(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

[Amendamentul nr. 1 dacă nu se precizează altfel]

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0398/2013). (2) Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

[...]

acționând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  În conformitate cu articolul 26 alineatul (2) din TFUE, piața internă urmează să includă o zonă fără frontiere interne în care să fie asigurată libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalurilor. Fragmentarea pieței interne dăunează competitivității, creșterii economice și creării de locuri de muncă în cadrul Uniunii. Eliminarea obstacolelor directe și indirecte din calea bunei funcționări a pieței interne este esențială pentru finalizarea acesteia. Acțiunea Uniunii cu referire la piața internă în sectorul serviciilor financiare cu amănuntul a contribuit deja în mod substanțial la dezvoltarea activității transfrontaliere a prestatorilor de servicii de plată, la multiplicarea opțiunilor consumatorilor și la sporirea calității și a transparenței ofertei.

(2)  În această privință, Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE(2) („Directiva privind serviciile de plată”) [...] a stabilit o serie de cerințe de bază privind transparența comisioanelor percepute de către prestatorii de servicii de plată pentru serviciile oferite la conturile de plăți. Acest lucru a facilitat în mod substanțial activitatea prestatorilor de servicii de plată, creând norme uniforme cu privire la furnizarea serviciilor de plată și a informațiilor ce trebuie comunicate, a redus sarcina administrativă și a generat economii de costuri pentru prestatorii de servicii de plată.

(2a)  Buna funcționare a pieței interne și dezvoltarea unei economii moderne, favorabile incluziunii sociale, depind tot mai mult de furnizarea universală a serviciilor de plată. Având în vedere faptul că prestatorii de servicii de plată care acționează în conformitate cu logica pieței se axează de obicei pe consumatorii avantajoși din punct de vedere comercial, privând efectiv consumatorii vulnerabili de aceeași gamă de produse, o nouă legislație în acest sens trebuie să se înscrie într-o strategie economică inteligentă pentru Uniune.

(3)  Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare în vederea îmbunătățirii și a dezvoltării pieței interne a serviciilor bancare cu amănuntul, astfel cum a demonstrat Parlamentul European în Rezoluția sa din 4 iulie 2012 referitoare la recomandări adresate Comisiei privind accesul la serviciile bancare de bază(3). Aceste evoluții ar trebui însoțite de măsuri care să determine sectorul financiar din Uniune să servească întreprinderile și consumatorii. În prezent, lipsa transparenței și a comparabilității comisioanelor, precum și dificultățile de schimbare a conturilor sunt factorii care ridică în continuare bariere în calea dezvoltării unei piețe pe deplin integrate. Trebuie abordată problema calității divergente a produselor și a concurenței slabe în domeniul serviciilor bancare cu amănuntul și trebuie atinse standarde de înaltă calitate.

(4)  Condițiile actuale de pe piața internă i-ar putea împiedica pe prestatorii de servicii de plată să își exercite libertatea de a se stabili în Uniune sau de a furniza servicii în cadrul acesteia, din cauza atragerii cu dificultate a clienților la momentul intrării pe o piață nouă. Intrarea pe o piață nouă presupune adesea efectuarea unor investiții semnificative, care sunt justificate numai dacă prestatorul întrevede existența unor oportunități suficiente și o cerere corespunzătoare din partea consumatorilor. Mobilitatea scăzută a consumatorilor în ceea ce privește serviciile financiare cu amănuntul se datorează în mare măsură lipsei de transparență și de comparabilitate a comisioanelor și serviciilor oferite, precum și dificultăților legate de schimbarea conturilor de plăți. De asemenea, acești factori frânează cererea, fapt adevărat cu precădere în context transfrontalier.

(5)  Mai mult, este posibil ca fragmentarea cadrelor naționale de reglementare existente să ridice bariere semnificative în calea finalizării pieței interne în domeniul conturilor de plăți. Dispozițiile naționale existente referitoare la conturile de plăți și, în special, cele referitoare la comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți și la schimbarea conturilor de plăți diferă. În cazul schimbării conturilor, lipsa unor măsuri uniforme cu caracter obligatoriu la nivelul Uniunii a condus la practici și măsuri divergente la nivel național. Aceste diferențe sunt chiar mai pronunțate în domeniul comparabilității comisioanelor, unde nu există niciun fel de măsuri la nivelul Uniunii, nici măcar de autoreglementare. În cazul în care aceste diferențe vor deveni mai semnificative în viitor, pe măsură ce băncile vor tinde să își adapteze practicile la piețele naționale, costul operării la nivel transfrontalier va crește comparativ cu acele costuri suportate de prestatorii interni și, prin urmare, se va diminua atractivitatea activității desfășurate la nivel transfrontalier. Activitatea transfrontalieră pe piața internă este obstrucționată de obstacolele ce apar în calea deschiderii unui cont de plăți în străinătate de către consumatori. Criteriile restrictive de eligibilitate existente îi pot împiedica pe cetățenii Uniunii să se deplaseze liber în interiorul Uniunii. Asigurarea accesului tuturor consumatorilor la un cont de plăți va permite participarea acestora la piața internă și le va permite să se bucure de beneficiile pieței interne.

(6)  Mai mult, deoarece unii clienți potențiali nu își deschid conturi, fie pentru că acest lucru le este refuzat, fie pentru că nu le sunt oferite produse adecvate, cererea potențială de servicii de plată în Uniune nu este, în prezent, exploatată pe deplin. O participare mai largă a consumatorilor pe piața internă i-ar motiva pe prestatorii de servicii de plată să intre pe noi piețe. De asemenea, crearea unor condiții în care toți consumatorii să poată avea acces la un cont de plăți este un mijloc necesar cu ajutorul căruia aceștia sunt încurajați să participe pe piața internă și li se permite să beneficieze de piața internă.

(7)  Transparența și comparabilitatea comisioanelor au fost abordate în cadrul unei inițiative de autoreglementare inițiate de sectorul bancar. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un acord final cu privire la aceste orientări. În ceea ce privește schimbarea conturilor, principiile comune instituite în anul 2008 de Comitetul European pentru Sectorul Bancar prevăd un mecanism-model pentru schimbarea conturilor bancare oferite de prestatorii de servicii de plată aflați în același stat membru. Totuși, având în vedere caracterul lor neobligatoriu, aceste principii comune au fost aplicate într-o manieră inconsecventă pe tot cuprinsul Uniunii și cu rezultate ineficiente. Mai mult, Principiile comune se referă numai la schimbarea conturilor la nivel național și nu au în vedere schimbarea conturilor la nivel transfrontalier. În final, în ceea ce privește accesul la un cont de plăți de bază, prin Recomandarea 2011/442/UE a Comisiei [...](4) statele membre au fost invitate să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acesteia în termen de cel târziu șase luni de la publicare. Până în prezent, numai câteva state membre au respectat principiile fundamentale prevăzute în recomandare.

(8)  Pentru a facilita mobilitatea financiară efectivă și fără probleme pe termen lung, este esențial să se instituie un set uniform de norme care să abordeze problema mobilității scăzute a clienților și, în special, să crească posibilitățile de comparare a serviciilor și a comisioanelor aferente conturilor de plăți și să motiveze schimbarea conturilor de plăți, precum și să evite discriminarea pe criteriul reședinței a consumatorilor care intenționează să achiziționeze un cont de plăți transfrontalier. Mai mult, este esențial să se adopte măsuri adecvate care să încurajeze participarea clienților la piața conturilor de plăți. Aceste măsuri îi vor motiva pe prestatorii de servicii de plată să intre pe piața internă și vor asigura condiții de concurență echitabile, consolidând astfel concurența și alocarea eficientă a resurselor în interiorul pieței financiare cu amănuntul a Uniunii, în beneficiul întreprinderilor și al consumatorilor. De asemenea, informațiile transparente referitoare la comisioane și posibilitățile de schimbare a conturilor combinate cu dreptul de acces la servicii de bază aferente contului vor permite cetățenilor Uniunii să se deplaseze și să efectueze mai ușor achiziții în interiorul Uniunii și, drept urmare, să beneficieze de o piață internă pe deplin funcțională în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul și să contribuie la creșterea comerțului electronic și la dezvoltarea ulterioară a pieței interne.

(8a)  De asemenea, este vital să se asigure faptul că prezenta directivă nu împiedică inovarea în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul. În fiecare an devin viabile noi tehnologii, ceea ce poate face ca modelul actual de conturi de plăți să devină învechit. În special, serviciile bancare mobile, serviciile inter pares și cardurile de plată cu valoare stocată trebuie încurajate ca alternative pentru serviciile bancare tradiționale.

(9)  Prezenta directivă se aplică în cazul conturilor de plăți deținute de către consumatori. În consecință, conturile deținute de întreprinderi, chiar de întreprinderile mici sau de microîntreprinderi, nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive, cu excepția cazului în care sunt deținute cu titlu personal. În plus, prezenta directivă nu vizează conturile de economii, care pot avea funcții de plată limitate. De asemenea, prezenta directivă nu vizează cardurile de credit, care nu au un rol esențial pentru atingerea obiectivelor sale de îmbunătățire a incluziunii financiare și a funcționării pieței interne.

(10)  Definițiile din directivă sunt aliniate cu cele din alte acte legislative ale Uniunii, în special cu cele din Directiva 2007/64/CE și din Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009(5).

(11)  Este vital ca toți consumatorii să poată înțelege comisioanele, astfel încât să poată compara ofertele provenind de la prestatori de servicii de plată diferiți și să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la contul cel mai adecvat nevoilor lor. Compararea comisioanelor nu poate fi realizată dacă prestatorii de servicii de plată utilizează o terminologie diferită pentru aceleași servicii ▌și furnizează informații în formate diferite. Terminologia standardizată însoțită de informații ▌referitoare la comisioanele aferente celor mai reprezentative servicii legate de conturile de plată și prezentate într-un format coerent poate ajuta consumatorii să înțeleagă și să compare comisioanele.

(12)  Consumatorii ar beneficia cel mai mult de informații cât mai concise posibil, standardizate și ușor de comparat de la un prestator de servicii de plată la altul. Instrumentele puse la dispoziția consumatorilor în vederea comparării ofertelor privind conturile de plăți ar trebui să fie multiple, fiind necesară și testarea de către consumatori. În această etapă, terminologia referitoare la comisioane ar trebui standardizată numai pentru termenii și definițiile cele mai reprezentative din statele membre, pentru a facilita implementarea rapidă.

(13)  Terminologia privind comisioanele ar trebui să fie stabilită de autoritățile naționale competente și să permită luarea în considerare a specificităților piețelor locale. ▌Dacă este posibil, terminologia privind comisioanele ar trebui să fie standardizată la nivelul Uniunii, permițând astfel efectuarea de comparații la nivelul Uniunii. Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană („ABE”) ar trebui să stabilească orientări pentru a ajuta statele membre să identifice serviciile cele mai răspândite, care generează pentru consumatori cele mai mari costuri la nivel național. Pentru a realiza aplicarea efectivă a terminologiei standardizate, aceste definiții ar trebui să fie suficient de generale.

(14)  După ce autoritățile naționale competente au stabilit lista provizorie a celor mai reprezentative servicii legate de conturile de plăți la nivel național împreună cu termenii și definițiile, Comisia ar trebui să le revizuiască pentru a identifica serviciile comune majorității statelor membre, prin intermediul actelor delegate, și pentru a propune termeni standardizați la nivelul Uniunii ▌.

(15)  Pentru a ajuta consumatorii să compare cu ușurință comisioanele aferente conturilor de plăți din întreaga piață internă, prestatorii de servicii de plată ar trebui să pună la dispoziția consumatorilor un document cuprinzător care să conțină informații privind comisioanele și să prezinte comisioanele pentru toate serviciile aferente contului de plăți incluse în lista celor mai reprezentative servicii, precum și orice alte comisioane ce pot fi aplicate contului. Dacă este posibil, în documentul cu informații privind comisioanele ar trebui să se utilizeze termenii și definițiile standardizate stabilite la nivelul Uniunii. Acest lucru ar contribui și la crearea unor condiții de concurență echitabile între instituțiile de credit care concurează pe piața conturilor de plăți. ▌Pentru a-i ajuta pe consumatori să înțeleagă comisioanele pe care trebuie să le plătească pentru contul lor de plăți, acestora ar trebui să li se pună la dispoziție un glosar care să conțină explicații clare, nespecializate și lipsite de ambiguitate cel puțin pentru ▌serviciile aferente contului de plăți, precum și definițiile și explicațiile aferente. Glosarul ar trebui să funcționeze ca un instrument util care să încurajeze o mai bună înțelegere a sensului comisioanelor, fapt care ajută consumatorii să aleagă dintr-o gamă mai largă de oferte de conturi de plăți. De asemenea, pentru prestatorii de servicii de plată ar trebui introdusă obligația de a informa gratuit consumatorii cel puțin anual cu privire la toate comisioanele și dobânzile aplicate contului lor. Informațiile ex-post ar trebui furnizate într-un rezumat specific, care să asigure o imagine completă a dobânzilor câștigate și a comisioanelor suportate și să conțină înștiințări prealabile cu privire la modificarea comisioanelor sau a ratelor dobânzilor. Consumatorului ar trebui să i se pună la dispoziție informațiile necesare pentru a putea să înțeleagă ce vizează cheltuielile cu comisioanele și dobânzile și ▌să evalueze necesitatea modificării practicilor de consum sau a mutării la alt prestator. ▌

(16)  Pentru a răspunde nevoilor consumatorilor este necesar să se garanteze faptul că informațiile referitoare la comisioanele aplicabile conturilor de plăți sunt exacte, clare și comparabile. Prin urmare, după consultarea autorităților naționale și după testarea consumatorilor ABE ar trebui să elaboreze un proiect de standarde tehnice de implementare în ceea ce privește un format de prezentare standardizat pentru documentul de informare cu privire la comisioane, pentru situația comisioanelor și pentru simbolurile obișnuite, pentru a se asigura că acestea sunt inteligibile și comparabile din perspectiva consumatorilor. ▌Documentul de informare cu privire la comisioane și situația comisioanelor ar trebui diferențiate cu claritate de alte tipuri de comunicări ▌. ▌

(17)  Pentru a asigura [...] utilizarea consecventă a terminologiei aplicabile la nivelul Uniunii pe întreg teritoriul acesteia, statele membre ar trebui să instituie obligația prestatorilor de servicii de plată de a utiliza terminologia aplicabilă la nivelul Uniunii împreună cu terminologia standardizată care continuă să se aplice la nivel național, identificată în lista provizorie pe parcursul comunicărilor cu consumatorii, inclusiv în documentul de informare cu privire la comisioane și în situația comisioanelor, Prestatorii de servicii de plată ar trebui să poată utiliza denumirile de mărci în documentul de informare cu privire la comisioane și în situația comisioanelor, pentru a desemna serviciile sau conturile lor de plăți, cu condiția ca acestea să fie utilizate împreună cu terminologia standardizată și ca o desemnare secundară a serviciilor sau a conturilor oferite.

(18)  Site-urile de comparare independente reprezintă un mijloc eficient cu ajutorul căruia consumatorii pot evalua avantajele diferitelor oferte de conturi de plăți într-un singur spațiu. Aceste site-uri pot asigura echilibrul corect între necesitatea ca informațiile să fie clare și concise, dar, în același timp, complete și inteligibile, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a obține mai multe informații detaliate dacă acest lucru îi interesează. Aceste site-uri pot reduce, de asemenea, costurile aferente cercetării, deoarece nu va mai fi nevoie ca respectivii consumatori să colecteze informații separat de la prestatorii de servicii de plată. Este esențial ca informațiile prezentate pe astfel de site-uri să fie demne de încredere, imparțiale și transparente, iar consumatorii să fie informați cu privire la existența acestora. În această privință, autoritățile competente ar trebui să informeze activ publicul cu privire la existența acestor site-uri.

(19)  Pentru a obține informații imparțiale cu privire la comisioanele percepute și ratele dobânzii aplicate conturilor de plăți, consumatorii ar trebui să poată avea acces la site-uri de comparare care sunt accesibile publicului și independente ▌de prestatorii de servicii de plată. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că consumatorii au acces liber la cel puțin un ▌site independent și accesibil publicului pe teritoriile lor. Site-urile de comparare respective pot fi operate de autoritățile competente, de alte autorități publice și/sau de operatori privați acreditați sau în numele acestora. Pentru a crește încrederea consumatorilor și în alte site-urile de comparare disponibile, statele membre ar trebui să instituie un program de acreditare voluntară prin care operatorii privați ai site-urilor de comparare să aibă posibilitatea de a înainta o cerere de acreditare în conformitate cu un set de criterii de calitate specificate. Ar trebui creat un site de comparare operat de o autoritate competentă sau de o altă autoritate publică sau în numele acestora atunci când nu este acreditat un site operat de un agent privat. Aceste site-uri ar trebui, de asemenea, să respecte criteriile de calitate.

(20)  Oferirea unui cont de plăți în cadrul unui pachet, împreună cu alte produse sau servicii financiare, reprezintă o practică curentă a prestatorilor de servicii de plată. Această practică poate constitui un mijloc prin care prestatorii de servicii de plată își diversifică oferta și concurează unii împotriva altora, în cele din urmă cu efecte benefice pentru consumatori. Cu toate acestea, studiul Comisiei referitor la practicile de legare din sectorul financiar, efectuat în 2009, precum și consultările relevante și plângerile formulate de consumatori au arătat că prestatorii de servicii de plată pot oferi conturi bancare la pachet cu produse care nu sunt solicitate de consumatori și care nu sunt esențiale pentru conturile de plăți, cum ar fi asigurarea locuinței. Mai mult, s-a observat că aceste practici pot reduce transparența și comparabilitatea prețurilor, pot limita opțiunile de achiziție ale consumatorilor și pot avea un impact negativ asupra mobilității lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că ori de câte ori prestatorii de servicii de plată oferă conturi de plăți ca parte dintr-un pachet, consumatorilor li se comunică informații cu privire la faptul dacă este posibil sau nu să cumpere contul de plăți separat, iar dacă este posibil, informații cu privire la costurile și comisioanele aplicabile fiecăruia dintre celelalte servicii sau produse financiare incluse în pachet. ▌

(21)  Consumatorii [...] sunt motivați să își schimbe conturile numai dacă procesul nu presupune o sarcină administrativă și financiară excesivă. Procedura de schimbare a conturilor de plăți la un alt prestator de servicii de plată ar trebui să fie clară, rapidă și sigură. În cazul în care prestatorii de servicii de plată percep taxe pentru serviciul de schimbare a conturilor, acestea ar trebui să fie rezonabile și conforme articolului 45 alineatul (2) din Directiva 2007/64/CE. Pentru a avea un impact pozitiv asupra concurenței, schimbarea conturilor ar trebui facilitată și la nivel transfrontalier. Având în vedere faptul că schimbarea conturilor la nivel transfrontalier ar putea fi mai complexă decât cea efectuată la nivel național și ar putea impune ca prestatorii de servicii de plată să se adapteze și să își ajusteze procedurile interne, ar trebui să se prevadă perioade de tranziție mai lungi pentru un serviciu de schimbare de la un prestator de servicii de plată la altul situat într-un alt stat membru.

(21a)  În cazul schimbărilor de la un prestator de servicii de plată la altul care se află pe teritoriul aceluiași stat membru, statele membre ar trebui să fie autorizate să înființeze sau să păstreze mecanisme diferite de cele prevăzute în prezenta directivă dacă acest lucru este în mod clar în interesul consumatorilor.

(22)  Procesul de schimbare a conturilor ar trebui să fie cât mai clar posibil pentru consumator. În consecință, statele membre ar trebui să se asigure că prestatorul de servicii de plată destinatar este răspunzător pentru inițierea și gestionarea procesului în numele consumatorului.

(23)  Ca regulă generală, cu condiția să fie primită aprobarea consumatorului, prestatorul de servicii de plată destinatar ar trebui să realizeze, în numele consumatorului, schimbarea plăților recurente, precum și transferul soldului pozitiv rămas, în mod ideal în cadrul unei singure întâlniri cu prestatorul de servicii de plată destinatar. În acest scop, consumatorii ar trebui să poată semna o autorizație prin care consimt sau refuză aprobarea sarcinilor menționate. Înainte de a acorda această autorizație, consumatorul ar trebui informat cu privire la toate etapele procedurale care trebuie parcurse pentru finalizarea procesului de schimbare a conturilor.

(24)  Cooperarea prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul este necesară pentru a asigura succesul schimbării conturilor. Prestatorul de servicii de plată destinatar ar trebui să poată solicita fie consumatorului, fie, dacă este necesar, prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul ▌informațiile pe care le consideră necesare în vederea restabilirii plăților recurente în noul cont de plăți. Totuși, aceste informații nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru efectuarea schimbării conturilor, iar prestatorul de servicii de plată destinatar nu ar trebui să solicite informații superflue.

(25)  Consumatorii nu ar trebui să facă obiectul unor penalități sau al altor pagube financiare provocate de direcționarea greșită a transferurilor de credit intrate sau a debitărilor directe. Acest aspect este deosebit de important în cazul anumitor categorii de plătitori și de beneficiari ai plăților, cum ar fi companiile de utilități care utilizează mijloace electronice (de exemplu baze de date) pentru a stoca informațiile referitoare la detaliile conturilor bancare ale consumatorilor și care efectuează numeroase operațiuni periodice care presupun un număr mare de consumatori.

(26)  Statele membre ar trebui să garanteze că acei consumatori care intenționează să deschidă un cont de plăți nu sunt discriminați pe criteriul cetățeniei sau al locului lor de reședință. Deși este important să se asigure că niciun client nu utilizează sistemul financiar în scopuri ilegale, cum ar fi frauda, spălarea de bani sau finanțarea terorismului, prestatorii de servicii de plată nu ar trebui să ridice bariere în calea consumatorilor care doresc să profite de avantajele pieței interne prin achiziția de conturi de plăți la nivel transfrontalier.

(27)  Consumatorii care sunt rezidenți legali în Uniune nu ar trebui discriminați pe baza naționalității sau a locului de reședință și nici pe o altă bază menționată la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene atunci când solicită deschiderea unui cont de plăți în Uniune sau utilizează un astfel de cont. Mai mult, dreptul de acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază ar trebui asigurat de statele membre indiferent de situația financiară a consumatorului, cum ar fi situația profesională, nivelul venitului, istoricul creditării sau falimentul personal ale acestora.

(28)  Statele membre ar trebui să se asigure că toți prestatorii de servicii de plată care își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor generale de plată cu amănuntul și oferă conturi de plăți ca parte integrantă a activității lor obișnuite oferă consumatorilor conturi de plăți cu funcționalități de bază menționate în prezenta directivă. Accesul nu ar trebui să fie exagerat de dificil și nu ar trebui să presupună costuri excesive pentru consumatori. Dreptul de a utiliza un cont de plăți cu funcționalități de bază în oricare dintre statele membre ar trebui acordat în conformitate cu Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6), în special în ceea ce privește procedurile de diligență privind clientela. Totodată, dispozițiile acestei directive nu ar trebui utilizate ca motiv unic pentru respingerea consumatorilor mai puțin avantajoși din punct de vedere comercial. Ar trebui să existe un mecanism care să le permită consumatorilor fără o adresă fixă, solicitanților de azil și consumatorilor cărora nu li se acordă un permis de ședere, dar a căror expulzare este imposibilă din motive legale, să îndeplinească cerințele capitolului II al Directivei 2005/60/CE.

(28a)  Pentru ca utilizatorilor de conturi de plăți cu funcționalități de bază să li se ofere servicii corespunzătoare, statele membre ar trebui să oblige prestatorii să asigure formarea corespunzătoare a personalului responsabil și să garanteze faptul că potențialele conflicte de interes nu îi afectează în mod negativ pe consumatorii în cauză.

(29)  Statele membre ar trebui să fie în măsură să oblige prestatorii de servicii de plăți să verifice dacă un consumator deține deja sau nu un cont de plăți activ și echivalent pe același teritoriu și să oblige consumatorul să semneze o declarație pe propria răspundere în acest sens. Prestatorii de servicii de plată nu ar trebui să fie în măsură să refuze o cerere de cont de plăți cu funcționalități de bază, cu excepția cazurilor identificate în mod expres în prezenta directivă.

(29a)  Statele membre ar trebui să garanteze faptul că prestatorii de servicii de plăți tratează cererile în termenele stabilite în prezenta directivă, iar în caz de refuz, prestatorii de servici de plăți informează consumatorul cu privire la motivele concrete care au determinat refuzul, cu excepția cazului în care această informare ar veni în contradicție cu obiectivele securități naționale sau cu cele ale combaterii infracțiunilor financiare.

(30)  Consumatorilor ar trebui să li se garanteze accesul la o gamă de servicii de plată de bază. Statele membre ar trebui să garanteze că, atât timp cât un cont de plăți cu funcționalități de bază este utilizat de consumator pentru uz personal, numărul tranzacțiilor puse la dispoziția consumatorului în conformitate cu normele specifice privind prețurile stabilite în prezenta directivă nu este limitat. Atunci când definesc noțiunea de uz personal, statele membre ar trebui să ia în considerare practicile de consum existente și practicile comerciale obișnuite. Serviciile legate de conturile de plăți de bază ar trebui să includă funcția de depozitare și retragere de bani. Consumatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua operațiuni de plată esențiale, cum ar fi să primească venituri sau prestații, să plătească facturi sau taxe și să cumpere bunuri și servicii, inclusiv prin debitare directă, transfer de credit și utilizarea unui card de plăți. Aceste servicii ar trebui să permită achiziția de bunuri și servicii online și să ofere consumatorilor oportunitatea de a iniția ordine de plată prin intermediul facilității bancare online a prestatorului de servicii de plată, acolo unde aceasta este disponibilă. Totuși, un cont de plăți cu funcționalități de bază nu ar trebui utilizat exclusiv online, deoarece acest fapt ar crea un obstacol pentru consumatorii care nu au acces la internet. Consumatorii nu ar trebui să aibă acces la o facilitate de descoperit de cont în cazul unui cont de plăți cu funcționalități de bază. Cu toate acestea, statele membre ar putea permite prestatorilor de servicii de plată să ofere clienților care au un cont de plăți de bază servicii de descoperit de cont și alte produse de creditare ca servicii clar separate, cu condiția ca accesul la contul de plăți cu funcționalități de bază sau utilizarea acestuia să nu fie limitată la cumpărarea de astfel de servicii de creditare și nici să nu fie condiționată de aceasta. Eventualele taxe percepute pentru aceste servicii ar trebui să fie transparente și ar trebui să fie cel puțin la fel de avantajoase ca politica obișnuită de prețuri a prestatorului.

(31)  Pentru a asigura disponibilitatea conturilor de plăți cu funcționalități de bază unei game cât mai vaste de consumatori, acestea ar trebui oferite gratuit sau în schimbul unui comision rezonabil. Statele membre ar trebui să oblige prestatorii de servicii de plată să asigure faptul că contul de plăți cu funcționalități de bază este întotdeauna contul de plăți cu comisionul cel mai mic, destinat furnizării pachetului minim de servicii de plată stabilit în statul membru în cauză. În plus, orice taxe suplimentare percepute consumatorului pentru nerespectarea termenilor contractuali ar trebui să fie rezonabile și în niciun caz mai mari decât comisioanele obișnuite ale prestatorului.

(32)  Prestatorul de servicii de plată ar trebui să refuze deschiderea unui cont de plăți cu funcționalități de bază sau să rezilieze un contract privind un astfel de cont numai în circumstanțe specifice, de exemplu în caz de nerespectare a legislației privind spălarea banilor și finanțarea terorismului sau a celei privind prevenirea și investigarea infracțiunilor. Chiar și în aceste cazuri, refuzul poate fi justificat numai dacă respectivul consumator nu respectă dispozițiile legislative respective și nu pe motiv că procedura de verificare a respectării legislației este prea împovărătoare sau prea costisitoare.

(33)  Statele membre ar trebui să asigure instituirea unor măsuri adecvate pentru sensibilizarea populației cu privire la existența conturilor de plăți cu funcționalități de bază și la procedurile și condițiile de utilizare a acestora stabilite în prezenta directivă. Statele membre ar trebui să asigure faptul că măsurile de comunicare sunt adecvate și bine orientate, adresându-se în special consumatorilor care nu dețin un cont, sunt vulnerabili și mobili. Prestatorii de servicii de plată ar trebui să pună activ la dispoziția consumatorilor informații accesibile și măsuri de asistență adecvate privind funcționalitățile specifice ale contului de plată care oferă funcționalități de bază, comisioanele aferente și condițiile ▌de utilizare a contului, precum și etapele pe care trebuie să le parcurgă consumatorii pentru a-și exercita dreptul de a deschide un cont de plăți cu funcționalități de bază. Consumatorii ar trebui informați, în particular, cu privire la faptul că achiziția de servicii suplimentare nu este obligatorie pentru a avea acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază. Pentru a reduce la minimum riscul excluderii din punct de vedere financiar a consumatorilor, statele membre ar trebui să îmbunătățească instruirea în domeniul financiar, inclusiv în școli, și să combată îndatorarea excesivă. De asemenea, statele membre ar trebui să promoveze inițiative ale prestatorilor de servicii de plată care să faciliteze furnizarea combinată a conturilor de plăți cu funcționalități de bază și a instruirii financiare independente.

(34)  Statele membre ar trebui să desemneze autoritățile competente care sunt autorizate să asigure punerea în aplicare a prezentei directive și cărora le sunt acordate competențe de investigare și de punere în aplicare. Autoritățile competente desemnate ar trebui să fie independente de prestatorii de servicii de plată și ar trebui să dispună de resurse adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Statele membre ar trebui să aibă capacitatea de a desemna autorități competente diferite pentru a pune în aplicare gama largă de obligații prevăzute în prezenta directivă.

(35)  Consumatorii ar trebui să aibă acces la proceduri extrajudiciare efective și eficiente de reclamație și de reparație în vederea soluționării litigiilor ce pot apărea în urma exercitării drepturilor și a obligațiilor prevăzute în prezenta directivă. Accesul la procedurile alternative de soluționare a litigiilor ar trebui să fie facil, iar organismele competente ar trebui să îndeplinească o serie de criterii precum reprezentarea egală a prestatorilor și a utilizatorilor. Acest acces este deja asigurat prin Directiva 2013/.../UE în ceea ce privește litigiile contractuale relevante. Totuși, consumatorii ar trebui să aibă acces și la procedurile extrajudiciare de reparație în cazul unor litigii precontractuale privind drepturile și obligațiile prevăzute în prezenta directivă, de exemplu atunci când li se refuză accesul la un cont de plăți cu funcționalități de bază. Respectarea dispozițiilor din prezenta directivă impune prelucrarea datelor cu caracter personal ale consumatorilor. Această prelucrare este reglementată de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(7). Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să respecte normele stabilite în Directiva 95/46/CE și legile naționale pentru punerea în aplicare a acestora.

(36)  În vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta directivă, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a identifica terminologia standardizată la nivelul Uniunii care vizează serviciile de plată comune unui număr de state membre, precum și definițiile acestor termeni.

▌

(38)  O dată pe an, iar pentru prima dată în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive ▌, statele membre ar trebui să obțină statistici anuale fiabile privind funcționarea măsurilor introduse prin prezenta directivă. Acestea ar trebui să utilizeze orice surse relevante de informare și să comunice Comisiei informațiile respective. Comisia ar trebui să prezinte un raport anual pe baza informațiilor primite.

(39)  Prezenta directivă ar trebui să facă obiectul unei revizuiri la patru ani de la intrarea sa în vigoare, pentru a se ține seama de evoluțiile pieței, cum ar fi apariția unor tipuri noi de conturi de plăți și de servicii de plată, precum și de evoluțiile înregistrate în alte domenii ale dreptului Uniunii și de experiențele statelor membre. Revizuirea ar trebui să evalueze dacă măsurile introduse au îmbunătățit înțelegerea de către consumatori a comisioanelor aferente conturilor de plăți, comparabilitatea conturilor de plăți și ușurința cu care se schimbă conturile. Aceasta ar trebui să stabilească, de asemenea, numărul de conturi de plăți de bază deschise, inclusiv de către consumatori care anterior nu beneficiau de servicii bancare, perioada de deținere a acestui tip de conturi, numărul de refuzuri de deschidere a conturilor de plăți de bază și numărul de cazuri de închidere a acestui tip de conturi și motivele corespondente, precum și comisioanele aferente. În plus, aceasta ar trebui să analizeze dacă termenele-limită prelungite prevăzute pentru prestatorii de servicii de plată care efectuează schimbarea conturilor la nivel transfrontalier urmează să fie menținute pe o perioadă de timp mai îndelungată, precum și dacă dispozițiile privind informațiile ce trebuie furnizate de către prestatorii de servicii de plată atunci când oferă pachete de produse sunt suficiente sau dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport însoțit, după caz, de propuneri legislative.

(40)  Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(41)  În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative, statele membre s-au angajat să însoțească, în cazuri justificate, notificarea măsurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care explică relația dintre componentele unei directive și părțile corespondente ale instrumentelor naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legislatorul consideră că transmiterea acestor documente este justificată,

(41a)  Un stat membru ar trebui să aibă competența de a decide, cu aprobarea Comisiei, să scutească prestatorii de servicii de plată de la obligativitatea oferirii de conturi de plată cu funcționalități de bază. Comisia ar trebui să aprobe derogările doar cu condiția garantării concurenței echitabile pentru toți prestatorii de servicii de plată, a respectării dreptului de acces al consumatorilor și a evitării stigmatizării consumatorilor ce dețin conturi de plată cu funcționalități de bază. Aprobarea nu poate avea ca rezultat o situație în care doar un singur prestator de servicii de plată ar oferi astfel de conturi de plată cu funcționalități de bază într-un stat membru.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CAPOTOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezenta directivă prevede norme referitoare la transparența și comparabilitatea comisioanelor percepute consumatorilor pentru conturile de plăți deținute de aceștia în cadrul Uniunii Europene și furnizate de către prestatori de servicii de plată situați în Uniune, precum și norme referitoare la schimbarea conturilor de plăți în cadrul Uniunii.

(2)  De asemenea, prezenta directivă definește un cadru de norme și condiții în conformitate cu care statele membre garantează dreptul consumatorilor de a deschide și a utiliza conturi de plăți cu funcționalități de bază în Uniune.

(3)  Deschiderea și utilizarea unui cont de plăți cu funcționalități de bază, în temeiul prezentei directive, sunt în conformitate cu dispozițiile din capitolul II al Directivei 2005/60/CE.

(3a)  Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la articolele 15-19, un cont de plăți cu funcționalități de bază este considerat un cont de plăți în sensul prezentei directive.

(4)  Prezenta directivă se aplică prestatorilor de servicii de plată situați în Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei directive se aplică următoarele definiții:

(a)  prin „consumator” se înțelege persoana fizică care acționează în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa comercială, de afacerile, de meseria sau de profesia sa;

(aa)  prin „rezident legal” se înțelege statutul unui cetățean al Uniunii sau resortisant dintr-o țară terță care se află legal pe teritoriul Uniunii, inclusiv persoanele care solicită azil în temeiul Convenției de la Geneva din 28 iulie 1951 referitoare la statutul refugiaților, al Protocolului din 31 ianuarie 1967 la aceasta și al altor tratate internaționale aplicabile;

(b)  prin „cont de plăți” se înțelege un cont deținut în numele unuia sau al mai multor utilizatori ai serviciilor de plată și care este folosit pentru executarea operațiunilor de plată;

(c)  prin „serviciu de plată” se înțelege un serviciu de plată astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2007/64/CE;

(ca)  prin „servicii legate de contul de plăți” se înțeleg toate serviciile legate de utilizarea unui cont de plăți, inclusiv serviciile de plată și operațiunile de plată vizate de articolul 3 litera (g) din Directiva 2007/64/CE;

(d)  prin „operațiune de plată” se înțelege acțiunea, inițiată de plătitor sau de beneficiarul plății, de a plasa, a transfera sau a retrage fonduri, indiferent de eventualele obligații subiacente existente între plătitor și beneficiarul plății;

(e)  prin „prestator de servicii de plată” se înțelege un prestator de servicii de plată astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (9) din Directiva 2007/64/CE, excluzându-se capitolul IV, în care acest termen înseamnă toți prestatorii de servicii de plată aflați pe teritoriul statelor membre care își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor generale de plată cu amănuntul și care oferă conturi de plată ca parte integrantă a activității lor obișnuite;

(f)  prin „instrument de plată” se înțelege un instrument de plată astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (23) din Directiva 2007/64/CE;

(g)  prin „prestator de servicii de plată care efectuează transferul” se înțelege prestatorul de servicii de plată de la care sunt transferate informațiile privind toate plățile recurente sau o parte dintre acestea;

(h)  prin „prestator de servicii de plată destinatar” se înțelege prestatorul de servicii de plată către care sunt transferate informațiile privind toate plățile recurente sau o parte dintre acestea;

(i)  prin „plătitor” se înțelege persoana fizică sau juridică care este titularul unui cont de plăți și care autorizează un ordin de plată din acel cont de plăți sau, în cazul în care nu există un cont de plăți al plătitorului, persoana fizică sau juridică care dă un ordin de plată către un cont de plăți al beneficiarului plății;

(j)  prin „beneficiar al plății” se înțelege persoana fizică sau juridică care este destinatarul vizat al fondurilor care au făcut obiectul unei operațiuni de plată;

(k)  prin „comisioane” se înțeleg toate cheltuielile și penalitățile, dacă există, pe care consumatorul trebuie să le plătească prestatorului de servicii de plată în schimbul furnizării serviciilor legate de un cont de plăți sau în legătură cu aceste servicii;

(ka)  prin „rata dobânzii pentru credit” se înțelege rata dobânzii plătită consumatorului în legătură cu păstrarea de fonduri într-un cont de plăți;

(l)  prin „suport durabil” se înțelege orice instrument care permite consumatorului sau prestatorului de servicii de plată să stocheze informații adresate personal consumatorului respectiv, într-un mod accesibil pentru consultări ulterioare și pentru o perioadă de timp adecvată scopurilor informației respective, și care permite reproducerea, fără modificări, a informațiilor stocate;

(m)  prin „schimbarea conturilor” se înțelege transferul de la un prestator de servicii de plată la altul, la cererea consumatorului, a informațiilor referitoare la toate sau la o parte dintre ordinele de plată programate pentru transferurile de credit, debitările directe recurente și transferurile recurente de credit intrate, executate într-un cont de plăți, cu sau fără transferul soldului pozitiv al contului de la un cont de plăți la altul și cu sau fără închiderea vechiului cont; schimbarea conturilor nu presupune transferul contractului de la prestatorul de servicii de plată care inițiază transferul la prestatorul de servicii de plată destinatar;

(n)  prin „debitare directă” se înțelege un serviciu de plată de debitare a contului de plăți al plătitorului, în cazul în care o operațiune de plată este inițiată de beneficiarul plății pe baza consimțământului exprimat de către plătitor;

(o)  prin „transfer de credit” se înțelege serviciul de plată ▌de creditare a contului de plăți al unui beneficiar al plății printr-o operațiune de plată sau o serie de operațiuni de plată efectuate din contul de plăți al plătitorului de către prestatorul de servicii de plată la care este deschis contul de plăți al plătitorului, în baza unei instrucțiuni date de plătitor;

(p)  prin „ordin de plată programată” se înțelege un serviciu prin care contul de plăți al unui beneficiar al plății este creditat periodic printr-o serie de operațiuni de plată efectuate din contul de plăți al plătitorului de către prestatorul de servicii de plată la care este deschis contul de plăți al plătitorului, în baza unei instrucțiuni date de plătitor;

(q)  prin „fonduri” se înțelege bancnote și monede, bani scripturali și monedă electronică, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2009/110/CE;

(r)  prin „contract-cadru” se înțelege un contract de servicii de plată care reglementează executarea, în viitor, a unor operațiuni de plată individuale și succesive și care poate conține obligația de a constitui un cont de plăți, precum și condițiile de constituire a acestui cont;

(ra)  prin „zi lucrătoare” se înțelege o zi lucrătoare astfel cum este definită la articolul 4 punctul (27) din Directiva 2007/64/CE.

Articolul 3

Terminologia standardizată asociată conturilor de plăți

(1)  Statele membre se asigură că autoritățile competente menționate la articolul 20 întocmesc o listă provizorie cuprinzând cele mai reprezentative servicii aferente conturilor de plată la nivel național. Această listă conține cel puțin primele 10 dintre cele mai reprezentative servicii disponibile la nivel național. Lista conține termenii și definițiile pentru fiecare dintre serviciile identificate, în fiecare dintre limbile oficiale ale statului membru utilizându-se un singur termen pentru fiecare serviciu.

(2)  În sensul alineatului (1), autoritățile competente au în vedere serviciile care:

(a)  sunt cel mai frecvent utilizate de consumatori în legătură cu contul lor de plăți;

(b)  generează cel mai mare cost pentru consumatori, atât la nivel global, cât și per unitate.

Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a acestor criterii în sensul alineatului (1), ABE elaborează orientări în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 pentru a asista autoritățile competente.

(3)  Statele membre notifică Comisiei listele provizorii menționate la alineatul (1) până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre prezintă Comisiei, la cerere, informații complementare referitoare la datele pe baza cărora au fost întocmite listele în ceea ce privește criteriile menționate la alineatul (2).

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24, de stabilire, pe baza listelor provizorii depuse în temeiul alineatului (3), a unei terminologii standardizate la nivelul Uniunii pentru acele servicii aferente conturilor de plată care sunt comune cel puțin majorității statelor membre. Terminologia standardizată la nivelul Uniunii este clară și concisă și include termeni comuni și definiții pentru serviciile comune. În fiecare dintre limbile oficiale ale statului membru se utilizează un singur termen pentru fiecare serviciu.

(5)  După [...] publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a actelor delegate menționate la alineatul (4), fiecare stat membru integrează fără întârziere, dar cel târziu în termen de o lună, terminologia standard la nivelul Uniunii adoptată în temeiul alineatului (4), în lista provizorie menționată la alineatul (1) și publică această listă.

Articolul 4

Documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul

1.  Statele membre se asigură că, cu o perioadă de timp corespunzătoare înainte de a încheia un contract privind un cont de plăți cu un consumator, prestatorii de servicii de plată pun la dispoziția consumatorului un document cuprinzător de informare cu privire la comisioane. În documentul de informare cu privire la comisioane sunt prezentate toate serviciile disponibile în legătură cu contul de plăți, care sunt incluse în lista celor mai reprezentative servicii menționată la articolul 3 alineatul (5), precum și comisioanele corespunzătoare pentru toate serviciile. Documentul conține, de asemenea, eventualele comisioane și dobânzi suplimentare ce pot fi aplicate contului în cauză. Pentru a se putea deosebi documentul de informare cu privire la comisioane de documentele comerciale sau cele contractuale, acesta conține, în partea de sus a primei pagini, un simbol comun. Statele membre asigură faptul că prestatorii de servicii de plată informează consumatorii cu privire la toate modificările aplicate comisioanelor și pun la dispoziția consumatorilor o versiune actualizată a documentului de informare cu privire la comisioane, dacă este cazul.

În cazul în care comisionul aplicat unui serviciu este valabil numai pentru anumite canale de comunicare, cum ar fi cele online sau prin intermediul unei sucursale, sau comisionul variază în funcție de canalul utilizat, acest lucru este indicat în mod clar în documentul de informare cu privire la comisioane.

(1a)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată nu percep comisioane care nu sunt enumerate în documentul de informare cu privire la comisioane.

(2)  În cazul în care unul sau mai multe dintre serviciile de plată ▌sunt oferite ca parte dintr-un pachet de servicii de plată, documentul de informare cu privire la comisioane precizează comisionul pentru întregul pachet, serviciile ▌incluse în pachet și numărul lor, precum și comisionul pentru fiecare serviciu care nu este vizat de comisionul aplicat pachetului.▌

▌

(5)  Statele membre instituie pentru prestatorii de servicii de plată obligația de a pune la dispoziția consumatorilor un glosar al tuturor serviciilor menționate la alineatul (1) și definițiile și explicațiile aferente.

Statele membre se asigură că glosarul pus la dispoziție în temeiul primului paragraf nu este de natură să inducă în eroare și este elaborat într-un limbaj clar, lipsit de ambiguități și nespecializat.

(6)  Documentul de informare cu privire la comisioane și glosarul sunt puse la dispoziția consumatorilor și a potențialilor consumatori de către prestatorii de servicii de plată în mod permanent, în format electronic, pe site-urile respectivilor prestatori, fiind ușor disponibile și persoanelor care nu sunt clienți. Documentul de informare cu privire la comisioane este pus la dispoziție de către prestatorii de servicii de plată gratuit, pe un suport durabil, în incintele accesibile consumatorilor, iar glosarul este pus la dispoziție pe un suport durabil la cerere.

(7)  După consultarea autorităților naționale și după testarea pe lângă consumatori, ABE elaborează un proiect de standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul prezentării standardizate a documentului de informare cu privire la comisioane și simbolul comun al acestuia.

ABE înaintează Comisiei proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 5

Situația comisioanelor

(1)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată pun gratuit la dispoziția consumatorilor cel puțin anual o situație a tuturor comisioanelor și a ratelor dobânzii aplicate la contul de plăți al acestora.

Părțile contractante convin canalul de comunicare utilizat pentru a furniza consumatorului situația comisioanelor. Situația este pusă la dispoziția consumatorului pe suport de hârtie la solicitarea acestuia.

(2)  În situația menționată la alineatul (1) sunt precizate următoarele informații:

(a)  comisionul unitar perceput pentru fiecare serviciu și numărul de utilizări ale serviciului pe parcursul perioadei relevante sau, în cazul în care serviciile sunt combinate în cadrul unui pachet, comisionul perceput pentru întregul pachet;

(b)  cuantumul total al comisioanelor suportate pentru fiecare serviciu furnizat pe parcursul perioadei relevante și, dacă este cazul, luând în considerare structurile specifice de comisioane pentru pachete de servicii;

(ba)  valoarea ratei dobânzii pentru descoperitul de cont, numărul de zile în care contul a fost descoperit și cuantumul total al dobânzii plătite asociate descoperitului de cont pe parcursul perioadei relevante;

(bb)  rata dobânzii de credit aplicată contului, bilanțul mediu și cuantumul total al dobânzii câștigate în perioada relevantă;

(c)  soldul total (pozitiv sau negativ) după deducerea tuturor comisioanelor și aplicarea dobânzii obținute ca urmare a utilizării contului pe parcursul perioadei relevante;

(ca)  notificările prealabile cu privire la modificarea preconizată a comisioanelor sau a ratelor dobânzii în perioada următoare.

▌

(4)   După consultarea autorităților naționale și după testarea pe lângă consumatori, ABE elaborează un proiect de standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul prezentării standardizate a situației comisioanelor și simbolul comun al acesteia ▌.

ABE înaintează Comisiei proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare până la … [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

Comisiei i se conferă competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

Articolul 6

Comunicări care utilizează terminologia standardizată

(1)  Statele membre se asigură că, în toate comunicările către consumatori, inclusiv în comunicările contractuale și comerciale, prestatorii de servicii de plată utilizează, dacă este cazul, terminologia standardizată din lista celor mai reprezentative servicii asociate cu un cont de plăți menționat la articolul 3 alineatul (5).

(2)  Prestatorii de servicii de plată au posibilitatea de a face referire la mărci care desemnează servicii sau conturi de plăți în cuprinsul comunicărilor lor comerciale către clienți, cu condiția să identifice clar termenul corespondent utilizând terminologia standardizată inclusă în lista completă menționată la articolul 3 alineatul (5) ▌. Prestatorii de servicii de plată pot utiliza aceste mărci în cuprinsul documentului de informare cu privire la comisioane sau al situației comisioanelor cu condiția ca acestea să fie adiționale terminologiei standardizate și ca o a doua desemnare a serviciilor sau a conturilor oferite.

Articolul 7

Site-uri de comparare la nivel național

(1)  Statele membre se asigură că ▌consumatorii au acces gratuit la cel puțin un site înființat în conformitate cu alineatele (2) și (3), care include cel puțin:

(a)  comparația între dobânzile plătite sau percepute pentru contul de plăți, comisioanele percepute de către prestatorii de servicii de plată pentru serviciile oferite pentru conturile de plăți la nivel național;

(b)  comparația între determinanții nivelului serviciului furnizat de prestatorul de servicii de plată, inclusiv factori precum numărul de sucursale și amplasarea acestora și numărul de automate pentru numerar prin intermediul cărora pot fi evaluate serviciile;

(c)  informații suplimentare oferite consumatorilor privind terminologia standardizată a Uniunii, accesul la conturi de plăți, inclusiv la conturi de plăți cu funcționalități de bază și privind procedurile de schimbare disponibile la nivel național și la nivelul Uniunii. Astfel de informații pot fi oferite prin intermediul unor linkuri către site-uri externe.

(2)  Statele membre stabilesc un program de acreditare voluntară pentru site-urile unde sunt comparate elementele de comparare, astfel cum sunt descrise la articolul 7 alineatul (1) literele (a) și (b), oferite pentru conturile de plăți operate de operatori privați. Pentru a primi acreditare, site-urile de comparare operate de operatorii privați trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(a)  sunt independente din punct de vedere juridic, financiar și operațional de orice prestator de servicii de plată;

(aa)  menționează clar proprietarii și sursele de finanțare;

(ab)  definește criterii clare și obiective pe care se bazează comparația;

(ac)  sunt imparțiale în măsura în care publicitatea din partea prestatorilor de servicii de plată, a agenților, a afiliaților sau a mărcilor lor nu sunt afișate pe pagina principală sau pe paginile de comparare a prețurilor;

(b)  folosesc un limbaj clar și precis și, după caz, terminologia standardizată a Uniunii, menționată la articolul 3 alineatul (5);

(c)  furnizează informații clare și actualizate și precizează ora ultimei actualizări;

(d)  asigură utilizatorilor rezultate obiective și exhaustive ținând seama pe deplin de fiecare criteriu ales de utilizatori și, atunci când informațiile prezentate nu oferă o imagine completă asupra pieței, o declarație clară în acest sens înainte de afișarea rezultatelor;

(da)  acceptă cereri pentru includerea pe site din partea oricărui prestator de servicii din statul membru în cauză;

(e)  adoptă o procedură eficientă de gestionare a întrebărilor și reclamațiilor.

Atunci când prestatorilor de servicii li se percepe o taxă pentru listarea pe aceste site-uri, taxele sunt nediscriminatorii și publicate pe site.

(3)  În cazul în care niciun site nu este acreditat conform alineatului (2), statele membre se asigură că este instituit un site operat fie de autoritatea competentă menționată la articolul 20, fie în numele acesteia, sau de altă autoritate publică competentă. În cazul în care un site a fost acreditat în temeiul alineatului (2), statele membre pot decide să instituie un site suplimentar operat de autoritatea competentă menționată la articolul 20 sau de altă autoritate publică competentă. Site-urile operate de o autoritate competentă în temeiul alineatului (1) respectă dispozițiile prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(e).

(4)  Statele membre refuză sau retrag acreditarea unor operatori privați în cazul unei nerespectări recurente sau persistente a obligațiilor prevăzute la alineatul (2).

(4a)  Prestatorii de servicii de plată nu sunt răspunzători pentru informații eronate sau inactuale referitoare la ei sau la serviciile pe care le prestează, afișate pe un site de comparare acreditat sau neacreditat, în cazul în care administratorul site-ului nu a corectat respectivele informații la solicitarea prestatorului de servicii.

(4b)  Statele membre se asigură că consumatorii sunt informați cu privire la disponibilitatea site-urilor menționate la alineatul (1) și cu privire la site-urile acreditate în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

▌

Articolul 7a

Site-ul de comparare la nivelul Uniunii

(1)  Statele membre notifică Comisiei și ABE site-urile de comparare care operează în conformitate cu articolul 7 alineatele (1), (2) și (3).

(2)  La … [3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], ABE pune la dispoziția publicului un site de comparare la nivelul Uniunii care să permită consumatorilor să compare conturi de plăți oferite în cadrul pieței interne. Pentru a completa aceste informații, site-ul de comparare la nivelul Uniunii furnizează consumatorilor un glosar care conține terminologia standardizată a Uniunii adoptată în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) și orientările practice cu privire la schimbarea transfrontalieră a conturilor de plăți.

Articolul 8

Conturi incluse în pachete

Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (2), statele membre se asigură că, atunci când un cont de plăți este oferit împreună cu un alt serviciu sau produs financiar ca parte a unui pachet, prestatorul de servicii de plată informează consumatorul cu privire la posibilitatea de a achiziționa separat contul de plăți și, în caz afirmativ, oferă informații separate privind costurile și comisioanele asociate fiecărui produs și serviciu financiar oferit în cadrul pachetului.

▌

CAPITOLUL III

Schimbarea conturilor

Articolul 9

Furnizarea serviciului de schimbare a conturilor

Statele membre se asigură că prestatorii serviciului de plată furnizează un serviciu de schimbare a conturilor în conformitate cu articolul 10 oricărui consumator care deține un cont de plăți la un alt prestator de servicii de plată din Uniune și care a solicitat deschiderea unui nou cont de plăți la prestatorul de servicii de plată destinatar.

În cazul schimbării contului de la un prestator de servicii de plată la altul, aflat pe teritoriul aceluiași stat membru, statele membre pot să înființeze sau să păstreze mecanisme diferite de cele menționate la articolul 10 dacă acest lucru este în mod clar în interesul consumatorilor, iar schimbarea contului se efectuează în cel mult aceleași intervale ca cele descrise la articolul 10.

Articolul 10

Serviciul de schimbare a conturilor

(1)  Statele membre se asigură că serviciul de schimbare a conturilor este inițiat de către prestatorul de servicii de plată destinatar și că este furnizat în conformitate cu normele stabilite la alineatele (2)-(7).

(2)  Serviciul de schimbare a conturilor este inițiat de către prestatorul de servicii de plată destinatar. Pentru a face acest lucru, prestatorul de servicii de plată destinatar obține autorizarea scrisă a consumatorului pentru furnizarea serviciului de schimbare a conturilor. În cazul conturilor comune, autorizația scrisă este obținută de la toți deținătorii contului.

Autorizația este redactată într-o limbă oficială a statului membru în care este inițiat serviciul de schimbare a conturilor sau în orice altă limbă convenită între părți.

Autorizarea permite consumatorului să prezinte sau să refuze prestatorului de servicii de plată acordul specific în ceea ce privește efectuarea fiecăreia dintre sarcinile menționate la alineatul (3) literele (e) și [...] (f) și să prezinte sau să refuze prestatorului de servicii de plată destinatar acordul specific în ceea ce privește efectuarea fiecăreia dintre sarcinile menționate la alineatul (4) literele (c)și (d) și la alineatul (5). Autorizarea permite consumatorului să solicite în mod specific prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul să transmită informațiile menționate la alineatul (3) literele (a) și [...] (b).

Autorizarea indică, de asemenea, data de la care plățile recurente vor fi operate din contul deschis la prestatorul de servicii de plată destinatar. Această dată cade cu cel puțin șapte zile lucrătoare după data la care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul primește cererea de a efectua schimbarea din partea prestatorului de servicii de plată destinatar în temeiul articolului 10 alineatul (6).

(3)  În termen de trei zile lucrătoare de la primirea autorizației menționate la alineatul (2), prestatorul de servicii de plată destinatar solicită prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul să îndeplinească următoarele sarcini:

(a)  să transmită prestatorului de servicii de plată destinatar și, în cazul în care consumatorul solicită în mod specific aceasta în baza alineatului (2), consumatorului o listă cu toate ordinele de plată programată existente pentru transferurile de credit și mandatele de debitare directă generate de către debitor, atunci când acestea sunt disponibile;

(b)  să transmită prestatorului de servicii de plată destinatar și, în cazul în care consumatorul solicită în mod specific aceasta în baza alineatului (2), consumatorului, informațiile disponibile privind transferurile de credit intrate și debitele directe generate de către creditor, executate în contul consumatorului în ultimele 13 luni;

(c)  să transmită prestatorului de servicii de plată destinatar astfel de informații suplimentare ▌necesare prestatorului de servicii de plată destinatar pentru a efectua schimbarea;

(d)  în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu pune la dispoziție un sistem pentru redirecționarea automată a transferurilor de credit intrate și a debitelor directe în contul deținut de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar, ▌să nu mai accepte debite directe sau transferuri de credit intrate începând cu data specificată în autorizație;

(e)  în cazul în care consumatorul și-a dat acordul în mod specific în conformitate cu alineatul (2), să transfere orice sold pozitiv rămas în contul deschis sau deținut la prestatorul de servicii de plată destinatar, la data specificată de către consumator; ▌

(f)  în cazul în care consumatorul și-a dat acordul în mod specific în conformitate cu alineatul (2), să închidă contul deținut la furnizorul de servicii de plată care efectuează transferul, la data indicată de consumator;

(fa)  să anuleze ordinele de plată programată și transferurile de credit cu dată de executare începând cu data specificată în autorizație.

(4)  La data la care sunt primite informațiile solicitate de la prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul, menționate la alineatul (3), prestatorul de servicii de plată destinatar îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  stabilește, în termen de șapte zile lucrătoare, ordinele de plată programată pentru transferurile de credit solicitate de consumator și le execută începând cu data menționată în autorizație;

(b)  acceptă debitele directe începând cu data menționată în autorizație;

(ba)  informează consumatorii, după caz, cu privire la drepturile lor în legătură cu debitele directe SEPA în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 260/2012;

(c)  în cazul în care consumatorul și-a dat acordul în mod specific în conformitate cu alineatul (2), informează plătitorii care efectuează transferuri de credit recurente în contul de plăți al consumatorului în legătură cu detaliile contului consumatorului deschis la prestatorul de servicii de plată destinatar. În cazul în care prestatorul de servicii de plată destinatar nu deține toate informațiile de care are nevoie pentru a-l informa pe plătitor, solicită informațiile lipsă consumatorului în termen de două zile, sau, după caz și după obținerea permisiunii consumatorului, prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul;

(d)  în cazul în care consumatorul și-a dat acordul în mod specific în conformitate cu alineatul (2), informează beneficiarii plăților care folosesc o facilitate de debitare directă pentru a colecta fonduri din contul consumatorului în legătură cu detaliile aferente contului deschis de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar și în legătură cu data de la care debitele directe sunt colectate din contul respectiv. În cazul în care prestatorul de servicii de plată destinatar nu dispune de toate informațiile de care are nevoie pentru a-l informa pe beneficiarul plăților, solicită informațiile lipsă consumatorului în termen de două zile sau, după caz și după obținerea permisiunii consumatorului, prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul;

(e)  în cazul în care consumatorului i se solicită să furnizeze informațiile lipsă în sensul literelor (c) și (d), transmite consumatorului scrisori standard, redactate într-o limbă oficială a statului membru în care este inițiat serviciul de schimbare a conturilor sau în orice altă limbă convenită între părți, în care sunt incluse detalii privind contul nou și data de inițiere indicată în autorizație. .

(4a)  Statele membre se asigură că sunt stabilite termene-limită la nivel național pentru plătitori și pentru beneficiarii plății, pentru a lua la cunoștință detaliile noului cont al consumatorului transmise de către prestatorul de servicii de plată destinatar. Statele membre se asigură, de asemenea, că consumatorii sunt informați cu privire la astfel de termene-limită și la obligațiile aferente.

(5)  În cazul în care consumatorul și-a dat acordul în mod specific în conformitate cu alineatul (2), prestatorul de servicii de plată destinatar poate îndeplini orice sarcini suplimentare necesare pentru efectuarea schimbării conturilor.

(6)  La primirea unei cereri din partea prestatorului de servicii de plată destinatar, prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul îndeplinește următoarele sarcini:

(a)  transmite prestatorului de servicii de plată destinatar informațiile indicate la alineatul (3) literele (a), (b) și (c), în termen de șapte zile lucrătoare de la primirea cererii;

(b)  în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu pune la dispoziție un sistem de redirecționare automată a transferurilor de credit intrate și a debitărilor directe în contul deținut de consumator la prestatorul de servicii de plată destinatar, oprește transferurile de credit intrate și nu mai acceptă debitări directe din contul de plăți începând cu data solicitată de către prestatorul de servicii de plată destinatar;

(c)  transferă orice sold pozitiv rămas din contul de plăți în contul deținut la prestatorul de servicii de plată destinatar;

(d)  închide contul de plăți după finalizarea etapelor descrise la literele (a) - (c);

(e)  îndeplinește orice sarcini suplimentare necesare pentru efectuarea schimbării conturilor, în conformitate cu alineatul (5).

(6a)  Prestatorilor de servicii de plată care efectuează transferul nu li se solicită închiderea contului de plăți în conformitate cu alineatul (6) litera (d), atunci când consumatorul are obligații scadente față de prestatorul de servicii de plată. Prestatorul de servicii de plată informează imediat consumatorul atunci când aceste obligații scadente împiedică închiderea contului de plăți.

(7)  Fără a aduce atingere articolului 55 alineatul (2) din Directiva 2007/64/CE, prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul nu blochează instrumentele de plată înainte de data convenită cu prestatorul de servicii de plată destinatar astfel încât furnizarea serviciilor de plată către consumator să nu fie întreruptă în timpul procesului de schimbare a conturilor.

(8)  Statele membre se asigură că toate dispozițiile cuprinse la alineatele (1)-(7), cu excepția celor cuprinse la aliniatul 4 literele (c) și (d), se aplică și atunci când serviciul de schimbare a conturilor este inițiat de un prestator de servicii de plată situat într-un alt stat membru.

(9)  În cazul indicat la alineatul (8), termenele-limită prevăzute la alineatele (3), (4) și (6) sunt dublate, cu excepția celor legate de tranzacțiile care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 260/2012, caz în care atât contul de plăți care realizează transferul, cât și contul de plăți destinatar sunt în euro. Prezenta dispoziție face obiectul unei revizuiri în temeiul articolului 27.

Articolul 11

Comisioane aferente serviciului de schimbare a conturilor

(1)  Statele membre se asigură că consumatorii pot să aibă acces gratuit la informațiile personale privind ordinele de plată programată existente și debitele directe deținute de prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul sau de prestatorul de servicii de plată destinatar.

(2)  Statele membre se asigură că prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul furnizează informațiile solicitate de către prestatorul de servicii de plată destinatar în conformitate cu articolul 10 alineatul (6) litera (a), fără a percepe nicio taxă consumatorului sau prestatorului de servicii de plată destinatar.

(3)  Statele membre se asigură că, în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul percepe consumatorului comisioane pentru închiderea contului de plăți deschis la acesta, comisioanele respective sunt stabilite în conformitate cu articolul 45 alineatul (2) din Directiva 2007/64/CE.

(4)  Statele membre se asigură că, în cazul în care prestatorul de servicii de plată care efectuează transferul sau prestatorul de servicii de plată destinatar percepe consumatorului alte comisioane decât cele menționate la alineatele (1), (2) și (3), pentru orice serviciu furnizat în conformitate cu articolul 10, aceste comisioane sunt rezonabile.

Articolul 11a

Redirecționarea automată

După realizarea unei evaluări a impactului de reglementare, cu excepția cazului în care Comisia hotărăște altfel, statele membre se asigură că până la … [șase ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] este instituit un mecanism pentru redirecționarea automată a plăților dintr-un cont de plăți într-un alt cont de plăți din același stat membru împreună cu alte notificări automate către beneficiari sau plătitori atunci când transferurile acestora sunt redirecționate.

Articolul 12

Pierderi financiare ale consumatorilor

(1)  Statele membre se asigură că prestatorul de servicii de plată despăgubește consumatorul pentru orice comisioane sau altă pierdere financiară suferită în cazul în care prestatorul de servicii de plată implicat în procesul de schimbare a conturilor nu își respectă obligațiile ce îi revin în conformitate cu articolul 10 în termen de trei zile lucrătoare de la data stabilirii neconformității. Sarcina probei îi revine prestatorului de servicii de plată, care demonstrează că au fost respectate condițiile prevăzute la articolul 10.

(2)  Consumatorii nu suportă nicio pierdere financiară care rezultă din greșelile sau întârzierile legate de actualizarea datelor privind contul de plăți pentru care este responsabil plătitorul sau beneficiarul. Statele membre se asigură că beneficiarii și plătitorii sunt considerați răspunzători în cazul în care nu respectă termenele-limită stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (4a).

Articolul 13

Informații privind serviciul de schimbare a conturilor

(1)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată pun la dispoziția consumatorilor următoarele informații privind serviciul de schimbare a conturilor:

(a)  rolurile prestatorului de servicii de plată care efectuează transferul și ale prestatorului de servicii de plată destinatar pentru fiecare etapă a procesului de schimbare a conturilor, după cum se indică la articolul 10;

(b)  termenul de finalizare a etapelor respective;

(c)  comisioanele percepute pentru procesul de schimbare a conturilor, dacă este cazul;

(d)  orice informații care vor fi solicitate consumatorului;

(e)  schema de proceduri de soluționare alternativă a litigiilor, menționată la articolul 21.

(2)  Informațiile sunt oferite gratuit în toate sucursalele prestatorilor de servicii de plată, pe un suport durabil la care consumatorul poate avea acces, și sunt în permanență disponibile în format electronic pe site-urile internet ale acestora.

CAPITOLUL IV

ACCES LA CONTURILE DE PLĂȚI

Articolul 14

Nediscriminarea

Statele membre se asigură că, atunci când solicită sau accesează un cont de plăți pe teritoriul Uniunii, consumatorii rezidenți în mod legal în Uniune nu fac obiectul discriminării din motive de naționalitate sau loc de reședință sau din oricare alte motive menționate la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Condițiile aplicabile deținerii unui cont de plăți de bază nu sunt în nici un caz discriminatorii. Discriminarea vizibilă, de exemplu, printr-un aspect diferit al cardului sau un număr diferit de card sau de cont, este interzisă.

Articolul 15

Dreptul de acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază

(1)  Statele membre se asigură că un cont de plăți cu funcționalități de bază este oferit consumatorilor de către toți prestatorii de servicii care oferă servicii de plată de retail cu caracter general, precum și conturi de plăți ca parte integrantă din activitatea lor obișnuită. Statele membre se asigură că respectivele conturi de plăți cu funcționalități de bază nu sunt oferite exclusiv de prestatorii de servicii de plată care furnizează contul numai prin intermediul facilităților online.

Un stat membru poate decide să scutească furnizorii de servicii de plată de la obligația prevăzută la primul paragraf, cu aprobarea Comisiei. Orice astfel de derogare se bazează pe criterii obiective și restrictive. Comisia aprobă derogările doar cu condiția garantării concurenței echitabile pentru toți furnizorii de servicii de plată, a respectării dreptului de acces al consumatorilor și a evitării unei situații în respectivul stat membru în care consumatorii ce dețin conturi de plată cu funcționalități de bază se confruntă cu riscul de a fi stigmatizați. [AM 4/rev și 5/rev]

(1a)  Statele membre pot renunța la obligația prevăzută la alineatul (1) în cazul în care prestatorii de servicii de plată:

(a)  sunt enumerați la articolul 2, alineatul (5) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului(8);

(b)  desfășoară activități nelucrative;

(c)  condițiile de afiliere se bazează pe criterii bine definite, precum profesia.

Orice astfel de renunțare nu aduce atingere dreptului de acces al consumatorilor la un cont de plăți cu funcționalități de bază.

(2)  Statele membre se asigură că există un sistem pe teritoriul lor care să garanteze dreptul consumatorilor de a deschide și de utiliza un cont de plăți cu funcționalități de bază astfel cum este menționat la articolul 14, în următoarele condiții:

(a)  acest drept se aplică indiferent de locul de reședință al consumatorului, fără a aduce atingere alineatului 2a;

(aa)  se instituie un mecanism care să le permită consumatorilor fără o adresă fixă, solicitanților de azil și consumatorilor cărora nu li se acordă un permis de ședere, dar a căror expulzare este imposibilă din motive legale, să îndeplinească cerințele capitolului II al Directivei 2005/60/CE;

(b)  exercitarea dreptului nu este excesiv de dificilă sau anevoioasă pentru consumator;

(ba)  se instituie un mecanism care asigură că consumatorii vulnerabili, care nu dețin un cont, precum și consumatorii mobili, sunt informați cu privire la disponibilitatea conturilor de plăți cu funcționalități de bază;

(bb)  serviciul schimbat prevăzut la articolele 10 și 11 din această directivă se aplică, de asemenea, dacă un consumator dorește să treacă la un cont de plăți cu funcționalități de bază de la un alt cont de plăți în cadrul sferei de aplicare a serviciului de schimbare.

(2a)  Pentru a-și exercita dreptul stabilit la alineatul (2), statele membre solicită consumatorilor să aibă o legătură reală cu statul membru pe teritoriul căruia doresc să deschidă și să utilizeze contul de plăți cu funcționalități de bază.

În cazul în care consumatorului i se solicită să prezinte dovada unei astfel de legături, statele membre se asigură că acest fapt nu este anevoios. În acest scop, statul membru se asigură că autoritățile competente întocmesc o listă care să ilustreze sub ce formă poate exista respectiva legătură. Respectiva listă include cel puțin aspecte precum cetățenia, legături de rudenie, centrul de interese, locul în care își desfășoară activitatea profesională, stagiul sau instruirea, oportunități profesionale sau alte legături profesionale, locul de desfășurare a studiilor sau a formării profesionale, șederea legală, deținerea de proprietăți și orice cerere nesoluționată de azil sau de imigrare.

ABE elaborează orientări în temeiul articolului 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 pentru a sprijini autoritățile competente la punerea în aplicare a prezentului alineat..

Prestatorii de servicii de plată iau în considerare informațiile furnizate de consumator și îi pot solicita acestuia să fie prezent fizic sau să fie reprezentat din punct de vedere juridic de o persoană terță la cea mai apropiată sucursală pentru a deschide contul.

Statele membre se asigură că consumatorii au posibilitatea să demonstreze existența unei legături reale cu o lună după deschiderea de la distanță a contului. Înainte de această verificare, inclusiv în cazul în care este necesară prezența în persoană, prestatorilor de servicii de plată le este permisă limitarea utilizării contului.

(2b)  Anterior deschiderii unui cont de plăți cu funcționalități de bază, statele membre pot solicita ca prestatorii de servicii de plată să verifice dacă respectivul consumator deține un cont de plăți activ sau echivalent pe teritoriul respectivului stat membru și îi pot solicita consumatorului să semneze o declarație pe propria răspundere în acest sens.

(3)  Prestatorii de servicii de plată nu pot refuza o cerere de acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază, cu excepția următoarelor cazuri:

(a)  atunci când măsurile de precauție privind clientela, în conformitate cu capitolul II din Directiva 2005/60/CE, identifică un risc semnificativ că acel cont va fi utilizat încălcând dreptul Uniunii;

(b)  în cazurile în care statul membru a exercitat opțiunea menționată la alineatul (2b) de la prezentul articol, atunci când un consumator deține deja un cont de plăți la un prestator de servicii de plată de pe teritoriul lor, care îi permite să folosească serviciile de plată enumerate la articolul 16 alineatul (1).

(4)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată procesează cererile de acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază în termen de șapte zile lucrătoare de la primirea unei cereri complete, inclusiv a dovezii de identitate. Statele membre se asigură că, în cazurile menționate la alineatul (3), prestatorul de servicii de plată informează imediat consumatorul în legătură cu refuzul și motivele concrete ale acestuia, în scris și gratuit, cu excepția cazului în care această informare contravine obiectivelor de siguranță națională sau infracțiuni financiare. De asemenea, consumatorul este informat cu privire la cel puțin o cale de recurs sau la un serviciu de consultanță gratuit sau contra unei taxe rezonabile și cu privire la mecanismele alternative disponibile de soluționare a litigiilor.

(5)  Statele membre se asigură că, în cazurile menționate la alineatul (3) litera (b), prestatorul de servicii de plată adoptă măsurile corespunzătoare în conformitate cu capitolul III din Directiva 2005/60/CE.

(6)  Statele membre se asigură că accesul la un cont de plăți cu funcționalități de bază nu este condiționat de achiziționarea unor servicii suplimentare sau a unor cote ale prestatorului de servicii de plată.

Articolul 16

Caracteristicile unui cont de plăți cu funcționalități de bază

(1)  Statele membre se asigură că un cont de plăți cu funcționalități de bază cuprinde următoarele servicii ▌:

(a)  servicii ce permit toate operațiunile necesare pentru deschiderea, operarea și închiderea unui cont de plăți;

(b)  servicii ce permit depunerea de numerar într-un cont de plăți;

(c)  servicii ce permit retrageri de numerar pe teritoriul Uniunii, dintr-un cont de plăți, la ghișeu și la automatele pentru numerar, în timpul sau în afara programului de lucru al băncii;

(d)  efectuarea următoarelor operațiuni de plată pe teritoriul Uniunii:

(i)  debitare directă SEPA și non-euro;

(ii)  operațiuni de plată SEPA și non-euro printr-un instrument de plată (de exemplu, prin intermediul unui card de plată sau a unui produs software), inclusiv plăți online;

(iii)  transferuri de credit SEPA și non-euro, inclusiv ordine de plată programată la terminale bancare, la ghișee și prin intermediul facilităților online ale prestatorului de servicii de plată.

(2)  Statele membre se asigură că atât timp cât un cont de plăți cu funcționalități de bază este utilizat de consumator în scop personal, nu există limite în ceea ce privește numărul operațiunilor de care beneficiază consumatorul în temeiul normelor specifice de stabilire a tarifelor prevăzute la articolul 17. Atunci când definesc noțiunea de uz personal, statele membre iau în considerare practicile de consum existente și practicile comerciale obișnuite.

(3)  Statele membre se asigură că, acolo unde este cazul, consumatorul poate să gestioneze și să inițieze tranzacții de plată din contul de plăți cu funcționalități de bază al acestuia în sucursalele sau prin intermediul facilităților ▌online ale prestatorului de servicii de plată.

(4)  Statele membre se asigură că un cont de plăți cu funcționalități de bază nu include nicio facilitate de descoperit de cont în afară de o amortizare temporară pentru sume mici, în cazul în care aceasta este necesară. Statele membre ar putea permite prestatorilor de servicii de plată să ofere clienților care au un cont de plăți de bază facilități de descoperit și alte produse de creditare ca servicii clar separate. Accesul la un cont de plăți cu funcționalități de bază sau utilizarea acestuia nu sunt limitate la achiziționarea unor astfel de servicii de creditare și nici nu sunt condiționate de aceasta. Taxele percepute pentru aceste servicii sunt transparente și cel puțin la fel de avantajoase ca politica obișnuită de prețuri a prestatorului.

(4a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în vederea actualizării listei de servicii aferente care fac parte dintr-un cont de plăți cu funcționalități de bază, ținând seama de evoluția mijloacelor de plată și a tehnologiei.

Articolul 17

Comisioane conexe

(1)  Statele membre se asigură că serviciile menționate la articolul 16 sunt oferite gratuit sau în schimbul unui comision rezonabil de către prestatorii de servicii de plată. Statele membre solicită prestatorilor de servicii de plată să se asigure că, printre produsele pe care le oferă, contul de plăți cu funcționalități de bază este întotdeauna contul permanent cu comisionul cel mai mic pentru furnizarea unui pachet minim de servicii de plată specificate în statul membru în temeiul articolului 16 alineatele (1) și (2).

(2)  Statele membre se asigură că nivelul comisioanelor percepute consumatorului pentru nerespectarea de către acesta a angajamentelor ce îi revin prin contractul-cadru este rezonabil și niciodată mai ridicat decât nivelul prevăzut în politica de stabilire a prețurilor curentă a prestatorului.

▌

Articolul 18

Contractele-cadru și rezilierea

(1)  Contractele-cadru ce asigură accesul la un cont de plăți cu funcționalități de bază intră sub incidența dispozițiilor Directivei 2007/64/CE, dacă nu se specifică altfel la alineatele (2) și (3).

(2)  Prestatorul de servicii de plată poate să denunțe unilateral un contract-cadru numai în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

(a)  consumatorul a utilizat în mod deliberat contul în scopuri ilegale;

(b)  nu a fost efectuată nicio tranzacție în cont de peste 24 luni consecutive și nu au fost achitate comisioanele datorate prestatorului de servicii de plată;

(c)  consumatorul a furnizat cu bună știință informații incorecte pentru a obține contul de plăți cu funcționalități de bază, în cazul în care furnizarea informațiilor corecte ar fi determinat refuzarea cererii;

(ca)  consumatorul nu poate justifica existența unei legături reale cu statul membru în cauză, așa cum este prevăzut la articolul 15 alineatul (2a) în termen de o lună după deschiderea la distanță a contului;

(d)  consumatorul nu mai este rezident legal în Uniune sau și-a deschis ulterior un al doilea cont de plăți în statul membru în care deține deja un cont de plăți cu funcționalități de bază.

(3)  Statele membre se asigură că, în cazul în care prestatorul de servicii de plată reziliază contractul de deschidere a unui cont de plăți cu funcționalități de bază, acesta informează consumatorul, în scris și gratuit, cu privire la motivele și justificarea rezilierii, cu privire la cel puțin o cale de recurs sau la un serviciu de consultanță gratuit sau contra unei taxe rezonabile și cu privire la mecanismele alternative disponibile de soluționare a litigiilor, cu cel puțin o lună înainte de data la care rezilierea își produce efectele, cu excepția cazului în care această informare contravine obiectivelor de siguranță națională sau de ordine publică.

Articolul 19

Informații generale privind conturile de plăți cu funcționalități de bază

(1)  Statele membre se asigură că există măsuri adecvate pentru sensibilizare ▌în legătură cu disponibilitatea conturilor de plăți cu funcționalități de bază, condițiile de tarifare, procedurile ce trebuie urmate pentru exercitarea dreptului de acces la conturile de plăți cu funcționalități de bază și metodele de acces la soluționarea alternativă a litigiilor. Statele membre asigură faptul că măsurile de comunicare sunt adecvate și bine orientate, adresându-se în special consumatorilor care nu dețin un cont, sunt vulnerabili și mobili.

(2)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată pun la dispoziția consumatorilor în mod activ informații accesibile și asistență adecvată privind funcționalitățile specifice ale contului de plăți cu funcționalități de bază oferit, comisioanele conexe și condițiile de utilizare. De asemenea, statele membre se asigură că toți consumatorii sunt informați că, pentru a avea acces la un cont de plăți cu funcționalități de bază, nu este obligatorie achiziționarea unor servicii suplimentare.

(2a)  Statele membre solicită instituțiilor de învățământ și serviciilor de consultanță să elaboreze măsuri de consiliere a clienților celor mai vulnerabili pentru a le oferi îndrumări și asistență în gestionarea responsabilă a finanțelor lor. Statele membre încurajează inițiative cu acest obiectiv și îmbunătățesc educația financiară în școli și în afara acestora. Riscul excluderii financiare trebuie redus la minimum pentru toți consumatorii. Mai mult decât atât, statele membre încurajează inițiativele prestatorilor de servicii de plată care vizează corelarea furnizării conturilor de plăți cu funcționalități de bază cu servicii independente de educație financiară.

(2b)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată cărora li s-a solicitat să ofere conturi de plăți cu funcționalități de bază publică, anual, datele privind numărul de conturi de plată cu funcționalități de bază pe care le-a solicitat, care i-au fost respinse, pe care le-a deschis și pe care le-a închis pe durata anului relevant. Datele relevante sunt colectate și publicate la nivel de filială și la nivelul întregii corporații.

(2c)  Statele membre se asigură că autoritățile competente publică, inclusiv pe site-ul lor, un audit al performanței fiecărui prestator de servicii de plată în termeni de conformitate cu cerința privind dreptul de acces. În acest sens, prestatorii de servicii de plată sunt cotați individual în funcție de performanțele lor în furnizarea de conturi de plăți cu funcționalități de bază și o clasificare a primelor zece bănci după cota de piață este publicată anual. Toate datele relevante sunt transmise Comisiei și ABE.

CAPITOLUL V

AUTORITĂȚI COMPETENTE ȘI SOLUȚIONAREA ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR

Articolul 20

Autoritățile competente

(1)  Statele membre desemnează autoritățile competente care să asigure și să monitorizeze respectarea efectivă a prezentei directive. Autoritățile competente adoptă toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea directivei. Autoritățile competente sunt independente de prestatorii de servicii de plată. Acestea sunt autorități competente în sensul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.

(2)  Autoritățile menționate la alineatul (1) sunt independente de prestatorii de servicii de plată și dispun de toate competențele și resursele necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin. În cazul în care mai multe autorități competente sunt împuternicite să asigure și să monitorizeze respectarea efectivă a prezentei directive, statele membre se asigură că aceste autorități colaborează îndeaproape pentru a-și putea îndeplini eficient atribuțiile respective. Autoritățile în cauză colaborează strâns cu autoritățile competente din alte state membre pentru a asigura aplicarea corectă și integrală a măsurilor stabilite în prezenta directivă.

(2a)  Autoritățile menționate la alineatul (1) consultă cu regularitate părțile interesate relevante, inclusiv reprezentanții consumatorilor, pentru a asigura și monitoriza conformitatea efectivă cu prezenta directivă, fără a se aduce atingere cerinței de independență menționată la alineatul (1).

(3)  Statele membre notifică Comisiei autoritățile competente desemnate, menționate la alineatul (1), în termen de ... [un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. Acestea informează Comisia în legătură cu orice separare a funcțiilor ce le revin acestor autorități. De asemenea, statele membre notifică imediat Comisiei orice modificare ulterioară privind denumirile și competențele respective ale acestor autorități.

Articolul 21

Soluționarea alternativă a litigiilor

(1)   Statele membre stabilesc o procedură extrajudiciară efectivă și eficientă adecvată și de reparație pentru soluționarea litigiilor dintre consumatori și prestatorii de servicii de plată ce au obiect drepturile și obligațiile stabilite prin prezenta directivă. În acest sens, statele membre desemnează organismele existente și, dacă este cazul, instituie noi organisme.

(1a)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată aderă la unul sau mai multe organisme alternative de soluționare a litigiilor, care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)  termenul pentru intentarea unei acțiuni în justiție este suspendat pe durata procedurii de soluționare alternativă a litigiilor;

(b)  procedura este gratuită sau are un cost moderat, conform legislației naționale;

(c)  mijloacele electronice nu sunt singurele mijloace prin care părțile pot avea acces la procedură;

(d)  există o reprezentare egală a prestatorilor, a consumatorilor și a altor utilizatori.

(1b)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată se angajează să apeleze la una sau mai multe entități de soluționare alternativă a litigiilor.

(1c)  Statele membre informează Comisia și ABE cu privire la organismele menționate la alineatul (1) în termen de …*[șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive]. Acestea transmit fără întârziere Comisiei o notificare cu privire la orice modificare ulterioară care are legătură cu organismele respective.

(1d)  Statele membre se asigură că prestatorii de servicii de plată informează consumatorii cu privire la entitățile alternative de soluționare a litigiilor prin care aceștia sunt acoperiți și care sunt competente să soluționeze eventualele litigii dintre ele și consumator. Ele specifică, de asemenea, dacă se angajează sau dacă sunt obligate să recurgă la aceste entități în vederea soluționării litigiilor cu consumatorii.

(1e)  Informațiile menționate la alineatul (1b) sunt formulate în mod clar, inteligibil și ușor accesibil pe site-ul internet al prestatorilor, în cazul în care acesta există, și în termenii și condițiile generale ale contractelor de vânzare sau de prestare de servicii dintre prestator și consumator.

CAPITOLUL VI

SANCȚIUNI

Articolul 22

Măsuri ▌administrative și aplicarea sancțiunilor administrative și a altor măsuri administrative

(1)  Statele membre stabilesc norme privind ▌sancțiunile administrative și alte măsuri administrative aplicabile în situațiile care constituie încălcări ale dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. ▌Sancțiunile administrative și alte măsuri administrative sunt eficace, proporționale și disuasive.

Orice sancțiuni pecuniare sunt cuantificate la nivel european, în posibilului, pentru a asigura punerea în aplicare eficace a dispozițiilor naționale care transpun prezenta directivă.

(2)  ABE emite orientări adresate autorităților competente în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la tipurile de sancțiuni administrative și alte măsuri administrative și la nivelul sancțiunilor administrative pecuniare.

(3)  Statele membre se asigură că autoritățile competente publică orice sancțiune sau altă măsură impusă pentru încălcarea dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive fără întârziere nejustificată, inclusiv informații privind tipul și natura încălcării.

Statele membre notifică Comisiei dispozițiile privind sancțiunile până la ... [18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și orice altă modificare ulterioară a acestora.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 23

Acte delegate

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 24, acte delegate cu privire la articolul 3 alineatul (4).

Articolul 24

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Delegarea de competențe menționată la articolul 23 este conferită pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentei directive.

(3)  Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 23. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte în ziua următoare publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în acesta și nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

▌

Articolul 26

Evaluare

(1)  Anual, prima dată în termen de … [trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive], ▌statele membre furnizează Comisiei informații privind următoarele aspecte:

(a)  respectarea, de către prestatorii de servicii de plată, a dispozițiilor articolelor 3-6;

(b)  numărul de site-uri de comparare acreditate, create în conformitate cu articolul 7 și cele mai bune practici privind satisfacerea utilizatorilor în ceea ce privește site-urile de comparare;

(c)  numărul conturilor de plăți care au făcut obiectul schimbării, timpul mediu necesar pentru procesul de schimbare, comisionul total perceput în medie pentru schimbarea conturilor, numărul de refuzuri exprimate în legătură cu schimbarea conturilor, problemele cele mai des întâlnite de către consumatori pe durata procesului de schimbare;

(d)  numărul de conturi de plăți cu funcționalități de bază deschise, perioada de deținere a acestui tip de cont, numărul cazurilor de refuz și de reziliere și motivele refuzului și taxele aferente;

(da)  măsurile adoptate pentru grupele vulnerabile de populație cu privire la problemele bugetare și de îndatorare excesivă.

(2)  Comisia prezintă un raport anual pe baza informațiilor primite din partea statelor membre.

Articolul 27

Clauza de revizuire

(1)  Până la ...* [patru ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, însoțit, după caz, de o propunere.

Raportul include:

(a)  o listă a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prezentată de Comisie pentru punerea în aplicare corectă sau incorectă a prezentei directive;

(b)  o evaluare a impactului prezentei directive asupra armonizării și integrării serviciilor bancare cu amănuntul în Uniune și asupra concurenței și a nivelurilor medii ale comisioanelor din statele membre;

(c)  strategiile de creștere a transparenței calității pe teritoriul Uniunii și a compatibilității pentru prestarea de servicii de plată, inclusiv a transparenței privind modelele de afaceri și strategiile de investiții și responsabilitatea socială a întreprinderilor;

(d)  o evaluare a costurilor și a beneficiilor punerii în aplicare a portabilității depline pe teritoriul Uniunii a numerelor conturilor de plăți, inclusiv a foii de parcurs cu măsurile concrete necesare pentru o astfel de punere în aplicare;

(e)  o evaluare a caracteristicilor consumatorilor care și-au deschis conturi de plăți cu funcționalități de bază de la data transpunerii directivei;

(f)  exemple de cele mai bune practici în rândul statelor membre pentru diminuarea excluderii consumatorilor de la accesul la serviciile de plată;

(g)  o evaluare a taxelor percepute pentru conturile de plăți de bază, ținând seama de criteriile prevăzute la articolul 17 alineatul (3);

(h)  o evaluare a opțiunilor de stabilire a unei limite superioare pe teritoriul Uniunii pentru cuantumul total anual al comisioanelor pentru a deschide și a utiliza un cont de plăți cu funcționalități de bază și modul de adaptare a acestei limite la circumstanțele naționale;

(i)  o evaluare a impactului furnizării conturilor de plăți cu funcționalități de bază pe piață pentru alte conturi de plăți care oferă servicii similare.

(2)  Revizuirea va evalua și pe baza informațiilor primite de la statele membre în conformitate cu articolul 26 dacă este necesară modificarea și actualizarea listei de servicii aferente unui cont de plăți cu funcționalități de bază, ținând seama de evoluția mijloacelor de plată și a tehnologiei.

(3)  De asemenea, revizuirea va evalua ▌dacă sunt necesare măsuri suplimentare față de cele adoptate în temeiul articolelor 7 și 8, referitoare la site-urile de comparare și la ofertele din cadrul unui pachet.

Articolul 28

Transpunere

(1)  Statele membre adoptă și publică, până la ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive], actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

În cazul în care documentele care însoțesc notificarea măsurilor de transpunere furnizate de statele membre nu sunt suficiente pentru a evalua pe deplin conformitatea măsurilor respective cu anumite dispoziții ale prezentei directive, Comisia, la cererea ABE și având în vedere aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, sau din proprie inițiativă, poate solicita statelor membre să furnizeze informații mai detaliate referitoare la transpunerea prezentei directive și la punerea în aplicare a măsurilor respective.

(2)  Statele membre pun în aplicare aceste acte în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, statele membre aplică capitolul III începând cu …[18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește serviciile de schimbare a conturilor între prestatorii de servicii de plată situați în același stat membru, iar pentru conturi de plăți în euro între prestatorii de servicii de plată situați în Uniune în legătură cu serviciile de plată în euro.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf și cu excepția cazului în care Comisia decide altfel, printr-un proiect de evaluare a impactului de reglementare, statele membre aplică capitolul III începând cu …[48 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive] în ceea ce privește serviciul de schimbare a conturilor între prestatorii de servicii de plată situați în Uniune, pentru conturile de plăți în altă monedă decât euro.

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, statele membre aplică articolul 4 alineatele (1)-(6), articolul 5 alineatele (1) și (2) și articolul 6 alineatele (1) și (2) în termen de 19 luni de la data publicării listei menționate la articolul 3 alineatul (5).

Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, statele membre care au instituit, până la 1 ianuarie 2014, un sistem legislativ național care garantează accesul la conturile de plăți cu funcționalități de bază pentru consumatorii aflați în situație de ședere legală pe teritoriul lor, aplică dispozițiile capitolului IV începând cu … [24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive].

(3)  Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(4)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 29

Intrare în vigoare

Prezenta directă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 30

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre în conformitate cu tratatele.

Adoptată la [...],

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) Nepublicat încă în JO. (2) JO L 319, 5.12.2007, p. 1. (3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0293. (4) JO L 190 ,21.7.2011, p. 87. (5) JO L 94, 30.3.2012, p. 22. (6) Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15). (7) JO L 281, 23.11.1995, p. 31. (8) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).