Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 august 2012 intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică” (COM(2012)0473),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 septembrie 2010, intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020 – date și observații privind mediul marin pentru o creștere inteligentă și durabilă” (COM(2010)0461),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 12 martie 2013 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere (COM(2013)0133),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „Creșterea albastră”: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim (COM(2012)0494),

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin),

–  având în vedere Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire),

–  având în vedere Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public,

–  având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 iulie 2012 intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (COM(2012)0401),

–  având în vedere Recomandarea 2012/417/UE a Comisiei din 17 iulie 2012 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora,

–  având în vedere Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 privind aplicarea gestionării integrate a zonelor costiere în Europa,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 11 septembrie 2012 intitulat „Progrese realizate în domeniul politicii maritime integrate a Uniunii Europene” (COM(2012)0491),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 29 august 2012 privind evaluarea intermediară a Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (SWD(2012)0250),

–  având în vedere documentul Comisiei din 8 martie 2012 intitulat „Foaie de parcurs pentru o rețea europeană de observare și date privind mediul marin” (Ares(2012)275043),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 8 septembrie 2010 privind evaluarea impactului Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (SEC(2010)0998),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 22 ianuarie 2010 privind rezultatul consultării publice asupra infrastructurii pentru informațiile din domeniul marin (SEC(2010)0073),

–  având în vedere concluziile privind politica maritimă integrată ale celei de-a 2973-a reuniuni a Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 16 noiembrie 2009,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 15 octombrie 2009 intitulat „Raport intermediar privind politica maritimă integrată a Uniunii Europene” (COM(2009)0540),

–  având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 7 aprilie 2009 intitulat „Construirea unei infrastructuri europene a cunoașterii în domeniul marin: Foaie de parcurs pentru o rețea europeană de observare și date privind mediul marin” (SEC(2009)0499),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 septembrie 2008 intitulată „O strategie europeană de cercetare marină și maritimă: un cadru coerent al Spațiului European de Cercetare în sprijinul utilizării sustenabile a oceanelor și mărilor” (COM(2008)0534) și Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la cercetarea aplicată în domeniul politicii comune a pescuitului(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A7-0295/2013),

A.  întrucât cunoașterea mediului marin este fundamentală pentru promovarea, dezvoltarea și expansiunea „economiei albastre”, care constituie dimensiunea maritimă a Strategiei Europa 2020, combinând cunoașterea și inovarea tehnologică, utilizarea sustenabilă a resurselor, competitivitatea și crearea de locuri de muncă în vederea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii;

B.  întrucât cunoașterea mediului marin este fundamentală pentru dezvoltarea și îmbunătățirea informațiilor privind ecosistemele și efectele antropice asupra mediului marin și fac posibilă o bună protecție a mediului înconjurător, o exploatare rațională a resurselor care este sustenabilă din punct de vedere ecologic pe termen lung, o creștere echilibrată și sustenabilă a utilizărilor și activităților umane ce se desfășoară în oceane;

C.  întrucât datele existente privind mediul marin sunt dispersate și fragmentate în prezent la nivelul unui număr mare de entități; garantarea și facilitarea accesului la acest volum enorm de date privind mediul marin în Europa sunt fundamentale pentru optimizarea resurselor și consolidarea dezvoltării, a inovării și a ocupării forței de muncă în sectoarele marin și maritim;

D.  întrucât pescuitul este una dintre principalele activități umane desfășurate în mediul marin, contribuind la disponibilitatea aprovizionării cu alimente și având o importanță deosebită, în special, pentru anumite comunități costiere și constituie, astfel, un element esențial în cadrul politicii maritime integrate; întrucât trebuie reamintit faptul că pescuitul are în mod frecvent efecte negative asupra ecosistemelor marine, ca urmare a varietății și a cantității resurselor halieutice exploatate; întrucât pescuitul este, de asemenea, sectorul cel mai afectat de utilizările și activitățile multiple din mediul marin, precum transporturile maritime și turismul, dezvoltarea urbană și costieră, poluarea marină, industria extractivă și energiile regenerabile, impactul acestora putându-se cumula cu cel rezultat din activitățile de pescuit;

