Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2012/0199(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0226/2013

Texte depuse :

A7-0226/2013

Dezbateri :

Voturi :

PV 12/12/2013 - 12.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2013)0590

Texte adoptate
PDF 798kWORD 149k
Joi, 12 decembrie 2013 - Strasbourg
Acțiunea Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 ***I
P7_TA(2013)0590A7-0226/2013
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 decembrie 2013 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale Europene ale Culturii” pentru anii 2020 – 2033 (COM(2012)0407 – C7-0198/2012 – 2012/0199(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei înaintată Parlamentului și Consiliului (COM(2012)0407),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 167 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0198/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 15 februarie 2012(1) și din 30 noiembrie 2012(2),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A7-0226/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 113, 18.4.2012, p. 17.
(2) JO C 17, 19.1.2013, p. 97.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 decembrie 2013 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033 și de abrogare a Deciziei nr 1622/2006/CE
[Amendamentul 84(1)]
P7_TC1-COD(2012)0199

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 167 alineatul (5) prima liniuță,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizele Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene și însărcinează Uniunea, între altele, să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună. Din acest punct de vedere, Uniunea, după caz, sprijină și completează acțiunea statelor membre de îmbunătățire a cunoașterii și diseminării culturii și istoriei popoarelor europene.

(2)  Comunicarea Comisiei ▌ privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare ▌, aprobată de Consiliu într-o rezoluție din 16 noiembrie 2007 ▌(4) și de Parlamentul European în rezoluția sa din 10 aprilie 2008(5), stabilește obiectivele activităților viitoare ale Uniunii din domeniul culturii. Aceste activități ar trebui să promoveze diversitatea culturală și dialogul intercultural. Acestea ar trebui, de asemenea, să promoveze cultura în calitate de catalizator al creativității în cadrul creșterii economice și al locurilor de muncă, precum și în calitate de element vital în cadrul relațiilor internaționale ale Uniunii.

(2a)  Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea este parte, are ca scop protejarea și promovarea diversității culturale, stimularea interculturalității și creșterea gradului de conștientizare a valorii diversității culturale la nivel local, național și internațional.

(3)  Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6) ▌a stabilit o acțiune comunitară în favoarea evenimentului „Capitala Europeană a Culturii” pentru anii 2007-2019.

(4)  Evaluările capitalelor europene ale culturii, precum și consultarea publică privind viitorul acțiunii după 2019 indică faptul că evenimentul a devenit treptat una dintre cele mai ambițioase inițiative culturale din Europa, precum și una dintre cele mai apreciate de cetățenii europeni.

(5)  Pe lângă obiectivele inițiale ale acțiunii „Capitale Europene ale Culturii”, și anume de a pune în evidență bogăția și diversitatea culturilor europene și caracteristicile lor comune și de a promova o mai bună cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni, orașele deținătoare ale titlului au adăugat, de asemenea, în mod treptat, o nouă dimensiune, utilizând efectul de pârghie al titlului pentru a stimula dezvoltarea la nivel general a orașelor în conformitate cu strategiile și prioritățile lor.

(6)  Obiectivele acțiunii „Capitale Europene ale Culturii” sunt pe deplin conforme cu obiectivele programului „Europa Creativă” stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7), care își propune să protejeze, să dezvolte și să promoveze diversitatea culturală și lingvistică europeană, precum și patrimoniul cultural european, și să consolideze competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene, în special a sectorului audiovizual, cu scopul de a sprijini creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acestea contribuie, de asemenea, la consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun, precum și la stimularea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce.

(6a)   Pentru a atinge aceste obiective, este important ca orașele deținătoare ale titlului să încerce să dezvolte legături între sectoarele lor culturale și creative, pe de o parte, și sectoare cum sunt educația, cercetarea, mediul, dezvoltarea urbană sau turismul cultural, pe de altă parte. În special, experiențele trecute au demonstrat potențialul evenimentului „Capitalele Europene ale Culturii” de a acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea locală și turismul cultural, după cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, salutată de Consiliu în concluziile sale din 12 octombrie 2010(8) și aprobată de Parlamentul European în rezoluția sa din 27 septembrie 2011(9).

(6b)   Este important, de asemenea, ca orașele deținătoare ale titlului să își propună să promoveze incluziunea socială și egalitatea de șanse și să facă tot posibilul pentru a asigura implicarea în măsura cea mai mare cu putință a tuturor părților componente ale societății civile la pregătirea și punerea în aplicare a programului cultural, acordând o atenție specială grupurilor marginalizate și defavorizate.

(7)  Evaluările și consultarea publică au arătat în mod convingător că evenimentul „Capitalele Europene ale Culturii” poate aduce multe beneficii orașelor atunci când ▌este planificat cu grijă. Acesta rămâne, în primul rând, o inițiativă culturală, dar poate da naștere, de asemenea, unor avantaje sociale și economice semnificative, în special atunci când este inclus în cadrul unei strategii de dezvoltare a orașului pe termen lung, bazate pe cultură.

(8)  Acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” întâmpină, de asemenea, multe dificultăți. Pregătirea unui program de activități culturale desfășurate pe parcursul unui an este solicitantă, iar unele capitale europene ale culturii s-au bucurat de mai mult succes decât altele în valorificarea potențialului. Prin urmare, acțiunea ar trebui consolidată, pentru a ajuta toate orașele să valorifice la maximum acest titlu.

(9)  Titlul de „Capitală Europeană a Culturii” ar trebui să fie rezervat în continuare orașelor, indiferent de dimensiunea acestora, dar, pentru a ajunge la un public mai larg și pentru a amplifica impactul, orașele în cauză ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare posibilitatea de a implica întreaga zonă înconjurătoare.

(10)  Acordarea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” ar trebui să se bazeze în continuare pe un program cultural creat special pentru ▌„Capitala Europeană a Culturii”▌, care ar trebui să aibă o dimensiune europeană ▌puternică. Programul ar trebui, de asemenea, să facă parte dintr-o strategie pe termen mai lung cu efecte durabile asupra dezvoltării economice, culturale și sociale la nivel local.

(11)  Procedura de selecție în două etape, bazată pe o listă cronologică a statelor membre și realizată de către un juriu ▌de experți independenți (denumit în continuare „juriul”), s-a dovedit a fi echitabilă și transparentă. Procedura a permis orașelor să își amelioreze candidaturile între etapa preselecției și cea a selecției finale pe baza sugestiilor primite de la juriul alcătuit din experți și a asigurat o distribuție echitabilă a capitalelor europene ale culturii între toate statele membre. În plus, pentru a garanta continuitatea acțiunii și a evita pierderea experienței și a know-how-ului care ar rezulta din înlocuirea simultană a tuturor membrilor juriului, aceasta ar trebui să se facă în mod eșalonat.

(11a)  Ar trebui să se asigure în continuare expertiza la nivel național, acordându-se statelor membre posibilitatea să numească maximum doi experți în juriul responsabil cu selectarea și monitorizarea orașelor.

(12)  Criteriile de selecție ar trebui să fie formulate mai explicit cu scopul de a oferi orientări mai bune orașelor candidate în ceea ce privește obiectivele și cerințele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. Criteriile de selecție ar trebui, de asemenea, să fie mai ușor de măsurat pentru a ajuta juriul ▌la selecția și monitorizarea orașelor. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenție specială planurilor orașelor candidate vizând activitățile cu efecte durabile înscrise într-o strategie de politici culturale pe termen lung, care pot avea un impact cultural, economic și social durabil.

(13)  Faza de pregătire dintre desemnarea orașului și anul pentru care se acordă titlul este de o importanță crucială pentru succesul unei capitale europene a culturii. Părțile interesate au ajuns la un consens larg conform căruia măsurile complementare introduse prin Decizia nr. 1622/2006/CE au fost foarte utile pentru orașe. Aceste măsuri ar trebui să fie dezvoltate în continuare, în special prin mărirea frecvenței reuniunilor de monitorizare și a vizitelor membrilor juriului în orașele în cauză și prin consolidarea schimburilor de experiență dintre capitalele europene ale culturii anterioare, prezente și viitoare și orașele candidate. Orașele desemnate pot, de asemenea, să dezvolte legături suplimentare cu alte capitale europene ale culturii.

(14)  Premiul Melina Mercouri a dobândit o puternică valoare simbolică, care depășește cu mult valoarea reală a premiului putând fi acordat de către Comisie. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că orașele desemnate își îndeplinesc angajamentele, condițiile de plată a premiului ar trebui să fie mai stricte și mai explicite.

(14a)  Orașele candidate ar trebui să exploreze posibilitatea, acolo unde este cazul, de a recurge la sprijin financiar din partea programelor și fondurilor Uniunii.

(15)  Este important ca orașele în cauză să specifice clar în toate materialele promoționale că evenimentul „Capitala Europeană a Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii.

(16)  Evaluările Comisiei privind rezultatele capitalelor europene ale culturii anterioare nu pot furniza date primare privind impactul titlului în cauză și se bazează pe datele colectate la nivel local. Prin urmare, orașele însele ar trebui să fie actori-cheie în procesul de evaluare și ar trebui să pună în aplicare mecanisme eficace de măsurare.

(17)  Experiența evenimentelor trecute a arătat că participarea țărilor candidate poate ajuta la apropierea acestora de Uniune prin scoaterea în evidență a aspectelor comune ale culturilor europene. Prin urmare, acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” ar trebui să fie deschisă din nou pentru participare țărilor candidate și potențial candidate după 2019.

(17a)   Cu toate acestea, pentru ca procedura să fie la fel ca și pentru orașele din statele membre, ar trebui ca orașelor din țările candidate și potențial candidate să li se permite să participe la o singură competiție în perioada 2020-2033. În plus, tot din motive de echitate față de statele membre, fiecare țară candidată sau potențial candidată ar trebui să aibă dreptul să găzduiască titlul o singură dată în perioada 2020-2033. Prin urmare, orașelor din țările candidate și potențial candidate cărora le-a fost deja acordat titlul în perioada vizată de prezenta decizie nu ar trebui să li se permită să participe la competițiile ulterioare din cursul aceleiași perioade.

(18)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii și, în special, a dispozițiilor privind desemnarea capitalelor europene ale culturii, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare.

(19)  Este necesar ca Decizia nr. 1622/2006/CE să fie abrogată și înlocuită cu prezenta decizie. Dispozițiile sale ar trebui, cu toate acestea, să se aplice în continuare pentru toate capitalele europene ale culturii până în 2019 care au fost deja desemnate sau sunt în curs de a fi desemnate.

(20)  Deoarece obiectivele prezentei decizii, și anume protejarea și promovarea diversității culturale din Europa, evidențierea trăsăturilor comune și stimularea contribuției culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor, nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, dată fiind nevoia, în special, de criterii și proceduri comune, clare și transparente pentru selecția și monitorizarea capitalelor europene ale culturii, precum și de o strânsă coordonare între statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele preconizate ale acțiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Instituire

▌O acțiune a Uniunii intitulată „Capitalele Europene ale Culturii” (denumită în continuare „acțiunea”) se instituie pentru perioada 2020-2033.

Articolul 2

Obiective

(1)  Obiectivele generale ale acțiunii sunt următoarele:

(a)  protejarea și promovarea diversității culturilor din Europa și evidențierea caracteristicilor comune, precum și creșterea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun în rândul cetățenilor;

(b)  stimularea contribuției culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor în conformitate cu strategiile și prioritățile acestora.

(2)  Obiectivele specifice ale acțiunii sunt următoarele:

(a)  îmbunătățirea gamei, a diversității și a dimensiunii europene a ofertei culturale din orașe, inclusiv prin intermediul cooperării transnaționale;

(b)  extinderea accesului și a participării la cultură;

(c)  consolidarea capacității sectorului cultural și a legăturilor acestuia cu alte sectoare;

(d)  conturarea mai fermă a profilului internațional al orașelor prin intermediul culturii.

Articolul 3

Accesul la acțiune

(-1) La competiția pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii” pot participa exclusiv orașele, care pot implica și regiunile înconjurătoare.

(-1a) Numărul capitalelor europene ale culturii dintr-un anumit an (denumit în continuare „anul titlului”) este de maximum trei.

Denumirea se aplică în fiecare an cel mult unui oraș din fiecare dintre cele două state membre care apar în calendarul prevăzut în anexă (denumit în continuare „calendarul”) și, în anii în care este cazul, unui oraș din țările candidate și potențial candidate sau unui oraș dintr-o țară care aderă la Uniune în condițiile prevăzute la alineatul (3a).

(1)  Orașele din statele membre au dreptul de a fi desemnate capitale europene ale culturii pentru un an conform calendarului.

(3)  Orașele din țările candidate și potențial candidate care participă la programul „Europa Creativă” sau la programele ulterioare ale Uniunii de sprijinire a culturii la data publicării apelului pentru depunerea candidaturilor menționat la articolul 10 își pot depune candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru un an în cadrul unei competiții deschise organizate o dată la trei ani ▌conform calendarului▌.

▌Orașele din țările candidate și ▌potențial candidate pot participa la o singură competiție în perioada 2020-2033.

În plus, fiecărei țări candidate sau potențial candidate i se permite să găzduiască doar o singură dată titlul în perioada 2020-2033.

(3a)  Țărilor care aderă la Uniune după adoptarea prezentei decizii, însă înainte de 31 decembrie 2026, li se permite să găzduiască titlul de „Capitală Europeană a Culturii” în conformitate cu normele și procedurile aplicabile statelor membre la șapte ani după aderare. Calendarul se actualizează în consecință. Țările care aderă la Uniune după 31 decembrie 2026 nu au dreptul să participe în cadrul prezentei acțiuni de „Capitală Europeană a Culturii” în calitate de state membre.

Cu toate acestea, în anii în care există deja trei capitale europene ale culturii conform calendarului, orașele din țările care aderă la Uniune au dreptul să găzduiască titlul de „Capitală Europeană a Culturii” numai în anul următor disponibil în calendar, în ordinea aderării.

În cazul în care un oraș dintr-o țară care aderă la Uniune a participat anterior la o competiție pentru țările candidate și potențial candidate, acesta nu poate participa la nicio competiție ulterioară pentru statele membre. În cazul în care un oraș dintr-un stat aderent a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii în perioada 2020-2033 în conformitate cu alineatul (3), statul în cauză nu are dreptul de a desemna un alt oraș al său drept Capitală Europeană a Culturii în cadrul acestei acțiuni după aderare.

În cazul în care mai mult de o țară aderă la Uniune la aceeași dată și nu există un acord între țările respective privind ordinea de participare la acțiune, Consiliul organizează o tragere la sorți.

Articolul 4

Candidaturi

(2)  Comisia redactează, pe baza criteriilor prevăzute la articolul 5, un formular de candidatură comun („formularul de candidatură”), care va fi utilizat de toate orașele candidate. În cazul în care un oraș implică regiunea sa din împrejurimi, candidatura se înregistrează sub denumirea orașului.

(3)  Fiecare candidatură se bazează pe un program cultural cu o dimensiune europeană puternică. Acest program cultural are o durată de un an și este creat special pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 5. ▌

Articolul 5

Criterii

Criteriile de evaluare a candidaturilor (denumite în continuare „criteriile”) se împart în șase categorii: „contribuția la strategia pe termen lung”, ▌„dimensiunea europeană”, „conținutul cultural și artistic”, „capacitatea de punere în aplicare”, „implicarea publicului” și „gestionarea”.

(1)  În ceea ce privește „contribuția la strategia pe termen lung”, sunt luate în considerare următoarele elemente:

(a)  existența, la momentul depunerii candidaturii, a unei strategii culturale a orașului, care include acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” și planuri pentru susținerea activităților culturale, prevăzute pentru anii următori celui în care s-a acordat titlul;

(b)  planurile de consolidare a capacității sectoarelor culturale și creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice și sociale ale orașului respectiv;

(d)  impactul cultural, social și economic, inclusiv asupra dezvoltării urbane, preconizat pe termen lung, al titlului asupra orașului;

(e)  planurile de monitorizare și evaluare a impactului ▌titlului asupra orașului și de diseminare a rezultatelor evaluării.

(4)  În ceea ce privește „dimensiunea europeană”, sunt evaluate următoarele elemente:

(a)  domeniul de aplicare și calitatea activităților de promovare a diversității culturale a Europei, a dialogului intercultural și a unei mai bune înțelegeri reciproce între cetățenii europeni;

(b)  domeniul de aplicare și calitatea activităților care pun în evidență aspectele comune ale culturilor, patrimoniului și istoriei europene, precum și integrarea europeană și temele europene actuale;

(c)  domeniul de aplicare și calitatea activităților la care participă artiști europeni, cooperarea cu operatori sau orașe din țări diferite, incluzând, atunci când este cazul, alte Capitale Europene ale Culturii, precum și parteneriate transnaționale;

(d)  strategia menită să atragă interesul publicului larg european și internațional.

(4a)  În ceea ce privește „conținutul cultural și artistic”, sunt evaluate următoarele elemente:

(a)  existența unei viziuni și a unei strategii artistice clare și coerente pentru programul cultural al anului;

(b)  implicarea artiștilor locali și a organizațiilor culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural;

(c)  gama și diversitatea activităților propuse și nivelul general al calității artistice;

(d)  capacitatea de a îmbina patrimoniul cultural local și formele de artă tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale.

(4b)  În ceea ce privește „capacitatea de punere în aplicare”, orașele candidate trebuie să demonstreze că:

(a)  candidatura beneficiază de susținere politică extinsă și solidă și de un angajament sustenabil din partea autorităților locale, regionale și naționale;

(b)  orașul dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a găzdui titlul.

(5)  În ceea ce privește „implicarea publicului”, sunt evaluate următoarele elemente:

(a)  implicarea populației locale și a societății civile în pregătirea candidaturii și în punerea în aplicare a evenimentului „Capitala Europeană a Culturii”;

(b)  crearea de oportunități noi și durabile pentru o gamă largă de cetățeni, în special tineri, voluntari și persoane marginalizate și defavorizate, inclusiv minorități, de a asista sau participa la activități culturale. Se acordă, de asemenea, o atenție deosebită accesibilității acestor activități pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele în vârstă;

(c)  strategia generală de extindere a categoriilor de public cărora li se adresează evenimentul și în special legătura cu mediul educațional și participarea școlilor.

(6)  În ceea ce privește „gestionarea”, sunt evaluate următoarele elemente:

(a)  fezabilitatea strategiei de strângere de fonduri și a bugetului propus, care include, dacă este cazul, planuri de solicitare a unui sprijin financiar din programele și fondurile Uniunii. Acest buget acoperă faza de pregătire, anul pentru care se acordă titlul, evaluarea și rezerve pentru activitățile ulterioare, precum și planificarea pentru situațiile neprevăzute;

(b)  structura de gestiune și ▌de punere în aplicare a acțiunii „Capitala Europeană a Culturii”, care include dispoziții vizând o cooperare adecvată între autoritatea locală și structura de punere în aplicare, inclusiv echipa artistică;

(c)  procedurile pentru numirea directorului general și a directorului artistic și domeniile lor de acțiune;

(d)  strategia de marketing și comunicare, care este cuprinzătoare și scoate în evidență faptul că „Capitalele Europene ale Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii;

(da)  existența unei structuri de punere în aplicare care dispune de personal cu experiență și competențe adecvate pentru a planifica, a gestiona și a pune în aplicare programul cultural pentru anul pentru care este acordat titlul.

Articolul 6

Juriul de experți

(1)   Se înființează un juriu ▌de experți independenți (denumit în continuare „juriul ▌”) pentru desfășurarea procedurilor de selecție și monitorizare.

(1a)  Juriul este alcătuit din 10 experți numiți de instituțiile și organele Uniunii în conformitate cu alineatul (2) (denumiți în continuare „experți europeni”).

În plus, pentru selecția și monitorizarea orașului dintr-un stat membru, statul membru în cauză are dreptul să numească maximum doi experți (denumiți în continuare „experți naționali”) în conformitate cu propriile sale proceduri și în consultare cu Comisia.

(2)  ▌

După organizarea unei invitații de exprimare a interesului, Comisia propune un grup de potențiali experți europeni.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia aleg apoi câte trei experți din grup și îi numesc în conformitate cu procedurile lor respective. Comitetul Regiunilor selectează un expert din grup și numește expertul respectiv în conformitate cu procedurile sale.

La selectarea experților europeni, fiecare dintre aceste instituții și organe ale Uniunii urmărește să asigure complementaritatea competențelor, o repartizare geografică echilibrată, precum și echilibrul de gen în alcătuirea globală a juriului.

(2a)   Toți experții sunt cetățeni ai Uniunii. Aceștia sunt independenți și au experiență și expertiză vaste în sectorul cultural, în dezvoltarea culturală a orașelor, în organizarea unui eveniment din seria „Capitala Europeană a Culturii” sau a unui eveniment cultural internațional cu o amploare și o importanță similare. Experții sunt, de asemenea, în măsură să consacre activității din cadrul juriului un număr adecvat de zile de lucru pe an.

Juriul își desemnează președintele.

(3)  Experții europeni sunt numiți pentru o perioadă de trei ani.

Fără a aduce atingere alineatului (1), în ceea ce privește prima alcătuire a juriului, Parlamentul European își desemnează experții pentru trei ani, Consiliul pentru un an, Comisia pentru doi ani, iar Comitetul Regiunilor ▌pentru un an ▌.

(4)   Toți experții din juriu declară orice conflict de interese existent sau potențial cu privire la un anumit oraș candidat. ▌În cazul în care un expert face o astfel de declarație, sau în cazul în care un astfel de conflict de interese iese la iveală, expertul respectiv demisionează, iar instituția sau organismul relevant din cadrul Uniunii sau statul membru în cauză îl înlocuiește pe expertul respectiv pentru perioada până la încheierea mandatului, în conformitate cu procedura aplicabilă.

(5)  Comisia publică pe site-ul său toate rapoartele juriului.

Articolul 7

Depunerea candidaturilor în statele membre

(1)  Fiecare stat membru este responsabil cu organizarea competiției între orașele de pe teritoriul său conform calendarului ▌.

(2)  Statele membre publică un apel pentru depunerea candidaturilor cu cel puțin șase ani înaintea ▌anului pentru care este acordat titlul.

Prin derogare, statele membre care au dreptul să numească o Capitală Europeană a Culturii în 2020 publică acest apel cât mai curând posibil după …(10).

Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor, care se adresează orașelor candidate la titlu, conține formularul de candidatură ▌.

Termenul-limită de depunere a candidaturilor de către orașele candidate în cadrul fiecărui apel pentru depunerea candidaturilor se stabilește la cel puțin zece luni de la data publicării sale.

(3)  Candidaturile sunt notificate Comisiei de către statul membru în cauză.

Articolul 8

Preselecția în statele membre

(1)  Fiecare stat membru în cauză convoacă juriul ▌pentru o reuniune de preselecție cu orașele candidate cu cel puțin cinci ani înaintea anului pentru care este acordat titlul.

(2)  Juriul ▌, după evaluarea candidaturilor în funcție de criterii, convine asupra unei liste scurte de orașe candidate și publică un raport de preselecție privind toate candidaturile, în care oferă, printre altele, recomandări ▌orașelor candidate preselecționate.

(3)  Juriul ▌prezintă raportul de preselecție statelor membre în cauză și Comisiei. Fiecare dintre statele membre în cauză aprobă în mod oficial candidaturile preselecționate, pe baza raportului juriului.

Articolul 9

Selecția în statele membre

(1)  Orașele candidate preselecționate își completează și își revizuiesc candidaturile, astfel încât să îndeplinească criteriile și să țină cont de recomandările din raportul de preselecție, și le înaintează statului membru în cauză, care le transmite apoi Comisiei.

(2)  Fiecare stat membru vizat convoacă juriul ▌pentru o reuniune cu orașele candidate preselecționate, pentru selecția finală, la cel mult nouă luni după reuniunea de preselecție.

Dacă este necesar, statul membru vizat poate prelungi, în consultare cu Comisia, acest termen cu un interval rezonabil.

(3)  Juriul evaluează candidaturile completate și revizuite.

(4)  Juriul ▌publică un raport de selecție privind candidaturile, care conține o recomandare pentru desemnarea titlului de „Capitală europeană a culturii” unui oraș din statul membru în cauză.. Cu toate acestea, în cazul în care niciunul dintre orașele candidate nu îndeplinește toate criteriile, juriul ▌poate recomanda ca titlul să nu fie acordat în anul respectiv.

Raportul de selecție conține, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele care trebuie înregistrate până în anul pentru care este acordat titlul.

Juriul prezintă raportul de selecție statului membru în cauză și Comisiei. ▌

Articolul 10

Preselecția și selecția în țările candidate și potențial candidate

(1)  Comisia este responsabilă de organizarea competiției dintre orașele din țările candidate și potențial candidate.

(2)  Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un apel pentru depunerea candidaturilor cu cel puțin șase ani înaintea ▌anului pentru care este acordat titlul. ▌

Fiecare apel pentru depunerea candidaturilor, care se adresează orașelor candidate la titlu, conține formularul de candidatură.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor în cadrul fiecărui apel pentru depunerea candidaturilor se stabilește la cel puțin zece luni de la data publicării sale.

(4)  Preselecția orașelor se realizează de către juriu cu cel puțin cinci ani înaintea ▌anului pentru care se acordă titlul, pe baza formularului de candidatură ▌. Nu se organizează nicio reuniune cu orașele candidate.

Juriul ▌,după evaluarea candidaturilor în funcție de criterii, convine asupra unei liste scurte de orașe candidate ▌și publică un raport de preselecție privind toate candidaturile, în care oferă, printre altele, recomandări orașelor candidate aflate pe lista scurtă. Juriul înaintează Comisiei raportul său de preselecție ▌.

(5)  Orașele candidate aflate pe lista scurtă își completează și își revizuiesc candidaturile, astfel încât să îndeplinească criteriile și să țină cont de recomandările din raportul de preselecție, și le înaintează Comisiei.

Comisia convoacă juriul ▌la o reuniune cu orașele aflate pe lista scurtă, pentru selecția finală, la cel mult nouă luni după reuniunea de preselecție. Dacă este necesar, Comisia poate prelungi termenul respectiv cu un interval rezonabil.

Juriul ▌evaluează candidaturile completate și revizuite.

Acesta publică un raport de selecție privind candidaturile orașelor candidate aflate pe lista scurtă, precum și o recomandare pentru acordarea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” cel mult unui oraș dintr-o țară candidată sau potențial candidată..

Cu toate acestea, în cazul în care niciunul dintre orașele candidate nu îndeplinește toate criteriile, juriul ▌poate recomanda ca titlul să nu fie acordat în anul respectiv.

Raportul de selecție conține, de asemenea, recomandări adresate orașului în cauză cu privire la progresele ▌care trebuie înregistrate înainte de începerea anului pentru care este acordat titlul.

Juriul înaintează Comisiei raportul său de selecție ▌.

Articolul 11

Desemnare

Comisia desemnează în mod oficial, prin intermediul actelor de punere în aplicare, capitalele europene ale culturii, ținând cont în mod corespunzător de recomandările juriului ▌. Comisia informează Parlamentul European, Consiliul și Comitetul Regiunilor în legătură cu această desemnare.

Articolul 12

Cooperarea între orașele desemnate

Orașele desemnate pentru același an încearcă să dezvolte legături între programele lor culturale, iar cooperarea poate fi luată în considerare în cadrul procedurii de monitorizare, conform prevederilor de la articolul 13.

Articolul 13

Monitorizare

(1)  Juriul ▌monitorizează pregătirea evenimentului „Capitalele Europene ale Culturii” și le oferă orașelor sprijin și orientări din momentul desemnării acestora până la începutul anului pentru care se acordă titlul.

(2)  În acest scop, Comisia convoacă trei reuniuni la care urmează să participe juriul ▌și orașele desemnate: prima reuniune are loc cu trei ani înaintea ▌anului pentru care se acordă titlul; a doua reuniune are loc cu 18 luni înaintea ▌anului pentru care se acordă titlul, iar cea de a treia reuniune se organizează cu două luni înaintea ▌anului pentru care se acordă titlul. Statul membru sau țara candidată sau potențial candidată în cauză poate desemna un observator la aceste reuniuni.

Orașele prezintă Comisiei rapoarte privind progresele înregistrate cu șase săptămâni înainte de fiecare reuniune.

În timpul reuniunilor, juriul ▌evaluează pregătirile și oferă consiliere cu scopul de a ajuta orașele să dezvolte un program cultural de calitate și o strategie eficace. Juriul acordă o atenție deosebită recomandărilor stabilite în raportul de selecție și în rapoartele de monitorizare precedente.

(3)  După fiecare reuniune, juriul ▌publică un raport privind stadiul pregătirilor și eventualele măsuri care trebuie luate.

Juriul transmite rapoartele sale de monitorizare ▌Comisiei, precum și orașelor și statelor membre sau țărilor vizate. ▌

(4)  În plus față de reuniunile de monitorizare, Comisia poate organiza vizite ale juriului ▌în orașele desemnate ori de câte ori este necesar.

Articolul 14

Premiul

(1)  ▌Comisia poate acorda unui oraș desemnat un premiu (denumit în continuare „premiul”) sub forma unei sume de bani în onoarea Melinei Mercouri, cu condiția ca finanțarea să fie disponibilă în temeiul cadrului financiar multianual relevant.

Aspectele juridice și financiare ale premiului sunt tratate în cadrul programelor corespunzătoare ale Uniunii vizând sprijinirea culturii.

(2)  ▌Contravaloarea premiului se achită cel târziu la sfârșitul lunii martie a anului pentru care se acordă titlul, cu condiția ca orașul în cauză să își respecte angajamentele asumate în stadiul depunerii candidaturii, să îndeplinească criteriile și să țină cont de recomandările din rapoartele de selecție și monitorizare.

Se consideră că orașul desemnat și-a respectat angajamentele asumate în etapa depunerii candidaturii în cazul în care nu s-a operat nicio modificare substanțială a programului și a strategiei în perioada cuprinsă între etapa de depunere a candidaturii și anul pentru care se acordă titlul, în special dacă:

(a)  bugetul a fost menținut la un nivel care permite asigurarea unui program cultural de înaltă calitate conform candidaturii și criteriilor;

(b)  independența echipei artistice a fost respectată în mod corespunzător;

(c)  dimensiunea europeană a rămas suficient de puternică în versiunea finală a programului cultural;

(d)  strategia de marketing și de comunicare și materialele de comunicare utilizate de către orașul desemnat reflectă în mod clar faptul că evenimentul „Capitalele Europene ale Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii;

(e)  sunt prevăzute planuri de monitorizare și de evaluare a efectelor titlului asupra orașului în cauză.

Articolul 15

Măsuri practice

Comisia urmărește în special:

(a)  să asigure coerența de ansamblu a acțiunii;

(b)  să asigure coordonarea dintre statele membre și juriu;

(c)  din perspectiva obiectivelor și a criteriilor, să stabilească orientări pentru a sprijini procedurile de selecție și de monitorizare, în strânsă cooperare cu juriul ▌;

(d)  să ofere sprijin tehnic juriului ▌;

(e)  să facă publice toate informațiile pertinente și să contribuie la vizibilitatea acțiunii la nivel european și la nivel internațional;

(f)  să stimuleze schimbul de experiență și de ▌bune practici între capitalele europene ale culturii anterioare, prezente și viitoare, precum și între orașele candidate, și să promoveze diseminarea pe scară mai largă a rapoartelor de evaluare a orașelor și a concluziilor care se desprind din acestea.

Articolul 16

Evaluare

(1)  Evaluarea rezultatelor fiecărei capitale europene a culturii ține de responsabilitatea orașului în cauză.

Comisia stabilește orientări comune și indicatori pentru orașe, pe baza obiectivelor și a criteriilor ▌, pentru a asigura o abordare coerentă a procedurii de evaluare.

Orașele își întocmesc rapoartele de evaluare și le transmit Comisiei până ▌la data de 31 decembrie a anului următor anului pentru care se acordă titlul. Comisia publică rapoartele de evaluare pe site-ul său.

(2)  Pe lângă evaluările realizate de orașe, Comisia se asigură, de asemenea, că evaluări externe și independente ale rezultatelor acțiunii sunt întocmite în mod regulat. ▌

▌Evaluările ▌externe și independente se axează pe punerea tuturor capitalelor europene ale culturii anterioare în context european, pentru a permite comparații și pentru a trage învățăminte utile pentru viitoarele capitale europene ale culturii, precum și pentru toate orașele europene. Este evaluată, de asemenea, acțiunea în ansamblu, inclusiv eficiența proceselor implicate în desfășurarea sa, impactul său și modul în care aceasta ar putea fi îmbunătățită.

Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Regiunilor următoarele rapoarte întocmite pe baza acestor evaluări, însoțite, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare:

(a)  un prim raport ▌intermediar până ▌la 31 decembrie 2024;

(b)  un al doilea raport ▌ intermediar până ▌la 31 decembrie 2029;

(c)  un raport ▌ex post până ▌la 31 decembrie 2034.

Articolul 17

Abrogare și dispoziții tranzitorii

Decizia nr. 1622/2006/CE se abrogă. Această decizie rămâne însă în vigoare în cazul orașelor care au fost desemnate sau care urmează să fie desemnate „Capitale Europene ale Culturii” pentru perioada 2012-2019.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la ▌

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Calendar

2020

Croația

Irlanda

2021

România

Grecia

Țară candidată sau potențial candidată

2022

Lituania

Luxemburg

2023

Ungaria

Regatul Unit

2024

Estonia

Austria

Țară candidată sau potențial candidată

2025

Slovenia

Germania

2026

Slovacia

Finlanda

2027

Letonia

Portugalia

Țară candidată sau potențial candidată

2028

Republica Cehă

Franța

2029

Polonia

Suedia

2030

Cipru

Belgia

Țară candidată sau potențial candidată

2031

Malta

Spania

2032

Bulgaria

Danemarca

2033

Țările de Jos

Italia

Țară candidată sau potențial candidată

(1) Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
(2) JO C 113, 18.4.2012, p. 17 și JO C 17, 19.1.2013, p.97.
(3) Poziția Parlamentului European din 12 decembrie 2013.
(4) JO C 287, 29.11.2007, p.1.
(5) JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.
(6)Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru perioada 2007-2019 (JO L 304, 3.11.2006, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 221).
(8) 14944/10.
(9) JO C 56 E, 26.2.13, p. 41.
(10) Data intrării în vigoare a prezentei decizii.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate