gestionarea extinderii aeroportului din Viena, lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului în ceea ce privește această extindere și absența căilor de atac pe care să le poată folosi persoanele care au depus plângerea, precum și absența EIM; recunoaște caracterul oportun al acestui raport în contextul acestor aspecte; reamintește că, pentru a răspunde la acest raport special, Comisia pentru petiții a făcut propuneri orientate spre viitor referitoare la revizuirea actuală a Directivei EIM și la un drept administrativ al Uniunii Europene;

26.  consideră că, în special în cazurile în care se întocmește un proiect de recomandare, faptul că după acesta ar putea urma un raport special către Parlament contribuie adesea la convingerea instituției sau a organismului respectiv să își modifice poziția;

27.  remarcă faptul că Ombudsmanul precedent și cel actual au prezentat numai 18 rapoarte speciale în 17 ani și jumătate; consideră că acest lucru demonstrează abordarea bazată pe cooperare adoptată de instituțiile UE în majoritatea cazurilor; recunoaște importanța acestor rapoarte speciale și încurajează Ombudsmanul să urmărească în continuare astfel de cazuri atunci când presupun o administrație defectuoasă din partea instituțiilor, a organelor, a birourilor și a agențiilor Uniunii Europene;

28.  subliniază faptul că Ziua internațională a dreptului de a ști, celebrată la 28 septembrie, este o inițiativă care conferă mai multă vizibilitate Ombudsmanului în fața publicului european și oferă un exemplu de bună practică;

29.  salută participarea Ombudsmanului, alături de Comisia pentru petiții a Parlamentului European, de Forumul european al persoanelor cu handicap, de Comisia Europeană și de Agenția pentru Drepturi Fundamentale la cadrul instituit la nivelul UE în temeiul articolului 33 alineatul (2), a cărui misiune este de a proteja, promova și monitoriza punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; invită Ombudsmanul European să se concentreze, în activitatea sa, asupra nevoilor grupurilor sociale foarte vulnerabile, inclusiv asupra persoanelor cu handicap;

30.  salută eforturile Ombudsmanului de a garanta punerea în aplicare de către instituțiile UE a Cartei drepturilor fundamentale și prin intermediul anchetelor realizate de acesta din proprie inițiativă; preconizează pentru Ombudsman o altă atribuție, similară, odată cu aderarea Uniunii la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în conformitate cu articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană;

31.  subliniază importanța anchetelor realizate din proprie inițiativă ale Ombudsmanului, care îi permit să abordeze probleme care nu îi sunt semnalate în alt mod din cauza faptului că cetățenilor le lipsesc informațiile sau resursele necesare pentru a i se adresa; consideră că este important să se sporească vizibilitatea Biroului Ombudsmanului European;

32.  salută adoptarea, în 2012, a unei legi prin care se creează instituția ombudsmanului în Turcia; recunoaște rolul sprijinului și recomandărilor Ombudsmanului European în acest sens; salută faptul că toate țările candidate au creat deja o instituție a ombudsmanului la nivel național; consideră că, pornind de la experiența anterioară, se poate declara că Ombudsmanul este o instituție foarte utilă pentru a asigura o mai bună administrare, respectarea statului de drept și a drepturilor omului, așadar statele membre care nu au creat încă această instituție ar trebui să examineze în mod activ posibilitatea creării ei; invită Ombudsmanul European să acorde în continuare asistență viitoarelor țări candidate în cadrul acestui proces;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.

(1) JO C 286 E, 27.11.2009, p. 172.
(2) JO L 113, 4.5.1994, p. 15.
(3) Adoptat la 8 iulie 2002 şi modificat prin Deciziile Ombudsmanului din 5 aprilie 2004 şi din 3 decembrie 2008.
(4) Texte adoptate, P7_TA(2013)0004.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate