Rezoluţia Parlamentului European din 12 septembrie 2013 referitoare la presiunea exercitată de Rusia asupra țărilor din Parteneriatul estic (în contextul viitorului summit al Parteneriatului estic de la Vilnius) (2013/2826(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, care va avea loc în noiembrie 2013,
– având în vedere faptul că Ucrainei, Georgiei și Moldovei li se oferă perspectiva de a semna sau parafa, după cum este cazul, acorduri de asociere cu Uniunea Europeană; având în vedere, în special, noul tip de asociere prevăzut, care este mai complex, oferind posibilitatea de a stabili relații cuprinzătoare și aprofundate cu partenerii europeni, și care nu vizează doar obținerea unor avantaje economice, ci și stabilirea unor relații politice și societale puternice,
– reamintind faptul că Memorandumul de la Budapesta din 1994 privind dezarmarea nucleară a Ucrainei îi oferă acesteia garanții în ceea ce privește utilizarea sau amenințarea de utilizare a forței împotriva ei și prevede acordarea unui sprijin Ucrainei atunci când se încearcă exercitarea unei presiuni asupra sa prin mijloace economice,
– având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât un angajament continuu în cadrul Parteneriatului estic a oferit țărilor partenere o agendă cuprinzătoare pentru continuarea unor reforme în beneficiul cetățenilor lor, în vreme ce acordurile de asociere și acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) dintre UE și țările din Parteneriatul estic reprezintă un angajament în ceea ce privește voința și capacitatea de a consolida și de a continua cu succes cooperarea dintre părți în diverse domenii;
B. întrucât presiunea la care au fost supuse de curând țările din Parteneriatul estic, care realizează progrese pe drumul către acorduri de asociere, printre care se numără sancțiuni orientate împotriva exporturilor Ucrainei, interdicția la export aplicată industriei vitivinicole a Moldovei, alte obstacole suplimentare care blochează progresul către o soluționare a conflictului transnistrean, precum şi amenințări legate de securitate în ceea ce privește Armenia, menite să forțeze țările din Parteneriatul estic să nu semneze sau să parafeze acorduri de asociere sau DCFTA și, în loc de aceasta, să se alăture Uniunii vamale conduse de Rusia, pe care Rusia intenționează să o transforme într-o Uniune eurasiatică, a pus aceste țări într-o situație precară datorată unor constrângeri geopolitice cărora nu ar trebui să fie supuse;
C. întrucât tipul de presiune exercitată asupra țărilor din Parteneriatul estic, mergând de la aspectele economice și politice actuale până la anunțarea unor restricții economice viitoare, denotă intenția Rusiei de a considera în continuare regiunea Parteneriatului estic ca intrând în sfera sa de influență și de a se opune perspectivei unei mai mari integrări a acestor țări cu UE prin intermediul acordurilor de asociere, abordare ce încalcă principiile de suveranitate națională, încredere reciprocă și relații de bună vecinătate;
D. întrucât țările din Parteneriatul estic au dreptul și libertatea depline și suverane de a stabili, ca parteneri egali, relații cu parteneri aleși de ele, în conformitate cu acordurile de la Helsinki;
E. întrucât, acum mai mult ca niciodată, trebuie atrasă atenția asupra presiunilor alarmante exercitate în vecinătatea estică a UE și asupra contestării de către Rusia a însuși proiectului de Parteneriat estic;
F. întrucât un acord de asociere cu UE presupune reforme politice și juridice care duc la consolidarea statului de drept, diminuarea corupției și garantarea unui mai mare respect pentru drepturile omului; întrucât aderarea la Uniunea vamală, dimpotrivă, nu presupune deloc criterii sau condiționalități bazate pe valori, neputând fi, prin urmare, considerată drept un stimulent pentru reforme pe plan intern;
G. întrucât conflictele înghețate sunt utilizate în mod repetat pentru a slăbi și submina suveranitatea deplină a țărilor din Parteneriatul estic, în funcție de interesele geopolitice și economice ale Rusiei,
1. reamintește că principiul egalității și al respectării drepturilor inerente suveranității, precum și principiile de neintervenție în afacerile interne, de bună cooperare între state și de îndeplinire cu bună credință a obligațiilor în temeiul dreptului internațional, astfel cum au fost convenite în cadrul acordurilor de la Helsinki, sunt principii fundamentale care guvernează relațiile internaționale dintre state independente și, prin urmare, nu ar trebui încălcate sub nicio formă;
2. regretă faptul că, pe măsură ce se apropie summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, se exercită diferite tipuri de presiune asupra țărilor din Parteneriatul estic care ajung în faza finală a negocierii semnării sau parafării acordurilor lor de asociere; consideră că această presiune este inacceptabilă; consideră, în plus, că o integrare treptată a țărilor partenere cu UE este consecventă cu urmărirea de relații de bună vecinătate cu Rusia și invită Rusia să se abțină de la orice acțiuni care sunt în clară contradicție cu principiile de la Helsinki menționate mai sus; solicită Federației Ruse să se abțină de la exercitarea unei presiuni suplimentare asupra partenerilor estici și să respecte pe deplin dreptul suveran al acestora de a-și urma propriile alegeri politice;
3. subliniază cu tărie faptul că alegerile făcute în mod liber de țările din Parteneriatul estic, care nu afectează nicidecum în mod negativ relațiile comerciale cu Rusia, nu ar trebui să genereze pentru acestea consecințe precum măsuri comerciale, restricții în ceea ce privește acordarea vizelor și mobilitatea lucrătorilor și interferențe în conflictele înghețate; respinge cu fermitate, în plus, jocul cu sumă zero ca paradigmă a relațiilor UE și ale Rusiei cu țările din Parteneriatul estic;
4. este convins de faptul că o continuare a reformelor politice și economice în aceste țări, având la bază valorile și standardele UE, este, în cele din urmă, în propriul interes al Rusiei, deoarece ar extinde zona de stabilitate, prosperitate și cooperare de-a lungul frontierelor sale; reamintește invitația permanentă a UE adresată Rusiei de a contribui la acest proces prin intermediul unor relații constructive cu țările din Parteneriatul estic;
5. îndeamnă Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) să analizeze aceste măsuri dintr-o perspectivă mai largă, nu doar comercială, în spatele acesteia ascunzându-se o presiune politică evidentă, și să acționeze pentru a apăra partenerii Uniunii prin trimiterea unui puternic mesaj de sprijin față de aspirațiile și alegerile tuturor țărilor din Parteneriatul estic;
6. își reafirmă sprijinul ferm față de parafarea sau semnarea acordurilor de asociere cu ocazia summitului de la Vilnius cu acele țări din Parteneriatul estic care sunt pregătite și doresc acest lucru, cu condiția îndeplinirii cerințelor relevante; consideră că aceasta va da un nou impuls integrării graduale și va duce la o aprofundare substanțială a relațiilor, răspunzând, astfel, aspirațiilor europene ale acestor țări; invită, în acest context, țările din Parteneriatul estic să își continue și să își dubleze eforturile pentru a-și încheia activitatea actuală în perioada premergătoare summitului și să nu cedeze presiunii exercitate asupra lor;
7. subliniază necesitatea ca UE să își îndeplinească responsabilitatea de a se implica și de a apăra, în spiritul solidarităţii, acele țări din Parteneriatul estic care au fost expuse presiunilor deschise, alarmante și crescânde ale Rusiei, menite să le descurajeze de la asocierea cu UE, și îndeamnă Comisia și Consiliul să prezinte măsuri concrete și efective de sprijinire a țărilor partenere;
8. reamintește că acordurile de asociere sau DCFTA sunt menite să stimuleze competitivitatea, producția și randamentul economic ale țărilor partenere și ale UE, respectând, în același timp, cooperarea economică a țărilor din Parteneriatul estic cu Rusia într-un mod benefic tuturor părților interesate şi care, ca atare, nu subminează relațiile comerciale de lungă durată pe care țările din Parteneriatul estic le-au dezvoltat în regiune ci, dimpotrivă,nu ar trebui considerate ca fiind incompatibile cu acestea, fără a aduce atingere obligațiilor ce decurg din acordurile de asociere sau DCFTA, orice conflict comercial ar trebui soluționat în conformitate cu normele și obligațiile stabilite în cadrul OMC; în plus, UE este gata să asiste partenerii din Parteneriatul estic în eforturile lor de integrare, prin sprijinirea aplicării provizorii a secțiunilor relevante din acordurile de asociere sau DCFTA după semnarea acestora; deblocarea după semnarea sau parafarea acordurilor de asociere sau a împrumuturilor suspendate și a programelor de asistență, dacă au fost îndeplinite condiţiile cerute, continuând măsurile de facilitare a eliberării vizelor și perspectiva unui regim de călătorii fără viză;
9. subliniază că integrarea europeană se bucură de un sprijin popular majoritar în țările care așteaptă parafarea sau semnarea acordurilor de asociere; îndeamnă, cu toate acestea, Comisia și SEAE să își intensifice eforturile de promovare a vizibilității Parteneriatului estic și a beneficiilor aferente acestuia în rândul publicului larg din țările partenere, ca o modalitate de consolidare a consensului politic privind alegerea lor europeană; solicită dezvoltarea pe termen scurt și lansarea unei campanii largi de informare și de sensibilizare a publicului din țările partenere în cauză cu privire la natura, beneficiile și cerințele acordurilor de asociere;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, statelor membre, guvernelor și parlamentelor țărilor din Parteneriatul estic și ale Federației Ruse, Adunării parlamentare a Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.