Parlamentul European,

–  având în vedere titlul XVII articolul 173 (fostul articol 157 din Tratatul de instituire a Comunității Europene) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene privind politica industrială a Uniunii, care menționează mai ales competitivitatea industriei europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „CARS 2020: Plan de acțiune pentru o industrie a autovehiculelor competitivă și durabilă în Europa” (COM(2012)0636),

–  având în vedere rapoartele grupului la nivel înalt CARS 21 privind competitivitatea și creșterea durabilă în industria autovehiculelor din Uniunea Europeană (2012)(1) și cadrul competitiv de reglementare pentru autovehicule în secolul XXI (2006)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),

–  având în vedere Concluziile Consiliului „Competitivitate” din 10 și 11 decembrie 2012 privind situația industriei europene și situația specifică a industriei autovehiculelor,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei pentru transport și turism (A7-0391/2013),

A.  întrucât industria autovehiculelor este o verigă de bază a lanțului de producție industrială, precum și un factor fundamental pentru competitivitatea, creșterea și ocuparea forței de muncă în Europa;

B.  întrucât, în ciuda crizei economice și financiare fără precedent, industria europeană a autovehiculelor trebuie să joace un rol important în menținerea competențelor și a producției industriale în Europa, fapt care necesită o acțiune coordonată în cadrul Uniunii Europene;

C.  întrucât această criză merge dincolo de perspectiva conjuncturii și ne determină să regândim mobilitatea globală a secolului XXI, creșterea unui teritoriu fiind determinată, de asemenea, de nivelul de mobilitate al cetățenilor;

D.  întrucât industria autovehiculelor se confruntă cu consecințele schimbărilor radicale în curs la nivel mondial, printre care se numără scăderea sau stagnarea cererii în Europa și transferarea cererii și a producției către economiile emergente; întrucât se distinge o schimbare progresivă, dar sensibilă a surselor de energie utilizate, precum și digitalizarea componentelor și a funcțiilor, fapt care duce la niveluri de productivitate mai ridicate care aduc schimbări majore lanțului valoric;

E.  întrucât sectorul european al autovehiculelor își menține încă poziția de lider mondial în cercetare și inovare, prin urmare trebuie să relanseze competitivitatea și a producția durabile de-a lungul întregului lanț valoric și lanțului de producție;

F.  întrucât una dintre soluțiile la problema supracapacității de producție este transferul capacităților către alte sectoare industriale, cum ar fi transportul public și energia din surse regenerabile, precum și investițiile în infrastructuri sustenabile;

Guvernanța politică

1.  sprijină noua strategie a Comisiei de lansare a unei politici industriale europene noi, care să vizeze în special o industrie a autovehiculelor durabilă, care să joace un rol central în cadrul economiei europene;

2.  se așteaptă ca Comisia Europeană să își coordoneze mai eficient eforturile, astfel încât recomandările CARS 2020 să devină pe deplin operaționale, sub supravegherea grupului la nivel înalt, pentru a nu se repeta eșecul primei faze a procesului CARS 2020 (decembrie 2005), când concluziile l-a care s-a ajuns nu au fost urmate de acțiuni în consecință; în acest sens, solicită Comisiei să stabilească un program clar de măsuri rapide și, în limita competențelor sale, să facă uz de dreptul de inițiativă, în special prin elaborarea de orientări, astfel încât să coordoneze și să completeze acțiunea statelor membre și a întreprinderilor pentru a asigura un trai decent pentru cetățenii, concentrându-se asupra creșterii și redresării economice și ocupării forței de muncă;

3.  solicită Comisiei să elaboreze foi de parcurs transversale care acoperă dezvoltarea sectorului energetic, al sectorului transporturilor și al sectorului TIC;

