Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/2290(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0265/2013

Texte depuse :

A7-0265/2013

Dezbateri :

PV 07/10/2013 - 22
CRE 07/10/2013 - 22

Voturi :

PV 08/10/2013 - 9.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0395

Texte adoptate
PDF 212kWORD 63k
Marţi, 8 octombrie 2013 - Strasbourg
Planificarea orientată spre viitor a politicilor și tendințele pe termen lung: implicații bugetare pentru consolidarea capacităților
P7_TA(2013)0395A7-0265/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 8 octombrie 2013 referitoare la planificarea orientată spre viitor a politicilor și tendințele pe termen lung: implicații bugetare pentru consolidarea capacităților (2012/2290(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru anul financiar 2013(1) și, în special, acțiunea pregătitoare „Sistemul interinstituțional de identificare a tendințelor pe termen lung” din bugetul pe 2013,

–  având în vedere Regulamentul financiar (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special articolul 54 alineatul (2) literele (a) și (b) și articolul 54 litera (e), aplicabil bugetului general al Uniunii și normele de aplicare a acestuia,

–  având în vedere raportul ESPAS (Sistemul european de evaluare a strategiilor și a politicilor) intitulat „Tendințe mondiale în perspectiva anului 2030 - Cetățenii într-o lume interconectată și policentrică”, elaborat de Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE)(2),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0265/2013),

A.  întrucât în prezent traversăm o perioadă de tranziție rapidă - vizibilă în ce privește dinamicile puterii, schimbarea demografică, schimbările climatice, urbanizarea și tehnologia - care necesită ca factorii de decizie din toate jurisdicțiile să depună eforturi sporite pentru a analiza și monitoriza tendințele majore la nivel mondial;

B.  întrucât, la inițiativa Parlamentului, bugetul UE pe 2010 a prevăzut că Comisia va întreprinde un proiect-pilot pe o perioadă de doi ani cu scopul de a analiza posibilitatea stabilirii unui „sistem interinstituțional de identificare a tendințelor pe termen lung privind chestiunile politice majore cu care se confruntă UE”;

C.  întrucât bugetul UE pentru 2012 a autorizat avansarea proiectului către etapa următoare ca acțiune pregătitoare pentru perioada de trei ani 2012-2014, cu scopul de a institui, până la sfârșitul anului 2014, un „Sistem european de evaluare a strategiilor și a politicilor” (ESPAS) pe deplin funcțional, cu implicarea tuturor instituțiilor relevante ale UE, prin dezvoltarea unei „mai strânse colaborări între departamentele de cercetare ale diferitelor instituții și organe ale UE, ce au ca obiect de activitate analizarea tendințelor de politici pe termen mediu și lung”(3);

D.  întrucât instituirea unui sistem interinstituțional durabil la nivel administrativ menit să identifice și să cartografieze tendințele majore care ar putea modela viitorul context al politicilor ar ajuta și susține instituțiile UE în pregătirea și răspunsul la provocări și definirea opțiunilor strategice coerente pentru anii ce vin;

E.  întrucât un astfel de sistem bine stabilit și recunoscut ar putea oferi o bază de reflecție în contextul pregătirii bugetului UE și stabilirii priorităților politice pe o bază anuală și multianuală, precum și al conectării mai directe a resurselor financiare de obiectivele politice;

F.  întrucât capacitarea femeilor nu se poate realiza fără o recunoaștere și o punere eficientă în aplicare a drepturilor acestora; întrucât ESPAS ar putea oferi, de asemenea, o analiză eficace a provocărilor în ceea ce privește promovarea egalității de gen, de la capacitarea politică la combaterea tuturor tipurilor de discriminare împotriva femeilor;

G.  întrucât primul raport ESPAS, „Tendințe mondiale în perspectiva anului 2030 - Cetățenii într-o lume interconectată și policentrică”, comandat de ISSUE, identifică câteva tendințe la nivel mondial care pot modela lumea în următoarele decenii;

