Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 și 29 iunie 2012(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 14 și 15 martie 2013(2),

–  având în vedere actualele negocieri interinstituționale privind viitoarea politică de coeziune și cadrul financiar multianual,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999,

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului, intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 iunie 2011 referitoare la Agenda urbană europeană și viitorul acesteia în cadrul politicii de coeziune(4),

–  având în vedere poziția sa din 12 martie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și a Consiliului privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(5),

–  având în vedere poziția sa din 12 martie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre afectate sau amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară în zona euro(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2009 referitoare la politica de coeziune: investiții în economia reală(7),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2013 referitoare la concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013 privind cadrul financiar multianual(8),

–  având în vedere proiectul de aviz al Comitetului Regiunilor din 6 martie 2013 privind „Sinergiile dintre investițiile private și finanțarea publică la nivel local și regional – parteneriate pentru creștere economică și prosperitate”,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2013 privind „Crearea unor sinergii mai puternice între bugetul UE, bugetele naționale și cele subnaționale”,

–  având în vedere nota Comitetului Regiunilor din 2012 privind „Impactul măsurilor de austeritate asupra bugetelor și investițiilor locale”,

–  având în vedere nota Băncii Europene de Investiții din 14 decembrie 2012 referitoare la „Impactul recesiunii din 2008-2009 asupra convergenței regionale a UE”(9),

–  având în vedere documentele Comisiei din decembrie 2012 referitoare la „Calitatea cheltuielilor publice în UE”(10),

–  având în vedere raportul FMI, intitulat „World Economic Outlook”, din luna octombrie 2012,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0269/2013),

A.  întrucât criza economică și financiară mondială a dăunat coeziunii sociale, economice și teritoriale în UE, cauzând creșterea șomajului, scăderea PIB-ului și accentuând disparitățile regionale și deficitele bugetare la nivel național, regional sau local;

B.  întrucât momentul în care criza și-a făcut simțită prezența și gradul său de severitate au variat foarte mult în regiunile UE, evidențiind deficiențele structurale preexistente și cauzând o scădere semnificativă a creșterii PIB-ului, rate record ale șomajului, o pauperizare de amploare a celor mai fragile categorii sociale și un climat economic afectat, precum și o scădere a încrederii consumatorilor;

C.  întrucât băncile și piețele financiare au acordat din ce în ce mai greu împrumuturi, pe măsură ce ratingul creditului la nivel național și regional-local s-a deteriorat;

D.  întrucât pactul fiscal s-a dovedit inadecvat pentru contracararea dificultăților crizei și un pact privind creșterea, care permite investiții majore la nivelul Uniunii, este avut în vedere ca opțiunea cea mai viabilă, în contextul existenței unui consens, în prezent, că măsurile de austeritate fiscală și reducerile bugetare neînsoțite de investiții nu pot revitaliza economia și nu vor crea premisele favorabile pentru noi locuri de muncă și creștere economică;

E.  întrucât fondurile structurale europene și de investiții vizează promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE, reducând disparitățile regionale, promovând convergența și stimulând dezvoltarea, ocuparea forței de muncă și progresul social, prin investiții productive;

F.  întrucât fondurile structurale europene și de investiții sunt totodată resurse dedicate susținerii competitivității și creșterii inteligente, incluzive și durabile, cu un efect pozitiv asupra raportului deficit/PIB;

G.  întrucât criza finanțelor publice la nivelul UE, determinată de criza datoriilor suverane, a dus la răspândirea largă a politicilor de austeritate; întrucât efectele acestora asupra finanțelor la nivel local au fost devastatoare, conducând la reducerea sau moderarea mai multor linii bugetare și periclitând astfel capacitățile de finanțare/cofinanțare pentru investiții rentabile la nivelul autorităților naționale, regionale și locale;

H.  întrucât numai câteva state și-au menținut sprijinul pentru investiții locale, iar celelalte, confruntate cu criza datoriilor suverane, au decis să înghețe sau să-și reducă sprijinul financiar pentru investiții acordat autorităților locale, cu o tendință marcată de centralizare sau de introducere a unor norme interne ce țin de pactul de stabilitate, ce au redus în mod accentuat investițiile;

I.  întrucât una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă autoritățile locale si regionale în această perioadă este reprezentată de reducerile bugetare majore în domeniile și sectoarele importante;

