Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual al Consiliului înaintat Parlamentului European privind politica externă și de securitate comună (14605/1/2012),

–  având în vedere articolul 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Acordul interinstituțional (AI) din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(1), în special partea II secțiunea G punctul 43,

–  având în vedere Rezoluțiile sale din 12 septembrie 2012(2), 11 mai 2011(3) și 10 martie 2010(4) referitoare la rapoartele anuale din 2011, 2010 și 2009 privind politica externă și de securitate comună,

–  având în vedere Poziția adoptată la 8 iulie 2010(5) cu privire la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Recomandarea sa din 13 iunie 2013 adresată Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei Europene, Consiliului și Comisiei privind revizuirea în 2013 a organizării și funcționării SEAE(6),

–  având în vedere declarația Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la responsabilitatea politică(7),

–  având în vedere Declarația făcută de Înaltul Reprezentant în plenul Parlamentului European la 8 iulie 2010, cu privire la organizarea de bază a administrației centrale a SEAE(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 iulie 2013 intitulată „Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient” (COM(2013)0542),

–  având în vedere negocierile în curs între Parlament și Consiliu cu privire la noile instrumente de finanțare externă ale Uniunii pentru cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020,

–  având în vedere concluziile Conferinței Interparlamentare pentru politica externă și de securitate comună și politica comună de securitate și apărare, care a avut loc la Vilnius, între 4 și 6 septembrie 2013,

–  având în vedere articolul 48 și articolul 119 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0330/2013),

A.  întrucât controlul politicii externe a UE exercitat de Parlamentul European și parlamentele naționale, la nivelurile respective, este esențial dacă se dorește ca acțiunea externă europeană să fie înțeleasă și sprijinită de cetățenii UE; întrucât controlul parlamentar consolidează legitimitatea acestei acțiuni;

O LUME ÎN SCHIMBARE: ECHILIBRAREA INTERESELOR ȘI A VALORILOR ÎN CADRUL UNEI NOI POLITICI EXTERNE A UE

1.  consideră că primul sfert al secolului XXI se caracterizează printr-o perioadă de schimbări structurale prelungite, care modifică ordinea mondială; subliniază faptul că acest lucru impune adoptarea unei alte abordări în ceea ce privește conturarea unei noi ordini mondiale multipolare, care să fie favorabilă incluziunii și bazată pe statul de drept și pe un model al democrației pluraliste, precum și pe valorile universale, inclusiv drepturile omului; observă că există numeroase obstacole, îndeosebi în calea colaborării cu puterile emergente în ceea ce privește reformarea sistemului multilateral, reechilibrarea fragilității distribuției puterii la nivel regional și contracararea numeroaselor amenințări și provocări provenite de la națiuni, actori nestatali, state fragile, sau determinate de instabilitatea regională;

2.  subliniază faptul că criza financiară mondială și influența tot mai mare a noilor economii emergente creează provocări politice, economice, sociale, culturale și de mediu majore, inclusiv probleme interne, pentru toate părțile și consideră că abordarea unor astfel de provocări impune desfășurarea unor acțiuni colective și unite ale UE, precum și crearea unor alianțe, în scopul de a promova pacea, securitatea, progresul social, prosperitatea și diversitatea culturală, alături de democrație, statul de drept și respectarea drepturilor omului; subliniază că toate politicile și acțiunile UE trebuie să respecte dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite;

3.  consideră că UE trebuie să apere interesele cetățenilor săi la nivel mondial într-un mod hotărât și unificat, bazându-și întotdeauna politicile pe promovarea valorilor fundamentale pe care se întemeiază Uniunea (democrație, statul de drept și drepturile omului, justiția socială și combaterea sărăciei), precum și pe respectul față de alte țări;

4.  subliniază necesitatea unei politici externe flexibile a UE pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor care apar în domenii precum sănătatea, energia, schimbările climatice și accesul la apă, toate acestea putând avea un impact asupra priorităților noastre politice și economiilor noastre, precum și asupra evoluției internaționale;

5.  subliniază faptul că UE trebuie să elaboreze o politică externă nouă și credibilă în fața provocărilor actuale din lume; consideră că, pentru a-și păstra și promova valorile, imaginea, interesele și poziția pe scena mondială, UE trebuie nu numai să fie coerentă și consecventă în acțiunile sale externe, ci, în primul rând, trebuie să definească și să pună în aplicare în mod clar obiectivele sale strategice, profitând pe deplin de oportunitățile oferite de Tratatul de la Lisabona; consideră că atât UE în ansamblu, cât și statele membre au interesul să dezvolte o viziune comună, care să depășească cadrul individual al percepțiilor și experienței istorice a fiecărui stat membru; solicită ca instrumentul cooperării consolidate folosit pentru a asigura o capacitate crescută de acțiune și pentru a depăși problema utilizării inadecvate a utilizării dreptului de veto în cadrul Consiliului;

6.  afirmă că doar prin acțiuni comune și unitare avem puterea de a ne urmări interesele și de a ne apăra valorile în lume și că, prin urmare, statele membre trebuie să manifeste, mai mult decât în trecut, disponibilitate și voință politică pentru desfășurarea de acțiuni colective, rapide și eficace; afirmă că statele membre trebuie să își îndeplinească, atât în spirit, cât și în acțiune, datoria contractuală de loialitate, consacrată în Tratatul de la Lisabona, care le revine în ceea ce privește PESC(9);

7.  subliniază faptul că eficacitatea acțiunii externe a UE depinde, de asemenea, de sprijinul deplin al cetățenilor săi și de legitimitatea pe care pe care o obține prin ancorarea în valorile fundamentale ale UE - democrație, stat de drept și drepturile omului - și solicită, în consecință, o consultare directă, regulată și la timp a Parlamentului European în stabilirea unor priorități și obiective clare pentru politica externă a UE;

8.  consideră că dezvoltarea mass-mediei europene este utilă pentru a promova solidaritatea, a asambla mai îndeaproape diverse percepții naționale și a face cunoscută PESC;

CONSTRUCȚIA UNEI NOI ABORDĂRI CUPRINZĂTOARE A POLITICII EXTERNE A UE

9.  invită insistent statele membre să-și asume un rol constructiv în politica externă și de securitate a Uniunii, promovând coordonarea strategică a politicilor la nivelul Uniunii, în special printr-o cooperare eficace între capitale și Bruxelles cu privire la pozițiile pe care le adoptă în cadrul forumurilor multilaterale, în special în cadrul ONU și NATO; subliniază faptul că este necesar ca, într-o perioadă caracterizată de constrângeri economice, să se îmbunătățească eficacitatea Uniunii ca promotor global al coeziunii; constată, în special, că statele membre joacă un rol important și în implementarea eficace a PSAC, nu numai prin asigurarea disponibilității capabilităților civile și militare, ci și prin asigurarea unei finanțări comune a operațiunilor PSAC și consolidarea bazei industriale și tehnologice europene, și se așteaptă ca acest rol să fie întărit în urma discuțiilor privind viitorul apărării europene din cadrul Consiliului European din decembrie 2013;

10.  consideră astfel că acest lucru este de o importanță maximă pentru consolidarea cooperării, intensificarea coordonării și dezvoltarea unei sinergii cu programele și proiectele statelor membre ale UE în țările terțe, în vederea îmbunătățirii eficienței acțiunii externe a UE și a adaptării reușite la actualele constrângeri bugetare;

11.  salută inițiativa VP/ÎR de a dezvolta noțiunea de „abordare cuprinzătoare” pentru a realiza întreg potențialul Tratatului de la Lisabona și pentru a asigura eficacitatea și coerența globală a PESC și a PSAC; solicită VP/ÎR să se implice într-o dezbatere cu Parlamentul pe tema modalității optime de a asigura implementarea consecventă a acestei abordări și, în special, de a face astfel încât prioritățile noastre în materie de politică externă să fie dezvoltate în continuare, în concordanță cu interesele și valorile noastre și să fie susținute de mijloacele financiare necesare și de instrumente eficace și flexibile; subliniază că structurile și capabilitățile militare, inclusiv o structură de planificare permanentă și un sediu operațional militar, formează o parte integrantă a unei astfel de concepții, și consideră că fortificarea coordonării între șefii de misiune, reprezentanții speciali ai UE și șefii delegațiilor va contribui, de asemenea, la aplicarea concretă a unor politici externe și de securitate ale UE concordante și coerente; invită statele membre să sprijine VP/ÎR în vederea realizării depline a potențialului acestei abordări cuprinzătoare;

12.  regretă faptul că UE nu a elaborat încă o strategie clară pentru relațiile sale cu restul lumii și că Uniunea mai degrabă reacționează decât acționează prin activitățile pe care le desfășoară; solicită, prin urmare, o dezbatere strategică fundamentală, care ar trebui să includă Consiliul, Comisia și Parlamentul; solicită Consiliului European din decembrie, ca o contribuție la această dezbatere, să dezvolte în continuare inițiativa pentru o Strategie europeană globală;

13.  subliniază, prin urmare, faptul că o înțelegere completă a PESC include toate domeniile politicii externe, inclusiv definirea treptată a PSAC, care ar putea conduce la o apărare comună, punând accentul pe coerență și consecvență și respectând, în același timp, specificul fiecărei componente a acțiunii externe; consideră că, sub conducerea VP/ÎR, ar trebui să existe o coordonare mai strânsă a politicilor interne ale UE și a opțiunilor de politică ale statelor membre într-o serie de domenii cheie, cum ar fi conectivitatea, transporturile, energia, mediul și comunicațiile, în situațiile în care acestea au implicații transnaționale, și în special în privința diversificării și securizării aprovizionării cu energie a UE;

14.  invită Consiliul și VP/ÎR să răspundă la Recomandarea adresată de Parlament privind revizuirea în 2013 a organizării și funcționării SEAE, pentru a asigura dezvoltarea în continuare a unei structuri adecvate și echilibrate din punctul de vedere al genului în cadrul SEAE (cu participarea serviciilor competente ale Comisiei), care să integreze expertiză geografică și tematică și care să conducă la o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește planificarea, elaborarea și transpunerea în practică a politicilor;

CONDUCERE ȘI COERENȚĂ ÎN POLITICA EXTERNĂ A UE

15.  subliniază faptul că se așteaptă ca VP/ÎR să joace rolul de lider politic în asigurarea unității, coerenței și eficacității acțiunii Uniunii; constată că, în analiza sa cu privire la SEAE, VP/ÎR a identificat domenii în care rolul pe care îl joacă ar trebui să fie consolidat și eficientizat în ceea ce privește inițierea, executarea și asigurarea conformității cu deciziile PESC și a emis recomandări menite să asigure o coordonare strânsă cu Comisia, făcând pe deplin uz de poziția sa de Vicepreședintă a Comisiei; subliniază, în perspectiva audierilor noii Comisii în 2014, faptul că Parlamentul European ar trebui să susțină această tendință prin fortificarea rolului Vicepreședintelui în relațiile externe, consolidând astfel coordonarea dintre SEAE și Comisie;

16.  își reafirmă sprijinul pentru rolul de lider jucat de VP/ÎR, în condiții dificile, în cadrul negocierilor cu Iran și o felicită pentru faptul că reușit să reunească părțile în cadrul dialogului dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE; consideră că aceste exemple de preluare a inițiativei și de stabilire a priorităților ar trebui să se aplice atât în țările candidate și potențial candidate la aderarea la UE și în vecinătatea acesteia, cât și ca răspuns la o gamă vastă de provocări strategice care se întind de la Asia Centrală la Orientul Mijlociu și de la Cornul Africii la Sahel; își exprimă disponibilitatea de a sprijini acest proces;

17.  solicită o revizuire a repartiției infrastructurii și a personalului delegațiilor UE, în scopul de a asigura faptul că eficiența, vizibilitatea și reprezentarea Uniunii în țările terțe reflectă ambițiile noastre politice și prioritățile anticipate; solicită ca o astfel de revizuire să fie discutată cu comisia competentă a Parlamentului, în special în cazul în care rezultatul revizuirii impune o redistribuire a resurselor sau luarea deciziei de a deschide sau de a închide delegații în țări terțe; își reiterează în special solicitarea de a se deschide o delegație a UE în Iran;

CORELAREA OBIECTIVELOR CU RESURSELE ADECVATE

18.  având în vedere multitudinea provocărilor și a solicitărilor la adresa implicării UE la nivel internațional, contestă argumentele Consiliului în favoarea reducerii cadrului financiar multianual, ceea ce va scădea capacitatea Uniunii de a promova pacea, securitatea și o dezvoltare economică sustenabilă și îi va diminua credibilitatea în ceea ce privește aceste eforturi; atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care astfel de reduceri se aplică într-un mod necoordonat, ele riscă să submineze urmărirea efectivă a intereselor și valorilor noastre, precum și capacitatea noastră colectivă de a promova pacea, democrația, securitatea umană și prosperitatea în regiunile învecinate și nu numai;

19.  recunoaște, în același timp, necesitatea efectuării unor alegeri strategice și a stabilirii unor priorități, pentru ca resursele Uniunii să fie utilizate într-un mod bine direcționat și eficient; solicită, în acest sens, statelor membre să se asigure că politicile lor naționale sunt concordante și coordonate cu obiectivele și angajamentele strategice ale Uniunii;

20.  subliniază faptul că este esențial ca noile instrumente financiare din domeniul relațiilor externe analizate de Parlament și de Consiliu să fie finanțate și adaptate pe deplin la promovarea intereselor strategice ale Uniunii și să fie adaptabile la evoluția situației politice;

21.  insistă ca revizuirea AI din 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară să marcheze un pas înainte în ceea ce privește asigurarea unei transparențe mai mari în privința PESC; consideră că controlul democratic necesită linii bugetare separate pentru fiecare misiune sau operațiune PSAC, inclusiv pentru activitatea desfășurată de reprezentanții speciali ai UE, însoțite de proceduri simplificate, dar transparente, pentru transferul intern al fondurilor, în cazul în care circumstanțele impun acest lucru;

EVALUAREA REALIZĂRILOR DIN 2011 ALE VP/ÎR ȘI ALE CONSILIULUI

22.  salută măsurile adoptate de Consiliu în raportul anual pentru anul 2011, cu sprijinul ÎR/VP, în vederea stabilirii politicii externe a Uniunii într-un document politic strategic orientat spre viitor;

23.  ia act de efortul depus pentru a soluționa deficiențele subliniate în ultima rezoluție a Parlamentului privind acest subiect, în special prin dezvoltarea de noi misiuni și operațiuni PSAC în cadrul abordării generale a Uniunii specifice unei țări sau regiuni;

24.  consideră, cu toate acestea, că raportul anual al Consiliului nu este compatibil cu ambițiile Tratatului de la Lisabona în domenii importante și, prin urmare, solicită ca în viitor să se ia următoarele măsuri:

25.  invită Consiliul să solicite VP/ÎR să stabilească în următorul ei raport anual obiectivele de politică externă pentru 2014 și 2015, precum și termenul și resursele necesare pentru punerea lor în aplicare; subliniază faptul că aceste priorități ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor strategice ale UE, începând cu parteneriatul transatlantic, dezvoltarea economică și politică în vecinătatea sa estică și sudică și procesul de pace din Orientul Mijlociu;

26.   invită Consiliul și VP/ÎR, ca la elaborarea viitoarelor rapoarte anuale privind PESC, să discute cu Comisia pentru afaceri externe, încă din faza inițială, obiectivele în materie de politică externă pentru următorii ani și să pună la dispoziția cetățenilor UE o declarație clară privind evoluția, prioritățile și progresele politicii externe a Uniunii, reafirmând astfel și demonstrând rolul VP/ÎR ca lider al politicii externe a UE;

27.  salută inițiativa de a organiza un summit pe tema viitorului apărării europene la Consiliul European din decembrie 2013, ca oportunitate de a revizui obiectivele strategice și interesele în materie de securitate ale UE, concepte care ar trebui să fie dezvoltate în continuare într-o Carte albă privind apărarea europeană; solicită ca această întâlnire să conducă la stabilirea unei foi de parcurs clare, cu termene limită pentru atingerea obiectivelor cheie, printre care în primul rând revizuirea în timp util a Strategiei europene de securitate și utilizarea unei Cărți albe care să servească drept model comun pentru perspectivele naționale concurente asupra securității și apărării; subliniază necesitatea dezvoltării unei cooperări mai strânse pentru a garanta securitatea militară și a realiza economii;

PRIORITĂȚI STRATEGICE: CERCURI CONCENTRICE ALE PĂCII, SECURITĂȚII ȘI DEZVOLTĂRII SOCIOECONOMICE

28.  salută dezvoltarea unor „parteneriate strategice” ca formă a angajamentului UE față de puterile stabilite și de cele emergente; susține, cu toate acestea, că această concepție necesită criterii clare și coerente cu privire la locul său în arhitectura politicii externe a UE; solicită ca viitoarele decizii privind partenerii strategici să fie luate în conformitate cu prioritățile în materie de politică externă ale Uniunii și ca Parlamentul să fie informat în mod regulat înainte de luarea deciziilor privind viitoarele parteneriate, în special atunci când astfel de parteneriate beneficiază de sprijin financiar din bugetul Uniunii sau implică o relație contractuală cu UE;

SUA

29.  subliniază faptul că parteneriatul cu SUA se bazează pe legături politice, culturale, economice și istorice puternice, precum și pe valori comune, cum ar fi libertatea, democrația, drepturile omului și statul de drept; este ferm convins că SUA este cel mai important partener strategic al UE, în pofida divergențelor cu privire la o serie de chestiuni importante; solicită insistent UE, prin urmare, să acorde o prioritate politică clară aprofundării relațiilor transatlantice la toate nivelurile și extinderii acestora pentru a include alți parteneri transatlantici, în vederea urmăririi beneficiilor pentru ambele părți și a reciprocității;

30.  consideră că UE și SUA trebuie să coopereze îndeaproape pentru soluționarea pașnică a conflictelor și crizelor rezultate ca urmare a programului nuclear al Iranului și a procesului de tranziție din țările Primăverii Arabe și din Orientul Mijlociu; salută angajamentul Președintelui Obama în direcția soluției celor două state la conflictul israelo-palestinian; solicită UE ca, în urma unei dezbateri parlamentare, să-și intensifice activitatea diplomatică, în cadrul unei strategii politice cuprinzătoare convenite pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a întregii regiuni;

31.  salută anunțul referitor la lansarea negocierilor privind parteneriatul comercial și investițional transatlantic (PCIT), care ar putea da economiei SUA și celei a UE un impuls semnificativ, ar putea stimula progresul în privința altor acorduri internaționale și ar putea reprezenta un model de urmat pentru alți actori regionali și globali; reamintește necesitatea de a înființa un consiliu politic transatlantic; constată că, între timp, practica organizării de summituri anuale UE-SUA oferă oportunitatea de a identifica obiective comune și de a coordona strategii privind amenințările și provocările cu relevanță globală, de a dezvolta o abordare comună în ceea ce privește puterile emergente, de a asigura multilateralismul și de a realiza schimburi de bune practici; reamintește că summitul anual UE-SUA nu a avut încă loc în acest an; subliniază, de asemenea, că eventuala încheiere a PCIT și finalizarea negocierilor în curs dintre UE și Canada vor crea perspectiva unui spațiu economic larg, care ar include America de Nord, UE și multe țări din America Latină și ar atrage supă sine creștere economică și locuri de muncă; sugerează explorarea în continuare a oportunităților politice pentru o cooperare transatlantică tripartită;

32.  consideră că, pentru a consolida încrederea, este necesar ca SUA să respecte legislația privind protecția datelor sensibile și să-și modifice activitățile de colectare a datelor îndreptate împotriva UE și a cetățenilor săi, și solicită încheierea rapidă a acordului cadru UE-SUA privind protecția datelor, care va oferi cetățenilor UE informații și căi judiciare de atac; subliniază că informațiile dezvăluite recent au stârnit în Europa o îngrijorare care poate dăuna relațiilor UE-SUA; reamintește că protecția datelor trebuie să fie respectată de către UE și partenerii săi, și consideră că sunt necesare standarde comune pentru schimbul de informații clasificate care să protejeze atât libertatea cetățenilor SUA, cât și pe cea a cetățenilor UE;

Rusia

33.  își reafirmă sprijinul pentru politica Uniunii de asumare a unui angajament de o importanță decisivă față de Rusia; consideră Rusia ca fiind un important vecin strategic, dar este de părere că, pentru a construi un parteneriat veritabil, trebuie respectate valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și statul de drept; salută cooperarea cu Rusia în privința unor chestiuni internaționale importante, în special referitoare la Orientul Mijlociu, Iran, Afganistan și Siria;

34.  regretă, cu toate acestea, faptul că Rusia face uz de dreptul său de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) pentru a submina eforturile comunității internaționale de a reacționa eficace și prompt în caz de criză umanitară, cum ar fi tragedia umanitară și spirala violenței din Siria; solicită, prin urmare VP/ÎR să folosească ponderea diplomatică a UE și să-i direcționeze acțiunile spre o angajare pe lângă Rusia cu privire la aceste chestiuni; salută medierea Rusiei cu privire la arsenalul Siriei de arme chimice, împreună cu propunerea prezentată de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a cerut Siriei să renunțe la controlul asupra arsenalului său chimic, precum și oferta Rusiei de oferi asistență într-o astfel de operațiune; regretă faptul că această mediere nu a fost făcută mai devreme, ceea ce ar fi evitat pierderea a mii de vieți;

35.  rămâne preocupat de lipsa de angajament a Rusiei față de statul de drept, democrația pluralistă și drepturile omului, așa cum demonstrează legile recente care împiedică activitatea organizațiilor societății civile și vizează negativ minoritățile, inclusiv comunitățile LGBT, și restricționează libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și libertatea de asociere; subliniază că consolidarea statului de drept în toate domeniile vieții publice din Rusia, inclusiv economia, ar fi un răspuns constructiv la nemulțumirea exprimată de numeroși cetățeni ruși și este esențială pentru edificarea unui parteneriat autentic și constructiv între UE și Rusia; subliniază faptul că un efort hotărât de combatere a corupției este important pentru consolidarea încrederii în relațiile economice UE-Rusia, precum și că progresul negocierilor privind facilitarea acordării vizelor - a căror etapă preliminară s-a încheiat în mod pozitiv - ar trebui condiționat de progresul în domenii cum ar fi justiția selectivă și alegeri libere, corecte și concurențiale;

36.  subliniază voința UE de a contribui la Parteneriatul pentru modernizare și la orice succesor al actualului Acord de parteneriat și cooperare, cu condiția ca Rusia să facă progrese în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația pluralistă (inclusiv alegerile libere, corecte și concurențiale); subliniază, de asemenea, că UE își menține angajamentul de a edifica încrederea reciprocă și a continua dialogul politic cu Rusia, inclusiv în chestiuni de importanță mondială, cum ar fi lupta împotriva terorismului, neproliferarea, criminalitatea organizată și schimbările climatice;

37.  critică faptul că Rusia a utilizat, încălcând normele internaționale (de exemplu Acordurile de la Helsinki), instrumentele politicii energetice și comerciale pentru a exercita presiuni asupra țărilor din vecinătatea europeană în scopul de a le obliga să se alăture uniunii vamale conduse de Rusia și să nu semneze Acordul de asociere cu UE, împiedicându-le astfel să ia decizii suverane; consideră, în plus, că o integrare treptată a țărilor partenere cu UE poate coexista cu o continuare a relațiilor de bună vecinătate cu Rusia; invită insistent Rusia să adopte o poziție constructivă în ceea ce privește conflictele înghețate; regretă faptul că UE nu s-a implicat mai ferm în soluționarea acestor conflicte; avertizează Rusia că utilizarea conflictelor nesoluționate pentru finalități politice poate atrage după sine noi ostilități și poate destabiliza întreaga regiune;

China

38.  încurajează UE să-și dezvolte în continuare parteneriatul strategic cuprinzător cu China, promovând interesele globale ale ambelor părți, proiectele comune bazate pe standarde geostrategice și respectul reciproc; solicită UE și statelor sale membre să exprime o poziție unitară în fața guvernului chinez; salută cele aproape 60 de dialoguri sectoriale active și negocierile propuse pentru un tratat de investiții, dar solicită dezvoltarea mai multor dialoguri sectoriale și soluționarea rapidă a investigațiilor comerciale în curs; reiterează necesitatea consolidării dialogului UE-China pe tema drepturilor omului, printre altele prin implicarea societății civile și cooperarea cu ONU;

39.  subliniază faptul că cooperarea dintre UE și China în arena multilaterală este esențială pentru promovarea stabilității și afruntarea provocărilor globale, printre altele în ceea ce privește chestiunile economice și financiare, inclusiv acțiunile de combatere a evaziunii fiscale, a sustragerii de la plata impozitelor și a paradisurilor fiscale; subliniază că cooperarea este, de asemenea, necesară pentru face față schimbărilor climatice, problemelor de mediu, resurselor naturale limitate ale planetei, iar cooperarea pentru dezvoltare este necesară pentru a susține pacea și respectarea dreptului internațional în conflicte precum cel din Siria, și pentru a răspunde provocărilor generate de Iran și Coreea de Nord în ceea ce privește neproliferarea;

40.  își exprimă îngrijorarea cu privire la încălcarea în continuare de către China a drepturilor omului și a drepturilor minorităților culturale și religioase, și anume în Tibet;

Japonia

41.  subliniază necesitatea consolidării relațiilor Uniunii cu Japonia, un partener strategic și actor internațional major care împărtășește valorile democratice ale UE, precum și un partener firesc pentru cooperarea în forurile multilaterale; așteaptă cu interes negocierea unui acord-cadru cuprinzător și a unui acord de liber schimb;

Coreea de Sud

42.  solicită UE să amplifice cooperarea politică cu Coreea de Sud, un actor democratic major în Asia, care și-a intensificat de curând relațiile comerciale cu UE printr-un ambițios Acord de liber schimb;

India

43.  solicită UE și statelor membre să-și consolideze relațiile cu India, pe baza promovării democrației, a incluziunii sociale, a statului de drept și a drepturilor omului, și invită insistent ambele părți să facă tot posibilul pentru a finaliza negocierea unui acord cuprinzător de liber schimb între UE și India, care să stimuleze comerțul și creșterea economică în UE și India;

Turcia

44.  subliniază importanța strategică a dialogului și cooperării UE cu Turcia privind stabilitatea, democrația și securitatea, în special în Orientul Mijlociu extins; subliniază faptul că Turcia este nu numai un aliat NATO, ci și o țară candidată la aderarea la UE în cazul și în momentul în care criteriile de aderare vor fi îndeplinite, iar decizia privind statutul său de membru deplin va fi aprobată democratic; solicită deschiderea capitolelor esențiale, în special pentru a determina inițierea reformelor politice necesare; ia act de faptul că Turcia a condamnat în termeni fermi și în repetate rânduri violențele comise de regimul sirian împotriva populației civile și că oferă o asistență umanitară vitală cetățenilor sirieni care se retrag din calea violențelor, traversând frontiera dintre cele două țări; solicită continuarea cooperării între statele membre și Turcia, precum și măsuri la nivelul Uniunii, având în vedere fluxul tot mai mare de refugiați la frontierele externe ale UE; subliniază faptul că poziția internațională tot mai mare a Turciei ar trebui să se bazeze pe angajamentul asumat în privința drepturilor fundamentale, statului laic, democrației pluraliste și statului de drept pe plan intern, precum și că reformele cele mai importante nu au fost încă realizate; ia act de vitalitatea cererilor democratice ale societății civile din Turcia și își reiterează îngrijorarea cu privire la reacția violentă, represivă și de multe ori necorespunzătoare a autorităților; solicită susținerea Turciei împotriva mișcărilor fundamentaliste nedemocratice din regiune;

Africa de Sud

45.  reiterează importanța parteneriatului strategic al UE cu Africa de Sud; susține că Africa de Sud, având în vedere istoria tranziției sale reușite și pașnice spre democrație și rolul său ca putere regională, poate fi atât o forță majoră în promovarea democrației și a bunei guvernanțe, încurajând integrarea economică regională și sprijinind reconcilierea națională în Africa, cât și un partener cheie al UE în aceste acțiuni; subliniază importanța unei strânse cooperări între UE și Africa de Sud cu privire la schimbările climatice, dezvoltarea sustenabilă și reformele instituțiilor internaționale;

O Uniune în curs de extindere

46.  subliniază faptul că apartenența la UE asigură pace, prosperitate, dezvoltare democratică, stabilitate și securitate, într-un mediu internațional în rapidă schimbare, și oferă în continuare perspectiva unei dezvoltări socioeconomice; consideră că extinderea rămâne un instrument important al politicii externe a UE și corespunde său interesului strategic pe termen lung, care nu poate fi întotdeauna măsurat în raport cu bilanțuri pe termen scurt; subliniază, cu toate acestea, faptul că politica de extindere trebuie să ia în considerare propria capacitate de integrare a UE și angajamentul real al țărilor din Balcanii de Vest și al Turciei de a-și asuma responsabilitățile și de a soluționa problemele majore; salută acordul privind telecomunicațiile și energia la care au ajuns Serbia și Kosovo, în timpul celei de-a 16-a runde a negocierilor intermediate de VP/ÎR, și solicită mai multe eforturi pentru a depăși toate celelalte obstacolele rămase;

Vecinătatea UE

47.  subliniază faptul că UE trebuie să depună eforturi suplimentare, să acorde o mai mare prioritate și se angajeze mai mult în direcția Politicii europene de vecinătate (PEV), în această perioadă dificilă când este contestată de evoluțiile din numeroase țări; consideră, prin urmare, că, din motive de solidaritate și ținând seama de propriile interese pentru o dezvoltare pașnică și liberă, UE trebuie să-și concentreze instrumentele, printre altele prin consolidarea abordărilor multilaterale în regiune, și să facă conexiuni mai solide între politicile sale, instrumentele financiare și finanțare, pentru a-și îndeplini obiectivele politice principale, în special în ceea ce privește rezultatele în domeniul drepturilor omului, al democrației, al statului de drept și al reformelor economice; constată că perspectiva europeană rămâne un stimulent major, în special pentru țările europene vecine, în aplicarea unor reforme ambițioase;

48.  subliniază că modernizarea întregii vecinătăți europene se bazează pe dezvoltarea treptată a democrației liberale, în care cei aleși în mod democratic guvernează democratic în conformitate cu principiile constituționale, respectând opoziția, diferențele de opinie și nonconformismul;

49.  solicită ca principiile care stau la baza noii abordări a PEV, așa cum au fost stabilite de VP/ÎR și de Comisie în comunicările comune relevante(10), în special principiul „mai mult pentru mai mult” („more for more”), principiul diferențierii și al răspunderii reciproce și „parteneriatul cu societatea”, să fie pe deplin operaționale și asistența Uniunii să fie integral aliniată la această nouă abordare;

50.  subliniază că, pentru a evita tensiunile sociale și/sau dezechilibrele socioeconomice post-aderare în cadrul Uniunii extinse, Comisia trebuie să promoveze politici de preaderare, care să vizeze atenuarea inegalităților sociale structurale și depășirea diferențele culturale din țările în curs de aderare înainte de momentul aderării; subliniază că ar trebui acordată prioritate integrării naționale a minorităților sociale și culturale, prevenind astfel, deplasarea lor în masă spre alte state membre după aderare;

Vecinătatea estică

51.  reamintește că vecinătatea estică are o importanță strategică și reamintește perspectiva europeană a țărilor în cauză, ce rămâne un stimulent major pentru aceste țări în aplicarea reformelor; subliniază că UE are o influența reală în acest domeniu și ar trebui să-și afirme pe deplin puterea de transformare; consideră că acum trebuie intensificate eforturile, trebuie o mai mare implicare politică pentru a atinge obiectivele Parteneriatului estic, trebuind stabilită inclusiv o legătură mai strânsă între PESC și PEV; salută progresele realizate și, de asemenea, invită toate părțile să depună eforturile necesare pentru a semna sau demara negocieri pentru acorduri de asociere , acorduri liber-schimb complexe și globale și acorduri privind liberalizarea regimului de vize cu UE, după ce au fost îndeplinite toate condițiile stabilite, și invită partenerii noștri estici să îndeplinească cerințele în vederea încheierii reușite a summit-ului de la Vilnius din noiembrie 2013; subliniază că summit-ul ar trebui să marcheze un pas clar înainte în apropierea și mai mare a societăților din statele membre și din țările Parteneriatului estic;

52.  consideră totuși, regretabil faptul că în situația generală privind standardele democratice și respectarea drepturilor omului în majoritatea țărilor participante la Parteneriatul estic aproape nu au existat progrese, unele chiar deteriorându-se; solicită UE să joace un rol mai activ și mai susținut în găsirea de soluții politice la conflictele înghețate din vecinătatea estică, în special pentru depășirea impasului privind Osetia de Sud și Abhazia și pentru conflictul din Nagorno-Karabah, jucând un rol important în susținerea oricărui acord de pace ce ar fi încheiat; încurajează continuarea progreselor în chestiunea Transnistriei; subliniază, de asemenea, că dezvoltarea deplină a Parteneriatului estic poate avea loc numai după soluționarea pașnică a conflictelor înghețate, fapt care ar trebui să fie prioritar; cere UE să utilizeze integral instrumentele existente pentru a media și a se asigura că drepturile omului sunt respectate în totalitate; reafirmă faptul că, în opinia sa, dezvoltarea relațiilor ar trebui să fie condiționată de angajarea clară în favoarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept;

53.  reamintește faptul că reformele democratice promovate de către UE sunt în interesul țărilor partenere și pot contribui la dezvoltarea lor economică și socială; subliniază faptul că înființarea unor instituții democratice puternice și stabilirea unor legături mai strânse cu UE, prin acorduri de asociere, acorduri de liber schimb complexe și globale și măsurile de facilitare a vizelor, vor contribui la consolidarea suveranității acestor țări în fața influenței țărilor vecine puternice; este profund îngrijorat de presiunea crescândă exercitată asupra unor țări partenere, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina și Armenia, menită în cele din urmă să le încetinească evoluția spre un angajare mai profundă cu UE; cere UE să trateze aceste probleme într-un mod coerent politic; reafirmă disponibilitatea UE de a fi un partener credibil și puternic al acestor țări, pe baza valorilor comune și a solidarității, de a partaja cu acestea toate avantajele acquis-ului UE, conform unui model de „spațiu economic plus”;

54.  subliniază faptul că, deși Acordul UE-Ucraina a fost parafat, acesta poate fi semnat și ratificat numai dacă Ucraina îndeplinește cerințele necesare stabilite în concluziile Consiliului privind Ucraina, din 10 decembrie 2012; solicită din nou parlamentului și guvernului ucrainean să rezolve chestiunea justiției selective, eliberând-o imediat pe Iulia Timoșenko, și să pună în aplicare reformele stabilite în Programul de asociere convenit, inclusiv reforma judiciară (și anume Biroul Procurorului General) și reforma legii electorale; invită Ucraina să-și modifice codul penal prin eliminarea sancțiunilor penale pentru fapte politice clare săvârșite de funcționarii publici care acționează în calitate oficială;

55.  susține acordul de asociere UE-Georgia, dar consideră că sunt necesare progrese concrete din partea autorităților georgiene în domeniul statului de drept; solicită, în special, eliberarea tuturor deținuților politici, inclusiv fostul prim-ministru Vano Merabishvili, și respectarea standardelor europene la viitoarele alegeri prezidențiale;

Vecinătatea sudică și Orientul Mijlociu

56.  subliniază relațiile de lungă durată ale UE cu țările din vecinătatea sudică a Europei; cere ca principiile care stau la baza noii abordări a PEV, stabilite de VP/ÎR și de Comisie în comunicările comune relevante, în special principiul „mai mult pentru mai mult” („more for more”), principiul diferențierii și al răspunderii reciproce și „parteneriatul cu societatea”, să fie pe deplin operaționale și ca asistența Uniunii să fie integral aliniată la această nouă abordare;

57.  reamintește că sprijină folosirea de către VP/ÎR a unor noi concepte, cum ar fi grupul operativ pentru regiunea sud-mediteraneană, ca modalitate de maximizare a efectului de levier realizat prin finanțarea din partea UE și a partenerilor săi, în beneficiul cetățenilor acestor țări; așteaptă rezultate concrete din partea unor astfel de abordări inovatoare în ceea ce privește o mai bună coordonare între contribuțiile aduse de UE și cele aduse de statele membre, acordarea de asistență pentru consolidarea capacităților țărilor beneficiare și asumarea responsabilității de către administrațiile lor;

58.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la situația din Egipt și violența excesivă manifestată de toate părțile, inclusiv de forțele de securitate ale statului și de forțele de opoziție; subliniază faptul că UE trebuie să sprijine democrația și drepturile omului și salută decizia miniștrilor de externe ai UE din 21 august 2013 de a suspenda toate licențele de export pentru echipamentele care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă; îndeamnă toate forțele politice din Egipt să își rezolve diferendele prin dialog pașnic și solicită un acord politic favorabil incluziunii și transferul puterii cât mai curând posibil către liderii aleși în mod democratic; îndeamnă UE, și în special VP/ÎR, să profite de poziția sa unică și rețelele sale de relații între jucătorii majori și să continue eforturile de mediere în direcția unei soluționări politice pentru stabilirea unor parametri de bază ai unei tranziții democratice;

59.  regretă faptul că UE a renunțat la politica sa comună de instituire a unui embargo de arme împotriva Siriei, subminându-se astfel, o abordare comună; condamnă faptul că în Siria continuă să aibă loc tragice vărsări de sânge, cu un impact umanitar devastator și destabilizator, inclusiv asupra țărilor vecine, în special asupra Iordaniei, Irakului, Libanului și Turciei; invită statele membre să dea dovadă de solidaritate și să ofere ajutor refugiaților sirieni și persoanelor strămutate în interiorul Siriei; condamnă în termeni fermi uciderea în masă a civililor și subliniază că utilizarea de către guvernul sirian a armelor chimice reprezintă o încălcare gravă a normelor internaționale, care ar putea duce la trimiterea tuturor celor responsabili în fața Curții Penale Internaționale; salută reacția internațională fermă și solicită punerea în aplicare rapidă, sub supraveghere internațională, a planului de distrugere a tuturor armelor chimice; subliniază că gravitatea situației din Siria impune un nivel ridicat de coerență și solidaritate între statele membre ale UE, în colaborare cu NATO și actorii regionali, în special cu Rusia, Iran, Israel și Turcia; solicită UE să sprijine activ eforturile de organizare a unei conferințe internaționale Geneva II, pentru a promova o soluție politică acceptată de toți sirienii, precum și să stopeze spirala mortală a violenței;

60.  își reiterează solicitarea ca UE să joace un rol mai activ în soluționarea conflictului din Sahara de Vest, care reprezintă actualmente un obstacol insurmontabil pentru dezvoltarea deplină a unor relații de bună vecinătate în Magreb;

61.  continuă să sprijine abordarea duală adoptată de UE, SUA, Rusia și China, care este concentrată pe neproliferare; solicită președintelui iranian să fructifice declarațiile pozitive recente, cooperând pe deplin cu comunitatea internațională în rezolvarea problemelor legate de natura exclusiv pașnică a programului nuclear iranian; invită UE 3-plus-3 să ia în considerare atât măsuri, cât și stimulente suplimentare, condiționându-le de progresele concrete ale Iranului în luarea de măsuri verificabile pentru a răspunde preocupărilor comunității internaționale; subliniază că orice eșec sau întârziere în negocierile dintre UE 3-plus-3 și Iran cu privire la neproliferarea armelor nucleare va determina riscuri serioase la adresa securității regionale și globale;

62.  își pune speranța în negocierile de pace din Orientul Mijlociu și reamintește faptul că soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu reprezintă un interes fundamental al UE, precum și al părților și al regiunii în ansamblu; subliniază prin urmare, că necesitatea de a înregistra progrese devine cu atât mai urgentă, având în vedere schimbările continue din lumea arabă, criza din Siria și situația deosebit de volatilă din întregul Orient Mijlociu; invită statele membre să identifice o bază comună pentru luarea unor măsuri mai ferme de către UE, în strânsă cooperare cu Liga Arabă și cu alți membri ai Cvartetului; salută reluarea negocierilor directe între israelieni și palestinieni, ca bază pentru realizarea unei soluții ce implică coexistența a două state; critică politica israeliană de instalare a coloniilor, care este o încălcare a dreptului internațional și subminează perspectivele de pace și negocierea unei soluționări a conflictelor; reiterează că un Orient Mijlociu stabil și pașnic este în interesul UE și cere o mai mare implicare activă în vederea realizării acestui obiectiv; salută publicarea Orientărilor privind instrumentele de finanțare ale UE și solicită implementarea lor atentă și nebirocratică;

63.  solicită atât Iranului, cât și Emiratelor Arabe Unite să se angajeze într-un dialog deschis și sincer, astfel încât să se poată ajunge la o soluție pașnică, în deplină concordanță cu dreptul internațional, în cazul disputei lor teritoriale;

America Latină

64.  salută dialogul politic UE-America Latină, inclusiv reuniunile la nivel înalt ale șefilor de stat și ale Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EUROLAT);

65.  consideră că UE și țările din America Latină și-au asumat un angajament comun în ceea ce privește o dezvoltare economică sustenabilă social și manifestă un atașament comun față de valorile democratice și statul de drept, remarcând, totodată, existența tensiunilor în reconcilierea acelor valori și obiective cu condițiile concrete de guvernare;

66.  își exprimă sprijinul pentru procesul de negociere a unui acord de asociere între UE și Mercosur și ia act de angajamentul ambelor părți de a realiza un schimb de oferte de acces pe piață până la sfârșitul anului 2013; salută intrarea în vigoare a Acordului de asociere UE-America Centrală UE și a Acordului de liber schimb multipartit cu Columbia și Peru și așteaptă cu interes eliminarea vizelor pentru aceste două țări, precum și demararea mai multor acorduri de asociere, inclusiv cu Ecuador; constată că acest tip de acorduri reprezintă elemente importante în dezvoltarea relațiilor strategice dintre UE și America Latină;

67.  subliniază necesitatea de a consolida contactele și coordonarea cu partenerii latinoamericani în cadrul forumurilor multilaterale; solicită adoptarea unei Carte Euro-Latinoamericane pentru pace și securitate, așa cum a cerut Adunarea EuroLat;

Africa

68.  insistă asupra faptului că pregătirile pentru cel de-al patrulea summit UE-Africa în 2014, oferă oportunitatea de a depăși faza consolidării capacităților instituționale la nivel de continent și de a avansa în direcția stabilirii unui parteneriat politic pentru pace, securitate și dezvoltare socioeconomică, a unor eforturi de combatere a fluxurilor financiare ilicite din Africa, în direcția realizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și a bunei guvernări, inclusiv la nivel regional și subregional;

69.  subliniază importanța strategiilor UE pentru Cornul Africii și regiunea Sahel ca mijloc esențial de tratare a provocărilor complexe legate de securitate și dezvoltare ce afectează aceste regiuni și care se extind pe tot teritoriul Africii;

70.  reamintește că stabilitatea pe termen lung a statului și securitatea umană în aceste două regiuni au nevoie nu numai de înfrângerea extremiștilor radicali violenți și a traficanților de arme, droguri și ființe umane, ci și de promovarea reconcilierii, consolidarea instituțiilor societății civile și ale statului și de furnizarea de activități economice alternative, pentru a oferi oamenilor un trai demn, în special prin crearea de locuri de muncă pentru tineri, prin facilitarea dezvoltării și a aplicării unor acțiuni menite să consolideze încrederea;

Asia Centrală

71.  sprijină promovarea de către UE a unei abordări regionale în Asia Centrală, esențială în soluționarea provocărilor comune, în special în ceea ce privește stabilitatea, securitatea, apa și energie, în facilitarea dialogului, în dezvoltarea relațiilor de bună vecinătate și în promovarea intereselor strategice ale UE; solicită ca implicarea UE în această regiune să fie legată de progrese în ceea ce privește democratizarea, drepturile omului, buna guvernare, dezvoltarea socioeconomică sustenabilă, statul de drept și combaterea corupției; subliniază în plus importanța prezenței UE pe teren, pentru a monitoriza procesele motivate politic, precum și necesitatea promovării pluralismului politic;

72.  subliniază, de asemenea, importanța dialogului dintre UE și țările din Asia Centrală privind chestiunile legate de securitate regională, în special în ceea ce privește managementul resurselor de apă și situația din Afganistan după 2014; salută lansarea dialogului la nivel înalt de securitate UE-Asia Centrală la 13 iunie 2013;

73.  constată că, prin bogăția lor energetică și prin resurse naturale, țările din Asia Centrală ar putea fi importante pentru diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare ale UE, astfel încât să se obțină un grad mai mare de securitate energetică; invită SEAE și Comisia să sprijine ferm în continuare proiectele de diversificare a aprovizionării cu energie, cum ar fi coridorul sudic și gazoductul transcaspic;

Afganistan

74.  este profund îngrijorat de violența continuă, sub toate formele, din Afganistan, în special împotriva femeilor; îndeamnă guvernul afgan să se pregătească să își asume responsabilitatea deplină după retragerea forțelor internaționale în 2014; solicită statelor membre să se mobilizeze pentru a sprijini consolidarea capacităților militare și civile ale guvernului afgan și ale forțelor de securitate naționale, pentru a asigura stabilitatea și securitatea, condiții esențiale pentru dezvoltare, evitând crearea unui vid economic și de securitate după asumarea de către Afganistan a responsabilității depline pentru propria securitate după 2014; subliniază necesitatea de a continua sprijinul UE în combaterea corupției; reiterează necesitatea de a stabili un plan de eliminare a producției de opiu; reamintește faptul că Parlamentul a solicitat în mod repetat promovarea unui plan pe cinci ani pentru eliminarea producției de opium;

75.  își reafirmă angajamentul UE pe termen lung de a ajuta Afganistanul în direcția unei tranziții pașnice și a unei dezvoltări socio-economice sustenabilă; salută faptul că UE și Afganistan sunt pe cale de a încheia negocierile pentru un acord de cooperare în domeniul parteneriatului și dezvoltării; invită ambele părți să încheie rapid negocierile;

76.  subliniază necesitatea unei cooperări consolidate în subregiunea Asiei Centrale și cu Rusia, Pakistan, India și Iran, pentru a rezolva problemele legate de traficul transfrontalier de ființe umane și de mărfuri și pentru a combate producția ilegală și traficul de droguri; avertizează că astfel de probleme riscă să aibă repercusiuni asupra țărilor vecine și asupra întregii subregiuni după 2014; subliniază rolul major al Pakistanului în combaterea terorismului;

Asia

77.  solicită ca UE să fie mai prezentă în regiunea Asia-Pacific și să nu se mai focalizeze exclusiv pe China, India și Japonia; subliniază potențialul politic și economic al parteneriatelor încheiate între UE și Indonezia, a patra democrație ca mărime din lume, cu o populație în majoritate musulmană și membră a G-20, precum și a celor între UE și Filipine; subliniază noile perspectivele privind relațiile UE-ASEAN ca urmare a schimbărilor democratice din Myanmar; consideră că Planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan de consolidare a parteneriatului dintre UE și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) constituie un pas important; de asemenea, consideră că Tratatul de prietenie constituie o șansă de aprofundare a cooperării și așteaptă cu interes obținerea unor rezultate concrete în acest sens;

78.  subliniază necesitatea de a încheia negocierile pentru acordurile de parteneriat și cooperare și acordurile-cadru politice încheiate cu mai multe țări din Asia de Sud și de Sud-Est, bazate pe standarde sociale și pe responsabilitatea socială a întreprinderilor, pentru a consolida și intensifica relațiile UE cu această regiune;

79.  subliniază importanța securității în regiunea Asia-Pacific și este preocupat de tensiunile existente, inclusiv de disputele teritoriale din Marea Chinei de Est și de Sud și este tot mai îngrijorat în ceea ce privește Coreea de Nord; propune că UE să își asume un rol mai activ și solicită tuturor părților în cauză să participe la mecanismele de dialog și de cooperare, în special la nivel multilateral, având în vedere că stabilitatea în această zonă este importantă pentru securitatea maritimă și interesele comerciale ale UE;

80.  ia act de eforturile depuse pentru cooperarea între UE și SUA, ca urmare a strategiei „pivot” aplicate în Asia, demonstrate prin abordarea comună în ridicarea sancțiunilor în Myanmar; solicită, în consecință, o coordonare mai mare între politicile SUA și ale UE privind Asia cu cele ale partenerilor importanți, precum Australia și Noua Zeelandă; îndeamnă, în acest sens, la încheierea rapidă a negocierilor pentru acordurile-cadru cu Australia și Noua Zeelandă, fapt ce ar trebui să reflecte abordarea comună a UE privind includerea unor clauze politice formulate în mod clar vizând drepturile omului și democrația în toate acordurile internaționale negociate de UE;

81.  reamintește primul dialog strategic UE-Pakistan desfășurat în iunie 2012 și angajarea unor discuții constructive privind consolidarea cooperării bilaterale și a viziunilor comune asupra chestiunilor regionale și internaționale de interes reciproc, inclusiv o angajare mai activă în favoarea unei societăți pluraliste, ca element esențial în combaterea terorismului; solicită VP/ÎR să furnizeze Parlamentului cele mai recente informații cu privire la monitorizarea dialogului strategic respectiv și a pregătirilor pentru următorul dialog, prevăzut la Bruxelles în 2013;

82.  salută eforturile permanente depuse de Taiwan pentru menținerea păcii și a stabilității în regiunea Asia-Pacific; recunoaște progresele înregistrate în relațiile dintre Taiwan și China, în special legăturile economice prospere, turismul și cooperarea culturală; își reiterează sprijinul ferm pentru participarea semnificativă a Taiwanului la organizații și activități internaționale relevante, printre care și Convenția Cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice ; îndeamnă Comisia și Consiliul să faciliteze negocierea unui acord de cooperare economică UE-Taiwan (ACE); încurajează o cooperare mai strânsă între UE și Taiwan în domenii precum comerțul, cercetarea, cultura, educația și protecția mediului;

83.  rămâne profund preocupat de încălcarea continuă și masivă a drepturilor omului în Coreea de Nord și de testele sale continue ale dispozitivelor sale nucleare din ce în ce mai puternice și ale rachetelor cu rază lungă de acțiune, care rămân o amenințare gravă la adresa păcii internaționale, a stabilității și a securității și a dezvoltării economice a țării;

Parteneri multilaterali

84.  consideră că G20 s-ar putea dovedi a fi un forum util și deosebit de adecvat pentru obținerea unui consens favorabil incluziunii, bazat pe principiul parteneriatului și capabil să stimuleze convergența, inclusiv convergența în materie de reglementare; totuși, consideră că G20 încă trebuie să își dovedească valoarea prin transformarea concluziilor summit-ului în politici sustenabile care să abordeze provocările majore;

85.  recunoaște rolul Consiliului de Securitate al ONU în calitate de cel mai înalt organism internațional responsabil de menținerea păcii și securității internaționale, dar remarcă, totodată, că recentele crizele au reliefat incapacitatea sa crescândă de a acționa în timp util la amenințările grave la adresa păcii și securității internaționale, datorită structurilor și metodele sale de lucru; îndeamnă, așadar, VP/ÎR să depună eforturi în vederea obținerii unui loc permanent al UE în cadrul CSONU și a stimulării reformei CSONU; invită statele membre ale UE care dețin un loc permanent să implice VP/ÎR în luarea deciziilor;

86.  solicită UE și statelor sale membre să reconfirme angajamentul UE de promovare a unui multilateralism eficace, fondat pe sistemul ONU, prin consolidarea reprezentativității, a responsabilității și a eficacității ONU, ceea ce necesită reformarea Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv restricții asupra dreptului de veto; subliniază importanța colaborării cu alți parteneri internaționali, pentru a reacționa la provocările internaționale; subliniază faptul că obținerea unui loc pentru UE în cadrul unui CSONU lărgit rămâne un obiectiv central și pe termen lung al UE; solicită, în plus, statelor membre să consolideze prezența UE în cadrul sistemului ONU, să își coordoneze eforturile vizând selectarea înalților funcționari pentru ocuparea posturilor celor mai înalte în cadrul ONU și al altor instituții internaționale;

87.  solicită UE și statelor sale membre să coopereze cu partenerii pentru consolidarea rolului organizațiilor regionale în menținerea păcii, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor civile și militare și soluționarea conflictelor; subliniază necesitatea de a colabora cu partenerii pentru a se asigura că principiul responsabilității de a proteja este aplicat legal și ori de câte ori este necesar incluzând prevenirea, protejarea și reconstrucția post-conflict; reamintește recomandarea sa privind adoptarea unui consens interinstituțional cu privire la această responsabilitate și se așteaptă ca SEAE să demareze consultări în acest sens; subliniază necesitatea de a elabora orientări și capacități mai eficiente privind medierea, inclusiv prin colaborarea între UE și ONU;

88.  salută angajamentele luate de UE și de NATO în ceea ce privește consolidarea parteneriatului lor strategic printr-o abordare complementară; remarcă faptul că actuala criză economică mondială și europeană a stimulat eforturile de găsire a mai multor capabilități operaționale rentabile de care NATO și UE au nevoie urgent; solicită găsirea urgentă a unei soluții politice la impasul curent ce împiedică o cooperare corespunzătoare și strânsă între UE și NATO; salută inițiativele de tipul solicitării de către statele membre ale UE de a adera la programul NATO Parteneriat pentru pace (PfP), considerându-le un prim pas spre eliminarea obstacolelor existente între UE și NATO;

89.  se declară în continuare îngrijorat de dificultățile de inițiere a misiunilor PSAC, cum ar fi întârzierile în planificare și desfășurare, personalul insuficient, dificultățile privind planificarea și implementarea aspectelor financiare, chestiunile legate de statutul acordurilor PESC cu țările terțe, precum și dificultățile în demarare; solicită crearea unui mecanism de urmărire care să asigure tratarea în bloc a unor astfel de probleme recurente;

90.  invită VP/ÎR să integreze securitatea cibernetică în acțiunile externe ale UE, să se coordoneze cu măsurile luate în cadrul Programului Stockholm și să dezvolte rețele cu partenerii ce au aceeași viziune, pentru a soluționa amenințările și provocările legate de securitatea cibernetică; subliniază faptul că ar trebui să se depună eforturi pentru a se asigura că instrumentele juridice internaționale existente sunt aplicate în domeniul cibernetic;

91.  subliniază necesitatea de a reglementa la nivelul UE vânzarea, livrarea, transferul și exportul către țări terțe de echipamente sau de software destinate în primul rând monitorizării sau interceptării internetului și a comunicațiilor telefonice; subliniază nevoia urgentă de a împiedica firmele europene să exporte astfel de produse cu dublă utilizare în regimurile nedemocratice, autoritare și represive;

92.  solicită din nou VP/ÎR să examineze eficacitatea Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, precum și a politicilor sale de combatere a armelor convenționale, inclusiv a exporturilor de arme;

93.  salută abordarea coordonată adoptată de UE în cursul negocierilor pentru Tratatul privind comerțul cu arme, care a produs un rezultat pozitiv; invită statele membre să ratifice imediat tratatul, astfel încât acesta să poată intra în vigoare, după aprobarea Parlamentului; solicită transferarea integrală în competența UE a atribuțiilor referitoare la normele ce reglementează exporturile de arme și de echipamente sau de software destinate în primul rând monitorizării sau interceptării internetului și a comunicațiilor telefonice din rețele fixe sau mobile;

94.  sprijină dialogul privind reforma Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și lansarea procesului „Helsinki 40+” din decembrie 2012, care pune la dispoziție o foaie de parcurs strategică pentru consolidarea OSCE; sprijină pe deplin activitățile de o valoare inestimabilă desfășurate de Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) în domeniul promovării și al protecției drepturilor omului și a standardelor democratice;

95.  recunoaște rolul din ce în ce mai important pe care îl joacă organizațiile regionale, în special Liga Arabă, Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), Organizația Conferinței Islamice și Organizația pentru Cooperare Economică, și solicită UE să își consolideze cooperarea, în special în ceea ce privește chestiunile legate de procesele de tranziție și de gestionare a crizelor în vecinătatea sudică; salută eforturile UE de sprijinire a Ligii Arabe în procesul său de integrare;

o
o   o

96.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei (ÎR/VP), Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Secretarului General al NATO, Președintelui Adunării Parlamentare a NATO, Președintelui în exercițiu al OSCE, Președintelui Adunării Parlamentare a OSCE, Președintelui Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(1) JO C 139, 14.6.2006, p. 1. (2) Texte adoptate, P7_TA(2012)0334. (3) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 35. (4) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 51. (5) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 454. (6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0278. (7) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 470. (8) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 472. (9) „Statele membre sprijină activ și fără rezerve politica externă și de securitate a Uniunii, în spiritul loialității și solidarității reciproce și respectă acțiunea Uniunii în acest domeniu. [...] Acestea se abțin de la orice acțiune contrară intereselor Uniunii sau care pot dăuna eficienței sale ca forță de coeziune în relațiile internaționale. Consiliul și Înaltul Reprezentant asigură respectarea acestor principii.” [Articolul 24 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană.] (10) Comunicarea comună din 25 mai 2011 intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303); Comunicarea comună din 20 martie 2013 intitulată „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic” (JOIN(2013)0004).