Decizia Parlamentului European din 12 iunie 2013 privind aprobarea numirii lui Neven Mimica în calitate de membru al Comisiei (2013/0806(NLE))

Parlamentul European,

–  având în vedere Actul de aderare a Croației, în special articolul 21 alineatul (1),

–  având în vedere propunerea transmisă de guvernul Croației la 25 aprilie 2013 în vederea numirii lui Neven Mimica în calitate de membru al Comisiei,

–  având în vedere scrisoarea Consiliului din 2 mai 2013 prin care Consiliul a consultat Parlamentul cu privire la decizia de numire a lui Neven Mimica, de comun acord cu președintele Comisiei, în calitate de membru al Comisiei,

–  având în vedere audierea lui Neven Mimica la 4 iunie 2013, condusă de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor, cu asocierea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și declarația de evaluare redactată în urma audierii respective,

–  având în vedere articolul 106 şi anexa XVII la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă numirea lui Neven Mimica în calitate de membru al Comisiei pentru perioada rămasă din mandatul Comisiei, care se va încheia la 31 octombrie 2014;

2.  încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei şi guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Croația.

Decizia Parlamentului European din 12 iunie 2013 privind componența numerică a comisiilor permanente (2013/2671(RSO))

P7_TA(2013)0250 B7-0268/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Conferinței președinților,

–  având în vedere deciziile sale din 15 iulie 2009(1), 14 decembrie 2011(2) și 18 ianuarie 2012(3) privind componența numerică a comisiilor permanente,

–  având în vedere articolul 183 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să modifice componența numerică a comisiilor permanente după cum urmează:

2.  hotărăște că prezenta decizie va intra în vigoare la 1 iulie 2013;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, spre informare, Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 224 E, 19.8.2010, p. 34. (2) Texte adoptate, P7_TA(2011)0570. (3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0001.

Decizia Parlamentului European din 12 iunie 2013 privind propunerea de numire a lui Neven Mates ca membru al Curții de Conturi (C7-0106/2013 – 2013/0804(NLE))

P7_TA(2013)0251 A7-0182/2013

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0106/2013),

–  având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0182/2013),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, la reuniunea sa din 27 mai 2013, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz nefavorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Neven Mates ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Decizia Parlamentului European din 12 iunie 2013 privind propunerea de numire a lui George Pufan ca membru al Curții de Conturi (C7-0115/2013 – 2013/0805(NLE))

P7_TA(2013)0252 A7-0181/2013

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0115/2013),

–  având în vedere articolul 108 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0181/2013),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, la reuniunea sa din 27 mai 2013, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui George Pufan ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (COM(2012)0332 – C7-0158/2012 – 2012/0162(COD))

P7_TA(2013)0253 A7-0144/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0332),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0158/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2012(1),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A7-0144/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2012(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat(4) împuternicește Comisia în vederea punerii în aplicare a unora dintre dispozițiile regulamentului respectiv și rezervă anumite competențe de punere în aplicare a Consiliului.

(2)  În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, anumite competențe conferite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 trebuie aliniate la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3)  În vederea aplicării unora dintre dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1005/2008, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește următoarele:

(4)  Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare pentru adoptarea actelor delegate, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, pentru a putea dispune de informații obiective, exacte, complete și actualizate. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu. [AM 1]

(5)  Pentru a asigura condiții unitare de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în conformitate cu articolul 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește următoarele:

Atunci când este necesar controlul din partea statelor membre, aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(5).

(6)  Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 52 trebuie să fie eliminat. Acest articol a fost deja utilizat pentru stabilirea cadrului juridic pentru certificatul de captură simplificat și pentru stabilirea acordurilor administrative cu țări terțe în temeiul articolului 12 alineatul (4) și al articolului 20 alineatul (4). Mai este necesar să se confere Comisiei competențele necesare pentru a adopta acte delegate pentru adaptarea regimului de certificare a capturilor pentru anumite produse pescărești obținute de nave de pescuit de mici dimensiuni, inclusiv posibilitatea de a folosi un certificat de captură simplificat, și competențe de executare pentru adoptarea de către Comisie, în acord cu statele de pavilion, a certificatelor de captură stabilite, validate și prezentate prin mijloace electronice sau bazate pe sisteme de trasabilitate electronice care asigură același nivel de control de către autorități.

(7)  În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este necesar să se adapteze dispoziția privind măsurile temporare, care prevede transmiterea către Consiliu a anumitor măsuri ale Comisiei, în anumite condiții.

(8)  Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului vizând stabilirea unei liste a țărilor terțe necooperante și eliminarea unor țări terțe de pe lista respectivă conferă competențe decizionale Consiliului. În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, este necesar ca dispozițiile respective să fie aliniate la noile proceduri aplicabile politicii comune în domeniul pescuitului.

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 ar trebui, prin urmare, să fie modificat în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  se adaugă alineatul următor:"

„(1a) Comisia poate stabili formularul pentru notificarea prealabilă menționată la alineatul (1) de mai sus prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”;

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) În conformitate cu articolul 54a, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate de exceptare a anumitor categorii de nave de pescuit din țări terțe de la obligația prevăzută la alineatul (1) pentru o perioadă limitată și care se poate reînnoi sau poate prevedea o altă perioadă de notificare, luând în considerare, inter alia, tipul de produs pescăresc, distanța dintre zonele de pescuit, locurile de debarcare și porturile în care navele respective sunt înregistrate sau înmatriculate.”

2.  La articolul 8, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Procedurile de declarare a debarcărilor și transbordărilor și formularele de declarație se stabilesc prin acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

3.  La articolul 9, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre efectuează anual inspecții în porturile lor desemnate pentru cel puțin 5 % din operațiunile de debarcare și de transbordare efectuate de nave de pescuit ale unor țări terțe, în conformitate cu criteriile de referință stabilite pe baza gestionării riscurilor, fără a aduce atingere pragurilor superioare adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. În conformitate cu articolul 54a, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor de referință respective.”

4.  Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)  se introduce următorul alineat:"

„(4a) Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, certificatele de captură stabilite în cadrul cooperării prevăzute la articolul 20 alineatul (4). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”;

(b)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:"

(c)  se adaugă următorul alineat:"

„(6) În conformitate cu articolul 54a, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate de adaptare a regimului de certificare a capturilor pentru anumite produse pescărești obținute de nave de pescuit de mici dimensiuni, inclusiv, dacă este necesar, un model de certificat de captură simplificat.”

5.  La articolul 13, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Documentele de captură și orice alte documente conexe, validate în conformitate cu sistemele de documentare a capturilor adoptate de către o organizație regională de gestionare a pescuitului, care sunt recunoscute ca respectând cerințele stabilite prin prezentul regulament, sunt acceptate ca certificate de captură privind produsele pescărești din speciile la care se aplică asemenea sisteme de documentare a capturilor și se supun cerințelor de control și verificare care incumbă statului membru de import, în conformitate cu articolele 16 și 17, și dispozițiilor privind refuzul importului de la articolul 18. Lista acestor sisteme de documentare a capturilor se stabilește prin acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

6.  Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Certificatul de captură validat se prezintă de către importator autorităților competente ale statului membru în care se intenționează să se importe produsul într-un termen stabilit inițial la cel puțin trei zile lucrătoare înainte de timpul estimat de sosire la locul de intrare pe teritoriul Uniunii. Termenul de trei zile lucrătoare poate fi adaptat, prin acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 54a, în funcție de tipul de produs pescăresc, de distanța până la locul de intrare pe teritoriul Uniunii sau de mijlocul de transport utilizat. Aceste autorități competente, în baza gestionării riscurilor, controlează certificatul de captură având în vedere informațiile furnizate prin notificarea primită de la statul de pavilion în conformitate cu articolele 20 și 22.”;

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

Statele membre comunică Comisiei numele și adresa operatorilor economici autorizați cât de repede posibil după acordarea acestui statut. Comisia pune la dispoziția statelor membre aceste informații, prin mijloace electronice.”;

(c)  se adaugă următoarele alineate:"

(5)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2) în ceea ce privește:

7.  La articolul 17, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Verificările se concentrează asupra riscurilor identificate pe baza criteriilor elaborate la nivel național sau la nivelul Uniunii în cadrul gestionării riscurilor. Statele membre notifică Comisiei criteriile lor naționale în termen de 30 de zile lucrătoare după 29 octombrie 2008 și actualizează aceste informații. În conformitate cu articolul 54a, Comisiei i se conferă competența de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor Uniunii în baza cărora să se poată efectua în timp util analize de risc și evaluări globale ale informațiilor relevante privind controlul. ”

8.  La articolul 27, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Comisia stabilește o listă de nave de pescuit INN a Uniunii prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2). Lista include navele de pescuit despre care, în urma măsurilor adoptate în temeiul articolelor 25 și 26 și pe baza criteriilor cuprinse în dispozițiile respective, s-au obținut, în conformitate cu prezentul regulament, informații în baza cărora se stabilește că navele în cauză sunt implicate în activități de pescuit INN și că statele lor de pavilion nu s-au conformat cererilor oficiale menționate la articolul 26 alineatul (2) literele (b) și (c) și la articolul 26 alineatul (3) literele (b) și (c) ca răspuns la activitățile de pescuit INN respective.”

9.  La articolul 28, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

10.  La articolul 30, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Pe lângă navele de pescuit menționate la articolul 27, se includ pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, prin acte de punere în aplicare, navele de pescuit incluse pe listele de nave de pescuit INN adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2). Eliminarea acestor nave de pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii depinde de deciziile luate în acest sens de către organizația regională de gestionare a pescuitului competentă. ”

11.  La articolul 31, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Comisia, prin acte de punere în aplicare, identifică țările terțe pe care aceasta le consideră ca țări necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN, pe baza criteriilor menționate în prezentul articol. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

12.  La articolul 33, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Comisia, prin acte de punere în aplicare, include țările terțe identificate în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) pe o listă a țărilor terțe necooperante. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

13.  La articolul 34, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Comisia, prin acte de punere în aplicare, elimină o țară terță de pe lista de țări terțe necooperante dacă țara terță în cauză demonstrează că situația care a justificat includerea sa pe listă a fost remediată. De asemenea, decizia de eliminare ia în considerare dacă țările terțe în cauză identificate au adoptat măsuri concrete care permit să se obțină o îmbunătățire durabilă a situației. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

14.  Articolul 36 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 36

Măsuri temporare

(1)  Dacă există dovezi că măsurile adoptate de o țară terță subminează măsurile de conservare și gestionare adoptate de o organizație regională de gestionare a pescuitului, Comisia poate, prin acte de punere în aplicare și în conformitate cu obligațiile sale internaționale, să stabilească măsuri temporare, cu o durată maximă de șase luni, pentru a atenua efectele măsurilor respective adoptate de țara terță. Comisia poate adopta o nouă decizie de prelungire a măsurilor temporare cu cel mult șase luni.

(2)  Măsurile temporare menționate la alineatul (1) pot să prevadă că:

(3)  Măsurile temporare produc efecte imediate. Măsurile temporare sunt comunicate statelor membre și țării terțe în cauză și sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.”

15.  La articolul 49, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre care obțin informații documentate corespunzător cu privire la navele de pescuit reperate transmit fără întârziere aceste informații Comisiei sau organismului desemnat de aceasta, în formatul stabilit prin acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

16.  La articolul 51, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 54 alineatul (2).”

17.  Articolul 52 se elimină.

18.  Articolul 54 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 54

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit prin articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002. Comitetul reprezintă un comitet în sensul definiției din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.”

19.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 54a

Exercitarea delegării

(1)  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva condițiilor stabilite la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1), articolul 12 alineatele (5) și (6), articolul 16 alineatele (1) și (4) și articolul 17 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de trei ani de la …(6). Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 2]

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1), articolul 12 alineatele (5) și (6), articolul 16 alineatele (1) și (4) și articolul 17 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia de revocare intră în vigoare în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate deja în vigoare.

(4)  Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

(5)  Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 6 alineatul (3), articolul 9 alineatul (1), articolul 12 alineatele (5) și (6), articolul 16 alineatele (1) și (4) și articolul 17 alineatul (3) intră în vigoare doar dacă Parlamentul European și Consiliul nu au formulat nicio obiecție în termen de două luni de la comunicarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European cât și Consiliul au informat Comisia că nu au obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 351, 15.11.2012, p. 90. (2) JO C 351, 15.11.2012, p. 90. (3) Poziţia Parlamentului European din 12 iunie 2013. (4) JO L 286, 29.10.2008, p. 1. (5) JO L 55, 28.2.2011, p. 13. (6) + Data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare) (14654/2/2012 – C7-0165/2013 – 2008/0244(COD))

P7_TA(2013)0254 A7-0214/2013

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (14654/2/2012 – C7–0165/2013),

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 16 iulie 2009(1) și 26 octombrie 2011(2),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 2009(3),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(4) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0815),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2011)0320),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0214/2013),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui/Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 317, 23.12.2009, p. 110. (2) JO C 24, 28.1.2012, p. 80. (3) JO C 79, 27.3.2010, p. 58. (4) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 348.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unui Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (reformare) (15605/3/2012 – C7-0164/2013 – 2008/0243(COD))

P7_TA(2013)0255 A7-0216/2013

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (15605/3/2012 – C7-0164/2013),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 iulie 2009(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 7 octombrie 2009(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2008)0820),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0216/2013),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul, împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

5.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei;

6.  încredințează Președintelui/Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Consiliului, a Parlamentului European și a Comisiei

Consiliul și Parlamentul European invită Comisia să analizeze, fără a se aduce atingere dreptului său de inițiativă, posibilitatea unei revizuiri a articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul Dublin reformat de îndată ce Curtea de Justiție va pronunța o hotărâre în cauza C-648/11 MA și alții/Secretary of State for the Home Department și cel mai târziu până la termenul prevăzut la articolul 46 din Regulamentul Dublin. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul își vor exercita în acel moment competențele legislative, ținând seama de interesul superior al copilului.

În virtutea spiritului de compromis și pentru a asigura adoptarea imediată a propunerii, Comisia acceptă să analizeze această solicitare, pe care o înțelege ca fiind limitată la prezentele circumstanțe specifice, fără a crea un precedent.

(1) JO C 317, 23.12.2009, p. 115. (2) JO C 79, 27.3.2010, p. 58. (3) JO C 212 E, 5.8.2010 p. 370.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (reformare) (08260/2/2013 – C7-0163/2013 – 2009/0165(COD))

P7_TA(2013)0256 A7-0217/2013

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (08260/2/2013 – C7-0163/2013),

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European din 28 aprilie 2010(1) și 26 octombrie 2011(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2009)0554),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2011)0319),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0217/2013),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui/Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 18, 19.1.2011, p. 80. (2) JO C 24, 28.1.2012, p. 79. (3) JO C 296 E, 2.10.2012, p. 184.

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (COM(2012)0617 – C7-0358/2012 – 2012/0295(COD))(1)

P7_TA(2013)0257 A7-0183/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul Amendamentul 1 Propunere de regulament Considerentul 1 (1)  În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Uniunea și statele membre și-au stabilit obiectivul de a reduce până în 2020 cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială. (1)  În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în cadrul căruia a fost adoptată strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii („Strategia Europa 2020”), Uniunea și statele membre și-au stabilit obiectivul de a reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială până în 2020. Cu toate acestea, în 2010, aproape un sfert dintre europeni (119,6 milioane) erau amenințați de sărăcie sau de excluziune socială, aproape patru milioane de persoane mai mult decât în anul precedent. Totuși, sărăcia și excluziunea socială nu sunt uniforme în întreaga Uniune, iar gravitatea situației variază de la un stat membru la altul. Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2 (2)  Numărul de persoane din Uniune afectate de deprivare materială sau chiar de deprivare materială severă este în creștere, iar persoanele respective suferă de o excluziune prea mare ca să beneficieze de măsurile de activare din Regulamentul (UE) nr. […RDC] și, în special, din Regulamentul (UE) nr. […FSE] (2)  Numărul de persoane din Uniune afectate de deprivare materială, sau chiar de deprivare materială severă este în creștere, iar în 2012 aproape 8% din cetățenii Uniunii trăiau în condiții de deprivare materială gravă. Persoanele respective suferă de o excluziune prea mare ca să beneficieze de măsurile de activare din Regulamentul (UE) nr. […RDC] și, în special, din Regulamentul (UE) nr. […FSE]. Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou) (2a)  Femeile și copiii sunt supra-reprezentați în rândul persoanelor deprivate, amenințate de sărăcie sau de excluziune socială, în timp ce femeile sunt adesea responsabile pentru securitatea alimentară și pentru subzistența familiilor. Statele membre și Comisia ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări și ar trebui să asigure egalitatea dintre bărbați și femei și integrarea coerentă a perspectivei de gen în toate etapele de pregătire, de programare, de gestionare și de punere în aplicare, de monitorizare și de evaluare a fondului, precum și în campaniile de informare și de sensibilizare și în schimburile de bune practici; Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 2 b (nou) (2b)  Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană subliniază faptul că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 2 c (nou) (2c)  Articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană subliniază faptul că Uniunea recunoaște drepturile, libertățile și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 2 d (nou) (2d)  Pentru a preveni marginalizarea grupurilor vulnerabile și cu venituri reduse și pentru a evita creșterea riscului de sărăcie și de excluziune socială, este necesar să se adopte strategii de promovare a incluziunii active. Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 4 (4)  Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să întărească coeziunea socială prin contribuirea la reducerea sărăciei în Uniune, prin sprijinirea sistemelor naționale care oferă asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane pentru a reduce deprivarea alimentară, lipsa de adăpost și deprivarea materială a copiilor. (4)  Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să întărească coeziunea socială prin contribuirea la reducerea sărăciei în Uniune, prin sprijinirea sistemelor naționale care oferă asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane pentru a reduce deprivarea alimentară și deprivarea materială gravă. Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou) (4a)  Definiția ETHOS (clasificare europeană a lipsei de adăpost) poate servi drept posibil punct de plecare pentru alocarea fondului diferitelor categorii de persoane confruntate cu privațiuni grave. Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 4 b (nou) (4b)  Fondul nu ar trebui să înlocuiască politicile publice inițiate de guvernele statelor membre cu scopul de a limita nevoia de ajutoare alimentare de urgență și de a elabora obiective și politici sustenabile pentru eradicarea totală a foametei, a sărăciei și a excluziunii sociale. Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 4 c (nou) (4c)  Având în vedere numărul tot mai mare de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială și faptul că acesta va continua să crească în următorii ani, este necesară suplimentarea resurselor prevăzute pentru finanțarea fondului în cadrul financiar multianual. Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 4 d (nou) (4d)  Fondul ar trebui, de asemenea, să sprijine eforturile statelor membre menite să reducă deprivarea materială gravă a persoanelor fără adăpost. Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 6 (6)  Respectivele dispoziții garantează, de asemenea, că operațiunile sprijinite sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, în special în ceea ce privește siguranța bunurilor care sunt distribuite celor mai defavorizate persoane. (6)  Respectivele dispoziții garantează, de asemenea, că operațiunile sprijinite sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, în special în ceea ce privește siguranța ajutoarelor alimentare și asistenței materiale de bază acordate celor mai defavorizate persoane. Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 8 (8)  Programul operațional din fiecare stat membru ar trebui să identifice și să justifice formele de privațiuni materiale care urmează a fi abordate și să descrie obiectivele și caracteristicile asistenței acordate celor mai defavorizate persoane care va fi oferită prin intermediul sistemelor naționale de asistență. El ar trebui să includă, de asemenea, elementele necesare pentru a asigura implementarea efectivă și eficientă a programului operațional. (8)  Programul operațional din fiecare stat membru ar trebui să identifice și să justifice formele de privațiuni alimentare și materiale care urmează a fi abordate și ar trebui să descrie obiectivele și caracteristicile asistenței acordate celor mai defavorizate persoane care va fi oferită prin intermediul sistemelor naționale de asistență. El ar trebui să includă, de asemenea, elementele necesare pentru a asigura implementarea efectivă și eficientă a programelor operaționale. Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 8 a (nou) (8a)  Privațiunile alimentare grave din cadrul Uniunii coincid cu o risipă semnificativă de alimente. Programul operațional din fiecare stat membru ar trebui să includă o referire la modul în care va încerca să utilizeze, în mod coordonat, sinergiile dintre politicile de reducere a risipei de alimente și combaterea privațiunii alimentare. Programul operațional al fiecărui stat membru ar trebui să includă, de asemenea, o referire la modul în care va încerca să abordeze obstacolele administrative care împiedică organizațiile comerciale și necomerciale care doresc să doneze produsele alimentare excedentare unor organizații fără scop lucrativ active în combaterea privațiunii alimentare. Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 8 b (nou) (8b)  În scopul obținerii unei implementări efective și eficiente a măsurilor finanțate de fond, ar trebui să se încurajeze cooperarea între autoritățile regionale și locale și organismele care reprezintă societatea civilă. Prin urmare, statele membre ar trebui să încurajeze participarea tuturor celor implicați în elaborarea și implementarea măsurilor finanțate de fond. Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 9 (9)  În scopul de a maximiza eficiența fondului, în special în ceea ce privește circumstanțele naționale, este adecvat să se stabilească o procedură în vederea unei posibile modificări a programului operațional. (9)  În scopul de a maximiza eficiența fondului și de a asigura o sinergie maximă cu măsurile FSE, în special în ceea ce privește potențialele modificări ale circumstanțelor naționale, este adecvat să se stabilească o procedură în vederea posibilei modificări a programului operațional. Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou) (9a)  Pentru a răspunde într-un mod cât mai eficace și mai adecvat diferitelor nevoi ale celor mai defavorizate persoane și pentru a îmbunătăți asistența oferită acestora, principiul parteneriatului ar trebui să se aplice în toate etapele implementării fondului. Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 10 (10)  Schimburile de experiență și de cele bune practici au o importantă valoare adăugată, iar Comisia ar trebui să faciliteze difuzarea lor. (10)  Schimburile de experiență și de cele bune practici au o importantă valoare adăugată deoarece facilitează învățarea reciprocă, iar Comisia ar trebui să faciliteze și să promoveze difuzarea lor, încercând să găsească, în același timp, sinergii cu schimburile de bune practici în contextul fondurilor conexe, îndeosebi al FSE. Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 11 (11)  Pentru a monitoriza progresele înregistrate în implementarea programelor operaționale, statele membre ar trebui să întocmească și să prezinte Comisiei rapoarte anuale și un raport final de implementare, asigurând astfel disponibilitatea unor informații esențiale și actualizate. Pentru aceleași scopuri, Comisia și fiecare stat membru ar trebui să se întâlnească în fiecare an în cadrul unor reuniuni bilaterale de reexaminare, cu excepția cazului în care se convine altfel. (11)  Pentru a monitoriza progresele înregistrate în implementarea programelor operaționale, statele membre, în colaborare cu organizațiile civile implicate, ar trebui să întocmească și să prezinte Comisiei rapoarte anuale și un raport final de implementare, asigurând astfel disponibilitatea unor informații esențiale și actualizate. Pentru aceleași scopuri, Comisia și fiecare stat membru ar trebui să se întâlnească în fiecare an în cadrul unor reuniuni bilaterale de reexaminare, cu excepția cazului în care se convine altfel. Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 12 (12)  Pentru a îmbunătăți concepția și calitatea fiecărui program operațional și pentru a evalua eficacitatea și eficiența fondului, ar trebui realizate evaluări ex ante și ex post. Respectivele evaluări ar trebui să fie completate de anchete privind cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de programul operațional și, dacă este necesar, de evaluări în cursul perioadei de programare. În acest sens, ar trebui precizate responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei. (12)  Pentru a îmbunătăți concepția și calitatea fiecărui program operațional și pentru a evalua eficacitatea și eficiența fondului, ar trebui realizate evaluări ex ante și ex post. Respectivele evaluări ar trebui să fie completate de anchete privind cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de programul operațional și, dacă este necesar, de evaluări în cursul perioadei de programare. Aceste evaluări ar trebui, de asemenea, să respecte viața privată a beneficiarilor finali și să fie efectuate în așa fel încât să nu stigmatizeze persoanele cele mai defavorizate. În acest sens, ar trebui precizate responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei. Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 12 a (nou) (12a)  După cum se evidențiază în studiul realizat de Eurostat și intitulat „Measuring material deprivation in the EU - Indicators for the whole population and child-specific indicators” (Măsurarea lipsurilor materiale în Europa - Indicatori pentru populația generală și indicatori specifici copiilor), s-au efectuat cercetări importante având drept temă lipsurile materiale, care vor permite, în viitorul apropiat, perfecționarea procesului de culegere a datelor referitoare la gospodăriile, adulții și copiii care se confruntă cu lipsuri materiale. Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 12 b (nou) (12b)  La realizarea acestor evaluări, completate de sondaje cu privire la persoanele cele mai defavorizate, ar trebui avut în vedere faptul că privațiunea este un concept complex, dificil de înțeles dacă se utilizează un număr redus de indicatori, întrucât aceștia pot fi înșelători și pot duce la elaborarea unor politici ineficiente. Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 12 c (nou) (12c)  După cum s-a subliniat în studiul Eurofound din 2012 - „Al treilea sondaj european privind calitatea vieții”, privațiunea materială în cadrul Uniunii ar trebui măsurată ținând cont de incapacitatea persoanelor de a-și permite bunuri care sunt considerate esențiale indiferent de ceea ce dețin acestea și de cât de mult câștigă. Prin urmare, pentru stabilirea unui indice al privațiunii care să permită o evaluare mai rafinată a privațiunii materiale a gospodăriilor, ar trebui să se ia în considerare indicatori precum nivelul veniturilor, inegalitatea acestora, abilitatea de a trăi de la o lună la alta, acumularea de datorii excesive și satisfacția privind standardele de viață. Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 13 (13)  Cetățenii au dreptul să știe cum sunt investite resursele financiare ale Uniunii și cu ce rezultate. În vederea asigurării unei difuzări pe scară largă a informațiilor privind realizările fondului și pentru a asigura accesibilitatea și transparența oportunităților de finanțare, ar trebui să fie stabilite reguli detaliate cu privire la informare și comunicare, în special în ceea ce privește responsabilitățile statelor membre și ale beneficiarilor. (13)  Cetățenii au dreptul să știe cum sunt investite resursele financiare ale Uniunii și cu ce rezultate. În vederea asigurării unei difuzări pe scară largă a informațiilor privind realizările fondului și pentru a asigura accesibilitatea și transparența oportunităților de finanțare, ar trebui să fie stabilite reguli detaliate cu privire la informare și comunicare, în special în ceea ce privește responsabilitățile autorităților locale și regionale din statele membre și ale beneficiarilor. Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 15 (15)  Este necesar să se stabilească un nivel maxim de cofinanțare din fond a programelor operaționale pentru a se realiza un efect multiplicator al resurselor Uniunii și ar trebui să fie abordată situația statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare. (15)  Este necesar să se stabilească un nivel de cofinanțare din fond a programelor operaționale pentru a se realiza un efect multiplicator al resurselor Uniunii. Ar trebui să fie, de asemenea, abordată situația statelor membre care se confruntă cu dificultăți bugetare temporare. Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 16 (16)  În întreaga Uniune ar trebui să fie aplicate reguli uniforme și echitabile privind perioada de eligibilitate, operațiunile și cheltuielile din fond. Condițiile de eligibilitate ar trebui să reflecte natura specifică a obiectivelor fondului și a populațiilor vizate, în special prin stabilirea unor condiții adecvate privind eligibilitatea operațiunilor, formele de sprijin și regulile și condițiile de rambursare. (16)  În întreaga Uniune ar trebui să fie aplicate reguli uniforme, simple și echitabile privind perioada de eligibilitate, operațiunile și cheltuielile din fond. Condițiile de eligibilitate ar trebui să reflecte natura specifică a obiectivelor fondului și a populațiilor vizate, în special prin stabilirea unor condiții adecvate și simplificate privind eligibilitatea operațiunilor, formele de sprijin și regulile și condițiile de rambursare. Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 17 (17)  [Propunerea de] Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică) prevede că stocurile de produse achiziționate în cadrul unei intervenții publice pot fi lichidate prin cedarea lor în favoarea programului de distribuire de alimente către cele mai defavorizate persoane din Uniune, dacă programul respectiv prevede acest lucru. Dat fiind că, în funcție de circumstanțe, obținerea de alimente prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea unor astfel de stocuri ar putea fi cea mai favorabilă opțiune din punct de vedere economic, este adecvat să se prevadă o astfel de posibilitate în prezentul regulament. Sumele derivate dintr-o tranzacție implicând astfel de stocuri ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane și nu ar trebui utilizate pentru a diminua obligația statelor membre de a cofinanța programul. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia ar trebui, în conformitate cu articolul 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească proceduri prin care produsele care fac parte din stocurile de intervenție să poată fi utilizate, prelucrate sau vândute în beneficiul programului vizând cele mai defavorizate persoane. (17)  [Propunerea de] Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică) prevede că stocurile de produse achiziționate în cadrul unei intervenții publice pot fi lichidate prin cedarea lor în favoarea programului de distribuire de alimente către cele mai defavorizate persoane din Uniune, dacă programul respectiv prevede acest lucru. Dat fiind că, în funcție de circumstanțe, obținerea de alimente prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea unor astfel de stocuri ar putea fi cea mai favorabilă opțiune din punct de vedere economic, este adecvat să se prevadă o astfel de posibilitate în prezentul regulament. Sumele derivate dintr-o tranzacție implicând astfel de stocuri ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane și nu ar trebui utilizate pentru a diminua obligația statelor membre de a cofinanța programul. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia ar trebui, în conformitate cu articolul 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], să adopte acte de punere în aplicare prin care să se stabilească proceduri prin care produsele care fac parte din stocurile de intervenție să poată fi utilizate, prelucrate sau vândute în beneficiul programului vizând cele mai defavorizate persoane. Organizațiilor partenere ar trebui să li se permită să distribuie produse alimentare provenite din alte surse, inclusiv din stocurile de intervenție puse la dispoziție în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. ... [OCP]. Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 18 (18)  Este necesar să se specifice tipurile de acțiuni de asistență tehnică sprijinite prin intermediul fondului care pot fi realizate la inițiativa Comisiei și a statelor membre. (18)  Este necesar să se specifice tipurile de acțiuni de asistență tehnică sprijinite prin intermediul fondului care pot fi realizate la inițiativa Comisiei și a statelor membre. Deciziile cu privire la tipurile de acțiuni ar trebui luate în strânsă cooperare cu autoritățile de management și cu organizațiile partenere. Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 27 (27)  Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui efectuate o dată pe an. Pentru a asigura gestionarea eficientă a programului, este necesar să se stabilească reguli comune pentru cererile de plată intermediare, plata soldului anual și a soldului final. (27)  Angajamentele bugetare ale Uniunii ar trebui efectuate o dată pe an. Pentru a asigura gestionarea eficientă a programului, este necesar să se stabilească reguli comune simple pentru cererile de plată intermediare, plata soldului anual și a soldului final. Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 30 (30)  Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să existe măsuri limitate în timp care să permită ordonatorului de credite delegat să întrerupă plățile în cazul în care există probe care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată sau în cazul în care nu au fost prezentate documente necesare pentru a verifica și accepta conturile. (30)  Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să existe măsuri limitate în timp care să permită ordonatorului de credite delegat să întrerupă plățile în cazul în care există probe care sugerează o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control, probe privind nereguli legate de o cerere de plată, în cazul în care nu au fost prezentate documente necesare pentru a verifica și a accepta conturile sau în caz de întârzieri semnificative în execuția proiectelor, în cazul cărora există dovezi solide că obiectivele stabilite pentru proiectele în cauză nu sunt îndeplinite. Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 32 (32)  Pentru a garanta că cheltuielile finanțate din bugetul Uniunii în orice an financiar sunt realizate în conformitate cu regulile aplicabile, ar trebui creat un cadru adecvat pentru verificarea și acceptarea anuală a conturilor. În temeiul acestui cadru, organismele desemnate ar trebui să transmită Comisiei, referitor la programul operațional, o declarație de gestiune însoțită de conturile anuale certificate, un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, precum și o opinie de audit și un raport de control independente. (32)  Pentru a garanta că cheltuielile finanțate din bugetul Uniunii în orice exercițiu financiar sunt realizate în conformitate cu regulile aplicabile, ar trebui creat un cadru adecvat și simplu pentru verificarea și acceptarea anuală a conturilor. În temeiul acestui cadru, organismele desemnate ar trebui să transmită Comisiei, referitor la programul operațional, o declarație de gestiune însoțită de conturile anuale certificate, un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, precum și o opinie de audit și un raport de control independente. Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 35 (35)  Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul sprijinului pus la dispoziție de Uniune prin intermediul fondului. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri în orice moment în cazul în care există dovezi de nereguli sau fraude sau ca parte a unui eșantion de audit. Pentru ca nivelul activității de audit desfășurate de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul în care nu există deficiențe semnificative sau în cazul în care autoritatea de audit este fiabilă. În plus, obiectul auditurilor ar trebui să țină cont pe deplin de obiectivul urmărit și de caracteristicile populațiilor vizate de fond. (35)  Frecvența auditurilor operațiunilor ar trebui să fie proporțională cu nivelul sprijinului pus la dispoziție de Uniune prin intermediul fondului. În special, numărul auditurilor efectuate ar trebui să fie redus în cazul în care totalul cheltuielilor eligibile pentru o operațiune nu depășește 100 000 EUR. Cu toate acestea, ar trebui să fie posibilă efectuarea de audituri în orice moment în cazul în care există dovezi de nereguli sau fraude sau ca parte a unui eșantion de audit. Pentru ca nivelul activității de audit desfășurate de către Comisie să fie proporțional cu riscul, Comisia ar trebui să-și poată reduce activitatea de audit în ceea ce privește programele operaționale în cazul în care nu există deficiențe semnificative sau în cazul în care autoritatea de audit este fiabilă. În plus, obiectul auditurilor ar trebui să țină cont pe deplin de obiectivul urmărit și de caracteristicile populațiilor vizate de fond și de caracterul benevol al organismelor beneficiare ale fondului; Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 41 (41)  Dispozițiile prezentului regulament respectă drepturile fundamentale și sunt în acord cu principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, incluzând respectarea demnității umane și a vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, egalitatea între bărbați și femei, precum și interzicerea discriminării. Prezentul regulament trebuie aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii. (41)  Dispozițiile prezentului regulament respectă drepturile fundamentale și sunt în acord cu principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv respectarea demnității umane și a vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, drepturile copilului, dreptul la asistență socială și la locuință, drepturile persoanelor în vârstă, egalitatea între bărbați și femei, precum și interzicerea discriminării. Prezentul regulament trebuie aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii. Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 42 a (nou) (42a)  Având în vedere data la care trebuie lansate cererile de oferte, termenele pentru adoptarea prezentului regulament și pregătirea programelor operaționale, ar trebui să se adopte norme care să permită în 2014 o tranziție lină în vederea evitării unei întreruperi a aprovizionării cu alimente. Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 42 b (nou) (42b)  Ar trebui să se garanteze că fondul completează programele și acțiunile finanțate în cadrul FSE și că este coordonat cât mai mult posibil cu FSE. Ar trebui să se evite stabilirea unor structuri paralele în lupta pentru combaterea sărăciei, care sporesc sarcinile administrative și îngreunează coordonarea și sinergiile. Amendamentul 36 Propunere de regulament Articolul 1 (1)  Prin prezentul regulament este înființat Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și sunt stabilite obiectivele fondului, domeniul de aplicare al sprijinului, resursele financiare disponibile și criteriile de alocare a acestora, precum și regulile necesare pentru a se asigura eficacitatea fondului. (1)  Prin prezentul regulament este înființat Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane (denumit în continuare „fondul”) pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și sunt stabilite obiectivele fondului, domeniul de aplicare al sprijinului, resursele financiare disponibile și criteriile de alocare a acestora, precum și regulile necesare pentru a se asigura eficacitatea și eficiența fondului. Amendamentul 37 Propunere de regulament Articolul 2 Se aplică următoarele definiții: În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: 1. „cele mai defavorizate persoane” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective adoptate de către autoritățile naționale competente sau care sunt definite de organizațiile partenere și care sunt aprobate de către autoritățile competente respective; 1. „cele mai defavorizate persoane” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective stabilite de către autoritățile naționale competente în colaborare cu părțile interesate relevante sau care sunt definite de organizațiile partenere și care sunt aprobate de către autoritățile naționale competente respective; 2. „organizații partenere” înseamnă organisme publice sau organizații non-profit care livrează alimentele sau bunurile direct sau prin intermediul altor organizații partenere către cele mai defavorizate persoane și ale căror operațiuni au fost selectate de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (b); 2. „organizații partenere” înseamnă organisme publice sau organizații non-profit care livrează alimentele și/ sau asistența materială de bază, în conformitate cu criteriile de eligibilitate stabilite la articolul 24, direct sau prin intermediul altor organizații partenere către cele mai defavorizate persoane și ale căror operațiuni au fost selectate de către autoritatea de management în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) litera (b); 3. „programe naționale” înseamnă orice program având, cel puțin parțial, aceleași obiective ca și fondul și care este implementat la nivel național, regional sau local de către organisme publice sau de către organizații non-profit; 3. „programe naționale” înseamnă orice program având, cel puțin parțial, aceleași obiective ca și fondul și care este implementat la nivel național, regional sau local de către organisme publice sau de către organizații non-profit; 4. „operațiune” înseamnă un proiect, un contract sau o acțiune selectată de autoritatea de management a programului operațional în cauză sau care intră în domeniul ei de responsabilitate și care contribuie la realizarea obiectivelor programului operațional corespunzător; 4. „operațiune” înseamnă un proiect, un contract sau o acțiune selectată de autoritatea de management a programului operațional în cauză sau care intră în domeniul ei de responsabilitate și care contribuie la realizarea obiectivelor programului operațional corespunzător; 5. „operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost finalizată din punct de vedere material sau implementată integral și pentru care toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiari, iar sprijinul provenit din programul operațional corespunzător a fost plătit beneficiarilor; 5. „operațiune finalizată” înseamnă o operațiune care a fost finalizată din punct de vedere material sau implementată integral și pentru care toate plățile aferente au fost efectuate de către beneficiari, iar sprijinul provenit din programul operațional corespunzător a fost plătit beneficiarilor; 6. „beneficiar” înseamnă un organism public sau privat responsabil de inițierea sau de inițierea și implementarea operațiunilor; 6. „beneficiar” înseamnă un organism public sau privat responsabil de inițierea sau de inițierea și implementarea operațiunilor; 7. „destinatar final” înseamnă cele mai defavorizate persoane care primesc alimente sau bunuri și/sau care beneficiază de măsurile auxiliare; 7. „destinatar final” înseamnă persoane afectate de deprivare de hrană și/sau de deprivare materială, care primesc asistență nefinanciară și/sau care beneficiază de măsurile auxiliare din cadrul acestui fond; 7a .„măsuri auxiliare” înseamnă măsuri care nu se limitează la distribuirea de alimente și de asistență materială de bază, luate cu scopul de a ajuta la depășirea situațiilor de excluziune socială și la intervenția în caz de urgențe sociale într-un mod mai responsabil și mai durabil; 8. „sprijin public” înseamnă orice sprijin financiar acordat unei operațiuni, provenit din bugetul autorităților publice naționale, regionale sau locale, din bugetul Uniunii reprezentat de fond, din bugetul organismelor publice sau din bugetul asociațiilor de autorități publice sau al oricărui organism de drept public în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului; 8. „sprijin public” înseamnă orice sprijin financiar acordat unei operațiuni, provenit din bugetul autorităților publice naționale, regionale sau locale, din bugetul Uniunii reprezentat de fond, din bugetul organismelor publice sau din bugetul asociațiilor de autorități publice sau al oricărui organism de drept public în sensul articolului 1 alineatul (9) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului; 9. „organism intermediar” înseamnă orice organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari; 9. „organism intermediar” înseamnă orice organism public sau privat care acționează sub responsabilitatea unei autorități de management sau de certificare sau care îndeplinește sarcini în numele unei astfel de autorități în raport cu operațiunile implementate de beneficiari; 10. „an contabil” înseamnă perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului an contabil, pentru care înseamnă perioada de la data eligibilității cheltuielilor până la 30 iunie 2015, ultimul an contabil fiind de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023; 10. „an contabil” înseamnă perioada de la 1 iulie până la 30 iunie, cu excepția primului an contabil, pentru care înseamnă perioada de la data eligibilității cheltuielilor până la 30 iunie 2015, ultimul an contabil fiind de la 1 iulie 2022 până la 30 iunie 2023; 11. „an financiar” înseamnă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie. 11. „an financiar” înseamnă perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie. Amendamentul 73 Propunere de regulament Articolul 2 a (nou) Articolul 2a Dreptul de a utiliza fondul se aplică în tuturor statelor membre. Amendamentul 38 Propunere de regulament Articolul 3 (1)  Fondul promovează coeziunea socială în Uniune prin contribuirea la realizarea obiectivului de reducere a sărăciei prin reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Fondul contribuie la realizarea obiectivului specific de a atenua cele mai grave forme de sărăcie din Uniune prin furnizarea de asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane. Acest obiectiv este măsurat prin numărul de persoane care primesc asistență din fond. (1)  Fondul promovează coeziunea socială, contribuie la incluziunea socială și ajută la combaterea sărăciei în Uniune prin contribuirea la realizarea obiectivului de reducere a sărăciei prin reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, și completează totodată acțiunile Fondului social european. Fondul contribuie la realizarea obiectivului specific de a atenua și de a eradica cele mai grave forme de sărăcie, în special sărăcia alimentară, prin furnizarea de asistență nefinanciară celor mai defavorizate persoane. (2)  Fondul contribuie la eradicarea durabilă a sărăciei alimentare, oferind persoanelor celor mai defavorizate perspectiva unei vieți decente. Acest obiectiv și impactul structural al fondului sunt evaluate calitativ și cantitativ. (3)  Fondul completează dar nu înlocuiește sau reduce programele naționale durabile de eradicare a sărăciei și de incluziune socială, care rămân în responsabilitatea statelor membre. Amendamentul 39 Propunere de regulament Articolul 4 (1)  Fondul sprijină programe naționale prin care produse alimentare și bunuri de consum de bază destinate uzului personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor sunt distribuite celor mai defavorizate persoane prin intermediul organizațiilor partenere selectate de statele membre. (1)  Fondul sprijină programe naționale prin care produse alimentare și/sau asistența materială de bază, inclusiv pachete de bază, destinate uzului personal al beneficiarilor finali sunt distribuite celor mai defavorizate persoane prin intermediul organizațiilor partenere selectate de statele membre. (2)  Fondul poate sprijini măsuri auxiliare, completând furnizarea de alimente și bunuri, contribuind la incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane. (2)  Fondul poate sprijini măsuri auxiliare, completând furnizarea de alimente și de asistență materială de bază, contribuind la incluziunea socială și la o alimentație sănătoasă și reducând dependența celor mai defavorizate persoane. Aceste măsuri ar trebui strâns conectate cu activitățile locale ale Fondului social european și cu activitățile organizațiilor care se concentrează pe eradicarea sărăciei. (2a)  Fondul poate oferi beneficiarilor asistență pentru a folosi în mod mai eficient lanțurile locale de aprovizionare cu alimente, sporind și diversificând astfel aprovizionarea cu alimente pentru persoanele cele mai defavorizate, precum și reducând și prevenind risipa de alimente. (3)  Fondul promovează învățarea reciprocă, colaborarea în rețea și difuzarea bunelor practici în domeniul asistenței nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane. (3)  Fondul promovează, la nivel european, învățarea reciprocă, colaborarea în rețea și difuzarea bunelor practici în domeniul asistenței nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane. Pot fi incluse, de asemenea, organizații relevante și proiecte care nu folosesc fondul. Amendamentele 40 și 76 Propunere de regulament Articolul 5 (1)  Partea din bugetul Uniunii alocată fondului este implementată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (b) din regulamentul financiar, cu excepția asistenței tehnice acordate la inițiativa Comisiei, care este implementată în cadrul gestiunii directe în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (a) din regulamentul financiar. (1)  Partea din bugetul Uniunii alocată fondului este implementată în cadrul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (b) din regulamentul financiar, cu excepția asistenței tehnice acordate la inițiativa Comisiei, care este implementată în cadrul gestiunii directe în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (a) din regulamentul financiar. (2)  Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat din fond este în acord cu politicile și prioritățile Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii. (2)  Comisia și statele membre se asigură că sprijinul acordat din fond este în acord cu politicile și prioritățile Uniunii și este complementar altor instrumente ale Uniunii. (3)  Sprijinul acordat din fond este implementat de Comisie în strânsă cooperare cu statele membre. (3)  Sprijinul acordat din fond este furnizat prin intermediul unei strânse cooperări între Comisie și statele membre, precum și în cooperare cu autoritățile regionale și locale competente și cu organizațiile partenere implicate. (4)  Statele membre și organismele desemnate de ele în scopul respectiv sunt responsabile de implementarea programelor operaționale și de îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru și sub rezerva conformării la dispozițiile prezentului regulament. (4)  Statele membre și organismele desemnate de ele în scopul respectiv sau, dacă este cazul, autoritățile regionale competente, sunt responsabile de implementarea programelor operaționale și de îndeplinirea sarcinilor lor în temeiul prezentului regulament în conformitate cu cadrul instituțional, juridic și financiar al statului membru și sub rezerva conformării la dispozițiile prezentului regulament. (5)  Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondului, în special resursele financiare și administrative necesare pentru raportare, evaluare, management și control, țin cont de principiul proporționalității având în vedere nivelul sprijinului alocat. (5)  Măsurile pentru implementarea și utilizarea fondului, în special resursele financiare și administrative necesare pentru raportare, evaluare, management și control, țin cont de capacitățile administrative limitate ale organizațiilor care funcționează, în principal, cu susținerea voluntarilor și au grijă să nu încarce aceste organizații cu și mai multe sarcini administrative decât programul precedent. (6)  În conformitate cu responsabilitățile lor respective, Comisia și statele membre asigură coordonarea cu Fondul social european, precum și cu alte politici și instrumente ale Uniunii. (6)  În conformitate cu responsabilitățile lor respective și pentru a evita dubla finanțare, Comisia și statele membre asigură coordonarea cu Fondul social european, precum și cu alte politici și instrumente ale Uniunii, în special cu acțiunile întreprinse de Uniune în domeniul sănătății. (7)  Comisia, statele membre și beneficiarii aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul financiar. (7)  Comisia, statele membre și beneficiarii aplică principiul bunei gestiuni financiare în conformitate cu articolul 26 din regulamentul financiar. (8)  Comisa și statele membre asigură eficacitatea fondului, în special prin monitorizare, raportare și evaluare. (8)  Comisia și statele membre asigură eficacitatea fondului, în special prin monitorizare, raportare și evaluare și prin consultarea strânsă și frecventă a autorităților locale și regionale și a organizațiilor partenere, punând în aplicare măsurile fondului în evaluarea impactului. (9)  Comisia și statele membre își îndeplinesc rolurile lor în legătură cu fondul, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. (9)  Comisia și statele membre iau măsuri pentru a garanta eficacitatea fondului și își îndeplinesc rolurile în legătură cu fondul, urmărind reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor; (10)  Comisia și statele membre asigură promovarea egalității între femei și bărbați și a integrării perspectivei de gen în cursul diferitelor etape ale implementării fondului. Comisia și statele membre iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în cadrul obținerii accesului la fond. (10)  Comisia și statele membre asigură promovarea egalității între femei și bărbați și garantează că se ține seama de perspectiva de gen în cursul diferitelor etape de pregătire, de programare, de gestionare, de execuție, de monitorizare și de evaluare a fondului, precum și în campaniile de informare și de sensibilizare și în schimburile de bune practici, folosindu-se date defalcate pe sexe acolo unde există posibilitatea; Comisia și statele membre iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în cadrul obținerii accesului la fond și la programele și operațiunile conexe. (11)  Operațiunile finanțate din fond sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabile. În special, fondul poate fi utilizat pentru a sprijini numai distribuirea de alimente sau bunuri care sunt în conformitate cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum. (11)  Operațiunile finanțate din fond sunt conforme cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabile. În special, fondul poate fi utilizat pentru a sprijini numai distribuirea de alimente sau de asistență materială de bază care sunt în conformitate cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum. (11a)  Atunci când există posibilitatea, selectarea produselor alimentare se bazează pe principiile alimentației echilibrate și calității hranei, inclusiv prin produse proaspete, și ar trebui să contribuie la o alimentație sănătoasă a destinatarilor finali. (12)  Statele membre și beneficiarii selectează produsele alimentare și bunurile pe baza unor criterii obiective. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă e cazul, pentru bunuri, iau în considerare și aspectele de climă și mediu, în special pentru a se reduce risipa de alimente. (12)  Statele membre și beneficiarii selectează produsele alimentare și asistența materială de bază în funcție de criterii obiective legate de nevoile celor mai defavorizate persoane. (12a)  După caz, se acordă prioritate produselor locale și regionale, ținând seama de considerente climatice și de mediu, în special cu scopul de a reduce risipa de alimente la nivelul fiecărei etape a lanțului de distribuție. Aceasta poate include parteneriate cu întreprinderi din întreg lanțul alimentar, în spiritul responsabilității sociale corporative. (12b)  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul acordat în cadrul acestui fond respectă demnitatea celor mai defavorizate persoane. Amendamentul 75 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 (1)  Resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fond pentru perioada 2014 – 2020 sunt de 2 500 000 000 EUR, la prețurile din 2011, în conformitate cu defalcarea anuală prezentată în anexa II. (1)  Resursele globale disponibile pentru angajamentul bugetar din fond pentru perioada 2014 – 2020 (la prețurile din 2011) nu sunt mai mici, în termeni reali, de șapte ori suma pentru alocarea bugetară adoptată în bugetul pentru 2011, pentru ajutorul acordat celor mai defavorizate persoane; Amendamentul 42 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 3 (3)  Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru, în conformitate cu articolul 84 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. … (RDC), fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, luând în considerare următorii indicatori stabiliți de Eurostat: (3)  Comisia adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de stabilire a defalcării anuale a resurselor globale pentru fiecare stat membru, în conformitate cu articolul 84 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. … (RDC), fără a aduce atingere alineatului (4) din prezentul articol, pe baza celor mai recenți indicatori stabiliți de Eurostat în ceea ce privește: (a) populația care suferă de deprivare materială severă; (a) populația care suferă de deprivare materială severă ca procent din populația totală; (b) populația care locuiește în gospodării cu intensitate a muncii foarte mică. (b) populația care locuiește în gospodării cu intensitate a muncii foarte mică, potrivit ultimilor evoluții. Amendamentul 43 Propunere de regulament Articolul 7 (1)  Fiecare stat membru transmite Comisiei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, un program operațional care vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și care conține următoarele elemente: (1)  Fiecare stat membru transmite Comisiei, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, un program operațional care vizează perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020 și care conține următoarele elemente: (aa) specificarea sumei din cota alocată care urmează să fie utilizată. (a) indicarea tipului sau a tipurilor de deprivare materială vizate în cadrul programului operațional și motivarea selectării realizate, precum și o descriere, pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, a caracteristicilor principale și a obiectivelor distribuirii de alimente sau de bunuri, precum și măsurile auxiliare oferite, având în vedere rezultatele evaluării ex ante efectuate în conformitate cu articolul 14; (a) indicarea tipului sau a tipurilor de deprivare materială vizate, precum și o descriere a caracteristicilor principale ale programului operațional, având în vedere rezultatele evaluării ex ante efectuate în conformitate cu articolul 14; (b) o descriere a programului sau a programelor naționale corespunzătoare pentru fiecare tip de deprivare materială; (b) o descriere a programului sau a programelor naționale corespunzătoare pentru fiecare tip de deprivare materială; (c) o descriere a mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială; (c) o descriere a mecanismului de stabilire a criteriilor de eligibilitate a celor mai defavorizate persoane, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială; (d) criteriile de selectare a operațiunilor și o descriere a mecanismului de selectare, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială; (d) criteriile de selectare a operațiunilor și o descriere a mecanismului de selectare, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială; (e) criteriile de selectare a organizațiilor partenere, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizată; (e) criteriile de selectare a organizațiilor partenere, diferențiate, dacă este necesar, în funcție de tipul de deprivare materială vizată; (f) o descriere a mecanismului utilizat pentru a asigura complementaritatea cu Fondul social european; (f) o descriere a mecanismului utilizat pentru a asigura complementaritatea cu Fondul social european, cu o linie clară de demarcație între activitățile vizate de aceste două fonduri; (fa) o descriere a măsurilor specifice și a fondurilor alocate pentru respectarea principiilor prevăzute la articolul 5; (g) o descriere a dispozițiilor de implementare a programului operațional care să conțină identificarea autorității de management, a autorității de certificare dacă este cazul, a autorității de audit și a organismului către care se vor face plățile de către Comisie, precum și o descriere a procedurii de monitorizare; (g) o descriere a dispozițiilor de implementare a programului operațional care să conțină identificarea autorității de management, a autorității de certificare dacă este cazul, a autorității de audit și a organismului către care se vor face plățile de către Comisie, precum și o descriere a procedurii de monitorizare; (h) o descriere a măsurilor luate pentru a implica autoritățile publice competente regionale și locale și alte autorități, precum și organismele care reprezintă societatea civilă și organismele responsabile de promovarea egalității și nediscriminării în pregătirea programului operațional; (h) o descriere a măsurilor luate pentru a implica autoritățile publice competente regionale și locale și alte autorități, precum și organismele care reprezintă societatea civilă și organismele responsabile de promovarea egalității și nediscriminării în pregătirea programului operațional; (i) o descriere a utilizării planificate a asistenței tehnice în conformitate cu articolul 25 alineatul (2), care include acțiuni de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor în ceea ce privește implementarea programului operațional; (i) o descriere a utilizării planificate a asistenței tehnice în conformitate cu articolul 25 alineatul (2), care include acțiuni de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor în ceea ce privește implementarea programului operațional; (j) un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele: (j) un plan de finanțare care cuprinde următoarele tabele: (i) un tabel în care este specificat pentru fiecare an, în conformitate cu articolul 18, sumele preconizate a fi acordate din fond și nivelul cofinanțării în conformitate cu articolul 18; (i) un tabel în care este specificat pentru fiecare an, în conformitate cu articolul 18, sumele preconizate a fi acordate din fond și nivelul cofinanțării în conformitate cu articolul 18; (ii) un tabel în care este specificat, pentru întreaga perioadă de programare, suma totală preconizată a fi acordată ca sprijin din programul operațional pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, precum și măsurile auxiliare corespunzătoare. (ii) un tabel în care este specificat, pentru întreaga perioadă de programare, suma totală preconizată a fi acordată ca sprijin din programul operațional pentru fiecare tip de deprivare materială vizată, precum și măsurile auxiliare corespunzătoare. Organizațiile partenere menționate la litera (e) care livrează în mod direct alimente sau bunuri întreprind ele însele activități care completează furnizarea de asistență materială, vizând incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane, indiferent dacă aceste activități sunt sprijinite sau nu din fond. Organizațiile partenere menționate la litera (e) care livrează în mod direct alimente sau /și asistență materială de bază întreprind ele însele sau în cooperare cu alte organizații activități care completează furnizarea de asistență materială, vizând incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane, indiferent dacă aceste activități sunt sprijinite sau nu din fond. (2)  Programele operaționale sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea în cooperare cu autoritățile publice regionale și locale competente sau cu alte autorități publice, precum și cu organisme care reprezintă societatea civilă și organisme responsabile de promovarea egalității și a nediscriminării. (2)  Programele operaționale sunt întocmite de statele membre sau de către orice autoritate desemnată de acestea în cooperare cu autoritățile publice regionale și locale competente sau cu alte autorități publice, precum și cu toate părțile interesate. Statele membre se asigură că programele operaționale sunt strâns legate de politicile naționale de incluziune socială. (3)  Statele membre elaborează proiectele lor de programe operaționale în conformitate cu modelul prezentat în anexa I. (3)  Statele membre elaborează proiectele lor de programe operaționale în conformitate cu modelul prezentat în anexa I. Amendamentul 44 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 1 (1)  Un stat membru poate transmite o cerere de modificare a programului operațional. Ea este însoțită de programul operațional revizuit și de justificarea modificării. (Nu privește versiunea în limba română.) Amendamentul 45 Propunere de regulament Articolul 10 Platformă Schimbul de bune practici Comisia înființează o platformă la nivelul Uniunii pentru a facilita schimbul de experiență, consolidarea capacităților și colaborarea în rețea, precum și difuzarea rezultatelor relevante în domeniul asistenței nefinanciare acordate celor mai defavorizate persoane. Comisia facilitează schimbul de experiență, consolidarea capacităților, colaborarea în rețea și inovarea socială la nivelul Uniunii, conectând astfel organizațiile partenere cu alte părți interesate din toate statele membre. În plus, Comisia se consultă, cel puțin o dată pe an, cu organizațiile care reprezintă organizațiile partenere la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea sprijinului acordat din fond. În plus, Comisia se consultă, cel puțin o dată pe an, cu organizațiile care reprezintă organizațiile partenere la nivelul Uniunii în ceea ce privește implementarea sprijinului acordat din fond și prezintă ulterior, în timp util, rapoarte privind acest subiect Parlamentului European și Consiliului. Comisia facilitează, de asemenea, difuzarea online a rezultatelor, rapoartelor și informațiilor relevante referitoare la fond. Amendamentul 46 Propunere de regulament Articolul 11 (1)  Din 2015 până în 2022, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport anual de implementare a programului operațional pentru anul financiar precedent. (1)  Din 2015 până în 2022, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport anual de implementare a programului operațional pentru anul financiar precedent. (2)  Statele membre elaborează proiectul de raport anual de implementare în conformitate cu modelul adoptat de către Comisie, inclusiv lista indicatorilor comuni privind resursele și rezultatele. (2)  Statele membre elaborează proiectul de raport anual de implementare în conformitate cu modelul adoptat de către Comisie, inclusiv lista indicatorilor comuni privind resursele și rezultatele. Acești indicatori includ: (a) schimbările recente în cheltuielile pentru politicile sociale destinate combaterii deprivării materiale severe, ca valoare absolută, în raport cu PIB-ul și cu cheltuielile publice totale; (b) schimbările recente intervenite în legislația în domeniul politicilor sociale referitoare la accesul beneficiarilor și al altor organizații la fonduri destinate combaterii deprivării materiale severe. (3)  Rapoartele anuale de implementare sunt admisibile în cazul în care conțin toate informațiile necesare în conformitate cu modelul menționat la alineatul (2), inclusiv indicatorii comuni. Comisia informează statul membru în cauză în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului anual de implementare în cazul în care acesta nu este admisibil. În cazul în care Comisia nu a transmis această informație în termenul stabilit, raportul este considerat admisibil. (3)  Rapoartele anuale de implementare sunt admisibile în cazul în care conțin toate informațiile necesare în conformitate cu modelul menționat la alineatul (2), inclusiv indicatorii comuni. Comisia informează statul membru în cauză în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului anual de implementare în cazul în care acesta nu este admisibil. În cazul în care Comisia nu a transmis această informație în termenul stabilit, raportul este considerat admisibil. (4)  Comisia examinează raportul anual de implementare și transmite observațiile sale statului membru în termen de două luni de la primirea lui. (4)  Comisia examinează raportul anual de implementare și transmite observațiile sale statului membru în termen de două luni de la primirea lui. În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate. În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate. (5)  Până la 30 septembrie 2023, statele membre transmit un raport final de implementare a programului operațional. (5)  Până la 30 septembrie 2023, statele membre transmit un raport final de implementare a programului operațional. Statele membre elaborează proiectul de raport final de implementare în conformitate cu modelul adoptat de Comisie. Statele membre elaborează proiectul de raport final de implementare în conformitate cu modelul adoptat de Comisie. Comisia examinează raportul final de implementare și transmite statului membru observațiile sale în termen de cinci luni de la primirea raportului final. Comisia examinează raportul final de implementare și transmite statului membru observațiile sale în termen de cinci luni de la primirea raportului final. În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate. În cazul în care Comisia nu transmite observații în acest termen, rapoartele sunt considerate acceptate. (6)  Comisia adoptă modelul de raport anual de implementare, inclusiv lista indicatorilor comuni, precum și modelul de raport final de implementare, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2). (6)  Comisia adoptă modelul de raport anual de implementare, inclusiv lista indicatorilor comuni, precum și modelul de raport final de implementare, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2). (7)  Comisia poate transmite observații unui stat membru cu privire la implementarea programului operațional. Autoritatea de management informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile corective luate. (7)  Comisia poate transmite observații unui stat membru cu privire la implementarea programului operațional. Autoritatea de management informează Comisia în termen de trei luni în legătură cu măsurile corective luate. (8)  Autoritatea de management publică un rezumat al conținutului fiecărui raport anual de implementare, precum și al celui final. (8)  Autoritatea de management publică un rezumat al conținutului fiecărui raport anual de implementare, precum și al celui final. (8a)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, în timp util, un rezumat al rapoartelor anuale de implementare și al rapoartelor finale de implementare. (8b)  Procedura privind rapoartele de implementare nu trebuie să fie excesivă comparativ cu fondurile alocate și cu natura sprijinului și nu creează sarcini administrative inutile. Amendamentul 47 Propunere de regulament Articolul 12 Reuniuni bilaterale de reexaminare Reuniuni bilaterale de reexaminare (1)  Comisia și fiecare stat membru se reunesc anual din 2014 până în 2022, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, pentru a examina progresele înregistrate în implementarea programului operațional, ținând cont de raportul de implementare și de observațiile Comisiei la care se face referire la articolul 11 alineatul (7), dacă este cazul. (1)  Comisia și fiecare stat membru se reunesc anual din 2014 până în 2022, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel, pentru a examina progresele înregistrate în implementarea programului operațional, ținând cont de raportul de implementare și de observațiile Comisiei la care se face referire la articolul 11 alineatul (7), dacă este cazul. (2)  Reuniunea bilaterală de reexaminare este prezidată de Comisie. (2)  Reuniunea bilaterală de reexaminare este prezidată de Comisie. (3)  Statul membru se asigură că, în urma reuniunii respective, toate observațiile Comisiei sunt luate în considerare în mod corespunzător. (3)  Statul membru se asigură că, în urma reuniunii respective, toate observațiile Comisiei sunt luate în considerare în mod corespunzător și menționează modul în care s-a dat curs acestor observații în cadrul raportului de implementare aferent anului următor sau, după caz, anilor următori. Amendamentul 48 Propunere de regulament Articolul 13 (1)  Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni menționați la articolul 11. (1)  Statele membre pun la dispoziție resursele necesare pentru efectuarea evaluărilor și asigură instituirea de proceduri pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări, inclusiv a datelor privind indicatorii comuni menționați la articolul 11. (2)  Evaluările sunt efectuate de către experți independenți din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului operațional. Toate evaluările se publică în întregime. (2)  Evaluările sunt efectuate de către experți independenți din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului operațional. Toate evaluările se publică în întregime, însă nu pot cuprinde în niciun caz informații privind identitatea beneficiarilor finali. (2a)  Evaluările nu sunt excesive comparativ cu fondurile alocate și cu natura sprijinului și nu creează sarcini administrative inutile. Amendamentul 49 Propunere de regulament Articolul 14 (1)  Statele membre efectuează o evaluare ex ante a programului operațional. (1)  Statele membre efectuează o evaluare ex ante a programului operațional. (2)  Evaluarea ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității responsabile de pregătirea programelor operaționale. Ea este transmisă Comisiei concomitent cu programul operațional, împreună cu un rezumat. (2)  Evaluarea ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorității responsabile de pregătirea programelor operaționale. Ea este transmisă Comisiei concomitent cu programul operațional, împreună cu un rezumat. (3)  În evaluările ex ante se analizează următoarele elemente: (3)  În evaluările ex ante se analizează următoarele elemente: (a) contribuția la obiectivul Uniunii de a reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială până în 2020, având în vedere tipul selectat de deprivare materială care este vizat, ținând cont de circumstanțele naționale în materie de sărăcie, excluziune socială și deprivare materială; (a) contribuția la obiectivul Uniunii de a reduce cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor care se află în situație de sărăcie, precum și numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială până în 2020, având în vedere tipul selectat de deprivare materială care este vizat, ținând cont de circumstanțele naționale în materie de sărăcie, excluziune socială și deprivare materială; (aa) contribuția la reducerea deșeurilor alimentare; (b) coerența internă a programului operațional propus și relația sa cu alte instrumente financiare relevante; (b) coerența internă a programului operațional propus și relația sa cu alte instrumente financiare relevante; (c) coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului operațional; (c) coerența alocării resurselor bugetare cu obiectivele programului operațional; (d) contribuția resurselor preconizate la obținerea rezultatelor; (d) contribuția rezultatelor preconizate la obiectivele fondului; (da) angajamentul asumat în mod efectiv de către părțile implicate în conceperea și punerea în aplicare a programului operațional; (e) adecvația procedurilor de monitorizare a programului operațional și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor. (e) adecvația procedurilor de monitorizare a programului operațional și de colectare a datelor necesare pentru realizarea evaluărilor. Amendamentul 50 Propunere de regulament Articolul 15 (1)  În cursul perioadei de programare, autoritatea de management poate efectua evaluări pentru a evalua eficacitatea și eficiența programului operațional. (1)  În cursul perioadei de programare, autoritatea de management evaluează eficacitatea și eficiența programului operațional. (2)  Autoritatea de management efectuează un studiu structurat privind destinatarii finali în 2017 și în 2021, în conformitate cu modelul furnizat de Comisie. Comisia adoptă modelul prin intermediul unui act de punere în aplicare. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2). (2)  Autoritatea de management efectuează un studiu structurat privind destinatarii finali în 2017 și în 2021, în conformitate cu modelul furnizat de Comisie. Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care stabilește modelul, după ce a purtat consultări cu părțile interesate. Acest act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 60 alineatul (2). (3)  Comisia poate efectua, din proprie inițiativă, evaluări ale programelor operaționale. (3)  Comisia poate evalua programele operaționale din proprie inițiativă. (3a)  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare la jumătatea perioadei a fondului până în martie 2018, cel târziu. Amendamentul 51 Propunere de regulament Articolul 16 La inițiativa sa și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia efectuează, în colaborare cu experți externi, o evaluare ex post, pentru a evalua eficacitatea și sustenabilitatea rezultatelor obținute, precum și pentru a măsura valoarea adăugată a fondului. Evaluarea ex post se finalizează până la 31 decembrie 2023. La inițiativa sa și în strânsă cooperare cu statele membre, Comisia efectuează, în colaborare cu experți externi, o evaluare ex post, pentru a evalua eficacitatea și eficiența fondului, precum și sustenabilitatea rezultatelor obținute, precum și pentru a măsura valoarea adăugată a fondului. Evaluarea ex post se finalizează până la 31 decembrie 2023. Amendamentul 52 Propunere de regulament Articolul 17 (1)  Statele membre furnizează informații cu privire la fond și promovează acțiunile sprijinite prin intermediul acestuia. Informațiile sunt adresate celor mai defavorizate persoane, mass-mediei și publicului larg. Ele evidențiază rolul Uniunii și asigură vizibilitatea contribuției acordate din fond. (1)  Comisia și statele membre furnizează informații cu privire la fond și promovează acțiunile sprijinite prin intermediul acestuia. Informațiile sunt adresate îndeosebi celor mai defavorizate persoane, precum și publicului larg și mass-mediei. Ele evidențiază rolul Uniunii și asigură vizibilitatea contribuției acordate din fond, precum și a contribuției statelor membre și organizațiilor partenere cu privire la obiectivele de coeziune socială ale Uniunii, fără a stigmatiza beneficiarii finali. (2)  În vederea asigurării transparenței în sprijinul fondului, autoritatea de management elaborează o listă de operațiuni sprijinite prin intermediul fondului, în format CSV sau XML, care este accesibilă prin intermediul unui site internet. Lista include cel puțin informații privind numele beneficiarului, adresa și suma alocată beneficiarului din fondurile Uniunii, precum și tipul de deprivare materială vizat. (2)  În vederea asigurării transparenței în sprijinul fondului, autoritatea de management elaborează o listă de operațiuni sprijinite prin intermediul fondului, în format CSV sau XML, care este accesibilă prin intermediul unui site internet. Lista include cel puțin informații privind numele beneficiarului, adresa și suma alocată beneficiarului din fondurile Uniunii, precum și tipul de deprivare materială vizat. Lista de operațiuni este actualizată cel puțin anual. Lista de operațiuni este actualizată cel puțin anual. (3)  Pe durata implementării unei operațiuni, beneficiarii și organizațiile partenere informează publicul cu privire la sprijinul obținut din fond prin expunerea cel puțin a unui afiș cu informații despre operațiune (dimensiune minimă A3), inclusiv despre sprijinul financiar din partea Uniunii, într-un loc ușor vizibil publicului, în fiecare loc de furnizare a alimentelor și a oricărei alte măsuri auxiliare, cu excepția cazului în care nu este posibil din cauza circumstanțelor distribuirii. (3)  Pe parcursul implementării unei operațiuni, beneficiarii și organizațiile partenere informează publicul cu privire la sprijinul obținut din fond prin expunerea fie cel puțin a unui afiș cu informații despre operațiune (dimensiune minimă A3), inclusiv despre sprijinul financiar din partea Uniunii, fie a unui steag al Uniunii de mărime rezonabilă, într-un loc ușor vizibil publicului, în fiecare loc de furnizare a alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază și a oricărei alte măsuri auxiliare, fără a stigmatiza destinatarii finali, cu excepția cazului în care nu este posibil din cauza circumstanțelor distribuirii. Beneficiarii respectivi și organizațiile partenere care au site-uri internet realizează și o scurtă descriere a operațiunii, inclusiv scopurile și rezultatele sale, evidențiind sprijinul financiar din partea Uniunii. Beneficiarii respectivi și organizațiile partenere care au site-uri internet realizează și o scurtă descriere a operațiunii, inclusiv scopurile și rezultatele sale, evidențiind sprijinul financiar din partea Uniunii. (4)  Toate măsurile de informare și comunicare întreprinse de beneficiar și de organizațiile partenere fac cunoscut sprijinul acordat operațiunii din fond, prin afișarea emblemei Uniunii împreună cu o mențiune referitoare la Uniune și la fond. (4)  Toate măsurile de informare și comunicare întreprinse de beneficiar și de organizațiile partenere fac cunoscut sprijinul acordat operațiunii din fond, prin afișarea emblemei Uniunii împreună cu o mențiune referitoare la Uniune și la fond. (5)  Autoritatea de management informează beneficiarii despre publicarea listei de operațiuni în conformitate cu alineatul (2). Autoritatea de management furnizează informații și seturi de materiale publicitare, inclusiv modele în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii și organizațiile partenere să își îndeplinească obligațiile ce le revin în conformitate cu alineatul (3). (5)  Autoritatea de management informează beneficiarii despre publicarea listei de operațiuni în conformitate cu alineatul (2). Autoritatea de management furnizează informații și seturi de materiale publicitare, inclusiv modele în format electronic, pentru a ajuta beneficiarii și organizațiile partenere să își îndeplinească obligațiile ce le revin în conformitate cu alineatul (3). (6)  La prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului articol, autoritatea de management, precum și beneficiarii și organizațiile partenere, respectă dispozițiile Directivei 95/46/CE. (6)  La prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul articolelor 13-17, autoritatea de management, precum și beneficiarii și organizațiile partenere, respectă dispozițiile Directivei 95/46/CE. Amendamentul 53 Propunere de regulament Articolul 18 (1)  Rata de cofinanțare la nivelul programului operațional nu este mai mare de 85% din cheltuielile publice eligibile. (1)  Rata de cofinanțare la nivelul programului operațional se ridică la 85 % din cheltuielile publice eligibile. Ea poate fi majorată în circumstanțele descrise la articolul 19 alineatul (1). Fiecare stat membru este liber să sprijine inițiativele fondului cu fonduri naționale suplimentare. (1a)  Beneficiarii nu cofinanțează, în nicio situație, operațiuni din acest fond. (2)  Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional și valoarea maximă a sprijinului acordat din fond. (2)  Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional stabilește rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional și valoarea maximă a sprijinului acordat din fond. (3)  Măsurile de asistență tehnică implementate la inițiativa sau în numele Comisiei pot fi finanțate în procent de 100%. (3)  Măsurile de asistență tehnică implementate la inițiativa sau în numele Comisiei pot fi finanțate în procent de 100%. Amendamentul 54 Propunere de regulament Articolul 19 (1)  La cererea unui stat membru, plățile intermediare și plățile soldului final pot fi crescute cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional. Rata de cofinanțare crescută, care nu poate depăși 100%, se aplică cererilor de plată referitoare la perioada contabilă în care statul membru a transmis cererea sa și la perioadele contabile ulterioare în care statul membru îndeplinește una dintre următoarele condiții: (1)  La cererea unui stat membru, plățile intermediare și plățile soldului final pot fi crescute cu 10 puncte procentuale peste rata de cofinanțare aplicabilă programului operațional. Rata de cofinanțare crescută, care nu poate depăși 100%, se aplică cererilor de plată referitoare la perioada contabilă în care statul membru a transmis cererea sa și la perioadele contabile ulterioare în care statul membru îndeplinește una dintre următoarele condiții: (a). în cazul în care statul membru în cauză a adoptat moneda euro, el primește asistență macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului; (a). în cazul în care statul membru în cauză a adoptat moneda euro, el primește asistență macrofinanciară din partea Uniunii, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului; (b) în cazul în care statul membru în cauză nu a adoptat moneda euro, el primește asistență financiară pe termen mediu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului; (b) în cazul în care statul membru în cauză nu a adoptat moneda euro, el primește asistență financiară pe termen mediu, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului; (c) asistența financiară îi este pusă la dispoziție în conformitate cu Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate. (c) asistența financiară îi este pusă la dispoziție în conformitate cu Tratatul privind Mecanismul european de stabilitate. (2)  Indiferent de dispozițiile de la alineatul (1), sprijinul Uniunii realizat prin intermediul plăților intermediare și al plăților soldului final nu este mai mare decât sprijinul public și decât valoarea maximă a sprijinului acordat din fond, astfel cum este menționat în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. (2)  Indiferent de dispozițiile de la alineatul (1), sprijinul Uniunii realizat prin intermediul plăților intermediare și al plăților soldului final nu este mai mare decât sprijinul public și/sau privat și decât valoarea maximă a sprijinului acordat din fond, astfel cum este menționat în decizia Comisiei de aprobare a programului operațional. Amendamentul 55 Propunere de regulament Articolul 21 (1)  Operațiunile care beneficiază de sprijin din programul operațional se desfășoară în statul membru vizat de programul operațional. (1)  Operațiunile care beneficiază de sprijin din programul operațional se desfășoară în statul membru vizat de programul operațional. (2)  Operațiunile pot beneficia de sprijin din programul operațional cu condiția ca ele să fi fost selectate în conformitate cu o procedură corectă și transparentă, pe baza criteriilor menționate în programul operațional. (2)  Operațiunile pot beneficia de sprijin din programul operațional cu condiția ca ele să fi fost selectate în conformitate cu o procedură corectă și transparentă, pe baza criteriilor menționate în programul operațional. (3)  Alimentele și bunurile destinate persoanelor fără adăpost și copiilor pot fi achiziționate chiar de organizațiile partenere. (3)  Alimentele și/sau articolele de asistență materială de bază destinate uzului personal al destinatarilor finali pot fi achiziționate chiar de organizațiile partenere Ele pot fi achiziționate și de către un organism public și pot fi puse la dispoziția organizațiilor partenere în mod gratuit. În acest caz, alimentele pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor din stocurile de intervenție furnizate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. [OCP], cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie inutil furnizarea de produse alimentare organizațiilor partenere. Orice sume derivate dintr-o tranzacție implicând stocurile respective ar trebui utilizate în beneficiul celor mai defavorizate persoane și nu ar trebui utilizate astfel încât să se diminueze obligația statelor membre, menționată la articolul 18 din prezentul regulament, de a cofinanța programul. Ele pot fi achiziționate și de către un organism public și pot fi puse la dispoziția organizațiilor partenere în mod gratuit. Organizațiile partenere pot, în plus, să distribuie rezerve alimentare provenite din alte surse, inclusiv din stocurile de intervenție furnizate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. [OCP]. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia aplică procedurile adoptate în temeiul articolului 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], prin care produsele din stocurile de intervenție pot fi utilizate, prelucrate sau vândute în scopul realizării obiectivelor prezentului regulament. Pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a stocurilor de intervenție și a încasărilor aferente, Comisia aplică procedurile adoptate în temeiul articolului 19 litera (e) din Regulamentul (UE) nr. [OCP], prin care produsele din stocurile de intervenție pot fi utilizate, prelucrate sau vândute în scopul realizării obiectivelor prezentului regulament. (4)  Asistența materială respectivă este distribuită gratuit celor mai defavorizate persoane. (4)  Alimentele și/sau articolele de asistență materială de bază sunt distribuite gratuit celor mai defavorizate persoane, fără nicio excepție. (5)  O operațiune sprijinită din fond nu poate beneficia de sprijin din partea unui alt instrument al Uniunii. (5)  O operațiune sprijinită din fond nu poate beneficia de sprijin din partea unui alt instrument al Uniunii pentru a evita dubla finanțare. Cu toate acestea, beneficiarii nu sunt împiedicați să solicite utilizarea altor fonduri europene, precum FSE, pentru a întreprinde acțiuni complementare care au ca scop atenuarea efectelor sărăciei și incluziunea socială. Amendamentul 56 Propunere de regulament Articolul 24 (1)  Costurile eligibile pentru sprijin din programul operațional sunt: (1)  Costurile eligibile pentru sprijin din programul operațional sunt: (a) costurile achiziționării de alimente și bunuri de consum de bază pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor; (a) costurile achiziționării de alimente și articole de asistență materială de bază pentru uzul personal al destinatarilor finali; (b) în cazul în care un organism public achiziționează alimente sau bunuri de consum de bază pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor și le furnizează organizațiilor partenere, costurile transportării alimentelor sau bunurilor la depozitele organizațiilor partenere, la o rată fixă de 1% din costurile menționate la litera (a); (b) în cazul în care un organism public achiziționează alimente sau bunuri de consum de bază pentru uzul personal al destinatarilor finali și le furnizează organizațiilor partenere, costurile transportării alimentelor sau articolelor de asistență materială de bază la depozitele organizațiilor partenere, la o rată fixă de 1% din costurile menționate la litera (a); (c) costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de organizațiile partenere, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a); (c) costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de organizațiile partenere, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a); sau 5% din valoarea stocurilor de intervenție alimentară, transferate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr.../... [OCP]; (ca) costurile administrative, de transport și de depozitare, suportate de organizațiile partenere în legătură cu colectarea de deșeuri alimentare; (d) costurile activităților de incluziune socială desfășurate și declarate de organizațiile partenere care oferă în mod direct asistența materială celor mai defavorizate persoane, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a); (d) costurile activităților de incluziune socială desfășurate și declarate de organizațiile partenere care oferă în mod direct sau indirect asistența materială de bază destinatarilor finali, la o rată fixă de 5% din costurile menționate la litera (a); (e) costurile angajate în temeiul articolului 25. (e) costurile angajate în temeiul articolului 25. (2)  Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operațional: (2)  Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din programul operațional: (a) dobânzile aferente datoriilor; (a) dobânzile aferente datoriilor; (b) costurile bunurilor folosite anterior; (b) costurile bunurilor folosite anterior; (c) taxa pe valoarea adăugată; cu toate acestea, sumele corespunzătoare TVA sunt eligibile în cazul în care nu sunt recuperabile în temeiul legislației naționale referitoare la TVA și sunt plătite de către un beneficiar care nu este o persoană neimpozitabilă, conform definiției de la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului. (c) taxa pe valoarea adăugată; cu toate acestea, sumele corespunzătoare TVA sunt eligibile în cazul în care nu sunt recuperabile în temeiul legislației naționale referitoare la TVA și sunt plătite de către un beneficiar care nu este o persoană neimpozitabilă, conform definiției de la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE a Consiliului. Amendamentul 57 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 4 (4)  Statul membru desemnează ca autoritate de audit o autoritate sau un organism public național, independent din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. (4)  Statul membru desemnează ca autoritate de audit o autoritate sau un organism public național, independent din punct de vedere funcțional de autoritatea de management și de autoritatea de certificare. La nivel național se poate desemna ca autoritate de audit instituția de audit sau Curtea de Conturi. Amendamentul 58 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 4 – litera e (o) întocmește declarația de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 56 alineatul (5) literele (a) și (b) din regulamentul financiar. (e) întocmește declarația de gestiune și rezumatul anual menționate la articolul 59 alineatul (5) literele (a) și (b) din regulamentul financiar. Amendamentul 59 Propunere de regulament Articolul 30 – paragraful 1 – punctul 2 2. întocmirea conturilor anuale menționate la articolul 56 alineatul (5) litera (a) din regulamentul financiar; 2. întocmirea conturilor anuale menționate la articolul 59 alineatul (5) litera (a) din regulamentul financiar; Amendamentul 60 Propunere de regulament Articolul 30 – paragraful 1 – punctul 8 8. păstrarea evidențelor contabile ale sumelor recuperabile și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune. Sumele recuperate se varsă la bugetul general al Uniunii Europene, înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din următoarea declarație de cheltuieli. 8. păstrarea evidențelor contabile ale sumelor recuperabile și ale sumelor retrase în urma anulării integrale sau parțiale a contribuției pentru o operațiune. Sumele recuperate se varsă la fond, înainte de încheierea programului operațional, prin deducerea acestora din următoarea declarație de cheltuieli. Amendamentul 61 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 4 (4)  Pentru efectuarea auditurilor, autoritatea de audit pregătește o strategie de audit în termen de șase luni de la data adoptării programului operațional. Strategia de audit conține metodologia de audit, metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru anul contabil în curs și pentru următorii doi ani contabili consecutivi. Strategia de audit este actualizată anual din 2016 până în 2022, inclusiv. La cerere, autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit. (4)  Pentru efectuarea auditurilor, autoritatea de audit pregătește o strategie de audit în termen de șase luni de la data adoptării programului operațional. Strategia de audit conține metodologia de audit, metoda de eșantionare pentru auditurile operațiunilor și planificarea auditurilor pentru anul contabil în curs și pentru următorii doi ani contabili consecutivi. Strategia de audit este actualizată anual din 2016 până în 2022, inclusiv. Autoritatea de audit prezintă Comisiei strategia de audit. Comisia este împuternicită să solicite autorității de audit să introducă o serie de modificări în strategia sa de audit, care, în opinia sa, sunt necesare pentru a se asigura că auditurile sunt efectuate într-un mod adecvat, în conformitate cu standardele de audit acceptate pe plan internațional. Procedând astfel, Comisia se asigură că auditul performanței a fost luat în considerare în mod corespunzător. Amendamentul 62 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 5 – paragraful 1 – litera a (r) o opinie de audit în conformitate cu articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar; (a) o opinie de audit în conformitate cu articolul 59 alineatul (5) din regulamentul financiar; Amendamentul 63 Propunere de regulament Articolul 33 – alineatul 3 (3)  Comisia poate solicita unui stat membru să întreprindă acțiunile necesare pentru a asigura funcționarea efectivă a sistemelor sale de gestionare și control sau corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu prezentul regulament. (3)  Comisia solicită statelor membre să întreprindă acțiunile necesare pentru a asigura funcționarea efectivă a sistemelor sale de gestionare și control sau corectitudinea cheltuielilor în conformitate cu prezentul regulament. Amendamentul 64 Propunere de regulament Articolul 35 – paragraful 1 Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program operațional se fac în tranșe anuale în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional constituie decizia de finanțare în sensul articolului 81 alineatul (2) din regulamentul financiar și, odată notificată către statul membru în cauză, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului respectiv. Angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare program operațional se fac în tranșe anuale în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020. Decizia Comisiei de adoptare a unui program operațional constituie decizia de finanțare în sensul articolului 84 alineatul (2) din regulamentul financiar și, odată notificată către statul membru în cauză, constituie un angajament juridic în sensul regulamentului respectiv. Amendamentul 65 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 1 (1)  Pentru fiecare an începând cu 2015 și până în 2022 inclusiv, până la 15 februarie din anul următor sfârșitului perioadei contabile, organismele desemnate transmit Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu articolul 56 din regulamentul financiar: (1)  Pentru fiecare an începând cu 2015 și până în 2022 inclusiv, până la 15 februarie din anul următor sfârșitului perioadei contabile, organismele desemnate transmit Comisiei următoarele documente și informații în conformitate cu articolul 59 din regulamentul financiar: (dd) conturile anuale certificate de organismele relevante desemnate în temeiul articolului 32, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar; (a) conturile anuale certificate de organismele relevante desemnate în temeiul articolului 32, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (5) din regulamentul financiar; (ee) declarația de gestiune, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar; (b) declarația de gestiune, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (5) din regulamentul financiar; (ff) un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, inclusiv o analiză a naturii și amplorii erorilor și deficiențelor, precum și măsurile corective întreprinse sau planificate; (c) un rezumat anual al rapoartelor de audit finale și al controalelor efectuate, inclusiv o analiză a naturii și amplorii erorilor și deficiențelor, precum și măsurile corective întreprinse sau planificate; (gg) o opinie de audit de către organismul de audit independent desemnat, astfel cum se menționează la articolul 56 alineatul (5) din regulamentul financiar, însoțită de un raport privind controlul în care sunt precizate constatările auditurilor efectuate în anul contabil vizat în opinie. (d) o opinie de audit de către organismul de audit independent desemnat, astfel cum se menționează la articolul 59 alineatul (5) din regulamentul financiar, însoțită de un raport privind controlul în care sunt precizate constatările auditurilor efectuate în anul contabil vizat în opinie. Amendamentul 66 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 1 (1)  Autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind operațiunile sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, timp de trei ani. Această perioadă de trei ani începe la data de 31 decembrie a anului în care Comisia a luat decizia de acceptare a conturilor în temeiul articolului 47 sau, cel mai târziu, la data plății soldului final. (1)  Autoritatea de management se asigură că toate documentele justificative privind operațiunile sunt puse la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi Europene, la cerere, timp de cinci ani. Această perioadă de cinci ani începe la data plății soldului final. Această perioadă de trei ani se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare sau administrative, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei. Această perioadă de cinci ani se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare sau administrative, fie în urma unei cereri motivate temeinic din partea Comisiei. Amendamentul 67 Propunere de regulament Articolul 60 a (nou) Articolul 60 a Norme tranzitorii Comisia și statele membre se asigură, prin norme tranzitorii, că activitățile eligibile pentru sprijin pot începe de la 1 ianuarie 2014, chiar dacă nu au fost prezentate încă programele operaționale. Amendamentul 68 Propunere de regulament Articolul 61 Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1) Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0183/2013).

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „EURODAC” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. […/…] [de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid] și privind cererea autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare cu datele EURODAC în scopul aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție (versiune reformată) (COM(2012)0254 – C7-0148/2012 – 2008/0242(COD))

P7_TA(2013)0258 A7-0432/2012

(Procedura legislativă ordinară - reformare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei, prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0254),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 78 alineatul (2) litera (e), articolul 87 alineatul (2) litera (a) și articolul 88 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia Comisia a înaintat propunerea către Parlament (C7-0148/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 28 noiembrie 2001 privind utilizarea mai structurată a tehnicii de reformare a actelor legislative(1),

–  având în vedere scrisoarea din 20 septembrie 2012 a Comisiei pentru afaceri juridice, adresată Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în conformitate cu articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 27 martie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 87 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0432/2012),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice din cadrul Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea respectivă nu cuprinde nicio modificare substanțială în plus față de cele identificate ca atare în propunere și întrucât, în ceea ce privește codificarea dispozițiilor rămase nemodificate din documentele anterioare cu modificările respective, propunerea conține o codificare simplă a textelor existente, fără nicio modificare de fond;

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare, modificată pentru a ține seama de recomandările grupului de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 603/2013.)

(1) JO C 77, 28.3.2002, p. 1.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 pentru instituirea de norme comune privind reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în circumstanțe excepționale (COM(2011)0560 – C7-0248/2011 – 2011/0242(COD))

P7_TA(2013)0259 A7-0200/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

—  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0560),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C7-0248/2011),

—  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere avizele motivate prezentate în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către Adunarea Națională a Franței, Senatul Țărilor de Jos, Camera Reprezentanților a Țărilor de Jos, Parlamentul Portugaliei, Senatul României, Parlamentul Slovaciei, precum și de către Parlamentul Suediei, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 30 mai 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0200/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declaraţia comună a Parlamentului, a Consiliului şi a Comisiei anexată la prezenta rezoluţie;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea unui mecanism de evaluare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen (10273/2013 – C7-0160/2013 – 2010/0312(NLE))

P7_TA(2013)0260 A7-0215/2013

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul Consiliului (10273/2013),

–  având în vedere articolul 70 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere solicitarea de aviz primită din partea Consiliului (C7-0160/2013),

–  având în vedere angajamentul asumat de reprezentantul Consiliului prin scrisoarea din 30 mai 2013 de a adopta actul în forma transmisă Parlamentului,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0215/2013),

1.  aprobă proiectul Consiliului;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului.

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei

Parlamentul European, Consiliul și Comisia salută adoptarea regulamentului de modificare a Codului frontierelor Schengen pentru instituirea de norme comune privind reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în circumstanțe excepționale și a regulamentului privind instituirea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și consideră că aceste mecanisme noi constituie un răspuns adecvat la solicitarea formulată de Consiliul European în concluziile sale din 24 iunie 2011 referitoare la consolidarea cooperării și a încrederii reciproce între statele membre din spațiul Schengen și la un mecanism de monitorizare și evaluare eficace și fiabil pentru a asigura aplicarea unor norme comune și consolidarea, adaptarea și dezvoltarea criteriilor bazate pe acquis-ul UE, reamintind, în același timp, faptul că frontierele externe ale Europei trebuie gestionate în mod eficient și coerent, pe baza responsabilității comune, a solidarității și a unei cooperări practice.

Acestea afirmă că această modificare a Codului frontierelor Schengen va consolida coordonarea și cooperarea la nivelul Uniunii oferind, pe de o parte, criterii pentru orice reintroducere a controalelor la frontiere de către statele membre și, pe de altă parte, un mecanism la nivelul UE pentru a răspunde unor situații cu adevărat critice în care funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne este periclitată.

Cele trei instituții subliniază că acest mecanism de evaluare nou este un mecanism la nivelul UE, care va acoperi toate aspectele acquis-ului Schengen și care va implica experți din partea statelor membre, a Comisiei și a agențiilor UE relevante.

Acestea înțeleg că orice propunere viitoare din partea Comisiei de modificare a acestui mecanism de evaluare va fi transmisă spre consultare Parlamentului European, pentru a ține seama de opinia acestuia, în cea mai mare măsură posibilă, înainte de adoptarea textului final.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de entități (COM(2011)0684 – C7-0393/2011 – 2011/0308(COD))

P7_TA(2013)0261 A7-0278/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0684),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 50 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0393/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 29 martie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 19 iulie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 17 aprilie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare și Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0278/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Directivei 2013/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2013/34/UE.)

(1) JO C 181, 21.6.2012, p. 84. (2) JO C 277, 13.9.2012, p. 171.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și a Directivei 2007/14/CE a Comisiei (COM(2011)0683 – C7-0380/2011 – 2011/0307(COD))

P7_TA(2013)0262 A7-0292/2012

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2011)0683),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 50 și 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0380/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 10 februarie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 februarie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 29 mai 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare, avizul Comisiei pentru dezvoltare, precum și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0292/2012),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Directivei 2013/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și a Directivei 2007/14/CE a Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2013/50/UE.)

(1) JO C 93, 30.3.2012, p. 2. (2) JO C 143, 22.5.2012, p. 78.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unei rate de ajustare a plăților directe prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru anul calendaristic 2013 (COM(2013)0159 – C7-0079/2013 – 2013/0087(COD))

P7_TA(2013)0263 A7-0186/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0159),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0079/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2013(1),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru bugete (A7–0186/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unei rate de ajustare a plăților directe prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru anul calendaristic 2013

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

[având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  La articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori(4) se prevede că, în exercițiul financiar 2014, sumele destinate finanțării cheltuielilor de piață și a plăților directe din cadrul politicii agricole comune (PAC) trebuie să respecte plafoanele anuale stabilite în temeiul regulamentului adoptat de Consiliu în conformitate cu articolul 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, la articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se stabilește că trebuie să se determine o ajustare a plăților directe (disciplina financiară) în situația în care previziunile legate de finanțarea cheltuielilor de piață și a plăților directe, la care se adaugă sumele rezultate din aplicarea articolelor 10c și 136 din respectivul regulament, dar înainte de aplicarea articolului 10a din respectivul regulament și fără a se ține cont de marja de 300 000 000 EUR, indică faptul că plafonul anual va fi depășit. În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, Parlamentul European și Consiliul trebuie să determine această ajustare până la data de 30 iunie, pe baza unei propuneri prezentate de Comisie cel târziu la data de 31 martie a anului calendaristic pentru care se aplică ajustarea.

(2)  Până la adoptarea unui regulament de stabilire a cadrului financiar multianual în temeiul articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nivelul plafonului aplicabil pentru exercițiul financiar 2014 rămâne incert. Până la clarificarea nivelului plafonului aplicabil, nu se poate preciza dacă este necesară o ajustare a plăților directe pentru 2013 și, dacă este cazul, care ar trebui să fie rata acesteia. Cuantumul disciplinei fiscale necesare trebuie să fie revizuit de autoritatea bugetară în cadrul procesului de adoptare a bugetului 2014, având ca punct de plecare, printre altele, scrisoarea rectificativă la proiectul de buget general 2014, prin care Comisia furnizează previziuni actualizate cu privire la fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor de piață și a plăților directe. [AM 1]

(3)  Ca regulă generală, agricultorii care depun o cerere de ajutor pentru plăți directe pentru un an calendaristic (N) primesc sumele aferente într-o anumită perioadă de plată care ține de exercițiul financiar (N+1). Cu toate acestea, în anumite limite, statele membre au posibilitatea de a efectua cu întârziere plățile către agricultori dincolo de respectiva perioadă de plată, fără nicio limită de timp, astfel încât plățile efectuate cu întârziere pot fi incluse într-un exercițiu financiar ulterior. Atunci când disciplina financiară este aplicată pentru un anumit an calendaristic, rata de ajustare nu trebuie să se aplice plăților pentru care cererile de ajutor au fost depuse în alți ani calendaristici decât cel pentru care se aplică disciplina financiară. Prin urmare, pentru a se garanta tratamentul egal al agricultorilor, este necesar să se prevadă că rata de ajustare trebuie aplicată plăților pentru care s-au depus cereri de ajutor în anul calendaristic pentru care se aplică disciplina financiară, independent de momentul în care sunt efectuate plățile către agricultori.

(4)  Mecanismul de disciplină financiară, împreună cu modularea, a fost introdus odată cu reforma PAC din 2003. Ambele instrumente au prevăzut o reducere liniară a cuantumului plăților directe care trebuie acordate fermierilor. Luând în considerare implicațiile distribuirii inegale a plăților directe între micii și marii beneficiari, modularea a fost aplicată sumelor de peste 5 000 EUR pentru a se obține o distribuire mai echilibrată a plăților. În ceea ce privește anul calendaristic 2013, ajustarea plăților directe menționată la articolul 10a din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 prevede în continuare aceeași scutire ca pentru modulare. Disciplina financiară trebuie aplicată în mod similar, pentru a contribui și la realizarea obiectivului de a se obține o distribuție mai echilibrată a plăților; prin urmare, este necesar să se prevadă aplicarea unei rate de ajustare doar pentru sumele de peste 5 000 EUR.

(5)  La articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se prevede că, în perspectiva aplicării calendarului pentru creșteri prevăzut la articolul 121 din respectivul regulament la toate plățile directe acordate în noile state membre în sensul articolului 2 litera (g) din regulament, disciplina financiară nu se aplică noilor state membre până la începerea anului calendaristic pentru care nivelul plăților directe aplicabil în noile state membre este cel puțin egal cu nivelul plăților similare aplicabil la momentul respectiv în statele membre altele decât noile state membre. Deoarece plățile directe continuă să facă obiectul aplicării calendarului pentru creșteri în anul calendaristic 2013 în Bulgaria și România, rata de ajustare care urmează să fie stabilită prin prezentul regulament nu trebuie să se aplice plăților către agricultorii din aceste state membre.

(6)  Regulamentul (CE) nr. 73/2009 a fost adaptat prin Actul de aderare a Croației. Modificările care rezultă în urma adaptării în cauză vor intra în vigoare numai sub rezerva și la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Croației. Întrucât Croația face obiectul aplicării calendarului pentru creșteri prevăzut la articolul 121 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 în anul calendaristic 2013, rata de ajustare care urmează să fie stabilită prin prezentul regulament nu trebuie să se aplice plăților către agricultorii din Croația, sub rezerva aderării sale și de la data aderării sale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)  Se reduce cu 0,748005 % valoarea plăților directe, în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009, de peste 5 000 EUR care trebuie acordate unui agricultor pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2013. [AM 2]

(1a)  În cazul în care nu se ajunge la un acord cu privire la cadrul financiar multianual 2014-2020, nu se va aplica nicio măsură de disciplină fiscală pentru exercițiul financiar 2014, întrucât suma totală se va calcula pe baza cifrelor din bugetul 2013, plus un procent de 2 % corespunzător inflației. [AM 3]

(2)  Reducerea prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în Bulgaria, România și Croația.

(2a)  Reducerea prevăzută la alineatul (1) nu se aplică regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și insulelor mici din Marea Egee, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 229/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee(5). [AM 12]

Articolul 1a

(1)  Dispozițiile articolelor 1 și 2 sunt adoptate fără a aduce atingere adoptării ulterioare a Regulamentului (UE) nr. XX/XX din ... de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și a Acordului interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.

(2)  În cazul în care trebuie să se aducă o corecție la rata de ajustare definită la articolul 1 alineatul (1) în urma adoptării regulamentului și a acordului interinstituțional menționate la alineatul (1), Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de stabilire a unei noi rate de ajustare.

(3)  Cuantumul disciplinei fiscale necesare este revizuit de autoritatea bugetară în cadrul procesului de adoptare a bugetului 2014, având ca punct de plecare, printre altele, scrisoarea rectificativă la proiectul de buget general 2014, prin care Comisia furnizează previziuni actualizate cu privire la fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor de piață și a plăților directe. [AM 4]

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 alineatul (2) se aplică Croației sub rezerva și la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Croației.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (2) Avizul din 22 mai 2013 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial. (3) Poziţia Parlamentului European din 12 iunie 2013. (4) JO L 30, 31.1.2009, p. 16. (5) JO L 78, 20.3.2013, p. 41.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) și a Convenției de aplicare a acordului Schengen (COM(2011)0118 – C7-0070/2011 – 2011/0051(COD))

P7_TA(2013)0264 A7-0206/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0118),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0070/2011),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice referitor la temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere angajamentul asumat de reprezentantul Consiliului prin scrisoarea din 19 decembrie 2012 de a aproba poziția Parlamentului European, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 și articolul 37 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7–0206/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 iunie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen, a Regulamentelor (CE) nr. 1683/95 şi (CE) nr. 539/2001 ale Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 şi (CE) nr. 810/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 610/2013.)

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 iunie 2013 privind proiectul de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European (00110/2013 – C7-0166/2013 – 2013/0900(NLE))

P7_TA(2013)0265 A7-0213/2013

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului European de stabilire a componenței Parlamentului European (00110/2013),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliul European, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (C7-0166/2013),

–  având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2013 privind componența Parlamentului European în vederea alegerilor din 2014 și propunerea sa de decizie a Consiliului European anexată la rezoluția respectivă(1),

–  având în vedere articolul 74 litera (f) și articolul 81 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0213/2013),

1.  aprobă proiectul de decizie a Consiliului European;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului European, precum și Guvernului și Parlamentului Republicii Croația, și, spre informare, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0082.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la Comunicarea Comisiei intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (2013/2607(RSP))

P7_TA(2013)0266 B7-0255/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 5, 6, 9, 147, 149, 151 și 153, și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 24, 25, 26, 29, 33, 34, 35 și 36,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (COM(2013)0083),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 20 februarie 2013 intitulată „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării” (2013/112/UE)(1),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Dovezi privind tendințele demografice și sociale: contribuția politicilor sociale la incluziune, ocuparea forței de muncă și la economie” (SWD(2013)0038),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Cursul dat punerii în aplicare de către statele membre a recomandării Comisiei Europene din 2008 referitoare la incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii – Către o abordare bazată pe investiții sociale ” (SWD(2013)0039),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Al treilea raport bienal privind serviciile sociale și interesul general” (SWD(2013)0040),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Îngrijirea pe termen lung în contextul îmbătrânirii populației– provocări și opțiuni politice” (SWD(2013)0041),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Combaterea lipsei de adăpost în Uniunea Europeană” (SWD(2013)0042),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Investițiile în sănătate” (SWD(2013)0043),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 februarie 2013 intitulat „Investițiile sociale prin intermediul Fondului social european” (SWD(2013)0044),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750) și Proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă anexat la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pe 2013(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și Rezoluția sa însoțitoare din 14 iunie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (3),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 noiembrie 2010 intitulată ,,O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă: o contribuție europeană la ocuparea integrală a forței de muncă„ (COM(2010)0682),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și locuri de muncă(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2010 intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758), avizul Comitetului Economic și Social European(5) și rezoluția Parlamentului din 15 noiembrie 2011 referitoare la acest subiect(6),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și Rezoluția sa însoțitoare din 24 mai 2012 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (7),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către integrarea tinerilor pe piața muncii” (COM(2012)0727),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 septembrie 2010 referitoare la dezvoltarea potențialului de creare de locuri de muncă al unei noi economii durabile(8),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (2011-2020), adoptat de Consiliu la 7 martie 2011,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2008 referitoare la o recomandare a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (COM(2008)0639) și rezoluția Parlamentului din 6 mai 2009 referitoare la acest subiect(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la integrarea migranților, efectele sale asupra pieței muncii și dimensiunea externă a coordonării securității sociale(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul serviciilor sociale de interes general(11),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 intitulată „Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI” (COM(2008)0412) și Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la acest subiect(12),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice pentru o economie în redresare (COM(2009)0545) și rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la acest subiect(13),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (COM(2011)0607 - 2011/0268(COD)) din 14 martie 2012 și proiectul de rezoluție legislativă din 20 august 2012 referitoare la acest subiect(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 referitoare la inițiativa pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 februarie 2013 referitoare la responsabilitatea socială a întreprinderilor: promovarea intereselor societății și calea către o redresare durabilă și favorabilă incluziunii(16),

–  având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 privind Pactul referitor la investițiile sociale – ca răspuns la criză(17),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

–  având în vedere Convenția OIM nr. 117 privind obiectivele și normele de bază ale politicii sociale,

–  având în vedere Recomandarea OIM nr. 202 privind nivelurile minime de protecție socială,

–  având în vedere întrebarea cu solicitarea de răspuns oral adresată Comisiei referitoare la Comunicarea intitulată „Către investiții sociale pentru promovarea creșterii și coeziunii - inclusiv implementarea Fondului social european pentru perioada 2014-2020” (O-000057/2013 – B7-0207/2013),

–  având în vedere articolele 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în numeroase state membre măsurile de consolidare fiscală au dus la favorizarea obiectivelor de cheltuieli pe termen scurt, în detrimentul investițiilor în creșterea durabilă, locuri de muncă, coeziunea socială și competitivitate, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020;

B.  întrucât criza datoriilor care a lovit Europa, îndeosebi țările din zona euro, a generat o recesiune economică severă cu consecințe sociale negative pentru majoritatea statelor membre manifestate prin creșterea șomajului, a nivelului de sărăcie și a excluziunii sociale;

C.  întrucât criza a pus în prim-plan interdependența economică a statelor membre și diferențele considerabile în ceea ce privește capacitatea statelor membre de a răspunde nevoilor pieței muncii și provocărilor sociale;

D.  întrucât criza, combinată cu schimbările demografice, impune de urgență statelor membre să îmbunătățească eficiența cheltuielilor sociale și să conceapă posibile reforme ale propriilor sisteme de protecție socială în concordanță cu acest obiectiv;

E.  întrucât partenerii sociali de la nivel național pot juca un rol important în finanțarea și funcționarea sistemelor de securitate socială;

F.  întrucât investițiile sociale bine orientate și eficiente stabilizează economia, promovează ocuparea forței de muncă și consolidează competențele forței de muncă, ridicând astfel nivelul de competitivitate al UE;

G.  întrucât nivelul crescut al competențelor necesare pentru locurile de muncă disponibile și competențele necesare pentru viitoarele sectoare cu o ofertă bogată de locuri de muncă, adaptate unei economii și unei societăți durabile, necesită investiții corespunzătoare în programe educative și de formare;

H.  întrucât veniturile medii ale gospodăriilor din UE sunt în scădere, iar șomajul pe termen lung, sărăcia și excluziunea socială, inclusiv sărăcia persoanelor încadrate în muncă și polarizarea socială sunt în creștere în numeroase state membre;

I.  întrucât 10,5 % din populația de vârstă activă se află în prezent în șomaj;

J.  întrucât declarația Consiliului European din 30 ianuarie 2012 prevede că: „Procesul de creștere și de ocupare a forței de muncă va fi reluat numai dacă urmărim o abordare consecventă și de anvergură, care să combine o consolidare fiscală inteligentă, prin care să se mențină investițiile în viitoarea creștere, politici macroeconomice solide și o strategie activă de ocupare a forței de muncă, menită să mențină coeziunea socială”,

K.  întrucât efectele stagnării economice și ale crizei persistente a datoriilor publice, combinate cu schimbările demografice reprezintă o provocare pentru sistemele de asigurări sociale și pentru mecanismele de securitate socială decentă, inclusiv pentru sistemele de asigurări sociale statutare și voluntare;

L.  întrucât 22,8 % dintre tinerii din UE se află în prezent în șomaj, rata șomajului în rândul tinerilor depășind 50 % în unele state membre;

M.  întrucât 8,3 milioane de cetățeni europeni cu vârsta sub 25 de ani nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și întrucât aceste cifre sunt în continuă creștere, existând pericolul ca acești tineri să devină o generație pierdută;

N.  întrucât tinerii de origine migrantă sunt expuși în mai mare măsură riscului de a abandona sistemul educațional și de formare fără a fi obținut o calificare secundară superioară;

O.  întrucât 27 % dintre copii sunt amenințați de sărăcie sau de excludere socială, în comparație cu o medie de 24 % pentru întreaga populație din Europa(18);

P.  întrucât 8 % dintre cetățenii europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe și nu își pot permite anumite necesități considerate esențiale pentru a avea o viață decentă în Europa;

Q.  întrucât 15 % dintre copii părăsesc școala fără a absolvi învățământul liceal și întrucât 10 % dintre cetățenii europeni trăiesc în gospodării fără persoane ocupate;

R.  întrucât Comitetul pentru protecție socială (CPS) avertizează că aceste cifre sunt în continuă creștere în numeroase state membre, fapt datorat în parte impactului măsurilor de consolidare fiscală;

S.  întrucât segmentele cele mai vulnerabile ale populației, precum persoanele în vârstă și cele cu handicap, au fost cel mai grav afectate de criza financiară, economică și socială;

T.  întrucât politicile sociale sunt în primul rând de competența statelor membre, în timp ce UE sprijină, asistă și completează activitățile statelor membre;

U.  întrucât un loc de muncă decent constituie o protecție veritabilă împotriva sărăciei;

V.  întrucât politicile active în domeniul pieței muncii și strategiile de activare sunt esențiale pentru a sprijini șomerii să își găsească un loc de muncă decent;

W.  întrucât o consiliere individuală și adecvată a celor care caută unui loc de muncă decent poate spori șansele lor de reușită;

X.  întrucât măsurile de austeritate, inclusiv reducerile bugetare la serviciile publice și sociale nu trebuie să permită înrăutățirea situației persoanelor celor mai defavorizate sau să expună cetățenii în mod inutil riscului de șomaj;

Y.  întrucât măsurile de austeritate nu trebuie să pună în pericol disponibilitatea, accesibilitatea și caracterul abordabil al serviciilor de îngrijiri medicale și de îngrijiri pe termen lung, și nici să agraveze inegalitățile în materie de sănătate;

Z.  întrucât criza economică afectează într-o măsură mai mare femeile decât bărbații; întrucât există riscul ca actuala recesiune să întârzie evoluția sau chiar să inverseze progresul, cu consecințe pe termen lung pentru sistemele de protecție socială, incluziunea socială și demografie;

AA.  întrucât orice politică bugetară riguroasă trebuie să fie inteligentă și să permită investiții anticiclice în prioritățile politice de prim rang și în concordanță cu performanța și productivitatea economică;

AB.  întrucât comunitățile marginalizate trăiesc în condiții socioeconomice deplorabile și se confruntă adesea cu discriminarea și segregarea gravă, în toate aspectele vieții;

AC.  întrucât primele semne ale abandonului școlar timpuriu reprezintă semnale importante ale ciclului recurent al sărăciei;

AD.  întrucât lipsa de adăpost rămâne o problemă în toate statele membre ale UE și reprezintă una dintre cele mai extreme forme de sărăcie și de lipsuri care afectează demnitatea umană și compromite dreptul fundamental de acces la o locuință;

AE.  întrucât garantarea accesului la locuințe decente este o obligație internațională care le revine tuturor statelor membre, prin care locuințele sociale sunt oferite în paralel cu oferta prezentă pe piață;

AF.  întrucât persoanele fără adăpost au nevoie de măsuri specifice pentru a se integra în societate și pentru a evita excluziunea socială;

AG.  întrucât sărăcia și excluziunea socială rămân cei mai importanți indicatori sociali ai sănătății și ai condițiilor de viață, în special în ceea ce privește impactul sărăciei asupra sănătății și bunăstării copiilor;

AH.  întrucât discriminarea pe motive de gen la locul de muncă, diferențele de remunerare între femei și bărbați și, prin urmare, diferențele între pensiile acestora persistă în UE;

AI.  întrucât doar 63 % dintre femei lucrează în UE, în comparație cu 76 % dintre bărbați, acest lucru datorându-se în parte lipsei unor centre de îngrijire și a unor măsuri concrete care să favorizeze un echilibru benefic între activitatea profesională și viața de familie;

AJ.  întrucât dimensiunea de gen este esențială pentru atingerea obiectivelor principale ale Strategiei UE 2020, având în vedere că femeile reprezintă cea mai mare rezervă de forță de muncă neutilizată până în prezent; întrucât, în cadrul semestrului european, trebuie luate măsuri concrete și trebuie elaborate politici pentru integrarea dimensiunii de gen;

AK.  întrucât capii de familie, părinții unici susținători ai familiei și persoanele care acordă îngrijiri sunt, de cele mai multe ori, femei, politicile de incluziune activă necesită un set complet de măsuri care să le dea femeilor posibilitatea să-și crească nivelul lor de participare pe piața muncii,

1.  salută Pachetul Comisiei privind investițiile sociale, care stabilește legăturile necesare între politicile naționale sociale, procesul reformelor semestrului european și alocările din fondul de coeziune UE;

2.  ia act de faptul că, pe lângă funcția inițială de protecție socială a sistemelor de securitate socială, comunicarea Comisiei adaugă două funcții: investițiile sociale și stabilizarea economiei; subliniază că actuala criză economică și socială evidențiază necesitatea ca aceste trei funcții să fie complementare, nu opuse;

3.  reiterează necesitatea de a îmbunătăți coordonarea politicilor sociale și economice de la nivelul UE, astfel încât să se evite discrepanțele, de a se construi sinergii între politici și de a permite fiecăreia să consolideze obiectivele celeilalte;

4.  subliniază faptul că cel mai eficient instrument în combaterea șomajului pe termen lung este creșterea economică;

5.  regretă faptul că comunicarea este însoțită de o recomandare care vizează un singur domeniu, în timp ce măsurile de austeritate au un impact major în mai multe domenii de politică socială;

6.  este convins că reformele care vizează politica socială ar trebui să fie ghidate mai ales de principiul incluziunii active și al activării – permițând șomerilor și persoanelor celor mai defavorizate să pătrundă și să participe pe piața muncii;

7.  reamintește faptul că investițiile sociale au atât beneficii sociale, cât și economice prin prevenirea și abordarea riscurilor sociale; subliniază faptul că investițiile sociale se axează pe politicile publice și pe strategiile privind investițiile în capitalul uman care realizează tranziția către piețe ale muncii în schimbare și permit dobândirea de noi competențe pentru viitoarele sectoare cu o ofertă bogată de locuri de muncă, adaptate unei economii și unei societăți durabile;

8.  subliniază că investițiile sociale ar trebui considerate investiții de statele membre, ele putând prezenta un avantaj dublu, cu beneficii pe termen lung și efecte anticiclice, scăzând astfel riscul de producere a unor efecte negative; invită Comisia să analizeze care parte a cheltuielilor publice sociale poate fi considerată a fi investiție productivă;

9.  consideră, prin urmare, că investițiile sociale bine orientate ar trebui să reprezinte o parte importantă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre și că ar trebui integrate în procesul semestrului european în vederea atingerii obiectivelor de ocupare a forței de muncă, sociale și în materie de educație ale Strategiei Europa 2020;

10.  salută, prin urmare, apelul adresat de Comisie statelor membre de a include investițiile sociale în obiectivele lor bugetare pe termen mediu și lung, precum și în programele lor naționale de reformă;

11.  reamintește faptul că resursele necesare pentru politicile sociale nu se limitează la cele provenite doar din sectorul public;

12.  subliniază așadar că statele membre ar trebui să utilizeze într-o mai mare măsură abordările inovatoare în domeniul finanțării, inclusiv prin valorificarea participării sectorului privat și a ingineriei financiare, prin instrumente precum obligațiunile cu impact social, parteneriate public-private, microfinanțare, pașaportul de investiții sociale și garanții bazate pe politici;

13.  prin urmare, îndeamnă statele membre să implice, de asemenea, întreprinderile sociale, deoarece acestea pot completa eforturile depuse de sectorul public;

14.  invită, în acest context, Comisia să aibă în vedere elaborarea unui tablou de bord al indicatorilor comuni privind investițiile sociale, care să constituie un mecanism de alertă pentru monitorizarea progreselor înregistrate de statele membre;

15.  salută faptul că Comisia insistă asupra alocării a cel puțin 25 % din fondurile politicii de coeziune capitalului uman și investițiilor sociale prin intermediul Fondului social european;

16.  invită statele membre să garanteze o monitorizare eficientă a cheltuielilor pentru politicile sociale pentru a canaliza resursele către măsuri bine orientate și eficiente și pentru a evita sarcinile administrative inutile;

Sustenabilitatea

17.  îndeamnă statele membre să modernizeze și, dacă va fi necesar, să își reformeze din punct de vedere structural politica de investiții sociale fără întârziere, pentru a oferi cetățenilor cele mai bune servicii posibile;

18.  subliniază faptul că statele membre ar trebui să se asigure că propria politică de investiții sociale este sustenabilă și evolutivă, prin îmbunătățirea eficienței și eficacității sistemului și a resurselor disponibile;

19.  subliniază că atunci când își propun să sporească durabilitatea politicilor de investiții sociale, statele membre nu ar trebui neapărat să „cheltuiască mai mult”, ci să „cheltuiască mai eficient și mai eficace”;

20.  solicită așadar statelor membre să se asigure că politica lor de investiții sociale va fi centrată pe obiective și să monitorizeze progresele în mod frecvent;

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale

21.  reiterează apelul său către Comisie de a elimina sărăcia în rândul persoanelor încadrate în muncă, sărăcia în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii și sărăcia în rândul persoanelor în vârstă în următoarele recomandări specifice fiecărei țări; solicită Consiliului European să aprobe cu prioritate această orientare;

22.  evidențiază elementele importante ale strategiei europene pentru incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, și anume un ajutor suficient pentru venit, o piață a forței de muncă care favorizează incluziunea și accesul la servicii de calitate; regretă faptul că strategiile naționale de incluziune activă se reduc mult prea adesea la activarea profesională, excluzând de facto persoanele care se află în afara pieței muncii și pentru care revenirea pe piața muncii nu reprezintă o opțiune, de exemplu din cauza vârstei sau a unor limitări funcționale;

23.  reamintește statelor membre că politicile de incluziune activă ar trebui:

24.  solicită statelor membre să evalueze în mod sistematic impactul măsurilor de austeritate asupra grupurilor vulnerabile în cadrul politicilor de incluziune activă;

25.  invită statele membre să asigure calitatea serviciilor sociale pentru persoanele care pot beneficia de acestea, inclusiv disponibilitatea, accesibilitatea și menținerea tarifelor acestora la un nivel abordabil, îndeosebi în domeniile sănătății, îngrijirii pe termen lung, educației, locuințelor sociale, energiei, apei, transporturilor și comunicațiilor;

26.  evidențiază necesitatea creșterii productivității prestării de servicii de îngrijire, a reducerii incidenței fragilității și handicapului, precum și a asigurării, pentru persoanele vârstnice, a posibilității de a duce în continuare o viață independentă, chiar și în cazul unor limitări funcționale;

27.  invită statele membre să aibă în vedere introducerea unor tarife sociale prestabilite pentru grupurile vulnerabile în domenii cum ar fi energia, apa și transporturile publice;

28.  solicită implicarea activă a organizațiilor care reprezintă comunitățile marginalizate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de integrare a acestor comunități, cum ar fi strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020;

29.  regretă faptul că, în numeroase state membre, eforturile depuse în vederea integrării migranților sunt insuficiente; subliniază necesitatea de a investi în programe și servicii adecvate și în sisteme de informare eficiente cu privire la accesul la aceste programe, pentru a facilita integrarea migranților și a reduce riscul de excluziune socială;

30.  invită Comisia să elaboreze o foaie de parcurs concretă și detaliată pentru punerea în aplicare a unor strategii de incluziune activă; subliniază că această foaie de parcurs ar trebui să prevadă termene și obiective realiste, bazate pe indicatori specifici și pe un dialog detaliat între părțile interesate și să fie monitorizată îndeaproape prin intermediul metodei deschise de coordonare, punându-se la dispoziție instrumente și proceduri relevante în caz de neconformitate;

Combaterea sărăciei în rândul copiilor

31.  salută recomandarea Comisiei privind sărăcia în rândul copiilor, astfel cum a fost anunțată în Comunicarea sa intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială”; reamintește, de asemenea, drepturile copilului consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

32.  salută abordarea cuprinzătoare promovată în recomandare, care se bazează pe cei trei piloni - accesul la resurse adecvate, accesul la servicii de înaltă calitate și participarea în societate și la procesul decizional - și care recunoaște copiii ca fiind deținători de drepturi;

33.  reiterează faptul că toți copiii și tinerii au dreptul la educație, în conformitate cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, inclusiv copiii și tinerii care nu au permis de ședere în țările în care locuiesc;

34.  subliniază că lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor trebuie să se axeze mai degrabă pe prevenire și pe intervenție timpurie, decât pe reacție și că aceasta ar trebui să se bazeze pe principiul director al accesului egal la o educație a copiilor preșcolari și la servicii de îngrijire pentru copii de înaltă calitate;

35.  încurajează, în acest context, acțiunile întreprinse cu scopul de a crea un număr tot mai mare de structuri dedicate copiilor, cum ar fi centrele de activități deschise atât în timpul perioadelor școlare, cât și al celor de vacanță, precum și activitățile culturale și sportive extrașcolare în cadrul cărora să se ofere mese;

36.  subliniază necesitatea unor resurse financiare corespunzătoare pentru aceste servicii, în special pentru politicile care sprijină familiile sărace și vulnerabile, cum ar fi familiile cu copii cu handicap, familiile monoparentale și familiile numeroase;

37.  subliniază importanța relației părinte-copil și a acordării sprijinului necesar părinților pentru a-i ajuta să își îndeplinească obligațiile parentale, prevenind astfel separarea copiilor de părinți și plasarea lor în structuri specifice ca urmare a sărăciei severe;

Combaterea lipsei de adăpost

38.  salută documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind combaterea lipsei de adăpost;

39.  reamintește solicitarea Parlamentului privind întocmirea unei foi de parcurs detaliate referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE privind persoanele fără adăpost;

40.  subliniază că investițiile în locuințe sociale, pe lângă rolul esențial pe care îl joacă în atenuarea consecințelor sărăciei, ar trebui considerate o investiție socială care duce la crearea de locuri de muncă decente și la creștere durabilă pe termen lung;

41.  invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile care îngreunează procedura de solicitare a unei locuințe sociale, precum și orice discriminare împotriva minorităților sau a grupurilor vulnerabile, astfel încât să garanteze egalitatea de acces pentru toți;

42.  reamintește că cheltuielile pentru energie reprezintă, de obicei, o parte importantă din cheltuielile unei gospodării și invită, prin urmare, statele membre să își consolideze politicile de sprijinire a eficienței energetice a gospodăriilor;

43.  solicită statelor membre să pregătească programe speciale pentru persoanele fără adăpost, pe baza unor evaluări ale situațiilor locale, și să pună un accent deosebit pe locuințe și pe asistența pe termen lung pentru persoanele vulnerabile și pentru comunitățile marginalizate, în loc să se axeze exclusiv pe furnizarea de cazare temporară;

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

44.  subliniază faptul că investițiile în ocuparea forței muncă în rândul tinerilor trebuie să reprezinte o componentă cheie a strategiilor naționale de investiții sociale;

45.  îndeamnă statele membre să ia măsuri energice pentru a combate șomajul din rândul tinerilor, în special prin acțiuni preventive care să vizeze abandonul școlar timpuriu sau părăsirea timpurie a sistemelor de formare ori a programelor de ucenicie (de exemplu, prin introducerea unui sistem educațional dual sau a altor tipuri de cadre la fel de eficiente) și să elaboreze strategii globale pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

46.  subliniază faptul că investițiile sociale pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare ar reduce pierderile economice pe care le implică în prezent dezangajarea tinerilor de pe piața muncii, care este estimată de Eurofound la 153 miliarde EUR, respectiv 1,2 % din PIB-ul Uniunii Europene;

47.  regretă faptul că actuala politică de investiții sociale nu pune îndeajuns accentul pe necesitatea alocării cu prioritate a resurselor în favoarea șomerilor pe termen lung, a șomerilor tineri și a lucrătorilor în vârstă expuși riscului de a deveni șomeri pe termen lung;

48.  ia act de faptul că investițiile sociale destinate tinerilor se pot concretiza printr-o gamă variată de forme, care includ: stabilirea de parteneriate între școli, centre de formare și întreprinderi locale sau regionale; oferirea de cursuri de formare și de programe de stagii de calitate și bine orientate pentru tineri; programe de formare profesională în cooperare cu întreprinderile; planuri de consiliere din partea angajaților cu vechime având drept scop recrutarea și formarea tinerilor la locul de muncă sau asigurarea unei mai tranziții mai armonioase de la educație la câmpul muncii; încurajarea participării tinerilor în societate și promovarea mobilității la nivel regional, european și internațional prin noi progrese în direcția recunoașterii reciproce a calificărilor și a competențelor; subliniază, de asemenea, faptul că investițiile sociale pot fi însoțite de stimulente eficiente, cum ar fi subvențiile pentru angajări sau contribuțiile la asigurarea socială destinate tinerilor, care vor garanta condiții de viață și de muncă decente, pentru ca angajatorii publici și privați să recruteze tineri, să investească atât în crearea unor locuri de muncă de calitate pentru tineri, cât și în formarea continuă a acestora și în îmbunătățirea competențelor lor pe perioada angajării și să sprijine spiritul antreprenorial al tinerilor;

49.  subliniază necesitatea intensificării coordonării sistemelor naționale de securitate socială, în special a sistemelor de pensii, în vederea încurajării mobilității;

50.  subliniază necesitatea unor informații statistice care să fie comparabile între statele membre în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor și cheltuielile pentru tineri pe piața muncii;

Crearea de locuri de muncă și piețele muncii

51.  avertizează că măsurile de austeritate pot compromite calitatea locurilor de muncă și standardele de protecție socială, de sănătate și de siguranță și subliniază că acestea ar trebui, în consecință, să fie însoțite de măsuri care să vizeze menținerea unor standarde adecvate;

52.  evidențiază importanța învățării pe tot parcursul vieții în vederea consolidării capacității cetățenilor de a participa la viața societății și pe piața muncii până la vârsta legală de pensionare și, dacă doresc, chiar și ulterior acestei vârste;

53.  reiterează solicitarea adresată statelor membre de a adopta măsuri favorabile creării de locuri de muncă, ca parte a programelor lor de investiții sociale, cum ar fi inițierea reformelor privind impozitele percepute pe muncă care să stimuleze ocuparea forței de muncă, promovarea și sprijinirea activităților independente și a întreprinderilor nou-înființate, îmbunătățirea mediului de afaceri și facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, transformarea muncii informale și nedeclarate într-o încadrare în muncă reglementată, crearea de stimulente care să crească nivelul de ocupare a forței de muncă în rândul celor mai vulnerabile grupuri sociale, reforma piețelor muncii pentru a le conferi un grad mai ridicat de dinamism și de nediscriminare, integrarea flexisecurității și modernizarea sistemelor de stabilire a salariilor, pentru a le alinia la evoluția productivității;

54.  subliniază necesitatea de a exploata potențialul de creare de locuri de muncă al sectoarelor novatoare în cadrul Strategiei Orizont 2020, cum ar fi economia durabilă fără emisii de dioxid de carbon, sănătatea și asistența socială și sectoarele digitale, culturale și creative, care ar trebui sprijinite prin realizarea investițiilor adecvate în noi competențe și prin instrumente de investiții sociale, valorificând conceptul specializării inteligente pentru a alinia punctele forte ale cercetării și inovării cu evoluțiile pieței;

55.  atrage atenția asupra faptului că respectarea principilor flexisecurității permite atât protecția socială adecvată a lucrătorilor, cât și accesul la formare și la dezvoltarea carierei, care fac posibilă dobândirea de noi competențe;

Antreprenoriatul social

56.  salută accentul pus pe antreprenoriatul social și pe accesul la microfinanțare pentru grupurile vulnerabile, printre altele; subliniază că acestea constituie elemente esențiale în contextul investițiilor sociale, prin faptul că permit crearea de noi locuri de muncă durabile și dezvoltarea economiei sociale și solidare și, totodată, oferă întreprinderilor sociale posibilitatea de a genera profituri și de a le reinvesti;

57.  subliniază necesitatea de a asigura o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate într-o perspectivă pe întreg cuprinsul vieții și de a pune accentul pe prevenție și pe reabilitare pentru a reduce incidența, a amâna apariția și a încetini sau răsturna cursul fragilității, al limitărilor funcționale și al handicapului;

58.  regretă că în comunicare nu este subliniat rolul important al programului Grundtvig în prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale și în promovarea investițiilor sociale; invită Comisia să sensibilizeze cu privire la oportunitățile pe care le oferă programele de învățare pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională și invită statele membre să îmbunătățească calitatea și accesibilitatea acestora;

59.  evidențiază rolul important pe care îl au instrumentele financiare ale Uniunii Europene și fondurile europene de antreprenoriat social în îmbunătățirea accesului întreprinderilor sociale la piețele financiare;

60.  invită Comisia să aibă în vedere introducerea unui cadru european comun în materie de publicare a datelor, care ar garanta o informare transparentă cu privire la investițiile în întreprinderile sociale din statele membre și ar încuraja presiunea exercitată de celelalte state;

61.  subliniază faptul că RSI ar trebui să se concentreze atât asupra standardelor de mediu, cât și asupra celor sociale, pentru a garanta un comportament responsabil din partea societăților;

Dimensiunea de gen

62.  salută faptul că dimensiunea de gen este inclusă în Comunicarea Comisiei privind strategiile de investiții sociale;

63.  subliniază faptul că oferta de servicii de calitate de îngrijire a copiilor și de alte structuri de îngrijire joacă un rol crucial, deoarece le permite femeilor să pătrundă pe piața muncii și să lucreze cu normă întreagă; solicită statelor membre să organizeze într-o măsură suficientă servicii de îngrijire a copiilor și alte tipuri de structuri de îngrijire care să permită participarea ambilor părinți pe piața muncii, cu atât mai mult cu cât, în prezent, disponibilitatea locurilor din cadrul centrelor de îngrijire a copiilor este mai degrabă inegală de la un stat membru la altul;

64.  subscrie la apelul lansat de Comisie către statele membre de a investi în servicii, cum ar fi centrele de îngrijire a copiilor, locurile în școli cu program prelungit și centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă, care să fie accesibile, să funcționeze cu program complet și la un înalt nivel de calitate, precum și acordarea de sprijin persoanelor care asigură servicii informale de îngrijire, servicii care contribuie la promovarea egalității de gen, promovează un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională pentru bărbați și femei (inclusiv concediul de paternitate pentru bărbați) și creează un cadru care oferă posibilitatea integrării sau reintegrării pe piața muncii, garantând totodată remunerarea egală între bărbați și femei pentru munca egală prestată;

65.  reiterează importanța unor sisteme educaționale care să țină seama de dimensiunea de gen și să le ofere copiilor posibilitatea de a-și descoperi talentele, evitând astfel segregarea de gen pe termen lung pe piața muncii;

66.  invită statele membre să respecte și să promoveze egalitatea de gen, ca parte a politicilor lor naționale și a programelor naționale de reformă (PNR);

Fondurile UE

67.  subliniază rolul esențial pe care îl joacă coeziunea socială și fondurile structurale în promovarea investițiilor sociale; subliniază, în acest context, contribuția importantă a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) la prevenirea sărăciei în rândul lucrătorilor afectați de criză și cea a Instrumentului european de microfinanțare „Progress” la sprijinirea spiritului antreprenorial prin formare, reconversie profesională și măsuri în favoarea forței de muncă vizând reinserția lucrătorilor în viața profesională;

68.  subliniază faptul că fondurile structurale ar trebui să se concentreze asupra unor domenii prioritare care au un impact clar în ceea ce privește creșterea economică și ocuparea forței de muncă și asupra cărora se propune să se axeze politica de coeziune;

69.  subliniază faptul că Fondul social european ar trebui să se orienteze mai clar asupra unor măsuri active, care răspund efectiv nevoilor angajatorilor;

70.  salută accentul pus de Comisie pe Fondul social european, în calitate de principal instrument menit să încurajeze investițiile sociale; sprijină cu fermitate, în acest sens, faptul că cel puțin 25 % din finanțările destinate politicii de coeziune sunt alocate FSE și că 20 % din creditele alocate FSE în fiecare stat membru sunt destinate promovării incluziunii sociale și combaterii sărăciei;

71.  invită statele membre să se asigure că cadrul financiar multianual 2014-2020 dispune de resursele bugetare necesare pentru a stimula și sprijini investițiile sociale în UE;

72.  solicită, cu titlu de urgență, acordarea în avans a celor 6 miliarde EUR alocate pentru noua Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor în primii ani ai cadrului financiar multianual, pentru a soluționa problema șomajului din rândul tinerilor și pentru a pune în aplicare garanțiile pentru tineret; subliniază faptul că, potrivit estimărilor realizate de OIM, costurile punerii în aplicare a garanțiilor pentru tineret în zona euro se ridică la 21 de miliarde EUR; solicită, prin urmare, ca alocarea să fie revizuită prin majorare cu ocazia revizuirii cadrului financiar multianual; salută extinderea grupului eligibil pentru garanția pentru tineret la persoanele cu vârste de sub 30 de ani;

73.  salută intenția Comisiei de a analiza utilizarea unor noi instrumente financiare pentru a spori efectul de pârghie al investițiilor sociale publice; invită Comisia să facă propuneri mai detaliate cu privire la această chestiune;

Dimensiunea socială a UEM

74.  consideră că disciplina bugetară din zona euro nu ar trebui evaluată doar în funcție de indicatori fiscali și macroeconomici, ci că, în completarea acestei evaluări, ar trebui să vină, în egală măsură, indicatori privind ocuparea forței de muncă și indicatori sociali, precum și rapoartele privind stadiul reformelor structurale, pentru a se asigura un nivel corespunzător și eficient al investițiilor sociale și, prin urmare, sustenabilitatea modelului social european unei Uniuni Europene sociale într-o perspectivă pe termen lung;

75.  îndeamnă Comisia ca, în momentul în care analizează posibilitățile de consolidare a dimensiunii sociale a unei uniuni economice și monetare autentice, să abordeze nevoile statelor membre legate de investițiile publice, îndeosebi cele legate de obiectivele sociale și educaționale incluse în Strategia Europa 2020;

76.  reiterează faptul că un pachet social pentru Europa ar trebui să promoveze:

77.  solicită statelor membre în care minorități de blocare nejustificate împiedică realizarea progreselor necesare să extindă principiul de cooperare consolidată la politicile sociale și de ocupare a forței de muncă;

o
o   o

78.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) JO L 59, 2.3.2013, p. 5. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0053. (3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0260. (4) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 87. (5) JO C 248, 25.8.2011, p. 130. (6) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 57. (7) Texte adoptate, P7_TA(2012)0224. (8) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 6. (9) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 23. (10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0092. (11) JO C 33 E, 5.2.2013, p. 65. (12) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 11. (13) JO C 161 E, 31.5.2011, p. 112. (14) Raport A7-0250/2012 al Comisiei Parlamentului pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale. (15) Texte adoptate, P7_TA(2012)0429. (16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0050. (17) Texte adoptate, P7_TA(2012)0419. (18) http://europa.eu/rapid/press-release_STAT-13-28_en.htm?locale=en

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la politica regională ca parte a unor sisteme mai ample de ajutoare de stat (2013/2104(INI))

P7_TA(2013)0267 A7-0204/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 174 și următoarele din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care stabilesc obiectivul coeziunii economice, sociale și teritoriale și definesc instrumentele financiare structurale necesare pentru atingerea acestuia,

–  având în vedere articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE, care prevăd eligibilitatea ajutoarelor de stat regionale pentru promovarea dezvoltării economice a anumitor zone defavorizate din Uniunea Europeană,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 6 octombrie 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (COM(2012)0496), astfel cum a fost modificată (COM(2013)0146),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 ianuarie 2013 referitoare la modernizarea ajutoarelor de stat(1),

–  având în vedere Avizul nr. 2232/2012 din 1 februarie 2013 al Comitetului Regiunilor referitor la orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European INT/653 din 26 martie 2013 privind piața internă și ajutoarele de stat regionale,

–  având în vedere Liniile directoare ale Comisiei privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 mai 2012 intitulată „Modernizarea ajutoarelor de stat în UE” (COM(2012)0209),

–  având în vedere decizia Comisiei C(2012)7542 în cazul SA 33243 Jornal de Madeira,

–  având în vedere „Documentul serviciilor DG Concurență ce conține proiectul de orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020”, întocmit de Comisie(3),

–  având în vedere punctul 57 din Concluziile Consiliului European privind cadrul financiar multianual (7-8 februarie 2013 – Ajutoarele regionale)(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1998 adresată statelor membre cu privire la legăturile dintre politica regională și politica din domeniul concurenței – consolidarea concentrării și coerenței acestora (COM(1998)0673),

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexate T-443/08, T-455/08T, Mitteldeutsche Flughafen și Flughafen Leipzig/Halle/Comisia,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „”Gândiți mai întâi la scară mică„: Prioritate pentru IMM-uri - Un ”Small Business Act„ pentru Europa” (COM(2008)0394),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0204/2013),

A.  întrucât Comisia derulează un proces de modernizare a ajutoarelor de stat (MAS) prin care se urmărește stimularea creșterii economice, abordarea prioritară a cazurilor importante și simplificarea, fluidizarea și accelerarea punerii în aplicare a normelor relevante;

B.  întrucât temeiul juridic al noilor propuneri, astfel cum se prevede la articolul 109 din TFUE, prevede doar consultarea Parlamentului, și nu procedura legislativă ordinară; întrucât Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus în adoptarea orientărilor referitoare la ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020;

C.  întrucât nu s-a încheiat încă procedura legislativă ordinară referitoare la pachetul legislativ din domeniul politicii de coeziune privind fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020;

D.  întrucât, cel mai frecvent, sistemele de ajutor de stat se materializează în granturi și subvenții, deduceri fiscale, scutiri, stimulente, credite preferențiale, garanții, rate preferențiale ale dobânzii și aporturi la capitalul propriu din partea autorităților naționale, regionale și locale și din partea entităților controlate de stat, precum și într-o varietate tot mai mare de parteneriate de tip public-privat;

E.  întrucât există o serie de norme și orientări privind ajutoarele de stat care se aplică la nivel regional, sectorial sau orizontal, iar alegerea tipului de ajutor aplicat aparține, într-o anumită măsură, statelor membre;

F.  întrucât, potrivit Comisiei, scopul orientărilor sale referitoare la ajutoarele regionale (OAR) este de a promova o piață unică competitivă și coerentă, minimizând, totodată, efectele de denaturare a concurenței implicate de ajutoare;

G.  întrucât ajutoarele de stat ar trebui să completeze și să fie coerente cu obiectivele altor politici ale UE, în special ale politicii de coeziune;

H.  întrucât aplicarea și interpretarea normelor privind ajutoarele de stat depind, într-o mare măsură, și de jurisprudența Curții de Justiție;

I.  întrucât existența unui mecanism care să asigure aplicarea și utilizarea eficace a ajutoarelor de stat în UE este una dintre condițiile ex ante generale prevăzute în pachetul de propuneri normative privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020;

J.  întrucât impactul ex post al ajutoarelor de stat și al controlului ajutoarelor de stat asupra statelor membre, regiunilor și autorităților locale, dar și asupra întreprinderilor, piețelor și economiei globale nu a fost evaluat suficient, după cum menționează Curtea de Conturi în raportul său intitulat „Procedurile Comisiei asigură o gestionare eficace a controlului ajutoarelor de stat?”(5);

K.  întrucât temerile legate de sarcinile administrative reprezintă principala preocupare a beneficiarilor în raport cu normele privind ajutoarele de stat sau politica de coeziune,

Coordonarea normelor privind ajutoarele de stat și a politicii de coeziune

1.  salută proiectul de orientări ale Comisiei privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 ca parte integrantă a programului de modernizare a ajutoarelor de stat (MAS); își reafirmă sprijinul pentru o abordare în care regulile de compatibilitate pentru evaluarea ajutoarelor de stat să se bazeze pe principii comune și să fie coerente cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare(6) (GBER) și diversele orientări; favorizează adoptarea unor norme mai simple, previzibile și mai eficace privind controlul și aplicarea ajutoarelor de stat, bazate pe o analiză economică solidă;

2.  consideră că punerea în aplicare a politicii de coeziune și a normelor privind sistemele de ajutoare de stat ca măsură de consolidare a investițiilor locale și regionale și a parteneriatelor de tip public-privat este deosebit de importantă pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a dezvoltării regionale și locale, a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii și a creării de locuri de muncă; își exprimă, totuși, preocuparea cu privire la existența coerenței între normele privind ajutoarele de stat și utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene; îndeamnă, așadar, Comisia să asigure coerența MAS cu reglementările privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, astfel încât să nu existe variații majore în tratarea zonelor care aparțin aceleiași categorii de regiuni în cadrul politicii de coeziune;

3.  regretă faptul că articolul 109 din TFUE – temeiul din tratat care permite reglementarea și, indirect, GBER – prevede doar consultarea Parlamentului, nu codecizia; consideră că acest deficit democratic nu poate fi tolerat; propune ca acest deficit să fie eliminat cât mai curând posibil, prin acorduri interinstituționale în domeniul politicii privind concurența, și să fie corectat cu ocazia următoarei modificări a tratatului; observă că proiectul Comisiei pentru o Uniune economică și monetară mai strânsă prevede propuneri de modificare a tratatului până în 2014; consideră că o asemenea propunere ar trebui să includă, printre altele, o propunere specifică de modificare a articolului 109 din TFUE pentru ca regulamentele menționate la articolul respectiv să fie adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

4.  încurajează Comisia să emită în continuare orientări neobligatorii în domeniul politicii privind concurența, mai ales referitoare la ajutoarele de stat, ținând cont în mod corespunzător de jurisprudența existență a Curții de Justiție, pentru a asigura o anumită securitate juridică părților interesate;

5.  subliniază faptul că rolul principal al controlului ajutoarelor de stat este să asigure condiții de concurență echitabile în cadrul unei piețe interne competitive și coerente; sprijină pe deplin obiectivul global al MAS de a adapta normele privind ajutoarele de stat la nevoia de a promova creșterea economică în UE; observă că este deosebit de oportun să se promoveze creșterea economică în regiunile cele mai defavorizate ale EU, reducându-se la minimum efectele de denaturare a concurenței implicate de ajutoare în cadrul pieței interne;

6.  subliniază că normele privind ajutoarele de stat și obiectivele politicii de coeziune ar trebui să conducă la îmbunătățirea situației regiunilor și a zonelor celor mai defavorizate și că procesul MAS trebuie să reflecte obiectivele coeziunii în ansamblul UE, și anume să contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunilor și să sporească bunăstarea; consideră că modernizarea normelor în materie de concurență trebuie să se bazeze pe înțelegerea impactului lor la nivel subnațional;

7.  solicită Comisiei să garanteze că măsurile de promovare a unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii prin intermediul ajutoarelor de stat sunt aplicate în condiții de coerență globală cu strategii credibile de consolidare bugetară pe termen lung; sugerează Comisiei să aibă în vedere într-o mai mare măsură legăturile dintre politicile privind ajutoarele de stat și supravegherea bugetară atunci când elaborează recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să țină cont de aceste legături atunci când elaborează programele lor de stabilitate și de convergență și programele lor naționale de reformă; subliniază necesitatea unei simplificări a normelor și a unor ajutoare de stat mai puține, dar mai bine direcționate, ținând cont de faptul că ajutoarele de stat sunt concepute ca o excepție, și nu ca o regulă; subliniază necesitatea de a preveni și de a evita participarea statelor membre la o cursă a subvențiilor, în special în această perioadă de constrângeri bugetare importante din întreaga UE;

8.  consideră că ajutoarele regionale pot juca un rol eficace numai dacă sunt utilizate moderat și proporțional, respectiv dacă sunt concentrate în regiunile cele mai defavorizate ale UE, unde este cea mai mare nevoie de ele; subliniază contribuția structurală a ajutoarelor la dezvoltarea regională, în special în contextul actual de criză economică profundă; invită Comisia să admită faptul că criteriul crizei, și anume „perturbările grave ale economiei unui stat membru” se aplică în continuare în economia reală, precum și în sectorul financiar, și să clarifice și să uniformizeze criteriile pentru efectuarea acestei evaluări;

9.  constată că există o marjă de suprapunere între fondurile structurale ale politicii de coeziune și ajutoarele de stat pentru întreprinderi; evidențiază că o parte considerabilă a cheltuielilor din cadrul politicii de coeziune a UE din perioada 2014-2020 intră sub incidența GBER, și că, în acest context, sunt relevante nu doar OAR, ci și alte orientări cu caracter orizontal sau sectorial; constată că toate aceste instrumente de ajutoare de stat trebuie să fie armonizate atât între ele, cât și cu obiectivele politicii de coeziune, și că toate aceste norme ar trebui să asigure, în ultimă instanță, o cheltuire eficace a banilor publici și să promoveze creșterea;

10.  constată importanța GBER în cadrul întregului proces MAS, întrucât o exceptare pe categorii de ajutoare de la cerințele de notificare poate reduce semnificativ sarcinile administrative pentru statele membre, permițând, în același timp, Comisiei să își concentreze resursele pe cazurile cele mai grave de denaturare a concurenței și să își ordoneze mai bine prioritățile în materie de control al respectării legislației; consideră, așadar, că proiectul privind noul regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare și setul său de principii comune ar fi trebuit să fie publicate de Comisie înaintea oricăror orientări specifice;

11.  salută scopul declarat de Comisie în ceea ce privește procesul MAS de a spori claritatea, simplitatea și facilitatea principiilor; consideră că aceste principii ar trebui să fie bine coordonate cu alte politici ale UE și suficient de clare, previzibile și flexibile pentru a satisface necesitățile anumitor state membre și ale regiunilor acestora care se confruntă cu o perioadă de criză și cu dificultăți economice grave; reiterează faptul că recunoaște rolul ajutoarelor de stat și al investițiilor publice în soluționarea crizei economice și în realizarea obiectivelor în materie de creștere și de ocupare a forței de muncă; consideră, în această privință, că Comisia ar trebui să se asigure că intensitățile ajutoarelor stabilite în viitoarele OAR nu se aplică subvențiilor publice din fondurile structurale și de investiții europene; este preocupat de faptul că propunerea, în forma în care a fost publicată pentru consultare, nu este suficient de justificată și ar putea contraveni obiectivului simplificării;

Acoperirea teritorială a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2014-2020

12.  constată că, spre deosebire de alte tipuri de ajutoare de stat care pot fi acordate pe tot teritoriul UE, ajutoarele regionale ar trebui, prin definiție, să aibă o arie geografică de aplicare și o acoperire demografică limitate;

13.  consideră că acoperirea geografică a noilor OAR pentru perioada 2014-2020 ar trebui totuși păstrată și ar trebui să depășească nivelul actual de 45 %, iar intensitatea ajutoarelor ar trebui menținută la nivelul actual, ținând seama de situația politică, economică și socială din statele membre, precum și de handicapurile naturale, geografice și demografice ale anumitor regiuni; evidențiază faptul că, în context mondial, economiile UE și SEA ar putea fi dezavantajate față de țările terțe care beneficiază de modele de ocupare a forței de muncă mai puțin severe sau de costuri inferioare, periclitând astfel atractivitatea celor dintâi; evidențiază faptul că, în regiunile defavorizate ale UE, ajustările necesare ale bilanțului în sectorul privat, reducerile finanțelor publice determinate de austeritate și incertitudinea economică subminează investițiile și accesul la finanțare, adâncind, astfel, disparitățile pe teritoriul regiunilor;

14.  este de părere că noile norme nu ar trebui să aibă un impact restrictiv asupra investițiilor și dezvoltării regiunilor, pe măsură ce acestea trec din categoria regiunilor mai puțin dezvoltate în categoria regiunilor mai dezvoltate; recunoaște că este posibil ca anumite regiuni eligibile pentru ajutoare de stat în sistemul actual să nu îndeplinească criteriile geografice ale OAR în perioada următoare și ar putea fi astfel excluse din sistemul geografic; consideră că aceste regiuni ar trebui să beneficieze de un regim special de siguranță, similar celui aplicat regiunilor de tranziție în cadrul politicii de coeziune, care să asigure o coerență sporită între reglementările din domeniul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 și normele privind concurența și să le permită statelor membre să facă față noii situații; în această privință, propune ca regiunilor plasate în categoria „a” în perioada 2007-2013 să li se acorde statutul predefinit de regiuni „c” pentru perioada 2014-2020; solicită Comisiei să asigure posibilitatea creșterii în consecință a intensității maxime a ajutoarelor în fostele regiuni „a”, inclusiv în regiunile afectate de efectul statistic, precum și în regiunile „c”;

15.  subliniază rolul ajutoarelor de stat în economiile care au fost afectate deosebit de grav de criză și pentru care finanțarea publică din cadrul politicii de coeziune ar putea constitui singura sursă de investiții; propune, în acest context, să se analizeze posibilitatea unor derogări regionale specifice inclusiv în afara hărții ajutoarelor regionale, pentru a permite statelor membre să abordeze efectele crizei; observă că, pentru a stabili eligibilitatea pentru ajutoare de stat, Comisia va folosi ca bază perioada 2008-2010, în ceea ce privește dezvoltarea economică, și perioada 2009-2011, în ceea ce privește șomajul, deși anii respectivi nu pot fi folosiți deocamdată pentru a măsura impactul teritorial al perturbărilor cauzate de criză și de catastrofele naturale; solicită Comisiei să acționeze pe baza unor date mai recente și specifice; propune ca, pentru a se evita lacunele, Comisia să extindă valabilitatea OAR și hărți regionale actuale cu cel puțin 6 luni, deoarece noile hărți nu vor fi aprobate în timp util; salută intenția Comisiei de a efectua în 2017 o evaluare la jumătatea perioadei a hărților regionale ale regiunilor „c”;

16.  solicită Comisiei să aibă în vedere efectele economice ale deciziilor sale privind ajutoarele regionale într-un context geografic mai amplu, deoarece regiunile de graniță pot concura cu SEE pentru amplasarea activităților economice; recomandă Comisiei să ia în considerare acest aspect în cadrul politicii de vecinătate a UE și în cadrul negocierilor cu țări candidate;

17.  reamintește poziția Consiliului European care a solicitat Comisiei să aibă în vedere situația specială a regiunilor limitrofe regiunilor de convergență; subliniază, așadar, importanța unei abordări echilibrate a desemnării așa-numitelor zone „a” și „c”, cu scopul de a minimiza disparitățile în ceea ce privește intensitatea ajutoarelor dintre regiunile cu frontiere comune din diferite state membre; solicită Comisiei să se asigure că regiunile neeligibile pentru ajutoare de stat care se află la granița cu zone „a” din altă țară beneficiază de o alocație specifică din perspectiva tipului de acoperire „c”; consideră că, prin derogare de la plafonul global, această alocație ar trebui atribuită statelor membre pe lângă alocația destinată zonelor „c” predefinite și nepredefinite; insistă asupra faptului că diferența înregistrată în ceea ce privește intensitatea ajutoarelor între toate categoriile de regiuni și toate dimensiunile de întreprinderi ar trebui limitată la maximum 15 %;

18.  atrage atenția Comisiei asupra situației regiunilor ultraperiferice și a regiunilor cu densitate mică a populației, precum și a regiunilor insulare; propune ajutoare de stat drept compensare corespunzătoare pentru caracterul lor insular, îndepărtat, suprafața redusă, relieful dificil, precum și limitările cauzate de climă și de dimensiunea pieței; solicită alinierea pachetului privind coeziunea legislativă cu ajutoarele de funcționare pentru cerințele în materie de politică a concurenței pentru aceste teritorii; reamintește reafirmarea clară de către Comisie în cadrul noilor OAR a caracterului nedegresiv și a principiului nelimitării în timp pentru ajutoarele de funcționare din aceste regiuni; solicită Comisiei să clarifice definiția pe care o dă ajutorului de stat acordat regiunilor ultraperiferice, cu referire specială la costurile de transport suplimentare;

19.  solicită Comisiei să includă toate regiunile de nivel NUTS 2 alcătuite exclusiv din insule sau grupări de insule în lista „zonelor ”c„ predefinite” care intră sub incidența articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE;

20.  propune ca statele membre să poată utiliza un set amplu de parametri pentru a determina dezavantajele regionale, astfel încât, pe lângă densitatea redusă a populației, atunci când se stabilește eligibilitatea spațială pentru ajutoare de stat să fie luate în considerare și alte criterii precum dezavantajele geografice, handicapurile demografice sau riscul de catastrofe naturale; consideră că ajutoarele de stat reprezintă o compensare legitimă a handicapurilor reprezentate de caracterul insular, caracterul îndepărtat și dimensiunea redusă a unui teritoriu și că această situație ar trebui să fie considerată un criteriu independent pentru a stabili acoperirea teritorială a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2014-2020, astfel încât teritoriile insulare să își poată depăși handicapurile structurale și să se asigure condițiile pentru creșterea economică, socială și teritorială;

Constrângeri administrative ale normelor privind ajutoarele de stat în contextul politicii de coeziune

21.  consideră că normele privind ajutoarele de stat ar putea fi aplicate mai bine în cadrul programelor politicii de coeziune dacă s-ar pune accentul pe ajutoare la scară largă și mai bine direcționate, simplificarea normelor, inclusiv a normelor de notificare, extinderea categoriilor orizontale prevăzute de regulamentul de abilitare(7) și a domeniului de aplicare al normelor privind exceptările pe categorii de ajutoare prevăzute de GBER; recomandă majorarea plafoanelor de minimis; observă că majorarea pragului de minimis, în special în sectorul agriculturii, al pescuitului și al transporturilor în regiunile ultraperiferice și în teritoriile insulare le-ar putea ajuta să-și egalizeze competitivitatea cu cea a regiunilor continentale;

22.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a furniza cu promptitudine orientări clare pentru clasificarea ca ajutor de stat în temeiul definiției de la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, precum și criterii detaliate pentru diferențierea cazurilor importante de cele mai puțin importante în ceea ce privește ajutoarele de stat, așa cum s-a anunțat în foaia de parcurs privind modernizarea ajutoarelor de stat;

23.  consideră că, având în vedere hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate Mitteldeutsche Flughafen și Flughafen Leipzig/Halle/Comisia, este important să se garanteze o aplicare corectă a normelor privind ajutoarele de stat în cadrul programelor politicii de coeziune care vizează proiecte de infrastructură utilizate pentru activități economice, astfel încât să nu se sporească sarcinile administrative suportate de autoritățile locale și regionale și/sau de entitățile lor publice; subliniază că punerea în aplicare a acestor proiecte nu ar trebui să fie pusă în pericol de normele exigente de gestiune financiară, inclusiv de normele în materie de dezangajare aferente politicii de coeziune și de practica privind reclamațiile din cadrul procedurii ajutoarelor de stat;

24.  pentru a asigura o abordare simplificată, dar coerentă, solicită din nou să se clarifice evaluarea ajutoarelor de stat acordate de statele membre în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, întrucât acestea vor prezenta dificultăți specifice nu numai pentru IMM-uri, ci și pentru autoritățile locale și regionale și pentru entitățile lor în cadrul programelor politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020; subliniază că simplificarea nu ar trebui să se facă în detrimentul controlului punerii în aplicare;

25.  subliniază că, în conformitate cu condițiile generale ex ante aplicabile ajutoarelor de stat în cadrul politicii de coeziune, Comisia ar trebui să adopte o abordare mai proactivă față de cazurile de ajutor de stat, în special atunci când se înregistrează o creștere a dimensiunii și a obiectului ajutoarelor scutite de obligația de notificare; susține opinia Curții de Conturi potrivit căreia Comisia ar trebui să realizeze acțiuni de sensibilizare cu privire la obligația de notificare, să promoveze bunele practici, să furnizeze informații clare privind diferitele tipuri de notificări, să publice, pe pagina sa de internet privind concurența, o secțiune actualizată regulat conținând răspunsuri la întrebările frecvente și să înființeze un birou de asistență care să răspundă la întrebări referitoare la interpretarea orientărilor;

26.  consideră că statele membre și regiunile ar trebui să își coordoneze mai bine activitățile cu Comisia, atât din punct de vedere al calității, cât și al termenelor aplicabile informațiilor pe care le prezintă și notificărilor pe care le pregătesc; solicită statelor membre să asigure aplicarea corespunzătoare a condițiilor ex ante privind ajutoarele de stat în cadrul politicii de coeziune, precum și o mai bună conformitate cu normele privind ajutoarele de stat la nivel național;

27.  solicită Comisiei și statelor membre să își orienteze în mod specific campaniile de informare referitoare la normele privind ajutoarele de stat către organismele regionale și locale, întrucât multe dintre acestea au acordat ajutoare de stat doar ocazional și, prin urmare, nu cunosc în totalitate normele aplicabile; solicită Comisiei să aibă în vedere acest aspect în evaluarea condițiilor ex ante aplicabile ajutoarelor de stat în statele membre;

28.  solicită Comisiei să se asigure că obligațiile administrative, juridice și legate de transparență aferente aplicării normelor de modernizare a ajutoarelor de stat sunt cât mai clare posibil; consideră că anumite norme nou-propuse în proiectul de OAR pentru perioada 2014-2020 – precum scenariile contrafactuale, dovada clară a impactului ajutoarelor asupra opțiunii de investiții sau condiția ca lucrările din cadrul proiectului să nu înceapă înainte ca autoritățile publice să ia o decizie privind acordarea ajutoarelor – pe care Comisia dorește să le aplice în perioada următoare atât întreprinderilor care solicită stimulentele, cât și statelor membre și structurilor administrației subnaționale, nu sunt compatibile cu principiul simplificării și cu reducerii birocrației promovate în politica de coeziune și în alte politici naționale și ale UE; reiterează faptul că aceste norme pot conduce la excluderea anumitor proiecte de la ajutoarele pentru investiții sau la renunțarea la astfel de proiecte; consideră că impunerea unei evaluări periodice a oportunității ajutoarelor de stat în regiunile ultraperiferice ar periclita securitatea și previzibilitatea necesare pentru ca investitorii și întreprinderile să caute oportunități de piață în aceste regiuni;

Atractivitatea regiunilor și normele privind ajutoarele de stat

29.  subliniază că importanța asigurării unor norme clare și simple privind ajutoarele de stat regionale și sectoriale pentru a atrage investiții străine directe în UE și în regiunile sale și pentru a asigura competitivitatea lor la nivel mondial, precum și coeziunea lor economică, socială și teritorială;

30.  salută noile norme propuse privind transparența (punctele 127 și 128 din proiectul de orientări); încurajează statele membre să se conformeze acestor norme și să publice pe o pagină de internet centrală informații complete și exacte cu privire la ajutoarele acordate;

31.  solicită Comisiei să faciliteze și să clarifice accesul la ajutoarele de stat pentru IMM-urile din regiunile cele mai defavorizate , recunoscând importanța acestor entități pentru dezvoltarea regională; în același timp, solicită Comisiei să intensifice eforturile de control în cazurile de dimensiuni mai mari, cu un potențial mai mare de denaturare;

32.  recunoaște problemele indicate de Comisie legate de ajutoarele pentru investiții acordate marilor întreprinderi, având în vedere că dovezile sugerează lipsa unui efect de stimulare; consideră că, deși ajutoarele de stat ar trebui acordate în primul rând IMM-urilor, nu se justifică excluderea marilor întreprinderi, o categorie care include și întreprinderile familiale care depășesc definiția IMM-urilor sau întreprinderile de dimensiune intermediară, de la normele privind ajutoarele de stat în zonele ce fac obiectul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, ținând seama de contribuția lor la ocuparea forței de muncă, de lanțurile de aprovizionare pe care le creează împreună cu IMM-urile, de implicarea lor comună în inovare, cercetare și dezvoltare, precum și de rolul lor pozitiv în combaterea crizei economice; este de părere că prezența marilor întreprinderi este adeseori esențială pentru succesul IMM-urilor, care beneficiază de existența clusterelor conduse de mari companii, precum și de activitățile de subcontractare ale acestora; reamintește faptul că însăși Comisia a recunoscut contribuția investițiilor marilor întreprinderi la crearea de reacții în lanț și la facilitarea accesului UE pe piețele mondiale; subliniază faptul că o decizie de excludere a marilor întreprinderi în zonele din categoria „c” ar putea conduce la pierderea de locuri de muncă, la reducerea activității economice din regiunile respective, la scăderea competitivității regionale și a atractivității pentru investițiile străine, precum și la mutarea companiilor în alte regiuni din interiorul sau din afara UE; consideră, prin urmare, că astfel de întreprinderi ar trebui să rămână eligibile pentru ajutoarele de stat în zonele din categoria „c”, făcând obiectul unei examinări amănunțite în urma notificării individuale și al unor criterii adiționale de compatibilitate referitoare la efectul de stimulare și la contribuția la dezvoltarea regională prin intermediul clusterelor și al subcontractării;

33.  consideră că eligibilitatea marilor întreprinderi pentru acordarea de stimulente sub formă de ajutoare de stat ar trebui să fie stabilită nu doar în funcție de dimensiunea întreprinderii sau de sectorul în care activează, ci și în funcție de numărul estimativ al locurilor de muncă ce ar putea fi create și menținute datorită stimulentului, de calitatea și sustenabilitatea acestor locuri de muncă sau ale proiectului vizat, precum și de efectele pe termen lung pentru dezvoltarea regiunii în cauză, inclusiv de aspectele sociale; subliniază faptul că, în conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre, regiunile implicate și autoritățile locale sunt cele care ar trebui să decidă care proiecte prezintă cel mai mare potențial de a atinge obiectivele politicilor UE;

34.  împărtășește opinia Comisiei, conform căreia ar trebui să se evite situația în care ajutoarele de stat conduc la relocalizarea unei activități de la un amplasament la altul în cadrul SEE; cu toate acestea, își exprimă rezervele cu privire la proiectele de puncte 24-25 și 122-124, considerându-le insuficient complementare cu politica de coeziune și incompatibile cu obiectivul privind simplificarea; constată îndeosebi că perioada de doi ani este neîndoielnic arbitrară și că această normă ar putea fi imposibil de pus în aplicare, deoarece va fi dificil de demonstrat orice legătură de cauzalitate, precum și existența unui plan pentru următorii doi ani; este preocupat că această normă poate favoriza întreprinderile non-europene în detrimentul celor europene și poate determina relocarea în afara SEE a unei activități care ar putea fi în schimb atrasă prin intermediul ajutoarelor regionale în zonele asistate;

35.  observă riscurile relocalizării întreprinderilor care beneficiază de ajutoare de stat, atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii Europene, riscuri foarte reale pentru regiuni; observă clauza de salvgardare propusă de Comisie, care ar obliga întreprinderile să mențină investițiile și locurile de muncă create în zona în care a fost acordat ajutorul, în caz contrar acestea trebuind să ramburseze ajutorul respectiv; atrage atenția Comisiei asupra negocierilor curente privind reglementările din domeniul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 și solicită alinierea perioadelor prevăzute în cadrul politicii de coeziune și al politicii privind concurența pentru menținerea investițiilor și a locurilor de muncă de către întreprinderile care beneficiază de fonduri ale UE/ajutoare de stat;

36.  de asemenea, își exprimă îndoiala cu privire la ineligibilitatea pentru ajutoare regionale a „întreprinderilor aflate în dificultate în sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate” (punctul 11 din proiectul de orientări); este de părere că întreprinderile în curs de restructurare nu ar trebui să facă obiectul unor măsuri mai exigente, îndeosebi având în vedere că o evaluare negativă a priori a solicitărilor de ajutor din partea acestor întreprinderi poate determina relocarea lor în afara UE; subliniază că restructurarea responsabilă a unei întreprinderi în actualul context economic, nesigur și în permanentă schimbare, reprezintă principala măsură de garantare a caracterului durabil pe termen lung al investițiilor, al locurilor de muncă și al creșterii; constată că norma propusă, astfel cum a fost formulată, nu numai că contravine principiului privind sprijinirea întreprinderilor afectate de criza economică din regiunile asistate, ci este și imposibil de pus în aplicare, având în vedere că orientările respective nu conțin în mod explicit nicio definiție exactă a întreprinderilor aflate în dificultate; reamintește Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor(8), prin care solicita un act legislativ privind aspectele respective, și solicită Comisiei să acționeze fără întârziere;

37.  este convins că este esențial să se mențină o anumită marjă de flexibilitate în ceea ce privește revizuirea orientărilor, astfel cum se menționează la proiectul de punct 177, pentru a permite orice modificare necesară viitoare, dat fiind că aceste orientări sunt elaborate pentru a fi în vigoare pentru o perioadă de 7 ani;

o
o   o

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0026. (2) JO C 54, 4.3.2006, p. 13. (3) Bruxelles, 2012 (fără dată). (4) EUCO 37/13, 8.2.2013, p. 22. (5) Raportul special nr. 15/2011 al Curții de Conturi: „Procedurile Comisiei asigură o gestionare eficace a controlului ajutoarelor de stat?”. (6) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) (JO L 214, 9.8.2008, p. 3). (7) Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 (JO L 142, 14.5.1998, p. 1). (8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0005.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței (2012/2306(INI))

P7_TA(2013)0268 A7-0143/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 101, 102 și 107,

–  având în vedere raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței în 2011 (COM(2012)0253) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2012)0141),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor în domeniul concurenței prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul CE privind concentrările economice)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 octombrie 2008 privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale(3) (Comunicarea privind sectorul bancar),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2008 intitulată „Recapitalizarea instituțiilor financiare în contextul actualei crize financiare: limitarea ajutorului la minimul necesar și garanții împotriva denaturărilor nejustificate ale concurenței”(4) (Comunicarea privind recapitalizarea),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2009 privind tratarea activelor depreciate în sectorul bancar comunitar(5) (Comunicarea privind activele depreciate),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 iulie 2009 privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat(6) (Comunicarea privind restructurarea),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 decembrie 2008 privind un cadru comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice(7) (Cadrul temporar original),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 decembrie 2010 privind un cadru temporar al Uniunii pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice„ (noul cadru temporar), care a expirat la 31 decembrie 2010(8),

–  având în vedere raportul final al Grupului de experți la nivel înalt privind reforma structurală a sectorului bancar din UE, din 2 octombrie 2012(9),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensației acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general(10),

–  având în vedere Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul Uniunii Europene pentru ajutoarele de stat sub forma compensațiilor pentru obligația de serviciu public (2011)”(12),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 360/2012 din 25 aprilie 2012 al Comisiei privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general(13),

–  având în vedere studiul comandat de Parlament și prezentat în iunie 2011, intitulat „Ajutoarele de stat – reglementări de criză pentru sectorul financiar și economia reală”(14),

–  având în vedere studiul din iunie 2012 intitulat „Recursurile colective în cazurile antitrust”, comandat de Parlament(15),

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Consultarea publică: Către o abordare europeană coerentă în materie de recursuri colective” (SEC(2011)0173),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Modernizarea ajutoarelor de stat în UE” (MAS) (COM(2012)0209),

–  având în vedere Raportul special nr. 15/2011 al Curții de Conturi Europene intitulat „Asigură procedurile Comisiei o gestionare eficace a controlului ajutoarelor de stat?”,

–  având în vedere orientările Comisiei privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2012 (denumite în continuare „Orientările ETS”)(16),

–  având în vedere Acordul-cadru din 20 noiembrie 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(17) (denumit în continuare „Acordul-cadru”), în special punctele 12(18) și 16(19),

–  având în vedere Declarația reuniunii la nivel înalt a statelor din zona euro din 29 iunie 2012(20),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 februarie 2005 referitoare la cel de-al XXXIII-lea raport al Comisiei pentru 2003 privind politica în domeniul concurenței(21), Rezoluția din 4 aprilie 2006 referitoare la raportul Comisiei privind politica în domeniul concurenței pentru 2004(22), Rezoluția din 19 iunie 2007 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru 2005(23), Rezoluția din 10 martie 2009 referitoare la rapoartele privind politica în domeniul concurenței pentru 2006 și 2007(24), Rezoluția din 9 martie 2010 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pentru 2008(25), Rezoluția din 20 ianuarie 2011 referitoare la raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2009(26) și Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(27),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general(28),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru transport și turism (A7-0143/2013),

A.  întrucât politica în domeniul concurenței întemeiată pe principiile piețelor deschise și pe condiții de concurență echitabile în toate sectoarele face parte din codul genetic al UE și constituie o piatră de temelie a economiei sociale de piață europene, un instrument în slujba consumatorilor europeni în vederea asigurării unei piețe interne sănătoase din punct de vedere socioeconomic și a combaterii practicilor abuzive ale anumitor operatori economici, precum și un factor cheie pentru asigurarea bunei funcționări a pieței interne;

B.  întrucât libera circulație a bunurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor a fost esențială pentru creșterea economică europeană;

C.  întrucât criza economică și financiară a izbucnit în toamna anului 2008 și s-a agravat în 2011, ducând la o recesiune a economiei UE;

D.  întrucât, ca răspuns la criză, Comisia a adoptat, printre altele, norme speciale în materie de ajutoare de stat și a utilizat politica în domeniul concurenței ca un instrument de gestionare a crizei; întrucât acesta a fost conceput ca un regim temporar și încă funcționează ca atare;

E.  întrucât politica în domeniul concurenței este crucială pentru reacția la această criză, pentru susținerea strategiei Europa 2020 și a pieței unice, precum și pentru realizarea de progrese către o uniune bancară, o uniune economică și monetară în adevăratul sens al cuvântului și o integrare și o convergență mai profunde;

F.  întrucât protecționismul nu ar face decât să adâncească și să prelungească criza, iar aplicarea strictă a normelor de concurență este crucială pentru redresarea economiei europene,

G.  întrucât Raportul anual privind politica în domeniul concurenței ar trebui să servească drept instrument pentru promovarea competitivității globale a Uniunii, prin stimularea concurenței și deschiderea pentru noi actori, extinzând și consolidând astfel piața internă, și nu ar trebui deci să se refere exclusiv la aplicarea practică a politicii în domeniul concurenței de către Comisie;

H.  întrucât concurența nu funcționează la fel de eficient în toate statele membre,

I.  întrucât sectoarele cu un nivel al concurenței redus sunt deseori chiar acelea care înregistrează contraperformanțe în materie de producție economică;

Observații generale

1.  ia act de raportul Comisiei pe 2011 privind politica în domeniul concurenței și apreciază faptul că noua structură tematică abordează problemele ridicate de Parlament și permite o identificare clară a priorităților, a obiectivelor și a măsurilor luate;

2.  subliniază că politica în domeniul concurenței reprezintă o piatră unghiulară a economiei sociale de piață din Europa; subliniază importanța consolidării instrumentelor antitrust, de acordare a ajutoarelor de stat și a măsurilor de control al fuziunilor pentru a asigura eficiență economică, o bună funcționare a pieței interne și progres social. subliniază, de asemenea, că îmbunătățirea accesului și a participării IMM-urilor și sectorului terțiar în cadrul pieței interne presupun o politică activă în domeniul concurenței în vederea eliminării barierelor existente.

3.  solicită menținerea unei consecvențe între politica UE în domeniul concurenței și toate celelalte politici ale UE, inclusiv regulamentele sectoriale, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne de produse și servicii pentru cetățeni, mediu și întreprinderi;

4.  invită Comisia ca, în colaborare cu autoritățile naționale în domeniul concurenței, să efectueze o evaluare temeinică a disfuncționalităților concurenței și a impactului economic al acestora; solicită Comisiei să identifice posibile dezechilibre existente între statele membre în acest domeniu, inclusiv cauzele care stau la baza lor;

5.  subliniază faptul că aplicarea politicii în domeniul concurenței în sens larg nu trebuie să urmărească întărirea companiilor deja înființate sau a furnizorilor de bunuri și servicii deja existenți, ci, mai degrabă, ar trebui să aibă drept obiectiv general facilitarea intrării pe piață a unor noi actori și a apariției unor idei și tehnici noi, aducând, astfel, un maximum de beneficii pentru cetățenii Uniunii;

6.  subliniază că extinderea regimului extraordinar de acordare de ajutoare de stat pe timp de criză a fost o decizie dictată de împrejurări care a contribuit la evitarea agravării instabilității financiare și economice, la evitarea protecționismului și la furnizarea unui mecanism de restructurare bancară și de soluționare a crizelor, toate deosebit de utile pentru țările care iau parte la acest program și care se confruntă cu probleme grave;

7.  își exprimă totuși preocuparea cu privire la faptul că, deși s-a intenționat ca regimul de acordare de ajutoare de stat să aibă un caracter temporar, în realitate acesta pare să fi devenit nu chiar așa de temporar; remarcă faptul că în cel de-al treilea său raport anual consecutiv Parlamentul a subliniat necesitatea de a pune capăt acestor măsuri temporare cât mai curând posibil; regretă, totodată, că în unele cazuri abordarea nu a dat rezultate și insistă asupra desprinderii unor învățăminte în urma intervențiilor precedente și asupra adoptării unor practici în consecință;

8.  susține că băncile care beneficiază de ajutoare de stat trebuie să își concentreze modelul de afaceri către partea viabilă a activităților lor, să îmbunătățească accesul familiilor și al întreprinderilor la credite, să plafoneze remunerațiile și să reducă la minimum impactul asupra concurenților care nu beneficiază de ajutoare și asupra contribuabililor din UE; în această privință, constată necesitatea de a examina propunerile Grupului de experți la nivel înalt referitor la reforma structurală a sectorului bancar din UE;

9.  subliniază faptul că procesul în curs de consolidare din sectorul bancar a crescut, de fapt, cota de piață a mai multor instituții financiare majore și, prin urmare, îndeamnă Comisia să supravegheze în continuare atent acest sector, cu scopul de a spori concurența pe piețele bancare europene;

10.  amintește de Declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 29 iunie 2012; este de acord cu faptul că este necesar să se întrerupă cercul vicios care predomină în relația dintre bănci și entitățile suverane și să se respecte angajamentele asumate în regim de urgență;

11.  solicită Comisiei să pună cu strictețe în aplicare normele antitrust și de control al fuziunilor pentru a realiza piețe mai bine reglementate, transparente, deschise și echitabile; salută investigațiile desfășurate de aceasta pe piața instrumentelor derivate extrabursiere, în special cu privire la datele și serviciile comerciale privind swap-ul pe riscul de credit (CDS), la serviciile de plăți și la distribuirea informațiilor financiare către piețe;

12.  invită autoritățile UE din domeniul concurenței să monitorizeze comportamentul actorilor financiari importanți și al oligopolurilor, precum agențiile de rating al creditelor (ARC), și impactul acestora asupra piețelor, precum și cazurile de volatilitate a prețurilor legate de piețele financiare și să acorde o prioritate absolută cercetării presupusei manipulări a dobânzilor în cazul LIBOR, EURIBOR și TIBOR, cooperând îndeaproape cu alte jurisdicții;

13.  consideră că aspectele de mai sus ar trebui investigate în întregime, aceasta și pentru a determina dacă au fost folosite sau nu toate instrumentele la dispoziția UE pentru a preveni asemenea fenomene; în plus, solicită Comisiei să investigheze impactul unor asemenea denaturări în evoluția prețurilor în sectoare precum creditul ipotecar;

Susținerea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității sustenabile

14.  recunoaște că politica în domeniul concurenței reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea și menținerea pieței interne, fiind, totodată, un factor esențial de generare a productivității, a eficienței și a competitivității globale, având un rol important în susținerea piețelor deschise și echitabile, a finanțelor publice solide și a obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

15.  subliniază că, pentru consolidarea pieței unice, pentru restabilirea creșterii economice, pentru sporirea atractivității pieței europene la nivel mondial, pentru realizarea Agendei digitale și pentru încurajarea cercetării și inovării este nevoie de o concurență mai puternică, o pluralitate sănătoasă a entităților economice și o politică industrială proactivă; remarcă faptul că toate instrumentele antitrust și de control al ajutoarelor de stat și al fuziunilor au un rol esențial pentru o mai bună reglementare a pieței, pentru promovarea transparenței și pentru reconstruirea economiei;

16.  așteaptă din partea Comisiei să asigure cu succes aplicarea politicii în domeniul concurenței și să promoveze tehnologiile și resursele nepoluante; consideră că noile orientări ETS ar trebui să contribuie la prevenirea relocării emisiilor de dioxid de carbon, la menținerea semnalelor în materie de prețuri și la reducerea la minimum a denaturărilor; consideră că actualul preț scăzut al ETS nu prea contribuie la promovarea tehnologiilor ecologice și întârzie tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon;

17.  susține ideea că acțiunile publice adoptate pentru sprijinirea victimelor fraudelor de mare amploare și ale practicilor financiare ilegale cu unicul scop de a evita prejudicierea într-o mai mare măsură a acestora și de a le restabili drepturile nu ar trebui să fie considerate ajutoare de stat;

Servicii de interes economic general (SIEG)

18.  observă că cetățenii europeni doresc o ofertă de servicii publice necesare și importante de înaltă calitate, la prețuri accesibile și cu un caracter regional, stimulând, totodată, concurența și promovând un mediu concurențial mai echitabil între furnizorii acestor servicii, indiferent dacă aceștia sunt publici sau privați; subliniază că, în acest scop, protejarea concurenței dintre diferiții furnizori este crucială; subliniază că pachetul de SIEG lansat recent ar putea să creeze un cadru mai simplu, mai clar și mai flexibil în acest sens; atrage atenția asupra responsabilității Comisiei în conformitate cu regulile în domeniul concurenței prevăzute în TFUE de a asigura compatibilitatea compensațiilor acordate SIEG cu normele UE privind ajutoarele de stat, pentru a preveni furnizarea către cetățeni a unor servicii de slabă calitate, dar costisitoare; își exprimă preocuparea cu privire la excluderea prea multor servicii de la controlul efectuat de autoritățile competente;

19.  invită autoritățile UE din domeniul concurenței să monitorizeze piețele serviciilor farmaceutice, de sănătate și de asigurări (în special piețele pentru medicamentele generice și inovatoare), identificând eventuale abuzuri în cazul brevetelor și comportamentele discriminatorii; remarcă faptul că, deși organizarea sectorului sănătății și protecția socială țin în principal de competența statelor membre, aceste servicii ar trebui să facă obiectul unor controale pentru a proteja finanțele publice și a respecta legislația în domeniul concurenței și drepturile cetățenilor UE;

Creșterea bunăstării consumatorilor: evoluțiile sectoriale

20.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, de la mijlocul lui 2007, prețurile alimentelor au crescut în mod semnificativ, prețurile de producție fiind foarte volatile, reamintind că prețurile alimentelor de consum au o mare contribuție la inflația generală; subliniază că noul cadru de negociere colectivă din lanțul de valori ar trebui să fie însoțit de o orientare pro-concurențială a organizațiilor de producători și de o platformă de monitorizare a prețurilor alimentelor; îndeamnă Comisia ca, în cooperare cu autoritățile naționale în domeniul concurenței, să examineze îndeaproape concurența în sectorul agro-industrial, în ceea ce privește sprijinul, transparența și evoluția prețurilor de consum la toate nivelurile lanțului de valori; reamintește că beneficiile pe care consumatorii le pot obține în sectorul alimentar pot fi sporite prin organizarea unor reforme competitive similare în toate celelalte sectoare ale economiei;

21.  subliniază faptul că serviciile de interes economic (SIEG) și social (SISG) general reprezintă o parte semnificativă din totalitatea serviciilor furnizate în statele membre și, prin urmare, se pot obține câștiguri considerabile prin eficientizarea SIEG și SISG; subliniază că, în acest sens, este esențial să se asigure faptul că normele care guvernează SIEG și SISG acordă o importanță prioritară protecției consumatorilor;

22.  subliniază faptul că speculațiile pe piețele alimentare joacă un rol major în determinarea volatilității prețurilor; invită Comisia să examineze această chestiune în cadrul raportului pe 2012 privind politica în domeniul concurenței și să ia inițiative pentru contracararea speculațiilor de pe piețele alimentare;

23.  invită Comisia să examineze cu mai mare atenție rolul benefic al organizațiilor de producători și al cooperativelor în creșterea bunăstării micilor agricultori și a puterii de negociere a acestora cu industria din amonte;

24.  așteaptă cu interes raportul pe această temă al Rețelei europene în domeniul concurenței (REC); ia act de faptul că cerealele și produsele lactate sunt cele mai cercetate sectoare în cazuri de încălcare a normelor antitrust și încurajează autoritățile naționale din domeniul concurenței (ANC) să-și intensifice inițiativele în acest domeniu; invită Comisia să examineze sectorul zahărului din UE, în cadrul căruia, în 2011 și 2012, s-a înregistrat o inflație considerabilă a prețurilor;

25.  îndeamnă încă o dată Comisia să urmărească aplicarea deplină a pachetului privind piața internă a energiei; încurajează Comisia să monitorizeze activ concurența de pe piețele energiei, până la realizarea unei piețe unice a energiei deschise și competitive, în special ori de câte ori privatizarea utilităților publice pornește de la un sistem de piețe monopoliste sau oligopol;

26.  invită Comisia să examineze cu atenție progresele din cadrul pieței serviciilor expres și de transport aerian de marfă din UE; constată că în SUA există o formă de duopol pe piața serviciilor de curierat expres și, în practică, în ultimii 10 ani, piața a fost închisă pentru concurenții europeni; conchide că, în urma altor fuziuni în acest sector, nu ar mai rămâne decât o singură companie europeană majoră de logistică și de servicii de curierat expres pe piață și că concurența prețurilor pe piața internă ar putea fi afectată în mod semnificativ în dezavantajul consumatorilor;

27.  subliniază că, în cadrul pieței aviatice din SUA, nu există condiții echitabile de concurență pentru companiile europene și că, chiar și în prezent, există un dezechilibru evident între piața aviatică a UE și cea a SUA dat fiind faptul că liniilor aeriene de transport de marfă le este refuzat accesul pe piața națională a SUA și că ele cu greu pot concura în condiții nefavorabile; subliniază că acest acces inegal la piață denaturează concurența și afectează în cele din urmă industria logistică europeană și clienții acesteia;

Promovarea legitimității și a eficienței pentru politica în domeniul concurenței

28.  susține asumarea de către Parlament a unui rol activ în conturarea politicii în domeniul concurenței, care să includă și competențe de colegiuitor; consideră că Comisia trebuie să-și asume o răspundere deplină și că trebuie să dea curs rezoluțiilor Parlamentului; dorește să consolideze actualul dialog structurat aflat în desfășurare;

29.  invită Comisia să continue să fie imparțială și obiectivă și să fie deschisă la îmbunătățiri ale procedurilor din domeniul concurenței; susține respectarea drepturilor procedurale, inclusiv a dreptului întreprinderilor de a avea acces la dosarul Comisiei înainte de a fi audiate;

30.  încurajează Comisia să promoveze în continuare o cultură a concurenței loiale prin identificarea principiilor generale și prin susținerea acțiunilor companiilor în acest domeniu, îndeosebi prin manifestarea unui interes sporit și a unei atitudini pozitive față de conformitate, deoarece acest fapt va avea un efect preventiv decisiv, în interesul publicului;

31.  solicită Comisiei să ia în calcul folosirea sistemelor alternative de soluționare a litigiilor și să prezinte, în cadrul procedurii legislative ordinare, propunerea mult întârziată de facilitare a demersurilor private individuale și colective pentru recuperarea prejudiciilor suferite de întreprinderi și de consumatori ca urmare a încălcării normelor antitrust ale UE; consideră că o astfel de propunere ar trebui să promoveze concurența, fără a încuraja litigiile nefondate, să acopere prejudiciile minore și difuze, să asigure conformitatea deplină cu normele UE privind transparența, precum și justificarea temeinică și specifică a tuturor excepțiilor în contextul procedurilor de clemență, dar și o coerență deplină cu asigurarea respectării normelor în sfera publică;

32.  face din nou referire la rezoluțiile sale anterioare din 2 februarie 2012 referitoare la „Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței” și la ideea unei propuneri a Comisiei în materie de recursuri colective;

33.  are o părere bună despre cooperarea din cadrul Rețelei europene din domeniul concurenței (REC), precum și cu instanțele de la nivel național în vedere asigurării eficienței și a coerenței politicilor din domeniul concurenței la nivelul întregii UE; sprijină partajarea eficientă a responsabilității între membrii REC, având în vedere faptul că anumite piețe tind să aibă mai multe dimensiuni naționale decât altele, date fiind condițiile juridice, economice și culturale diferite; invită Comisia să promoveze acordurile de convergență și de cooperare cu alte jurisdicții, care includ dispoziții privind schimbul de informații în timpul investigațiilor în condiții corespunzătoare;

34.  recunoaște volumul de muncă mare și din ce în ce mai ridicat al Comisiei în domeniul aplicării legislației din domeniul concurenței și afirmă așadar încă o dată că Comisia are nevoie de mai multe resurse, îndeosebi prin intermediul alocării resurselor existente, pentru a fi proactivă și mai eficientă în gestionarea volumului de muncă;

35.  invită Comisia să promoveze o cultură a concurenței atât în UE, cât și pe plan internațional;

Politica în domeniul amenzilor

36.  recomandă să se recurgă la procedura de soluționare a disputelor și, dacă este cazul, să se aplice amenzi descurajante și proporționale, evitând, totodată, consecințele economice și sociale ale eliminării de pe piață a întreprinderilor aflate în dificultate;

37.  menționează că amenzile nu ar trebui să împiedice societățile să-și tragă la răspundere directorii și membrii personalului răspunzători; ele nu ar trebui nici să împiedice, dacă este cazul, statele membre să se ocupe de probleme de răspundere penală; invită Comisia să mediteze asupra acestor aspecte și să prezinte un raport;

38.  se declară preocupat că aplicarea amenzilor ca unic instrument se poate dovedi prea limitată, având în vedere pericolul pierderii de locuri de muncă ca rezultat al incapacității de a plăti, și solicită elaborarea unei game mai largi de instrumente mai sofisticate, care să acopere aspecte precum responsabilitatea individuală, transparența și responsabilitatea societăților, proceduri mai scurte, dreptul la apărare și la un proces echitabil, mecanisme pentru asigurarea unei administrări eficiente a solicitărilor de clemență (în special pentru a depăși interferențele cauzate de procesele de descoperire din SUA), programe de conformitate a companiilor și dezvoltarea standardelor europene; este în favoarea unei abordări stimulativ-punitive, care să aibă efecte disuasive eficace, încurajând, în același timp, conformitatea;

39.  remarcă din nou faptul că metoda de stabilire a amenzilor este prevăzută într-un document nelegislativ, și anume Orientările privind amenzile din 2006, și solicită din nou Comisiei să introducă o bază detaliată de calculare a amenzilor, în temeiul principiului legalității, împreună cu noi principii de stabilire a amenzilor, în Regulamentul (CE) nr. 1/2003;

40.  își reiterează solicitarea privind o revizuire generală a orientărilor Comisiei privind amenzile, pe baza a șase ani de experiență practică; consideră că această revizuire ar trebui să examineze rolul programelor de conformitate, specificând condițiile în care întreprinderile-mamă care exercită o influență decisivă asupra unei filiale ar trebui să fie considerate responsabile împreună și solidar pentru încălcarea normelor antitrust de către filialele lor și să examineze probleme precum solicitările de clemență, recidivele, plafoanele asociate cifrei de afaceri și interacțiunea dintre responsabilitatea publică și privată;

41.  subliniază că numărul mare de solicitări de reducere a amenzilor din cauza incapacității de plată a crescut, mai ales în cazul întreprinderilor „mono-produs” și al IMM-urilor; afirmă încă o dată că un sistem de plăți amânate și/sau eșalonate ar putea fi considerat o alternativă la reducerea amenzilor pentru a evita falimentarea întreprinderilor;

42.  salută faptul că Comisia a ținut seama de nevoile specifice ale întreprinderilor „mono-produs” în decizia sa (COMP/39452 din 28 martie 2012);

Considerații sectoriale specifice

43.  invită Comisia și statele membre să continue să avanseze în direcția definitivării pieței unice a transporturilor, asigurând, totodată, o concurență deschisă și loială în sectoarele transporturilor, serviciilor poștale și turismului și respectând alte obiective ale politicilor Uniunii Europene, cum ar fi funcționarea corectă a serviciilor de transport și de mobilitate, obiectivele politice în domeniul serviciilor publice, al standardelor sociale, al siguranței și al protecției mediului și obiectivele UE privind reducerea emisiilor de CO2 și a dependenței de petrol; salută anunțarea Actului II privind piața unică cu obiectivul de a crea în sfârșit un Cer unic european și de a continua deschiderea pieței feroviare și eforturile de creare a unui spațiu feroviar unic;

44.  consideră că Comisia ar trebui să consolideze în continuare legăturile dintre politica în domeniul concurenței și politica în domeniul transporturilor pentru a îmbunătăți competitivitatea sectorului european al transporturilor;

45.  îndeamnă Comisia să fie mai proactivă în promovarea convergenței normelor de concurență în negocierile internaționale, pentru a asigura condiții echitabile de concurență între UE și țările terțe în sectorul transporturilor;

46.  subliniază importanța dezvoltării uniforme a unui spațiu european al transporturilor și a eliminării decalajelor de dezvoltare dintre infrastructurile și sistemele de transport din statele membre pentru realizarea cu adevărat a pieței europene unice și pentru asigurarea unei concurențe loiale în domeniul transporturilor;

47.  subliniază impactul pe care îl au diferențele de impozitare asupra concurenței dintre diferitele moduri de transport și asupra transportului intermodal și invită Comisia să furnizeze o prezentare generală privind impozitarea și diferitele sisteme de TVA pentru diferitele moduri de transport;

48.  subliniază că, pentru o concurență liberă și loială la nivel european, este necesară eliminarea obstacolelor fizice, tehnice și de reglementare dintre statele membre, în special prin dezvoltarea unor rețele transeuropene interoperabile și eficiente;

49.  salută, în principiu, Comunicarea Comisiei privind drepturile pasagerilor pentru toate tipurile de transport, dar subliniază că fiecare mod de transport este, prin natura sa, diferit și că propunerea Comisiei, deși garantează drepturile actuale ale pasagerilor, trebuie să asigure și o abordare proporțională și flexibilă, care să recunoască diferențele dintre modurile de transport;

50.  îndeamnă autoritățile relevante, în contextul Acordului de transport aerian UE-SUA, să-și intensifice cooperarea pentru elaborarea unor abordări în materie de reglementare compatibile în ceea ce privește chestiunile legate de concurența între alianțele de transportatori aerieni și să caute în mod activ modalități de stimulare a unei competitivități mai viguroase a marilor alianțe pe piața transatlantică;

51.  invită Comisia și statele membre să accelereze aplicarea efectivă a legislației privind cerul unic european pentru a crește gradul de transparență al tarifării serviciilor, pentru a facilita în acest fel monitorizarea respectării normelor de concurență și pentru a optimiza competitivitatea și siguranța hub-urilor europene și să depună în continuare eforturi în vederea creșterii competitivității aeroporturilor europene în beneficiul economiei și al pasagerilor;

52.  invită Comisia să furnizeze o prezentare generală bazată pe dovezi privind cazurile în care transportatorii aerieni sunt avantajați față de alți furnizori de servicii prin condiții speciale sau, așa cum s-a pretins, abuzează de poziția lor dominantă din anumite aeroporturi, în special prin impunerea regulii privind admiterea unui singur bagaj sau a altor restricții privind bagajele de mână admise;

53.  consideră că activitățile comerciale reprezintă o sursă importantă de venituri pentru aeroporturi și că astfel de practici agresive pot constitui un abuz de poziție dominantă din partea transportatorului;

54.  îndeamnă Comisia să consolideze monitorizarea comercializării, a utilizării și a alocării sloturilor în aeroporturile europene pentru a asigura o concurență loială, precum și protejarea conectivității regionale peste tot în Europa;

55.  invită Comisia să monitorizeze măsurile care îi afectează pe operatorii aerieni low-cost pentru a se asigura că ele nu constituie instrumente ale unei concurențe neloiale;

56.  îndeamnă Comisia ca, în cadrul revizuirii orientărilor privind ajutoarele de stat destinate sectorului aviației și aeroporturilor din UE, să se asigure că nu există nicio denaturare a concurenței și să creeze condiții de concurență echitabile pentru toți participanții de pe piață;

57.  subliniază că s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește liberalizarea sectorului feroviar din Europa și că această situație dezavantajează transportul feroviar față de alte mijloace de transport, în special în ceea ce privește chestiunile legate de competitivitatea sectorului feroviar în Europa;

58.  îndeamnă Comisia să finalizeze implementarea spațiului feroviar european unic, asigurându-se că există condiții adecvate pentru deschiderea sectorului către o concurență liberă și loială, inclusiv prin măsuri permițând societăților eficiente și inovatoare din sectorul feroviar să își desfășoare activitatea fără restricții, printr-o separare clară între gestionarii de infrastructură și operatorii feroviari, prin crearea unor organisme de reglementare naționale puternice și prin armonizarea dispozițiilor care reglementează situația personalului; invită Comisia să țină seama, atunci când pregătește deschiderea piețelor feroviare naționale pentru transportul de pasageri, de diferitele modele operaționale ale întreprinderilor feroviare naționale și să prezinte propuneri specifice de eliminare a restricțiilor în calea concurenței care derivă din lipsa de coerență a dispozițiilor referitoare la siguranță, interoperabilitate și autorizare;

59.  invită Comisia și statele membre să garanteze deschiderea sectorului transportului feroviar către o concurență loială, asigurând, totodată, o calitate superioară a serviciilor, fără a compromite furnizarea serviciilor publice;

60.  subliniază că o deschidere mai mare a pieței transportului rutier de mărfuri din UE este acceptabilă doar dacă se garantează condiții echitabile între întreprinderile de transport, precum și protejarea legislației sociale și a condițiilor de muncă a lucrătorilor mobili în toate statele membre.

61.  subliniază necesitatea evitării concurenței neloiale în cadrul sectorului liberalizat al transportului rutier prin garantarea aplicării corecte a standardelor sociale, de siguranță și de mediu, acordând o atenție specială practicilor de dumping și deschiderii acestei piețe pentru serviciile de cabotaj;

62.  invită Comisia să facă, în colaborare cu statele membre, propuneri specifice pentru eliminarea diferențelor considerabile care există între statele membre în ceea ce privește sancțiunile pentru încălcarea gravă a legislației comunitare din sectorul transportului rutier, punând în acest fel capăt denaturării concurenței;

63.  invită statele membre să pună în aplicare cea de-a treia Directivă poștală; încurajează Comisia să analizeze temeinic consecințele sociale ale liberalizării pieței poștale și ale obligației de serviciu universal în acest sector, inclusiv finanțarea serviciului universal, și să prezinte un raport în acest sens;

64.  invită Comisia, având în vedere Tratatul de la Lisabona, noile competențe consolidate și potențialul economic al turismului pentru UE, să faciliteze cooperarea proactivă între societățile de turism și să ia măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea la nivel mondial a destinațiilor turistice de excelență ale UE; invită Comisia să accelereze procedurile din propunerea legislativă privind pachetele de călătorie pentru a asigura o concurență corectă și pentru a garanta o piață cu adevărat liberă în sectorul european al turismului.

65.  consideră că aplicarea legislației privind ajutoarele de stat trebuie să vizeze atingerea obiectivelor stabilite în Strategia UE 2020, în special prin posibilitatea de a realiza investiții în economia reală și prin promovarea unei mai mari concentrări a resurselor în domeniul cercetării, inovării și dezvoltării durabile;

66.  ia act de faptul că piața europeană a plăților electronice continuă să fie fragmentată atât în interiorul frontierelor naționale, cât și în afara acestora; încurajează adoptarea măsurilor necesare generale și de impunere a respectării legislației pentru a asigura o piață unică a plăților mai deschisă, mai transparentă, mai inovatoare și mai competitivă, care aduce avantaje și oferă variante pentru toți consumatorii în ceea ce privește opțiunile de plată efectuată prin card, internet și telefonul mobil, portofelele mobile, interoperabilitatea, costurile și portabilitatea; pin urmare, solicită Comisiei să evalueze posibilele metode de a aduce noi actori (bancari și nebancari) pe piața europeană a plăților prin card, internet și telefon mobil, protejând, în același timp, viitoarele inovații tehnologice din sector; consideră că este necesară o întărire a supravegherii comisioanelor interbancare multilaterale și salută propunerile cuprinse în Actul privind piața unică II, pentru o revizuire a Directivei privind serviciile de plată și pentru o inițiativă legislativă privind comisioanele bancare multilaterale;

67.  salută intenția Comisiei de a rămâne vigilentă cu privire la transparența piețelor financiare, însă consideră că este nevoie de un efort suplimentar pentru a garanta primirea la timp a unor informații de încredere și de înaltă calitate, în special pentru piețele instrumentelor derivate;

68.  este de părere că concurența între întreprinderi trebuie să aibă loc într-un cadru care să asigure respectarea efectivă a drepturilor consumatorilor și că un sistem de acțiuni colective în despăgubire și de soluționare alternativă a litigiilor sunt instrumente indispensabile în acest scop;

69.  subliniază că Comisia analizează în general doar folosirea abuzivă a poziției de piață a unei societăți; consideră că pe anumite piețe acest lucru nu este suficient pentru a preveni riscul acordurilor de tip cartel; solicită Comisiei să examineze modul în care se poate reduce la minimum pericolul reprezentat de cartele și crește la maximum concurența; solicită Comisiei să prezinte orientării clare și transparente privind politica în domeniul concurenței, care să ia în considerare aceste principii.

70.  îndeamnă Comisia să urmărească punerea în aplicare deplină a pachetului privind piața internă a energiei, dat fiind că încă nu s-a obținut o adevărată piață unică deschisă și competitivă în sectorul energiei; încurajează Comisia să monitorizeze activ concurența de pe piețele energiei, în special în toate cazurile în care privatizarea utilităților publice are loc pe fondul unor piețe de tip monopol sau oligopol;

71.  constată că lipsa unor dispoziții juridice efective pentru compensarea daunelor cauzate de încălcarea normelor în domeniul concurenței reprezintă un dezavantaj pentru consumatori, precum și că amenzile pentru încălcarea acestora sunt plătite exclusiv la bugetele publice ale statelor membre;

72.  solicită Comisiei să asigure puteri de negociere echilibrate între producători și distribuitori, subliniind în același timp:

73.  salută, în acest context, eforturile depuse de părțile interesate din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente pentru a ajunge la un acord privind principiile de bună practică în materie de relații între întreprinderi (B2B) și privind măsurile de punere în aplicare în ceea ce privește concurența liberă și loială; solicită Comisiei să își mențină angajamentul de a monitoriza punerea în aplicare a acestor principii, la fel cum va proceda și Parlamentul prin organizarea anuală a Mesei rotunde privind comerțul cu amănuntul;

74.  recunoaște faptul că sistemul de franciză reprezintă o soluție bună pentru a permite comercianților cu amănuntul independenți să supraviețuiască în cadrul unui mediu foarte competitiv; solicită Comisiei să asigure monitorizarea evoluțiilor din cadrul relațiilor dintre francizor și beneficiarul francizei, puteri de negociere echilibrate între francizor și beneficiarul francizei, și, dacă este cazul, să înainteze propuneri legislative;

75.  consideră că, pe lângă relația sa cu Parlamentul European și Comitetul Economic și Social, Comisia ar trebui, de asemenea, să structureze mai bine colaborarea cu organizațiile consumatorilor și că această relație ar trebui considerată un element important pentru monitorizarea normelor în domeniul concurenței; din acest motiv, dialogul dintre DG Concurență al Comisiei Europene și aceste organizații ar trebui încurajat și intensificat;

76.  salută politica privind ajutoarele de stat, care a contribuit la stabilizarea sistemului financiar atunci când a fost aplicată băncilor; solicită Comisiei să extindă evaluarea bunei funcționări a pieței unice pentru a include băncile publice de investiții pe termen lung , inclusiv Banca Europeană de Investiții;

77.  consideră că proprietatea asupra mijloacelor de comunicare în masă și managementul acesteia ar trebui să fie transparente și neconcentrate; solicită Comisiei să evalueze modul în care normele actuale în materie de concurență se raportează la concentrarea tot mai mare a mass-mediei comerciale din statele membre; solicită, de asemenea, Comisiei să aplice normele privind concurența și să intervină atunci când mass-media este prea concentrată și când pluralismul mass-mediei este în pericol; solicită norme destinate să asigure o abordare și o soluționare adecvată a conflictelor de interese;

78.  invită Comisia să asigure o mai bună armonizare între politica în domeniul concurenței și obiectivele privind ocuparea forței de muncă ale Strategiei UE 2020, făcând astfel posibil un sprijin mai eficient pentru IMM-uri, care sunt principala sursă de locuri de muncă;

79.  solicită Comisiei să facă o trimitere specială în viitoarele rapoarte anuale la impactul politicii în domeniul concurenței asupra ocupării forței de muncă și afacerilor sociale;

80.  subliniază faptul că în cadrul Uniunii Europene competitivitatea trebuie asigurată prin inovație și contribuția lucrătorilor cu calificări înalte, fără a submina nivelul salariilor și/sau pensiilor, prin încurajarea unor standarde sociale ridicate în toate statele sale membre și prin consolidarea cererii interne; prin urmare, solicită statelor membre să realizeze mai multe investiții în educație, formare profesională, cercetare și dezvoltare;

81.  solicită statelor membre să urmărească o politică activă și integrativă privind piața forței de muncă cu scopul de a consolida competitivitatea economiilor din Uniune și de a asigura locuri de muncă sigure, de calitate și durabile pentru persoanele care caută de lucru;

82.  salută abordarea Comisiei privind definirea SIEG prin introducerea unor măsuri de integrare/reintegrare a lucrătorilor pe piața muncii în cadrul serviciilor de interes deosebit pentru cetățeni;

83.  solicită Comisiei să acorde o atenție prealabilă evaluării perspectivelor lucrătorilor din cadrul întreprinderilor care sunt în curs de restructurare sau privatizare, reamintind că pe perioada procesului de privatizare ocuparea forței de muncă trebuie să rămână în centrul preocupărilor atât pentru guvernele naționale, cât și pentru Comisie;

84.  invită Comisia să continue să monitorizeze punerea în aplicare a normelor privind ajutorul de stat, întrucât efectele de contagiune generate de criză se resimt în continuare și subliniază necesitatea menținerii serviciilor de interes general în statele membre;

85.  solicită Comisiei să prezinte în continuare anual Parlamentului European un raport privind evoluțiile și efectele aplicării politicii în domeniul concurenței.

o
o   o

86.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și autorităților naționale din domeniul concurenței (ANC)

(1) JO L 1, 4.1.2003, p. 1. (2) JO L 24, 29.1.2004, p. 1. (3) JO C 270, 25.10.2008, p. 8. (4) JO C 10, 15.1.2009, p. 2. (5) JO C 72, 26.3.2009, p. 1. (6) JO C 195, 19.8.2009, p. 9. (7) JO C 16, 22.1.2009, p. 1. (8) JO C 6, 11.1.2011, p. 5. (9) http://ec.europa.eu/internal_market/bank/docs/high-level_expert_group/report_en.pdf (10) JO C 8, 11.1.2012, p. 4. (11) JO L 7, 11.1.2012, p. 3. (12) JO C 8, 11.1.2012, p. 15. (13) JO L 114, 26.4.2012, p. 8. (14) http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?language=en&file=42288 (15) http://www.europarl.europa.eu/committees/en/juri/studiesdownload.html?languageDocument=EN&file=59983. (16) JO C 158, 5.6.2012, p. 4. (17) JO L 304, 20.11.2010, p. 47. (18) „Fiecare membru al Comisiei se asigură că informațiile circulă periodic și direct între membrul Comisiei și președintele comisiei parlamentare competente.” (19) „În termen de trei luni de la adoptarea unei rezoluții parlamentare, Comisia furnizează în scris Parlamentului informații cu privire la măsurile luate ca urmare a cererilor specifice care i-au fost adresate prin rezoluțiile Parlamentului, inclusiv în cazul în care nu a urmat punctul de vedere al acestuia.” (20) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/131359.pdf (21) JO C 304 E, 1.12.2005, p. 114. (22) JO C 293 E, 2.12.2006, p. 143. (23) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 105. (24) JO C 87 E, 1.4.2010, p. 43. (25) JO C 349 E, 22.12.2010, p. 16. (26) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 60. (27) Texte adoptate, P7_TA(2012)0031. (28) Texte adoptate, P7_TA(2011)0494.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la consolidarea democrației europene în viitoarea UEM (2013/2672(RSP))

P7_TA(2013)0269 B7-0271/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la viitoare propuneri legislative privind UEM: răspuns la comunicările Comisiei(1), Parlamentul a arătat că coordonarea ex ante oficială la nivelul UE a reformelor care vizează politicile economice ar trebui (i) să fie consolidată pe baza metodei comunitare, (ii) să fie aliniată la instrumentele semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și (iii) să fie elaborată cu luarea în considerare a noilor instrumente de solidaritate și de stimulare;

B.  întrucât mecanismele ce urmează a fi utilizate în cadrul coordonării ex ante ar trebui să se aplice tuturor statelor membre din zona euro și să fie deschise tuturor statelor membre din Uniune;

C.  întrucât, în rezoluția sa din 23 mai 2013 menționată anterior, Parlamentul a opinat că orice nou instrument de convergență și competitivitate (ICC) ar trebui să fie adoptat prin procedura legislativă ordinară, să se bazeze pe metoda comunitară și să prevadă un control adecvat din partea Parlamentului; întrucât Parlamentul subliniază că acest mecanism ar trebui finanțat prin intermediul unui nou instrument lansat și reglementat conform metodei comunitare ca parte integrantă a bugetului UE, dar care să se afle în afara plafonului din cadrul financiar multianual (CFM), astfel încât să se asigure participarea deplină a Parlamentului; întrucât este de acord cu Comisia că ICC sunt primele elemente fundamentale ale unei capacități fiscale veritabile care să sprijine solidaritatea și realizarea unor reforme structurale durabile, generatoare de creștere economică;

D.  întrucât Comisia ar trebui să prezinte fără întârziere, în conformitate cu procedura legislativă ordinară, propuneri de transpunere în legislația secundară a angajamentelor asumate la 28 iunie 2012 de șefii de stat sau de guvern cu privire la Pactul pentru creștere și locuri de muncă;

E.  întrucât, în rezoluția sa din 23 mai 2013 menționată anterior, Parlamentul a subliniat necesitatea de a adopta, în cadrul semestrului european, un cod de convergență bazat pe Strategia Europa 2020 care să includă o componentă socială,

1.  consideră că absența generală și copleșitoare de ambiție de care a dat dovadă Consiliul ca răspuns la criză este foarte îngrijorătoare; este îngrijorat, de asemenea, de influența negativă pe care ciclurile electorale naționale o au asupra abilității Uniunii de a lua decizii autonome; regretă că toate deciziile privind viitoarea arhitectură a UEM au fost amânate din nou, precum și faptul că Consiliul European a amânat de două ori deciziile așteptate din partea sa cu privire la viitorul UEM și s-ar putea să le mai amâne o dată la următorul summit;

2.  își manifestă îngrijorarea că responsabilitatea democratică în UEM (cel de-al patrulea element fundamental) nu a fost abordată în mod adecvat în dezbaterile din Consiliu până acum; consideră acest lucru profund regretabil;

3.  își reiterează din nou opinia că orice nouă inițiativă de creare a unei UEM profunde și veritabile, bazate pe stabilitate, creștere durabilă, solidaritate și democrație, trebuie să fie în mod obligatoriu adoptată conform metodei comunitare; subliniază că instituțiile europene trebuie să aplice principiul cooperării loiale; reamintește Consiliului European că tratatele nu îi conferă competențe de inițiativă legislativă și că trebuie să înceteze să îi mai dea Comisiei instrucțiuni privind forma și/sau conținutul oricărei noi inițiative legislative, ocolind rolul de coordonare, execuție și gestionare pe care tratatele îl conferă Comisiei;

4.  atenționează Consiliul European, în acest context, să nu interfereze în mod nejustificat cu procesul semestrului european și să se asigure că sunt respectate procedurile convenite;

5.  reamintește că nu poate să accepte noi elemente interguvernamentale în cadrul UEM și că va lua toate măsurile necesare și adecvate în limita competențelor sale, în cazul în care atenționările sale sunt ignorate; reamintește că pactul fiscal ar trebui integrat în dreptul UE în termen de cinci ani, pe baza unei evaluări a experienței acumulate în punerea sa în aplicare, în conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în UEM;

6.  reamintește poziția sa de principiu, conform căreia UEM consolidată nu ar trebui să divizeze UE, ci, dimpotrivă, să genereze o integrare mai profundă și o guvernanță mai solidă, pentru care să poată opta toate statele membre care nu fac parte din zona euro;

7.  reamintește Comisiei că are dreptul exclusiv de inițiativă legislativă; își exprimă, prin urmare, uimirea față de faptul că Comisia nu a prezentat încă texte legislative bazate pe propunerile din Comunicarea sa intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă” (COM(2012)0777) și pe declarația sa anexată la așa-numitul „pachet de două regulamente”; consideră că, dacă nu ia de urgență această inițiativă, Comisia își neglijează responsabilitățile politice și cele ce îi sunt atribuite prin tratate;

8.  invită Comisia să prezinte, în cadrul semestrului european, o propunere privind adoptarea unui cod de convergență care să se bazeze pe Strategia Europa 2020 și să conțină o componentă socială semnificativă; insistă ca programele naționale de punere în aplicare să asigure aplicarea codului de convergență de către toate statele membre, cu sprijinul unui mecanism bazat pe stimulente;

9.  reamintește că prioritatea Parlamentului este de a se asigura că orice nou instrument financiar corelat cu instrumentul de convergență și competitivitate (ICC) face parte integrantă din bugetul UE și este integral supus procedurii legislative ordinare;

10.  subliniază faptul că actuala monedă a Uniunii este euro, că parlamentul său este Parlamentul European și că viitoarea arhitectură a UEM trebuie să recunoască că Parlamentul este instituția în fața căreia răspund toate celelalte la nivelul UE; solicită ca, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, să se asigure un nivel adecvat de control democratic din partea Parlamentului European și de răspundere în fața acestuia;

11.  își reiterează solicitarea repetată ca mecanismul european de stabilitate (MES) să fie integrat în acquis-ul comunitar, astfel încât gestionarea sa să se facă conform metodei comunitare și să fie supusă răspunderii în fața Parlamentului; solicită Comisiei să prezinte o propunere în acest scop; reamintește Eurogrupului că Parlamentul a primit asigurări în scris că MES va fi supus controlului Parlamentului;

12.  reamintește că participarea UE la sistemul troicii ar trebui să fie supus sistemului de control democratic din partea Parlamentului și de răspundere în fața acestuia;

13.  este extrem de îngrijorat de întârzierile înregistrate în crearea uniunii bancare și adoptarea detaliilor practice privind recapitalizarea directă a băncilor de către MES; este alarmat în special de fragmentarea în curs a sistemului bancar din UE; subliniază că o uniune bancară robustă și ambițioasă este un element-cheie pentru o UEM mai profundă și veritabilă și o politică-cheie asupra căreia Parlamentul insistă de mai bine de trei ani, în special de la adoptarea pozițiilor sale cu privire la Regulamentul privind Autoritatea Bancară Europeană;

14.  insistă ca la Consiliul European de primăvară Președintele Parlamentului să prezinte opiniile Parlamentului cu privire la analiza anuală a creșterii; consideră că ar trebui să se negocieze un acord interinstituțional pentru a implica Parlamentul în aprobarea analizei anuale a creșterii și a orientărilor în materie de politică economică și de ocupare a forței de muncă;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0222.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la pregătirea reuniunii Consiliului European (27-28 iunie 2013) – măsurile la nivel european de combatere a șomajului în rândul tinerilor (2013/2673(RSP))

P7_TA(2013)0270 RC-B7-0270/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei și Rezoluția care o însoțește din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2012 intitulată „Către integrarea tinerilor pe piața muncii” (COM(2012)0727),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013,

–  având în vedere Recomandările Consiliului din 28 februarie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 martie 2013 privind Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (COM(2013)0144),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la integrarea migranților, efectele sale asupra pieței muncii și dimensiunea externă a coordonării securității sociale(3),

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, în aprilie 2013, 23,5 % din populația tânără din UE nu avea un loc de muncă, cu rate ale șomajului ce ajungeau de la 7,5 %, în Germania și 8 % în Austria, până la 62,5 % în Grecia și 56,4 % în Spania, indicând diferențe geografice foarte accentuate;

B.  întrucât 8,3 milioane de europeni cu vârsta sub 25 de ani nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET); întrucât aceste cifre continuă să crească și creează riscul unei generații pierdute;

C.  întrucât tinerii care provin din medii deosebit de vulnerabile sunt expuși în mai mare măsură riscului de a abandona sistemul educațional și de formare fără a fi obținut o calificare secundară superioară;

D.  întrucât 15 % dintre copii părăsesc școala fără a absolvi învățământul liceal și întrucât 10 % dintre cetățenii UE trăiesc în gospodării fără persoane ocupate;

E.  întrucât primele semne ale unui eventual abandon școlar reprezintă un avertisment timpuriu privind reluarea ciclică a sărăciei;

F.  întrucât, în 2011, pierderile economice cauzate de lipsa integrării tinerilor pe piața muncii au fost estimate la 153 de miliarde EUR, respectiv 1,2 % din PIB-ul UE; întrucât acest lucru reprezintă o povară socială și economică importantă;

G.  întrucât politicile în domeniul educației și formării pot juca un rol crucial în combaterea ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor și pot sprijini în mod fundamental integrarea și participarea; întrucât sunt necesare mai multe investiții în educație și formare profesională, în integrarea în structurile educaționale și în educația superioară și cercetare; întrucât perfecționarea competențelor este esențială pentru a oferi persoanelor posibilitatea de a obține locuri de muncă de calitate în sectoare în care se preconizează o creștere a ocupării forței de muncă, precum cel al locurilor de muncă ecologice, al TIC sau al îngrijirii;

H.  întrucât, în pofida ratei medii ridicate a șomajului în rândul tinerilor, există sectoare, precum TIC și sectorul sănătății, care se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în a ocupa locurile de muncă disponibile cu personal calificat;

I.  întrucât, în prezent, sunt dezvoltate numeroase politici care afectează tinerii fără implicarea lor sau a altor părți interesate;

J.  întrucât accentuarea importanței competențelor practice, a sistemului dual de formare profesională și a studiilor universitare cu dublă specializare, academică și profesională, s-a dovedit a fi utilă în unele dintre statele membre, îndeosebi în timpul crizei, contribuind la menținerea unor rate mai scăzute ale șomajului în rândul tinerilor și la integrarea lor mai ușoară pe piața muncii,

1.  salută faptul că Consiliul European a recunoscut rolul important al încadrării în muncă a tinerilor pentru prosperitatea Europei; îndeamnă Consiliul European și Comisia să-și intensifice eforturile de combatere a șomajului în rândul tinerilor, ca parte a unui demers mai larg de promovare a drepturilor sociale și de soluționare a dezechilibrelor sociale din Uniunea Europeană; subliniază faptul că Parlamentul European va monitoriza îndeaproape progresele și va observa dacă măsurile promise sunt luate, mai ales în ceea ce privește garanția pentru tineret;

2.  îndeamnă Comisia și statele membre să adopte o abordare bazată pe drepturi față de tineri și în domeniul ocupării forței de muncă; subliniază faptul că, în special în vremuri de criză accentuată, calitatea locurilor de muncă pentru tineri nu trebuie compromisă și că atât standardele fundamentale în domeniul muncii, precum și alte standarde în domeniul muncii trebuie să reprezinte elemente esențiale;

3.  subliniază că dezechilibrele interne dintre statele membre, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și, mai ales, indicatorii sociali legați de tineri, sunt din ce în ce mai pronunțate; solicită să se ia imediat măsuri la nivelul UE pentru reducerea acestor dezechilibre în cadrul semestrului european;

4.  în acest context, solicită să dezvolte indicatori comuni privind investițiile sociale, îndeosebi în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor;

5.  insistă asupra faptului că soluția la problema urgentă a șomajului în rândul tinerilor este îmbunătățirea generală a mediului economic, de exemplu, consolidarea pieței unice a serviciilor, a economiei digitale și a comerțului prin intermediul acordurilor de liber schimb și promovarea intereselor IMM-urilor și alte microîntreprinderilor, garantând, totodată, drepturile sociale fundamentale; subliniază faptul că cel mai eficient instrument în combaterea șomajului pe termen lung este creșterea economică durabilă; consideră, de asemenea, că măsurile special care vizează îndeosebi tinerii sunt importante, însă este și mai important să se ia măsuri pentru a garanta că UE se bazează pe o economie solidă, competitivă și modernă; salută investițiile pe termen scurt și mediu, precum inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, însă atrage atenția asupra faptului că nu există măsuri structurale pe termen lung și nu au fost întreprinse reformele necesare pentru ca sistemele educaționale din anumite state membre să poată face față provocărilor viitoare și să garanteze încadrarea în muncă;

6.  subliniază importanța creșterii oportunităților de mobilitate voluntară în rândul tinerilor prin eliminarea barierelor existente în calea stagiilor de ucenicie, de formare și de practică transfrontaliere, pentru o mai bună adaptare a ofertei la cererea de activități de formare profesională pentru tineri la locul de muncă și prin îmbunătățirea transferabilității pensiilor și a drepturilor în domeniul muncii și al protecției sociale în întreaga UE, ținând seama, în același timp, de riscurile asociate exodului de creiere; de asemenea, solicită Comisiei și statelor membre să facă toate eforturile necesare pentru a preveni fenomenul exodului de creiere prin măsuri durabile, care să garanteze rămânerea unui număr suficient de persoane cu calificare înaltă pe piața forței de muncă a comunităților lor sau reîntoarcerea lor în statele membre de origine, cu scopul de a le permite statelor membre respective să se redreseze din punct de vedere economic și de a stimula creșterea sustenabilă;

7.  solicită Comisiei să elaboreze recomandări privind fezabilitatea definirii unui nivel comun de indemnizații de șomaj în UE, în raport cu salariile anterioare ale șomerului;

Garanția pentru tineret

8.  salută Recomandarea Consiliului din 28 februarie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret; solicită să se introducă rapid în toate statele membre mecanisme de aplicare a garanției pentru tineret; subliniază faptul că garanția pentru tineret nu este o garanție pentru obținerea unui loc de muncă, ci un instrument care garantează că toți cetățenii UE și rezidenții legali fără un loc de muncă cu vârsta sub 25 de ani și proaspeții absolvenți sub 30 de ani primesc o ofertă de angajare de bună calitate ori își continuă educația sau ucenicia în termen de patru luni de când devin șomeri sau își termină studiile; subliniază în special faptul că mecanismele de aplicare a garanției pentru tineret ar trebui să îmbunătățească în mod efectiv situația tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează un program de educație sau formare (NEET);

9.  solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte obiective și indicatori clari pentru sistemele de garanție pentru tineret, pentru a putea măsura și evalua în mod eficient impactul acestei inițiative; subliniază că intenționează să monitorizeze îndeaproape toate activitățile statelor membre pentru ca garanția pentru tineret să devină realitate și invită organizațiile de tineret să informeze permanent Paramentul European cu privire la analiza lor referitoare la măsurile luate de statele membre;

10.  atrage atenția că sistemele de garanție pentru tineret ar trebui însoțite de un cadru privind calitatea pentru a garanta că formarea și locurile de muncă oferite includ remunerare, condiții de muncă și standarde de sănătate și siguranță adecvate;

Fonduri UE

11.  salută acordarea celor 6 miliarde EUR alocate pentru noua Inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și solicită acordarea unui avans în primii ani ai cadrului financiar multianual pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor și pentru a pune în aplicare urgent garanțiile pentru tineret; subliniază faptul că costurile punerii în aplicare a garanțiilor pentru tineret în zona euro sunt estimate la 21 miliarde EUR de către Organizația Internațională a Muncii și solicită, prin urmare, ca alocarea să fie revizuită prin majorare ca parte a revizuirii cadrului financiar multianual; salută extinderea grupului eligibil pentru garanția pentru tineret la persoanele cu vârste de sub 30 de ani;

12.  salută succesorul propus al Instrumentului european de microfinanțare Progress prevăzut în Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială pentru perioada 2014-2020, fiind un instrument valoros și pentru tineret, având drept obiectiv crearea de locuri de muncă noi, durabile și de calitate;

13.  subliniază faptul că finanțarea UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor este disponibilă înainte de 2014, în special prin reprogramarea fondurilor structurale disponibile și prin folosirea integrală a celor 60 miliarde EUR din partea Băncii Europene de Investiții, conform Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă; salută realocarea și accelerarea celor 16 miliarde EUR de fonduri structurale pentru sprijinirea oportunităților profesionale pentru tineret și susținerea accesului IMM-urilor la finanțare;

14.  invită Comisia să solicite în mod activ sprijin și inițiative, precum și alte forme de cooperare cu sectorul privat în combaterea șomajului în rândul tinerilor; încurajează Banca Europeană de Investiții să contribuie la punerea în aplicare a garanției pentru tineret, de exemplu prin condiționarea împrumuturilor de crearea de locuri de muncă și formare, sau prin favorizarea dezvoltării unor sisteme educaționale duale; subliniază, totodată, că împrumuturile acordate de BEI ar trebui să fie considerate ca un ajutor suplimentar și nu ca un substitut la finanțarea UE sub formă de subvenții;

Combaterea șomajului în rândul tinerilor la nivel național

15.  subliniază faptul că investițiile în ocuparea forței muncă în rândul tinerilor trebuie să reprezinte o componentă cheie a strategiilor naționale de investiții sociale;

16.  solicită o abordare politică cuprinzătoare și ambițioasă care să analizeze într-un mod integrat inițiativele în materie de educație, formare profesională, locuri de muncă și activități independente destinate tinerilor la toate nivelurile; subliniază faptul că este important să se vizeze tranziția dintre diferitele căi educaționale și de formare și să se recunoască competențele bazate pe învățarea non-formală și informală; subliniază că siguranța venitului și încrederea în perspectivele pieței muncii sunt condiții prealabile esențiale în alegerea studiilor superioare, iar tinerii expuși la riscuri mai ridicate de excluziune sunt deosebit de afectați de acest lucru;

17.  este profund preocupat de reducerile bugetare efectuate de statele membre în domeniul educației, formării și tineretului și, prin urmare, subliniază necesitatea de a reforma sistemele de educație ale statelor membre, folosind resurse UE și naționale, pentru ca educația tinerilor să devină mai competitivă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor;

18.  îndeamnă statele membre să ia măsuri ample pentru a combate șomajul din rândul tinerilor, în special prin acțiuni preventive care să vizeze abandonul școlar timpuriu sau părăsirea timpurie a sistemelor de formare ori a programelor de ucenicie (de exemplu, prin introducerea unui sistem educațional dual sau a altor tipuri de cadre la fel de eficiente) și să elaboreze strategii globale pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare;

19.  ia act de faptul că investițiile sociale destinate tinerilor se pot concretiza printr-o gamă variată de forme, care includ: stabilirea de parteneriate între școli, centre de formare și întreprinderi locale sau regionale; oferirea de cursuri de formare și de programe de stagii de calitate și bine orientate pentru tineri; programe de formare profesională în cooperare cu întreprinderile; planuri de consiliere din partea angajaților cu vechime având drept scop recrutarea și formarea tinerilor la locul de muncă sau asigurarea unei tranziții mai armonioase de la educație la câmpul muncii; încurajarea participării tinerilor în societate și promovarea mobilității la nivel regional, european și internațional prin noi progrese în direcția recunoașterii reciproce a calificărilor și a competențelor; subliniază, de asemenea, faptul că investițiile sociale pot fi însoțite de stimulente eficiente, cum ar fi subvențiile pentru angajări sau contribuțiile la asigurarea socială destinate tinerilor, care vor garanta condiții de viață și de muncă decente, pentru ca angajatorii publici și privați să recruteze tineri, să investească atât în crearea unor locuri de muncă de calitate pentru tineri, cât și în formarea continuă a acestora și în îmbunătățirea competențelor lor pe perioada angajării și să sprijine spiritul antreprenorial al tinerilor;

20.  solicită statelor membre să analizeze dacă practicile încercate și testate, în special cele ale statelor membre cu rate reduse ale șomajului, și să studieze dacă concepte precum sistemul dual de educație și formare și studiile profesionale, precum și sistemele de garanție pentru tineret care au fost deja puse în aplicare pot fi compatibile cu sistemele lor naționale; subliniază că sistemul dual de formare profesională și studiile cu dublă specializare, fiind concentrate pe experiența practică, au rezistat cu succes testului crizei economice, contribuind la reducerea șomajului în rândul tinerilor prin faptul că aceștia au devenit mai ușor de integrat în câmpul muncii și invită, prin urmare, statele afectate de criză să aibă în vedere reformarea sistemelor lor de formare în acest sens;

21.  subliniază faptul că țările aflate în criză au în prezent rate ale șomajului în rândul tinerilor extrem de alarmante; prin urmare, solicită Comisiei să evalueze măsurile de ieșire criză din punctul de vedere al impactului acestora asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și solicită statelor membre și Comisiei să aibă în vedere încheierea acelor măsuri care au un impact negativ asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

22.  solicită statelor membre să îmbunătățească cooperarea între întreprinderi și sectorul educațional la toate nivelurile în vederea îmbunătățirii modului în care programele de studii reflectă cererea de pe piața muncii, de exemplu prin extinderea alianțelor competențelor sectoriale și a alianțelor cunoașterii; subliniază necesitatea de a institui programe de studii mai flexibile care să se poată adapta mai bine viitoarelor evoluții ale pieței muncii;

23.  subliniază necesitatea ca statele membre să îmbunătățească sprijinul pentru activitățile independente în rândul tinerilor, împiedicând falimentul și falsa activitate independentă;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului European și Consiliului.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2012)0224. (2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0016. (3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0092.

Rezoluţia Parlamentului European din 12 iunie 2013 referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 (2013/2637(RSP))

P7_TA(2013)0271 RC-B7-0256/2013

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei,

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (COM(2008)0229),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (COM(2011)0137),

–  având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere poziția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (1),

–  având în vedere rezoluția sa din 12 decembrie 2012 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2010-2011)(2),

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul la documente (O-00049/2013, O-00050/2013, O-00051/2013, O-00052/2013, O-00053/2013, O-00054/2013, O-00058/2013 și O-00059/2013),

–  având în vedere declarația Comisiei din 21 mai 2013 privind impasul înregistrat în procesul de revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001,

–  având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4)din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât transparența este un instrument esențial care permite cetățenilor să participe la procesul decizional de la nivelul UE, precum și la garantarea responsabilității instituțiilor europene față de cetățenii lor, contribuind, prin urmare, la angajamentul și încrederea acestora,

B.  întrucât intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a sporit obligațiile de transparență la nivelul UE și a consacrat dreptul de acces la documente ca un drept fundamental;

C.  întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri o transparență sporită în procedura legislativă, inclusiv în ceea ce privește grupurile de lucru ale Consiliului, publicarea avizelor juridice în procedurile legislative și mai multă transparență în cadrul trilogurilor;

D.  întrucât Parlamentul și-a exprimat regretul față de lipsa de transparență în ceea ce privește activitatea agențiilor UE, negocierile internaționale și dialogul dintre Comisie și statele membre, îndeosebi în cazul în care este vorba de drepturile fundamentale sau de interesele cetățenilor europeni(3);

E.  întrucât jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și hotărârile Ombudsmanului European au influențat substanțial interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001; întrucât jurisprudența și hotărârile menționate, în special în ceea ce privește utilizarea motivelor de nerecunoaștere în procedurile legislative, cum ar fi Turco și Access Info, ar trebui să fie reflectată în legislație;

F.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 este perceput de cetățenii europeni și publicul din UE ca un element-cheie al legislației, oferind instrumente ce permit o supraveghere adecvată a activităților UE; întrucât aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 poate fi în continuare îmbunătățită, așa cum arată mai multe cazuri de care s-a ocupat Ombudsmanul;

G.  întrucât în 2008 Comisia a propus o reformare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, propunere pe care nu a retras-o după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; întrucât Parlamentul a informat în mod corespunzător Comisia despre faptul că procedura de reformare nu era adecvată;

H.  întrucât în 2011 Comisia a prezentat o nouă propunere care doar extinde implicit domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 la toate instituțiile, oficiile, agențiile și organele UE; întrucât Parlamentul a reunit procedurile din 2008 și 2011 într-una singură;

I.  întrucât Parlamentul și-a adoptat poziția în prima lectură la 15 decembrie 2011, iar trilogurile au început sub Președinția daneză, în prima jumătate a anului 2012; întrucât Comisia nu a fost de acord cu posibilele compromisuri propuse, acesta fiind motivul principal pentru care procedura este în impas de mai mult de un an;

J.  întrucât Președinția cipriotă și Președinția irlandeză nu au fost în măsură să deblocheze situația în Consiliu și să lanseze noi negocieri, din cauza rezistenței Comisiei, care determină necesitatea de a obține unanimitatea în Consiliu pentru anumite aspecte;

K.  întrucât, date fiind obligațiile de transparență impuse de tratate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 nu ar trebui să reducă nivelul actual de transparență;

L.  întrucât absența unui acord asupra unei noi versiuni a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 ar transmite un semnal negativ despre natura UE cetățenilor săi, iar acest eșec ar submina legitimitatea procesului decizional în UE, în special ținând seama că se apropie rapid alegeri europene cheie,

1.  reafirmă în mod ferm importanța dreptului fundamental de acces la informații și documente, precum și a transparenței și deschiderii instituțiilor și proceselor decizionale din cadrul lor, întrucât acestea reprezintă pilonii democrației și pot apropia cetățenii de UE;

2.  solicită tuturor instituțiilor, oficiilor, organelor și agențiilor UE să aplice integral Regulamentul (CE) nr. 1049/2001;

3.  consideră că modificarea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toate instituțiile UE și regretă blocajul care a fost creat; solicită tuturor instituțiilor UE să colaboreze pentru a găsi o soluție cât mai curând posibil;

4.  își reafirmă angajamentul față de revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 care ar trebui, în ansamblu, să le ofere cetățenilor UE un acces mai larg și îmbunătățit la documentele UE;

5.  solicită Comisiei să se implice pe deplin, la nivel politic și la nivel tehnic, în adaptarea la Tratatul de la Lisabona a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001, sau să ia măsurile necesare pentru a ieși din impas;

6.  solicită Consiliului să reînceapă de îndată dezbaterile privind Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, să își adopte poziția în primă lectură și să continue negocierile;

7.  își reafirmă poziția mai sus menționată, exprimată în primă lectură, la 15 decembrie 2011(4), ca punct de plecare pentru negocieri și insistă asupra faptului că textul modificat, ca minim absolut și în conformitate cu cerințele din tratat ar trebui: să extindă în mod explicit domeniul de aplicare la toate instituțiile, oficiile și agențiile Uniunii Europene; să sporească transparența legislativă, inclusiv accesul la avizele juridice legislative, astfel încât orice derogare de la regula generală de transparență legislativă în procedurile legislative să constituie o excepție; să clarifice relația dintre transparență și protecția datelor; să includă Convenția de la Aarhus; să considere definiția cuprinzătoare actuală a documentului drept bază minimă pentru evoluția ulterioară; să asigure accesul adecvat la documente și transparența în raport cu negocierile și acordurile internaționale; să asigure transparența financiară a fondurilor UE; să nu introducă exceptări pe categorii;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2011)0580. (2) Texte adoptate, P7_TA(2012)0500. (3) Texte adoptate, P7_TA(2012)0500, alineatul (18). (4) EP-PE_TC1-COD(2008)0090.