J.  întrucât administrațiile regionale și locale au un rol determinant la nivelul lor de reglementare; întrucât aceste administrații realizează 60% din investițiile publice și 38% din cheltuielile guvernamentale consolidate în materie de „afaceri economice”, incluzând aici cea mai mare parte a cheltuielilor ce pot influența dezvoltarea regională, cum ar fi cele pentru comerț și locuri de muncă, agricultură, transporturi sau cercetare și dezvoltare;

K.  întrucât în UE investițiile au jucat rolul de variabilă de ajustare în două din trei țări, în parte datorită eforturilor din 2009 de combatere a crizei; întrucât investițiile directe au scăzut, în 2011, în comparație cu 2010 în 17 state membre, cu peste 10 % în zece țări în 2011 (Austria, Letonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Grecia, Ungaria și Spania); întrucât reducerea investițiilor ce a început în 2010 (investițiile finanțate de la bugetele naționale au scăzut cu -8,7%) se resimte în continuare și pare să intre într-o spirală negativă;

L.  întrucât nivelul de îndatorare al administrațiilor regionale este cu mult sub nivelul de îndatorare al actorilor de la nivel național;

M.  întrucât autorităților la nivel regional și local li se solicită să participe la efortul de consolidare și să-și reducă deficitele și datoriile, în timp ce condițiile de împrumut s-au deteriorat pentru autoritățile la nivel regional, mai slabe din punct de vedere financiar;

N.  întrucât investițiile publice sunt esențiale pentru incluziunea socială și nevoile de investiții sunt substanțiale în numeroase sectoare importante ale economiei UE, cum ar fi piața muncii, infrastructura, cercetare și inovare, IMM-uri;

O.  întrucât, după o perioadă de îmbunătățită convergență în UE între 2000 și 2007, aceasta s-a redus în mod substanțial în timpul recesiunii; întrucât regiunile cele mai afectate au fost acelea în care s-au făcut investiții nedurabile și speculative și cele cu sectoare orientate preponderent spre export;

P.  întrucât mecanismul de absorbție a fondurilor structurale ale Uniunii implică posibilitatea Comisiei de a rambursa numai plăți intermediare pe baza declarațiilor de cheltuieli deja suportate în statele membre;

Q.  întrucât cofinanțarea publică națională din fondurile structurale ale UE27 pentru perioada de programare 2007-2013 se ridică la aproximativ 132 de miliarde de euro, iar această cifră reprezintă o condiție prealabilă pentru absorbția periodică a acestor fonduri, precum și pentru calitatea investițiilor, sporind autonomizarea și responsabilitatea în materie de utilizare a fondurilor Uniunii;

R.  întrucât cofinanțarea publică a programelor sprijinite prin politica de coeziune ar putea fi periclitată de lipsa de flexibilitate în aplicarea Pactului de stabilitate și de creștere, ceea ce limitează contribuția politicii de coeziune la îmbunătățirea competitivității și la depășirea crizei actuale,

Observații de ordin general

1.  ia act cu deosebită îngrijorare de tendința clară a accentuării inegalităților regionale în UE în prezent, cu multe regiuni relativ sărace în noile state membre și în Europa de Sud și cu majoritatea regiunilor bogate în Europa Centrală și de Nord și chiar în cadrul acelorași state membre și regiuni; subliniază, în acest context, importanța esențială a politicii de coeziune a UE, ca principal instrument de investiții pentru convergență și dezvoltare durabilă al Uniunii Europene;

2.  subliniază că economia locală este un factor-cheie pentru redresarea comunităților, un element important în actuala situație de criză; subliniază, în acest context, efectele economice și sociale ale economiei sociale pentru îmbunătățirea coeziunii sociale la nivel local; solicită statelor membre să ofere oportunități de finanțare pentru economia socială în cadrul fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020;

3.  reiterează importanța politicii de coeziune ca instrument principal de investiții al Uniunii, cu un rol central în combaterea crizei, reducerea dezechilibrelor și conducerea UE și a regiunilor sale pe calea creșterii durabile; subliniază rolul special al Fondului social european (FSE) în sprijinirea investițiilor speciale și aplicarea strategiei Europa 2020, în special prin contribuțiile sale la atingerea unui nivel ridicat de ocupare durabilă a forței de muncă și de productivitate și, în același timp, prin combaterea eficace a sărăciei și a excluderii sociale și prin creșterea coeziunii sociale; prin urmare, subliniază importanța asigurării unor resurse bugetare îndestulătoare în negocierile noului CFM pentru fondurile structurale și de investiții, dat fiind rolul deosebit pe care acestea îl au în domenii precum piața muncii, inovarea, dezvoltarea durabilă, o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și sprijinirea IMM-urilor;

