Parlamentul European,

–  având în vedere titlul III din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care se referă, în special, la agricultură,

–  având în vedere articolul 174 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene care se referă, în special, la regiunile montane, și articolul 349 care se referă la regiunile ultraperiferice,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 247/2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 261/2012 privind relațiile contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007(3),

–  având în vedere Protocolul privind aplicarea Convenției alpine din 1991 în domeniul agriculturii montane, Protocolul privind agricultura montană, publicat la 30 septembrie 2006 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene(4),

–  având în vedere avizul NAT-V-028 din 30 mai 2013 al Comitetului Regiunilor cu privire la evoluția situației pieței și condițiile subsecvente de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte – al doilea raport privind tranziția fără probleme,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat „Evoluția situației pieței și condițiile subsecvente de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte – al doilea raport privind tranziția fără probleme” (COM(2012)0741),

–  având în vedere studiul intitulat „Etichetarea produselor agricole și alimentare provenite din agricultura montană” comandat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (acordul administrativ AGRI-2011-0460 / JRC-IPTS No 32349-2011-10),

–  având în vedere studiul efectuat de Comisie în februarie 2009 cu privire la impactul economic al renunțării la sistemul de cote pentru lapte – analiză regională privind producția de lapte din UE,

–  având în vedere studiul efectuat de Departamentul Tematic B (Politici structurale și de coeziune) referitor la „Viitorul cotelor pentru lapte – diverse scenarii”, din ianuarie 2008,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0383/2013),

A.  întrucât expirarea sistemului de cote pentru lapte va afecta întreaga piață europeană a laptelui, în special producătorii de lapte din zonele de munte și regiunile ultraperiferice, unde oportunitățile de creștere rezultate în urma liberalizării nu vor putea fi valorificate din cauza dezavantajelor naturale și permanente pe care le prezintă aceste regiuni;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, zonele aflate la nord de paralela 62 și anumite zone adiacente sunt considerate zone montane și întrucât definiția și statutul regiunilor ultraperiferice sunt stabilite la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

C.  întrucât deciziile luate de tinerii agricultori din aceste zone cu privire la propriul viitor vor depinde de dimensiunile exploatațiilor agricole și de rezervele lor financiare, ținând cont de faptul că exploatațiile care au investit recent în sistemul de cote se vor confrunta cu o criză mai acută de lichidități și cu sarcini financiare mai ridicate după epuizarea cotelor;

D.  întrucât există dezavantaje semnificative grave la nivelul costurilor asociate cu producția de lapte din zonele montane și din regiunile ultraperiferice, având în vedere constrângerile suplimentare, în special restricțiile de utilizare a terenurilor, agricultorilor trebuie să li se garanteze activități profitabile și viabile din punct de vedere economic după expirarea sistemului de cote;

E.  întrucât și în unele părți ale altor regiuni defavorizate ale Uniunii pot apărea dezavantaje concurențiale în urma eliminării cotelor, periclitând durabilitatea producției în aceste regiuni, parțial deoarece densitatea producției este atât de slabă încât întreprinderile de colectare și procesare s-ar putea delocaliza în zone mai competitive, mai ales în zone unde costul colectării laptelui sau al transportului produselor lactate către piețe este mai scăzut;

F.  întrucât unul dintre principalele obiective ale noii PAC constă în menținerea agriculturii producătoare în zonele montane și defavorizate sau în regiunile ultraperiferice;

G.  întrucât costurile producției, colectării, transportului și comercializării laptelui și produselor lactate în afara regiunii de producție sunt mult mai mari în aceste regiuni decât în regiunile mai avantajate;

H.  întrucât constituirea de asociații ale producătorilor poate contribui la reducerea costurilor de producție și la creșterea puterii de negociere a producătorilor de lapte, în special în ceea ce privește stabilirea prețurilor laptelui;

I.  întrucât condițiile actuale ale cadrului înseamnă că deseori nu este posibil să se proceseze produsele lactate aproape de locul în care sunt produse; observă că este necesar să se ia în considerare infrastructura și să se permită utilizarea de denumiri specifice, precum „produs montan”, pentru produsele prelucrate la o anumită distanță de zona montană respectivă; consideră că este esențial ca această măsură să se aplice tuturor produselor lactate din zonele montane;

J.  întrucât în multe dintre aceste zone, producția de lapte este cea mai importantă și mai răspândită ramură de activitate agricolă și este fundamentală pentru producerea unor produse lactate de înaltă calitate, cu denumiri recunoscute la nivelul UE; întrucât este important să se mențină baze de producție în toate teritoriile Uniunii, astfel încât fiecare regiune de consum să poată fi aprovizionată fără costuri exagerate pentru transport și mediul înconjurător;

K.  întrucât în numeroase state membre și regiuni, producția de lapte reprezintă un pilon fundamental al economiei regionale și al valorii adăugate din agricultură;

L.  întrucât dezvoltarea și promovarea unor produse lactate de înaltă calitate este una dintre posibilele metode de abordare a producției crescute de lapte;

M.  întrucât în multe regiuni, laptele este produs preponderent în cadrul unor întreprinderi familiale mici și mijlocii;

N.  întrucât 59% din suprafața agricolă din regiunile de munte este folosită ca pășune permanentă sau pășune de către sectorul laptelui, în cele mai multe cazuri nefiind posibilă sau practicabilă o altă utilizare agricolă; întrucât 9,5 % din laptele din UE este produs în regiunile de munte; întrucât orografia și clima limitează alternativele agricole, iar diversitatea agricolă este foarte limitată;

O.  întrucât în unele regiuni ultraperiferice, nu există o altă activitate care să poată înlocui producția de lapte ca motor principal al economiei, al stabilității sociale și al calității mediului și utilizării terenurilor; întrucât, în aceste regiuni, programele POSEI constituie cele mai bune instrumente pentru primirea de ajutor suplimentar în vederea menținerii nivelurilor de producție;

P.  întrucât în aceste regiuni, creșterea animalelor nu constituie doar o activitate economică și un mijloc de trai pentru locuitori, ci și o componentă-cheie a culturii tradiționale și a structurilor sociale, asociată îndeaproape cu viața și cu tradițiile populațiilor locale;

Q.  întrucât în regiunile de munte, în regiunile ultraperiferice și în unele părți ale altor regiuni defavorizate, renunțarea la creșterea animalelor și implicit la producția de lapte determină frecvent renunțarea la agricultură, neglijarea terenurilor agricole viabile, depopularea și migrarea populației din mediul rural în mediul urban;

R.  întrucât agricultura practicată în aceste regiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea și protejarea peisajului rural și a biodiversității, precum și la limitarea pericolelor naturale, constituind baza pentru o dezvoltare regională de succes, fără de care alte domenii economice, ca de exemplu turismul, nu se pot dezvolta, întrucât abandonarea agriculturii în aceste zone va avea cu siguranță un puternic efect negativ asupra acestor domenii,

S.  întrucât în numeroase zone defavorizate, producția de lapte asigură coeziunea economică și socială, care nu trebuie să fie periclitată prin expirarea cotelor; întrucât trebuie să se protejeze și să se promoveze conservarea peisajului agricol, industria turismului, circuitele locale de producție-prelucrare-comercializare, locurile de muncă și perspectivele pe termen lung pentru tineri;

T.  întrucât eliminarea sistemului de cote pentru lapte va genera concurență între regiunile de producție în întreaga Europă; întrucât diferențierea produselor este fundamentală pentru menținerea accesului pe piață al zonelor montane și al regiunilor ultraperiferice care produc lapte sau produse lactate,

1.  ia act de faptul că plățile directe din primul pilon al politicii agricole sunt bazate, în multe state membre, chiar și în reforma actuală a PAC, pe valorile de referință istorice, ceea ce poate dezavantaja grav terenurile folosite ca pășuni și producția de lapte din aceste regiuni; solicită, prin urmare, statelor membre afectate de astfel de situații ca, în cadrul punerii în aplicare la nivel național a reformei agrare, să introducă fără întârziere un sistem de contracarare a dezavantajelor cu care se confruntă aceste regiuni;

2.  ia act de faptul că laptele produs în zonele montane reprezintă aproximativ 10 % din laptele din UE-27, însă constituie 2/3 din producția de lapte și implică 3/4 din producătorii din Austria, Slovenia și Finlanda, valorile fiind, totodată, foarte semnificative pentru alte 10 țări; ia act, de asemenea, de faptul că în majoritatea acestor regiuni montane umede, dar și în regiunile ultraperiferice, pășunile sunt utilizate în principal pentru turmele de lapte, păstrând accesibilitatea și popularea peisajelor și acționând, astfel, în beneficiul turismului, al biodiversității și al mediului înconjurător;

3.  este de opinie că pășunile permanente și pășunile care în aceste regiuni nu au, de cele mai multe ori, alte utilizări în afară de creșterea vitelor, oilor și caprelor, nu trebuie să fie niciodată tratate drept inferioare altor tipuri de suprafețe agricole la calcularea plăților directe din primul pilon;

4.  consideră că este esențial ca, în primul pilon al PAC și în POSEI pentru regiunile ultraperiferice pentru exploatațiile agricole care dispun de suprafețe de pășune și de furaje pentru animale, să fie prevăzută o primă aferentă animalelor erbivore; respinge orice noi cerințe referitoare la alimentarea rumegătoarelor, care ar putea afecta practicile agricole actuale;

5.  subliniază rolul important al cuplării plăților în cadrul primului pilon al politicii agricole; subliniază faptul că statelor membre din aceste regiuni ar trebui să li se ofere posibilități suplimentare de cuplare a plăților, prin finanțare națională sau din partea UE, conform reformei actuale a PAC;

6.  subliniază că este necesar ca dispozițiile CAP să acorde o atenție cuvenită micilor exploatații din aceste regiuni, întrucât acestea sunt caracterizate, din motive structurale, de o intensitate mai ridicată a muncii, sunt obligate să plătească prețuri mai mari pentru materiile prime și au o semnificație deosebită pentru menținerea locurilor de muncă și pentru dezvoltarea zonelor rurale;

7.  ia act de faptul că, dacă se dorește formularea de măsuri specifice pentru sprijinirea și menținerea producției, expirarea cotelor pentru lapte în zonele montane și în regiunile ultraperiferice trebuie evaluată separat, în lumina caracteristicilor particulare ale acestor zone;

8.  consideră că, având în vedere imposibilitatea înlocuirii sectorului produselor lactate în unele regiuni ultraperiferice, Comisia și statele membre ar trebui să folosească în aceste regiuni programele POSEI pentru consolidarea sprijinului în domeniul plăților directe și al măsurilor de piață, precum și programele de dezvoltare rurală pentru consolidarea sprijinului în cadrul celui de al doilea pilon al PAC;

9.  solicită punerea la dispoziție a unor măsuri suplimentare, ca parte a dezvoltării Cadrului strategic comun, cu participarea programului de dezvoltare regională, a Fondului social european și a Fondului de coeziune; consideră că obiectivul Cadrului strategic comun ar trebui să fie promovarea conceptelor de dezvoltare regională și a programelor de conservare structurală, axate pe protejarea agriculturii și consolidarea lanțului de valoare în amonte și în aval;

10.  invită statele membre și regiunile să elaboreze, în cadrul dezvoltării rurale, acolo unde este cazul, un program specific pentru producția de lapte din aceste regiuni;

11.  subliniază, în acest sens, necesitatea de a sprijini consolidarea sau crearea de proiecte care să genereze valoare adăugată, să diferențieze produsele în funcție de teritoriu și să ofere noi strategii pentru îmbunătățirea zonelor montane și a regiunilor ultraperiferice; solicită Comisiei să propună măsuri cuprinzătoare destinate să sprijine crearea și derularea acestor proiecte și a investițiilor colective asociate;

12.  invită statele membre să ia măsuri pentru a contracara dispariția pășunilor și să țină seama de acest aspect în elaborarea legislației privind planificarea utilizării teritoriului;

13.  subliniază că măsurile luate în cadrul celui de al doilea pilon, cum ar fi plățile compensatorii, prima de mediu în agricultură și ajutoarele individuale sau colective pentru investiții în producție, prelucrare – având în vedere, de asemenea, în cazul regiunilor ultraperiferice (care sunt reglementate de sistemul POSEI), posibilitatea de a include în regimul special de aprovizionare produse considerate esențiale pentru transformarea producției agricole regionale, în special a produselor lactate, în vederea menținerii competitivității – și comercializare, ajutoarele acordate tinerilor agricultori la înființare și ajutoarele care au drept scop promovarea calității, diversificării, inovării și cooperării (inclusiv cu autoritățile locale), sunt deosebit de importante pentru o producție de lapte sustenabilă în aceste regiuni; solicită, prin urmare, ca statelor membre și regiunilor să li se ofere cadrul juridic, finanțarea necesară și o marjă suficientă pentru acordarea de plăți compensatorii suficiente și puternic diferențiate și ca formele de agricultură favorabile mediului și agricultura ecologică să fie în continuare promovate în mod special; solicită plăți compensatorii adecvate în cadrul celui de al doilea pilon al PAC pentru a contrabalansa costurile de investiții mai ridicate ale producției de lapte din zonele de munte și regiunile ultraperiferice, determinate de structura specifică a terenului, de caracterul îndepărtat al acestor regiuni, de fragmentarea extremă a parcelelor și de discontinuitatea geografică a insulelor;

14.  solicită, în plus, să se pună la dispoziția întreprinderilor de prelucrare a laptelui care au potențial de dezvoltare, ajutoare specifice pentru investiții, precum cele legate de amortizarea și dobânzile aferente clădirilor fermelor și tehnologiei, în scopul de a reduce costurile de producție și a îmbunătăți competitivitatea fermelor;

15.  invită statele membre ca, în cadrul măsurilor aferente celui de al doilea pilon, să promoveze proiecte precum cooperările pentru utilizarea rațională a mașinilor agricole sau a clădirilor;

16.  solicită Comisiei redefinirea unui proiect coerent de dezvoltare rurală și în sectorul laptelui pentru zonele montane și regiunile ultraperiferice, pentru zonele defavorizate de producție a laptelui și pentru statele membre în care cea mai mare parte a laptelui se produce în ferme foarte mici;

17.  atrage atenția asupra faptului că, din cauza situației deosebit de dificile a transporturilor și a cantităților în general mici de lapte produse de fermele individuale, costurile de colectare și de transport a produsului finit în regiunile de munte și în regiunile ultraperiferice sunt extrem de ridicate, fapt care determină dezavantaje considerabile geografice și de competitivitate; solicită acordarea de ajutoare întreprinderilor de prelucrare, în special celor deținute de cooperative, pentru a compensa costurile mai ridicate de colectare și producție, inclusiv ale intrărilor și transportului produselor finite în aceste zone, comparat cu zonele mai accesibile;

18.  subliniază faptul că este necesar un instrument de monitorizare a pieței pentru producția de lapte (un „Observator privind laptele”), în scopul colectării și diseminării de date și informații privind producția și aprovizionarea, cu scopul de a oferi o avertizare timpurie privind riscurile apariției de dezechilibre pe piață, ținând seama de diversitatea produselor lactate, precum și de a realiza o analiză pe termen scurt cu caracter prospectiv în contextul volatilității prețurilor, pentru a asigura astfel o ajustare optimă a volumului producției de lapte la cererea de pe piață;

19.  atrage atenția asupra faptului că, în regiunile de munte, regiunile ultraperiferice și în alte regiuni defavorizate, prelucrarea și comercializarea la fermă sau pe pășunile de munte le oferă întreprinderilor mici și microîntreprinderilor posibilitatea de a obține o valoare adăugată mai mare, aspect care contribuie și la calificarea turistică a regiunilor de munte; subliniază că situația este similară în regiunile cu un procent foarte ridicat de pășuni și că aceste inițiative ar trebui sprijinite în cadrul celui de al doilea pilon al PAC;

20.  subliniază faptul că distanța semnificativă dintre regiunile ultraperiferice și piețele de consum impune o depozitare dublă, în acord cu organizarea logistică modernă; îndeamnă, prin urmare, Comisia să considere aceste spații de depozitare situate în afara teritoriului regiunilor ultraperiferice drept eligibile în cadrul reglementărilor privind investițiile în aceste regiuni;

21.  consideră că zonele cu pășuni alpine și zonele din cadrul regiunilor ultraperiferice care produc lapte au nevoie deosebită de investiții și de măsuri specifice pentru menținerea sau recrearea unui mediu corespunzător pentru producerea, prelucrarea și comercializarea laptelui;

22.  subliniază faptul că ar trebui să se adopte măsuri pentru a permite producerea artizanală de produse tipice;

23.  invită Comisia și statele membre ca, la elaborarea legislației, să aibă în vedere ca obligațiile birocratice, cerințele din domeniul igienei sau al etichetării și obligația de informare să fie în limite rezonabile, astfel încât să poată fi respectate de micii producători sau procesatori;

24.  evidențiază faptul că micii agricultori din zonele montane și din zonele defavorizate, cum ar fi regiunile ultraperiferice care produc lapte sau produse lactate ar trebui să fie sprijiniți să înființeze organizații de producători care să le consolideze puterea de negociere, deoarece pentru micii agricultori din aceste zone este necesar să se mențină și să se dezvolte piețe locale și mai regionalizate;

25.  subliniază că normele în materie de igienă și comercializare trebuie să țină cont de dimensiunea piețelor și de cererile acestora și că standardele de igienă ar trebui, prin urmare, să fie adecvate și aplicabile fermierilor și prelucrătorilor de lapte din zonele de munte defavorizate și din regiunile ultraperiferice;

26.  atrage atenția asupra faptului că eforturile de creștere a animalelor necesare pentru o producție de lapte eficientă presupun costuri foarte ridicate în cadrul întreprinderilor mici; solicită, prin urmare, promovarea activităților de creștere a animalelor, pentru ca întreprinderile de prelucrare din aceste regiuni să poată continua creșterea animalelor în regie proprie, de înaltă calitate, în ciuda acestor costuri;

27.  este de opinie că ar trebui sprijinită formarea de organizații de producători în sectorul laptelui, pentru a le permite tuturor întreprinderilor din aceste regiuni un acces adecvat la piață și pentru a crea parteneriate în vederea promovării agroturismului;

28.  subliniază că, urmând modelul OCP pentru legume și fructe, organizațiilor de producători ar trebui să li se ofere posibilitatea de a crea programe operaționale finanțate din bugetul UE; în acest context, organizațiile de producători ar trebui să aibă posibilitatea de a promova accesul la noi piețe, dezvoltarea pieței, controlul calității, produsele inovatoare și publicitatea, în special în ceea ce privește noua denumire de „produs montan” sau alte termene opționale rezervate care ar putea fi aprobate, denumirea de origine protejată și alte mărci ale calității, precum și de a promova dezvoltarea competențelor și măsurilor de gestionare a crizelor;

29.  invită Comisia și statele membre să includă în programele de cercetare comune pășunile și producția de lapte din zonele montane, regiunile ultraperiferice și alte regiuni defavorizate și să țină seama de acestea în mod special în cadrul proiectelor de cercetare comune care încurajează soluțiile inovatoare pentru aceste zone, ținând cont de necesitatea confruntării cu provocările determinate de productivitate și schimbări climatice; consideră că aceste cercetări ar trebui să urmărească, de asemenea, identificarea beneficiilor pentru sănătatea consumatorilor;

30.  invită Comisia să urmărească îndeaproape dezvoltarea producției de lapte în aceste regiuni și să analizeze impactul economic al expirării sistemului de cote pentru lapte asupra întreprinderilor prelucrătoare din aceste regiuni; solicită Comisiei să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport privind acest aspect până în 2017, însoțit de o propunere legislativă în cazul în care producția de lapte a scăzut semnificativ în aceste regiuni;

31.  solicită Comisiei să dezvolte programe în cooperare cu producătorii, cu asociațiile producătorilor și cu organismele de comercializare – bazate, de exemplu, pe modelul de colectare a fondurilor – cu scopul de a reduce impactul scăderii rapide preconizate a prețurilor laptelui;

32.  solicită Comisiei și statelor membre să sporească eficiența programului Uniunii de distribuire a laptelui în școli și, în special, să permită ca procedurile de ofertare să menționeze în mod specific laptele din regiunile de munte cu denumirea de „produs montan”; de asemenea, solicită statelor membre să folosească lanțurile scurte de aprovizionare în cadrul programului „lapte în scoli”, pentru a încuraja producția de lapte de la nivel local și pentru a limita emisiile de carbon legate de transport;

33.  invită Comisia să ia în considerare, atunci când elaborează și aplică legislația privind denumirea de „produs montan”, caracteristicile specifice ale produselor cu denumire de origine protejată, care fac obiectul unor reglementări de origine specifice, analizând posibilitatea introducerii unor regimuri flexibile pentru zonele montane care, din cauza dezavantajelor specifice, inclusiv în ceea ce privește productivitatea culturilor furajere, ar putea fi excluse din schemele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, ceea ce ar contraveni scopului regulamentului;

34.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze și să sprijine integrarea în circuitul productiv a pășunilor abandonate, sporirea producției de iarbă și valorificarea rațională a acesteia;

35.  atrage atenția asupra importanței măsurilor privind instalarea tinerilor fermieri în zonele montane și în regiunile ultraperiferice, având în vedere faptul că gradul de îmbătrânire al populației din aceste zone este mai ridicat decât cel mediu;

36.  invită statele membre să creeze cadrul necesar pentru ca producătorii și procesatorii din zonele montane și zonele defavorizate să aibă acces la formare și credite;

37.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 42, 14.2.2006, p.1. (2) JO L 94, 30.3.2012, p.38. (3) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. (4) JO L 271, 30.9.2006, p.63.