E.  întrucât mările europene prezintă o mare diversitate, iar flotele și activitățile de pescuit ale diferitelor state membre ale Uniunii Europene prezintă trăsături specifice; întrucât recunoașterea și valorificarea acestei diversități și a acestor trăsături specifice depind în mare măsură de informațiile disponibile cu privire la pescuit;

F.  întrucât tehnologiile informaționale în sectorul pescuitului sunt din ce în ce mai folosite, factor ce a permis creșterea accesibilității și transparenței informațiilor, concomitent cu informatizarea sistemelor de colectare și transfer al datelor, atât la nivelul administrațiilor naționale și regionale, cât și la nivelul organizațiilor de producători; așadar, consideră, fără doar și poate, că o mai bună disponibilitate a informațiilor privind pescuitul poate declanșa o dinamică în măsură să promoveze practicarea unui pescuit mai sustenabil, nu numai din punctul de vedere al mediului înconjurător, ci și la nivel economic și social;

G.  întrucât este necesar să se identifice și să se delimiteze zonele sensibile din punct de vedere biogeografic, precum și să se stabilească zone de refacere a resurselor halieutice și zone marine protejate pentru a asigura eficiența protecției și a conservării ecosistemelor maritime vulnerabile împotriva practicilor de pescuit cu un impact ridicat; reamintind faptul că, simultan cu dezvoltarea și îmbunătățirea calității informațiilor disponibile privind mediul marin și activitatea de pescuit, vor crește înțelegerea, acceptarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție a ecosistemelor, de gestionare a pescuitului și de amenajare a spațiului maritim;

H.  întrucât inițiativa „Cunoașterea mediului marin 2020” a lansat dezbaterile privind acest subiect și a promovat consultarea publică pentru aflarea opiniilor referitoare la oportunitățile și provocările inerente disponibilității informațiilor privind observarea mediului marin în Europa; întrucât trebuie salutată inițiativa Comisiei de prezentare a Cărții verzi intitulate „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică”;

I.  întrucât este necesar să se valorifice, în contextul unor norme prestabilite, potențialul volumului enorm de date privind mediul marin colectate și deținute de o multitudine de entități publice și private la nivel european, prin punerea lor la dispoziția potențialilor utilizatori, subliniind necesitatea schimbării paradigmei la nivelul colectării și utilizării datelor pentru a schimba sistemul actual, în care se realizează colectări multiple de date în scopuri unice și specifice, cu un model care permite colectarea și punerea la dispoziție a datelor în scopuri multiple;

J.  întrucât o mai bună disponibilitate și accesibilitate a datelor va favoriza utilizarea acestora în studii multidisciplinare și va încuraja crearea de parteneriate intersectoriale, în special între sectoarele publice și cele private, permițând astfel generarea unui volum de date cu capacitate și utilitate mult superioare utilizărilor individuale cumulate;

K.  întrucât această inițiativă se bazează pe o strategie interdisciplinară, care integrează și potențează toate activitățile de observare a mediului marin aflate în desfășurare la nivelul UE; subliniind utilitatea și avantajele accesului la o multitudine de tipuri de date prin intermediul unei platforme digitale unice pentru punerea la dispoziție a datelor privind mediul marin;

L.  întrucât importanța sporită și diversitatea considerabilă a sectorului pescuitului, care constituie o activitate ancestrală și tradițională desfășurată în mediul marin, justifică pe deplin includerea informațiilor privind exploatarea și gestionarea pescuitului în categoria datelor ce pot fi cartografiate și diseminate în cadrul inițiativei „Cunoașterea mediului marin 2020”;

M.  întrucât, în vederea sprijinirii gestionării politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), UE finanțează, începând cu 2001, colectarea de date referitoare la sectorul pescuitului și diseminarea acestora de către autoritățile naționale din statele membre; reamintind faptul că în UE pescuitul se va desfășura pe baza unor planuri de gestionare multianuale și a unei abordări preventive și ecosistemice, în scopul reducerii la minim a impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine, iar această strategie de gestiune implică o cercetare multidisciplinară și impune colectarea unei multitudini de date științifice privind stocurile de pește;

N.  întrucât actuala reformă a PCP sporește obligațiile statelor membre în ceea ce privește colectarea de date de mediu, biologice, tehnice și socioeconomice privind pescuitul, în contextul Cadrului pentru colectarea datelor în sectorul pescuitului (DCF), care va face obiectul unei finanțări consolidate în perioada 2014-2020 prin intermediul noului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

Surse de informare și tipuri de date

1.  subliniază existența unei mari diversități de entități publice și private care dețin date privind pescuitul în UE, care ar trebui incluse în harta digitală publică multirezoluție a fundului mărilor și oceanelor;

2.  subliniază faptul că, pentru a-și îndeplini obligațiile față de UE în cadrul DCF, statele membre colectează și transmit date care constituie o excelentă sursă de informare privind pescuitul și că acest volum considerabil de informații este compilat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și evaluat de experți din cadrul grupurilor de lucru ale Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP); adaugă faptul că datele colectate de statele membre în cadrul DCF sunt utilizate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) pentru furnizarea de informații științifice privind resursele și acordarea de consultanță în domeniul gestionării pescuitului;

3.  subliniază volumul remarcabil de date furnizate de flota echipată cu sisteme de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (VMS), a căror folosire ar fi foarte utilă pentru cartografierea activității de pescuit; reamintește importanța datelor VMS în cazul activităților de pescuit mixte; subliniază pertinența integrării și cartografierii informațiilor suplimentare, în special a datelor înregistrate în jurnalele de bord electronice și pe hârtie, a datelor înregistrate de observatorii activității de pescuit aflați la bord și a datelor culese în cursul campaniilor de monitorizare a resurselor piscicole;

4.  reamintește faptul că anumite organizații de producători (OP), în special din domeniul pescuitului industrial, posedă date privind activitatea de pescuit ce ar trebui să completeze informațiile disponibile în prezent; adaugă faptul că, în cazul pescuitului la scară mică, cu privire la care informațiile sunt relativ limitate, ar trebui să fie încurajată colectarea de date chiar de către flota responsabilă, folosind ambarcațiunile ca platforme de colectare a datelor și monitorizare a pescuitului, eventual prin instalarea pe ambarcațiuni a unor aparate simple de urmărire în timp real cu sistem GPS/GPRS; afirmă, totodată, că un volum foarte ridicat de date privind pescuitul se obține în cadrul proiectelor de cercetare;

5.  subliniază utilitatea disponibilității hărților ce conțin distribuția spațială a flotei de pescuit, efortul de pescuit, componența și cantitatea capturilor, întrucât aceasta ar permite potențialilor utilizatori să aibă acces, printre altele, la informații referitoare la zonele care fac obiectul celor mai intense activități de pescuit, la speciile pescuite și la volumul capturilor într-o anumită zonă; din categoria informațiilor despre pescuit ce ar trebui să fie integrate în aceste hărți, se remarcă date referitoare la tipologia flotei (de exemplu naționalitatea, portul de origine, vechimea, lungimea și tonajul, puterea, echipajul), la efortul de pescuit (de exemplu numărul de călătorii sau de zile de pescuit, numărul și caracteristicile uneltelor de pescuit) și la capturi (de exemplu specii-țintă, specii capturate accidental, capturile aruncate înapoi în mare, greutatea sau valoarea capturilor); evidențiază, de asemenea, faptul că disponibilitatea datelor VMS ar permite identificarea distribuției spațiale a flotelor, iar coroborarea acestor informații cu datele din jurnalele de bord ale flotelor ar permite evaluarea distribuției spațiale a capturilor;

6.  afirmă că metoda de cartografiere separată a datelor în funcție de tipul activității de pescuit (pescuit la scară mică și pescuit industrial) ar oferi o imagine mai realistă a diversității activităților de pescuit); subliniază faptul că disponibilitatea indicatorilor socioeconomici privind pescuitul (de exemplu vârsta membrilor echipajelor și pregătirea acestora) ar putea constitui o informație utilă pentru o caracterizare mai aprofundată a sectorului;

Cum se pot promova obținerea și punerea la dispoziție a datelor

7.  recunoaște existența unui număr mare de persoane interesate în mod legitim să aibă acces la informațiile referitoare la activitatea de pescuit și la starea de conservare și exploatare a resurselor; în acest context, prevede crearea de mecanisme pentru facilitarea accesului, în condiții ce urmează a fi stabilite și cu niveluri diferențiate de acces, la datele pertinente privind pescuitul, protejându-se nivelurile corespunzătoare de confidențialitate a informațiilor și interesele comerciale;

8.  subliniază faptul că strângerea datelor și gestionarea resurselor halieutice sunt finanțate de UE și de statele membre și că, prin urmare, acestea trebuie să poată fi consultate de potențialii utilizatori și de publicul larg; afirmă că și alte date privind pescuitul, obținute prin finanțare sau cofinanțare publică (din partea UE sau a statelor membre), ar trebui să fie publice și că accesul la datele privind pescuitul obținute prin finanțare privată și care nu conțin informații sensibile din punct de vedere comercial ar trebui să fie autorizat de către entitățile care dețin informațiile;

9.  subliniază faptul că secțiunea din Regulamentul de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului care vizează date și informații din domeniul pescuitului conține articole care reglementează în mod specific protecția datelor cu caracter personal, precum și secretul profesional și comercial; în plus, subliniază faptul că regulamentul menționat mai sus prevede că datele din domeniul pescuitului, a căror colectare, schimb și divulgare ar aduce atingere protecției vieții private și integrității individului sau intereselor comerciale ale unei persoane fizice sau juridice, inclusiv proprietății intelectuale, trebuie să facă obiectul normelor aplicabile referitoare la confidențialitate și la secretul profesional și comercial;

10.  afirmă că situația datelor privind pescuitul obținute în urma proiectelor de cercetare este una similară și că, prin urmare, este normal ca informațiile obținute în cadrul proiectelor științifice dezvoltate prin finanțare sau cofinanțare publică (din partea UE sau a statelor membre) să fie accesibile și disponibile pentru utilizatorii potențiali și publicul larg, cu respectarea unor condiții care trebuie definite în mod specific în cadrul proiectelor; subliniază faptul că anumite tipuri de date privind pescuitul rezultă în mod explicit din crearea și utilizarea de modele, prototipuri sau aparate experimentale, drept pentru care punerea lor la dispoziție este deosebit de sensibilă;

11.  subliniază existența comunicărilor și a recomandărilor Comisiei privind accesul la informațiile științifice și diseminarea și păstrarea acestora, care menționează că divulgarea datelor obținute din cercetări trebuie să respecte normele europene și naționale referitoare la protecția datelor; în plus, subliniază faptul că aceste documente se referă la necesitatea de a garanta condițiile care reglementează diseminarea informațiilor și restricțiile necesare în vederea respectării normelor referitoare la protecția datelor cu caracter personal, a vieții private, a secretului comercial, a intereselor comerciale legitime și a drepturilor de proprietate intelectuală;

12.  susține că, indiferent dacă datele sunt deținute de entități publice sau private sau dacă au fost obținute prin finanțare publică sau privată, ar trebui să se menționeze întotdeauna entitatea responsabilă cu colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor; afirmă, de asemenea, că, în cazurile în care transmiterea informațiilor ar putea avea implicații în ceea ce privește competitivitatea, concurența și venitul entităților care dețin informațiile, ar trebui să fie publicate doar rezultatele datelor, nu și datele brute sau datele prelucrate; în aceste cazuri, existența unei referiri obligatorii la sursa datelor va permite celor interesați să ia legătura cu posesorii informațiilor originale și să solicite posibilitatea accesării unor date mai detaliate sau chiar a datelor brute;

13.  subliniază faptul că punerea la dispoziție a datelor privind operațiunile și mișcările flotei de pescuit și cartografierea, în special informațiile obținute din rapoartele VMS, din jurnalele de bord ale flotelor și din datele înregistrate de observatorii activității de pescuit aflați la bord, impun adoptarea de măsuri destinate protejării confidențialității datelor și intereselor comerciale în conformitate cu dispozițiile juridice aplicabile în acest context; subliniază faptul că aceasta poate fi realizată prin omiterea informațiilor individuale, cum ar fi numele și numărul de înmatriculare al navelor, prin diseminarea unor date agregate, care pot fi grupate pe zonă, segment de flotă și unealtă de pescuit, dar și prin stabilirea unui interval între obținerea datelor și momentul publicării hărților privind activitatea de pescuit; cu toate acestea, reamintește faptul că agregarea excesivă a datelor și extinderea prea mare a scărilor spațiale și temporale afectează profunzimea și precizia informațiilor;

14.  susține că, în cazul datelor privind pescuitul deținute de instituții publice din statele membre, Comisia ar trebui să definească o serie detaliată și uniformă de parametri ce pot fi diseminați, stipulându-se intervalul de timp între colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor și ar trebui să încurajeze punerea informațiilor la dispoziție pentru a fi consultate de eventualele părți interesate; este de părere că trebuie stabilită o serie minimă obligatorie de parametri de comunicare, precum și un nivel echivalent de transmitere și partajare a datelor, astfel încât toate statele membre să beneficieze de același tip de informații privind pescuitul;

15.  consideră că, în cazul datelor privind activitatea de pescuit obținute în cadrul proiectelor de cercetare finanțate sau cofinanțate de UE sau de statele membre, ar trebui avută în vedere o clauză care să prevadă obligativitatea transmiterii datelor după finalizarea proiectului, în conformitate cu un calendar prestabilit;

16.  susține că, în cazul datelor privind pescuitul care rezultă din proiecte de cercetare, este necesar să se prevadă o perioadă rezonabilă pentru publicarea studiilor respective de către cercetătorii responsabili; afirmă că, după cum se prevede în inițiativa „Orizont 2020”, această condiție poate fi eliminată prin stabilirea unui moratoriu pentru a permite publicarea; afirmă, de asemenea, că datele vor trebui comunicate cât mai repede, iar moratoriul nu trebuie să fie mai mare de trei ani, pentru a spori la maximum beneficiile punerii la dispoziție a acestor date și pentru ca ele să nu devină învechite;

Cum se pot garanta centralizarea și prelucrarea eficientă a datelor

17.  subliniază că pentru punerea la dispoziție a unor date solide și fiabile sunt necesare standardizarea, verificarea și controlul calității datelor care provin atât din baze de date ale statelor membre, cât și din proiecte de cercetare privind activitatea de pescuit;

18.  consideră că este fundamental să se stabilească protocoale/modele comune, armonizate și testate în ceea ce privește strategiile de eșantionare, procedeele de colectare și prelucrare a datelor și formatul de punere la dispoziție a informațiilor, acestea fiind esențiale pentru a garanta comparabilitatea și interoperabilitatea datelor privind pescuitul; precizează că, în acest scop, se poate folosi modelul definit în cadrul DCF;

19.  subliniază că modul de punere la dispoziție a datelor privind pescuitul poate varia în funcție de complexitatea acestora, fiind necesară definirea datelor care pot fi puse la dispoziție ca date brute, prelucrate sau rezultate ale datelor; subliniază faptul că parametrii de bază/cei mai simpli pot fi accesați ca date brute, iar parametrii specifici/mai complecși și care necesită analize și interpretări specializate trebuie să fie accesați ca date prelucrate sau rezultate ale datelor; subliniază că trebuie menționat tipul informațiilor privind pescuitul puse la dispoziția potențialilor utilizatori, făcându-se distincție între date brute, date prelucrate sau rezultate ale datelor, dar și între parametrii obținuți pe baza măsurătorilor sau care rezultă din modele;

20.  subliniază că, în anumite cazuri, punerea la dispoziție a unor date foarte detaliate și precizia excesivă a hărților pot provoca o concentrare nedorită a eforturilor de pescuit asupra anumitor resurse și habitate maritime vulnerabile; prin urmare, consideră că diseminarea acestor informații trebuie să fie însoțită de măsuri de protejare și supraveghere a resurselor și habitatelor respective; susține, totodată, că nu trebuie puse la dispoziție informații sensibile privind distribuția spațială a speciilor maritime rare sau aflate pe cale de dispariție, în scopul garantării protecției acestora;

21.  afirmă că pentru centralizarea și punerea la dispoziție a datelor în mod eficient, este nevoie de o coordonare corespunzătoare din partea Comisiei și de un efort de centralizare și cooperare la nivelul statelor membre; subliniază faptul că este fundamentală o coordonare din partea Comisiei, în vederea stabilirii de obiective prioritare, a îmbunătățirii raportului costuri-eficiență în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziție a datelor, precum și a dezvoltării de sinergii între statele membre;

22.  subliniază faptul că, având în vedere diversitatea sistemelor de colectare a datelor, precum și volumul și tipurile de date colectate de diferitele entități publice și private care dețin informații privind pescuitul, centralizarea și cooperarea între statele membre sunt esențiale pentru garantarea armonizării varietății, cantității, calității și a formatului datelor; subliniază faptul că eficacitatea coordonării și a cooperării între statele membre trebuie să fie supusă unor evaluări regulate din partea Comisiei;

23.  recomandă ca statele membre să definească entitatea națională responsabilă pentru colectarea, compilarea, prelucrarea, controlul calității, centralizarea și transmiterea datelor pentru integrarea în cadrul unei platforme comune de acces la informații privind activitatea de pescuit; consideră că aceste măsuri pot fi însoțite de crearea, la nivelul statelor membre, a unui organism specific în acest scop, care să funcționeze cu finanțare comunitară și sub coordonarea Comisiei;

Cum se poate beneficia de pe urma prelucrării și interpretării datelor

24.  estimează că pentru a beneficia cât mai mult de pe urma acestei inițiative este necesar un model de guvernanță și de funcționare care să permită colectarea, prelucrarea, interpretarea și diseminarea datelor privind activitățile de pescuit în condiții corespunzătoare, precum și participarea și implicarea eficientă a statelor membre, a mediului științific și a comunităților locale;

25.  consideră că, în ceea ce privește guvernanța și funcționarea, este fundamental ca Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet) să i se acorde statut permanent; subliniază faptul că integrarea și punerea la dispoziție a datelor privind pescuitul pe această platformă vor trebui să beneficieze de pe urma experienței acumulate pe parcursul dezvoltării EMODnet, cum ar fi constituirea și funcționarea diverselor grupuri tematice și crearea portalurilor tematice corespunzătoare referitoare la mediul marin (domenii precum hidrografia, geologia, fizica, chimia, biologia, habitatele și activitățile umane);

26.  consideră că importanța acestui sector la nivelul UE justifică încadrarea preferențială a datelor privind pescuitul într-un grup tematic suplimentar și specific în cadrul platformei EMODnet sau, alternativ, integrarea acestora în portalul tematic creat recent privind activitățile umane, care va pune la dispoziție conținuturi mai generale și mai cuprinzătoare;

27.  subliniază importanța asigurării unei corelări între platforma EMODnet și serviciul marin al Programului european de monitorizare a Pământului (Monitorizare globală pentru mediu și securitate - GMES), pentru a beneficia pe deplin de informațiile puse la dispoziție, precum și a facilitării interconectării datelor privind activitatea de pescuit și a datelor obținute din monitorizarea prin satelit a parametrilor marini de mediu furnizați de GMES;

28.  estimează că o inițiativă ambițioasă precum „Cunoașterea mediului marin 2020”, cu un caracter cuprinzător și multidisciplinar, consolidată în mod ideal prin integrarea informațiilor privind pescuitul, presupune existența unui plan concret de acțiune, care să stabilească obiective pe termen mediu și lung, prin eforturi concertate ale UE și ale statelor membre;

29.  subliniază faptul că, pentru a pune în aplicare astfel de proiecte și pentru ca acestea să aibă succes, este necesară o finanțare solidă, precum și garantarea continuității și a previzibilității lor pe termen lung; solicită ca UE să sprijine și să încurajeze în mod corespunzător punerea la dispoziție a datelor privind pescuitul ce pot fi integrate în hărțile digitale multi-rezoluție ale fundului mărilor și oceanelor europene; în acest sens, reamintește faptul că punerea la dispoziție a informațiilor privind pescuitul impune centralizarea mecanismelor de finanțare instituite în acest scop la nivel comunitar și național, subliniind faptul că propunerea privind FEPAM cuprinde sprijinul acordat instrumentelor tehnice pentru crearea și funcționarea EMODnet;

o
o   o

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Comitetului Regiunilor, Comitetului consultativ pentru pescuit și acvacultură, consiliilor consultative regionale și Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit.

(1) JO C 76 E, 25.3.2010, p.38.