4.  subliniază că politica de coeziune și-a dovedit rezistența în fața crizei, prin adaptarea programelor și a instrumentelor de finanțare, asigurându-și astfel o mai mare flexibilitate și contribuind esențial în domenii în care investițiile sunt necesare pentru modernizarea economică și pentru o competitivitate îmbunătățită, precum și pentru reducerea disparităților geografice;

Capacitatea de finanțare de care dispun regiunile UE și sinergiile la nivel regional, național și al UE

5.  subliniază rolul mai multor autorități regionale în reechilibrarea bugetului prin menținerea nivelului de investiții publice și cofinanțarea noilor proiecte și asigurarea unui efect de pârghie, mai ales când nivelul investițiilor private este scăzut; subliniază faptul că, într-o perioadă de recesiune și creștere slabă, achizițiile publice sustenabile și capacitatea de finanțare/cofinanțare și de a face angajamente de investiții sunt esențiale pentru menținerea potențialului de creștere;

6.  se declară îngrijorat că măsurile prelungite de austeritate și politica economică strictă din 2011 și 2012, impunând o presiune crescută asupra bugetelor publice și reduceri ale acestora, riscă să pericliteze obiectivul politicilor la nivel local de a contribui la realizarea strategiei Europa 2020;

7.  subliniază nevoia de a reface și de a îmbunătăți capacitatea financiară la nivel regional și de a oferi asistență tehnică corespunzătoare, îndeosebi în implementarea de proiecte comune complexe și gestionate la nivel local, pentru a asigura investiții publice pentru programe și proiecte menite să impulsioneze creșterea sustenabilă, să combată excluziunea socială și să restabilească structura socială, oferind servicii sociale și medicale adecvate, precum și să creeze locuri de muncă, mai ales la nivel regional și local; consideră că alocația adițională specifică destinată regiunilor ultraperiferice nu ar trebui să intre sub incidența concentrării tematice și nici să fie utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare legate de caracteristicile și constrângerile menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu care se confruntă regiunile ultraperiferice; constată, totodată, că alocația adițională specifică poate fi utilizată, de asemenea, pentru a contribui la finanțarea ajutoarelor de funcționare și a cheltuielilor care acoperă obligații și contracte de servicii publice în regiunile ultraperiferice;

8.  insistă asupra consolidării în continuare a capacității administrative a autorităților regionale și locale, precum și asupra depunerii de eforturi suplimentare în vederea reducerii birocrației care afectează negativ și aceste autorități în rolul lor de beneficiari și restricționează, în plus, capacitatea lor de a pune în aplicare proiecte finanțate din fonduri ale UE;

9.  solicită instituțiilor să îmbunătățească dispozițiile în vigoare astfel încât regiunile din anumite state membre deosebit de afectate de criza financiară să-și poată îmbunătăți în continuare capacitatea de a absorbi fonduri structurale și de coeziune și să prevină dezangajarea masivă de credite;

10.  solicită continuarea simplificării normelor și un nivel mai ridicat de flexibilitate și transparență în programarea și gestionarea fondurilor structurale, pentru a permite o mai bună punere în aplicare a proiectelor, precum și o reacție mai rapidă și mai adecvată la amenințările și provocările sociale;

11.  salută raportul Comisiei din 2012 privind finanțele publice în UEM și mai ales capitolul dedicat descentralizării fiscale în UE, care evidențiază caracterul solid al unui model fiscal federalist care să delege autorităților regionale colectarea veniturilor, dar și responsabilitatea cheltuielii acestora; solicită Comisiei să includă un capitol privind situația finanțelor publice la nivel regional și reformele în domeniu, în raportul de anul viitor privind finanțele publice în UEM;

12.  subliniază necesitatea creării unor mai mari sinergii între bugetele publice naționale, regionale și european, prin stabilirea clară a rolurilor și a responsabilităților diferitelor autorități bugetare la nivelul UE, al statelor membre și regional, și identificarea cu claritate a rolului și a logicii politicilor și intervențiilor financiare ale UE, cu respectarea perioadelor de plată stabilite în Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților, cu respectarea principiului subsidiarității și a drepturilor bugetare ale autorităților locale și regionale (drepturi de decizie și control), respectiv răspunderea lor democratică față de comunitățile ce le-au ales și asigurarea autonomiei fiecărui nivel de administrare în determinarea priorităților și a modului de cheltuire a resurselor; solicită Comisiei să furnizeze date reale clare cu privire la modul în care se poate consolida rolul bugetului UE în ceea ce privește stimularea investițiilor la diferite niveluri;

13.  se declară cu fermitate pentru o mai mare transparență și simplificare a proceselor bugetare la toate nivelurile de administrare (inclusiv identificarea explicită a finanțării UE în bugetele naționale și regionale), precum și asigurarea disponibilității datelor la nivel UE privind modul de cheltuire a resurselor financiare ale UE la nivel regional (acolo unde este posibil), precum și clarificarea modului în care prioritățile și finanțarea sunt aliniate la nivelul UE, al statului membru și la nivel regional pentru atingerea priorităților europene;

14.  subliniază importanța adaptării la actualele constrângeri bugetare în întreaga Europă, continuând totodată investițiile în viitor; reamintește statelor membre că provocarea nu constă în a cheltui mai mult, ci în a cheltui mai eficient;

15.  salută, de asemenea, faptul că utilizarea instrumentelor financiare se extinde în cadrul politicii de coeziune la toate obiectivele tematice și la toate fondurile structurale europene și de investiții; solicită Comisiei să prezinte o analiză detaliată și o evaluare a potențialului noilor metode și surse de finanțare de sprijinire a investițiilor pentru creștere, cum ar fi piața obligațiunilor, instrumentele de partajare a riscurilor și utilizarea instrumentelor financiare inovative; solicită Comisiei și BEI să găsească modalități inovatoare de finanțare a investițiilor pe termen lung ale autorităților locale și regionale, inclusiv prin atragerea de capital privat; subliniază rolul esențial jucat de instrumentele de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI) în finanțarea proiectelor de interes european, și solicită o mai mare cooperare și sinergie între aceste instrumente și fondurile structurale;

16.  subliniază importanța Jessica în susținerea dezvoltării urbane sustenabile și a reabilitării zonelor urbane prin mecanisme de inginerie financiară și solicită o utilizare mai amplă a acestui instrument în viitoarea perioadă de programare;

Politica economică a UE și investiții pentru creștere și locuri de muncă

17.  subliniază rolul pe care autoritățile locale și regionale l-ar putea juca în atingerea obiectivelor Europa 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; reiterează importanța parteneriatului dintre autoritățile centrale și autoritățile regionale și locale în stabilirea priorităților și asigurarea cofinanțării necesare pentru punerea în aplicare a programelor, ca o condiție prealabilă obligatorie pentru obținerea unui efect maxim cu resurse limitate, în atingerea acestor obiective; subliniază, în acest context, importanța noului instrument pentru acțiuni locale de dezvoltare desfășurate la nivelul comunității, care ar permite grupurilor de acțiune de la nivel local să elaboreze și să pună în aplicare strategii locale privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;; solicită statelor membre să ofere astfel de oportunități în cadrul actualului proces de programare, cu scopul de a utiliza potențialul important de inovare al grupurilor de acțiune de la nivel local; subliniază importanța autorităților locale și regionale și, dacă este cazul, a partenerilor sociali și a altor parteneri relevanți în programarea, punerea în aplicare, supravegherea și evaluarea fondurilor structurale și în elaborarea acordurilor de parteneriat, pentru a obține o corelare mai bună a strategiilor de la nivelul UE cu cele naționale, regionale și locale;

18.  își exprimă convingerea că este necesară concentrarea tematică asupra unui număr redus de priorități; subliniază, cu toate acestea, că este nevoie de flexibilitate pentru a permite statelor membre și regiunilor să răspundă în modul cel mai eficient la obiectivele comune, respectând, în același timp, caracteristicile teritoriale, economice și sociale.

19.  își reafirmă cu fermitate opoziția la introducerea unei condiționalități macroeconomice în politica de coeziune 2014-2020 care să penalizeze regiunile și grupurile sociale deja vulnerabilizate de criză, o eventuală suspendare a plăților putând avea efecte disproporționate în anumite state membre și mai ales regiuni, în ciuda participării lor depline la eforturile de echilibrare a bugetelor publice, care nu ar conduce decât la vulnerabilizarea statelor aflate în dificultate din punct de vedere financiar, neglijând eforturile de solidaritate esențiale menținerii echilibrului macroeconomic în cadrul Uniunii; consideră, în plus, că o astfel de sancțiune nu ar putea fi înțeleasă de populația europeană, sporind astfel neîncrederea acesteia într-un moment istoric în care populația este deja grav afectată de criză și de efectele politicii de austeritate;

20.  consideră că, în această perioadă de contracție a finanțelor publice, principiul adiționalității trebuie regândit pentru ca aplicarea acestuia să fie coerentă cu cadrul de guvernanță economică europeană, și solicită desfășurarea unei dezbateri pe această temă, în cadrul negocierilor privind politica de coeziune de după anul 2013;

21.  ia act de observațiile recente ale FMI că măsurile de austeritate afectează țările care le aplică nerațional, dat fiind că, într-un context de criză economică mondială, imposibilitatea de a reduce deficitul public obstrucționează redresarea pe termen scurt prin reducerea veniturilor fiscale ceea ce, astfel, accentuează deficitul în chestiune; este de acord cu FMI că este necesar să se pună accentul pe reechilibrarea dintre consolidare și creștere, și nu numai pe consolidarea finanțelor publice;

22.  salută propunerea, prezentată de mai multe state membre, de a include în cadrul negocierilor privind CFM o „clauză de revizuire” a conturilor între 2015 și 2016, care ar permite creșterea bugetului în curs de execuție, în favoarea domeniilor esențiale, precum ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și IMM-urile;

23.  invită Comisia și statele membre să profite de toate marjele de flexibilitate din componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere pentru a echilibra nevoile de investiții publice rentabile și sustenabile cu obiectivele de disciplină fiscală; consideră că acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, excluzând din limitele Pactului de stabilitate și de creștere nivelurile totale de cofinanțare națională prin fondurile structurale și de investiții europene, sau, de exemplu, ținând seama, în calculele ce intră sub incidența pactului, de nevoia de autofinanțare netă și nu brută a statului, adică de nevoia de autofinanțare netă a impozitelor care influențează cheltuielile efective (ținând seama în mod special de TVA) sau aplicând o adaptare diferită termenelor celor două surse (europeană și națională) de finanțare a acestor programe, permițând utilizarea integrală a fondurilor europene în primii ani de program și o utilizare totală a sursei naționale în ultimii ani de program, presupunând că, până la acel moment, statul membru vizat va obține rezultate concrete grație politicii sale de gestionare a nivelului de îndatorare publică;

24.  solicită Comisiei ca cheltuielile publice suportate de statele membre pentru cofinanțarea programelor finanțate de fondurile structurale să nu figureze printre cheltuielile structurale, publice sau asimilate, luate în considerare în cadrul acordului de parteneriat pentru verificarea respectării Pactului de stabilitate și de creștere, în măsura în care este vorba despre o obligație care derivă direct din respectarea principiului adiționalității; solicită ca cheltuielile publice de implementare a programelor cofinanțate de fondurile structurale și de investiții să fie excluse din definiția deficitelor structurale din Pactul de stabilitate și de creștere, întrucât aceste cheltuieli sunt dedicate sprijinirii competitivității, creșterii și creării de locuri de muncă și în mod special creării de locuri de muncă pentru tineri;

25.  invită Comisia să raporteze marjele de acțiune în limitele actualului cadru fiscal european pentru separarea mai clară a cheltuielilor și investițiilor curente în calcularea deficitului bugetar pentru a se evita astfel ca investițiile publice cu beneficii nete pe termen lung să fie calculate ca negative;

26.  îndeamnă Comisia și statele membre să analizeze, în contextul actualelor negocieri privind viitoarea Uniune economică și monetară, toate marjele de flexibilitate din politica macroeconomică ce permit investițiile rentabile, mai ales prin reconceperea relației dintre Pactul de stabilitate și de creștere și investițiile publice rentabile și excluderea cheltuielilor publice de implementare a programelor co-finanțate de la fondurile structurale și de investiții în cadrul politicilor de favorizare a creșterii, de la normele privind controlul bugetar prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere;

o
o   o

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/131388.pdf (2) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/136151.pdf (3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0430. (4) JO C 390 E, 18.12.2012, p. 10. (5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0070. (6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0069. (7) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 113. (8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0078. (9) http://www.eib.org/infocentre/publications/all/econ-note-2012-regional-convergence.htm. (10) http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/occasional_paper/2012/pdf/ocp125_en.pdf.