4.  consideră că acțiunea Comisiei în acest domeniu este afectată de diferite constrângeri și de lipsa mecanismelor de coordonare a politicilor; solicită Comisiei să realizeze un studiu care să prezinte decalajul dintre obiectivele sale și instrumentele de care dispune și care să stea la baza dezbaterilor în cadrul Consiliului și Parlamentului;

5.  consideră că, la elaborarea viitoarelor politici care vizează sectorul în cauză, Comisia ar trebui să ia în considerare întregul sector al autovehiculelor, în special subcontractanții și întreprinderile de distribuție și de servicii de postvânzare;

6.  salută concluziile Consiliului „Competitivitate” din decembrie 2012 privind politica industrială; îndeamnă statele membre să urmărească în continuare obiectivul de a efectua o evaluare a politicii industriale în sectorul autovehiculelor și să consolideze instrumentele de cooperare în sectorul autovehiculelor la nivel european; subliniază că o cooperare strânsă privind politica industrială din sectorul autovehiculelor se poate realiza fie la nivelul Uniunii, fie între mai multe state, pe o bază voluntară;

7.  invită statele membre să realizeze reforme structurale coordonate în mod corespunzător, în vederea sporirii competitivității, de exemplu, prin acordarea de sprijin cercetării și inovării, consolidării competențelor, reconversiei profesionale, reducerii costurilor indirecte, îmbunătățirii flexibilității forței de muncă prin dialogul social, precum și a reducerii birocrației și a termenelor de efectuare a plăților;

8.  consideră că, în vederea redării încrederii în Uniunea Europeană, este esențial ca Uniunea să îmbunătățească punerea în aplicare a planului său de acțiune, precum și a modului de prezentare a acestuia publicului larg, investitorilor și întreprinderilor;

Industria și producția autovehiculelor în UE

9.  consideră că este esențial să se mențină și să se consolideze cercetarea coerentă și dinamică, precum și lanțuri de fabricație, producție, valoare și inovare pe teritoriul UE, orientat către producția de autovehicule durabile; consideră că, pentru a menține competitivitatea Europei în viitor, este necesară înscrierea pe o pantă ascendentă care să integreze inovarea, ocuparea forței de muncă, competitivitatea, sănătatea, mediul și mobilitatea;

10.  subliniază că ponderea cheltuielilor salariale în industria autovehiculelor se situează doar între 13 și 20 de procente din valoarea adăugată; evidențiază, de asemenea, că competitivitatea la nivel global poate fi garantată doar prin inovare la nivelul întregului lanț de producție și prin flexibilitatea proceselor de producție, iar acest lucru trebuie negociat corespunzător cu forța de muncă;

11.  subliniază importanța menținerii și consolidării bazei de producție în Europa atât pentru asigurarea unui trai decent cetățenilor europeni, cât și pentru consolidarea industriei europene în vederea redresării și dezvoltării economice.

12.  ia act de declinul pieței europene și de criza cu care se confruntă, inclusiv în sectorul autovehiculelor; regretă însă că Comisia nu a analizat motivele fundamentale ale acestui declin, precum situațiile complet diferite din industrie (întreprinderi, segmente și tipuri de piață, produse, sectoare) și numeroasele schimbări structurale (demografice, sociologice, comportamentale, economice și tehnice) la nivelul cererii; prin urmare, consideră că, pentru a stimula cererea, trebuie luate măsuri adaptate situațiilor specifice la nivel național și european, în paralel cu o acțiune europeană globală;

13.  consideră că noile modele comportamentale legate de mobilitate au un important efect de pârghie pentru stimularea competitivității sectorului european al autovehiculelor; printre ele se numără rețelele de transport publice sau multimodale, gestionarea traficului, orașele inteligente, sistemele de utilizare sau proprietate în comun a autovehiculelor;

14.  regretă că Comisia nu a abordat problema supracapacității de producție, în pofida faptului că este una dintre dificultățile cu care se confruntă întreaga industrie, care are, în mod inevitabil, repercusiuni pe termen scurt și mediu (lanțuri, locuri de muncă, economie regională); solicită, prin urmare, Comisiei Europene, să elaboreze rapid:

15.  în materie de restructurări:

16.  reamintește statelor membre și întreprinderilor că formarea de clustere (achiziții în comun, acorduri de cooperare, consorții, fuziuni) reprezintă o modalitate de a-și menține competitivitatea în fața concurenței internaționale din ce în ce mai acerbe;

17.  solicită Comisiei și statelor membre să consolideze măsurile specifice în vederea îmbunătățirii accesului la piețele de capital pentru IMM-uri și pentru întreprinderile de talie mijlocie, în special prin crearea de ghișee unice regionale; consideră că IMM-urile și întreprinderile de talie mijlocie sunt cele mai afectate victime ale crizei, în special subcontractanții, distribuitorii și întreprinderile ce oferă servicii de postvânzare; subliniază, de asemenea, că valoarea companiilor în cauză se datorează dimensiunii lor și capacității de a reacționa rapid, adaptându-se la schimbări și fiind promotorii a numeroase progrese tehnologice; consideră, prin urmare, că una dintre oportunitățile de dezvoltare de exploatat este diversificarea oportunităților comerciale ale IMM-urilor și întreprinderilor de talie mijlocie (prin internaționalizare și participarea la noi proiecte);

18.  reamintește importanța respectării principiului neutralității tehnologice în alegerea standardelor pentru a proteja investițiile primilor veniți pe piață și pentru a încuraja, astfel, inovarea în acest sector;

Resurse umane

19.  consideră că know-how-ul acumulat de lucrătorii din sectorul autovehiculelor este un atu pentru Europa; salută crearea unui Consiliu european al competențelor în domeniul autovehiculelor în 2013 și își exprimă speranța că acesta va elabora rapid politici eficiente în domeniu;

20.  salută declarația Comisiei privind dezvoltarea abilităților și competențelor ca bază pentru crearea unui avantaj competitiv durabil;

21.  consideră că, deocamdată, piața muncii este în decalaj în raport cu nevoile sectorului (cerere crescută de lucrători calificați); în acest sens, consideră că este esențial să se adapteze atât strategiile publice de formare (promovarea cursurilor de știință, tehnologie, inginerie și matematică și a formării profesionale), cât și strategiile de formare ale întreprinderilor (în special prin extinderea sistemelor de formare duală), pentru ca acestea din urmă să poată atrage și să păstra lucrători cu calificări superioare;

22.  solicită statelor membre să își adapteze legislația în mod corespunzător pentru a contribui la un dialog social și la relații de muncă care afectează modul de organizare a muncii mai deschise și mai constructive (acorduri sectoriale, implicarea lucrătorilor ); invită statele membre să elaboreze bune practici și să le pună în practică;

23.  recomandă statelor membre și întreprinderilor să îmbunătățească formarea continuă a lucrătorilor pentru a anticipa cererea de mâine și pentru a asigura faptul că, în cazul pierderii locului de muncă, competențele lor sunt utile și altor sectoare în creștere;

Inovare și tehnologie

24.  consideră că inovarea tehnologică este un factor esențial pentru competitivitatea industriei autovehiculelor; solicită o abordare ce vizează neutralitatea tehnologică; își reafirmă hotărârea de a asigura realizarea obiectivelor Europa 2020 și de a crea mijloace de transport economice și durabile și noi metode de producție;

25.  subliniază că proiectele de inovare integrate care acoperă întregul lanț valoric sunt esențiale pentru sporirea competitivității;

26.  consideră că cunoașterea și inovarea ar putea forma baza pentru crearea unui avantaj competitiv durabil pentru industria europeană a autovehiculelor în condițiile în care ritmul în care sunt introduse soluțiile inovative exclude posibilitatea imitării acestora, iar mijloacele utilizate pentru protejarea inovației și combaterea spionajului industrial vor asigura rentabilitatea investiției fără a afecta consumatorii; consideră că domeniile în care va fi realizat un avantaj inovator pe piața europeană se concentrează pe aspecte de mediu și siguranță;

27.  afirmă că există două strategii eficiente pentru asigurarea competitivității în industria europeană a autovehiculelor : o strategie bazată pe costuri și o strategie de diferențiere; consideră că o combinare a celor două strategii ar crea dificultăți și ar fi mai puțin eficientă, implicând eforturi mai ample de cercetare și inovare;

28.  ia act de faptul că industria europeană a autovehiculelor a înregistrat numeroase succese prin strategia costurilor, datorită modelelor bine-cunoscute și accesibile din punctul de vedere al costurilor care circulă pe piața europeană (de exemplu, fabricanți precum Škoda, Dacia și Nissan);

29.  salută propunerile Comisiei în materie de progrese tehnologice, însă subliniază caracterul condițional al planurilor sale privind crearea unei valori adăugate și a unor oportunități comerciale pe piață, precum și de locuri de muncă;

30.  consideră că este esențial să se promoveze cercetarea și dezvoltarea, îndeosebi în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon și tehnologiilor durabile, unde Europa este lider, cu scopul de a reduce dependența Europei de importurile de energie; subliniază că printre acestea se numără vehiculele electrice și hibride, combustibilii alternativi, stocarea mobilă de energie și dezvoltarea rețelelor și infrastructurilor de distribuție, însă regretă faptul că astfel de tehnologii nu au fost încă introduse pe piață; se așteaptă să fie luate măsuri:

31.  consideră că, pentru ca industria europeană a autovehiculelor să fie competitivă, trebuie să devină profitabilă, contribuind la dezvoltarea industriilor implicate în furnizarea de materii prime ieftine din Europa, cum ar fi: oțel, piese turnate, piese forjate, tapițerie, anvelope și componente electronice;

32.  consideră că eforturile UE trebuie bazate pe o strategie diferențiată constituită din mai multe priorități care să vizeze consolidarea avantajului tehnologic al Europei, printre care:

33.  solicită statelor membre și Comisiei să stimuleze apariția unor clustere transnaționale, a unor poluri de competitivitate și a unor rețele de colaborare public-privat care să se axeze pe mobilitatea viitorului și să constituie o sursă permanentă de inovare (prototipuri);

34.  reamintește că cercetarea și dezvoltarea presupun un efort financiar considerabil (risc științific, ciclu lung de investiție) și regretă, în acest context, că Europa nu a atins încă obiectivul de a investi 3 % din PIB în cercetare și dezvoltare; consideră prejudiciabile reducerile planificate de statele membre la nivelul bugetului programelor COSME și Orizont 2020, în special la nivelul liniilor bugetare destinate transporturilor;

35.  indică faptul că sectorul automobil reprezintă o sursă semnificativă de investiții private în cercetare și inovare; subliniază, totuși, că atâta timp cât recesiunea va continua să afecteze piața europeană, finanțarea europeană din cadrul unor programe precum Orizont 2020 și COSME poate stimula investițiile private în acest sector; insistă asupra menținerii unei finanțări ambițioase cu privire la anumite priorități clare: inițiativa „green car” și dezvoltarea IMM-urilor; subliniază că autoritățile locale și regionale dispun, în funcție de competențele lor, de diverse instrumente de sprijinire activă a industriei autovehiculelor;

36.  subliniază că este necesar ca, în cadrul financiar multianual 2014-2020, să se aloce resurse financiare adecvate pentru restructurarea sectorului și pentru modernizarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, în scopul de a crește productivitatea și de a promova produsele din sector fabricate la nivel național;

Reglementări

37.  insistă asupra necesității punerii în aplicare rapide a principiului de „reglementare inteligentă”, ca o abordare coerentă în ceea ce privește legislația care are un impact asupra industriei autovehiculelor; reamintește că aceasta era una dintre recomandările primului grup „CARS 21” (2005), rămasă fără ecou; subliniază importanța vitală a unei reglementări inteligente pentru încurajarea investițiilor în sectorul autovehiculelor;

38.  consideră că propunerea Comisiei de instituire a unui moratoriu asupra oricărei noi legislații care ar putea avea un efect negativ asupra situației economice a acestui sector contribuie la dobândirea unei competitivități pe termen lung și la găsirea unor răspunsuri adecvate la provocările ecologice;

39.  subliniază importanța unor termene de realizare rezonabile, care să permită industriei să adapteze facilitățile de producție și să investească în sistemul industrial;

40.  solicită reexaminarea tuturor politicilor și deciziilor în vigoare care sunt susceptibile de a afecta transformarea durabilă a sectorului autovehiculelor; îndeamnă Comisia să lanseze o evaluare ex-post a legislației adoptate, precum și a carențelor sau a inexistenței punerii în aplicare a acesteia;

41.  solicită fabricanților europeni să asigure respectarea și consolidarea actualei legislații a UE privind garanțiile legale;

42.  consideră că garanțiile comerciale pentru produsele din sectorul autovehiculelor sunt pe termen prea scurt și nu corespund nivelurilor ridicate de fiabilitate a acestor produse, ceea ce le plasează într-o poziție de dezavantaj competitiv major din punct de vedere al garanțiilor comerciale oferite de fabricanții din țări terțe (de exemplu, Japonia și Coreea de Sud);

43.  consideră că este indispensabil să se armonizeze reglementările tehnice în întreaga Europă, în vederea combaterii oricărei denaturări artificiale a concurenței; insistă asupra necesității de armonizare și de ameliorare a procedurilor de testare, care, în cazul anumitor producători, relevă diferențe de consum semnificative; solicită Comisiei să abordeze problema inducerii în eroare a consumatorilor prin informații nereprezentative legate de consumul de combustibil al vehiculelor și de performanța de mediu a acestora; sprijină dezvoltarea planificată a unui ciclu și a unor proceduri noi și riguroase de testare a modului de funcționare a vehiculelor, care să reflecte condițiile reale de conducere, și solicită ca acestea să fie puse în aplicare fără întârziere;

44.  încurajează întreprinderile europene implicate în fabricarea de produse din sectorul autovehiculelor să își intensifice cooperarea în cadrul pieței unice prin standardizarea, certificarea, unificarea și reciclarea europene, precum și prin segmentarea voluntară a pieței;

45.  consideră că este necesar să se îmbunătățească în mod semnificativ siguranța rutieră în cadrul UE acționându-se la nivelul vehiculelor, al infrastructurii și al comportamentului conducătorilor de auto; salută propunerea Comisiei privind eCall, care ar permite vehiculelor efectuarea automată de apeluri către serviciile de urgență în cazul unui accident grav;

46.  solicită Comisiei și statelor membre să consolideze protecția drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional și să stabilească o strategie de protecție a secretului de afaceri la nivel european, în vederea combaterii contrafacerii și spionajului industrial; reamintește că dezvoltarea tehnologică este un sector sensibil și fragil;

Mijloace financiare

47.  solicită Europei și statelor membre să armonizeze, să optimizeze și să consolideze utilizarea unor mijloace financiare disponibile în vederea stimulării investițiilor în mobilitatea durabilă dincolo de subvențiile publice, prin stimulentele fiscale pentru IMM-uri (credite impozit-cercetare, bonus/malus de mediu, prime de casare) și prin instrumentele financiare private (fonduri de capital de risc, „investitori providențiali”) și publice (Banca Europeană de Investiții);

48.  solicită Comisiei Europene să realizeze un studiu comparativ aprofundat privind impozitarea aplicată sectorului autovehiculelor din UE de către diferitele state membre, pentru a simplifica și raționaliza actuala povară fiscală care afectează producția și comerțul cu serviciile conexe industriei autovehiculelor, precum și pentru a reduce birocrația;

49.  consideră că este indispensabilă păstrarea complementarității fondurilor disponibile, pe de o parte pentru restructurări, și pe de altă parte, pentru cercetare și dezvoltare; solicită, prin urmare, menținerea finanțării destinate Fondului social european și Fondului de ajustare la globalizare;

50.  solicită ca politica în domeniul concurenței (reglementarea privind ajutoarele de stat) să fie la dispoziția politicii în domeniul competitivității, a creșterii și a ocupării forței de muncă, după modelul concurenților noștri străini;

51.  solicită adăugarea unei clauze de condiționalitate care să oblige întreprinderile din sectorul autovehiculelor care beneficiază de un ajutor la investiții pentru un anumit sit să mențină activitatea la situl respectiv până la încheierea perioadei de amortizare a investițiilor și să ramburseze sumele angajate de UE în caz de delocalizare;

Piața internă

52.  amintește că o piață internă robustă este o condiție prealabilă indispensabilă reasigurării competitivității și durabilității sectorului autovehiculelor;

53.  consideră că este esențială consolidarea armonizării europene în domenii care creează de facto o concurență dezechilibrată:

54.  subliniază că trebuie consolidată în special poziția furnizorilor, deoarece există, la acest nivel, potențiale de inovare (car2car, car2infrastructure) și posibilități de ocupare a forței de muncă;

55.  regretă că, pe piața pieselor de schimb, fragmentarea juridică actuală se face în detrimentul unei concurențe sănătoase și loiale între statele membre; solicită o apropiere a legislațiilor, în special în sectorul pieselor detașate, care să aducă beneficii deopotrivă ocupării forței de muncă și puterii de cumpărare a conducătorilor auto și care să mențină și să dezvolte lanțurile de producție europene și piața pieselor de schimb, precum și informarea conducătorilor auto cu privire la drepturile lor în materie de reparație a autovehiculelor; solicită Comisiei să sprijine această apropiere printr-un studiu comparativ și aprofundat care să evalueze implicațiile acestei fragmentări juridice pentru piața internă, producția europeană și puterea de cumpărare a conducătorilor auto;

56.  solicită coordonarea la nivelul Uniunii Europene pentru a intensifica lupta împotriva importului de piese contrafăcute pentru autovehicule;

57.  indică necesitatea ca statele membre să asigure o mai mare transparență și să respecte într-o mai mare măsură principiile de bună credință în relațiile comerciale dintre fabricanți și furnizori; consideră că soluția cea mai sigură pentru a realiza acest lucru este introducerea unui cod de conduită între fabricanți și furnizori; consideră că acest cod ar trebui să includă cel puțin clauze referitoare la transferul de activități al furnizorilor, la vânzarea multimarcă și la dreptul de a obține despăgubiri în caz de reziliere nejustificată a contractului de către fabricant, în conformitate cu orientările suplimentare formulate de Comisia Europeană în Comunicarea sa 2010/C 138/05;

58.  invită Comisia să ia măsuri, în colaborare cu statele membre, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, de transparență și de siguranță pe piața autovehiculelor de ocazie și să depună eforturi pentru a elimina treptat vehiculele poluante și mai puțin sigure; salută recomandarea Comisiei din regulamentul privind inspecția tehnică periodică de a se impune înregistrarea, la fiecare inspecție, a numărului de kilometri parcurși; consideră că inițiative precum sistemul „Car Pass” din Belgia ar putea fi încurajate printr-un standard european; consideră că procedurile de reînmatriculare în cazul transferurilor de vehicule trebuie, de asemenea, să descurajeze fraudarea transfrontalieră a odometrului;

59.  reafirmă interesul economic al Europei de elaborarea a unor noi mari proiecte industriale, la fel ca în cazul aeronauticii și al spațiului, pentru a atinge masa critică necesară pentru a face față concurenței mondiale; subliniază că aceste proiecte se pot realiza fie în cadrul Uniunii, fie între mai multe state, pe bază voluntară;

60.  subliniază importanța pe care o au strategiile de specializare inteligente în stabilirea în interiorul UE a unui cadru de concurență în domenii de activitate similare pentru a face loc specializărilor regionale complementare, crescând astfel competitivitatea UE în raport cu țările terțe;

61.  atrage atenția:

62.  regretă că planul de acțiune CARS 2020 se concentrează în principal pe fabricanții de autovehicule, ignorând importanța pieței de postvânzare, actorii și nevoile acesteia; consideră că politica europeană din domeniul autovehiculelor trebuie să fie mai cuprinzătoare și bazată pe o abordare holistică; afirmă că principalul obiectiv vizat ar trebui să fie asigurarea de condiții concurențiale echitabile pentru toate verigile lanțului; consideră, prin urmare, că politica europeană privind industria autovehiculelor ar trebui să includă, de asemenea, dispoziții adaptate la toți actorii - de la marii fabricanți la IMM-uri - din lanțul de distribuție și reparație;

Piețe externe și relații comerciale

63.  consideră că industria autovehiculelor afectează în mod pozitiv și semnificativ balanța comercială a UE, că exporturile către piețele emergente sunt în mod incontestabil o necesitate pentru a maximiza reușita noastră pe termen lung și că alianțele cu fondurile și întreprinderile străine sunt de o importanță majoră pentru viitorul întreprinderilor noastre, precum și instalarea siturilor de producție în afara frontierelor Uniunii (inclusiv pentru a produce autovehicule pentru piața locală) ca mijloc de a genera creștere, și importul de vehicule pentru a răspunde cererii;

64.  salută progresul anunțat de Comisie în ceea ce privește crearea unei zone de liber schimb cu SUA și Japonia și accesul egal la piețele mondiale, ceea ce înseamnă că toți participații la piața mondială a autovehiculelor vor trebui să respecte în mod strict aceleași norme; consideră că, astfel, este mai probabil ca dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea siguranței rutiere să devină baza pentru realizarea unui avantaj competitiv la nivel mondial;

65.  recunoaște că un sistem internațional uniform de certificare care să permită inspectarea vehiculelor și a componentelor în întreaga piață unică europeană și care să fie bazat pe standardele UE de siguranță și mediu ar putea juca un rol esențial în eliminarea concurenței neloiale;

66.  recunoaște că cererea de pe piețele emergente nu va crește doar la categoria de lux, ci și la nivelul segmentelor inferioare, și că industria europeană va fi mai competitivă la nivelul acestor segmente;

67.  afirmă că competitivitatea unei mari părți a întreprinderilor noastre în sectorul autovehiculelor se deteriorează din cauza concurenței crescute și câteodată neloiale a întreprinderilor din țări terțe; subliniază că competitivitatea acestor întreprinderi depinde de posibilitatea care li se oferă de a răspunde la cererea tot mai mare de pe piețele de export; insistă asupra reorganizării de către Comisie a politicii sale comerciale:

68.  solicită Comisiei să își extindă evaluările ex ante privind impactul acordurilor comerciale viitoare incluzând și noțiunea de competitivitate a sectorului autovehiculelor, să realizeze studii noi după intrarea în vigoare a acestora și să evalueze în mod periodic impactul cumulat al acordurilor, atât al celor aflate în vigoare în prezent, cât și al celor în curs de negociere, evaluând inclusiv modul în care sunt implicate părțile interesate;

69.  solicită ca Parlamentul să se doteze cu mijloacele necesare pentru a măsura el însuși impactul fiecărui ALS;

o
o   o

70.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/automotive/files/cars-21-final-report-2012_en.pdf (2) http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/automotive/files/pagesbackground/competitiveness/cars21finalreport_en.pdf