H.  întrucât aceste tendințe includ, în special: capacitarea crescândă a persoanelor, alimentată, parțial, de schimbările tehnologice, un mai mare accent pe dezvoltarea sustenabilă într-un context de deficit crescând de resurse și sărăcie persistentă, și agravată de efectele schimbărilor climatice, și apariția unui sistem internațional caracterizat printr-un transfer de putere de la state, cu deficiențe de guvernare crescânde datorate faptului ca mecanismele tradiționale ale relațiilor interstatale nu reușesc să răspundă în mod adecvat cerințelor populației;

1.  consideră că un proces decizional coerent și efectiv al UE va depinde din ce în ce mai mult de identificarea la timp a tendințelor pe termen lung la nivel mondial care au un impact asupra provocărilor și opțiunilor cu care se confruntă Uniunea într-o lume din ce în ce mai complexă și interdependentă;

2.  subliniază că este important ca instituțiile UE să coopereze în mod eficient în vederea monitorizării și analizării acestor tendințe pe termen lung, precum și să colaboreze și relaționeze cu alți actori interesați în chestiuni similare în terțe țări, inclusiv cu comunitatea științifică extinsă, din Uniunea Europeană și din afara acesteia, care este interesată de aspecte similare din țări terțe; subliniază, în acest context, importanța continuării procesului de dezvoltare a unei capacități efective de furnizare de analize și consiliere interinstituționale independente de înaltă calitate în ce privește tendințele-cheie cu care se confruntă factorii decizionali în cadrul sistemului UE;

3.  subliniază că, în conformitate cu principiul subsidiarității, dezvoltarea unor strategii socioeconomice pe termen lung și punerea în aplicare a politicilor în UE este responsabilitatea mai multor organizații publice, precum instituțiile europene, ministerele din cadrul guvernelor, departamentele din cadrul autorităților regionale sau locale și agențiile specifice; evidențiază faptul că și partenerii economici și sociali, organizațiile neguvernamentale și alte părți interesate joacă un rol în dezvoltarea de strategii pe termen lung, alături de instituțiile publice din statele membre și de instituțiile europene; prin urmare, subliniază faptul că ar trebui să se aplice o guvernanță pe mai multe niveluri;

4.  subliniază că, datorită caracterului său multianual, orizontal și pe termen lung, politica de coeziune este în mod necesar o politică cu o componentă accentuată de planificare orientată spre viitor și că, având în vedere cota sa semnificativă din bugetul UE, trebuie să ocupe un loc important în cadrul tuturor planificărilor bugetare orientate spre viitor;

5.  consideră că elaborarea politicilor cu privire la politica de coeziune și la alte domenii depinde din ce în ce mai mult de identificarea la timp a tendințelor mondiale pe termen lung; ia act, în acest sens, de diverse rapoarte orientate către viitor, precum Proiectul Europa 2030 (raportul adresat Consiliului European întocmit de Grupul de Reflecție privind viitorul UE 2030) și „Tendințe mondiale în perspectiva anului 2030 - Cetățenii într-o lume interconectată și policentrică”, raport elaborat de Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE) ca parte a proiectului privind Sistemul european de evaluare a strategiilor și a politicilor (ESPAS); recomandă o coordonare mai strânsă a acestor inițiative de raportare;

6.  solicită integrarea perspectivei egalității de gen în evaluarea tendințelor globale pe termen lung și în rapoartele viitoare, ca modalitate de combatere a încălcărilor drepturilor omului, a discriminării și sărăciei;

7.  salută îndeosebi rezultatele de până acum ale proiectului-pilot la nivel administrativ-nivel (2010-2011) și acțiunile pregătitoare (2012-2014) concepute în vederea elaborării unui Sistem european de evaluare a strategiilor și a politicilor (ESPAS), cu scopul de a contribui la identificarea tendințelor pe termen lung cu privire la chestiunile majore cu care se confruntă Uniunea, și recomandă în mod ferm continuarea acestui proces după terminarea acțiunii pregătitoare în curs; consideră că un astfel de sistem ar trebui să implice personal din toate instituțiile și organismele relevante ale UE, inclusiv din Comitetul Regiunilor; consideră că mecanismul de raportare trebuie supus unui dialog la care să participe toate grupurile de interes relevante, organizațiile comerciale și cele neguvernamentale;

8.  îndeamnă cele patru instituții și organe implicate în prezent în procesul ESPAS - Comisia, Parlamentul, Consiliul și Serviciul European de Acțiune Externă - să elaboreze și să semneze un acord de cooperare administrativă sub o formă oarecare, preferabil a fi încheiat în primăvara anului 2014, fiecare partener angajându-se să mențină și să participe la acord în mod continuu;

9.  subliniază necesitatea ca instituțiile și organele participante să consacre personalul și resursele financiare necesare pentru sistemul ESPAS în cadrul bugetelor lor respective, cu respectarea deplină a Regulamentul financiar, și în special a articolului 54 litera (e), precum și în contextul procedurii bugetare anuale, pentru ca, în anii următori, această capacitate să poată fi dezvoltată într-un mod neutru din punct de vedere bugetar; subliniază necesitatea ca instituțiile UE să investească în personal cu cunoștințe specializate specifice pentru a contribui pe deplin la analizarea și monitorizarea tendințelor mondiale, precum și cunoștințe specializate în vederea identificării opțiunilor și a face recomandări de politici pentru nevoile specifice ale fiecărei instituții a UE;

10.  insistă ca ESPAS să fie condus și supravegheat de un consiliu interinstituțional care să aibă o componență corespunzătoare, care ar stabili mandatul și prioritățile ESPAS și ar desemna orice director sau alți persoane cu responsabilități, și în care Parlamentul, dacă dorește, va fi reprezentat de deputați - înțelegându-se că, în cadrul mandatului său, activitatea detaliată a ESPAS ar trebui să se desfășoare în mod independent;

11.  salută intenția de a utiliza procesul ESPAS și de a profita de rețeaua globală a acestuia pentru a edifica o arhivă online de documente și materiale la nivel mondial provenind din surse multiple, referitoare la tendințele pe termen mediu și lung, liber accesibilă pentru factorii decizionali și cetățenii din întreaga lume;

12.  salută faptul că o mai strânsă cooperare administrative între instituțiile UE prin intermediul procesului ESPAS va duce la prezentarea, ca parte a acțiunii pregătitoare, a unui raport de prognoză ce analizează tendințele pe termen lung și implicațiile acestora pentru provocările și opțiunile cu care se confruntă Uniunea în perioada 2014-2019, raport ce urmează să fie prezentat spre atenția următorilor președinți ai instituțiilor în 2014; consideră că acest exercițiu se bucură de succes și ar trebui ca, după aceea, să fie repetat cel puțin o dată la cinci ani;

13.  consideră că un sistem permanent - vizând să ofere o analiză periodică a tendințelor pe termen mediu și lung pentru instituțiile UE, menit să încurajeze o abordare mai strategică în luarea deciziilor - ar trebui să includă prevederi vizând prezentarea unui „raport privind tendințele strategice” instituțiilor înaintea dezbaterii privind Starea Uniunii și publicarea programului de lucru anual al Comisiei pentru a urmări și evalua modelul în schimbare al tendințelor pe termen lung, și, de asemenea, pentru a furniza informații specifice autorității bugetare în perioada pregătitoare a negocierilor pentru un cadru financiar multianual (CFM) post-2020, precum și pentru orice revizuire intermediară a CFM 2014-2020;

14.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă.

(1) JO L 66, 8.3.2013.
(2) 27 aprilie 2012; http://www.iss.europa.eu/uploads/media/ESPAS_report_01.pdf
(3) http://europa.eu/espas/pdf/espas-preparatory-action-amendment_en.pdf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate