Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2013/2621(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B7-0484/2013

Texte depuse :

B7-0484/2013

Dezbateri :

PV 22/10/2013 - 17
CRE 22/10/2013 - 17

Voturi :

PV 23/10/2013 - 11.11
CRE 23/10/2013 - 11.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0446

Texte adoptate
PDF 401kWORD 60k
Miercuri, 23 octombrie 2013 - Strasbourg
Politica europeană de vecinătate, spre o consolidare a parteneriatului: poziţia PE referitoare la rapoartele intermediare de activitate pentru 2012
P7_TA(2013)0446B7-0484/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica Europeană de Vecinătate: către o consolidare a parteneriatului. Poziția Parlamentului European privind rapoartele din 2012 (2013/2621(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicările Comisiei din 11 martie 2003 privind „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din Est și din Sud” (COM(2003)0104), din 12 mai 2004, referitoare la Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (COM(2004)0373), din 4 decembrie 2006 privind consolidarea politicii europene de vecinătate (COM(2006)0726), din 5 decembrie 2007 privind consolidarea politicii europene de vecinătate (COM(2007)0774), din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul estic (COM(2008)0823), din 20 mai 2008 privind Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana (COM(2008)0319) și din 12 mai 2010 privind bilanțul politicii europene de vecinătate (COM(2010)0207), precum și din 24 mai 2011 referitoare la un dialog cu țările sud-mediteraneene privind migrația, mobilitatea și securitatea (COM(2011)0292),

–  având în vedere comunicările comune ale Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2013, 25 mai 2011 și din 8 martie 2011, intitulate „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic” (JOIN(2013)0004), „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303) și, respectiv, „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200),

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 26 iulie 2010, 20 iunie 2011 și 22 iulie 2013 privind politica europeană de vecinătate (PEV), precum și concluziile Consiliului Afaceri Externe/Comerț al Uniunii Europene din 26 septembrie 2011 și ale Consiliului European din 7 februarie 2013,

–  având în vedere comunicările comune ale Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 15 mai 2012, intitulat „Parteneriatul estic: o foaie de parcurs până la reuniunea la nivel înalt din toamna anului 2013” (JOIN(2012)0013) și din 20 martie 2013 intitulată „Realizarea unei noi politici europene de vecinătate” (JOIN(2012)0014) și documentele de lucru comune ale serviciilor Comisiei de însoțire [„Rapoarte regionale”, SWD(2013)0085 și 0086),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale de instituire a unui Instrument european de vecinătate și de parteneriat(1),

–  având în vedere Declarația de la Barcelona, adoptată cu ocazia Conferinței euromediteraneene a miniștrilor afacerilor externe, desfășurată la Barcelona între 27 și 28 noiembrie 1995, prin care se stabilea un parteneriat euromediteraneean,

–  având în vedere Declarația summit-ului de la Paris privind Mediterana, desfășurată la 13 iulie 2008,

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la Uniunea pentru Mediterana(2),

–  având în vedere Parteneriatul de la Deauville lansat de G8 în cadrul reuniunii liderilor de la Deauville, în mai 2011, la care UE este parte,

–  având în vedere declarațiile comune ale summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009 și ale summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia între 29 și 30 septembrie 2011,

–  având în vedere Declarația comună de la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe ai Parteneriatului estic din 23 iulie 2012,

–  având în vedere Decizia 2011/424/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 de numire a unui Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru regiunea sud-mediteraneeană(3) și Decizia 2011/518/PESC a Consiliului din 25 august 2011 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea Politicii europene de vecinătate – dimensiunea(5) estică și la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea sudică(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție(8),

–  având în vedere recomandarea din 12 septembrie 2013 privind politica UE față de Belarus(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la „O strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(11),

–  având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011(12),

–  având în vedere concluziile summit-ului parlamentelor euromediteraneene (Marsilia, 6-7 aprilie 2013), precum și concluziile Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana și ale Adunării Parlamentare Euronest,

–  având în vedere rezoluțiile sale cuprinzând recomandările Parlamentului adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru Acordul de asociere UE-Armenia(13), Acordul de asociere UE - Azerbaidjan(14), Acordul de asociere UE-Moldova(15), Acordul de asociere UE-Georgia(16) și Acordul de asociere UE-Ucraina(17),

–  având în vedere Deciziile 2006/356/CE, 2005/690/CE, 2004/635/CE, 2002/357/CE, 2000/384/CE, 2000/204/CE și 98/238/CE privind încheierea unui acord euromediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Libaneză, Republica Algeriană Democratică și Populară, Republica Arabă Egipt, Regatul Hașemit al Iordaniei, Statul Israel, Regatul Maroc și Republica Tunisiană,

–  având în vedere Declarația comună a Parteneriatului estic și a miniștrilor de afaceri externe ai Grupului de la Vișegrad, Irlandei și Lituaniei, emisă la Cracovia la 17 mai 2013,

–  având în vedere relațiile îndelungate ale UE cu țările din vecinătatea sudică a Europei și legăturile istorice, economice, politice și sociale a numeroase state membre ale UE cu țările din această regiune, precum și angajamentul european de a păstra în continuare cele mai strânse legături posibile și de a oferi sprijinul necesar, în concordanță cu PEV mai extinsă,

–  având în vedere faptul că deciziile summit-ului Parteneriatului estic de la Vilnius pot fi esențiale pentru viitorul Parteneriatului estic, tocmai din acest motiv fiind important să se aibă în vedere o perspectivă pe termen lung, dincolo de summit, și asigură o politică de continuare ambițioasă pentru regiune,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât acordurile de asociere (AA) nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument de promovare a unei reforme profunde și sustenabile, a unei transformări sistemice și apropieri de Uniune, de valorile fondatoare și de standardele acesteia; întrucât implementarea corespunzătoare și la timp a acestora reprezintă așadar un criteriu suprem pentru evaluarea situației din țările relevante;

B.  întrucât Politica Europeană de Vecinătate ar trebui să consolideze parteneriatul dintre UE și țările și societățile din vecinătate, pentru a crea și consolida democrații viabile, a urmări o creștere economică sustenabilă și a gestiona legături transfrontaliere;

C.  întrucât relația privilegiată cu vecinătatea Europei din cadrul PEV este bazată pe un angajament reciproc față de valori comune (democrație și drepturi ale omului, statul de drept, buna guvernare, principii ale economiei de piață și dezvoltare sustenabilă); întrucât, ulterior revizuirii PEV, ar trebui să se acorde o atenție deosebită promovării unei democrații profunde și sustenabile, însoțită de o dezvoltare economică favorabilă incluziunii;

D.  întrucât existența unei democrații funcționale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept reprezintă pilonii fundamentali ai parteneriatului UE cu vecinii săi; întrucât crearea unei democrații profunde și sustenabile necesită un angajament puternic și pe termen lung din partea guvernelor în favoarea unor alegeri libere și corecte, a administrării statului de drept de către un sistem judiciar independent și a dreptului la un proces echitabil, a reformei securității și sectorului de aplicare a legii (inclusiv a poliției) și în favoarea instituirii unui control democratic asupra forțelor armate și de securitate;

E.  întrucât politica externă a Uniunii trebuie să fie coerentă, în special cu politicile sale interne, prin evitarea standardelor duble; întrucât criza economică și financiară nu poate justifica o reducere implicării Uniunii în vecinătatea sa,

F.  întrucât mișcările de masă din lumea arabă constituie un punct de referință în istoria modernă a țărilor din vecinătatea sudică a Europei și în istoria relațiilor dintre UE și aceste țări, iar aplicarea unei abordări diferențiate având la bază principiul asistenței condiționată de performanțele și progresele înregistrate de țările partenere (principiile „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”) ar trebui periodic evaluate în cadrul unor rapoarte intermediare conform unor criterii specifice și cuantificabile, având la bază nevoile acestora; întrucât aplicarea inconsecventă sau inexistentă a principiului „mai mult pentru mai mult” ar putea fi contraproductivă și poate submina întregul proces, precum și efectul de levier și credibilitatea Uniunii;

G.  întrucât demonstrațiile populare pașnice care au avut loc în lumea arabă în 2011 au fost un apel la demnitate, reflectând aspirații democratice legitime și cereri răspicate de reforme instituționale, politice și sociale care să conducă la realizarea unei democrații veritabile, combaterea corupției și a nepotismului, asigurarea respectării statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și reducerea inegalităților sociale și crearea unor condiții economice și sociale mai bune; întrucât, doi ani mai târziu, cetățenii mai multor țări mediteraneene se confruntă în continuare cu încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului și a libertăților fundamentale, cu dificultăți economice și tulburări sociale;

H.  întrucât evaluarea progreselor realizate de țările partenere, în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procesul democratic și aplicarea statului de drept, precum și reforme economice și ale sectorului public sustenabile trebuie să aibă la bază principii generale comune și cerințe specifice pentru fiecare țară, pe baza unor indicatori și criterii eficace, clare, transparente, obiective și măsurabile, luând în considerare progresele generale și nivelul de implicare în reforme;

I.  întrucât respectarea și promovarea democrației și a drepturilor omului – în special a drepturilor copiilor, ale femeilor și ale minorităților –, a justiției și a statului de drept, a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare, de conștiință, de religie sau convingere și de asociere, a mass-mediei libere și independente, inclusiv a accesului nerestricționat la informații, comunicații și internet, consolidarea societății civile, securitatea – inclusiv soluționarea pașnică a conflictelor și bunele relații de vecinătate, stabilitatea democratică, prosperitatea, repartizarea echitabilă a veniturilor, bogăției și a oportunităților, coeziunea socială, combaterea corupției și promovarea bunei guvernări și a dezvoltării sustenabile sunt principii fondatoare și obiective ale UE, care trebuie să constituie întotdeauna valori comune aflate în centrul PEV;

J.  întrucât respectarea fundamentelor democrației reprezintă o linie de demarcație clară și o condiție de bază pentru asocierea mai strânsă cu UE a țărilor din Parteneriatului estic; întrucât deprivarea cetățenilor de dreptul lor legitim la alegerea unui guvern, prin aplicarea selectivă a justiției, arestului preventiv, prin închiderea oponenților politici și prin incapacitatea de a organiza alegeri libere și corecte, pune în pericol aceste principii fundamentale;

K.  întrucât scopul PEV este de a institui o zonă de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiată pe valorile Uniunii și caracterizată prin relații strânse și pașnice, regionale, promovarea democrației profunde și sustenabile, statul de drept, reforme politice și economice, o economie socială de piață sustenabilă în țările vecine ale UE și crearea unui cerc de prieteni a Uniunii și relații de prietenie cu ceilalți; întrucât, prin urmare, principiul fundamental călăuzitor pentru evaluarea progreselor ar trebui să fie contribuția la securitatea fiecărei părți, a solidarității și prosperității; dezaprobă, în această privință, efectele negative ale politicilor vizând frontierele închise din cadrul zonei vecine UE și, în special, între Parteneriatul Estic și țările candidate la UE;

L.  întrucât dimensiunea multilaterală a PEV este o oportunitate unică de a reuni toate țările și părțile interesate din regiune în realizarea de progrese tangibile și a înțelegerii între ele prin colaborarea la proiecte concrete la nivel tehnic, întrucât Euronest și Euromed oferă o oportunitate suplimentară de a crea și de a aprofunda înțelegerea reciprocă, contribuind la dezvoltarea democrațiilor tinere din aceste regiuni; întrucât atât Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP), cât și Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) exercită un rol important în consolidarea democrației prin intermediul cooperării economice, sociale și teritoriale;

M.  întrucât libertatea presei și a mass-mediei, precum și libertățile digitale sunt supuse constant unei presiuni în numeroase țări PEV; întrucât dreptul la libertatea de exprimare este un drept universal al omului, care stă la baza democrației și este esențial pentru realizarea altor drepturi; întrucât drepturile și libertățile universale au nevoie de protecție atât online, cât și offline;

N.  întrucât UE a revizuit Politica Europeană de Vecinătate în 2011 pentru a oferi mai mult sprijin țărilor partenere, creând o democrație profundă și sustenabilă și pentru a sprijini o dezvoltare economic favorabilă incluziunii; întrucât instrumentele financiare externe ale UE și, în special, Instrumentul european de vecinătate ar trebui să sprijine obiectivele politicii de vecinătate; întrucât este necesar să se stabilească legături puternice și clare între cadrul de politică și sprijinul furnizat în cadrul acestor instrumente;

O.  întrucât progresele nesatisfăcătoare realizate de unele dintre țările din Parteneriatului estic (PEs) pot avea drept cauze dinamicele lente sau inexistente ale schimbărilor politice și sociale în țările partenere, o uzură a Uniunii în ceea ce privește PEV, nereușind să prezinte partenerilor europeni o perspectivă europeană suficient de stimulantă din cauza crizei economice și financiare, precum și din cauza presiunii Rusiei și a ofertei alternative a acesteia de integrare în Uniunea Eurasiatică;

P.  întrucât summit-ul de la Vilnius este un punct de referință în evoluția Parteneriatului estic și un test major al capacității politicii UE de vecinătate de a obține rezultate tangibile;

Q.  întrucât, deși acordurile de asociere (AA) sunt rezultatul componentei bilaterale a PEs, componenta multilaterală rămâne o dimensiune esențială pentru dezvoltarea unei bune cooperări regionale, bazată pe relații de vecinătate bune; întrucât, în această privință, este regretabil că Parteneriatul estic găzduiește o serie de dispute teritoriale nesoluționate, care ar trebui rezolvate; întrucât Parlamentul European subscrie pe deplin la principiul suveranității, al integrității teritoriale și al dreptului națiunilor la autodeterminare;

R.  întrucât, în această privință, UE ar trebui să joace un rol mai activ în soluționarea pașnică a conflictelor, inclusiv a conflictelor înghețate care reprezintă în prezent un obstacol insurmontabile în calea dezvoltării armonioase a unor bune relații de vecinătate și a cooperării regionale în țările partenere estice și sudice;

S.  întrucât Adunarea Parlamentară a Parteneriatului estic (Euronest) rămâne un element major pentru dezvoltarea dimensiunii democratice și parlamentare a Parteneriatului estic permițând schimbul de bune practici din cadrul metodelor de lucru parlamentare și constituind o platformă esențială pentru aducerea mai aproape a partenerilor estici de UE, răspunzând cerințelor cetățenilor,

1.  salută publicarea rapoartelor privind progresele înregistrate în 2012 pentru țările PEV din sud și pentru partenerii estici, dar regretă că, în majoritatea cazurilor, atât rapoartele, cât și evenimentele ulterioare prezintă o imagine mixtă de progrese, stagnare și involuții și descriu situația națională fără a evalua programele desfășurate de Uniune sau fără a face recomandări concrete în ceea ce privește alocarea de fonduri în cadrul instrumentelor externe ale UE sau dezvoltarea asistenței pentru cooperare și influența sa asupra politicilor din țările partenere; consideră că aceste rapoarte ar trebui să evalueze, de asemenea, tendințele, incluzând date comparative cu privire la anii precedenți;

2.  subliniază că, în conformitate cu articolele 8 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), toate țările europene, inclusiv cele vizate de Parteneriatul Estic, au posibilitatea pe termen lung de solicita aderarea la Uniunea Europeană;

3.  este ferm convins că Parlamentul ar trebui să fie pe deplin implicat în implementarea noii PEV și în ajustarea sprijinul financiar al UE, în special prin acte delegate, și ar trebui să fie informat cu regularitate cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor în țările partenere și a ajustărilor înregistrate; regretă faptul că nu este întotdeauna consultat în ceea ce privește redactarea planurilor de acțiune sau informat cu privire la conținutule discuțiilor; consideră că rezoluțiile sale ar trebui să facă parte integrantă din cadrul PEV și solicită acordarea statutului de observator deputaților europeni pentru a participa la reuniunile subcomisiilor pentru politici și drepturile omului;

4.  regretă că progresele realizate de țările partenere nu au fost în concordanță cu obiectivele stabilite în comun cu UE; solicită o evaluare concretă a eficacității PEV revizuite; solicită depunerea mai multor eforturi pentru a folosi toate instrumentele și politicile disponibile Uniunii în mod coerent sub egida PEV; solicită o implementare consecventă a demersurilor bazate pe stimulente și a principiului „mai mult pentru mai mult”, care reprezintă fundamentul PEV revizuite; solicită, dacă este cazul aplicarea principiului „mai puțin pentru mai puțin” în cazul țărilor din PEV care fac eforturi insuficiente pentru a construi o democrație profundă și sustenabilă pentru a întreprinde reformele convenite; subliniază că sprijinul acordat de Uniune reflectă și nevoile partenerilor în ceea ce privește dezvoltarea;

5.  subliniază rolul important jucat de societatea civilă în tranziție și procesele de reformă și dialogul politic în țările din vecinătate; invită UE să consolideze cooperarea cu societatea civilă în țările învecinate și să îi furnizeze suport printr-o serie de instrumente de finanțare diferite;

6.  consideră că sprijinirea proceselor de tranziție democratică ar trebui să se concentreze asupra dezvoltării capacității instituționale a instituțiilor democratice, asupra sprijinului acordat partidelor politice, societății civile, drepturilor femeilor și ale minorităților, precum și asupra consacrării în societățile din țările partenere a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a libertății de asociere, de exprimare, de întrunire și a presei și a mass-mediei libere; solicită Uniunii și statelor membre să consolideze parteneriatele dintre diversele organizații și sectoare ale societății pentru a le transfera responsabilitatea pentru procesul de vecinătate european; reafirmă că aceasta ar trebui să fie realizare, printre altele, prin crearea de legături orizontale între diferiți actori sociali pe baza unor parteneriate de înfrățire între organizațiile societății civile (ONG-uri, sindicate, organizații de afaceri, mass-media, organizațiile de tineret etc.), precum și proiectele de înfrățire cu autoritățile naționale autoritățile și administrațiile (în special în sectorul educației);

7.  consideră că ar trebui realizată o analiză de gen corespunzătoare prin intermediul rapoartelor intermediare; subliniază necesitatea unui accent mai mare pe consolidarea drepturilor sindicatelor și a comerțului, integrarea egalității de gen și colaborarea și dialogul cu ONG-urile, sindicatele și alte organizații ale societății civile în cadrul PEV revizuit;

8.  insistă asupra respectării drepturilor universale ale omului și a libertăților fundamentale, ca principiu fundamental al politicii externe a UE; consideră că sprijinul acordat societăților civile este fundamentul Politicii de Vecinătate revizuite și, în consecință, recomandă ca asistența oferită societăților civile, inclusiv partenerilor sociali, să fie la înălțimea provocărilor și ca, în această privință, să fie instituită o coordonare strânsă cu Fondul European pentru Democrație;

9.  subliniază că, atât pentru Uniunea pentru Mediterana, cât și pentru Parteneriatul estic, principalele organizații neguvernamentale au creat platforme comune; este de opinie că ar trebui organizate consultările necesare și în timp util cu aceste foruri ale societății civile în elaborarea, implementarea și monitorizarea planurilor de acțiune din cadrul PEV;

10.  consideră că structurile multilaterale ale PEV ar trebui să fie consolidate și dezvoltate conform unor linii mai strategice; susține că, având în vedere centralitatea „multilateralismului eficace” în politica externă a Uniunii, Comisia și SEAE ar trebui să analizeze posibilitatea scenariului ca misiunea multilaterală a PEV să devină cadrul de organizare a relațiilor politice în Europa extinsă;

11.  solicită Uniunii să mărească vizibilitatea proiectelor PEV finanțate sau sprijinite în țările partenere și să se implice mai activ societatea în îmbunătățirea imaginii și acceptarea Uniunii în rândul cetățenilor din țările PEV, în special prin utilizarea de campanii media și demonstrarea valorii adăugate a cooperării cu UE;

12.  regretă reducerile substanțiale operate la rubrica 4 din CFM 2014-2030 în comparație cu propunerea inițială a Comisiei; subliniază că finanțarea ambițioasă al Parteneriatului Estic este crucială pentru progresul și mai mare al reformelor, schimbul de bune practici și realizarea și/sau menținerea unei democrații funcționale cu drepturi depline în vecinătatea estică a UE, acestea fiind de un interes vital pentru UE; consideră că ar trebui menținut actualul echilibru între partea estică și cea sudică din PEV, respectându-se pe deplin principiile de diferențiere și abordarea ajustată aplicate până în prezent; insistă asupra faptului că autorităților bugetare relevante ar trebui să li se ofere periodic informații actualizate privind indicatorii și orientările care modelează procesul decizional în ceea ce privește sprijinul bugetar și că Parlamentul ar trebui implicat în procesul de atribuire sau de retragere de fonduri care rezultă din aplicarea principiilor „mai mult pentru mai mult/puțin pentru mai puțin”;

13.  subliniază că libertatea de exprimare, pluralismul și independența mass-mediei sunt fundamentele democrației; subliniază, așadar, importanța sprijinului UE pentru mijloace publice de informare în masă independente, sustenabile și responsabile în vederea furnizării unui conținut de calitate, pluralist și variat, reamintind că o mass-media publică, liberă și independentă joacă întotdeauna un rol fundamental în consolidarea democrației, în implicarea maximă a societății civile în afacerile publice și în implicarea cetățenilor pe calea democrației;

14.  recunoaște importanța crucială a alegerilor libere și corecte pentru tranziția la democrație și subliniază rolul mass-mediei independente, în special al mass-mediei din serviciile publice, pentru desfășurarea transparentă, credibilă și democratică a procesului electoral; solicită Comisiei și SEAE să continue și, dacă este posibil, să își consolideze sprijinul acordat desfășurării democratice a viitoarelor alegeri din țările partenere, inclusiv îmbunătățirii libertății și pluralismului mass-mediei;

Parteneriatul estic

15.  recomandă Uniunii: (a) să consolideze aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult” și să îl stimuleze prin competiție pozitivă și cooperare între țările partenere, exprimându-și sprijinul necesar pentru statele Parteneriatului estic, care se confruntă cu presiuni din țări terțe când aplică acquis-ului comunitar (b) să aplice o abordare duală, fiind exigentă față de guvernele PEs și, fiind în același timp, deschisă, generoasă și atractivă față de cetățenii țărilor partenere; (c) să încurajeze cetățenii să promoveze valorile de la baza UE - democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - prin angajamentul lor de a le promova, făcându-le astfel, principala sursă de transformare a puterii normative; (d) să elaboreze o strategie pe termen lung de promovare a valorilor europene care să cuprindă schimbarea internă și aspirațiile acestor societăți la libertate și prosperitate; (e) să descentralizeze PEs, implicând actorii publici de ambele părți și punându-le acestora la dispoziție principiile vizând asumarea responsabilității, prin intermediul înfrățirilor și parteneriatelor orizontale, însoțite de o mobilitate sporită, contacte interpersonale, facilitarea eliberării vizelor și perspectiva unui sistem fără vize, caz în care ar trebui să se aplice abordarea „vecinii primează”; și (f) să parafeze sau să semneze acordurile de asociere, având drept obiectiv intrarea rapidă în vigoare a acestora, la început provizoriu, iar apoi pe deplin, înainte de încheierea prezentei legislaturi a Parlamentului European și a actualului mandat al Comisiei Europene, sub rezerva îndeplinirii condițiilor și cerințelor necesare; (g) să se abțină de la folosirea forței sau de la amenințările de a folosi forța în rezolvarea disputelor din regiune, subliniind că singura modalitate posibilă de soluționare a conflictelor din regiune este prin intermediul unor negocieri în formele acceptate internațional, pe baza principiilor de drept internațional;

16.  reamintește poziția sa potrivit căreia ocuparea de către o țară parte la Parteneriatul estic a teritoriului unei alte țări încalcă principiile fundamentale și obiectivele Parteneriatul estic, iar soluționarea conflictului Nagorno-Karabah, ar trebui să fie în conformitate cu Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 822, 853, 874 și 884 din 1993 și cu principiile de bază ale Grupului de la Minsk din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), consacrate în declarația comună „Aquila” din 10 iulie 2009;

17.  deplânge faptul că, odată cu apropierea summitu-ului dedicat Parteneriatului estic, asupra țărilor din Parteneriatul estic se fac din ce în ce mai multe presiuni; consideră inacceptabile aceste presiuni și solicită Rusiei să se abțină de la proceduri care în mod evident încalcă principiile de la Helsinki; subliniază ferm că alegeri făcute în mod liber de către țările din Parteneriatul estic nu ar trebui să le facă să suporte consecințe precum măsuri comerciale, politica de vize, mobilitatea redusă a lucrătorilor, interferențe în conflictele înghețate și altele; solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă ( SEAE ) să se ocupe de evoluțiile deplorabile și dintr-o altă perspectivă decât cea pur comercială, acționând și apărarea partenerii Uniunii prin trimiterea unui mesaj puternic de sprijin pentru toate țările Parteneriatului estic, în aspirațiile lor și opțiunilor lor europene; subliniază cu toate acestea , că acordurile de asociere (AA ) și acordurile aprofundate și cuprinzătoare de liber schimb sunt un model pentru o serie de reforme care sunt benefice pentru toți;

18.  își păstrează angajamentul de a dezvolta în continuare Adunarea Parlamentară Euronest ca forum important pentru cooperarea interparlamentară multilaterală cu țările din Parteneriatul estic; deplânge propunerile de reducere a liniilor bugetare PEV pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, întrucât aceste linii bugetare au ca scop acordarea unui sprijin mai mare pentru acțiuni și proiecte legate de consolidarea democrației, statul de drept și promovarea drepturilor omului;

19.  subliniază că un gest special față de popoarele Parteneriatului estic și un ajutor real în apropierea țărilor din Uniunea Europeană ar fi anularea cerinței privind vizele;

20.  consideră că publicarea foii de parcurs privind Parteneriatul estic 2012-2013 este un prim pas către dezvoltarea unor instrumente mai bune de monitorizare; solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să dezvolte în continuare mecanisme adecvate de monitorizare, capabile să evalueze performanțele și realizările țărilor PEV, și să stabilească obiective clare și măsurabile;

21.  recomandă ca Parteneriatul Estic să continue: (a) să își reechilibreze și multiplice eforturile în vederea îndeplinirii criteriilor politice, juridice și economice (b) să consacre în societățile lor valorile fundamentale ale democrației, statului de drept, drepturilor omului, egalitatea de gen și combaterea corupției; (c) să intensifice în continuare schimbările din societate, procesele de reformă și îmbunătățirea sistemică a standardelor și administrației publice, considerând integrarea europeană drept o alegere strategică pe termen lung, și nu doar un efort economic și administrativ; (d) să elimine discrepanța dintre retorică și acțiunea practică; (e) să acorde o atenție mai mare structurii multilaterale a PE și învățării prin intermediul celor mai bune practici; (f) să aplice în cazul conflictelor regionale, spiritul și lecțiile ce decurg din experiența istorică a integrării europene și să consolideze cooperarea regională, politică și economică dintre acestea, întrucât problemele bilaterale trebuie soluționate pașnic, iar bunele relații de vecinătate și cooperarea regională sunt elemente fundamentale ale Parteneriatului estic; (g) să implice cetățenii și actorii publici în înfrățiri și parteneriate orizontale cu omologii acestora din Uniune și să colaboreze cu societățile civile și tânăra generație ca factor de schimbare; (h) să se abțină de la folosirea forței sau a amenințărilor cu forța în rezolvarea disputelor din regiune, subliniind că singura modalitate posibilă de soluționare a conflictelor din regiune este prin intermediul unor negocieri în formele acceptate internațional, pe baza principiilor de drept internațional;

22.  este îngrijorat de acțiunile Rusiei menite să descurajeze țările partenere de la asocierea politică și economică cu UE; reafirmă dreptul suveran al fiecărui stat de a-și alege alianțele politice și comerciale; consideră, în plus, că o integrare treptată a țărilor partenere cu UE este pe deplin consecventă cu urmărirea de relații cordiale cu Rusia; respinge percepția de joc cu sumă nulă ca paradigmă pentru relațiile UE și ale Rusiei cu țările partenere;

23.  reafirmă necesitatea de a depune eforturi pentru stabilitatea și securitatea regională, necesare pentru realizarea obiectivelor Parteneriatului estic, de asemenea, în contextul integrării cu UE; recomandă eforturi suplimentare pentru a înregistra progrese către o reconciliere a conflictelor teritoriale din Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Moldova;

24.  reamintește că un angajament față de un acord de asociere/acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător înlătură orice altă formă simultană de participare la o uniune vamală;

25.  solicită statelor membre ale UE și partenerilor est-europeni să își revizuiască politicile privind exporturile de arme în regiune, pentru a ajunge la acorduri privind dezarmarea și demilitarizarea zonelor de conflict; solicită Rusiei să respecte acordurile în mod constructiv, respectând pe deplin suveranitatea țărilor din regiune și abținându-se la orice acțiune care ar periclita stabilitatea regională;

26.  subliniază că UE și partenerii est-europeni se confruntă cu provocări politice comune în ceea ce privește asigurarea unei alimentări cu energie fiabile și sigure; reamintește că cooperarea pentru securitatea energetică este clar identificată ca prioritate în cadrul Parteneriatului estic și al PEV pentru perioada 2014-2020; se așteaptă ca cel de al treilea summit al parteneriatului, care urmează să se desfășoare la Vilnius, să dea impulsioneze cooperarea mai mare în domeniul energetic și să crească securitatea energetică de ambele părți;

27.  reamintește că Tratatul de instituire a Comunității Energiei prevede bazele pentru stabilirea unei piețe regionale a energiei pe deplin integrate care favorizează creșterea, investițiile și un cadru de reglementare stabil; recomandă, în această privință, extinderea Tratatului de instituire a Comunității Energiei dincolo de 2016, adaptându-și, totodată procesul decizional la provocări viitoare, inclusiv prin crearea de mecanisme de control juridic pentru a rezolva aplicarea deficitară a acquis-ului, precum și prin mecanisme de solidaritate; salută candidatura Georgiei la Comunitatea Energiei, aceasta putând deveni cea de-a treia țară a Parteneriatului estic care aderă, după Ucraina și Moldova; solicită extinderea Comunității Energiei prin intermediul PEV, în conformitate cu obiectivele Comunității Energiei, pe baza intereselor reciproce; subliniază că integrarea normativă ar trebui să fie în concordanță cu investițiile comune în capacitatea de interconectare și în infrastructură, precum și în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică și în noi tehnologii; subliniază importanța deosebită a diversificării și mai mari a rutelor de alimentare și de tranzit;

28.  solicită introducerea unei clauze de securitate energetică în fiecare acord cu Parteneriatul estic, pentru a garanta respectarea deplină a legislației UE privind piața internă a energiei, includerea unui mecanism de alertă timpurie în astfel de acorduri, pentru a garanta o evaluare la timp a potențialelor riscuri și probleme legate de tranzitul și alimentarea cu energie din țări terțe, precum și stabilirea unei cadru comun de asistență reciprocă, solidaritate și soluționare a litigiilor;

Armenia

29.  recunoaște progresele realizate în ceea ce privește standardele democratice și îndeplinirea cerințelor aferente acordului de asociere, dar și faptul că există în continuare deficiențe persistente în ceea ce privește democrația, ce trebuie soluționate; recunoaște că trebuie făcute progrese în domeniul reformelor în domeniul guvernării, inclusiv în aplicarea legii, sectorul judiciar și combaterea corupției; regretă ultima acțiune a președintelui Armeniei de a se angaja într-o uniune vamală; reamintește autorităților armene că o astfel de politică nu este compatibilă cu acordul de asociere; regretă, în acest sens, faptul că această alegere a fost făcută fără un control parlamentar cu drepturi depline sau o dezbatere deschisă și transparentă în societatea armeană; speră, în acest sens, că Armenia va continua reformele legate de UE, a căror aplicare ar putea conduce la prosperitatea economică a țării și ar putea contribui la rezolvarea problemelor socio-economice și politice care persistă încă în țară; solicită urmărirea unei cooperări cu UE, față de care UE își exprimă deschiderea; condamnă, de asemenea, atacurile asupra activiștilor civici care demonstrau în favoarea integrării europene și solicită aducerea autorilor în fața justiției;

30.  salută implementarea unor politici macroeconomice solide și a unor reforme structurale în Armenia, precum și progrese suplimentare în îndeplinirea obiectivelor formulate în planul de acțiune;

Azerbaidjan

31.  regretă persistența unei viziuni neclare și a unor ezitări cu privire la urmărirea de către Azerbaidjan a acordurilor de asociere; subliniază potențialul economic al relațiilor UE-Azerbaidjan, dar este îngrijorat de deficiențele din domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului în Azerbaidjan; insistă, prin urmare, ca Azerbaidjanul să-și demonstreze angajamentul prin intensificarea standardelor relevante, inclusiv libertatea de exprimare și de asociere și să permită opoziției democratice să se bucure de drepturile aferente; insistă asupra faptului că eliberarea prizonierilor politici și stoparea hărțuirii activiștilor politici, a apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor sunt premisele necesare pentru orice acord privind un parteneriat de modernizare strategic cu Azerbaidjanul;

32.  regretă faptul că, în conformitate cu concluziile misiunii pe termen lung a ODIHR, recentele alegerile prezidențiale, de la 9 octombrie 2013, nu au reușit nici acum să îndeplinească standardele OSCE, precum și restricționarea libertății de întrunire și de exprimare; solicită, în acest context, autorităților azere să dea curs și să aplice rapid toate recomandările incluse în rapoartele prezente și trecute ale ODIHR / OSCE; solicită eliberarea imediată și necondiționată a celor 14 politicieni opozanți, jurnaliști și activiști în domeniul drepturilor omului azeri, încarcerați în ultimele luni, inclusiv Tofiq Yaqublu și Ilgar Mammadov(18);

Belarus

33.  deploră situația stagnantă și inacceptabilă în ceea ce privește drepturile omului, democrația și deținuții politici, precum și lipsa de progrese în respectarea valorilor și standardelor promovate de Uniune; insistă asupra necesității condiționalității stricte și a implicării critice din partea Uniunii, însoțite de o atitudine mai generoasă și mai deschisă față de societatea civilă și ONG-uri, ce ar trebui sprijinite pentru a monitoriza și a realiza reforme; îndeamnă autoritățile din Belarus să participe la dialogul asupra modernizării și să înceapă negocierile cu UE pe tema facilitării eliberării vizelor și a acordurilor de readmisie cu scopul de a promova contactele interpersonale;

34.  solicită autorităților din Belarus să utilizeze Președinția lituaniană și summit-ul Parteneriatului estic ce va avea loc la Vilnius ca posibilități suplimentare de a îmbunătăți relațiile cu UE, de îndată ce toți deținuții politici au fost eliberați, cu scopul de a relansa dialogul politic cu privire la, printre altele, reformele democratice, alegeri libere și corecte, respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și contacte cu opoziția și societatea civilă, cu condiția ca autoritățile din Belarus să dea dovadă de respect pentru aceste valori fundamentale;

35.  reiterează voința UE de a îmbunătăți relațiile cu guvernul din Belarus de îndată ce autoritățile sale se angajează să urmărească o agendă definită în comun, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reflectate printre altele prin eliberarea necondiționată și reabilitarea tuturor prizonierilor politici; subliniază, cu toate acestea, că orice implicare face obiectul unei condiționalități stricte;

36.  subliniază necesitatea specială de a consolida și mai mult sprijinul financiar acordat mass-mediei independente din Belarus;

Georgia

37.  recunoaște progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește modernizarea țării și îndeplinirea cerințelor aferente acordului de asociere, precum și eforturile depuse de autorități pentru combaterea corupției; salută transferul de putere pașnic și exemplar după alegerile parlamentare democratice; constată, totuși, cu îngrijorare, deficiențele care persistă în aplicarea standardelor democratice; subliniază, în acest sens, necesitatea îmbunătățirilor și reformelor în vederea realizării unui sistem judiciar independent și imparțial și a unui sistem eficient de justiție penală, precum și a unui sistem electoral nediscriminatoriu și a respectării drepturilor minorităților; remarcă anchetele judiciare în curs de desfășurare cu privire la principalii oponenți politici, inclusiv Vano Merabishvili, și solicită respectarea deplină a standardelor și a normelor europene; sprijină eforturile Guvernului Georgiei de a atenua tensiunile cu Rusia, păstrând în același timp orientarea proeuropeană a țării; reiterează sprijinul ferm al UE față de integritatea teritorială a Georgiei;

38.  încurajează parafarea Acordului de asociere, inclusiv a ALSAC, în cadrul summitului de la Vilnius, precum și încheierea rapidă a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize; consideră că semnarea Acordului de asociere ar trebui condiționată de înregistrarea unor progrese concrete de către Georgia în domeniul statului de drept și al democrației, și respectarea standardelor europene în cadrul următoarelor alegeri prezidențiale; recunoaște impactul important pe care punerea în aplicare a acordului de asociere, comerțul liber și călătoriile fără viză îl vor avea asupra procesului de reformă din Georgia;

39.  solicită Comisiei să aplice această normă privind condiționalitatea, prin stabilirea unei serii de criterii de referință în conformitate cu care aceste progrese vor fi măsurate;

40.  subliniază că alegerile prezidențiale planificate pentru 27 octombrie 2013, ce se vor desfășura simultan cu încheierea negocierilor cu privire la Acordul de asociere cu UE, vor fi un test decisiv extrem de important pentru voința Georgiei de a aplica standardele democrației și statul de drept, cu libertatea deplină a opoziției de a candida la alegeri și a mass-mediei independente de a relata campania fără nicio interferență din partea autorităților;

41.  subliniază că Georgia nu ar trebui să se abțină de la aspirațiile europene și ar trebui să reziste presiunilor de a renunța la asocierea cu UE;

Republica Moldova

42.  salută voința politică de a îndeplini cerințele Acordului de asociere, inclusiv a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și a Planului de acțiuni privind liberalizarea vizelor și progresul cu privire la parafarea proiectului conductei Iași-Ungheni; salută eforturile realizate în modernizarea țării, în special creșterea cheltuielilor cu educația; solicită o semnare rapidă și finalizarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea acordului cât mai curând posibil; este conștient totuși, de slăbiciunile instituțiilor democratice și de necesitatea consolidării lor constante; încurajează Guvernul Moldovei să întreprindă în continuare demersuri susținute pentru aplicarea măsurilor necesare; consideră că stabilitatea politică și consensul de durată cu privire la reforme, în special la statul de drept și independența instituțiilor de stat, sunt de o importanță fundamentală pentru aspirațiile europene ale Moldovei;

43.  încurajează inițializarea acordului de asociere, inclusiv a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, în cadrul summit-ului de la Vilnius și își exprimă speranța în vederea unei încheieri rapide a dialogului privind vizele; recunoaște impactul important al aplicării a acordului de asociere, comerțului liber și călătoriilor fără viză procesului de reformă din Moldova; observă, în acest sens, că cele mai recente crize politice au scos la iveală fragilitatea procesului de democratizare desfășurat până în prezent și subliniază necesitatea întreprinderii unor demersuri în direcția construirii unor instituții democratice independente cu adevărat credibile;

44.  recomandă semnarea rapidă, în viitorul apropiat (după summit-ul de la Vilnius), a acordului de asociere, dacă se menține actuala compatibilitate cu cerințele formulate;

45.  salută propunerea Comisiei de liberalizare completă a importurilor de vin din Republica Moldova și își exprimă speranța că punerea rapidă în aplicare a propunerii va contribui la compensarea consecințelor negative ale interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de vin din Republica Moldova;

46.  salută inițierea unei noi conducte între Moldova și România și încurajează continuarea eforturilor și rezistența la presiunile exercitate de Rusia pentru a renunța la acordul de asociere;

Ucraina

47.  ia act cu satisfacție de dialogul în desfășurare dintre Ucraina și UE și de ambiție comună de a semna un acord de asociere în cadrul summit-ului Parteneriatului estic de la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013;

48.  încurajează autoritățile ucrainene să avanseze în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor Acordului de asociere, în conformitate cu concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012 cu privire la Ucraina și cu Rezoluția Parlamentului din 13 decembrie 2012 referitoare la situația din Ucraina(19), precum și în ceea ce privește soluționarea problemelor persistente ale justiției selective și reformele electorale și judiciare lipsesc încă reformele; salută, cu toate acestea, cele mai recente angajamentele asumate atât de către Președintele Ianukovici, cât și de liderii opoziției de a continua adoptarea actelor juridice necesare prin Verkhovna Rada și așteaptă îndeplinirea promptă a promisiunilor făcute înaintea summit-ului de la Vilnius, recunoaște progresele realizate până în prezent, dar subliniază necesitatea continuării reformelor, în special reforma procuraturii; salută activitatea Misiunii Parlamentului European de monitorizare pentru Ucraina și salută extinderea mandatului acesteia până la 12 noiembrie 2013; își exprimă speranța și încrederea că aceasta va determina găsirea unei soluții reciproc acceptabile a cazului Yuliei Timoșenko, pe baza apelului lansat de Pat Cox și Aleksander Kwaśniewski către președintele Ucrainei;

49.  recunoaște aspirațiile europene ale Ucrainei și își reiterează opinia sa potrivit căreia aprofundarea relațiilor dintre UE și Ucraina și oferirea unei perspective europene Ucrainei au o mare însemnătate și sunt în interesul ambelor părți;

50.  recomandă Consiliului să semneze acordul de asociere dintre UE și statele sale membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, definite în mod formal de către Consiliul Afaceri Externe din 10 decembrie 2012 și susținute de rezoluția Parlamentului din 13 decembrie 2012; își exprimă aprobarea, condiționată de cerințele menționate mai sus, deciziei Consiliului privind aplicarea provizorie a Acordului de asociere UE-Ucraina imediat după semnare; își afirmă intenția ca, în cazul îndeplinirii tuturor cerințelor și a semnării ulterioare, să demareze procesul de ratificare deplină a Acordului de asociere UE-Ucraina în timpul mandatului actual;

51.  dezaprobă ultimele sancțiunile comerciale impuse de Rusia asupra exporturilor Ucrainei, menite să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a nu semna acordul de asociere cu UE; solicită Rusiei să nu impună aceste sancțiuni comerciale și să se abțină de la ingerințe și presiuni politice nejustificate;

Vecinătatea sudică

52.  este preocupat de dificultățile întâmpinate de țările din sudul Mediteranei în depășirea provocărilor din procesele lor de tranziție democratică;

53.  subliniază importanța crucială a asistenței juridice și tehnice oferite de Uniune și statele membre autorităților din țările „Primăverii arabe” aflate în tranziție angajate în recuperarea activelor în vederea obținerii unor rezultate concrete;

54.  salută succesul inițiativei sale de convocarea a unor grupuri de lucru pentru Tunisia, Iordania și Egipt, și subliniază că aceste întâlniri între părțile interesate private, autoritățile publice și organizațiile internaționale ar trebui să asigure includerea mai mare a societății civile și a ONG-urilor și ar trebui să producă rezultate tangibile, cu condiția ca situațiile politice să permită o cooperarea economică și integrare consolidate; sugerează că ar trebui explorată posibilitatea extinderii acestei inițiative în alte țări din regiune;

55.  consideră că o tranziție de succes către o democrație durabilă trebuie să constituie prioritatea Uniunii în ceea ce privește vecinătatea sudică și solicită instituțiilor UE și statelor sale membre să își intensifice sprijinul lor în acest sens;

56.  recomandă Uniunii Europene să mențină și, dacă este cazul, să își intensifice implicarea în sprijinirea tranzițiilor din țările partenere sudice, concentrându-se asupra transformării democratice, a unui parteneriat cu poporul și societatea civilă și asupra unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii;

57.  reamintește că justiția socială și îmbunătățirea calității vieții sunt elemente cruciale ale tranzițiilor în curs în țările din vecinătatea sudică; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la situația ocupării forței de muncă, în special a tinerilor, și îndeamnă Comisia să sprijine politicile eficace privind ocuparea forței de muncă;

58.  remarcă numărul mic de studenți din țările din vecinătatea sudică care au beneficiat de programele Tempus și Erasmus Mundus în pofida finanțărilor suplimentare alocate acestor programe în 2012; își reiterează apelul adresat Comisiei Europene în favoarea creării unui program Leonardo da Vinci euromediteraneean destinat încurajării mobilității tinerilor ucenici care doresc să urmeze cursuri de formare profesională în străinătate, pentru a contribui astfel la combaterea șomajului în rândul tinerilor, fenomen endemic în regiunea din sudul Mării Mediterane;

59.  solicită Uniunii și statelor sale membre să implementeze o politică concretă și eficientă a mobilității cu țările din vecinătatea sudică, în special prin semnarea simultană de acorduri de liberalizare a regimului vizelor și acorduri de readmisie similare celor semnate cu majoritatea țărilor Parteneriatului estic; subliniază, în acest context, importanța intensificării mobilității și a cooperării în domeniul educației academice și al formării profesionale, extinzând și sporind programele existente și mobilitatea elevilor, a absolvenților, a profesorilor și a cadrelor universitare, prin promovarea schimburilor la nivel de universități și de școli profesionale și prin intermediul parteneriatelor public-private în domeniul cercetării și în cadrul întreprinderilor; consideră că este esențial să se dezvolte proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru participanții la astfel de programe; solicită UE să dezvolte o strategie sensibilă și cuprinzătoare care implică SEAE, Comisia, statele membre și partenerii din vecinătatea sudică, cu scopul de a aborda migrația și a proteja refugiații și solicitanții de azil care provin din vecinătatea sudică, în special având în vedere Primăvara arabă și instabilitatea permanentă din Nordul Africii;

60.  reamintește necesitatea unei voințe politice puternice din partea instituțiilor UE și ale statelor membre de a participa activ la soluționarea conflictelor în regiune, în special a conflictului israelo-palestinian și necesitatea ca acestea să nu mai împiedice punerea în aplicare a PEV;

61.  consideră drept o prioritate sprijinirea țărilor partenere în dezvoltarea și finanțarea proiectelor privind politica regională și includerea enclavelor regionale; recomandă în această privință adoptarea de măsuri care să țină cont de experiența Uniunii în gestionarea fondurilor regionale europene în vederea dezvoltării de competențe atât în rândul țărilor partenere, cât și al secretariatului Uniunii pentru Mediterana;

62.  consideră că există o nevoie urgentă de promovare a proiectelor de dezvoltare socioeconomică durabilă și favorabilă incluziunii și de integrare în Maghreb, pentru a facilita circulația bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor; reamintește că conflictul din Sahara Occidentală este un obstacol major în calea integrării regiunii; îndeamnă Algeria și Marocul să creeze un parteneriat activ, capabil să facă față provocărilor regionale, inclusiv conflictului din Sahara Occidentală; salută, în acest context, adoptarea în decembrie 2012 a Comunicării comune a Înaltului Reprezentant și a Comisiei de stabilire a propunerilor privind sprijinirea celor cinci țări din Maghreb în eforturile lor de promovare a unei cooperări mai strânse și a unei integrări regionale mai accentuate; salută faptul că Uniunea și-a asumat copreședinția nordică a Uniunii pentru Mediterana și se așteaptă ca aceasta să promoveze coerența politicilor, coordonarea generală și eficiența, cu referire specială la proiectele care beneficiază de finanțare;

63.  încurajează toate părțile implicate în conflict să colaboreze în vederea unei soluții politice juste, pașnice, de lungă durată și reciproc acceptabilă în problema Saharei Occidentale, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv cele care permit auto-determinarea; subliniază că trebuie garantate drepturile omului pentru comunitatea saharawi și trebuie soluționate problemele legate de aceste drepturi în Sahara Occidentală și în taberele Tindouf, inclusiv cele ale deținuților politici de etnie saharawi care nu au avut un proces echitabil și care ar trebui eliberați;

64.  evidențiază importanța Uniunii pentru Mediterana ca instrument de instituționalizare a relațiilor cu vecinătatea sudică; subliniază importanța următoarelor reuniuni ministeriale vizând relansarea parteneriatului euromediteraneean și promovarea de proiecte comune;

65.  reafirmă că, pentru parteneriatul sudic, se urmărește apropierea celor două țărmuri ale Mediteranei, în vederea stabilirii unei zone de pace, democrație, securității și prosperității pentru cele 800 de milioane de locuitori și să se ofere UE și partenerilor săi un cadru bilateral și multilateral eficient pentru soluționarea provocărilor democratice, sociale și economice, pentru promovarea integrării regionale, în special în ceea ce privește comerțul, și pentru asigurarea co-dezvoltării lor în beneficiul tuturor, precum și pentru oferi asistență partenerilor în construirea de state democratice, pluraliste și seculare, în special prin programe de consolidare a capacităților instituționale capacitate, dezvoltând totodată aranjamentele reciproc avantajoase, echilibrate și ambițioase pentru comerțul cu bunuri și servicii, precedate de evaluările de impact relevante, care pot conduce la ZLSAC; consideră că acest lucru va reprezenta cu siguranță primul pas spre Spațiul Economic Euro-mediteranean de mari dimensiuni, care ar putea contribui și la atenuarea dificultăților economice ale partenerilor noștri vecini din sud și ar facilita integrarea sud-sud;

66.  subliniază că sprijinirea procesului de restituire a activelor furate de foștii dictatori și regimurile lor constituie un imperativ moral pentru UE; consideră că recuperarea activelor constituie un aspect cu puternice conotații politice, datorită simbolicii aferente procesului de restaurare a responsabilității în spiritul democrației și al statului de drept; observă că recuperarea activelor trebuie să reprezinte un angajament politic esențial al UE în cadrul parteneriatului său cu vecinătatea sudică; reiterează necesitatea de a institui un mecanism al UE pentru furnizarea de asistență juridică țărilor din vecinătatea sudică în procesul de recuperare a activelor;

67.  solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să încurajeze mai mult țările din regiune să adopte dispoziții explicite în legislațiile lor și să promoveze programele în vederea garantării drepturilor femeilor, a participării lor la luarea deciziilor politice și economice, a accesului lor la învățământ, a independenței economice și să elimine toate formele de violență comise împotriva lor;

68.  consideră că UE ar trebui să furnizeze asistență și cunoștințe legislatorilor în ceea ce privește examinarea și redactarea legislației pentru sectorul TIC, fapt care ar trebui să favorizeze vastul potențial al tehnologiilor digitale atât pentru procesul democratic, cât și pentru dezvoltarea economică și cooperarea regională; consideră că fluxul liber al informațiilor și accesul la internet sunt esențiale pentru îmbunătățirile socioeconomice; subliniază, în acest sens, importanța respectării libertăților digitale;

69.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la violențele motivate politic din ce în ce mai numeroase din regiune, în special la adresa creștinilor, și solicită Uniunii să acționeze în acest sens, de asemenea, în cadrul PEV;

70.  își reiterează invitația adresată Comisiei de a consolida vizibilitatea proiectelor din cadrul Parteneriatului estic și ale Uniunii pentru Mediterana în țările partenere și să faciliteze înțelegerea acestora de către cetățeni, demonstrând valoarea adăugată a cooperării cu UE;

Algeria

71.  constată că Algeria și-a confirmat intenția de a participa la PEV, dar că aceasta totuși, nu a adoptat încă un plan de acțiune; salută inițierea negocierilor pentru un plan de acțiune UE-Algeria și încurajează cu fermitate Algeria să profite de acest instrument în vederea consolidării relațiilor cu UE; invită UE și Algeria să accelereze negocierile în cadrul PEV, în vederea adoptării rapide a unui plan de acțiune;

72.  salută inițiativele luate de parlamentul algerian în vederea consolidării cooperării cu Parlamentul European și a calității dialogului politic instituit între cele două parlamente;

73.  salută semnarea la 7 iulie 2013 a Memorandumului de înțelegere privind instituirea unui parteneriat strategic între Uniunea Europeană și Algeria în domeniul energiei, care va deschide în cele din urmă calea pentru o mai bună integrare a piețelor, dezvoltarea infrastructurii și transferurile de tehnologie între cele două părți

74.  subliniază necesitatea unei politici care să garanteze pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale, în special libertatea de asociere și de a demonstra; își exprimă speranța că revizuirea preconizată a constituției algeriene are loc în cadrul unui proces deschis și transparent, deschis reprezentanților tuturor orientărilor politice din țară, astfel încât să poată contribui la consolidarea democrației și a statului de drept; remarcă buna funcționare a Misiunii Uniunii Europene de observare a alegerilor (MOA a UE) trimisă în Algeria pentru alegerile generale din 10 mai 2012; reamintește recomandările făcute de MOA și îndeamnă autoritățile algeriene să facă îmbunătățirile necesare în pregătirea viitoarelor alegeri; reiterează oferta Uniunii de susținere a procesului;

75.  îndeamnă Uniunea să își consolideze și să-și accelereze sprijinul acordat organizațiilor societății civile din Algeria și programelor de promovare a ocupării forței de muncă în rândul femeilor și al tinerilor, guvernării economice, îmbunătățirii mediului de afaceri și consolidării libertăților și drepturilor fundamentale;

76.  încurajează Algeria să faciliteze mai mult activitatea societății civile, prin intermediul promovării libertății de asociere și de manifestare;

Egipt

77.  este îngrijorat în legătură cu actualele evoluții politice din Egipt după lovitura militară din 3 iulie 2013, cu polarizarea politică, dificultățile economice grave și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țară, precum și cu privire la securitatea din regiune, în special în ceea ce privește peninsula Sinai; condamnă în cei mai clari termeni posibili toate actele de violență, inclusiv atacarea bisericilor copte, și consideră că operațiunile recente întreprinse de forțele egiptene de securitate au fost disproporționate și au dus la un număr inacceptabil de mare de decese și răniri; invită guvernul egiptean să se abțină de la astfel de acțiuni; îndeamnă toate partidele politice să se implice într-un dialog inclusiv veritabil pentru a restabili un proces democratic care să răspundă solicitărilor și aspirațiilor legitime ale poporului egiptean; subliniază necesitatea unui proces de reconciliere națională a tuturor forțelor politice și sociale, inclusiv a secțiunilor moderate din Frăția Musulmană, ca element esențial în direcția promovării tranziției democratice care să permită organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare; subliniază că UE, prin intermediul ÎR/VP, ar putea fi în măsură să încurajeze un dialog între principalii actori politici din țară care să ducă la stabilirea unui guvern de unitate națională care să pregătească alegerile; în special, recomandă ÎR/VP să transmită un mesaj clar că trecerea în ilegalitate a Frăției Musulmane ar pune în pericol incluziunea democratică și ar compromite perspectivele revenirii la democrație;

78.  subliniază faptul că un viitor prosper al Egiptului este posibil numai pe baza unei soluții democratice pe deplin funcționale, instituții democratice care să garanteze siguranța tuturor cetățenilor, iar tranziția democratică ar trebui să implice dreptul la un proces echitabil pentru toți;

79.  îndeamnă Uniunea, pe de o parte, să țină cont de provocările economice grave cu care se confruntă țara și urmările lor sociale și, pe de altă parte, să aplice principiul „condiționalității” („mai mult pentru mai mult”) în cadrul relațiilor sale bilaterale cu Egipt și al asistenței financiare acordate acestei țări; consideră că Uniunea ar trebui să nu se angajeze la un acord de liber schimb integral și detaliat cu Egiptul până când nu sunt îndeplinite condițiile de stabilitate politică, cum ar fi instituirea unor organe democratice alese, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale; remarcă că, la 21 august 2013, Consiliul Afaceri Externe i-a cerut VP/ÎR Catherine Ashton să analizeze chestiunea asistenței acordate de UE în cadrul PEV și al acordului de asociere, plecând de la angajamentul Egiptului pentru principiile care stau la baza lor și de la înțelegerea faptului că asistența pentru grupurile cele mai vulnerabile și societatea civilă va continua;

80.  consideră că Uniunea ar trebui să își concentreze sprijinul asupra respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a drepturilor femeilor și minorităților și a libertății credinței, precum și asupra tranziției către democrație, dezvoltării capacităților instituționale, reformei judiciare și a sectorului de securitate, dezvoltării tuturor partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale, precum și îmbunătățirii mediului de afaceri; este de opinie că UE ar trebui să mențină ajutorul și asistența actuale acordate organizațiilor neguvernamentale și societății civile, ca parte a unei strategii de implicare împreună cu actorii politici din Egipt și să sponsorizeze un proces veritabil de tranziție democratică; salută decizia Consiliului pentru Afaceri Externe din 21 august 2013 de a suspenda licențele de export în Egipt pentru orice echipament utilizat pentru represiunea internă și de a reevalua licențele de export menționate în poziția comună a UE;

81.  apreciază eforturile de mediere ale ÎR/VP și consideră că Uniunea ar trebui să își valorifice poziția sa unică și rețelele de relații în rândul actorilor principali din Egipt și să depună în continuare eforturi în direcția unei soluționări politice conform parametrilor fundamentali ai unei tranziții democratice;

82.  ia act de raportul special al Curții de Conturi (nr. 4/2013) privind cooperarea cu Egiptul în domeniul guvernării și răspunsurile Comisiei, și invită Comisia și SEAE să tragă concluziile necesare în vederea unei îmbunătățiri a eficacității sprijinului Uniunii;

Israel

83.  ia act de implementarea pozitivă de către Israel a planului de acțiune adoptat în aprilie 2005 pentru o perioadă de trei ani și prelungit până la sfârșitul anului 2012; regretă politicile discriminatorii ale guvernul israelian actual și solicită adoptarea unor măsuri vizând consolidarea și promovarea drepturilor minorităților, în special a celor din comunitățile arabo-israeliene și beduine din țară; în plus, solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice eforturile și să dezvolte în continuare proiecte în acest sens;

84.  salută reluarea negocierilor directe dintre palestinieni și israelieni; își subliniază angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, ce are la bază situația frontierelor din 1967, cu schimburi de teren convenite de comun acord și cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state; își exprimă dezacordul ți condamnă din nou extinderea continuă și ilegală a coloniilor în teritoriile ocupate și solicită guvernului israelian să-și stopeze activitatea de colonizare și să anuleze toate proiectele planificate de construire a unor noi așezări; reamintește extrem de ferm că construirea de așezări reprezintă un obstacol tangibil în calea succesului negocierilor de pace dintre Israel și palestinieni și a viabilității soluției bazate pe coexistența a două state; și reamintește orientările privind eligibilitatea entităților israeliene stabilite pe teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 și a activităților acestora în teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 pentru acordarea de granturi, premii și instrumente financiare finanțate de UE începând cu 2014;

85.  își exprimă preocuparea cu privire la decizia Israelului de a se retrage din Consiliul pentru Drepturile Omului și din evaluarea periodică universală elaborată de Națiunile Unite; invită Israelul să pună în aplicare Convenția ONU privind drepturile copilului, să recunoască minorii ca fiind un grup specific și, în special, să respecte drepturile minorilor palestinieni, fără discriminare;

86.  invită Israelul, chiar dacă numărul de deținuți palestinieni aflați în detenție administrativă a scăzut în 2012, să se ocupe în continuare de aplicarea detenției administrative și să asigure în continuare standardele de drept internațional pentru prizonierii palestinieni, în special femeile și copiii;

Iordania

87.  recunoaște îmbunătățirea cooperării dintre Uniune și Iordania, îndeosebi prin semnarea protocolului de participare a Iordaniei la programele Uniunii, precum și progresele pozitive în ceea ce privește reformele politice, în special prin instituirea Comisiei electorale și a Curții Constituționale și prin adoptarea unei legislații electorale;

88.  salută punerea în aplicare a unor reforme politice în Iordania; regretă totuși, recurgerea la tribunale militare pentru cazuri care țin de libertatea de expresie, contrar Constituției, precum și modificarea legii privind presa și publicațiile pentru publicațiile electronice, și întârzierile în consolidarea independenței sistemului de justiției;

89.  îndeamnă Comisia și SEAE să acorde prioritate financiară proiectelor de sprijinire a reformelor democratice și judiciare, de combatere a corupției și de asistență umanitară pentru refugiați;

90.  salută rolul activ al Iordaniei în soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu, precum și eforturile considerabile de a primi refugiați în urma conflictului sirian; constată că, potrivit UNHCR, la 8 octombrie 2013, numărul de refugiați sirieni din Iordania, inclusiv a refugiaților neînregistrați, era de 538 839; ar saluta semnarea de către Iordania a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind statutul refugiaților;

91.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la implicațiile crizei din Siria pentru Iordania și cu privire la punctul periculos de saturație de care țara se apropie din cauza afluxului de refugiați sirieni, care ar putea declanșa o instabilitate regională fără precedent în raport cu capacitatea și resursele sale în ceea ce privește furnizarea de adăposturi și de ajutor umanitar pentru familiile care fug din calea conflictului; îndeamnă Uniunea să sprijine cu generozitate Iordania în ceea ce privește gestionarea afluxului tot mai mare de refugiați, precum și în ceea ce privește rezolvarea provocărilor interne majore, inclusiv instabilitatea economică, inflația și șomajul;

Liban

92.  solicită implementarea rapidă a planului de acțiune și regretă ritmul lent al reformelor, dar este conștient de existența unui context volatil, în special din cauza continuării conflictului din Siria, care a avut un impact real în interiorul Libanului, mai ales prin afluxul de refugiați și conflictele politice importate;

93.  consideră că asistența Uniunii ar trebui să se concentreze asupra sprijinirii instituțiilor și dezvoltării capacității acestora, asupra ajutorului umanitar necesar din cauza numărului tot mai mare de refugiați sirieni, asupra consolidării sectorului judiciar și a independenței acestuia și asupra asistenței la frontiere; invită Parlamentul libanez să-și reia activitățile conform programului și să adopte legea electorală, cât mai curând posibil;

94.  ia act de poziția neutră a Libanului în conflictul sirian și salută eforturile sale de a primi refugiații sirieni;

95.  remarcă faptul că, potrivit ICNUR, numărul refugiaților sirieni din Liban, inclusiv cei neînregistrați, este de aproape un milion și își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la implicațiile crizei din Siria pentru Liban și cu privire la punctul periculos de saturație de care țara se apropie din cauza afluxului de refugiați sirieni, care ar putea declanșa o instabilitate regională fără precedent în raport cu capacitatea și resursele sale în ceea ce privește furnizarea de adăposturi și de ajutor umanitar pentru familiile care se refugiază din calea conflictului; îndeamnă Uniunea să sprijine generos Libanul în gestionarea afluxului tot mai mare de refugiați, precum și în ceea ce privește soluționarea provocărilor interne majore, inclusiv instabilitatea economică, inflația și șomajul;

96.  salută angajamentul Libanului de a primi și oferi asistență refugiaților sirieni, în pofida capacităților sale limitate și a echilibrului între comunități, cât și eforturile în vederea limitării impactului regional al acestui conflict, însă regretă faptul că aplicarea reformelor a fost afectată de această situație; subliniază importanța unei noi legi electorale favorabile incluziunii;

97.  salută rolul Libanului în ceea ce privește furnizarea de adăpost pentru peste un milion de refugiați sirieni, obligați să își părăsească casele și țara; salută ingeniozitatea populației libaneze în ceea ce privește facilitarea preluării de refugiați, își reiterează întregul său sprijin acordat autorităților libaneze în ceea ce privește continuarea acestor eforturi;

Libia

98.  încurajează autoritățile libiene să accelereze reformele și acțiunile democratice menite să stabilizeze securitatea și situația politică; solicită reluarea negocierilor privind semnarea unui acord de asociere între Uniune și Libia cât mai curând posibil ca modalitate de a sprijini țara în eforturile sale depuse în direcția reformei; invită Libia să redacteze și să adopte planul său de acțiune;

99.  îndeamnă Comisia Europeană și SEAE să coopereze cu alte instituții internaționale din regiune și să își întregească munca pentru a sprijini Libia în procesul său de construcție democratică;

100.  subliniază importanța dezvoltării unui sistem judiciar solid și independent, își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Libia și solicită măsuri în ceea ce privește combaterea rasismului și a discriminării minorităților;

101.  invită Comisia și SEAE să-și concentreze sprijinul pe promovarea societății civile și de consolidare instituțională în Libia, precum și pe elaborarea constituției și consolidarea capacităților, precum și pe pregătirea înalților funcționari libieni și a unor forțe de securitate eficiente (forțele armate și poliție Forțele), care să poată asigura pacea și ordinea în țară; subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să-și intensifice eforturile în sprijinirea sistemului judiciar libian a reformei, precum și în alte domenii, cum ar fi mass-media independente, respectarea drepturilor omului, reconcilierea națională și combaterea corupției, în scopul de răspunde nevoilor exprimate de către autoritățile libiene, inclusiv cele referitoare la gestionarea frontierelor, în special în sudul Libiei, și pentru a asigura o politica de migrație să respecte drepturile fundamentale;

102.  salută desfășurarea Misiunii UE de asistență la frontieră (EUBAM) în Libia pentru a sprijini țara în securizarea frontierelor, care are obiective pe termen scurt și lung care vor contribui la consolidarea statului și la combaterea terorismului și a criminalității organizate, în special traficul de arme și de persoane, nu numai în Libia, ci și în regiunea extinsă; invită ÎR/VP să își revizuiască mandatul și dimensiunea misiunii pentru a le ajusta la necesitățile uriașe de pe teren; critică lentoarea procedurilor, în special în contextul gravității situației;

Maroc

103.  salută angajamentul Marocului de a-și aprofunda relațiile sale cu UE și de a exploata la maximum statutul său în cadrul parteneriatului avansat; consideră că aplicarea Constituției, reforma sectorului justiției, consolidarea capacităților instituțiilor democratice și sprijinul acordat societății civile, inclusiv la nivel local, contribuind la dezvoltarea umană a poporului marocan, precum și negocierea unui acord de liber schimb complex și global ambițios, echilibrat și reciproc avantajos ar trebui să constituie principalele domenii de sprijin acordat de Uniune Marocului;

104.  salută adoptarea Deciziei Consiliului privind implementarea planului de acțiune UE-Maroc care pune în aplicare statutul avansat (2013-2017)(20);

105.  salută angajamentul Marocului de a continua reformele politice; recomandă implementarea rapidă a noii Constituții, însoțită de un program pentru adoptarea legilor organice și a cartei naționale vizând reforma sistemului de justiție, și subliniază în acest context că această reformă se desfășoară de cel puțin trei ani, beneficiind de sprijinul financiar semnificativ al Uniunii; reamintește că implementarea reformelor politice și, în special, a procesului vizând regionalizarea avansată ar trebui să contribuie la dezvoltarea Marocului, respectând, în același timp, specificitățile culturale, economice și sociale, precum și la consolidarea proceselor democratice la nivel local;

106.  salută faptul că dezbaterea parlamentară marocană a câștigat dinamism, însă regretă lipsa de referire specifică la activitățile și la impactul lucrărilor Comisiei parlamentare mixte UE-Maroc în raportul intermediar;

107.  solicită promovarea egalității de gen și instituirea autorității pentru asigurarea egalității de gen și combaterea discriminărilor, precum și ratificarea Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și revizuirea dispozițiilor Codului familiei privind poligamia și căsătoria minorelor;

108.  observă activitatea desfășurată de Consiliul Național pentru Drepturile Omului și solicită consolidarea birourilor regionale prin mijloace umane și financiare care să îi permită inclusiv desfășurarea și dezvoltarea misiunilor sale;

Palestina

109.  solicită implementarea efectivă a noului plan de acțiune; salută progresele realizate de autoritățile palestiniene în ceea ce privește implementarea actualului plan de acțiune în ciuda situației extrem de dificile; salută reluarea negocierilor directe dintre palestinieni și israelieni; subliniază că nu există nicio alternativă la negocierile directe între părți pentru a ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state;

110.  insistă încă o dată asupra necesității unui proces de reconciliere intra-palestiniană, pe care UE, sub coordonarea ÎR/VP, ar trebui să fie în măsură să îl sponsorizeze și faciliteze; solicită actorilor politici palestinieni să înceapă negocierile cu privire la o foaie de parcurs clară care să prevadă alegeri generale și prezidențiale în cel mai apropiat viitor posibil; subliniază că o reconciliere palestiniană veritabilă este esențială pentru buna continuare a negocierilor de pace israeliano-palestiniene și este vitală pentru stabilitatea și viabilitatea generală a statului palestinian;

111.  solicită Comisiei Europene și SEAE să acorde prioritate sprijinirii măsurilor vizând instituirea responsabilizării instituționale, consolidarea statului de drept, buna guvernanță, modernizarea serviciilor publice și a proiectelor de includere a femeilor și tinerilor în cadrul activităților economice și politice;

Siria

112.  își exprimă profunda îngrijorare față de agravarea crizei violente din Siria și utilizarea de arme chimice și este alarmat de violența continuă a acestui război civil în curs de desfășurare; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora; consideră că încălcările dreptului umanitar de o asemenea magnitudine nu pot rămâne nepedepsite și necesită o reacție puternică din partea comunității internaționale și a Uniunii și subliniază în acest context responsabilitatea de a proteja populația civilă; consideră, având în vedere catastrofa umanitară din Siria, că prioritatea imediată pentru comunitatea internațională și pentru Uniune trebuie să fie garantarea furnizării de ajutor umanitar către cei care au nevoie de bunuri și servicii de bază în Siria și în țările învecinate afectate de criză, și anume Egipt, Irak, Iordania, Liban și Turcia, și solicită acordarea unei atenții deosebite situației palestinienilor din Siria;

113.  solicită UE să ia măsuri adecvate, responsabile în ceea ce privește posibilul flux de refugiați în statele sale membre; invită Comisia și statele membre să continue monitorizarea situației actuale și să elaboreze planificarea de urgență, luând în considerare inclusiv posibilitatea de a aplica Directiva privind protecția temporară, dacă și când este cazul;

114.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la criza violentă din Siria care se amplifică în continuare și condamnă în cei mai vehemenți termeni utilizarea de arme chimice împotriva civililor, care, potrivit dreptului internațional, constituie o infracțiune; solicită din nou un răspuns adecvat din partea Consiliului de Securitate al ONU și cere UE și comunității internaționale să facă un front unit ți să reacționeze ferm în fața acestei încălcări a dreptului internațional, pentru a-și îndeplini responsabilitatea de a proteja civilii din Siria; solicită Uniunii să sprijine tentativele de mediere, precum Conferința II de la Geneva, cu scopul de a găsi o soluție care să respecte aspirațiile democratice ale poporului sirian; consideră că orice astfel de măsură de descurajare trebuie să aibă obiective clare și realizabile și să fie ancorată într-o strategie politică mai extinsă vizând încheierea conflictului sirian;

115.  este convins că se poate ajunge la o soluție de durată la criza din Siria doar printr-un proces politic; sprijină prin urmare, eforturile Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Ashton, ale statelor membre și ale trimisului special al ONU Lakhdar Brahimi în sprijinul unor progrese în cadrul procesului de la Geneva II și al Consiliului de Securitate al ONU; subliniază importanța implicării tuturor actorilor principali din regiune și din afara ei, la aceste eforturi;

116.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația populației kurde din nordul și nord-estul Siriei, care duce la un număr mare de refugiați și amenință cu destabilizarea în continuare a regiunii;

117.  își exprimă neliniștea cu privire la volumul de refugiați care nu poate fi suportat din țările limitrofe Siriei, aceasta în timp ce finanțarea ajutorului umanitar întâmpină dificultăți;

Tunisia

118.  își exprimă îngrijorarea cu privire la polarizarea din ce în ce mai mare a vieții politice din Tunisia; condamnă în termenii cei mai fermi asasinarea brutală a personalităților proeminente din cadrul opoziției; subliniază că libertatea de exprimare, de asociere și a mass-mediei trebuie garantate;

119.  salută angajamentele consolidate ale Uniunii Europene și Tunisiei, reflectate în planul de acțiune și invită ambele părți să adopte acel plan; îndeamnă Marea Adunare Națională Constituantă să finalizeze redactarea unei constituții democratice, care respectă acordurile internaționale privind drepturile omului; solicită organizarea de alegeri libere și corecte, și regretă prelungirea stării de urgență consideră că adoptarea unei Constituții care se bazează în mod solid pe valori democratice și pe respectarea drepturilor omului, care să corespundă dorințelor poporului tunisian, a unui sistem judiciar și a unei mass-media funcționale și independente, precum și organizarea de noi alegeri constituie elemente majore ale continuării tranziției politice a Tunisiei; este preocupat de numărul tot mai mare de procese intentate jurnaliștilor din Tunisia; salută includerea în proiectul de Constituție, a unui articol specific privind drepturile copilului, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile copilului, și recomandă instituirea unui mecanism independent de monitorizare a aplicării sale;

120.  invită Adunarea Constituantă a Tunisiei să finalizeze adoptarea Constituției și să organizeze în cel mai scurt timp alegeri monitorizate de instanța superioară independentă pentru alegeri; consideră că punerea în aplicare a viitoarei constituții, reforma justiției, a mass-media și a codului presei și consolidarea capacității instituțiilor democratice și a societății civile ar trebui să fie axe prioritare ale sprijinului adus de Uniune;

121.  invită Tunisia să depună fără întârziere instrumentele de ratificare pentru ridicarea ultimelor rezerve cu privire la Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și să pună în aplicare legislațiile care garantează egalitatea drepturilor și nediscriminarea, inclusiv să dezincrimineze homosexualitatea;

122.  salută consolidarea cooperării europene cu dublarea ajutorului acordat și, în special, faptul că acest ajutor a fost utilizat pentru redresarea economică, dezvoltarea zonelor defavorizate și consolidarea societății civile;

123.  îndeamnă Comisia Europeană și SEAE să intensifice sprijinul acordat acțiunilor vizând deschiderea regiunilor prin proiecte de dezvoltare a infrastructurii, în favoarea ocupării locurilor de muncă, în special în rândul tinerilor, pentru societatea civilă la nivel regional și pentru reforma sectorului judiciar, în vederea instituirii statului de drept, respectând, în același timp, drepturile omului și libertățile fundamentale, și de asemenea, sprijinul acordat sectoarelor sociale (sănătatea, educația și protecția socială) acordând o atenție specială problematicii de gen, echității și copiilor vulnerabili;

124.  regretă întârzierile privind negocierile în vederea semnării și a ratificării unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător;

o
o   o

125.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor PEV, Adunării Parlamentare Euronest, Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana și Secretarului General al Uniunii pentru Mediterana.

(1) JO L 310, 9.11.2006, p. 1.
(2) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 126.
(3) JO L 188, 19.7.2011, p. 24.
(4) JO L 221, 27.8.2011, p. 5.
(5) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 105.
(6) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 114.
(7) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 26.
(8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0224.
(9) Texte adoptate, P7_TA(2013)0382.
(10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0274.
(11) Texte adoptate, P7_TA(2012)0470.
(12) JO C 198, 6.7.2011, p. 4.
(13) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 44.
(14) JO C 258 E, 7.9.2013, p. 36.
(15) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 108.
(16) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 137.
(17) JO C 165 E, 11.6.2013, p. 48.
(18) Rezoluţia Parlamentului European din 13 iunie 2013 referitoare la Azerbaidjan: cazul lui Ilgar Mammadov (Texte adoptate, P7_TA(2013)0285).
(19) Texte adoptate, P7_TA(2012)0507.
(20) JOIN(2013)0006.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate