Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (13176/2013 – C7-0260/2013 – 2013/2145(BUD))
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,
– având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),
– având în vedere Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară(3) (AII),
– având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind cadrul financiar multianual 2014-2020(4),
– având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2013 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2014, secțiunea III – Comisia(5),
– având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2013 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2014(6),
– având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat de Comisie la 28 iunie 2013 (COM(2013)0450),
– având în vedere recomandările referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2014, prezentate de către coordonatorii BUDG,
– având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptată de Consiliu la 2 septembrie 2013 și transmisă Parlamentului European la 11 septembrie 2013 (13176/2013 – C7-0260/2013),
– având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, prezentată de Comisie la 18 septembrie 2013 (COM(2013)0644),
– având în vedere articolul 75b din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0328/2013),
Secțiunea III
Prezentare generală
1. reamintește că prioritățile sale pentru bugetul 2014 sunt creșterea economică sustenabilă, competitivitatea, crearea de locuri de muncă și lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, precum și rolul UE la nivel mondial; își reiterează, prin urmare, sprijinul pentru politicile care contribuie la combaterea șomajului în rândul tinerilor, care promovează cercetarea, dezvoltarea și inovarea, agenda digitală, competitivitatea, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), spiritul antreprenorial și desfășurarea de activități profesionale independente, educația, formarea profesională, mobilitatea și ajutorul extern;
2. solicită în mod insistent Comisiei și statelor membre să depună toate eforturile pentru a asigura cheltuirea eficientă a bugetului UE, iar toate obiectivele finanțate de acest buget ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară; statele membre ar trebui în special să își împartă sarcinile ori de câte ori este posibil și să își intensifice cooperarea reciprocă;
3. reamintește hotărârea sa de a asigura un nivel suficient și realist de credite de angajament și de plată, pentru a asigura fonduri suficiente la momentul lansării programelor care se vor desfășura în perioada 2014-2020 de aplicare a cadrului financiar multianual (CFM) și pentru a evita întârzierile în implementarea programelor, precum și pentru a garanta finalizarea cu succes a programelor inițiate pe durata CFM 2007-2013;
4. regretă, prin urmare, decizia Consiliului de a utiliza din nou, în acest an, abordarea sa obișnuită de reducere orizontală a creditelor prevăzute în proiectul de buget (PB), prin care se urmărește reducerea artificială a resurselor Uniunii pentru 2014 cu o sumă totală de 240 de milioane EUR (-0,2 %) pentru creditele de angajament și cu 1 061 de milioane EUR (-0,8 %) pentru creditele de plată comparativ cu bugetul aferent exercițiului 2013, ceea ce conduce la o scădere semnificativă față de bugetul 2013 (inclusiv față de bugetele rectificative nr. 1 și nr. 5) atât în credite de angajament (-6 %), cât și în credite de plată (-6,6 %);
5. își exprimă surprinderea cu privire la faptul că, în poziția sa, Consiliul nu numai că nu a ținut seama de acordul referitor la CFM în ceea ce privește alocarea anticipată a creditelor pentru programele Erasmus+, COSME și Orizont 2020, dar a redus și mai mult creditele pentru unele dintre aceste programe;
6. consideră profund regretabile reducerile introduse de Consiliu la toate rubricile, atât în ceea ce privește creditele de angajament, cât și în privința creditelor de plată; reamintește că cele mai grav afectate sunt rubrica 1a (-0,36 % în credite de angajament și -3,6 % în credite de plată comparativ cu proiectul de buget), rubrica 4 (-0,21 % în credite de angajament și -2,5 % în credite de plată comparativ cu proiectul de buget) și rubrica 5 (-1,78 % în credite de angajament și de plată comparativ cu proiectul de buget) constată că programele și inițiativele de rubricile 1a și 4 sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum și a agendei politicii externe a UE și că aceste reduceri nediferențiate vor afecta inițiative care constituie domenii prioritare pentru Parlament în aceste două domenii;
7. subliniază faptul că respectivele reduceri sunt în contradicție directă cu acordul politic referitor la CFM privind alocarea anticipată a creditelor și contravin totodată și priorităților stabilite de Parlament, astfel cum au fost prezentate în Rezoluția sa referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2014 și în recomandările referitoare la mandatul pentru trilogul privind bugetul 2014;
8. respinge argumentul Consiliului conform căruia reducerile propuse corespund unor programe cu un nivel insuficient de execuție sau cu o performanță redusă, întrucât reducerile adoptate de Consiliu cu privire la creditele de angajament afectează în principal capacitatea de execuție a unei noi generații de programe multianuale care nu au început încă; în plus, reducerile adoptate de Consiliu cu privire la creditele de plată afectează mai ales finalizarea unor programe care au afișat nu doar rate de execuție satisfăcătoare, ci chiar și depășirea creditelor alocate (de exemplu, Cadrul strategic comun de cercetare și inovare, Galileo, programele Vamă și Fiscalis la rubrica 1a sau FSE, FEDER și Fondul de coeziune la rubrica 1b); subliniază îndeosebi faptul că aceste reduceri ale creditelor de angajament sunt în totală contradicție cu caracterul multianual al politicilor Uniunii și al politicii de coeziune în special; subliniază faptul că 52 % din creditele de plată solicitate în proiectul de buget 2014 sunt consacrate finalizării unor programe din cadrul CFM 2007- 2013;
9. consideră drept regretabile reducerile arbitrare propuse de Consiliu în legătură cu liniile destinate cheltuielilor administrative și de sprijin prin care se acordă finanțare punerii în aplicare a unor programe esențiale ale UE; consideră că aceste reduceri cauzează prejudicii lansării cu succes a noilor programe, întrucât lipsa de capacitate administrativă riscă să creeze importante obstacole în calea punerii în aplicare a politicilor UE; consideră drept regretabilă tendința statelor membre de a se preocupa mai degrabă de realizarea unor economii banale și ridicole, care se înscriu într-o viziune pe termen scurt, în loc să urmărească obținerea de rezultate pe termen lung; restabilește, prin urmare, proiectul de buget la toate liniile de cheltuieli administrative și de sprijin în legătură cu care Consiliul a propus reduceri;
10. ia act de proiectul de declarație a Consiliului privind plățile, adoptat de Consiliu în cadrul poziției sale privind proiectul de buget 2014; cu toate acestea, își exprimă convingerea că, dacă nu i se aduc îmbunătățiri de substanță, această declarație nu poate oferi o garanție politică satisfăcătoare pentru asigurarea unui nivel suficient și adecvat al plăților în 2014; își exprimă hotărârea de a oferi garanții și a inversa tendința din ultimii ani, pe parcursul cărora plățile restante de la sfârșitul exercițiului au crescut exponențial; în consecință, invită Consiliul să ajungă la un acord pe marginea unui angajament politic comun de a utiliza toate mijloacele disponibile oferite de Regulamentul privind CFM în perioada 2014-2020, apelând inclusiv la marja de rezervă pentru cheltuieli neprevăzute și/sau la revizuirea plafonului de plăți, astfel încât să nu pericliteze noile programe și, în paralel, să scadă cuantumul plăților restante de la sfârșitul exercițiului;
11. salută declarația anumitor state membre, conform căreia ar trebui să se depună eforturi pentru asigurarea unui raport mai echilibrat între creditele de angajament și creditele de plată, pentru a se evita o situație în care Uniunea nu își poate îndeplini obligațiile juridice; constată cu optimism că mai multe delegații ale Consiliului au început să abordeze energic aceleași motive de îngrijorare evidențiate în repetate rânduri de Parlament pe parcursul procedurilor bugetare anterioare;
12. nu poate accepta decizia Consiliului de a reduce creditele de angajament și creditele de plată; reamintește că angajamentele reflectă prioritățile politice ale Uniunii și ar trebui să se înscrie într-o perspectivă pe termen lung, luând în considerare o perioadă în care este posibil ca încetinirea creșterii economice să fi luat sfârșit; consideră, prin urmare, că angajamentele ar trebui readuse, ca principiu general, la nivelul din proiectul de buget; intenționează totuși să majoreze nivelul creditelor de angajament cu puțin peste nivelul prevăzut de proiectul de buget în ceea ce privește anumite linii bugetare referitoare la programele care aduc beneficii directe cetățenilor europeni și care contribuie la îndeplinirea priorităților Europa 2020 - cruciale pentru creșterea și competitivitatea Uniunii - precum și la programele care promovează solidaritatea și valorile europene la nivel mondial;
13. stabilește, așadar, nivelul global al creditelor de angajament și de plăți pentru 2014 la 142 625 milioane EUR și, respectiv, 136 077 milioane EUR;
14. solicită, prin urmare, mobilizarea Instrumentului de flexibilitate pentru a pune la dispoziție suma de 274,2 milioane EUR sub formă de credite de angajament; consideră că, la rubrica 1b, Instrumentul de flexibilitate va consolida Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane până când autoritatea legislativă va ajunge la un acord definitiv cu privire la temeiul juridic, care trebuie să reflecte acordul politic asupra CFM din 27 iunie 2013 în ceea ce privește volumul global al creditelor alocate fondului menționat mai sus, și va acorda sprijin suplimentar Ciprului prin intermediul fondurilor structurale, astfel cum au convenit șefii de stat și de guvern la reuniunea lor din 27-28 iunie 2013; consideră că, la rubrica 4, Instrumentul de flexibilitate va oferi un sprijin suplimentar pentru ajutorul umanitar destinat Orientului Mijlociu;
15. intenționează să lanseze o dezbatere aprofundată cu privire la secțiunea veniturilor din cadrul procedurii bugetare anuale, întrucât aceasta face parte integrantă din bugetul Uniunii și nu ar trebui să fie disociată de cheltuieli; în acest sens, pune sub semnul întrebării legitimitatea reținerii de către statele membre a unui procent de 25 % din resursele proprii tradiționale pentru acoperirea costurilor administrative și solicită o monitorizare mai atentă a utilizării acestor fonduri; solicită ca înscrierea în buget a veniturilor estimate provenind din amenzile impuse de Comisie societăților care încalcă legislația Uniunii în domeniul concurenței să se facă într-un mod mai realist; solicită, de asemenea, să se analizeze în continuare posibilitățile de înscriere în buget a excedentului bugetar, pentru a evita o procedură complicată și incomprehensibilă din exterior, care în prezent constă în rambursarea acestui excedent către statele membre prin reducerea contribuției bazate pe VNB a fiecărui stat membru la bugetul UE;
Creditele de plăți
16. regretă reducerea plăților impusă de Consiliu, care se traduce printr-o scădere cu 9,5 miliarde EUR (9 500 milioane) (-6,6 %) comparativ cu bugetul adoptat pentru exercițiul 2013 (inclusiv cu bugetele rectificative nr. 1 și nr. 5); reiterează faptul că, în ciuda adoptării unui nivel mai scăzut al resurselor aferente CFM pentru perioada 2014-2020 și a necesității absolute de a onora în continuare angajamentele asumate anterior, Consiliul a continuat să aplice în mod mecanic strategia sa din trecut, aceea de a reduce în mod artificial creditele de plăți, fără a ține seama de necesitățile reale, impunând totodată o anumită reducere a cheltuielilor suportate în cadrul gestiunii partajate pentru a asigura o așa-zisă „rentabilitate a investițiilor” pentru statele membre;
17. subliniază că acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că, în 2013, situația plăților era deja dificilă, iar rata de execuție depășea, la începutul lui septembrie, cu 9 miliarde EUR și, respectiv, cu 18 miliarde EUR ratele de execuție înregistrate în același moment în 2012 și, respectiv, în 2011; relevă faptul că această capacitate de absorbție ridicată și aflată în creștere demonstrează că programele Uniunii își îndeplinesc în mod efectiv obiectivele stabilite; își exprimă hotărârea de a asigura faptul că respectarea angajamentelor asumate anterior nu va fi pusă în pericol de constrângerile artificiale care afectează plățile de la buget;
18. consideră că, îndeosebi anul acesta, poziția adoptată de Consiliu și constând din a prevedea o marjă artificială de 1 miliard EUR sub plafonul de plăți din 2014 este inutilă și nu-și găsește nicio justificare, având în vedere mai ales volumul important al reportărilor preconizate ale plăților restante la sfârșitul exercițiului 2013;
19. evidențiază faptul că poziția Consiliului nu ține seama de insuficiența dramatică a creditelor de plăți, în special în domeniul politicii de coeziune; atrage atenția asupra faptului că, din ultimele estimări (datând din septembrie 2013), care au fost puse la dispoziție chiar de către statele membre, cu privire la cererile de plăți care urmează să fie depuse până la sfârșitul anului 2013, analizate și ajustate de Comisie, reiese că se prevede reportarea a aproximativ 20 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2013, chiar și în situația adoptării integrale a celei de-a doua tranșe a bugetului rectificativ nr. 2/2013 (proiectul de buget rectificativ nr. 8/2013); reamintește că cererile de plăți valabile reportate din exercițiul 2013 vor trebui scăzute din cuantumul creditelor de plăți disponibile în exercițiul 2014, conducând astfel la o reducerea a acestuia; subliniază, așadar, că acest lucru va exercita puternice presiuni asupra bugetului 2014, nu în ultimul rând ca urmare a nivelului fără precedent al cererilor de plăți cărora nu li s-a dat curs și, pe plan mai general, al angajamentelor restante (RAL);
20. își exprimă stupefacția cu privire la faptul că unele dintre reducerile propuse de Consiliu afectează programele Orizont 2020, COSME și programele finanțate din FSE, fapt care contravine în mod clar spiritului și literei acordului politic recent privind CFM, care urmărea alocarea anticipată de credite pentru aceste programe la bugetele din 2014 și 2015, precum și angajamentului asumat de către instituții la cel mai înalt nivel privind soluționarea problemei șomajului în rândul tinerilor; reamintește, în plus, că o parte dintre reducerile propuse de Consiliu vizează linii bugetare care au fost consolidate în urma acordului încheiat privind prima tranșă a bugetului rectificativ nr. 2/2013;
21. respinge în mod ferm, așadar, abordarea Consiliului privind plățile și își modifică poziția referitoare la plăți, pentru a asigura faptul că diminuarea înregistrată între plafoanele din 2013 și cele din 2014 nu este în detrimentul implementării și finalizării adecvate a programelor aferente CFM 2007-2013, având în vedere faptul că, în propunerea Comisiei, 52 % dintre creditele de plăți sunt prevăzute pentru onorarea angajamentelor restante, și nici în detrimentul inițierii de noi programe;
22. decide să reinstituie plățile disponibile în proiectul de buget pentru majoritatea liniilor bugetare în legătură cu care Consiliul a propus reduceri; observă că, în ciuda majorării, în anumite cazuri, a creditelor de plăți pentru un număr limitat de posturi bugetare și a reducerii în mai multe cazuri a creditelor aferente altor posturi bugetare, plafonul de plăți nu permite o finanțare adecvată a priorităților selectate de Parlament; propune, așadar, după ce a efectuat o analiză a tuturor posibilităților de realocare a creditelor de plăți, să se mobilizeze Instrumentul de flexibilitate pentru furnizarea de credite de plăți într-un cuantum de 211 milioane EUR, cu scopul de a finanța ajutorul umanitar;
23. speră că reuniunea interinstituțională privind plățile care a avut loc la 26 septembrie 2013 va ajuta atât Parlamentul, cât și Consiliul să convină asupra unui angajament politic comun și să adopte o poziție comună pe durata procedurii de conciliere, fără a se angaja în nicio dispută inutilă pe marginea volumului și a calității sumelor indicate de Comisie, permițând astfel să se facă față oricărui deficit de plăți care ar putea apărea pe durata executării bugetului 2014;
24. salută adoptarea de către Comisie a proiectului de buget rectificativ nr. 8/2013 (a doua tranșă a bugetului rectificativ nr. 2/2013), care furnizează o sumă suplimentară de 3,9 miliarde EUR pentru plățile restante care nu au fost onorate în 2013 și care constituie una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca Regulamentul privind CFM să fie supus la vot; solicită Consiliului să adopte cu promptitudine și integral regulamentul menționat mai sus; își reiterează poziția formulată în Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind CFM, potrivit căreia Parlamentul nu își va da aprobarea pentru Regulamentul privind CFM și nu va adopta bugetul 2014 până când Consiliul nu va adopta bugetul rectificativ nr. 8/2013, care să acopere cea de-a doua tranșă a bugetului rectificativ nr. 2/2013);
Rubrica 1a
25. reiterează faptul că, făcând abstracție de proiectele de amploare din domeniul infrastructurii, creditele de la rubrica 1a incluse în proiectul de buget erau deja cu 1,1 miliarde EUR mai scăzute față de bugetul din 2013; regretă faptul că, în ciuda tuturor angajamentelor politice asumate recent în favoarea obiectivelor de la această rubrică de către șefii de stat și de guvern, Consiliul a decis să impună o reducere suplimentară, cu 60 de milioane EUR, a creditelor de angajament de la rubrica 1a comparativ cu proiectul de buget;
26. subliniază că o parte dintre reducerile aplicate de Consiliu afectează îndeosebi programe identificate de Consiliul European ca fiind strategice pentru creșterea și redresarea economică, mai precis Orizont 2020 (-43,7 milioane EUR) și COSME (-0,5 milioane EUR); consideră regretabil faptul că aceste reduceri contravin în mod clar spiritului și literei acordului politic privind CFM, care include modalități de instituire a unei anumite flexibilități destinate combaterii șomajului în rândul tinerilor și consolidării cercetării;
27. își reiterează sprijinul în favoarea programelor UE din domeniile cercetării, competitivității, spiritului antreprenorial, inovării și incluziunii sociale, care sunt elemente centrale ale Strategiei Europa 2020; prin urmare, optează pentru reinstituirea tuturor liniilor bugetare în legătură cu care Consiliul a propus reduceri, pentru a nu submina și mai mult această rubrică; decide, în plus, să plătească în avans credite pentru anumite linii bugetare din anumite domenii prioritare, cum ar fi Orizont 2020, COSME și Erasmus +, fără ca acest lucru să reprezinte o majorare a creditelor pentru că suma totală pentru aceste programe din CFM pentru perioada 2014-2020 nu se modifică, și să majoreze creditele alocate pentru Agenda digitală, politica din domeniul transporturilor, dialogul social, EURES, Instrumentul de microfinanțare Progress, antreprenoriatul social, precum și pentru a finanța evenimente anuale speciale și calitatea statisticilor europene;
28. preia în lectura sa acordul politic încheiat pe marginea CFM în ceea ce privește alocarea în avans în exercițiul 2014 a sumei de 212,2 milioane EUR pentru Orizont 2020 (106,1 milioane EUR pentru Consiliul European pentru Cercetare și 106,1 milioane EUR pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie), a sumei de 31,7 milioane EUR pentru COSME și a sumei de 137,5 milioane EUR pentru Erasmus +, totalul acestor credite alocate în avans fiind de 381,4 milioane EUR;
29. sprijină, de asemenea, amânarea alocării unei tranșe de 381,4 milioane EUR, în conformitate cu acordul politic privind CFM și cu Scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 a Comisiei, ceea ce înseamnă o reducere cu 212,2 milioane EUR a creditelor pentru linia bugetară aferentă ITER și o reducere cu 169,2 milioane EUR a creditelor pentru programul MCE-Energie, cea de a doua reducere fiind deja inclusă în proiectul de buget, deși inițial fusese prevăzută pentru un scop diferit;
30. consideră că anumite domenii ar trebui să facă obiectul unor reduceri cu obiective specifice și/sau al înscrierii în rezervă a creditelor de angajament, fiind vizate în acest scop programul de comunicare privind Uniunea economică și monetară (-2 milioane EUR), precum și raportarea financiară și auditul (înscriere în rezervă, după adoptarea unui acord privind programul relevant al Uniunii);
31. integrează în lectura sa rezultatele negocierilor legislative, conform datelor disponibile în legătură cu acestea la momentul actual; decide să creeze o serie de noi linii bugetare asociate programului Orizont 2020 care să fie înscrise în buget cu mențiune simbolică și sprijină crearea noilor linii propuse de Comisie în Scrisoarea sa rectificativă nr. 1/2014, cu condiția ca acestea să fie înscrise cu mențiune simbolică; se așteaptă ca Comisia să prezinte o propunere cuprinzătoare pe baza căreia să se asigure, în cadrul procedurii de conciliere privind bugetul 2014, alinierea proiectului de buget la noile temeiuri juridice pentru toate programele afectate, fiind de asemenea preluate liniile bugetare adoptate de Parlament, în completarea liniilor bugetare existente;
32. sprijină crearea unui subpost specific la linia bugetară aferentă programului Erasmus+, menit să asigure o transparență adecvată cu privire la acțiunile consacrate tineretului din cadrul programului menționat și efectuează un virament bugetar de 11,5 % din creditele alocate inițial programului Erasmus+ în favoarea respectivei linii consacrate tineretului; elimină subpostul creat de Consiliu pentru acordarea de granturi de funcționare agențiilor naționale;
33. decide să reinstituie nomenclatura din perioada de programare anterioară în ceea ce privește dialogul social; prin urmare, separă această linie bugetară și creditele aferente acesteia în trei subposturi, la fel ca și în trecut;
34. ia act de faptul că, în urma lecturii sale, la rubrica 1a rămâne o marjă de [65 446 000 EUR];
Rubrica 1b
35. remarcă faptul că, deși creditele de angajament au rămas practic neatinse (doar o reducere cu -3,3 milioane EUR), Consiliul a redus și mai mult nivelul creditelor de plăți (-202,2 milioane EUR sau -0,4 % comparativ cu proiectul de buget), afectând atât obiectivul referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (-114,151 milioane EUR sau -0,23 %), cât și obiectivul de cooperare teritorială europeană (-84,805 milioane EUR sau -6,19 %), aceste măsuri fiind însoțite de o creștere artificială cu 3,3 milioane EUR a marjei;
36. subliniază că aceste reduceri au afectat în mod special FEDER și Fondul de coeziune (FEDER: -125,155 milioane EUR, Fondul de coeziune: -44,312 milioane EUR, în timp ce în cazul FSE s-a aplicat o reducere de 32,788 milioane EUR); își exprimă regretul profund cu privire la faptul că o proporție de 69,33 % din reducerile globale ale plăților afectează creditele destinate finalizării programelor din perioadele anterioare (mai precis, 98,7 milioane EUR);
37. regretă că, pentru a stabili nivelul prefinanțării, Comisia s-a bazat pe nivelul convenit de Consiliul European din februarie 2013, un aspect care face obiectul unor negocieri interinstituționale sectoriale încă în desfășurare în cadrul cărora Parlamentul participă în baza procedurii de codecizie, ceea ce prezintă riscul de a se anticipa rezultatele acestor negocieri; reamintește că prefinanțarea are o importanță esențială, deoarece statele membre și regiunile au nevoie de o finanțare suficientă la începutul perioadei pentru a investi în proiecte care vor contribui la eforturile pentru depășirea actualei crize economice și financiare; în acest sens, reiterează poziția Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European privind menținerea ratelor de prefinanțare din perioada actuală, deoarece criza continuă;
38. reamintește că cea mai mare parte a actualelor angajamente restante se regăsesc la rubrica 1b; își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu valoarea facturilor restante acumulate la sfârșitul anului 2013, care va atinge aproximativ 20 de miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune, generând un important deficit care va trebui dedus din cuantumul creditelor de plăți disponibile în exercițiul 2014 pentru finalizarea programelor actuale și lansarea, în 2014, a altora noi, conducând astfel la o reducere a cuantumului menționat mai sus; subliniază că deficitele recurente de credite de plăți au constituit principala cauză a nivelului ridicat al RAL, înregistrat îndeosebi în ultimii ani din perioada CFM 2007-2013 și care nu cunoaște niciun precedent;
39. respinge, așadar, reducerile introduse de Consiliu la rubrica 1b; consideră că aceste reduceri ar conduce la un deficit de credite de plăți mult mai mare decât se estimează deja și ar împiedica rambursarea resurselor deja consumate către statele membre și regiunile beneficiare, fapt care ar avea consecințe grave, în special pentru statele membre care se confruntă deja cu constrângeri sociale, economice și financiare;
40. decide să reinstituie proiectul de buget în ceea ce privește creditele de angajament și creditele de plăți aferente tuturor liniilor bugetare de la această rubrică pentru care Consiliul a propus reduceri, să atribuie credite de plăți care depășesc nivelul prevăzut în proiectul de buget pentru anumite linii bugetare, ținând seama în primul rând de Scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 a Comisiei, ceea ce înseamnă că pentru exercițiul 2014 se va aloca o sumă totală de 100 de milioane EUR la prețuri curente din fondurile structurale în beneficiul Ciprului;
41. reamintește că reducerea sărăciei prin scăderea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială constituie unul dintre obiectivele stabilite în Strategia Europa 2020; reamintește, în plus, acordul politic privind CFM, prin care s-a convenit să se prevadă o majorare suplimentară cu până la 1 miliard EUR (pe lângă cele 2,5 miliarde EUR deja convenite) pentru întreaga perioadă 2014-2020 destinată Fondului european de ajutor pentru persoanele cele mai defavorizate; decide, prin urmare, să consolideze acest fond, alocând credite de angajament în valoare totală de 500 de milioane EUR pentru acțiunile care promovează coeziunea socială și care contribuie la ameliorarea situației persoanelor confruntate cu formele cele mai grave de sărăcie în Uniune;
42. creează două linii bugetare specifice menite să finanțeze asistența tehnică acordată strategiilor Uniunii referitoare la macroregiunea Mării Baltice, recunoscând că punerea sa în aplicare pe parcursul actualei perioade de programare este încununată de succes, precum și, în premieră, pentru macroregiunile Dunării (fiecare dintre acestea dispunând de 2,5 milioane EUR sub formă de credite de angajament și credite de plăți);
43. salută acordul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor referitoare la CFM 2014-2020 în legătură cu Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; consideră că este necesar un nivel adecvat de finanțare pentru a se asigura lansarea imediată a acestei inițiative și a se lua măsuri legate de nivelul ridicat al șomajului din rândul tinerilor, care nu cunoaște precedent; prin urmare, aprobă alocarea în avans și amânarea creditelor pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și amânarea corespunzătoare a alocării fondurilor provenind de la obiectivul de cooperare teritorială europeană, conform propunerii Comisiei; reiterează faptul că din 2016 vor fi necesare credite suplimentare pentru a garanta eficacitatea și sustenabilitatea acestei inițiative;
44. aprobă introducerea unor noi linii bugetare, cu mențiune simbolică, pentru asistența tehnică destinată tuturor celor cinci fonduri structurale, precum și a comentariilor bugetare corespunzătoare, în completarea liniilor bugetare existente, cu scopul de a răspunde cererilor statelor membre în acest sens, astfel cum sunt indicate în Scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 a Comisiei; speră că în acest mod se vor aduce îmbunătățiri punerii în aplicare a noilor programe la nivelul statelor membre;
45. regretă faptul că Parlamentul nu dispune de o marjă de manevră cu privire la această rubrică; își reiterează convingerea că acordul politic la care s-a ajuns privind CFM este obligatoriu pentru toate instituțiile și că instrumentele de flexibilitate prevăzute de acest acord vor fi mobilizate pentru a asigura demararea la timp a acțiunilor prioritare ale acordului și disponibilitatea finanțării necesare acestora;
Rubrica 2
46. constată că, deși rubrica 2 a fost cel mai puțin afectată de reducerile impuse de Consiliu, s-au înregistrat reduceri ale creditelor alocate unor programe, în special programului LIFE +, care este o prioritate pentru Parlament (-4,07 % pentru creditele de plăți);
47. reinstituie proiectul de buget pentru toate liniile bugetare în privința cărora Consiliul a impus reduceri și decide o majorare a nivelului creditelor de angajament pentru programul de încurajare a consumului de fructe în școli cu 28 de milioane EUR, pentru a asigura armonizarea dintre acest nivel al creditelor și acordul politic încheiat în iunie 2013 privind noua politică agricolă comună în perioada 2014-2020;
48. aprobă crearea unor noi linii bugetare dedicate, cu mențiune simbolică, pentru asistența tehnică destinată Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, astfel cum a fost prevăzut în Scrisoarea rectificativă nr. 1/2014 a Comisiei;
Rubrica 3
49. reamintește că rubrica 3, deși beneficiază de cel mai scăzut nivel de resurse financiare dintre toate rubricile CFM, vizează aspecte de importanță majoră pentru cetățenii Uniunii;
50. ia act de reducerile care au fost deja propuse de Comisie în cadrul proiectului de buget cu privire la această rubrică; regretă faptul că o serie de reduceri suplimentare la această rubrică au fost propuse de Consiliu, atât cu privire la creditele de angajament (-5,2 milioane EUR sau -0,24 % comparativ cu proiectul de buget), cât și cu privire la creditele de plăți (-10 milioane EUR sau -0,60 % comparativ cu proiectul de buget);
51. consideră, ca principiu general, că trebuie reinstituit proiectul de buget pentru toate liniile bugetare, cu scopul de a asigura buna desfășurare a programelor și acțiunilor în curs de la această rubrică;
52. reiterează sprijinul ferm sprijinul pe care Parlamentul îl acordă în mod constant în vederea finanțării corespunzătoare a programelor dedicate drepturilor fundamentale, cetățenilor, culturii și mass-mediei care înregistrează rate de execuție ridicate și generează un efect de levier și efecte colaterale pozitive, precum și o valoare adăugată clară și dovedită la nivel european, prin promovarea cooperării transfrontaliere și a cetățeniei active; se arată deosebit de îngrijorat cu privire la reducerile propuse în legătură cu aceste programe și acțiuni; propune să se majoreze nivelul creditelor peste sumele prevăzute în proiectul de buget în legătură cu o serie de linii bugetare aferente subprogramelor pentru cultură și mass-media, programului „Europa pentru cetățeni”, programului „Drepturi și cetățenie” și acțiunilor multimedia (creșterea creditelor de angajament cu o sumă totală de 11,3 milioane EUR);
53. reamintește că bugetul UE este expus la riscuri multiple, precum frauda în materie de TVA, contrabanda, contrafacerile și corupția, imputabile în principal criminalității organizate; solicită ca lupta împotriva fraudei și a criminalității organizate transfrontaliere din UE să fie declarată fără echivoc drept o prioritate și, prin urmare, să se consolideze organele și agențiile UE care participă la interzicerea acestor practici și la combaterea eficace a acestor amenințări și a structurilor criminale aflate la originea lor;
54. subliniază că solidaritatea dintre statele membre în domeniul azilului și migrației ar trebui să fie consolidată și că bugetul UE ar trebui să demonstreze un angajament clar în acest sens, inclusiv o contribuție adecvată din partea statelor membre;
55. ia act de faptul că marja este atât de redusă, încât nu permite un spațiu de manevră suficient pentru a aborda situațiile neprevăzute care sunt vizate de această rubrică;
Rubrica 4
56. regretă reducerile impuse de Consiliu la rubrica 4 (-0,21 % pentru creditele de angajament și -2,5 % pentru creditele de plăți), care se număra deja printre rubricile cel mai puternic afectate de reducerile prevăzute de proiectul de buget (-12,5 % pentru creditele de angajament și -8,2 % pentru creditele de plăți) în raport cu nivelurile din 2013; reamintește faptul că, deși acestei rubrici îi este alocat mai puțin de 6 % din bugetul total al Uniunii, ea este menită să asigure promovarea angajamentelor asumate de UE în afara granițelor sale;
57. consideră, în această privință, că este extrem de important să se consolideze cooperarea, să se intensifice coordonarea și să se dezvolte sinergii cu programele și proiectele desfășurate de statele membre în țări terțe pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunii externe a UE și a face față restricțiilor bugetare actuale;
58. consideră inacceptabile reducerile impuse de Consiliu în ceea ce privește liniile bugetare prioritare pentru Parlament și propune să se reinstituie proiectul de buget în privința liniilor bugetare reduse de Consiliu și chiar să se atribuie credite de angajament care depășesc nivelul prevăzut în proiectul de buget pentru anumite linii bugetare cu o importanță strategică în domeniul relațiilor externe ale UE, suma totală destinată acestor credite fiind de 233 milioane EUR (ajutor umanitar, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare, Instrumentul de stabilitate și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului); solicită, în acest context, să se majoreze creditele destinate zonelor geografice și domeniilor tematice vizate de Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, pentru a face posibile progresele în direcția îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;
59. consideră că, pentru implementarea eficace a politicii europene de vecinătate, trebuie asigurat un sprijin mai important țărilor partenere care se angajează să construiască societăți democratice și să întreprindă reforme; ia în considerare actuala situație politică dificilă din anumite țări partenere; consideră că trebuie să se asigure un sprijin mai puternic menit să promoveze stabilirea unui climat de încredere și alte măsuri care contribuie la securitate, precum și prevenirea și soluționarea conflictelor;
60. reamintește importanța transparenței ca principiu bugetar fundamental; solicită, așadar, ca linia bugetară destinată reprezentanților speciali ai Uniunii Europene (RSUE) să fie divizată în mai multe subposturi, pentru a permite o mai bună monitorizare a alocărilor pentru fiecare RSUE în parte; propune transferul integral al liniilor bugetare destinate RSUE la bugetul Serviciului European de Acțiune Externă;
61. nu este de acord cu propunerea Comisiei de a diviza liniile bugetare geografice și tematice, împărțindu-le în una pentru reducerea sărăciei și dezvoltare durabilă și o alta pentru aspecte de administrare, întrucât această nouă nomenclatură nu face distincția între obiective și mijloace în cadrul politicii de dezvoltare; propune, așadar, o nomenclatură actualizată, care să reflecte mai bine necesitățile politicii de dezvoltare;
62. propune mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru a pune la dispoziție suma de 50 de milioane EUR, astfel încât să poată fi finanțate nevoile reale legate de contribuția Uniunii la procesul de pace din Orientul Mijlociu; își reiterează, așadar, sprijinul pentru programarea pe termen lung și asigurarea de fonduri suficiente asistenței destinate Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), Palestinei și procesului de pace; evidențiază importanța dotării UNRWA cu mijloacele necesare pentru a-i permite să ofere serviciile esențiale pentru care a fost mandatată de Adunarea Generală a ONU și să protejeze siguranța și sursele de venituri ale refugiaților în contextul instabilității din regiune;
63. consideră că, din motive de transparență și eficiență a ajutorului, politica de sprijin bugetar direct ar trebui evaluată în mod critic și că nivelul auditurilor ar trebui îmbunătățit; subliniază că, în caz de fraudă sau de utilizare abuzivă, UE ar trebui să anuleze asistența financiară;
64. solicită o majorare a creditelor de plăți destinate rezervei pentru ajutoare de urgență (+147 milioane EUR) pentru a se evita repetarea situației în care Comisia nu este în măsură să reacționeze prompt la crizele umanitare de îndată ce acestea încep să se contureze;
Rubrica 5
65. ia act cu surprindere de reducerile aplicate de Consiliu la rubrica 5, a căror valoare totală este de -153,283 milioane EUR în credite de angajament și de plăți (-1,8 % comparativ cu nivelul din proiectul de buget), reducerile cele mai importante vizând pensiile și Școlile europene (-5,2 milioane EUR, respectiv -3,2 %), precum și costurile legate de activitatea funcționarilor și personalului temporar în domeniile de politică (-69,7 milioane EUR sau -3,5 %);
66. atrage atenția asupra faptului că, în proiectul său de buget, Comisia a inclus deja reducerile de cheltuieli pe care le implică versiunea revizuită a Statutului funcționarilor și reducerea cu 1 % a numărului total de posturi, astfel cum au convenit instituțiile;
67. consideră că reducerile suplimentare aplicate de Consiliu în ceea ce privește cheltuielile administrative sunt nejustificate și nu respectă obligațiile statutare și contractuale și nici noile competențe și atribuții ale Uniunii; relevă că „excluderea sumelor menite să acopere efectele ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012” ar putea crea un nou dezechilibru în cadrul bugetului Uniunii;
68. remarcă în special faptul că, în cazul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție“) pronunță în 2014 o hotărâre în favoarea Comisiei în legătură cu ajustarea contestată a pensiilor și salariilor de la 1 iulie 2012, „nu va mai rămâne o marjă adecvată sub plafonul de la rubrica 5 pentru a putea face față acestei situații neprevăzute”; observă, așadar, că în acest mod Consiliul nu a reușit să atingă obiectivul pe care și l-a propus când a adoptat poziția sa;
69. reinstituie, prin urmare, proiectul de buget pentru toate liniile aferente cheltuielilor administrative și de sprijin și pentru toate liniile bugetare aferente rubricii 5 care au fost afectate de reducerile propuse de Consiliu, cu excepția liniei „Remunerații și indemnizații“ de la secțiunea III, care este redusă cu 1,2 milioane EUR, pentru a ține seama de contribuția Agenției Europene pentru Produse Chimice la finanțarea Școlilor europene de tip II;
70. decide să înscrie în rezervă o parte din credite până la primirea informațiilor corespunzătoare din partea Comisiei în legătură cu agențiile descentralizate și cu rapoartele privind gestionarea asistenței externe;
71. divizează linia bugetară aferentă cheltuielilor cu funcționarii și agenții temporari suportate de Oficiul European Antifraudă (OLAF), pentru a reflecta extinderea mandatului și gradul sporit de independență al Secretariatului Comitetului de supraveghere al OLAF, astfel cum sunt prevăzute de noul Regulament privind OLAF(7);
Agenții
72. sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil cea mai mare parte dintre creditele solicitate inițial de către agenții;
73. consideră, prin urmare, că orice reduceri suplimentare propuse de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să își îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite de către autoritatea legislativă; respinge abordarea orizontală a Consiliului de a reduce creditele pentru agenții, ale căror nevoi trebuie analizate de la caz la caz;
74. nu poate accepta însă abordarea Comisiei în legătură cu personalul, potrivit căreia, pe lângă reducerea posturilor din organigramele agențiilor cu 1 % pe baza acordului politic privind CFM, care se aplică în cazul tuturor instituțiilor și organelor, agențiile vor trebui să contribuie cu încă 1 % din personal la o „rezervă de redistribuire a personalului”;
75. subliniază faptul că reducerea convenită a efectivului de personal se bazează pe personalul și sarcinile existente la data de referință de 31 decembrie 2012 și că orice noi sarcini ale agențiilor operaționale sau înființarea unor noi agenții trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare;
76. prin urmare, modifică organigramele majorității agențiilor astfel încât să poată fi implementată reducerea cu 1 % asupra căreia s-a convenit; nu aplică însă această prevedere în cazul agențiilor care, în cererea lor inițială, au pus deja în aplicare reducerea cu 1+1 %; reiterează, totuși, faptul că această contribuție suplimentară cu 1 % trebuie să fie luată în considerare în cadrul bugetului 2015, astfel încât toate agențiile să fie tratate în mod egal;
77. subliniază sarcinile suplimentare ce au fost deja delegate autorităților europene de supraveghere (AES), precum și viitoarele sarcini prevăzute în propuneri legislative care nu au fost încă adoptate, ceea ce va presupune creșteri bugetare pe măsură, pentru a le permite îndeplinirea rolului lor de supraveghere în mod satisfăcător; reamintește poziția sa conform căreia AESau nevoie de linii bugetare independente pentru a deveni independente financiar de autoritățile statelor membre;
78. decide să majoreze creditele bugetare alocate în exercițiul 2014 pentru cele trei agenții cu funcții de supraveghere financiară; consideră că respectivele credite ar trebui să reflecte necesitatea de a îndeplini sarcinile impuse, fiind adoptate tot mai multe regulamente, decizii și directive pentru depășirea actualei crize financiare și economice, care este puternic legată de stabilitatea sectorului financiar;
79. decide, de asemenea, să majoreze creditele destinate Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă și unui număr de agenții de la rubrica 3, având în vedere sarcinile suplimentare care au fost încredințate acestora (Frontex, Europol, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă și Biroul European de Sprijin pentru Azil); majorează creditele alocate Agenției Europene pentru Medicamente, întrucât Comisia, în proiectul său de buget, a ținut seama de veniturile alocate, care nu ar trebui să fie luate în considerare pentru agențiile care sunt finanțate în principal pe bază de onorarii; anticipând posibila intrare în vigoare a celui de-al patrulea pachet feroviar, înscrie în rezervă credite suplimentare pentru Agenția Europeană a Căilor Ferate;
80. invită Comisia să își intensifice eforturile pentru a identifica, alături de statele membre care par să fie cel mai puțin cooperante în acest sens, agențiile care ar putea să fuzioneze sau al căror sediu ar putea fi mutat pentru a utiliza aceleași clădiri sau a partaja funcțiile administrative;
81. în plus, se așteaptă din partea Comisiei să prezinte o nouă fișă financiară la sfârșitul unei proceduri legislative prin care Parlamentul și Consiliul extind mandatul unei agenții; este conștient de faptul că o astfel de extindere ar putea necesita resurse suplimentare asupra cărora ambele instituții trebuie să își dea acordul;
Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)
82. decide să adopte un pachet de compromis conținând un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzându-le pe cele care pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de marjele reduse disponibile;
Alte secțiuni
83. consideră că bugetul fiecărei instituții a Uniunii, datorită misiunii și situației specifice a acestora, ar trebui tratat individual, fără a aplica soluții generalizatoare, ținând seama de etapa specifică de dezvoltare, de sarcinile operaționale, de obiectivele în domeniul gestiunii, de necesitățile în materie de personal și de politicile în domeniul imobiliar ale fiecărei instituții;
84. susține în continuare că Parlamentul și Consiliul, deși sprijină toate modalitățile posibile de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței bazate pe o reevaluare constantă a sarcinilor curente și noi, ar trebui să stabilească un nivel suficient al creditelor pentru a asigura o bună funcționare a instituțiilor, respectarea obligațiilor juridice interne și externe și furnizarea unui serviciu public cu un grad înalt de profesionalism în beneficiul cetățenilor europeni;
85. își exprimă îngrijorarea în legătură cu reducerile propuse de Consiliu în cadrul proiectului de buget pentru 2014, care vizează creditele alocate pentru ajustarea cu 1,7 % a remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012 în cadrul acelor instituții care au inclus un impact anual al ajustărilor respective în bugetele lor estimative, în special având în vedere hotărârea încă nepronunțată a Curții de Justiție; reinstituie cheltuielile respective în bugetul 2014 ca o măsură de asigurare a unei gestiuni financiare adecvate și prudente; este, de asemenea, preocupat de acumularea unor plăți întârziate de principal și de dobândă pe care instituțiile ar avea obligația să le efectueze și constată că Consiliul nu a alocat în avans credite în acest scop, ca o măsură de precauție;
86. își exprimă, prin urmare, îngrijorarea profundă cu privire la faptul că marja de plăți este aproape inexistentă, iar marja de angajamente este insuficientă la rubrica 5 și la subplafonul pentru cheltuieli administrative; reamintește că, în conformitate cu articolul 203 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, „cheltuielile administrative sunt credite nediferențiate” și, prin urmare, cel mai scăzut dintre cele două plafoane este cel determinant; reamintește faptul că ar putea fi necesare credite de plăți suplimentare pentru a acoperi ajustările salariale restante și atrage atenția asupra posibilității apariției unei probleme în legătură cu marja aferentă creditelor de angajament;
87. solicită să se aprobe un buget rectificativ pentru a acoperi aceste plăți întârziate și ajustările salariale respective, în cazul în care Curtea de Justiție s-ar pronunța în favoarea adaptării salariale prevăzute de Statutul funcționarilor; constată că există o serie de reduceri suplimentare minore ale cheltuielilor, rezultate în urma adoptării noului Statut al funcționarilor, care nu au fost încă integrate în proiectul de buget; constată detaliile exacte din Scrisoarea rectificativă nr. 2/2014 a Comisiei (COM(2013)0719); solicită Consiliului să reflecte conținutul scrisorii în procedura bugetară 2014;
88. salută eforturile depuse de instituții pentru a realiza economii, fără a pune în pericol calitatea serviciilor lor, dacă este posibil; salută cooperarea interinstituțională tot mai strânsă, care se reflectă, de exemplu, în negocierile în curs de desfășurare între Parlament, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, cu scopul de a consolida legăturile politice dintre aceste instituții, a asigura o eficiență sporită și a încuraja mobilitatea personalului, sprijinind astfel funcțiile de bază ale instituțiilor respective;
Secțiunea I – Parlamentul European
Cadrul general
89. reamintește faptul că Parlamentul a insistat, la momentul adoptării bugetului său estimativ pentru 2014, asupra necesității de a exercita un nivel ridicat de responsabilitate, control și disciplină pe plan bugetar, precum și asupra nevoii de a depune eforturi suplimentare pentru a implementa modificări ale abordărilor, reduceri de cheltuieli și reforme structurale, cu scopul de a menține creșterea bugetului cât mai aproape de nivelul inflației;
90. subliniază că, pentru a realiza economii pe termen lung la bugetul Uniunii Europene, Parlamentul European și Consiliul trebuie să abordeze necesitatea unei foi de parcurs având drept obiectiv instituirea unui sediu unic, după cum a subliniat Parlamentul în rezoluțiile sale anterioare, în special în Rezoluția din 23 octombrie 2012 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2013 – toate secțiunile(8) și în Rezoluția din 6 februarie 2013 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2014 - alte secțiuni decât Comisia(9), precum și în Decizia din 10 mai 2012 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2010, Secțiunea I – Parlamentul European(10);
91. salută acordul la care s-a ajuns în cursul reuniunii de conciliere din 24 septembrie 2013 dintre Birou și Comisia pentru bugete; atrage atenția asupra faptului că bugetul său pentru 2014 este de 1 783 976 098 EUR, reprezentând, prin urmare, o reducere cu 29 168 108 EUR comparativ cu proiectul preliminar de estimare a bugetului din 26 februarie 2013;
92. subliniază că nivelul bugetului său din 2014 este cu 1,9 % mai ridicat decât cel din 2013; constată că 2,1 % din această creștere a nivelului bugetului se justifică prin costurile asociate aderării Croației (care reprezintă 0,17 %) și prin costurile punctuale aferente schimbării legislaturii parlamentare; subliniază că, în ciuda costurilor aferente schimbării legislaturii parlamentare după alegerile europene din 2014, care sunt inevitabile, bugetul de funcționare înregistrează o scădere netă cu 0,37 %, această reducere fiind amplificată de rata prevăzută a inflației;
93. subliniază că o parte din credite au fost incluse în bugetul său pentru a acoperi parțial cheltuielile legate de ajustarea salarială iminentă pentru exercițiile 2011 și 2012, având în vedere hotărârea încă nepronunțată a Curții de Justiție; este profund îngrijorat de abordarea Consiliului, care nu numai că nu a alocat în mod anticipat credite în propriul său buget, dar nici nu a menținut creditele anticipate în bugetele celorlalte instituții, ca o măsură de precauție pentru a acoperi parțial implicațiile bugetare care ar putea apărea ca urmare a hotărârii Curții de Justiție, încă nepronunțată; constată că, la reducerea netă cu 0,37 % a bugetului de funcționare al Parlamentului în 2014 ar fi urmat să se adauge o reducere suplimentară cu 1,3 %, dacă Parlamentul nu ar fi alocat în mod anticipat credite pentru a acoperi cheltuielile legate de ajustarea salarială iminentă pentru exercițiile 2011 și 2012, în cazul în care hotărârea Curții de Justiție prevede acest lucru;
94. aprobă următoarele ajustări ale bugetului estimativ:
–
includerea impactului pe care îl au adoptarea noii versiuni a Statutului funcționarilor și modificările conexe asupra organigramei;
–
luarea în considerare a economiilor realizate prin înlocuirea, în Luxemburg, a clădirii PRES cu clădirea GEOS;
–
reducerea creditelor destinate Casei istoriei europene, ca urmare a contribuției Comisiei la costurile operaționale și a economiilor realizate pe plan intern;
–
includerea economiilor realizate ca urmare a punerii în aplicare a metodelor de lucru ce vizează un Parlament „fără hârtie”;
–
transferul operațiunilor de gestiune a pensiilor deputaților, în temeiul Statutului deputaților în Parlamentul European, către linia bugetară specifică din cadrul secțiunii III, la fel ca și în cazul pensiilor funcționarilor;
–
dotarea Direcției Generale Servicii de Cercetare Parlamentară, care urmează să fie înființată, cu resurse umane și financiare în urma încheierii unui acord de cooperare cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor;
Grupul comun de lucru
95. salută continuarea activității grupului comun de lucru format din Birou și Comisia pentru bugete privind bugetul Parlamentului European, care s-a dovedit a fi utilă în procesul de reformă, oferind o platformă de dezbatere pentru identificarea unor posibile surse de creștere a eficienței, cu scopul de a compensa investițiile necesare creșterii eficacității Parlamentului;
96. readuce în atenție succesul înregistrat în trecut de grupul de lucru în identificarea unor strategii pentru a realiza economii în ceea ce privește cheltuielile de deplasare ale deputaților;
97. subliniază că reformele care au fost inițiate în cadrul deliberărilor grupului de lucru, ca, de exemplu, cooperarea interinstituțională cu Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, măsurile de tranziție către un Parlament „fără hârtie” și privind reuniunile electronice (e-meetings), o structură mai eficientă a programului de lucru al Parlamentului și a externalizării plăților, introducerea unui nou program informatic pentru gestionarea resurselor umane, ar trebui să continue pentru a asigura o creștere reală a eficienței și pentru a elibera resurse care să fie folosite în scopul de a îmbunătăți consilierea științifică independentă oferită deputaților și de a crește capacitatea Parlamentului de a-și exercita funcția de control;
Reforma Statutului funcționarilor
98. constată că modificările aduse Statutului funcționarilor, convenite de Parlament și de Consiliu prin intermediul procedurii legislative ordinare, includ o nouă metodă de indexare a salariilor personalului și prevăd o înghețare a salariilor în 2013 și 2014 pentru toate instituțiile, inclusiv pentru Parlament, ceea ce permite realizarea unor economii de 14,5 milioane EUR la bugetul din 2014 al Parlamentului;
99. în plus, ia act de faptul că alte reforme puse în aplicare cu privire la Statutul funcționarilor, cum ar fi modificările normelor care reglementează cheltuielile anuale de deplasare ale funcționarilor, vor permite realizarea de economii într-un cuantum de 2,8 milioane EUR, pe lângă reducerea cheltuielilor cu 0,8 milioane EUR ca rezultat al ajustării evoluției carierelor angajaților și a vitezei promovărilor, precum și al creării unei noi grupe de funcții SC;
100. constată că propunerea Comisiei de reducere a efectivului de personal cu 1 % pe an în cazul Parlamentului va avea ca rezultat eliminarea unui număr de 67 de posturi din organigrama pentru exercițiul 2014; ia act de nota adresată Biroului la 2 septembrie 2013, în care Secretarul General nu aduce schimbări echilibrului dintre sprijinul politic și cel administrativ oferit deputaților; constată că grupurile politice și-au blocat resursele de personal începând din 2012 și că pe durata ultimelor două exerciții bugetare nu s-a răspuns decât parțial necesităților lor în materie; solicită în mod insistent ca nivelul total al personalului grupurilor politice din 2014 și din anii următori să nu scadă sub nivelului actual;
101. își reiterează cererea exprimată în rezoluția din 17 aprilie 2013 referitoare la transmiterea către Comisia pentru bugete a unei foi de parcurs pentru implementarea Statutului revizuit al funcționarilor, având în vedere că negocierile dintre Parlament și Consiliu s-au încheiat, ajungându-se la un acord privind reforma Statutului funcționarilor;
Colaborarea cu comitetele consultative
102. salută negocierile în curs de desfășurare și încurajează Parlamentul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor să elaboreze un acord de cooperare interinstituțională în vederea intensificării cooperării;
103. subliniază că schimbările care vor fi aduse, potrivit estimărilor, organigramei Parlamentului, a Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor în urma acordului de cooperare interinstituțională în curs de negociere sunt direct legate de încheierea unui acord politic definitiv și depind, prin urmare, de această evoluție; consideră că rezultatul acestei cooperări ar urma să constea dintr-un transfer treptat de personal calificat de la serviciile de traducere ale comitetelor la Direcția Generală pentru Servicii de Cercetare Parlamentară care urmează să fie înființată în cadrul Parlamentului (inclusiv creșterea corespunzătoare a numărului de posturi din organigrama sa), numărul de posturi transferate fiind de până la 80, pe bază de voluntariat, urmând să se elimine ulterior un număr proporțional de posturi din organigramele comitetelor în anul imediat următor transferului de personal;
Rezerva pentru cheltuieli neprevăzute
104. întrucât nici momentul inițial, nici ritmul de desfășurare al acestui transfer de personal nu poate fi stabilit cu un nivel adecvat de precizie pe durata procedurii bugetare privind exercițiul 2014, decide să adauge suma de 0,7 milioane EUR la linia bugetară privind salariile angajaților Parlamentului și să înscrie în rezervă, în același timp, o sumă proporțională din linia bugetară dedicată salariilor angajaților comitetelor, până la realizarea efectivă a transferului de personal; este de părere că ar putea fi transferate, în cele din urmă, credite în valoare de până la 3,3 milioane EUR din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute la linia bugetară privind salariile, dacă este cazul, în conformitate cu decizia comisiei competente a Parlamentului; se așteaptă ca cele două comitete consultative să elimine un volum proporțional de credite din propriile bugete, în funcție de ritmul desfășurării transferului și în conformitate cu acordul politic încheiat cu Parlamentul în acest sens;
Transferul pensiilor deputaților
105. își exprimă convingerea privind faptul că gestionarea pensiilor foștilor deputați nu face parte din sarcinile operaționale curente ale Parlamentului, iar creșterea potențială a cheltuielilor cu pensiile reduce transparența bugetului; prin urmare, sprijină transferul operațiunilor de gestionare a celor trei tipuri de pensii - pentru limită în vârstă, de invaliditate și de urmaș - care sunt prevăzute de Statutul deputaților la secțiunea III a bugetului Uniunii, Parlamentul asumându-și în continuare responsabilitatea de a oferi consiliere și asistență deputaților în materie de pensii; subliniază faptul că prin concentrarea sarcinilor de gestionare a pensiilor în cadrul unei singure instituții se generează o mai mare eficiență administrativă;
106. constată că este necesară o abordare coerentă a furnizării de informații referitoare la alegerile europene din 2014; sprijină, prin urmare, promovarea participării alegătorilor la alegerile din 2014, furnizarea de informații în legătură cu data alegerilor și desfășurarea, la nivelul cetățenilor Uniunii, a unor acțiuni de sensibilizare menite să-i informeze, în toate limbile Uniunii, cu privire la drepturile lor electorale și la impactul Uniunii asupra vieții lor cotidiene; consideră că ar trebui să se realizeze o evaluare ex-post a strategiei de comunicare pentru alegerile din 2009 și 2014;
Economii suplimentare
107. consideră că, în contextul actualei perioade de austeritate economică, trebuie depuse toate eforturile în direcția monitorizării bugetelor instituțiilor, astfel încât să se identifice posibilități de a se realiza economii, instituindu-se mai multe practici care nu conduc la o scădere a calității activității deputaților; reamintește că semnele vizibile ale economiilor autoimpuse sunt înghețarea indemnizațiilor de misiune ale personalului la nivelul din 2007 și înghețarea tuturor indemnizațiilor deputaților la nivelul din 2011 până la sfârșitul actualului mandat parlamentar; salută, de asemenea, măsura de înghețare a tuturor indemnizațiilor deputaților până la sfârșitul lui 2014;
108. decide, în acest spirit, să reducă cheltuielile Parlamentului cu 9 658 000 EUR comparativ cu proiectul de buget pentru exercițiul 2014;
109. reduce într-un spirit de disciplină creditele destinate delegațiilor și, prin urmare, numărul total de delegații pentru deputați, mergând chiar mai departe decât reducerile decise și puse în aplicare în ultimii doi ani;
Secțiunile IV-X
110. felicită toate celelalte instituții pentru reducerile cheltuielilor și plusurile de eficiență pe care le-au integrat deja în proiectele lor de buget ; ținând seama de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect și în conformitate cu principiul unei gestiuni financiare adecvate și prudente, reinstituie sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012;
Secțiunea IV - Curtea de Justiție
111. reajustează rata standard de reducere la valoarea de 3 % prin reinstituirea unor credite în valoare de 1,43 milioane EUR pentru a permite utilizarea în totalitate a organigramei Curții de Justiție și a asigura faptul că Curtea poate să facă față în mod adecvat unui volum de lucru tot mai ridicat;
112. majorează liniile bugetare aferente salariilor personalului Curții de Justiție peste nivelul din proiectul de buget, pentru a ține seama de ajustarea remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, care nu a fost inițial inclusă în estimările bugetare ale Curții de Justiție;
Secțiunea V – Curtea de Conturi
113. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale privind bugetul;
114. își exprimă satisfacția deosebită cu privire la austeritatea de care a dat dovadă Curtea de Conturi, care a identificat în proiectul său de buget rezerve pentru creșterea eficienței interne;
Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European
115. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale privind bugetul;
116. salută negocierile în curs de desfășurare dintre Parlament și Comitetul Economic și Social European pentru încheierea unui acord de cooperare și încurajează finalizarea cu succes a acestor negocieri; înscrie în rezervă o parte din creditele aferente salariilor, în așteptarea semnării acordului de cooperare cu Parlamentul și a posibilului transfer treptat al unui număr maxim de 48 de membri ai personalului, urmând ca în organigramă să se marcheze cu un asterisc faptul că acele posturi vor fi suprimate în anul imediat următor finalizării transferului de personal, sub rezerva încheierii unui acord definitiv;
Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor
117. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale;
118. salută negocierile în curs de desfășurare dintre Parlament și Comitetul Regiunilor pentru încheierea unui acord de cooperare și încurajează finalizarea cu succes a acestor negocieri; înscrie în rezervă o parte din creditele aferente salariilor, în așteptarea semnării respectivului acord de cooperare și a posibilului transfer treptat al unui număr maxim de 32 de membri ai personalului, urmând ca în organigramă să se marcheze cu un asterisc faptul că acele posturi vor fi suprimate în anul imediat următor finalizării transferului de personal, sub rezerva încheierii unui acord definitiv;
119. reinstituie nivelul prevăzut de proiectul de buget în legătură cu liniile aferente cheltuielilor de deplasare ale deputaților, astfel încât să se evite scăderea nivelului activităților politice;
120. constată că Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) a constituit un nou grup politic în cadrul Comitetului Regiunilor; reamintește că fiecare grup politic ar trebui să beneficieze de sprijin administrativ în funcție de numărul său de membri, pentru a facilita participarea acestora la activitățile politice ale Comitetului,
Secțiunea VIII - Ombudsmanul European
121. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale;
122. recunoaște faptul că abordarea Ombudsmanului European, de a eșalona reducerea cu 5 % a personalului pe o perioadă de cinci ani, potrivit propriului său calendar, este justificată, având în vedere dimensiunile relativ reduse ale instituției;
Secțiunea IX - Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor
123. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale;
124. recunoaște faptul că abordarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor, de a eșalona reducerea cu 5 % a personalului pe o perioadă de cinci ani, potrivit propriului său calendar, este justificată, având în vedere dimensiunile relativ reduse ale acestui organ;
Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă
125. ținând seama în special de hotărârea iminentă a Curții de Justiție privind acest aspect, reinstituie proiectul de buget pentru a pune la dispoziție sumele aferente ajustării remunerațiilor personalului pentru 2011 și 2012, întrucât aceste sume, care au un impact asupra bugetului 2014, au fost eliminate de Consiliu în urma lecturii sale;
126. reajustează rata standard de reducere la valoarea de 5,3 % (prin reinstituirea unor credite în valoare de circa 0,4 milioane EUR) pentru sediul central al SEAE și la valoarea de 2,7 % în cadrul delegațiilor (0,5 milioane EUR), ca o măsură de însoțire a evoluției procesului de recrutare, lansat pentru a răspunde nevoilor operaționale;
127. consolidează nivelul creditelor alocate pentru măsuri de securitate cu suma de 5,4 milioane EUR pentru securitatea sistemelor și rețelelor IT și cu suma de 0,6 milioane EUR pentru agenții contractuali;
128. ia act de intenția SEAE de a da curs solicitării Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European cu privire la integrarea Reprezentanților speciali ai Uniunii Europene și a personalului aferent acestora în bugetul și structura instituțională a SEAE; observă că, pentru a permite transferul de resurse umane și financiare de la Comisie către bugetul SEAE, trebuie identificată o soluție de compromis în cooperare cu Comisia și cu Consiliul și, în plus, trebuie adoptat un temei juridic adecvat; propune să se consolideze bugetul și organigrama SEAE;
o o o
129. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.
ANEXA I
DECLARAȚIE COMUNĂ
Datele procedurii bugetare aferent exercițiului financiar 2014 și modalitățile de funcționare a Comitetului de conciliere4
A. Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie pentru procedura bugetară privind exercițiul 2014:
1. Consiliul va depune eforturi pentru a adopta poziția sa și a o transmite Parlamentului European până la 11 septembrie 2013, cu scopul de a facilita obținerea în timp util a unui acord cu Parlamentul European;
2. Comisia pentru bugete a Parlamentului European va vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (începutul lunii octombrie);
3. În după-amiaza zilei de 16 octombrie 2013 va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;
4. Parlamentul European va vota în plen asupra propriei lecturi în săptămâna 43;
5. Perioada de conciliere va începe la 24 octombrie 2013. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada de timp disponibilă pentru conciliere va expira la 13 noiembrie 2013;
6. Reuniunea Comitetului de conciliere din 4 noiembrie 2013 după-amiaza va fi găzduită de Parlamentul European, iar cea din 11 noiembrie 2013, de Consiliu. Reuniunile Comitetului de conciliere vor fi pregătite prin intermediul trilogurilor. Un trilog este programat pentru 7 noiembrie 2013 dimineața. Triloguri suplimentare pot fi convocate în perioada de conciliere de 21 de zile.
B. Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin și asupra modalităților de funcționare a Comitetului de conciliere, astfel cum figurează în anexă, care sunt aplicabile până la intrarea în vigoare a noului AII.
ANEXA II
Modalitățile pentru funcționarea Comitetului de conciliere privind exercițiul financiar 2014
1. Dacă PE votează amendamente la poziția Consiliului, Președintele Consiliului va lua act, în aceeași ședință plenară, de diferențele de poziție ale celor două instituții și își va da acordul ca Președintele PE să convoace imediat Comitetul de conciliere. Scrisoarea prin care este convocat Comitetul de conciliere va fi transmisă în aceeași zi în care a avut loc votul în plen, iar perioada de conciliere începe în ziua următoare. Perioada de 21 de zile se calculează în conformitate cu Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor.
2. În cazul în care Consiliul nu poate ajunge la un acord cu privire la toate amendamentele votate de Parlamentul European, poziția sa va fi confirmată printr-o scrisoare trimisă înainte de data stabilită pentru prima reuniune a Comitetului de conciliere prevăzută la punctul A.6 din declarația comună. În acest caz, Comitetul de conciliere va proceda conform condițiilor prevăzute la punctele de mai jos.
3. La dispoziția Comitetului de conciliere se va pune un set comun de documente (documente spre considerare) de comparare a diverselor etape ale procedurii bugetare(11). Acestea vor include cifrele „pentru fiecare linie”(12), totalurile pentru fiecare rubrică a cadrului financiar și un document comparativ atât pentru cifre, cât și pentru remarci bugetare, cu amendamente aferente fiecărei linii bugetare pentru toate liniile bugetare considerate ca fiind „deschise” din punct de vedere tehnic. Aceste documente vor fi clasificate în funcție de nomenclatura bugetară.
La documentele spre considerare se anexează și alte documente spre a fi consultate de Comitetul de conciliere(13).
4. În vederea obținerii unui acord până la sfârșitul perioadei de conciliere, în cadrul trilogului/trilogurilor:
– se va defini cadrul negocierilor pentru aspectele bugetare ce vor fi abordate;
– se vor discuta aspectele nesoluționate identificate la liniuța precedentă în vederea obținerii unui acord supus apoi aprobării Comitetului de conciliere;
– se vor aborda diverse teme, inclusiv pornind de la rubricile cadrului financiar multianual, eventual pe baza documentelor de lucru sau a documentelor neoficiale.
În măsura posibilului, concluziile preliminare sunt convenite în timpul trilogului sau imediat după fiecare trilog, simultan cu ordinea de zi a următoarei reuniuni. Aceste concluzii vor fi înregistrate de către instituția care găzduiește trilogul.
5. În cadrul reuniunilor Comitetului de conciliere vor fi disponibile orice concluzii provizorii ale trilogului/trilogurilor și un document cu liniile bugetare în cazul cărora s-a ajuns la un acord provizoriu în cursul trilogului/trilogurilor, pentru o eventuală aprobare.
6. Comisia adoptă toate inițiativele necesare pentru a asigura reconcilierea poziției Parlamentului European cu cea a Consiliului. Din această perspectivă, se oferă egalitate deplină de tratament și în ceea ce privește informațiile atât Consiliului, cât și Parlamentului European.
7. Textul comun prevăzut la articolul 314 alineatul (5) din TFUE este redactat de către secretariatul Parlamentului European și de cel al Consiliului, cu sprijinul Comisiei. Acest text va cuprinde o scrisoare de transmitere adresată președinților Parlamentului European și Consiliului, menționând data la care s-a obținut acordul Comitetului de conciliere, precum și anexe, care vor include:
– sumele aferente fiecărei linii pentru toate posturile bugetare(14) și un rezumat al sumelor defalcate pe rubricile cadrului financiar;
– un document consolidat care cuprinde cifrele și textul final al amendamentelor convenite la proiectul de buget(15) sau la poziția Consiliului.
De asemenea, Comitetul de conciliere poate să aprobe eventualele declarații comune referitoare la bugetul aferent exercițiului financiar 2014.
8. Textul comun va fi tradus în toate limbile (de către serviciile Parlamentului European) și va fi înaintat spre aprobare Parlamentului European și Consiliului în decurs de 14 zile de la data imediat următoare celei la care s-a convenit asupra textului comun în conformitate cu punctul 6.
Bugetul va face obiectul finalizării de către experții juriști-lingviști, după adoptarea textului comun, prin integrarea anexelor textului comun în cadrul liniilor bugetare care nu au fost modificate pe parcursul procesului de conciliere.
9. Instituția care găzduiește trilogul sau reuniunea Comitetului de conciliere va furniza facilități de interpretare cu un regim lingvistic complet aplicabil reuniunilor Comitetului de conciliere și un regim lingvistic ad-hoc pentru triloguri.
Instituția ce găzduiește reuniunea asigură reproducerea și distribuirea documentelor de lucru.
Serviciile celor trei instituții vor coopera pentru a codifica rezultatele negocierilor în vederea finalizării textului comun.
10. În vederea completării activității comitetului de conciliere, instituțiile vor acționa într-un spirit de cooperare loială, făcând în timp util schimb de informații și documente relevante la nivel formal și informal și menținând contacte în mod periodic la toate nivelurile, pe întreaga durată a procedurii bugetare, printr-un rol proactiv al propriilor negociatori.
Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
Diversele etape includ: bugetul 2013 (inclusiv bugetele rectificative adoptate); proiectul inițial de buget; poziția Consiliului privind proiectul de buget; amendamentele Parlamentului European la poziția Consiliului și scrisorile rectificative prezentate de Comisie. Din motive de comparabilitate, proiectul inițial de buget va include numai scrisorile rectificative luate în considerare atât în lectura Consiliului, cât și în lectura Parlamentului European.
Liniile bugetare considerate ca fiind închise din punct de vedere tehnic vor fi evidențiate în materialele de referință. O linie bugetară considerată ca fiind închisă din punct de vedere tehnic este o linie în cazul căreia nu se înregistrează dezacorduri între Consiliu și Parlamentul European și pentru care nu a fost prezentată nicio scrisoare rectificativă, fără a aduce atingere deciziei finale a Comitetului de conciliere.
Inclusiv o scrisoare a Comisiei privind caracterul executabil al poziției Consiliului și al amendamentelor Parlamentului European; o scrisoare rectificativă pentru agricultură (și eventual alte domenii); posibil, nota din toamnă cu privire la sistemul de avertizare privind previziunile bugetare elaborată de Comisie; și eventualele scrisori din partea altor instituții privind poziția Consiliului și amendamentele Parlamentului European.
Inclusiv scrisorile rectificative luate în considerare atât în lectura Consiliului, cât și în lectura Parlamentului European.
Cunoașterea mediului marin 2020
308k
32k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la cunoașterea mediului marin 2020: „Cartografierea fundului mării în vederea promovării pescuitului sustenabil” (2013/2101(INI))
– având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 august 2012 intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică” (COM(2012)0473),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 septembrie 2010, intitulată „Cunoașterea mediului marin 2020 – date și observații privind mediul marin pentru o creștere inteligentă și durabilă” (COM(2010)0461),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului,
– având în vedere propunerea Comisiei din 12 martie 2013 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere (COM(2013)0133),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 septembrie 2012 intitulată „Creșterea albastră”: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim (COM(2012)0494),
– având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin),
– având în vedere Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Inspire),
– având în vedere Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public,
– având în vedere Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 iulie 2012 intitulată „Către un acces mai bun la informațiile științifice: sporirea beneficiilor rezultate din investițiile publice în cercetare” (COM(2012)0401),
– având în vedere Recomandarea 2012/417/UE a Comisiei din 17 iulie 2012 privind accesul la informațiile științifice și conservarea acestora,
– având în vedere Recomandarea 2002/413/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2002 privind aplicarea gestionării integrate a zonelor costiere în Europa,
– având în vedere Raportul Comisiei din 11 septembrie 2012 intitulat „Progrese realizate în domeniul politicii maritime integrate a Uniunii Europene” (COM(2012)0491),
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 29 august 2012 privind evaluarea intermediară a Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (SWD(2012)0250),
– având în vedere documentul Comisiei din 8 martie 2012 intitulat „Foaie de parcurs pentru o rețea europeană de observare și date privind mediul marin” (Ares(2012)275043),
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 8 septembrie 2010 privind evaluarea impactului Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (SEC(2010)0998),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 22 ianuarie 2010 privind rezultatul consultării publice asupra infrastructurii pentru informațiile din domeniul marin (SEC(2010)0073),
– având în vedere concluziile privind politica maritimă integrată ale celei de-a 2973-a reuniuni a Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe din 16 noiembrie 2009,
– având în vedere Raportul Comisiei din 15 octombrie 2009 intitulat „Raport intermediar privind politica maritimă integrată a Uniunii Europene” (COM(2009)0540),
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei din 7 aprilie 2009 intitulat „Construirea unei infrastructuri europene a cunoașterii în domeniul marin: Foaie de parcurs pentru o rețea europeană de observare și date privind mediul marin” (SEC(2009)0499),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 septembrie 2008 intitulată „O strategie europeană de cercetare marină și maritimă: un cadru coerent al Spațiului European de Cercetare în sprijinul utilizării sustenabile a oceanelor și mărilor” (COM(2008)0534) și Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la cercetarea aplicată în domeniul politicii comune a pescuitului(1),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2007 intitulată „O politică maritimă integrată pentru Uniunea Europeană” (COM(2007)0575),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A7-0295/2013),
A. întrucât cunoașterea mediului marin este fundamentală pentru promovarea, dezvoltarea și expansiunea „economiei albastre”, care constituie dimensiunea maritimă a Strategiei Europa 2020, combinând cunoașterea și inovarea tehnologică, utilizarea sustenabilă a resurselor, competitivitatea și crearea de locuri de muncă în vederea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii;
B. întrucât cunoașterea mediului marin este fundamentală pentru dezvoltarea și îmbunătățirea informațiilor privind ecosistemele și efectele antropice asupra mediului marin și fac posibilă o bună protecție a mediului înconjurător, o exploatare rațională a resurselor care este sustenabilă din punct de vedere ecologic pe termen lung, o creștere echilibrată și sustenabilă a utilizărilor și activităților umane ce se desfășoară în oceane;
C. întrucât datele existente privind mediul marin sunt dispersate și fragmentate în prezent la nivelul unui număr mare de entități; garantarea și facilitarea accesului la acest volum enorm de date privind mediul marin în Europa sunt fundamentale pentru optimizarea resurselor și consolidarea dezvoltării, a inovării și a ocupării forței de muncă în sectoarele marin și maritim;
D. întrucât pescuitul este una dintre principalele activități umane desfășurate în mediul marin, contribuind la disponibilitatea aprovizionării cu alimente și având o importanță deosebită, în special, pentru anumite comunități costiere și constituie, astfel, un element esențial în cadrul politicii maritime integrate; întrucât trebuie reamintit faptul că pescuitul are în mod frecvent efecte negative asupra ecosistemelor marine, ca urmare a varietății și a cantității resurselor halieutice exploatate; întrucât pescuitul este, de asemenea, sectorul cel mai afectat de utilizările și activitățile multiple din mediul marin, precum transporturile maritime și turismul, dezvoltarea urbană și costieră, poluarea marină, industria extractivă și energiile regenerabile, impactul acestora putându-se cumula cu cel rezultat din activitățile de pescuit;
E. întrucât mările europene prezintă o mare diversitate, iar flotele și activitățile de pescuit ale diferitelor state membre ale Uniunii Europene prezintă trăsături specifice; întrucât recunoașterea și valorificarea acestei diversități și a acestor trăsături specifice depind în mare măsură de informațiile disponibile cu privire la pescuit;
F. întrucât tehnologiile informaționale în sectorul pescuitului sunt din ce în ce mai folosite, factor ce a permis creșterea accesibilității și transparenței informațiilor, concomitent cu informatizarea sistemelor de colectare și transfer al datelor, atât la nivelul administrațiilor naționale și regionale, cât și la nivelul organizațiilor de producători; așadar, consideră, fără doar și poate, că o mai bună disponibilitate a informațiilor privind pescuitul poate declanșa o dinamică în măsură să promoveze practicarea unui pescuit mai sustenabil, nu numai din punctul de vedere al mediului înconjurător, ci și la nivel economic și social;
G. întrucât este necesar să se identifice și să se delimiteze zonele sensibile din punct de vedere biogeografic, precum și să se stabilească zone de refacere a resurselor halieutice și zone marine protejate pentru a asigura eficiența protecției și a conservării ecosistemelor maritime vulnerabile împotriva practicilor de pescuit cu un impact ridicat; reamintind faptul că, simultan cu dezvoltarea și îmbunătățirea calității informațiilor disponibile privind mediul marin și activitatea de pescuit, vor crește înțelegerea, acceptarea și punerea în aplicare a măsurilor de protecție a ecosistemelor, de gestionare a pescuitului și de amenajare a spațiului maritim;
H. întrucât inițiativa „Cunoașterea mediului marin 2020” a lansat dezbaterile privind acest subiect și a promovat consultarea publică pentru aflarea opiniilor referitoare la oportunitățile și provocările inerente disponibilității informațiilor privind observarea mediului marin în Europa; întrucât trebuie salutată inițiativa Comisiei de prezentare a Cărții verzi intitulate „Cunoașterea mediului marin 2020: de la cartografierea fundului mării la prognoza oceanografică”;
I. întrucât este necesar să se valorifice, în contextul unor norme prestabilite, potențialul volumului enorm de date privind mediul marin colectate și deținute de o multitudine de entități publice și private la nivel european, prin punerea lor la dispoziția potențialilor utilizatori, subliniind necesitatea schimbării paradigmei la nivelul colectării și utilizării datelor pentru a schimba sistemul actual, în care se realizează colectări multiple de date în scopuri unice și specifice, cu un model care permite colectarea și punerea la dispoziție a datelor în scopuri multiple;
J. întrucât o mai bună disponibilitate și accesibilitate a datelor va favoriza utilizarea acestora în studii multidisciplinare și va încuraja crearea de parteneriate intersectoriale, în special între sectoarele publice și cele private, permițând astfel generarea unui volum de date cu capacitate și utilitate mult superioare utilizărilor individuale cumulate;
K. întrucât această inițiativă se bazează pe o strategie interdisciplinară, care integrează și potențează toate activitățile de observare a mediului marin aflate în desfășurare la nivelul UE; subliniind utilitatea și avantajele accesului la o multitudine de tipuri de date prin intermediul unei platforme digitale unice pentru punerea la dispoziție a datelor privind mediul marin;
L. întrucât importanța sporită și diversitatea considerabilă a sectorului pescuitului, care constituie o activitate ancestrală și tradițională desfășurată în mediul marin, justifică pe deplin includerea informațiilor privind exploatarea și gestionarea pescuitului în categoria datelor ce pot fi cartografiate și diseminate în cadrul inițiativei „Cunoașterea mediului marin 2020”;
M. întrucât, în vederea sprijinirii gestionării politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), UE finanțează, începând cu 2001, colectarea de date referitoare la sectorul pescuitului și diseminarea acestora de către autoritățile naționale din statele membre; reamintind faptul că în UE pescuitul se va desfășura pe baza unor planuri de gestionare multianuale și a unei abordări preventive și ecosistemice, în scopul reducerii la minim a impactului activităților de pescuit asupra ecosistemelor marine, iar această strategie de gestiune implică o cercetare multidisciplinară și impune colectarea unei multitudini de date științifice privind stocurile de pește;
N. întrucât actuala reformă a PCP sporește obligațiile statelor membre în ceea ce privește colectarea de date de mediu, biologice, tehnice și socioeconomice privind pescuitul, în contextul Cadrului pentru colectarea datelor în sectorul pescuitului (DCF), care va face obiectul unei finanțări consolidate în perioada 2014-2020 prin intermediul noului Fond european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);
Surse de informare și tipuri de date
1. subliniază existența unei mari diversități de entități publice și private care dețin date privind pescuitul în UE, care ar trebui incluse în harta digitală publică multirezoluție a fundului mărilor și oceanelor;
2. subliniază faptul că, pentru a-și îndeplini obligațiile față de UE în cadrul DCF, statele membre colectează și transmit date care constituie o excelentă sursă de informare privind pescuitul și că acest volum considerabil de informații este compilat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și evaluat de experți din cadrul grupurilor de lucru ale Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP); adaugă faptul că datele colectate de statele membre în cadrul DCF sunt utilizate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) pentru furnizarea de informații științifice privind resursele și acordarea de consultanță în domeniul gestionării pescuitului;
3. subliniază volumul remarcabil de date furnizate de flota echipată cu sisteme de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit (VMS), a căror folosire ar fi foarte utilă pentru cartografierea activității de pescuit; reamintește importanța datelor VMS în cazul activităților de pescuit mixte; subliniază pertinența integrării și cartografierii informațiilor suplimentare, în special a datelor înregistrate în jurnalele de bord electronice și pe hârtie, a datelor înregistrate de observatorii activității de pescuit aflați la bord și a datelor culese în cursul campaniilor de monitorizare a resurselor piscicole;
4. reamintește faptul că anumite organizații de producători (OP), în special din domeniul pescuitului industrial, posedă date privind activitatea de pescuit ce ar trebui să completeze informațiile disponibile în prezent; adaugă faptul că, în cazul pescuitului la scară mică, cu privire la care informațiile sunt relativ limitate, ar trebui să fie încurajată colectarea de date chiar de către flota responsabilă, folosind ambarcațiunile ca platforme de colectare a datelor și monitorizare a pescuitului, eventual prin instalarea pe ambarcațiuni a unor aparate simple de urmărire în timp real cu sistem GPS/GPRS; afirmă, totodată, că un volum foarte ridicat de date privind pescuitul se obține în cadrul proiectelor de cercetare;
5. subliniază utilitatea disponibilității hărților ce conțin distribuția spațială a flotei de pescuit, efortul de pescuit, componența și cantitatea capturilor, întrucât aceasta ar permite potențialilor utilizatori să aibă acces, printre altele, la informații referitoare la zonele care fac obiectul celor mai intense activități de pescuit, la speciile pescuite și la volumul capturilor într-o anumită zonă; din categoria informațiilor despre pescuit ce ar trebui să fie integrate în aceste hărți, se remarcă date referitoare la tipologia flotei (de exemplu naționalitatea, portul de origine, vechimea, lungimea și tonajul, puterea, echipajul), la efortul de pescuit (de exemplu numărul de călătorii sau de zile de pescuit, numărul și caracteristicile uneltelor de pescuit) și la capturi (de exemplu specii-țintă, specii capturate accidental, capturile aruncate înapoi în mare, greutatea sau valoarea capturilor); evidențiază, de asemenea, faptul că disponibilitatea datelor VMS ar permite identificarea distribuției spațiale a flotelor, iar coroborarea acestor informații cu datele din jurnalele de bord ale flotelor ar permite evaluarea distribuției spațiale a capturilor;
6. afirmă că metoda de cartografiere separată a datelor în funcție de tipul activității de pescuit (pescuit la scară mică și pescuit industrial) ar oferi o imagine mai realistă a diversității activităților de pescuit); subliniază faptul că disponibilitatea indicatorilor socioeconomici privind pescuitul (de exemplu vârsta membrilor echipajelor și pregătirea acestora) ar putea constitui o informație utilă pentru o caracterizare mai aprofundată a sectorului;
Cum se pot promova obținerea și punerea la dispoziție a datelor
7. recunoaște existența unui număr mare de persoane interesate în mod legitim să aibă acces la informațiile referitoare la activitatea de pescuit și la starea de conservare și exploatare a resurselor; în acest context, prevede crearea de mecanisme pentru facilitarea accesului, în condiții ce urmează a fi stabilite și cu niveluri diferențiate de acces, la datele pertinente privind pescuitul, protejându-se nivelurile corespunzătoare de confidențialitate a informațiilor și interesele comerciale;
8. subliniază faptul că strângerea datelor și gestionarea resurselor halieutice sunt finanțate de UE și de statele membre și că, prin urmare, acestea trebuie să poată fi consultate de potențialii utilizatori și de publicul larg; afirmă că și alte date privind pescuitul, obținute prin finanțare sau cofinanțare publică (din partea UE sau a statelor membre), ar trebui să fie publice și că accesul la datele privind pescuitul obținute prin finanțare privată și care nu conțin informații sensibile din punct de vedere comercial ar trebui să fie autorizat de către entitățile care dețin informațiile;
9. subliniază faptul că secțiunea din Regulamentul de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului care vizează date și informații din domeniul pescuitului conține articole care reglementează în mod specific protecția datelor cu caracter personal, precum și secretul profesional și comercial; în plus, subliniază faptul că regulamentul menționat mai sus prevede că datele din domeniul pescuitului, a căror colectare, schimb și divulgare ar aduce atingere protecției vieții private și integrității individului sau intereselor comerciale ale unei persoane fizice sau juridice, inclusiv proprietății intelectuale, trebuie să facă obiectul normelor aplicabile referitoare la confidențialitate și la secretul profesional și comercial;
10. afirmă că situația datelor privind pescuitul obținute în urma proiectelor de cercetare este una similară și că, prin urmare, este normal ca informațiile obținute în cadrul proiectelor științifice dezvoltate prin finanțare sau cofinanțare publică (din partea UE sau a statelor membre) să fie accesibile și disponibile pentru utilizatorii potențiali și publicul larg, cu respectarea unor condiții care trebuie definite în mod specific în cadrul proiectelor; subliniază faptul că anumite tipuri de date privind pescuitul rezultă în mod explicit din crearea și utilizarea de modele, prototipuri sau aparate experimentale, drept pentru care punerea lor la dispoziție este deosebit de sensibilă;
11. subliniază existența comunicărilor și a recomandărilor Comisiei privind accesul la informațiile științifice și diseminarea și păstrarea acestora, care menționează că divulgarea datelor obținute din cercetări trebuie să respecte normele europene și naționale referitoare la protecția datelor; în plus, subliniază faptul că aceste documente se referă la necesitatea de a garanta condițiile care reglementează diseminarea informațiilor și restricțiile necesare în vederea respectării normelor referitoare la protecția datelor cu caracter personal, a vieții private, a secretului comercial, a intereselor comerciale legitime și a drepturilor de proprietate intelectuală;
12. susține că, indiferent dacă datele sunt deținute de entități publice sau private sau dacă au fost obținute prin finanțare publică sau privată, ar trebui să se menționeze întotdeauna entitatea responsabilă cu colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor; afirmă, de asemenea, că, în cazurile în care transmiterea informațiilor ar putea avea implicații în ceea ce privește competitivitatea, concurența și venitul entităților care dețin informațiile, ar trebui să fie publicate doar rezultatele datelor, nu și datele brute sau datele prelucrate; în aceste cazuri, existența unei referiri obligatorii la sursa datelor va permite celor interesați să ia legătura cu posesorii informațiilor originale și să solicite posibilitatea accesării unor date mai detaliate sau chiar a datelor brute;
13. subliniază faptul că punerea la dispoziție a datelor privind operațiunile și mișcările flotei de pescuit și cartografierea, în special informațiile obținute din rapoartele VMS, din jurnalele de bord ale flotelor și din datele înregistrate de observatorii activității de pescuit aflați la bord, impun adoptarea de măsuri destinate protejării confidențialității datelor și intereselor comerciale în conformitate cu dispozițiile juridice aplicabile în acest context; subliniază faptul că aceasta poate fi realizată prin omiterea informațiilor individuale, cum ar fi numele și numărul de înmatriculare al navelor, prin diseminarea unor date agregate, care pot fi grupate pe zonă, segment de flotă și unealtă de pescuit, dar și prin stabilirea unui interval între obținerea datelor și momentul publicării hărților privind activitatea de pescuit; cu toate acestea, reamintește faptul că agregarea excesivă a datelor și extinderea prea mare a scărilor spațiale și temporale afectează profunzimea și precizia informațiilor;
14. susține că, în cazul datelor privind pescuitul deținute de instituții publice din statele membre, Comisia ar trebui să definească o serie detaliată și uniformă de parametri ce pot fi diseminați, stipulându-se intervalul de timp între colectarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor și ar trebui să încurajeze punerea informațiilor la dispoziție pentru a fi consultate de eventualele părți interesate; este de părere că trebuie stabilită o serie minimă obligatorie de parametri de comunicare, precum și un nivel echivalent de transmitere și partajare a datelor, astfel încât toate statele membre să beneficieze de același tip de informații privind pescuitul;
15. consideră că, în cazul datelor privind activitatea de pescuit obținute în cadrul proiectelor de cercetare finanțate sau cofinanțate de UE sau de statele membre, ar trebui avută în vedere o clauză care să prevadă obligativitatea transmiterii datelor după finalizarea proiectului, în conformitate cu un calendar prestabilit;
16. susține că, în cazul datelor privind pescuitul care rezultă din proiecte de cercetare, este necesar să se prevadă o perioadă rezonabilă pentru publicarea studiilor respective de către cercetătorii responsabili; afirmă că, după cum se prevede în inițiativa „Orizont 2020”, această condiție poate fi eliminată prin stabilirea unui moratoriu pentru a permite publicarea; afirmă, de asemenea, că datele vor trebui comunicate cât mai repede, iar moratoriul nu trebuie să fie mai mare de trei ani, pentru a spori la maximum beneficiile punerii la dispoziție a acestor date și pentru ca ele să nu devină învechite;
Cum se pot garanta centralizarea și prelucrarea eficientă a datelor
17. subliniază că pentru punerea la dispoziție a unor date solide și fiabile sunt necesare standardizarea, verificarea și controlul calității datelor care provin atât din baze de date ale statelor membre, cât și din proiecte de cercetare privind activitatea de pescuit;
18. consideră că este fundamental să se stabilească protocoale/modele comune, armonizate și testate în ceea ce privește strategiile de eșantionare, procedeele de colectare și prelucrare a datelor și formatul de punere la dispoziție a informațiilor, acestea fiind esențiale pentru a garanta comparabilitatea și interoperabilitatea datelor privind pescuitul; precizează că, în acest scop, se poate folosi modelul definit în cadrul DCF;
19. subliniază că modul de punere la dispoziție a datelor privind pescuitul poate varia în funcție de complexitatea acestora, fiind necesară definirea datelor care pot fi puse la dispoziție ca date brute, prelucrate sau rezultate ale datelor; subliniază faptul că parametrii de bază/cei mai simpli pot fi accesați ca date brute, iar parametrii specifici/mai complecși și care necesită analize și interpretări specializate trebuie să fie accesați ca date prelucrate sau rezultate ale datelor; subliniază că trebuie menționat tipul informațiilor privind pescuitul puse la dispoziția potențialilor utilizatori, făcându-se distincție între date brute, date prelucrate sau rezultate ale datelor, dar și între parametrii obținuți pe baza măsurătorilor sau care rezultă din modele;
20. subliniază că, în anumite cazuri, punerea la dispoziție a unor date foarte detaliate și precizia excesivă a hărților pot provoca o concentrare nedorită a eforturilor de pescuit asupra anumitor resurse și habitate maritime vulnerabile; prin urmare, consideră că diseminarea acestor informații trebuie să fie însoțită de măsuri de protejare și supraveghere a resurselor și habitatelor respective; susține, totodată, că nu trebuie puse la dispoziție informații sensibile privind distribuția spațială a speciilor maritime rare sau aflate pe cale de dispariție, în scopul garantării protecției acestora;
21. afirmă că pentru centralizarea și punerea la dispoziție a datelor în mod eficient, este nevoie de o coordonare corespunzătoare din partea Comisiei și de un efort de centralizare și cooperare la nivelul statelor membre; subliniază faptul că este fundamentală o coordonare din partea Comisiei, în vederea stabilirii de obiective prioritare, a îmbunătățirii raportului costuri-eficiență în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziție a datelor, precum și a dezvoltării de sinergii între statele membre;
22. subliniază faptul că, având în vedere diversitatea sistemelor de colectare a datelor, precum și volumul și tipurile de date colectate de diferitele entități publice și private care dețin informații privind pescuitul, centralizarea și cooperarea între statele membre sunt esențiale pentru garantarea armonizării varietății, cantității, calității și a formatului datelor; subliniază faptul că eficacitatea coordonării și a cooperării între statele membre trebuie să fie supusă unor evaluări regulate din partea Comisiei;
23. recomandă ca statele membre să definească entitatea națională responsabilă pentru colectarea, compilarea, prelucrarea, controlul calității, centralizarea și transmiterea datelor pentru integrarea în cadrul unei platforme comune de acces la informații privind activitatea de pescuit; consideră că aceste măsuri pot fi însoțite de crearea, la nivelul statelor membre, a unui organism specific în acest scop, care să funcționeze cu finanțare comunitară și sub coordonarea Comisiei;
Cum se poate beneficia de pe urma prelucrării și interpretării datelor
24. estimează că pentru a beneficia cât mai mult de pe urma acestei inițiative este necesar un model de guvernanță și de funcționare care să permită colectarea, prelucrarea, interpretarea și diseminarea datelor privind activitățile de pescuit în condiții corespunzătoare, precum și participarea și implicarea eficientă a statelor membre, a mediului științific și a comunităților locale;
25. consideră că, în ceea ce privește guvernanța și funcționarea, este fundamental ca Rețelei europene de observare și date privind mediul marin (EMODnet) să i se acorde statut permanent; subliniază faptul că integrarea și punerea la dispoziție a datelor privind pescuitul pe această platformă vor trebui să beneficieze de pe urma experienței acumulate pe parcursul dezvoltării EMODnet, cum ar fi constituirea și funcționarea diverselor grupuri tematice și crearea portalurilor tematice corespunzătoare referitoare la mediul marin (domenii precum hidrografia, geologia, fizica, chimia, biologia, habitatele și activitățile umane);
26. consideră că importanța acestui sector la nivelul UE justifică încadrarea preferențială a datelor privind pescuitul într-un grup tematic suplimentar și specific în cadrul platformei EMODnet sau, alternativ, integrarea acestora în portalul tematic creat recent privind activitățile umane, care va pune la dispoziție conținuturi mai generale și mai cuprinzătoare;
27. subliniază importanța asigurării unei corelări între platforma EMODnet și serviciul marin al Programului european de monitorizare a Pământului (Monitorizare globală pentru mediu și securitate - GMES), pentru a beneficia pe deplin de informațiile puse la dispoziție, precum și a facilitării interconectării datelor privind activitatea de pescuit și a datelor obținute din monitorizarea prin satelit a parametrilor marini de mediu furnizați de GMES;
28. estimează că o inițiativă ambițioasă precum „Cunoașterea mediului marin 2020”, cu un caracter cuprinzător și multidisciplinar, consolidată în mod ideal prin integrarea informațiilor privind pescuitul, presupune existența unui plan concret de acțiune, care să stabilească obiective pe termen mediu și lung, prin eforturi concertate ale UE și ale statelor membre;
29. subliniază faptul că, pentru a pune în aplicare astfel de proiecte și pentru ca acestea să aibă succes, este necesară o finanțare solidă, precum și garantarea continuității și a previzibilității lor pe termen lung; solicită ca UE să sprijine și să încurajeze în mod corespunzător punerea la dispoziție a datelor privind pescuitul ce pot fi integrate în hărțile digitale multi-rezoluție ale fundului mărilor și oceanelor europene; în acest sens, reamintește faptul că punerea la dispoziție a informațiilor privind pescuitul impune centralizarea mecanismelor de finanțare instituite în acest scop la nivel comunitar și național, subliniind faptul că propunerea privind FEPAM cuprinde sprijinul acordat instrumentelor tehnice pentru crearea și funcționarea EMODnet;
o o o
30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Comitetului Regiunilor, Comitetului consultativ pentru pescuit și acvacultură, consiliilor consultative regionale și Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit.
Aplicarea și respectarea normelor comerțului internațional ***I
358k
36k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 23 octombrie 2013 referitoare la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea regulilor comerțului internațional (COM(2012)0773 – C7-0415/2012 – 2012/0359(COD))(1)
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea regulilor comerțului internațional
Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind exercitarea drepturilor Uniunii pentru aplicarea și respectarea regulilor comerțului internațional și de modificare a Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 3286/94
Amendamentul 2 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Este esențial ca Uniunea să dispună de instrumente adecvate pentru a asigura exercitarea eficace a drepturilor sale în temeiul acordurilor comerciale internaționale, în vederea protejării intereselor sale economice. Acest lucru este cu precădere necesar în situațiile în care țările terțe adoptă măsuri comerciale restrictive care reduc beneficiile ce le revin operatorilor economici ai Uniunii în temeiul acordurilor comerciale internaționale. Uniunea trebuie să fie în măsură să reacționeze rapid și în mod flexibil în contextul procedurilor și al termenelor prevăzute de acordurile comerciale internaționale pe care le-a încheiat. Prin urmare, Uniunea trebuie să adopte o legislație care să prevadă cadrul pentru exercitarea drepturilor sale în anumite situații specifice.
(2) Este esențial ca Uniunea să dispună de instrumente adecvate pentru a asigura exercitarea eficace a drepturilor sale în temeiul acordurilor comerciale internaționale, în vederea protejării intereselor sale economice. Acest lucru este cu precădere necesar în situațiile în care țările terțe adoptă măsuri comerciale restrictive care reduc beneficiile ce le revin operatorilor economici ai Uniunii în temeiul acordurilor comerciale internaționale. Uniunea ar trebui să fie în măsură să reacționeze rapid și în mod flexibil în contextul procedurilor și al termenelor prevăzute de acordurile comerciale internaționale pe care le-a încheiat. Prin urmare, Uniunea ar trebui să adopte o legislație care să prevadă cadrul pentru exercitarea drepturilor sale în anumite situații specifice și să pună la dispoziție resurse corespunzătoare pentru a garanta utilizarea eficientă a resurselor disponibile în cadrul acestor instrumente.
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 2a (nou)
(2a) Alegerea măsurilor menite să asigure exercitarea eficace a drepturilor Uniunii ar trebui să țină cont de capacitatea lor de a încuraja țările terțe în cauză să respecte nu numai normele comerțului internațional, ci și potențialul lor de a oferi ajutor operatorilor economici și statelor membre celor mai afectate de măsurile comerciale restrictive luate de statele terțe. Măsurile luate în conformitate cu prezentul regulament nu ar trebui să limiteze accesul Uniunii la materiile prime indispensabile industriilor europene.
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Mecanismele de soluționare a litigiilor, atât în cadrul OMC, cât și la nivel regional sau bilateral, vizează găsirea unei soluții pozitive la eventualele litigii apărute între Uniune și cealaltă parte sau celelalte părți la acordurile respective. Uniunea trebuie însă să suspende concesii sau alte obligații, în conformitate cu aceste norme privind soluționarea litigiilor, atunci când alte căi de a găsi o soluție pozitivă nu dau rezultate. Măsurile luate de Uniune în astfel de cazuri au scopul de a determina țara terță în cauză să respecte regulile aplicabile ale comerțului internațional, pentru a restabili o situație de beneficii reciproce.
(3) Mecanismele de soluționare a litigiilor, atât în cadrul OMC, cât și la nivel regional sau bilateral, vizează găsirea unei soluții pozitive la eventualele litigii apărute între Uniune și cealaltă parte sau celelalte părți la acordurile respective. Uniunea trebuie însă să suspende concesiile sau alte obligații, în conformitate cu aceste norme privind soluționarea litigiilor, atunci când alte căi de a găsi o soluție pozitivă nu dau rezultate. Măsurile luate de Uniune în astfel de cazuri au scopul de a determina țara terță în cauză să respecte regulile aplicabile ale comerțului internațional, pentru a restabili o situație de beneficii reciproce. Uniunea ar trebui să utilizeze întotdeauna cel mai eficient mecanism disponibil de soluționare a litigiilor.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) În conformitate cu Acordul OMC privind măsurile de salvgardare, un membru al OMC care intenționează să aplice o măsură de salvgardare sau care urmărește prelungirea unei astfel de măsuri trebuie să facă eforturi pentru a menține un nivel al concesiilor și al altor obligații substanțial echivalent între el și membrii exportatori care ar fi afectați negativ de măsura de salvgardare respectivă. Norme similare se aplică și în contextul altor acorduri comerciale internaționale, inclusiv regionale sau bilaterale, încheiate de Uniune. Uniunea trebuie să ia măsuri de reechilibrare prin suspendarea concesiilor sau a altor obligații în cazurile în care țara terță nu aplică ajustări satisfăcătoare. Măsurile luate de Uniune în astfel de cazuri au scopul de a determina introducerea de către țările terțe a unor măsuri de stimulare a comerțului, pentru a restabili o situație de beneficii reciproce.
(4) În conformitate cu Acordul OMC privind măsurile de salvgardare, un membru al OMC care intenționează să aplice o măsură de salvgardare sau care urmărește prelungirea unei astfel de măsuri trebuie să facă eforturi pentru a menține un nivel al concesiilor și al altor obligații substanțial echivalent între el și membrii exportatori care ar fi afectați negativ de măsura de salvgardare respectivă. Norme similare se aplică și în contextul altor acorduri comerciale internaționale, inclusiv regionale sau bilaterale, încheiate de Uniune. Uniunea ar trebui să ia măsuri de reechilibrare prin suspendarea concesiilor sau a altor obligații în cazurile în care țara terță nu aplică ajustări adecvate și proporționale. Măsurile luate de Uniune în astfel de cazuri au scopul de a determina introducerea de către țările terțe a unor măsuri de stimulare a comerțului, pentru a restabili o situație de beneficii reciproce.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) Articolul XXVIII din GATT 1994 și înțelegerea privind interpretarea acestuia reglementează modificarea sau retragerea concesiilor prevăzute în listele tarifare ale membrilor OMC. Membrii OMC afectați de o astfel de modificare au dreptul, în anumite condiții, de a retrage concesii substanțial echivalente. În astfel de situații, Uniunea trebuie să adopte măsuri de reechilibrare, cu excepția cazului în care sunt convenite ajustări compensatorii. Măsurile luate de Uniune ar avea ca scop determinarea țărilor terțe să pună în aplicare măsuri de stimulare a comerțului.
(5) Articolul XXVIII din GATT 1994 și Memorandumul de înțelegere aferent, precum și articolul XXI din Acordul general privind comerțul și serviciile (GATS) și procedurile pentru aplicarea acestuia reglementează modificarea sau retragerea concesiilor și angajamentelor prevăzute în listele tarifare și în listele angajamentelor specifice ale membrilor OMC. Membrii OMC afectați de o astfel de modificare au dreptul, în anumite condiții, de a retrage concesiile sau angajamentele substanțial echivalente. În astfel de situații, Uniunea ar trebui să adopte măsuri de reechilibrare, cu excepția cazului în care sunt convenite ajustări compensatorii. Măsurile luate de Uniune ar avea ca scop determinarea țărilor terțe să pună în aplicare măsuri de restaurare a avantajelor reciproce și de stimulare a comerțului.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Uniunea trebuie să aibă posibilitatea de a asigura respectarea drepturilor sale în domeniul achizițiilor publice, având în vedere faptul că Acordul OMC privind achizițiile publice prevede că eventualele litigii care decurg din acord nu au drept rezultat suspendarea concesiilor sau a altor obligații prevăzute în orice alt acord acoperit al OMC.
(6) Este esențial ca Uniunea să aibă posibilitatea de a asigura rapid respectarea drepturilor sale în domeniul achizițiilor publice,în cazul în care una dintre părți nu-și respectă angajamentele în conformitate cu Acordul OMC privind achizițiile publice sau cu alte acorduri bilaterale sau regionale obligatorii. Acțiunea Uniunii ar trebui să vizeze asigurarea menținerii unui nivel substanțial echivalent al concesiilor în domeniul achizițiilor publice.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 7
(7) Prezentul regulament trebuie să se concentreze asupra măsurilor pentru a căror concepere și aplicare Uniunea are experiență; posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare al prezentului regulament la sectorul serviciilor și la cel al drepturilor de proprietate intelectuală trebuie evaluată în timp util, ținând cont de particularitățile fiecărui domeniu.
(7) Prezentul regulament ar trebui să permită Uniunii să dispună de un cadru complet și eficace care să permită adoptarea unor măsuri în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, posibilitatea de a extinde domeniul său de aplicare cu noi măsuri destinate unor noi sectoare comerciale, precum drepturile de proprietate intelectuală, ar trebui analizată în cadrul unui studiu efectuat cu ocazia raportului de evaluare a aplicării prezentului regulament, menționat la articolul 10, și ar trebui prezentată Parlamentului European.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) Comisia trebuie să evalueze funcționarea prezentului regulament în termen de cel mult trei ani de la data primei sale aplicări în vederea evaluării și, dacă este necesar, a îmbunătățirii eficienței acestuia.
(9) Comisia ar trebui să evalueze aplicarea prezentului regulament în termen de cel mult cinci ani de la data primei adoptări a unui act de implementare în temeiul prezentului regulament în vederea evaluării și, dacă este necesar, a îmbunătățirii eficienței acestuia. Comisia ar trebui să includă în rapoartele sale privind Strategia Europa 2020 o analiză a relevanței prezentului regulament, în special capacitatea sa de a ridica barierele din calea comerțului.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 9a (nou)
(9a) Comisia ar trebui să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la intenția sa de a pune în aplicare măsuri de politică comercială în conformitate cu prezentul regulament. Aceste informații ar trebui să includă o descriere detaliată a fiecărui caz în parte și a măsurilor prevăzute, a daunelor suferite de industria din Uniune, precum și justificarea și efectele posibile ale măsurilor prevăzute. După luarea măsurilor, Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European cu privire la impactul lor real.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 9b (nou)
(9b) La evaluarea interesului general al Uniunii în ceea ce privește adoptarea de măsuri de executare, urmărind totodată o abordare echilibrată, Comisia ar trebui să țină seama în special de situația producătorilor din Uniune. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European cu privire la modalitatea de stabilire a interesului general al Uniunii, de la caz la caz.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 10a (nou)
(10a) Comisia ar trebui să informeze în mod regulat Parlamentul European, în special atunci când un organ de soluționare a litigiilor a fost sesizat de către Uniune. După fiecare decizie adoptată de un organ de soluționare a litigiilor care autorizează Uniunea să ia diverse măsuri, Comisia ar trebui să informeze comisia Parlamentului European responsabilă pentru comerțul internațional cu privire la intenția sa de a adopta sau nu astfel de măsuri. În timp ce Uniunea decide să adopte anumite măsuri, Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să informeze Parlamentul European cu privire la alegerea măsurilor.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 13a (nou)
(13a) La cererea Parlamentului European, Comisia ar trebui să participe în mod regulat la soluționarea litigiilor și la dialogul pe tema executării prevăzute de prezentul regulament.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Articolul 1 – partea introductivă
Prezentul regulament prevede norme și proceduri pentru a asigura exercitarea eficientă a drepturilor Uniunii de a suspenda sau a retrage concesiile sau alte obligații prevăzute în acorduri comerciale internaționale, cu scopul:
Prezentul regulament prevede norme și proceduri pentru a asigura exercitarea eficaceși la timp a drepturilor Uniunii de a suspenda sau a retrage concesiile sau alte obligații prevăzute în acorduri comerciale internaționale, cu scopul:
Amendamentul 15 Propunere de regulament Articolul 1 – litera a
(a) de a răspunde la cazurile de încălcare de către țările terțe a regulilor comerțului internațional care afectează interesele Uniunii, în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare;
(a) de a răspunde la cazurile de încălcare de către țările terțe a regulilor comerțului internațional care afectează interesele Uniunii, în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare care să ofere ajutor operatorilor economici afectați din Uniune;
Amendamentul 16 Propunere de regulament Articolul 1 – litera b
(b) de a reechilibra concesiile sau alte obligații în relațiile comerciale cu țări terțe, atunci când tratamentul la import acordat mărfurilor din Uniune este modificat.
(b) de a reechilibra concesiile sau alte obligații în relațiile comerciale cu țări terțe, atunci când tratamentul acordat mărfurilor sau serviciilor din Uniune este modificat.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Articolul 2 – litera b
(b)„concesii sau alte obligații” înseamnă concesii tarifare sau orice alte beneficii pe care Uniunea s-a angajat să le aplice în cadrul schimburilor sale comerciale cu țări terțe în temeiul acordurilor comerciale internaționale la care este parte;
(b) „concesii sau alte obligații” înseamnă concesii tarifare,angajamente specifice în domeniul serviciilor sau orice alte beneficii pe care Uniunea s-a angajat să le aplice în cadrul schimburilor sale comerciale cu țări terțe în temeiul acordurilor comerciale internaționale la care este parte;
Amendamentul 18 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 1 – litera d
(d) în caz de modificare a concesiilor de către un membru al OMC în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994, dacă nu au fost convenite ajustări compensatorii.
(d) în caz de modificare a concesiilor sau angajamentelor de către un membru al OMC în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 sau al articolului XXI din GATS, dacă nu au fost convenite ajustări compensatorii.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 1
(1) Atunci când sunt necesare măsuri pentru a proteja interesele Uniunii în cazurile menționate la articolul 3 alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește măsurile de politică comercială adecvate. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2).
(1) Atunci când sunt necesare măsuri pentru a proteja interesele Uniunii în cazurile menționate la articolul 3 alineatul (1), Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care stabilește măsurile de politică comercială adecvate. Actul de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2). Comisia justifică în mod corespunzător în fața Parlamentului European alegerea măsurilor de politică comercială prevăzute la articolul 5.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 2 – litera d
(d) Concesiile retrase în cadrul schimburilor comerciale cu o țară terță în legătură cu articolul XXVIII din GATT 1994 și cu înțelegerea privind interpretarea acestuiatrebuie să fie substanțial echivalente cu concesiile modificate sau retrase de către țara terță în cauză, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul XXVIII din GATT 1994 și în înțelegerea aferentă.
(d) Concesiile sau angajamentele modificate sau retrase în cadrul schimburilor comerciale cu o țară terță în legătură cu articolul XXVIII din GATT 1994 și cu Memorandumul de înțelegere aferent sau cu articolul XXI din GATSși cu procedurile de punere în aplicare aferente sunt substanțial echivalente cu concesiile sau angajamentele modificate sau retrase de către țara terță în cauză, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul XXVIII din GATT 1994 și în Memorandumul de înțelegere aferent, precum și la articolul XXI din GATS și procedurile de punere în aplicare aferente.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 3 – litera b
(b) potențialul măsurilor de a oferi ajutor operatorilor economici din Uniune afectați de măsurile adoptate de țara terță;
(b) potențialul măsurilor de a oferi ajutor statelor membre și operatorilor economici din Uniune afectați de măsurile adoptate de țara terță;
Amendamentul 22 Propunere de regulament Articolul 4 – alineatul 3 – litera c
(c) disponibilitatea altor surse de aprovizionare pentru produsele în cauză, pentru a se evita sau reduce la minimum orice efecte negative asupra industriilor din aval sau asupra consumatorilor finali din Uniune;
(c) disponibilitatea altor surse de aprovizionare pentru produsele sau serviciile în cauză, pentru a se evita sau a reduce la minimum orice efect negativ asupra industriilor din aval sau asupra consumatorilor finali din Uniune;
(3a) Comisia subliniază în propunerea sa de act de punere în aplicare modalitatea în care a stabilit interesul general al Uniunii în cazul specific vizat.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Articolul 5 – litera ba (nouă)
(ba) suspendarea aplicării obligațiilor și angajamentelor specifice în domeniul comerțului cu servicii, cu privire la GATS sau orice acorduri bilaterale și regionale;
Amendamentul 25 Propunere de regulament Articolul 5 – litera c – punctul i
(i) excluderea de la procedurile de achiziții publice a ofertelor a căror valoare totală este alcătuită în proporție de peste 50% din bunuri sau servicii originare din țara terță în cauză; și/sau
(i) excluderea de la procedurile de achiziții publice a ofertelor a căror valoare totală este alcătuită în proporție de peste 50% din bunuri sau servicii originare din țara terță în cauză; actele de punere în aplicare pot stabili limite, în funcție de caracteristicile bunurilor sau serviciilor vizate, dincolo de care se aplică excluderea, luând în considerare dispozițiile de la articolul 4 alineatul (3), inclusiv considerațiile privind capacitatea administrativă și nivelul anulării sau al reducerii avantajelor; și/sau
Comisia ar trebui să justifice în mod corespunzător în fața Parlamentului European alegerea măsurilor specifice de politică comercială luate în temeiul prezentului articol.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 1
(1) Atunci când, ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1), țara terță în cauză acordă compensații satisfăcătoare Uniunii în cazurile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (a) și (b), Comisia poate suspenda aplicarea acestui act de punere în aplicare pentru durata perioadei de compensare. Suspendarea se decide în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2).
(1) Atunci când, ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1), țara terță în cauză acordă compensații adecvate și proporționale Uniunii în cazurile prevăzute la articolul 3 alineatul (1) literele (a) și (b), Comisia poate suspenda aplicarea acestui act de punere în aplicare pentru durata perioadei de compensare. Suspendarea se decide în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 8 alineatul (2).
Amendamentul 28 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 – litera b
(b) în cazurile de reechilibrare a concesiilor sau a altor obligații în urma adoptării de către o țară terță a unei măsuri de salvgardare, atunci când măsura de salvgardare este retrasă sau expiră, sau când țara terță în cauză acordă Uniunii o compensație satisfăcătoare ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);
(b) în cazurile de reechilibrare a concesiilor sau a altor obligații în urma adoptării de către o țară terță a unei măsuri de salvgardare, atunci când măsura de salvgardare este retrasă sau expiră, sau când țara terță în cauză acordă Uniunii o compensație adecvată și proporțională ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1);
Amendamentul 29 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 2 – litera c
(c) în cazurile de modificare a concesiilor de către un membru al OMC în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț din 1994, atunci când țara terță în cauză acordă Uniunii o compensație satisfăcătoare ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).
(c) în cazurile de retragere sau modificare a concesiilor sau angajamentelor de către un membru al OMC în temeiul articolului XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț din 1994 sau al articolului XXI din GATS, atunci când țara terță în cauză acordă Uniunii o compensație adecvată și proporțională ulterior adoptării unui act de punere în aplicare în conformitate cu articolul 4 alineatul (1).
Amendamentul 30 Propunere de regulament Articolul 7 – alineatul 4 a (nou)
(4a) Comisia justifică în mod corespunzător în față Parlamentului European suspendarea, modificarea sau încetarea unei măsuri prevăzute la articolul 5.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 1
(1) Comisia solicită informații și opinii cu privire la interesele economice ale Uniunii legate de produse sau sectoare specifice, în aplicarea prezentului regulament, prin intermediul unui anunț publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sau prin alte mijloace de comunicare publică adecvate.
(1) Comisia solicită informații și opinii cu privire la interesele economice ale Uniunii legate de produse, servicii sau sectoare specifice, în aplicarea prezentului regulament, prin intermediul unui anunț publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sau prin alte mijloace de comunicare publică adecvate și ia aceste informații în considerare.
Anunțul indică termenul pentru prezentarea de informații. Acest termen nu depășește două luni.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 2
(2) Informațiile primite în aplicarea prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost cerute.
(2) Informațiile primite în aplicarea prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost cerute. Comisia informează în mod corespunzător Parlamentul European cu privire la rezultatul acestei colectări de informații și la modul în care intenționează să țină seama de aceste informații atunci când stabilește interesul general al Uniunii.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Articolul 9 – alineatul 4
(4) Furnizorul de informații poate solicita ca informațiile furnizate să fie tratate drept confidențiale. În astfel de cazuri, ele trebuie să fie însoțite de un rezumat cu caracter neconfidențial sau de o expunere a motivelor pentru care informațiile nu pot fi rezumate.
(4) Furnizorul de informații poate solicita ca informațiile furnizate să fie tratate drept confidențiale. În astfel de cazuri, ele trebuie să fie însoțite de un rezumat cu caracter neconfidențial care să prezinte informațiile într-o formă generală sau de o expunere a motivelor pentru care informațiile nu pot fi rezumate.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Articolul 9a (nou)
Articolul 9a
Soluționarea litigiilor și dialogul pe tema executării
Comisia participă cu regularitate la un schimb de opinii cu comisia din cadrul Parlamentului European responsabilă pentru comerțul internațional pe tema gestionării litigiilor comerciale, inclusiv cauzele în curs de desfășurare, efectele asupra sectoarelor industriale ale UE, măsurile prevăzute, justificarea și impactul măsurilor prevăzute, precum și pe tema punerii în aplicare a măsurilor de politică comercială în temeiul prezentului regulament.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Articolul 10
În termen de cel mult trei ani de la data adoptării primului act de punere în aplicare în temeiul prezentului regulament, Comisia examinează aplicarea regulamentului și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului.
În termen de cel mult cinci ani de la data adoptării primului act de punere în aplicare în temeiul prezentului regulament, Comisia examinează aplicarea regulamentului și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului.
Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0308/2013).
Comerțul cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe ***I
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe (COM(2012)0521 – C7-0316/2012 – 2012/0250(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0521),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0316/2012),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 16 iulie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0167/2013),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui/Președintei sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1259/2013.)
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime ***I
1660k
252k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 23 octombrie 2013 referitoare la propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime [de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al Consiliului privind politica maritimă integrată] (COM(2013)0245 – C7-0108/2013 – 2011/0380(COD))(1)
Amendamentul 1 Proiect de rezoluție legislativă Punctul 1 a (nou)
1a. reamintește că în rezoluția sa din 8 iunie 2011, Parlamentul a subliniat că resursele piscicole constituie un bun public vital pentru securitatea alimentară mondială; Parlamentul a semnalat faptul că sectorul pescuitului și al acvaculturii și activitățile conexe reprezintă de multe ori principala sursă de venituri și locuri de muncă durabile în regiunile costiere, insulare și periferice; în plus a considerat că, pentru a-și realiza obiectivele pe termen mediu și lung (un sector stabil, sustenabil și viabil al pescuitului), pentru a reface stocurile de pește și pentru a aborda aspectele sociale legate de reducerea efortului de pescuit, politica comună reformată în domeniul pescuitului (PCP) va avea nevoie de resurse financiare adecvate după 2013;
Amendamentul 2 Propunere de regulament Referirea 1
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2) și articolul 195 alineatul (2),
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2), articolul 91 alineatul (1), articolul 100 alineatul (2), articolul 173 alineatul (3), articolul 175, articolul 188, articolul 192 alineatul (1), articolul 194 alineatul (2), articolul 195 alineatul (2) și articolul 349,
Amendamentul 3 Propunere de regulament Considerentul 1 a (nou)
(1a) Sectorul pescuitului este de o importanţă strategică pentru situația socioeconomică, pentru oferta publică de pește și echilibrul alimentar din diferite state membre și din Uniunea, precum și contribuția sa considerabilă la bunăstarea socioeconomică a comunităților costiere, la dezvoltarea locală, la ocuparea forței de muncă, la menținerea și la crearea de activități economice și locuri de muncă în amonte și în aval, la aprovizionarea cu pește proaspăt și la păstrarea vie a tradițiilor culturale locale;
Amendamentul 4 Propunere de regulament Considerentul 2
(2) Domeniul de aplicare al EMFF trebuie să reglementeze sprijinul PCP, care cuprinde conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor biologice marine, a resurselor biologice de apă dulce și acvacultura, precum și prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre sau în apele Uniunii, fiind desfășurate inclusiv de navele de pescuit care arborează pavilionul unor țări terțe și sunt înmatriculate în țări terțe, sau de navele de pescuit ale Uniunii, sau de resortisanți ai statelor membre, fără se a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării.
(2) Domeniul de aplicare al FEPAM ar trebui să reglementeze sprijinul PCP, care cuprinde conservarea, gestionarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine, a resurselor biologice de apă dulce și acvacultura, precum și prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în cazul în care astfel de activități au loc pe teritoriul statelor membre sau în apele Uniunii, fiind desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii, sau de resortisanți ai statelor membre, fără se a aduce atingere responsabilității primare a statului de pavilion, ținând cont de dispozițiile articolului 117 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării.
Amendamentul 5 Propunere de regulament Considerentul 2 a (nou)
(2a) Ar trebui subliniat faptul că PCP este o politică alimentară, ceea ce justifică o intervenție publică prin FEPAM în scopul menținerii siguranței alimentare a cetățenilor din Uniune.
Amendamentul 6 Propunere de regulament Considerentul 2 b (nou)
(2b) FEPAM ar trebui să țină seama pe deplin de situația specifică a regiunilor ultraperiferice în conformitate cu articolul 349 din TFUE. Situația regiunilor ultraperiferice și specificitatea sectorului pescuitului în aceste regiuni impun ca PCP și fondurile asociate, mai exact FEPAM, să fie adaptate la specificități, la constrângeri, la costurile suplimentare și la realitățile specifice acestor regiuni, care sunt profund diferite de cele din restul Uniunii. În acest sens, pentru aceste regiuni ar trebui să fie autorizate măsuri specifice.
Amendamentul 7 Propunere de regulament Considerentul 2 c (nou)
(2c) Viitorul FEPAM ar trebui să ia în considerare pe deplin problemele și nevoile specifice pescuitului la scară mică, având în vedere faptul că flota pescuitului la scară mică este cea care utilizează în Uniunea Europeană cea mai mare cantitate de forță de muncă pe unitatea de pește capturat.
Amendamentul 8 Propunere de regulament Considerentul 3
(3) Succesul politicii comune în domeniul pescuitului depinde de un sistem eficace de control, inspecție și aplicare, precum și de date complete fiabile, atât în vederea consultanței științifice, cât și în scop de punere în aplicare și control; prin urmare, EMFF trebuie să sprijine aceste politici.
(3) Succesul politicii comune în domeniul pescuitului depinde de un sistem eficace de control, inspecție, inclusiv inspecție la locul de muncă, și aplicare, precum și de date complete fiabile, atât în vederea consultanței științifice, cât și în scop de punere în aplicare și control; prin urmare, FEPAM trebuie să sprijine aceste politici.
Amendamentul 9 Propunere de regulament Considerentul 3 a (nou)
(3a) Pentru a încuraja asumarea PCP în rândul pescarilor, contribuind, astfel, la punerea corectă în aplicare și succesul general al PCP, FEPAM ar trebui să sprijine parteneriatul, cooperarea și dialogul între oamenii de știință și pescari.
Amendamentul 10 Propunere de regulament Considerentul 4
(4) Domeniul de aplicare al EMFFtrebuie să reglementeze sprijinul acordat PMI, care cuprinde elaborarea și punerea în aplicare a unor operațiuni și a unui proces decizional coordonate în legătură cu oceanele, mările, regiunile costiere și sectoarele maritime, în completarea diferitelor politici ale UE relevante, în special a politicii comune în domeniul pescuitului și a politicilor privind transportul, industria, coeziunea teritorială, mediul, energia și turismul. Trebuie să se asigure coerența și integrarea în ceea ce privește gestionarea diferitelor politici sectoriale în Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și Coasta Iberică, bazinul maritim al Mării Mediterane și bazinul maritim al Mării Negre.
(4) Domeniul de aplicare al FEPAMar trebui să reglementeze sprijinul acordat PMI, care cuprinde elaborarea și punerea în aplicare a unor operațiuni și a unui proces decizional coordonate în legătură cu oceanele, mările, regiunile costiere și sectoarele maritime, în completarea diferitelor politici ale UE relevante, în special a politicii comune în domeniul pescuitului și a politicilor privind transportul, industria, coeziunea teritorială, mediul, energia și turismul, domenii pentru care este necesară promovarea cercetării științifice, a competenței și a formării profesionale. Trebuie să se asigure coerența și integrarea în ceea ce privește gestionarea diferitelor politici sectoriale în Marea Baltică, Marea Nordului, Mările Celtice, Golful Biscaya și Coasta Iberică, bazinul maritim al Mării Mediterane și bazinul maritim al Mării Negre.
Amendamentul 11 Propunere de regulament Considerentul 4 a (nou)
(4a) Atunci când definește și pune în aplicare politicile și acțiunile în ceea ce privește reforma PCP, PMI și FEPAM, Uniunea ar trebui să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și un nivel ridicat de educație, formare și protecție a sănătății umane, în conformitate cu articolul 9 din TFUE.
Amendamentul 12 Propunere de regulament Considerentul 5
(5) În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, prin care a fost adoptată Strategia Europa 2020, Uniunea și statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă a Uniunii. În special, este necesară concentrarea resurselor în vederea atingerii obiectivelor și țintelor Strategiei Europa 2020, iar eficiența trebuie îmbunătățită prin punerea unui accent mai puternic pe rezultate. Includerea PMI în noul EMFF contribuie, de asemenea, la îndeplinirea principalelor obiective de politică stabilite în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, „Europa 2020 – O strategie pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), și este conformă cu obiectivele generale privind creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale prevăzute în tratat.
(5) În conformitate cu concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, prin care a fost adoptată Strategia Europa 2020, Uniunea și statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, promovând în același timp dezvoltarea armonioasă a Uniunii. În special, este necesară concentrarea resurselor în vederea atingerii obiectivelor și țintelor Strategiei Europa 2020, în special cele legate de ocuparea forței de muncă și de combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și a schimbărilor climatice. În plus, eficiența trebuie îmbunătățită prin punerea unui accent mai puternic pe rezultate. Includerea PMI în noul FEPAM contribuie, de asemenea, la îndeplinirea principalelor obiective de politică stabilite în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, „Europa 2020 – O strategie pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”), și este conformă cu obiectivele generale privind creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale prevăzute în tratat.
Amendamentul 13 Propunere de regulament Considerentul 6
(6) Pentru a se garanta faptul că EMFF contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP, PMI și ale Strategiei Europa 2020, trebuie să se pună accentul pe un număr limitat de priorități esențiale referitoare la încurajarea pescăriilor și a acvaculturii bazate pe inovare și cunoaștere, la promovarea pescuitului și acvaculturii sustenabile și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, la sporirea ocupării forței de muncă și a coeziunii teritoriale prin eliberarea potențialului de creștere economică și de creare a locurilor de muncă al comunităților pescărești costiere și interioare, precum și la promovarea diversificării activităților pescărești spre alte sectoare ale economiei marine.
(6) Pentru a se garanta faptul că FEPAM contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP, PMI și ale Strategiei Europa 2020, trebuie identificatăo serie de priorități esențiale referitoare la încurajarea pescăriilor și a acvaculturii bazate pe inovare și cunoaștere, la promovarea pescuitului și acvaculturii sustenabile și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, la sporirea ocupării forței de muncă și a coeziunii teritoriale prin eliberarea potențialului de creștere economică și de creare a locurilor de muncă al comunităților pescărești costiere și interioare, precum și la promovarea diversificării activităților pescărești spre alte sectoare ale economiei marine.
Amendamentul 14 Propunere de regulament Considerentul 7 a (nou)
(7a) FEPAM ar trebui să contribuie la îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor care depind de pescuit și la garantarea îmbunătățirii standardelor de muncă pentru pescari, în special prin garantarea respectării legislației privind sănătatea și securitatea la locul de muncă și a dispozițiilor prevăzute de acordurile colective de muncă.
Amendamentul 15 Propunere de regulament Considerentul 7 b (nou)
(7b) Pentru a evita confuzia cu privire la aplicarea și la impactul măsurilor financiare specifice ale FEPAM asupra diferitelor părți interesate care sunt implicate în sectorul pescuitului, este util să se facă o distincție clară între proprietarii de navă și angajații pescari, astfel cum s-a stabilit deja în Convenția nr. 188 a OIM.
Amendamentul 16 Propunere de regulament Considerentul 8
(8) Obiectivul general al politicii comune în domeniul pescuitului constă în a garanta că activitățile din domeniul pescuitului și acvaculturii contribuie la condiții de mediu sustenabile pe termen lung, care sunt necesare pentru dezvoltarea economică și socială. De asemenea, politica comună în domeniul pescuitului trebuie să contribuie la creșterea productivității, la un nivel de trai echitabil pentru sectorul pescăresc și la piețe stabile și să asigure disponibilitatea resurselor și prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.
(8) Obiectivul general al politicii comune în domeniul pescuitului constă în a garanta că activitățile din domeniul pescuitului și acvaculturii contribuie la o dezvoltare economică, socială și sustenabilă din punct de vedere al condițiilor de mediu pe termen lung. De asemenea, politica comună în domeniul pescuitului trebuie să contribuie la creșterea productivității, la un nivel de trai echitabil pentru sectorul pescăresc și la piețe stabile și să asigure disponibilitatea resurselor și prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.
Amendamentul 17 Propunere de regulament Considerentul 9
(9) Este extrem de important ca aspectele de mediu să fie mai bine integrate în PCP, ceea ce ar duce la atingerea obiectivelor și țintelor politicii de mediu a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020. PCP vizează o exploatare a resurselor biologice marine vii prin care să se refacă și să se mențină stocurile de pește la niveluri care să permită obținerea producției maxime durabile, cel târziu până în 2015. PCP pune în aplicare abordări preventive și ecosistemice în ceea ce privește gestionarea pescăriilor. În consecință, EMFF trebuie să contribuie la protecția mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”).
(9) Este extrem de important ca aspectele de mediu să fie mai bine integrate în PCP, ceea ce ar duce la atingerea obiectivelor și țintelor politicii de mediu a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020. PCP vizează o exploatare a resurselor biologice marine vii prin care să se refacă și să se mențină stocurile de pește la niveluri care să permită obținerea producției maxime durabile, până în 2015, dacă este posibil, și în orice caz până în 2020. PCP ar trebui să adopte o abordare echilibrată în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă, prin intermediul planificării, valorificării și gestionării pescăriilor, care să țină cont de aspirațiile și de nevoile sociale actuale și fără să submineze avantajele de care ar trebui să poată beneficia generațiile viitoare de pe urma tuturor bunurilor și serviciilor obținute din ecosistemele marine. În consecință, FEPAM ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”).
Amendamentul 18 Propunere de regulament Considerentul 9 a (nou)
(9a) Măsurile finanțate prin FEPAM ar trebui să respecte articolele 39 și 41 din TFUE, care se referă la o abordare echilibrată în aplicarea dreptului muncii și la o coordonare eficientă în ceea ce privește formarea profesională.
Amendamentul 19 Propunere de regulament Considerentul 10
(10) Având în vedere că obiectivele prezentului regulament nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre, date fiind importanța și efectele operațiunilor care trebuie finanțate în cadrul programelor operaționale și problemele structurale întâmpinate în ceea ce privește dezvoltarea sectorului pescăresc și a sectorului maritim, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre, aceste obiective pot, prin urmare, să fie realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin furnizarea unei asistențe financiare multianuale axate pe prioritățile relevante, iar Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din tratatul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective.
(10) Având în vedere că obiectivele prezentului regulament nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de statele membre, date fiind importanța și efectele operațiunilor care trebuie finanțate în cadrul programelor operaționale și problemele structurale întâmpinate în ceea ce privește dezvoltarea sectorului pescăresc, a acvaculturii și a sectorului maritim, precum și resursele financiare limitate ale statelor membre, aceste obiective pot, prin urmare, să fie realizate mai bine la nivelul Uniunii, prin furnizarea unei asistențe financiare multianuale axate pe prioritățile relevante, iar Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din tratatul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestor obiective.
Amendamentul 20 Propunere de regulament Considerentul 11
(11) Finanțarea prin intermediul unui fond unic, EMFF, a cheltuielilor aferente politicii comune în domeniul pescuitului și politicii maritime integrate trebuie să abordeze necesitatea unei simplificări, precum și consolidarea integrării ambelor politici. Extinderea gestiunii partajate la organizările comune ale piețelor, inclusiv la compensațiile pentru regiunile ultraperiferice și la activitățile de control și de colectare de date, trebuie să contribuie în continuare la simplificarea și reducerea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre și, de asemenea, să ducă la sporirea coerenței și eficienței sprijinului acordat.
(11) Finanțarea prin intermediul unui fond unic, FEPAM, a cheltuielilor aferente politicii comune în domeniul pescuitului și politicii maritime integrate trebuie să abordeze necesitatea unei simplificări, precum și consolidarea integrării ambelor politici. Extinderea gestiunii partajate la organizările comune ale piețelor, inclusiv la compensațiile pentru regiunile ultraperiferice și la activitățile de control, de colectare de date și de administrare, ar trebui să contribuie în continuare la simplificarea și reducerea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre și, de asemenea, să ducă la sporirea coerenței și eficienței sprijinului acordat.
Amendamentul 21 Propunere de regulament Considerentul 11 a (nou)
(11a) Finanțarea ar trebui să aibă loc în conformitate cu definiția de la punctul 17 din Acordul interinstituțional din XX/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.
Amendamentul 22 Propunere de regulament Considerentul 11 b (nou)
(11b) Orice finanțare se acordă fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și ale Acordului Interinstituțional din xxx/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.
Amendamentul 23 Propunere de regulament Considerentul 12
(12) Bugetul Uniunii trebuie să finanțeze cheltuielile aferente politicii comune în domeniul pescuitului și politicii maritime integrate prin intermediul unui fond unic, EMFF, în mod direct sau în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Gestiunea partajată cu statele membre trebuie să se aplice nu doar măsurilor de sprijinire a pescăriilor, a acvaculturii și a dezvoltării locale conduse de comunitate, ci și organizărilor comune ale piețelor, compensațiilor pentru regiunile ultraperiferice și activităților de control și de colectare de date. Gestiunea directă trebuie să se aplice consultanței științifice, contribuțiilor voluntare la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, consiliilor consultative și operațiunilor de punere în aplicare a politicii maritime integrate. Trebuie specificate tipurile de măsuri care pot fi finanțate prin EMFF.
(12) Bugetul Uniunii trebuie să finanțeze cheltuielile aferente politicii comune în domeniul pescuitului și politicii maritime integrate prin intermediul unui fond unic, FEPAM, în mod direct sau în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Gestiunea partajată cu statele membre ar trebui să se aplice nu doar măsurilor de sprijinire a pescăriilor, a acvaculturii și a dezvoltării locale conduse de comunitate, ci și măsurilor de comercializare și procesare, compensațiilor pentru regiunile ultraperiferice și activităților de control și de colectare de date. Gestiunea directă ar trebui să se aplice pregătirii planurilor de producție și comercializare, ajutorului pentru depozitare, consultanței științifice, contribuțiilor voluntare la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, consiliilor consultative și operațiunilor de punere în aplicare a politicii maritime integrate. Trebuie specificate tipurile de măsuri care pot fi finanțate prin FEPAM.
Amendamentul 24 Propunere de regulament Considerentul 14
(14) În conformitate cu articolele 50 și 51 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului (denumit în continuare „Regulamentul PCP”)], asistența financiară din partea Uniunii în cadrul EMFF trebuie să fie condiționată de respectarea normelor PCP atât de către statele membre cât și de către operatori. Această condiționalitate este menită a reflecta responsabilitatea Uniunii de a garanta, în interes public, conservarea resurselor biologice marine în temeiul PCP, conform dispozițiilor articolului 3 din TFUE.
(14) În conformitate cu articolele 50 și 51 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului (denumit în continuare „Regulamentul PCP”)], asistența financiară din partea Uniunii în cadrul FEPAM trebuie să fie condiționată de respectarea normelor PCP atât de către statele membre cât și de către operatori. Această condiționalitate este menită a reflecta responsabilitatea Uniunii de a garanta, în interes public, conservarea resurselor biologice marine în temeiul PCP, precum și să garanteze respectarea cerințelor legate de promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și garantarea unei protecții sociale adecvate, conform dispozițiilor articolului 3 și, respectiv, ale articolului 9 din TFUE.
Amendamentul 25 Propunere de regulament Considerentul 15
(15) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi subminată dacă asistența financiară oferită de Uniune în cadrul EMFF ar fi acordată operatorilor care, ex ante, nu îndeplinesc cerințele legate de interesul public de a se conserva resursele biologice marine. Prin urmare, trebuie să fie eligibili doar operatorii care, într-o anumită perioadă înaintea depunerii unei cereri de ajutor, nu au fost implicați în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999, și care nu au comis nicio încălcare gravă în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau al articolului 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 sau vreo altă încălcare a normelor PCP care periclitează în mod deosebit sustenabilitatea stocurilor în cauză și care constituie o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii, exploatare care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza producția maximă durabilă (denumită în continuare „MSY”)..
(15) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi subminată dacă asistența financiară oferită de Uniune în cadrul FEPAM ar fi acordată operatorilor care, ex ante, nu îndeplinesc cerințele legate de interesul public de a se conserva resursele biologice marine. Prin urmare, operatorii ar trebui să fie eligibili doar în condițiile în care, într-o anumită perioadă înaintea depunerii unei cereri de ajutor, nu au fost implicați în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a navelor de pescuit incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii, în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999, și nici în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a unor nave de pescuit care arborează pavilionul unor țări aflate pe lista țărilor terțe necooperante, conform dispozițiilor articolului 33 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008. De asemenea, ar trebui să fie eligibili numai operatorii care nu au comis nicio încălcare gravă în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 sau al articolului 90 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 sau vreo altă încălcare a normelor PCP care periclitează în mod deosebit sustenabilitatea stocurilor în cauză și care constituie o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii, exploatare care reface și menține populațiile speciilor capturate la niveluri apropiate de producția maximă durabilă (denumită în continuare „MSY”).
Amendamentul 26 Propunere de regulament Considerentul 17
(17) Consecințele prevăzute pentru situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate trebuie să se aplice în cazul încălcării de către beneficiari a normelor PCP. În scopul stabilirii cuantumului cheltuielilor neeligibile, trebuie să se țină cont de gravitatea nerespectării de către beneficiari a normelor PCP, de avantajul economic derivat din nerespectarea normelor PCP sau de importanța contribuției EMFF la activitatea economică a beneficiarului.
(17) Consecințele prevăzute pentru situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate trebuie să se aplice în cazul încălcării de către beneficiari a normelor PCP. În scopul stabilirii cuantumului cheltuielilor neeligibile, ar trebui să se țină cont de gravitatea (inclusiv amploarea, durata și repetitivitatea) nerespectării de către beneficiari a normelor PCP, de avantajul economic derivat din nerespectarea normelor PCP sau de importanța contribuției FEPAM la activitatea economică a beneficiarului.
Amendamentul 27 Propunere de regulament Considerentul 18
(18) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi, de asemenea, subminată dacă asistența financiară oferită de Uniune în cadrul EMFF ar fi furnizată statelor membre care nu își îndeplinesc obligațiile prevăzute de normele PCP legate de interesul public de a se conserva resursele marine, de exemplu obligațiile referitoare la colectarea de date și la aplicarea controalelor. Mai mult decât atât, în cazul neîndeplinirii obligațiilor respective, există riscul ca statele membre să nu detecteze beneficiarii neeligibili sau operațiunile neeligibile.
(18) Îndeplinirea obiectivelor PCP ar fi, de asemenea, subminată dacă asistența financiară oferită de Uniune în cadrul FEPAM ar fi furnizată statelor membre care nu își îndeplinesc obligația de a crea un echilibru stabil între flota de pescuit și posibilitățile de pescuit, conform articolului 34 alineatul (1) din Regulamentul de bază privind PCPsau obligațiile prevăzute de normele PCP legate de interesul public de a se conserva resursele marine, de exemplu obligațiile referitoare la colectarea de date, asigurarea unui echilibru stabil și durabil între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit și obligațiile referitoare la aplicarea controalelor. Mai mult decât atât, în cazul neîndeplinirii obligațiilor respective, există riscul ca statele membre să nu detecteze beneficiarii neeligibili sau operațiunile neeligibile.
Amendamentul 28 Propunere de regulament Considerentul 19
(19) Ca măsuri de precauție, pentru a preveni efectuarea de plăți neconforme și pentru a stimula statele membre să se conformeze sau să le impună beneficiarilor să se conformeze normelor PCP, trebuie folosite întreruperea termenului de plată și suspendarea plăților, două măsuri punctuale și cu sferă de aplicare limitată. În vederea respectării principiului proporționalității, corecțiile financiare care au consecințe definitive și irevocabile trebuie să se aplice doar în cazul cheltuielilor legate direct de operațiunile în timpul cărora au fost încălcate normele PCP.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 29 Propunere de regulament Considerentul 20
(20) În vederea îmbunătățirii coordonării și armonizării punerii în aplicare a fondurilor care oferă sprijin în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), a fondului pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), și a fondului pentru sectorul maritim și sectorul pescuitului, și anume Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), s-au stabilit dispoziții comune pentru toate aceste fonduri („fondurile CSC”) în [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune]. Pe lângă regulamentul respectiv, EMFF conține dispoziții specifice datorate particularităților PCP și PMI.
(20) În vederea îmbunătățirii coordonării și armonizării punerii în aplicare a fondurilor care oferă sprijin în temeiul politicii de coeziune, și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și Fondul de coeziune (FC), a fondului pentru dezvoltare rurală, și anume Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), și a fondului pentru sectorul maritim și sectorul pescuitului, și anume Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), s-au stabilit dispoziții comune pentru toate aceste fonduri („fondurile CSC”) în [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune]. Ar trebui subliniat, de asemenea, faptul că fondurile pot fi utilizate în mod complementar pentru a realiza prioritățile politicii de coeziune a Uniunii și ale Strategiei Europa 2020 într-un mod cât mai eficient; în acest sens, ar trebui evidențiat faptul că este necesară o sinergie între FEPAM și FSE în vederea atingerii obiectivelor importante legate de ocuparea forței de muncă și de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe lângă regulamentul respectiv, FEPAM conține dispoziții specifice datorate particularităților PCP și PMI.
Amendamentul 30 Propunere de regulament Considerentul 22
(22) Acțiunile Uniunii trebuie să fie complementare cu acțiunile statelor membre sau să urmărească să contribuie la acțiunile acestora. Pentru a se asigura o valoare adăugată semnificativă, parteneriatul dintre Comisie și statele membre trebuie consolidat prin dispoziții privind participarea diferitelor tipuri de parteneri, acordându-se atenția corespunzătoare competențelor instituționale ale statelor membre. Trebuie să se acorde o atenție specială reprezentării adecvate a femeilor și a grupurilor minoritare. Parteneriatul vizează autoritățile regionale, locale și alte autorități publice, precum și alte organisme relevante, inclusiv cele care răspund de protecția mediului și de promovarea egalității între bărbați și femei, partenerii economici și sociali și alte organisme competente. Partenerii vizați trebuie implicați în elaborarea contractelor de parteneriat, precum și în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programării.
(22) Pentru a se asigura o valoare adăugată semnificativă, parteneriatul dintre Comisie, autoritățile din statele membre și diferitele tipuri de parteneriar trebui consolidat prin dispoziții privind participarea acestor actori, inclusiv a partenerilor sociali interesați, acordându-se atenția corespunzătoare competențelor instituționale ale statelor membre. Parteneriatul vizează autoritățile regionale, locale și alte autorități publice, precum și alte organisme relevante, inclusiv cele care răspund de protecția mediului și de promovarea egalității între bărbați și femei, partenerii economici și sociali, industria pescuitului și alte organisme competente. Având în vedere caracterul specific al sectorului pescuitului, ar trebui asigurată participarea partenerilor economici și sociali care să reprezinte diversele subsectoare și niveluri teritoriale, organizațiile de cercetare științifică și rețelele naționale și regionale ale grupurilor de acțiune locală în sectorul pescuitului (GALP). Trebuie să se acorde o atenție specială reprezentării adecvate a femeilor și a grupurilor minoritare. Partenerii vizați trebuie implicați în elaborarea contractelor de parteneriat, precum și în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programării.
Amendamentul 31 Propunere de regulament Considerentul 24
(24) Comisia trebuie să stabilească o defalcare anuală per stat membru a creditelor de angajament disponibile, aplicând criterii obiective și transparente care trebuie să includă alocările istorice în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului și consumul anterior în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului.
(24) Comisia trebuie să stabilească o defalcare anuală per stat membru a creditelor de angajament disponibile, aplicând criterii obiective și transparente care trebuie să includă istoricul alocărilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului și consumul anterior în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului.
Amendamentul 32 Propunere de regulament Considerentul 25
(25) Îndeplinirea anumitor condiționalități ex ante este extrem de importantă în contextul PCP, în special în ceea ce privește prezentarea unui plan strategic național multianual pentru acvacultură și capacitatea administrativă dovedită în vederea respectării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescăriilor, precum și în vederea punerii în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii.
(25) Îndeplinirea anumitor condiționalități ex ante este extrem de importantă în contextul PCP, în special în ceea ce privește prezentarea unui plan strategic național multianual pentru acvacultură și capacitatea administrativă dovedită în vederea respectării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescăriilor, precum și în vederea punerii în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii; și în vederea asigurării punerii în aplicare a legislației Uniunii privind condițiile de muncă, în special cele referitoare la siguranță, sănătate, educație și formare.
Amendamentul 33 Propunere de regulament Considerentul 26
(26) Având în vedere obiectivul referitor la simplificare, toate activitățile EMFF care se încadrează în gestiunea partajată, inclusiv controlul și colectarea de date, trebuie să ia forma unui singur program operațional per stat membru, în conformitate cu structura națională a acestuia. Exercițiul de programare vizează perioada de la 1 ianuarie 2014 la 31 decembrie 2020. Fiecare stat membru trebuie să elaboreze un program operațional unic. Fiecare program trebuie să stabilească o strategie pentru atingerea țintelor legate de prioritățile Uniunii pentru EMFF și o selecție de măsuri. Programarea trebuie să respecte prioritățile Uniunii, fiind adaptată în același timp la contextele naționale și completând alte politici ale Uniunii, în special politica de dezvoltare rurală și politica de coeziune.
(26) Având în vedere obiectivul referitor la simplificare, toate activitățile FEPAM care se încadrează în gestiunea partajată, inclusiv controlul și colectarea de date, trebuie să ia forma unui singur program operațional per stat membru, în conformitate cu structura națională a acestuia. Exercițiul de programare vizează perioada de la 1 ianuarie 2014 la 31 decembrie 2020. Fiecare stat membru trebuie să elaboreze un program operațional unic. Fiecare program trebuie să stabilească o strategie pentru atingerea țintelor legate de prioritățile Uniunii pentru FEPAM și o selecție de măsuri. Programarea ar trebui să respecte prioritățile Uniunii, fiind adaptată în același timp la contextele naționale și regionale, în special la particularitățile regiunilor ultraperiferice, și completând alte politici ale Uniunii, cu menținerea sistemului de gestiune și control existent, astfel încât să nu genereze costuri suplimentare sau să întârzie punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 34 Propunere de regulament Considerentul 30
(30) Statele membre trebuie să elaboreze secțiunea privind colectarea de date din cadrul programului operațional în așa fel încât să fie în conformitate cu programul multianual al Uniunii. Pentru a se adapta la nevoile specifice legate de activitățile de colectare de date, statele membre trebuie să elaboreze un plan de lucru anual care să fie adaptat anual sub îndrumarea Comisiei și aprobat de Comisie.
(30) Statele membre trebuie să elaboreze secțiunea privind colectarea de date din cadrul programului operațional în așa fel încât să fie în conformitate cu programul multianual al Uniunii. Pentru a se adapta la nevoile specifice legate de activitățile de colectare și de gestionare a datelor, statele membre ar trebui să elaboreze un plan de lucru anual care să fie adaptat anual sub îndrumarea Comisiei și aprobat de Comisie.
Amendamentul 35 Propunere de regulament Considerentul 31
(31) În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților de pescuit, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, EMFFtrebuie să susțină operațiunile inovatoare și dezvoltarea afacerilor.
(31) În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților de pescuit, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, FEPAMar trebui să susțină operațiunile inovatoare și dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor conform cerințelor de protecție a mediului și în conformitate cu principiul precauției și cu abordarea ecosistemică.
Amendamentul 36 Propunere de regulament Considerentul 31 a (nou)
(31a) Ca urmare a turbulențelor economice din ultimii ani datorate crizei financiare, multor tineri le este dificil să obțină finanțarea necesară în vederea integrării în sectorul pescuitului. Prin urmare, sprijinul FEPAM ar trebui să se concentreze și pe ajutorul oferit tinerilor pentru ca aceștia să aibă acces la sectorul pescuitului, contribuind, de exemplu, la înființarea unor noi întreprinderi.
Amendamentul 37 Propunere de regulament Considerentul 32
(32) De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și a performanței economice a activităților maritime și de pescuit. Prin urmare, EMFFtrebuie să susțină învățarea pe tot parcursul vieții, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, stimulând diseminarea cunoștințelor, precum și serviciile de consiliere care contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor.
(32) De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și a performanței economice a activităților maritime și de pescuit. Prin urmare, FEPAMar trebui să susțină formarea profesională (care, pe lângă faptul că acoperă probleme tehnice, ar trebui să vizeze și cunoștințe de gestionare a pescuitului sustenabil și de manipulare corectă a peștelui, în vederea obținerii unei rentabilități sporite), îmbunătățirea standardelor de sănătate, de securitate și de igienă la locul de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții, cooperarea dintre oamenii de știință și pescari, stimulând diseminarea cunoștințelor, precum și serviciile de consiliere care contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor. În plus, este important ca FEPAM să promoveze reînnoirea generațiilor și să revigoreze profesia prin crearea de mecanisme specifice, care să-i încurajeze pe tineri să intre în sector, și anume prin îmbunătățirea statutului profesiei de pescar prin asigurarea unor standarde îmbunătățite de sănătate, de siguranță și de bunăstare la bordul unei nave, prin instruire și prin formare profesională, precum și prin creșterea veniturilor.
Amendamentul 38 Propunere de regulament Considerentul 32 a (nou)
(32a) FEPAM ar trebui să sprijine pescuitul la scară mică în vederea soluționării unor aspecte specifice acestui sector și să susțină gestionarea locală sustenabilă a acestui tip de pescuit și dezvoltarea comunităților costiere.
Amendamentul 39 Propunere de regulament Considerentul 32 b (nou)
(32b) Având în vedere dificultățile de acces ale întreprinderilor mici la ajutoarele comunitare, FEPAM ar trebui să încurajeze derularea de proiecte colective și să susțină asistența tehnică acordată inițiatorilor acestor proiecte.
Amendamentul 40 Propunere de regulament Considerentul 32 c (nou)
(32c) FEPAM ar trebui să sprijine gestionarea sustenabilă la nivel local a pescuitului și dezvoltarea comunităților costiere.
Amendamentul 41 Propunere de regulament Considerentul 32 d (nou)
(32d) FEPAM ar trebui să încurajeze implicarea micilor structuri de producție din sectorul pescuitului la scară mică și costier, precum și al pescuitului în apele interioare în elaborarea de proiecte colective și ar trebui să furnizeze asistență tehnică responsabililor acestor proiecte.
Amendamentul 42 Propunere de regulament Considerentul 33
(33) Fiind recunoscută importanța rolului jucat de soțiile/soții pescarilor independenți în pescuitul costier artizanal, EMFFtrebuie să susțină formarea profesională și participarea la rețele, contribuind la dezvoltarea profesională a acestora și oferindu-le mijloacele necesare pentru a îndeplini mai eficient sarcinile auxiliare tradiționale.
(33) Fiind recunoscută importanța rolului jucat de soțiile/soții pescarilor independenți în pescuitul costier la scară mică, FEPAMar trebui să susțină formarea profesională pe tot parcursul vieții și participarea la rețele, contribuind la dezvoltarea profesională a acestora și oferindu-le mijloacele necesare pentru a îndeplini mai eficient sarcinile auxiliare tradiționale sau alte sarcini ce derivă din diversificarea activităților de pescuit.
Amendamentul 43 Propunere de regulament Considerentul 33 a (nou)
(33a) FEPAM ar trebui să susțină dialogul social la nivel european, național, regional și local, implicând partenerii sociali și consolidând capacitatea de organizare a acestora.
Amendamentul 44 Propunere de regulament Considerentul 33 b (nou)
(33b) Activitățile de pescuit și acvacultură auxiliare desemnate ca atare de statele membre – cum ar fi cele care ar putea fi desfășurate de persoanele implicate în producerea de plase de pescuit, în furnizarea de momeli, în ambalare și în alte activități care intră în contact direct cu pescarii – ar trebui să fie eligibile pentru sprijin din FEPAM în vederea dezvoltării activităților specifice acestora, în scopul îmbunătățirii modului de funcționare a acestui sector.
Amendamentul 45 Propunere de regulament Considerentul 34
(34) Fiind cunoscută participarea redusă la dialogul social a celor care practică pescuitul costier artizanal, EMFFtrebuie să susțină organizațiile care promovează acest dialog în forumurile corespunzătoare.
(34) Fiind cunoscută importanța socială și teritorială a celor care practică pescuitul costier, FEPAMar trebui să susțină organizațiile care promovează dialogul social în sectorul pescuitului costier în forumurile corespunzătoare.
Amendamentul 46 Propunere de regulament Considerentul 34 a (nou)
(34a) Ar trebui sprijinită dezvoltarea și implementarea planurilor multianuale (articolele 9-11 din Regulamentul privind PCP)
Amendamentul 47 Propunere de regulament Considerentul 35
(35) Fiind cunoscute potențialul oferit de diversificare celor care practică pescuitul costier artizanal și rolul esențial al acestora în cadrul comunităților costiere,EMFFtrebuie să susțină diversificarea atât prin finanțarea întreprinderilor nou înființate și a investițiilor pentru modernizarea navelor pe care le dețin, cât și prin formarea relevantă necesară pentru dobândirea competențelor profesionale în domeniul relevant din afara activităților de pescuit.
(35) FEPAM ar trebui să contribuie la crearea de locuri de muncă prin finanțarea creării de întreprinderi în sectorul pescuitului și dezvoltarea de activități complementare asociate pescuitului, precum și prin formarea necesară pentru dobândirea competențelor profesionale corespunzătoare.
Amendamentul 48 Propunere de regulament Considerentul 35 a (nou)
(35a) În vederea asigurării reînnoirii generațiilor din sectorul pescuitului, este important ca FEPAM să favorizeze intrarea tinerilor în acest sector, în special prin prime acordate tinerilor pescari care devin pentru prima dată proprietari ai unei nave.
Amendamentul 49 Propunere de regulament Considerentul 35 b (nou)
(35b) Ar trebui avut în vedere că Organizația Internațională a Muncii (OIM) consideră că pescuitul este o activitate periculoasă în comparație cu alte ocupații și că OIM a semnat și a adoptat diverse convenții și recomandări în scopul promovării unor condiții de muncă decente pentru pescari. Principiile prevăzute în aceste convenții și recomandări ar trebui să servească drept principii directoare pentru o utilizare mai bună a resurselor FEPAM.
Amendamentul 50 Propunere de regulament Considerentul 36
(36) În vederea abordării nevoilor în materie de sănătate și securitate la bordul navelor, EMFFtrebuie să susțină investițiile care vizează garantarea siguranței și igienei la bord.
(36) În vederea abordării nevoilor în materie de sănătate și securitate la bordul navelor, FEPAM ar trebui să susțină investițiile care vizează garantarea siguranței și igienei la bord și îmbunătățirea caracterului locuibil al navelor.
Amendamentul 51 Propunere de regulament Considerentul 37
(37) Ca urmare a instituirii unor sisteme de concesiuni de pescuit transferabile, prevăzute la articolul 27 din [Regulamentul PCP], și pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a acestor noi sisteme, EMFF trebuie să acorde sprijin pentru consolidarea capacităților și schimbul de bune practici.
eliminat
Amendamentul 52 Propunere de regulament Considerentul 37 a (nou)
(37a) Recunoscând importanța patrimoniului maritim, FEPAM ar trebui să sprijine investițiile în vederea protejării și conservării acestuia și a meseriilor tradiționale asociate;
Amendamentul 53 Propunere de regulament Considerentul 38
(38) Introducerea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile trebuie să sporească competitivitatea sectorului. Prin urmare, ar putea fi necesare noi oportunități profesionale în afara activităților de pescuit. Prin urmare, EMFF trebuie să susțină diversificarea și crearea de locuri de muncă în cadrul comunităților de pescuit, în special prin sprijinirea întreprinderilor nou înființate și reafectarea navelor de pescuit costier artizanal către alte activități maritime, diferite de activitățile de pescuit. Această ultimă operațiune pare a fi oportună, deoarece navele de pescuit costier artizanal nu sunt incluse în sistemele de concesiuni de pescuit transferabile.
eliminat
Amendamentul 54 Propunere de regulament Considerentul 38 a (nou)
(38a) În conformitate cu obiectivul creării de locuri de muncă inclus în Strategia Europa 2020, FEPAM ar trebui, de asemenea, să furnizeze resursele necesare pentru facilitarea adoptării de măsuri în vederea creării și a îmbunătățirii locurilor de muncă în întreaga industrie a pescuitului, de la capturare și acvacultură până la prelucrare și comercializare.
Amendamentul 55 Propunere de regulament Considerentul 38 b (nou)
(38b) În vederea creării unui viitor sustenabil pentru sectorul pescuitului, este important ca FEPAM să promoveze crearea de locuri de muncă în comunitățile pescărești, susținând întreprinderile nou înființate și încurajându-i pe tineri să înceapă o carieră în domeniul pescuitului.
Amendamentul 56 Propunere de regulament Considerentul 39
(39) Obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului este de a asigura exploatarea sustenabilă a stocurilor de pește. Supracapacitatea a fost identificată drept principala cauză a pescuitului excesiv. Prin urmare, adaptarea flotei de pescuit a Uniunii la resursele disponibile este extrem de importantă. Eliminarea supracapacității prin intermediul ajutoarelor publice, precum cel pentru încetarea temporară sau definitivă a activității și schemele de dezmembrare a navelor, s-a dovedit ineficientă. Prin urmare, EMFF va susține instituirea și gestionarea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile care vizează reducerea supracapacității și creșterea performanței și a profitabilității economice a operatorilor implicați.
eliminat
Amendamentul 57 Propunere de regulament Considerentul 40
(40) Având în vedere că supracapacitatea este una dintre principalele cauze ale pescuitului excesiv, trebuie luate măsuri pentru adaptarea flotei de pescuit a Uniunii la resursele disponibile; în acest context, EMFF trebuie să sprijine instituirea, modificarea și gestionarea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile introduse de PCP ca instrumente de gestionare pentru reducerea supracapacității.
eliminat
Amendamentul 59 Propunere de regulament Considerentul 40 a (nou)
(40a) Statele membre care nu își îndeplinesc obligațiile de colectare și transmitere de date sau nu raportează cu privire la flota și capacitățile lor reale de pescuit ar trebui sancționate prin înghețarea sau reducerea fondurilor acordate din FEPAM.
Amendamentul 60 Propunere de regulament Considerentul 40 b (nou)
(40b) În vederea garantării respectării de către statele membre a plafoanelor stabilite pentru capacitatea de pescuit și prevăzute în anexa II [la Regulamentul (UE) nr. .../... privind PCP], Comisia ar trebui să fie autorizată să suspende, integral sau parțial, plățile și angajamentele pentru programele operaționale ale statelor membre care nu își respectă plafoanele privind capacitatea de pescuit, pe baza unei inspecții efectuate după trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 61 Propunere de regulament Considerentul 40 c (nou)
(40c) Statele membre care nu își îndeplinesc obligațiile de colectare și transmitere de date sau nu raportează cu privire la flota și capacitățile lor reale de pescuit ar trebui sancționate prin înghețarea sau reducerea fondurilor acordate din FEPAM.
Amendamentul 62 Propunere de regulament Considerentul 40 d (nou)
(40d) Pentru a menține veniturile pescarilor, FEPAM ar trebui să contribuie la fondurile mutuale care acoperă pierderile cauzate de dezastre naturale, de fenomene climatice defavorabile, de accidente de mediu sau sanitare ori de creșteri bruște și conjuncturale ale prețurilor carburanților.
Amendamentul 63 Propunere de regulament Considerentul 41
(41) Sunt extrem de importante integrarea în EMFF a preocupărilor legate de mediu și sprijinirea aplicării măsurilor de conservare din cadrul PCP, ținând totuși cont de condițiile diferite din diversele ape ale Uniunii. În acest scop, este esențială elaborarea unei abordări pe regiuni a măsurilor de conservare.
(41) Sunt extrem de importante integrarea în FEPAM a preocupărilor legate de mediu și sprijinirea aplicării măsurilor de conservare din cadrul PCP, ținând totuși cont de condițiile diferite din diversele ape ale Uniunii. În acest scop, este esențială elaborarea unei abordări pe regiuni a măsurilor de conservare, printr-o abordare multianuală a gestionării pescuitului, astfel încât să se stabilească în mod prioritar planuri multianuale care să reflecte particularitățile biologice ale diferitelor specii și specificul fiecărui tip de pescuit.
Amendamentul 64 Propunere de regulament Considerentul 41 a (nou)
(41a) Reducerea impactului schimbărilor climatice asupra ecosistemelor costiere și maritime este de o importanță fundamentală. FEPAM ar trebui să sprijine investițiile în vederea reducerii gazelor cu efect de seră emise de sectorul piscicol, precum și proiectele care vizează protejarea și refacerea straturilor de iarbă de mare și a zonelor umede costiere, care reprezintă rezervoare de carbon majore.
Amendamentul 65 Propunere de regulament Considerentul 42
(42) De asemenea, EMFFtrebuie să sprijine reducerea impactului pescuitului asupra mediului marin, mai ales prin promovarea ecoinovării și a unor unelte și echipamente de pescuit mai selective, precum și măsuri care să vizeze protejarea și refacerea biodiversității și ecosistemelor marine și a serviciilor pe care le furnizează acestea, în conformitate cu strategia în domeniul biodiversității pentru 2020.
(42) De asemenea, FEPAMar trebui să contribuie la reducerea impactului negatival pescuitului asupra mediului marin, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la încurajarea utilizării unor unelte și echipamente de pescuit mai selective, precum și să contribuie la dezvoltarea unor nave care să consume mai puțină energie. FEPAM ar trebui să încurajeze în special ecoinovarea în ceea ce privește corpul și motoarele navelor, precum și uneltele de pescuit, precum și măsuri care să vizeze protejarea și refacerea biodiversității și ecosistemelor marine și a serviciilor pe care le furnizează acestea, în conformitate cu strategia în domeniul biodiversității pentru 2020 a Uniunii Europeneși cu principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 în ceea ce privește schimbările climatice.
Amendamentul 66 Propunere de regulament Considerentul 42 a (nou)
(42a) Pentru a contribui la dezvoltarea pozitivă a surselor de apă și la menținerea pescuitului în afara sezonului închis, FEPAM ar trebui să poată sprijini introducerea unor perioade de repaus biologic, ori de câte ori aceste perioade, dacă au loc în anumite etape critice din ciclul de viață al speciilor, sunt necesare pentru o exploatare sustenabilă a resurselor de pescuit.
Amendamentul 67 Propunere de regulament Considerentul 42 b (nou)
(42b) În vederea limitării la maximum a impactului pescuitului asupra ecosistemelor marine, FEPAM ar trebui să sprijine instituirea, gestionarea, monitorizarea și controlul unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește.
Amendamentul 69 Propunere de regulament Considerentul 43 a (nou)
(43a) Fiind recunoscute riscurile aferente investițiilor în activitățile din sectorul pescuitului, FEPAM ar trebui să contribuie la securitatea activității economice, acoperind accesul la asigurarea împotriva variabilelor de producție și menținând, astfel, veniturile producătorilor în cazul unor pierderi de producție excepționale, cauzate în special de dezastre naturale, de evenimente climatice adverse, schimbările bruște în ceea ce privește calitatea apei, bolile sau infestările parazitare și distrugerea instalațiilor de producție.
Amendamentul 70 Propunere de regulament Considerentul 44
(44) Fiind recunoscută importanța porturilor de pescuit, a locurilor de debarcare și a adăposturilor, EMFF trebuie să susțină investițiile relevante menite în special a spori eficiența energetică, protecția mediului, calitatea produselor debarcate, precum și siguranța și condițiile de muncă.
(44) Fiind recunoscută importanța porturilor de pescuit, a halelor de vânzare cu strigare, a locurilor de debarcare și a adăposturilor, FEPAM ar trebui să susțină investițiile relevante menite în special a spori eficiența energetică, protecția mediului, calitatea produselor debarcate, precum și siguranța și condițiile de muncă.
Amendamentul 71 Propunere de regulament Considerentul 44 a (nou)
(44a) Pentru a valoriza pescuitul la scară mică și costier, statele membre ar trebui să anexeze la programul lor operațional un plan de acțiune pentru dezvoltare, competitivitate și sustenabilitate a pescuitului la scară mică și costier.
Amendamentul 72 Propunere de regulament Considerentul 44 b (nou)
(44b) FEPAM ar trebui să sprijine crearea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește, în care să fie interzise toate activitățile de pescuit și care să includă zone importante pentru productivitatea piscicolă, în special zone de creștere, zone de depunere a icrelor și zone de hrănire ale stocurilor de pește.
Amendamentul 73 Propunere de regulament Considerentul 44 c (nou)
(44c) Anumite dispoziții ale FEPAM trebuie adaptate astfel încât să răspundă nevoilor regiunilor ultraperiferice, vizând concomitent obiectivul principal al unui pescuit și al unei acvaculturi sustenabile și responsabile. FEPAM ar trebui să țină seama în special de întârzierile în dezvoltare ale unora dintre aceste regiuni la nivelul evaluării resurselor, al infrastructurilor, al organizării colective și al monitorizării activității și producției. Prin urmare, FEPAM ar trebui să permită asigurarea modernizării sectorului, îndeosebi din punctul de vedere al infrastructurii, precum și reînnoirea și modernizarea uneltelor de producție, ținând seama de realitățile fiecăruia dintre bazinele maritime ale regiunilor ultraperiferice și de disponibilitățile resurselor.
Amendamentul 74 Propunere de regulament Considerentul 45
(45) Este esențial pentru Uniune să se atingă un echilibru sustenabil între resursele de apă dulce și exploatarea acestora;prin urmare, ținându-se cont de impactul asupra mediului și asigurându-se, totodată, faptul că aceste sectoare își păstrează viabilitatea economică, trebuie prevăzute dispoziții corespunzătoare care să susțină pescuitul în apele interioare.
(45) Este esențial pentru Uniune să se atingă un echilibru sustenabil între resursele de apă dulce și exploatarea acestora, având în vedere faptul că bazinele hidrografice, estuarele și lagunele costiere sunt habitate privilegiate de reproducere și că acestea funcționează ca incubatoare pentru multe specii de puiet, ținându-se cont de impactul asupra mediului și asigurându-se, totodată, faptul că aceste sectoare își păstrează viabilitatea economică, trebuie prevăzute dispoziții corespunzătoare care să susțină pescuitul în apele interioare.
Amendamentul 75 Propunere de regulament Considerentul 46
(46) În conformitate cu Strategia Comisiei de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene, obiectivele PCP și Strategia Europa 2020, EMFFtrebuie să sprijine dezvoltarea durabilă a sectorului acvaculturii din punct de vedere economic, social și de mediu.
(46) În conformitate cu Strategia Comisiei de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene, obiectivele PCP și Strategia Europa 2020, FEPAMar trebui să sprijine dezvoltarea și gestionarea durabilă a sectorului acvaculturii din punct de vedere economic, social și de mediu, acordând o atenție deosebită promovării inovării ecologice, reducerii dependenței de făină de pește și de ulei de pește, îmbunătățirii bunăstării organismelor de crescătorie și promovării acvaculturii organice în sistem închis.
Amendamentul 76 Propunere de regulament Considerentul 46 a (nou)
(46a) Din cauza impactului pe care l-ar putea avea animalele de crescătorie evadate din cadrul siturilor de acvacultură asupra populațiilor marine sălbatice, FEPAM nu ar trebui să ofere stimulente pentru creșterea de specii exotice sau de organisme modificate genetic.
Amendamentul 77 Propunere de regulament Considerentul 47
(47) Acvacultura contribuie la creșterea economică și la crearea locurilor de muncă în regiunile costiere și rurale. Prin urmare, este esențial ca EMFF să fie accesibil întreprinderilor din sectorul acvaculturii, în special IMM-urilor, și să contribuie la implicarea unor noi producători în afaceri în sectorul acvaculturii. În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților din sectorul acvaculturii, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, EMFF trebuie să sprijine operațiunile inovatoare și dezvoltarea afacerilor, în special acvacultura în scopuri nealimentare și de larg.
(47) Acvacultura contribuie la creșterea economică și la crearea locurilor de muncă în regiunile costiere și rurale. Prin urmare, este esențial ca FEPAM să fie accesibil întreprinderilor din sectorul acvaculturii, indiferent de mărimea lor, și să contribuie la implicarea unor noi producători în afaceri în sectorul acvaculturii. În vederea îmbunătățirii competitivității și a performanței economice a activităților din sectorul acvaculturii, este esențial să se stimuleze inovarea și antreprenoriatul. Prin urmare, FEPAMar trebui să sprijine operațiunile inovatoare și dezvoltarea afacerilor derulate de întreprinderile din domeniul acvaculturii, inclusiv acvacultura în scopuri nealimentare și de larg.
Amendamentul 78 Propunere de regulament Considerentul 48
(48) Noile forme de venituri combinate cu activitățile din sectorul acvaculturii și-au demonstrat deja valoarea adăugată în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor. Prin urmare, EMFFtrebuie să susțină activitățile complementare din afara acvaculturii, cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undița sau activitățile educaționale sau de mediu.
(48) Noile forme de venituri combinate cu activitățile din sectorul acvaculturii și-au demonstrat deja valoarea adăugată în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor. Prin urmare, FEPAM ar trebui să susțină activitățile complementare din afara acvaculturii, cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undița, turismul pentru acvacultură în vederea promovării sectorului acvaculturii și a produselor sale sau activitățile educaționale sau de mediu.
Amendamentul 79 Propunere de regulament Considerentul 49
(49) O altă modalitate importantă prin care întreprinderile din sectorul acvaculturii își pot crește veniturile este să ofere valoare adăugată propriilor produse prin prelucrarea și comercializarea propriei producții, precum și prin introducerea de noi specii cu bune perspective de piață, diversificând astfel producția.
(49) O altă modalitate importantă prin care întreprinderile din sectorul acvaculturii își pot crește veniturile este să ofere valoare adăugată propriilor produse prin prelucrarea și comercializarea propriei producții, precum și prin introducerea de noi specii care să fie compatibile din punct de vedere biologic cu speciile existente, cu bune perspective de piață, diversificând astfel producția.
Amendamentul 80 Propunere de regulament Considerentul 50
(50) Fiind cunoscută necesitatea identificării celor mai adecvate zone pentru dezvoltarea acvaculturii, ținându-se seama de accesul la ape și spațiu, EMFFtrebuie să sprijine autoritățile naționale în luarea deciziilor strategice la nivel național.
(50) Fiind cunoscută necesitatea identificării celor mai adecvate zone geografice pentru dezvoltarea acvaculturii și a importanței adoptării unei atitudini precaute pentru a garanta sustenabilitatea stocurilor, ținându-se seama de accesul la ape și spațiu, FEPAM ar trebui să sprijine autoritățile naționale în luarea deciziilor strategice la nivel național și autoritățile regionale în dezvoltarea specificităților lor regionale.
Amendamentul 81 Propunere de regulament Considerentul 51
(51) De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea competitivității și a performanței economice ale activităților din sectorul acvaculturii. Prin urmare, EMFFtrebuie să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și participarea la rețele, care stimulează diseminarea cunoștințelor, precum și serviciile de consiliere care contribuie la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor.
(51) De asemenea, investițiile în capitalul uman sunt esențiale pentru creșterea competitivității și a performanței economice ale activităților din sectorul acvaculturii. Prin urmare, FEPAMar trebui să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și participarea la rețele, care stimulează diseminarea și schimbul de cunoștințe și bune practici, prin toate serviciile de consiliere (în funcție de materialele disponibile), inclusiv prin asociații profesionale, astfel încât să poată contribui la îmbunătățirea performanței și a competitivității generale a operatorilor.
Amendamentul 82 Propunere de regulament Considerentul 51 a (nou)
(51a) Având în vedere nevoia de identificare a zonelor geografice cu potențial sporit de dezvoltare a acvaculturii, ținându-se seama de accesul acestora la mare și la uscat, FEPAM ar trebui să sprijine autoritățile naționale și regionale în alegerile lor strategice, în special în ceea ce privește definirea și cartografierea zonelor care pot fi considerate cele mai potrivite pentru dezvoltarea acvaculturii, luând în considerare, dacă este relevant, procesul de planificare spațială maritimă.
Amendamentul 83 Propunere de regulament Considerentul 52
(52) În vederea promovării unei acvaculturi sustenabile din punctul de vedere al mediului, EMFF trebuie să susțină activitățile din sectorul acvaculturii care respectă foarte mult mediul, conversia la managementul de mediu a întreprinderilor din sector, utilizarea sistemelor de audit, precum și conversia la acvacultura ecologică. Pe aceeași linie, EMFFtrebuie, de asemenea, să susțină acvacultura care furnizează servicii de mediu speciale.
(52) În vederea promovării unei acvaculturi sustenabile din punct de vedere al mediului, social și economic,FEPAM ar trebui să susțină activitățile din sectorul acvaculturii care respectă foarte mult mediul, conversia la gestionarea sustenabilă a întreprinderilor din sector, utilizarea sistemelor de audit, precum și conversia la acvacultura ecologică. Pe aceeași linie, FEPAM ar trebui, de asemenea, să susțină acvacultura care furnizează servicii de mediu speciale și servicii de interes public.
Amendamentul 84 Propunere de regulament Considerentul 53
(53) Fiind cunoscută importanța protecției consumatorilor, EMFFtrebuie să asigure sprijinul corespunzător pentru fermieri în vederea prevenirii și atenuării riscurilor la adresa sănătății publice și a animalelor care pot fi cauzate de creșterea animalelor de acvacultură.
(53) Fiind cunoscută importanța protecției consumatorilor, FEPAM ar trebui să asigure sprijinul corespunzător pentru fermieri în vederea prevenirii și atenuării riscurilor la adresa sănătății publice și a animalelor care pot fi cauzate de creșterea animalelor de acvacultură, îndeosebi prin intermediul unor programe create cu scopul de a reduce dependența activităților de acvacultură de produse veterinare.
Amendamentul 85 Propunere de regulament Considerentul 53 a (nou)
(53a) FEPAM ar trebui să sprijine crearea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește care să includă zone importante pentru productivitatea piscicolă, în special zone de creștere, zone de depunere a icrelor și zone de hrănire ale stocurilor de pește și în care să fie interzise toate activitățile de pescuit.
Amendamentul 86 Propunere de regulament Considerentul 54
(54) Fiind recunoscut riscul investițiilor în activitățile din sectorul acvaculturii, EMFFtrebuie să contribuie la securitatea afacerilor prin reglementarea accesului la asigurarea stocurilor, salvgardând, prin urmare, veniturile producătorilor în cazul unor pierderi neobișnuite de producție provocate în special de dezastrele naturale, evenimentele climatice adverse, schimbările bruște în ceea ce privește calitatea apei, bolile sau infestările parazitare și distrugerea instalațiilor de producție.
(54) Fiind recunoscut riscul investițiilor în activitățile din sectorul acvaculturii, FEPAMar trebui să contribuie la securitatea afacerilor prin reglementarea accesului la asigurarea stocurilor sau prin favorizarea dezvoltării de fonduri mutuale, salvgardând, prin urmare, veniturile producătorilor în cazul unor pierderi neobișnuite de producție provocate în special de dezastrele naturale, evenimentele climatice adverse, schimbările bruște în ceea ce privește calitatea apei, bolile sau infestările parazitare și distrugerea instalațiilor de producție.
Amendamentul 87 Propunere de regulament Considerentul 55
(55) Având în vedere că abordarea bazată pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, utilă în promovarea dezvoltării zonelor pescărești și rurale prin luarea în considerare în totalitate a nevoilor multisectoriale pentru dezvoltarea endogenă, pe viitor este necesar să se continue și să se consolideze sprijinul acordat.
(55) Având în vedere că abordarea bazată pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității s-a dovedit a fi, de-a lungul anilor, utilă în promovarea dezvoltării comunităților pescărești și rurale prin luarea în considerare în totalitate a nevoilor multisectoriale pentru dezvoltarea endogenă, pe viitor este necesar să se continue și să se consolideze sprijinul acordat.
Amendamentul 88 Propunere de regulament Considerentul 56
(56) În zonele pescărești, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității trebuie să încurajeze abordările inovatoare pentru stimularea creșterii economice și crearea locurilor de muncă, în special prin creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și prin diversificarea economiei locale către noi activități economice, inclusiv către cele oferite de „creșterea albastră” și sectoarele maritime mai mari.
(56) În zonele pescărești, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității trebuie să încurajeze abordările inovatoare pentru stimularea creșterii economice și crearea locurilor de muncă, în special prin creșterea valorii adăugate a produselor obținute din pescuit și prin diversificarea economiei locale și către noi activități economice, inclusiv către cele oferite de „creșterea albastră” și sectoarele maritime mai mari.
Amendamentul 89 Propunere de regulament Considerentul 57
(57) Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei, la încurajarea inovării la nivel local, precum și la obiectivul coeziunii teritoriale, o prioritate principală a Tratatului de la Lisabona.
(57) Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, la încurajarea inovării la nivel local, inclusiv a inovării sociale, precum și la obiectivul coeziunii teritoriale, o prioritate principală a Tratatului de la Lisabona.
Amendamentul 90 Propunere de regulament Considerentul 58
(58) Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității trebuie pusă în aplicare prin intermediul unei abordări ascendente de către parteneriatele locale care sunt compuse din reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai sectorului societății civile și să reflecte în mod corect societatea locală; acești actori locali se află în poziția ideală pentru a elabora și a pune în aplicare strategii de dezvoltare locală multisectoriale integrate, menite să satisfacă nevoile zonelor de pescărești locale din care fac parte; în vederea asigurării reprezentativității grupurilor de acțiune locală, este important ca niciun grup cu un anumit interes să nu dețină mai mult de 49 % din drepturile de vot în cadrul organismelor de luare a deciziilor.
(58) Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității trebuie pusă în aplicare prin intermediul unei abordări ascendente de către parteneriatele locale care sunt compuse din reprezentanți ai sectorului public, ai sectorului privat și ai sectorului societății civile și să reflecte în mod corect societatea locală; acești actori locali se află în poziția ideală pentru a elabora și a pune în aplicare strategii de dezvoltare locală multisectoriale integrate, menite să satisfacă nevoile zonelor de pescărești locale din care fac parte. În vederea asigurării reprezentativității grupurilor de acțiune locală și a faptului că aceste grupuri răspund provocărilor din sectoarele pescuitului și al acvaculturii, este important ca pescarii și/sau fermierii din domeniul acvaculturii să constituie majoritatea agenților economici reprezentați în cadrul organismelor de luare a deciziilor.
Amendamentul 91 Propunere de regulament Considerentul 60
(60) Sprijinul acordat zonelor pescărești prin intermediul EMFFtrebuie coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală oferit de alte fonduri ale Uniunii și trebuie să vizeze toate aspectele care țin de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală și a operațiunilor grupurilor de acțiune locală, precum și costurile de animare a zonelor locale și de desfășurare a parteneriatelor locale.
(60) Sprijinul acordat zonelor pescărești prin intermediul FEPAMar trebui coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare locală oferit de alte fonduri ale Uniunii și trebuie să vizeze toate aspectele care țin de elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare locală și a operațiunilor grupurilor de acțiune locală, precum și costurile de animare a zonelor locale și de desfășurare a parteneriatelor locale. Acest sprijin ar trebui să includă posibilitatea de acces la asistență tehnică, în special la inginerie financiară, pentru demararea proiectelor de dezvoltare locală, în special pentru pescuitul la scară mică și costier și pescuitul în apele interioare.
Amendamentul 92 Propunere de regulament Considerentul 61
(61) În vederea asigurării viabilității pescăriilor și a acvaculturii pe o piață extrem de competitivă, este necesar să se prevadă dispoziții care să ofere sprijin pentru punerea în aplicare a [Regulamentului (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], precum și pentru activitățile de comercializare și prelucrare efectuate de operatori cu scopul de a maximiza valoarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură. Trebuie să se acorde o atenție specială promovării operațiunilor care integrează activitățile de producție, prelucrare și comercializare din cadrul lanțului de aprovizionare. Pentru a se putea adapta la noua politică privind interdicția de aruncare înapoi în mare a capturilor, EMFF trebuie să susțină, de asemenea, prelucrarea capturilor nedorite.
(61) În vederea asigurării viabilității pescăriilor și a acvaculturii pe o piață extrem de competitivă, este necesar să se prevadă dispoziții care să ofere sprijin pentru punerea în aplicare a [Regulamentului (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], precum și pentru activitățile de comercializare și prelucrare efectuate de operatori cu scopul de a maximiza valoarea produselor obținute din pescuit și din acvacultură. Trebuie să se acorde o atenție specială promovării operațiunilor care integrează activitățile de producție, prelucrare și comercializare din cadrul lanțului de aprovizionare.
Amendamentul 93 Propunere de regulament Considerentul 62
(62) Prin acordarea de sprijin, trebuie să se dea prioritate organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători. Compensarea ajutoarelor pentru depozitare și a ajutoarelor pentru planurile de producție și comercializare trebuie eliminate treptat, deoarece importanța acestui tip special de sprijin s-a diminuat din cauza evoluției structurii pieței Uniunii pentru acest tip de produse și din cauza creșterii importanței organizațiilor de producători puternice.
(62) Prin acordarea de sprijin, trebuie să se dea prioritate organizațiilor de producători și asociațiilor de organizații de producători.
Amendamentul 94 Propunere de regulament Considerentul 63
(63) Fiind recunoscută concurența din ce în ce mai acerbă cu care se confruntă cei care practică pescuitul costier artizanal, EMFFtrebuie să susțină inițiativele antreprenoriale ale acestor pescari, oferind valoare adăugată capturilor de pește ale acestora, în special prin prelucrarea sau comercializarea directă a capturilor de pește.
(63) Fiind recunoscută concurența din ce în ce mai acerbă cu care se confruntă cei care practică pescuitul costier artizanal și dependența de activitățile de pescuit a anumitor comunități costiere, FEPAM ar trebui să susțină inițiativele antreprenoriale ale acestor pescari, oferind valoare adăugată capturilor de pește ale acestora, în special prin prelucrarea sau comercializarea directă a capturilor de pește.
Amendamentul 95 Propunere de regulament Considerentul 63 a (nou)
(63a) FEPAM ar trebui să susțină inițiativele antreprenoriale și colective destinate atingerii obiectivelor Uniunii în materie de protecție a mediului și de conservare a resurselor halieutice prin intermediul aplicării de măsuri colective pentru mediul acvatic, în special pentru pescuitul în apele interioare.
Amendamentul 96 Propunere de regulament Considerentul 64
(64) Activitățile de pescuit din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene întâmpină dificultăți legate, în special, de costurile suplimentare generate de comercializarea anumitor produse obținute din pescuit, din cauza dezavantajelor specifice recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
(64) Dat fiind faptul că activitățile de pescuit din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene întâmpină dificultăți legate, în special, de îndepărtarea acestora și de condițiile climatice deosebite, FEPAM ar trebui să țină seama de aceste dezavantaje specifice recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Amendamentul 97 Propunere de regulament Considerentul 65
(65) În vederea menținerii competitivității anumitor produse obținute din pescuit provenite din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene în raport cu produsele similare din alte regiuni ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană a introdus, în 1992, măsuri pentru compensarea costurilor suplimentare conexe din sectorul pescăriilor. Măsurile aplicate pentru perioada 2007-2013 sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 791/20071 al Consiliului. Este necesar să se prevadă în continuare sprijin pentru compensarea costurilor suplimentare generate de comercializarea anumitor produse obținute din pescuit începând cu 1 ianuarie 2014.
(65) În vederea menținerii competitivității anumitor produse obținute din pescuit provenite din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene în raport cu produsele similare din alte regiuni ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană a introdus, în 1992, măsuri pentru compensarea costurilor suplimentare conexe din sectorul pescăriilor. Măsurile aplicate pentru perioada 2007-2013 sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 791/20071 al Consiliului. Date fiind dificultățile cu care se confruntă activitățile de pescuit în regiunile ultraperiferice, este necesar să se intensifice sprijinul pentru compensarea costurilor suplimentare generate de comercializarea anumitor produse obținute din pescuit începând cu 1 ianuarie 2014.
Amendamentul 98 Propunere de regulament Considerentul 66
(66) Având în vedere condițiile de comercializare diferite din regiunile ultraperiferice în cauză, fluctuațiile capturilor și ale stocurilor, precum și ținând cont de cererile pieței, deciziile cu privire la produsele obținute din pescuit eligibile pentru compensații, cantitățile maxime ale acestora și cuantumurile compensărilor în cadrul alocării totale acordate fiecărui stat membru trebuie lăsate la latitudinea statelor membre implicate.
(66) Având în vedere condițiile diferite de producție, prelucrare și comercializare a produselor obținute din pescuit și din acvacultură din regiunile ultraperiferice în cauză, fluctuațiile capturilor și ale stocurilor, precum și ținând cont de cererile pieței, deciziile cu privire la produsele sau la categoriile de produse obținute din pescuit și din acvacultură care urmează a fi eligibile pentru compensații, cantitățile maxime ale acestora și cuantumurile compensărilor în cadrul alocării totale acordate fiecărui stat membru trebuie lăsate la latitudinea statelor membre implicate.
Vot separat Propunere de regulament Considerentul 68
(68) Statele membre trebuie să stabilească cuantumul compensațiilor la un nivel care să permită o compensare corespunzătoare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice regiunilor ultraperiferice și, în special, de transportul produselor către Europa continentală. Pentru a se evita supracompensarea, suma trebuie să fie proporțională cu costurile suplimentare pe care ajutoarele sunt menite să le compenseze și să nu depășească în niciun caz 100 % din costurile transportului către Europa continentală și alte costuri conexe. În acest scop, trebuie de asemenea, luate în considerare alte tipuri de intervenții publice care au un impact asupra nivelului costurilor suplimentare.
(68) Statele membre trebuie să stabilească cuantumul compensațiilor la un nivel care să permită o compensare corespunzătoare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice regiunilor ultraperiferice.
Amendamentul 100 Propunere de regulament Considerentul 69
(69) Este extrem de important ca statele membre și operatorii să fie echipați astfel încât să se poată efectua controale la un standard ridicat și, prin urmare, să se asigure respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului, asigurându-se în același timp exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii; prin urmare, EMFF trebuie să sprijine statele membre și operatorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. Prin crearea unei culturi a respectării normelor, acest sprijin contribuie la creșterea durabilă.
(69) Este extrem de important ca statele membre și operatorii să fie echipați astfel încât să se poată efectua controale la un standard ridicat și, prin urmare, să se asigure respectarea normelor politicii comune în domeniul pescuitului, asigurându-se în același timp exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii; prin urmare, FEPAM trebuie să sprijine statele membre și operatorii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. Prin crearea unei culturi a respectării normelor, acest sprijin contribuie la creșterea durabilă. În vederea uniformizării și intensificării controlului, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă capacitatea de a institui sisteme de control comune.
Amendamentul 101 Propunere de regulament Considerentul 70
(70) Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului pentru cheltuielile suportate în legătură cu punerea în aplicare a sistemului de control al Uniunii trebuie continuat în cadrul EMFF, urmărindu-se logica ce stă la baza unui fond unic.
(70) Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului pentru cheltuielile suportate în legătură cu punerea în aplicare a sistemului de control al Uniunii trebuie sporit în cadrul FEPAM, urmărindu-se logica ce stă la baza unui fond unic.
Amendamentul 102 Propunere de regulament Considerentul 72 a (nou)
(72a) FEPAM ar trebui să susțină anumite fonduri destinate activităților de control și inspecțiilor suplimentare în domenii în care se practică pescuitul INN.
Amendamentul 103 Propunere de regulament Considerentul 73
(73) Trebuie să se prevadă dispoziții privind sprijinul pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescăresc, astfel cum se specifică în programul multianual al Uniunii, în special pentru sprijinirea programelor naționale și a gestionării și utilizării datelor pentru analiza științifică și punerea în aplicare a PCP. Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 pentru cheltuielile suportate în legătură cu colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescăresc trebuie continuat în temeiul EMFF, urmărindu-se logica ce stă la baza unui fond unic.
(73) Părțile interesate relevante ar trebui informate cu privire la proceduri prin intermediul consiliilor consultative. Trebuie să se prevadă dispoziții privind sprijinul pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescăresc, astfel cum se specifică în programul multianual al Uniunii, în special pentru sprijinirea programelor naționale și a gestionării și utilizării datelor pentru analiza științifică și punerea în aplicare a PCP. Sprijinul acordat statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006 pentru cheltuielile suportate în legătură cu colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescăresc trebuie continuat în temeiul FEPAM, urmărindu-se logica ce stă la baza unui fond unic.
Amendamentul 104 Propunere de regulament Considerentul 73 a (nou)
(73a) Ar trebui insistat asupra caracterului primordial al finanțării colectării de date, piatră de temelie a PCP, aceasta fiind condiția indispensabilă pentru definirea obiectivelor concrete ce trebuie îndeplinite, în special în ceea ce privește atingerea MSY și o mai bună gestionare a pescăriilor. În acest sens, ar trebui garantat faptul că pentru colectarea datelor se alocă o parte din bugetul FEPAM pe măsura importanței acesteia și ar trebui să se prevadă o rată de cofinanțare care să stimuleze obținerea unui inventar complet al stării stocurilor de pește europene.
Amendamentul 105 Propunere de regulament Considerentul 74
(74) De asemenea, este necesară sprijinirea cooperării între statele membre și, după caz, cu țările terțe, cu privire la colectarea datelor în cadrul aceluiași bazin maritim, precum și cu organismele științifice internaționale relevante.
(74) De asemenea, este necesară sprijinirea cooperării între statele membre și, după caz, cu țările terțe, cu privire la colectarea datelor în cadrul aceluiași bazin maritim, precum și cu organismele științifice internaționale și consiliile consultative regionale relevante.
Amendamentul 106 Propunere de regulament Considerentul 76
(76) Este necesară o finanțare susținută pentru punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a politicii maritime integrate pentru Uniunea Europeană, necesitate reflectată în declarațiile Consiliului, ale Parlamentului European și ale Comitetului Regiunilor.
(76) Este necesară o finanțare susținută pentru punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a politicii maritime integrate pentru Uniunea Europeană, necesitate reflectată în Regulamentul (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2011 de instituire a unui program de susținere a continuării dezvoltării unei politici maritime integrate1 și în declarațiile Consiliului, ale Parlamentului European și ale Comitetului Regiunilor. Se așteaptă ca dezvoltarea sectorului maritim prin acordarea de sprijin financiar pentru acțiunile legate de PMI să aibă un impact semnificativ în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.
__________________
1 JO L 321, 5.12.2011, p.1.
Amendamentul 107 Propunere de regulament Considerentul 76 a (nou)
(76a) În acest context, FEPAM ar trebui să fie conceput în sensul susținerii activităților de explorare legate de acțiunile care urmăresc promovarea obiectivelor strategice ale PMI, acordând impactului cumulativ al acestora atenția cuvenită, pe baza abordării ecosistemice, creșterii economice durabile, ocupării forței de muncă, inovării și competitivității în regiunile de coastă, insulare și ultraperiferice, precum și promovării dimensiunii internaționale a PMI.
Amendamentul 108 Propunere de regulament Considerentul 77
(77) EMFF trebuie să susțină promovarea guvernanței maritime integrate la toate nivelurile, în special prin schimburi de bune practici, precum și prin dezvoltarea ulterioară și punerea în aplicare a strategiilor privind bazinele maritime. Strategiile vizează stabilirea unui cadru integrat pentru abordarea provocărilor comune în bazinele maritime europene și pentru consolidarea cooperării între părțile interesate, pentru a maximiza utilizarea instrumentelor financiare și a fondurilor Uniunii, precum și pentru a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii.
(77) FEPAM trebuie să susțină promovarea guvernanței maritime integrate la toate nivelurile, în special prin schimburi de bune practici, precum și prin dezvoltarea ulterioară și punerea în aplicare a strategiilor privind bazinele maritime. În acest context, este foarte importantă îmbunătățirea guvernanței maritime, inclusiv prin consolidarea cooperării și a coordonării, la nivelul adecvat, în rândul autorităților competente care exercită funcții de pază de coastă în cadrul Uniunii, asigurând o stare mai bună și o mai mare siguranță a mărilor și oceanelor, îndeosebi prin punerea în aplicare a legislației maritime existente. Strategiile vizează stabilirea unui cadru integrat pentru abordarea provocărilor comune în bazinele maritime europene și pentru consolidarea cooperării între părțile interesate, pentru a maximiza utilizarea instrumentelor financiare și a fondurilor Uniunii, precum și pentru a contribui la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și la sustenabilitatea mediului. Prin urmare, este foarte important să se îmbunătățească și să se intensifice cooperarea și coordonarea externă în raport cu îndeplinirea obiectivelor PMI, pe baza Convenției ONU privind dreptul mării (UNCLOS).
Amendamentul 109 Propunere de regulament Considerentul 77 a (nou)
(77a) În vederea consolidării alinierii fondurilor pentru pescuit și acvacultură și a fondurilor pentru politica maritimă integrată, FEPAM ar trebui să prevadă un cadru specific pentru a favoriza contribuția pescuitului și a acvaculturii la politica maritimă integrată. Este esențial să se promoveze luarea în considerare în întregime a acestor activități, prin sprijinirea participării la guvernanța integrată și la proiecte colective care contribuie la punerea în aplicare a PMI.
Amendamentul 110 Propunere de regulament Considerentul 79
(79) Interconectarea anumitor sisteme de informații operate de sectoarele respective poate necesita mobilizarea mecanismelor de finanțare proprii într-o manieră coerentă și în conformitate cu dispozițiile tratatului. Pentru dezvoltarea sustenabilă a zonelor marine și a regiunilor costiere sunt esențiale amenajarea spațiului maritim și gestionarea integrată a zonelor costiere, ambele contribuind la îndeplinirea obiectivelor legate de gestionarea bazată pe ecosisteme și la dezvoltarea legăturilor dintre uscat și mare. De asemenea, aceste unelte sunt importante pentru gestionarea diverselor utilizări ale coastelor, mărilor și oceanelor noastre, pentru a permite dezvoltarea economică durabilă a acestora și pentru a stimula investițiile transfrontaliere, iar prin punerea în aplicare a directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” vor fi definite mai exact limitele sustenabilității activităților umane care au un impact asupra mediului marin. În plus, trebuie îmbunătățite cunoștințele despre lumea marină și trebuie stimulată inovarea prin facilitarea colectării, partajarea gratuită, reutilizarea și diseminarea datelor referitoare la starea oceanelor și mărilor.
(79) Interconectarea anumitor sisteme de informații operate de sectoarele respective poate necesita mobilizarea mecanismelor de finanțare proprii într-o manieră coerentă și în conformitate cu dispozițiile tratatului. Pentru dezvoltarea sustenabilă a zonelor marine și a regiunilor costiere sunt esențiale amenajarea spațiului maritim și gestionarea integrată a zonelor costiere, ambele contribuind la îndeplinirea obiectivelor legate de gestionarea bazată pe ecosisteme și la dezvoltarea legăturilor dintre uscat și mare. De asemenea, aceste unelte sunt importante pentru gestionarea diverselor utilizări ale coastelor, mărilor și oceanelor noastre, pentru a permite dezvoltarea economică durabilă a acestora și pentru a stimula investițiile transfrontaliere, iar prin punerea în aplicare a directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” vor fi definite mai exact limitele sustenabilității activităților industriale, de construcții și umane care au un impact asupra mediului marin. În plus, trebuie îmbunătățite cunoștințele despre lumea marină și trebuie stimulată inovarea prin facilitarea colectării, partajării gratuite, reutilizării și diseminării datelor referitoare la starea oceanelor și mărilor și la situația zonelor de pescuit, punându-le la dispoziția utilizatorilor finali și a publicului larg.
Amendamentul 111 Propunere de regulament Considerentul 80
(80) De asemenea, EMFF trebuie să sprijine creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și competitivitatea în cadrul sectoarelor maritime și în regiunile costiere. Este deosebit de important să se identifice atât obstacolele legate de reglementare și deficiențele în materie de competență care împiedică creșterea în sectoarele maritime emergente și viitoare, cât și operațiunile menite să încurajeze investițiile în inovarea tehnologică necesară pentru a spori potențialul de afaceri al aplicațiilor marine și maritime.
(80) De asemenea, FEPAM trebuie să sprijine creșterea economică durabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și competitivitatea în cadrul sectoarelor maritime și în regiunile costiere. Este deosebit de important să se identifice atât obstacolele legate de reglementare și deficiențele în materie de competență care împiedică creșterea în sectoarele maritime emergente și viitoare, cât și operațiunile menite să încurajeze investițiile în inovarea tehnologică necesară pentru a spori potențialul de afaceri al aplicațiilor marine și maritime. FEPAM ar trebui să sprijine măsurile pentru dezvoltarea sistemului de educație și de formare profesională în sector, inclusiv achiziționarea de echipamente și de instrumente necesare pentru îmbunătățirea calității educației și a serviciilor de formare.
Amendamentul 112 Propunere de regulament Considerentul 81
(81) EMFFtrebuie să fie complementar și coerent cu instrumentele financiare existente și viitoare puse la dispoziție de Uniune și de statele membre, la nivel național și subnațional, în vederea promovării protecției și utilizării sustenabile a oceanelor, mărilor și coastelor, contribuind la încurajarea unei cooperări mai eficace între statele membre și regiunile costiere, insulare și ultraperiferice ale acestora, luându-se în considerare ordinea priorităților și progresul proiectelor naționale și locale. Fondul va fi armonizat cu alte politici ale Uniunii care pot îngloba o dimensiune maritimă, în special cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european, precum și cu Programul-cadru pentru cercetare „Orizont 2020” și cu politica energetică.
(81) FEPAM ar trebui să fie complementar și coerent cu instrumentele financiare existente și viitoare puse la dispoziție de Uniune și de statele membre, la nivel național și subnațional, în vederea promovării unei dezvoltări economice și sociale durabile, a protecției și utilizării sustenabile a oceanelor, mărilor și coastelor, contribuind la încurajarea unei cooperări mai eficace între statele membre și regiunile costiere, insulare și ultraperiferice ale acestora, luându-se în considerare ordinea priorităților și progresul proiectelor naționale și locale. Fondul va fi armonizat cu alte politici ale Uniunii care pot îngloba o dimensiune maritimă, în special cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european, precum și cu Programul-cadru pentru cercetare „Orizont 2020” și cu politica energetică.
Amendamentul 113 Propunere de regulament Considerentul 84
(84) Prin intermediul asistenței tehnice, EMFFtrebuie să ofere sprijin administrativ, tehnic și pentru pregătire, precum și sprijin pentru măsurile de informare, participare la rețele, evaluări, audituri, studii și schimburi de experiență, cu scopul de a facilita punerea în aplicare a programului operațional și de a promova abordările și practicile inovatoare necesare pentru o punere în aplicare simplă și transparentă. De asemenea, asistența tehnică trebuie să includă înființarea unei rețele europene a grupurilor locale de acțiune în domeniul pescuitului, care să vizeze consolidarea capacităților, diseminarea informațiilor, schimburile de experiență și susținerea cooperării între parteneriatele locale.
(84) Prin intermediul asistenței tehnice, FEPAMar trebui să ofere sprijin administrativ, tehnic și pentru pregătire, precum și sprijin pentru măsurile de informare, participare la rețele, evaluări, audituri, studii și schimburi de experiență, cu scopul de a facilita punerea în aplicare a programului operațional și de a promova abordările și practicile inovatoare necesare pentru o punere în aplicare simplă și transparentă, dar și favorabilă operatorilor și organizațiilor de pescari. De asemenea, asistența tehnică trebuie să includă înființarea unei rețele europene a grupurilor locale de acțiune în domeniul pescuitului, care să vizeze consolidarea capacităților, diseminarea informațiilor, schimburile de experiență și susținerea cooperării între parteneriatele locale.
Amendamentul 114 Propunere de regulament Considerentul 88
(88) Cunoscându-se importanța faptului de a se asigura conservarea resurselor biologice marine și protejarea stocurilor de pește, mai ales de pescuitul ilegal, și în spiritul concluziilor prezentate în Cartea verde privind Reforma politicii comune în domeniul pescuitului, operatorii care nu se conformează normelor PCP și periclitează în mod deosebit sustenabilitatea stocurilor în cauză, constituind astfel o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY, precum și operatorii implicați în pescuitul INN trebuie să fie excluși de la sprijin în cadrul EMFF. În nicio etapă, de la selectarea la punerea în aplicare a unei operațiuni, finanțarea acordată de Uniune nu trebuie utilizată în vederea subminării interesului public de a se conserva resursele biologice marine cuprins în obiectivele regulamentului PCP.
(88) Cunoscându-se importanța faptului de a se asigura conservarea resurselor biologice marine și protejarea stocurilor de pește, mai ales de pescuitul ilegal, și în spiritul concluziilor prezentate în Cartea verde privind Reforma politicii comune în domeniul pescuitului, operatorii care nu se conformează normelor PCP și periclitează în mod deosebit sustenabilitatea stocurilor în cauză, și în special obiectivul de refacere și menținere a populațiilor de specii capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY până în 2015 și de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020,constituie astfel o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii, alături de operatorii implicați în pescuitul INN, șiar trebui să fie excluși de la sprijin în cadrul FEPAM. În nicio etapă, de la selectarea la punerea în aplicare a unei operațiuni, finanțarea acordată de Uniune nu trebuie utilizată în vederea subminării interesului public de a se conserva resursele biologice marine cuprins în obiectivele regulamentului PCP.
Amendamentul 115 Propunere de regulament Considerentul 88 a (nou)
(88a) Ar trebui să existe posibilitatea înghețării fondurilor din partea FEPAM în cazul în care un stat membru este incapabil să abordeze problemele referitoare la practicarea pescuitului INN în cadrul apelor sale și al flotelor sale de pescuit.
Amendamentul 116 Propunere de regulament Considerentul 91
(91) Pentru a aborda nevoile specifice ale PCP menționate la articolele 50 și 51 din [regulamentul PCP] și pentru a contribui la respectarea normelor PCP, trebuie prevăzute dispoziții suplimentare față de normele privind întreruperea termenului de plată [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune]. În cazul în care un stat membru sau un operator nu își îndeplinește obligațiile în temeiul PCP sau în cazul în care Comisia are dovezi care sugerează o astfel de neîndeplinire a obligațiilor, Comisia trebuie să poată, ca măsură de precauție, să întrerupă plățile.
(91) Pentru a aborda nevoile specifice ale PCP menționate la articolele 50 și 51 din [regulamentul PCP] și pentru a contribui la respectarea normelor PCP, trebuie prevăzute dispoziții suplimentare față de normele privind întreruperea termenului de plată [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune]. În cazul în care un stat membru sau un operator nu își îndeplinește obligațiile în temeiul PCP sau în cazul în care Comisia are dovezi care demonstrează o astfel de neîndeplinire a obligațiilor, Comisia ar trebui să poată, ca măsură de precauție, să întrerupă plățile.
Amendamentul 117 Propunere de regulament Considerentul 93
(93) Programul operațional trebuie să facă obiectul monitorizării și evaluării în vederea îmbunătățirii calității sale și pentru a se demonstra realizările obținute. Comisia trebuie să stabilească un cadru comun de monitorizare și evaluare, asigurând, printre altele, disponibilitatea datelor relevante în timp util. În acest context, trebuie stabilită o listă de indicatori și impactul politicii EMFF trebuie evaluat de către Comisie în raport cu obiectivele specifice.
(93) Programul operațional trebuie să facă obiectul monitorizării și evaluării în vederea îmbunătățirii calității sale și pentru a se demonstra realizările obținute. Comisia ar trebui să stabilească un cadru comun de monitorizare și evaluare, asigurând, printre altele, disponibilitatea publică a datelor relevante în timp util. În acest context, trebuie stabilită o listă de indicatori și impactul politicii FEPAM trebuie evaluat de către Comisie în raport cu obiectivele specifice.
Amendamentul 118 Propunere de regulament Considerentul 95
(95) În vederea consolidării accesibilității și transparenței informațiilor privind oportunitățile de finanțare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru trebuie să fie disponibil un site sau portal internet unic conținând informații privind programele operaționale, inclusiv listele de operațiuni sprijinite în cadrul fiecărui program operațional. Aceste informații trebuie să ofere publicului larg și mai ales contribuabililor europeni o imagine rezonabilă, tangibilă și concretă privind modul în care este cheltuită finanțarea din partea Uniunii în cadrul EMFF. Pe lângă acest obiectiv, publicarea datelor relevante trebuie să servească și scopului de a informa publicul în legătură cu posibilitatea solicitării de finanțare din partea Uniunii. Totuși, în vederea respectării pe deplin a dreptului fundamental la protecția datelor și în conformitate cu hotărârea Curții în cauzele conexate Schecke, publicarea numelor persoanelor fizice nu trebuie să fie obligatorie.
(95) În vederea consolidării accesibilității și transparenței informațiilor privind oportunitățile de finanțare și beneficiarii proiectelor, în fiecare stat membru trebuie să fie disponibil un site sau portal internet unic conținând informații privind programele operaționale, inclusiv listele de operațiuni sprijinite în cadrul fiecărui program operațional. Site-urile internet specifice ale tuturor statelor membre ar trebui să fie accesibile, de asemenea, prin intermediul unui site internet oficial al Uniunii, pentru a facilita accesul cetățenilor din diferite state membre la informațiile publicate de toate statele membre. Aceste informații trebuie să ofere publicului larg și mai ales contribuabililor europeni o imagine rezonabilă, tangibilă și concretă privind modul în care este cheltuită finanțarea din partea Uniunii în cadrul FEPAM. Pe lângă acest obiectiv, publicarea datelor relevante trebuie să servească și scopului de a informa publicul în legătură cu posibilitatea solicitării de finanțare din partea Uniunii. Totuși, în vederea respectării pe deplin a dreptului fundamental la protecția datelor și în conformitate cu hotărârea Curții în cauzele conexate Schecke, publicarea numelor persoanelor fizice nu trebuie să fie obligatorie.
Amendamentul 119 Propunere de regulament Considerentul 96 a (nou)
(96a) Este deosebit de important să se asigure respectarea condiționalităților ex-ante referitoare la capacitatea administrativă necesară pentru a întruni cerințele privind datele necesare pentru gestionarea pescăriilor și punerea în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii.
Amendamentul 120 Propunere de regulament Considerentul 96 b (nou)
(96b) Este deosebit de important să se asigure respectarea condiționalităților ex-ante referitoare la capacitatea administrativă necesară pentru a întruni cerințele privind datele necesare pentru gestionarea pescăriilor și punerea în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii.
Amendamentul 121 Propunere de regulament Articolul 1 – litera c
(c) a dezvoltării durabile a zonelor pescărești și a pescuitului în apele interioare,
(c) a dezvoltării durabile a zonelor de pescuit și de acvacultură, a pescuitului în apele interioare și a activităților conexe astfel cum sunt definite în prezentul regulament,
Amendamentul 122 Propunere de regulament Articolul 1 – alineatul 1 – litera d
(d) și a politicii maritime integrate (PMI).
(d) și a politicii maritime integrate (PMI), inclusiv a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”.
Amendamentul 123 Propunere de regulament Articolul 2 – alineatul 1
Prezentul regulament se aplică operațiunilor desfășurate pe teritoriul Uniunii, cu excepția cazului în care prezentul regulament conține dispoziții contrare exprese.
Prezentul regulament se aplică operațiunilor desfășurate pe teritoriul, în apele și cu flotele Uniunii, cu excepția cazului în care prezentul regulament conține dispoziții contrare exprese.
Amendamentul 124 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul -1 (nou)
-1. „sistem de acvacultură închis” înseamnă instalații pentru acvacultură în care peștii și alte produse acvatice sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, care rețin și tratează apa în cadrul sistemului, reducând la minimum cantitatea de apă utilizată. Aceste sisteme sunt amplasate de obicei pe sol și reutilizează în mod virtual întreaga apă introdusă inițial în sistem;
Amendamentul 125 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 2 a (nou)
2a. „diversificare” înseamnă practici care fac activitățile de pescuit și acvacultură mai versatile și care sunt direct complementare sau dependente de aceste activități;
Amendamentul 583 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 4 a (nou)
4a. „specie exotică”: o specie exotică în sensul Regulamentului (CE) nr. 708/2007 al Consiliului1;
1 Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului din 11 iunie 2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice și a speciilor absente la nivel local (JO L 168, 28.6.2007, p. 1).
Amendamentul 127 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 4 b (nou)
4b. „acvacultură extensivă” înseamnă producția acvaculturii care nu beneficiază de intrări nutriționale intenționate, ci depinde de alimentele naturale din instalația de creștere, inclusiv de cele aduse de fluxul de apă precum schimbul de curenți și maree. Acvacultura extensivă depinde în mare măsură de o singură intrare nutrițională, și anume, sămânța;
Amendamentul 128 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 5
5. „zonă pescărească” înseamnă o zonă cu un țărm marin sau lacustru ori incluzând iazuri sau un estuar, cu un nivel semnificativ de ocupare a forței de muncă în sectorul pescăresc sau al acvaculturii și desemnată ca atare de statul membru în cauză;
5. „zonă de pescuitși de acvacultură” înseamnă o zonă cu un țărm marin, fluvial sau lacustru ori incluzând iazuri sau un estuar, cu un nivel semnificativ de ocupare a forței de muncă în sectorul pescuitului sau al acvaculturii și desemnată ca atare de statul membru în cauză;
Amendamentul 129 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 5 a (nou)
5a. „zonă de refacere a stocurilor de pește” înseamnă o zonă maritimă delimitată geografic în care este interzisă orice activitate de pescuit, cu scopul îmbunătățirii exploatării și conservării resurselor acvatice vii sau al protejării ecosistemelor maritime, în conformitate cu Regulamentul nr. .../... [de stabilire a unor dispoziții comune];
Amendamentul 130 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 5 b (nou)
5b. „sectorul pescuitului” înseamnă sectorul economiei care include toate activitățile de producție, prelucrare și comercializare a produselor pescărești și de acvacultură;
Amendamentul 131 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 5 c (nou)
5c. „sisteme de gestionare și de acces la pescuit” înseamnă mecanisme de acordare și de acces la drepturile de pescuit sau de gestionare a efortului de pescuit, dezvoltate la nivel național, regional sau local sau la nivelul bazinelor maritime pentru specii sub cotă sau peste cotă în zona costieră de 12 mile marine sau în afara acesteia, și care au în vedere starea stocurilor. Aceste sisteme sunt puse în aplicare de către autoritățile publice sau de către organizațiile de pescari;
Amendamentul 132 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 6
6. „pescar” înseamnă orice persoană care practică pescuitul profesional, astfel cum este recunoscut de statul membru în cauză, la bordul unei nave de pescuit operaționale, sau care desfășoară activitatea de capturare profesională a organismelor marine, astfel cum este recunoscută de către statul membru, fără navă;
6. „pescar” înseamnă orice persoană care practică pescuitul profesional, inclusiv angajații, astfel cum este recunoscut de statul membru în cauză, la bordul unei nave de pescuit operaționale, sau care desfășoară activitatea de capturare profesională a organismelor de apă dulce sau marine, astfel cum este recunoscută de către statul membru, fără navă;
Amendamentul 133 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 6 a (nou)
6a. „turism pescăresc” înseamnă activitatea complementară derulată de pescari profesioniști, în cadrul căreia persoane care nu fac parte din echipaj se îmbarcă pe nave de pescuit în calitate de turiști sau de cercetători;
Amendamentul 134 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 6 b (nou)
6b. „activități auxiliare de pescuit și de acvacultură” înseamnă activități desfășurate de orice persoană care oferă pescarilor un serviciu profesional care este necesar pentru activitatea acestora, desemnat ca atare de statul membru;
Amendamentul 135 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 8 a (nou)
8a. „acvacultură intensivă” înseamnă producția acvaculturii care depinde de o alimentație completă din punct de vedere nutrițional adăugată la sistemul nutrițional, constând în pește proaspăt, sălbatic, marin sau de apă dulce sau care depinde de o alimentație bazată pe formule. Aceasta depinde în mare măsură de o hrană completă și care este disponibilă în comerț și este caracterizată de o densitate a speciilor ridicată;
Amendamentul 136 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 10
10. „pescuit în apele interioare” înseamnă pescuitul desfășurat în scop comercial fie de nave care operează exclusiv în apele interioare, fie cu alte dispozitive utilizate pentru pescuitul la copcă;
10. „pescuit în apele interioare” înseamnă pescuitul desfășurat în scop comercial de pe o navă sau în alt mod, exclusiv în apele interioare sau cu alte dispozitive utilizate pentru pescuitul la copcă;
Amendamentul 137 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 12
12. „guvernanța maritimă integrată” înseamnă gestionarea coordonată a tuturor politicilor sectoriale ale UE care privesc oceanele, mările și regiunile costiere;
12. „guvernanță maritimă integrată” înseamnă gestionarea coordonată a tuturor politicilor sectoriale la nivelul Uniunii care privesc oceanele, mările și regiunile costiere;
Amendamentul 138 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 13
13. „regiuni marine” înseamnă zonele geografice enumerate în anexa I la Decizia 2004/585/CE a Consiliului și zonele stabilite de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului;
eliminat
Amendamentul 139 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 16
16. „strategie pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru structurat de cooperare cu privire la o anumită zonă geografică, dezvoltat de instituțiile europene, statele membre, regiunile acestora și, după caz, țările terțe, care împart același bazin maritim; strategia ține cont de specificitățile geografice, climatice, economice și politice ale bazinului maritim;
16. „strategie pentru bazinul maritim” înseamnă un cadru structurat de cooperare cu privire la o anumită zonă geografică, dezvoltat de instituțiile europene, statele membre, regiunile acestora și autoritățile locale și, după caz, țările terțe, care împart același bazin maritim; strategia ține cont de specificitățile geografice, climatice, economice și politice ale bazinului maritim;
Amendamentul 140 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 16 a (nou)
16a. „acvacultură semi-intensivă” înseamnă acvacultură care depinde în mare măsură de hrana naturală, dar la care nivelul de hrană prezentă în mod natural este crescut prin utilizarea de hrană suplimentară care completează hrana naturală. Densitățile culturii sunt menținute la niveluri mai mici decât cele tipice producției intensive a acvaculturii;
Amendamentul 142 Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 18 a (nou)
18a. „crescător/culegător de fructe de mare” înseamnă orice persoană care efectuează, fie pe jos, fie la bordul unei nave, activități de pescuit, de cultivare sau de semicultivare, vizând în mod exclusiv capturarea uneia sau mai multor specii de moluște, crustacee, tunicieri, echinoderme sau alte nevertebrate marine și folosind unelte selective specifice în acest scop;
Amendament oral Propunere de regulament Articolul 3 – alineatul 2 – punctul 18 b (nou)
18b. „Capcană pentru ton” reprezintă o tehnică de pescuit extractivă tradițională bazată pe plase fixe ancorate pe fundul apei timp de câteva luni, care constă într-un grup de nave, plase, fire de pescuit și ancore situate în apropiere de coastă pentru a captura resurse piscicole cu migrație (ton și specii asemănătoare) și a le direcționa spre o zonă închisa de unde sunt extrase.
Amendamentul 143 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – litera a
(a) promovarea pescăriilor și acvaculturii sustenabile și competitive;
(a) promovarea activităților de pescuit și de acvacultură sustenabile din punctul de vedere al mediului, viabile din punct de vedere economic și responsabile din punct de vedere social și al activităților asociate de prelucrare sau comercializare;
Amendamentul 144 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – litera c
(c) promovarea unei dezvoltări favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit;
(c) promovarea unei dezvoltări teritoriale favorabile incluziunii și echilibrate a zonelor de pescuit și de acvacultură;
Amendamentul 145 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – litera d
(d) stimularea punerii în aplicare a PCP.
(d) stimularea punerii în aplicare a PCP, inclusiv a regionalizării sale și punerea în aplicare a organizării comune a piețelor;
Amendamentul 146 Propunere de regulament Articolul 5 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da) stimularea creării de locuri de muncă pentru a preveni dispariția comunităților pescărești și pentru a asigura calificări și condiții de muncă îmbunătățite în sectorul pescuitului.
(3) Aceste obiective sunt urmărite fără a crește capacitatea de pescuit.
Amendamentul 149 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă
Îndeplinirea obiectivelor EMFFva contribui la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Obiectivele EMFFvor fi urmărite prin intermediul următoarelor șase priorități ale Uniunii, care reflectă obiectivele tematice relevante ale cadrului strategic comun (denumit în continuare „CSC”):
Îndeplinirea obiectivelor FEPAMcontribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și la punerea în aplicare a PCP. Obiectivele FEPAMsunt urmărite prin intermediul următoarelor șase priorități ale Uniunii pentru activități de pescuit și de acvacultură sustenabile și pentru alte activități conexe, care reflectă obiectivele tematice relevante ale cadrului strategic comun (denumit în continuare „CSC”):
Amendamentul 150 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 1 – partea introductivă
(1) Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii teritoriale prin intermediul următoarelor obiective:
(1) Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și sporirea coeziunii sociale și teritoriale prin intermediul următoarelor obiective:
Amendamentul 151 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 1 – litera a
(a) promovarea creșterii economice, a incluziunii sociale, a creării de locuri de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură;
(a) promovarea creșterii economice și a incluziunii sociale, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea inserției profesionale și a mobilității în cadrul comunităților costiere și interioare care depind de pescuit și de acvacultură, inclusiv în regiunile ultraperiferice;
Amendamentul 152 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 1 – litera b
(b) diversificarea activităților pescărești spre alte sectoare ale economiei maritime și creșterea economiei maritime, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice.
(b) diversificarea activităților de pescuit, atât în sectorul pescuitului, cât și spre alte sectoare ale economiei maritime strâns legate de sectorul pescuitului și creșterea economiei maritime, inclusiv atenuarea schimbărilor climatice;
Amendamentul 153 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 1 – litera ba (nouă)
(ba) favorizarea punerii în aplicare a unor norme sociale armonizate la nivelul Uniunii;
Amendamentul 154 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2 – litera a
(a) sprijin pentru consolidarea dezvoltării tehnologice, a inovării și a transferului de cunoștințe;
(a) sprijinirea consolidării dezvoltării tehnologice, a inovării, inclusiv a creșterii eficienței energetice, și a transferului de cunoștințe;
Amendamentul 155 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2 – litera aa (nouă)
(aa) reducerea impactului negativ al activităților de pescuit asupra bunăstării animalelor;
Amendamentul 156 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2 – litera b
(b) sporirea competitivității și a viabilității pescăriilor, în special a flotei costiere artizanale, și îmbunătățirea condițiilor de siguranță sau de lucru;
(b) sporirea competitivității și a viabilității pescuitului și îmbunătățirea condițiilor de sănătate, de igienă, de siguranță și de lucru;
Amendamentul 157 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2 – litera c
(c) dezvoltarea de noi competențe profesionale și învățarea pe tot parcursul vieții;
(c) dezvoltarea formării profesionale,a noilor competențe profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru tinerii pescari;
Amendamentul 158 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 2 – litera ca (nouă)
(ca) dezvoltarea pescuitului costier la scară mică, în special în ceea ce privește competitivitatea și sustenabilitatea acestuia;
Amendamentul 159 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – partea introductivă
3. Încurajarea acvaculturii inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere prin punerea accentului pe următoarele domenii:
3. Încurajarea acvaculturii sustenabile, inovatoare, competitive, bazate pe cunoaștere și pe ecosisteme prin punerea accentului pe următoarele domenii:
Amendamentul 160 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – litera a
(a) sprijin pentru consolidarea dezvoltării tehnologice, a inovării și a transferului de cunoștințe;
(a) sprijin pentru consolidarea dezvoltării tehnologice, a inovării tehnice, sociale și economice și a transferului de cunoștințe;
Amendamentul 161 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – litera b
(b) sporirea competitivității și a viabilității întreprinderilor din sectorul acvaculturii, în special ale IMM-urilor;
(b) sporirea competitivității și a viabilității întreprinderilor din sectorul acvaculturii extensive și semi-intensive, în special ale IMM-urilor;
Amendamentul 162 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – litera c
(c) dezvoltarea de noi competențe profesionale și învățarea pe tot parcursul vieții;
(c) dezvoltarea de noi competențe profesionale și încurajarea formării profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru tinerii fermieri din domeniul acvaculturii;
Amendamentul 163 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – litera d
(d) îmbunătățirea organizării piețelor produselor obținute din acvacultură.
(d) îmbunătățirea organizării piețelor produselor de acvacultură și încurajarea investițiilor în sectorul prelucrării și al comercializării;
Amendamentul 164 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 3 – litera da (nouă)
(da) limitarea amprentei ecologice a acvaculturii.
Amendamentul 165 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 4 – litera a
(a) reducerea impactului pescăriilor asupra mediului marin;
(a) prevenirea, minimizarea și, pe cât posibil, eliminarea capturilor nedorite și a consecințelor negativealepescuitului asupra mediului marin, în special printr-o mai bună selectivitate a uneltelor de pescuit;
Amendamentul 166 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 4 – litera aa (nouă)
(aa) asigurarea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile;
Amendamentul 167 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 4 – litera ba (nouă)
(ba) punerea în aplicare a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și realizarea unei stări ecologice bune înainte de 2020.
Amendamentul 168 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 5 – litera a
(a) îmbunătățirea ecosistemelor legate de acvacultură și promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;
(a) promovarea unei acvaculturi eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor,inclusiv prin reducerea dependenței de produsele din pește și de uleiul de pește și a utilizării de produse chimice și antibiotice;
Amendamentul 169 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 5 – litera aa (nouă)
(aa) evaluarea, reducerea și, dacă este posibil, eliminarea consecințelor activităților de acvacultură asupra ecosistemelor marine, terestre și de apă dulce;
Amendamentul 170 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – paragraful 6 – partea introductivă
(6) Încurajarea punerii în aplicare a PCP prin:
(6) Încurajarea punerii în aplicare a PCP și consolidarea legăturilor și a coerenței acesteia cu politica maritimă integrată prin:
Amendamentul 171 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 6 – litera a
(a) furnizarea de cunoștințe științifice și colectarea de date;
(a) sprijinirea colectării și gestionării datelor, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor științifice;
Amendamentul 172 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 6 – litera b
(b) sprijinirea controlului și executării, consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.
(b) sprijinirea monitorizării, controlului și executării, consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă,fără a crea sarcini administrative suplimentare;
Amendamentul 173 Propunere de regulament Articolul 6 – alineatul 1 – punctul 6 – litera ba (nouă)
(ba) sprijinirea regionalizării PCP, în special prin intermediul consiliilor consultative regionale.
Amendamentul 174 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 1
(1) Fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, articolele 107, 108 și 109 din tratat se aplică ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din domeniul pescuitului și al acvaculturii.
(1) Articolele 107, 108 și 109 din tratat se aplică ajutorului acordat de statele membre întreprinderilor din domeniul pescuitului și al acvaculturii.
Amendamentul 175 Propunere de regulament Articolul 8 – alineatul 2
(2) Totuși, articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta, în cadrul domeniului de aplicare al articolului 42 din tratat.
(2) Prin derogare de la alineatul (1), articolele 107, 108 și 109 din tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta, în cadrul domeniului de aplicare al articolului 42 din tratat.
Amendamentul 176 Propunere de regulament Articolul 10 – alineatul 1
Pe lângă principiile enumerate la articolul 4 din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia și statele membre asigură coordonarea și complementaritatea între sprijinul acordat prin intermediul EMFF și al altor politici și instrumente financiare ale Uniunii, inclusiv prin Regulamentul (UE) nr. [privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (programul-cadru LIFE)], și sprijinul acordat în cadrul acțiunii externe a Uniunii. Coordonarea dintre asistența oferită din EMFF și prin programul-cadru LIFE se realizează, în special, prin promovarea finanțării activităților care completează proiectele integrate finanțate în cadrul programului-cadru LIFE, precum și prin promovarea utilizării soluțiilor, metodelor și abordărilor validate în cadrul programului-cadru LIFE.
Pe lângă principiile enumerate la articolul 4 din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune], Comisia și statele membre asigură coordonarea și complementaritatea între sprijinul acordat prin intermediul FEPAM și al altor politici și instrumente financiare ale Uniunii, inclusiv sprijinul acordat în cadrul acțiunii externe a Uniunii. Obligația de coordonare și complementaritate este inclusă în programele operaționale.
Amendamentul 177 Propunere de regulament Articolul 11
Condiționalitățile ex ante menționate în anexa III la prezentul regulament se aplică în cazul EMFF.
Condiționalitățile ex ante specifice, menționate în anexa III la prezentul regulament, se aplică în cazul EMFF.
Amendamentul 178 Propunere de regulament Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Evaluarea respectării plafoanelor de capacitate
1. Până la …*, Comisia, în colaborare cu statele membre, evaluează respectarea de către statele membre a plafoanelor pentru capacitatea de pescuit stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. …/…. [privind PCP ].
2. În cazul în care evaluarea menționată la alineatul (1) arată că un stat membru nu respectă plafoanele sale de capacitate, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să suspende, integral sau parțial, plățile și angajamentele pentru programul operațional al statului membru în cauză.
3. Comisia întrerupe suspendarea plăților și a angajamentelor de îndată ce statul membru pune în aplicare măsuri care au în vedere respectarea plafoanelor sale de capacitate, aceste măsuri fiind aprobate de Comisie.
_________________ * Trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 180 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) operatorii implicați în operarea, gestionarea sau deținerea în proprietate a navelor de pescuit aflate sub pavilionul unor țări identificate drept țări terțe necooperante, în temeiul articolului 33 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;
(bb) operatorii care se fac vinovați, în cadrul unor proceduri penale sau administrative, de încălcarea gravă a legislației naționale în vigoare în următoarele domenii:
— condițiile de remunerare și de muncă privind această profesie;
— răspunderea profesională;
— traficul cu ființe umane sau traficul de droguri;
Amendamentul 182 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 – litera bc (nouă)
(bc) operatorii care se fac vinovați, în cadrul unor proceduri penale sau administrative, de încălcarea gravă a legislației Uniunii, în unul sau mai multe state membre, în special în ceea ce privește:
— perioadele de lucru și de repaus ale pescarilor;
– legislația în materie de sănătate și de siguranță;
— condițiile de remunerare și de muncă privind această profesie;
— calificarea inițială și formarea continuă a pescarilor.
Amendamentul 184 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca) Operatorii care nu au respectat dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la PCP1.
_______________
1 JO L 60, 5.3.2008, p. 1.
Amendamentul 571 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 3 – litera a
(a) identificarea perioadei de timp menționate la alineatele (1) și (2), care trebuie să fie proporțională cu gravitatea încălcării sau numărul de repetări ale încălcării sau nerespectării în cauză;
(a) identificarea perioadei de timp menționate la alineatele (1) și (2), care trebuie să fie proporțională cu gravitatea încălcării sau nerespectării în cauză, ținând seama de criterii precum daunele cauzate, valoarea acestora, amploarea încălcării sau a nerespectării și recurența acesteia, și care este de cel puțin un an;
Amendamentul 185 Propunere de regulament Articolul 12 – alineatul 4
(4) Statele membre solicită operatorilor care înaintează o cerere în cadrul EMFF să furnizeze autorității de gestionare o declarație semnată care să confirme că aceștia respectă criteriile enumerate la alineatul (1) și că nu au comis nicio neregulă în cadrul FEP sau EMFF, astfel cum se prevede la alineatul (2). Statele membre verifică veridicitatea declarației înainte de aprobarea operațiunii.
(4) Statele membre solicită operatorilor care înaintează o cerere în cadrul FEPAM să furnizeze autorității de gestionare o declarație semnată care să confirme că aceștia respectă criteriile enumerate la alineatul (1) și la alineatul (2). Statele membre verifică veridicitatea declarației înainte de aprobarea operațiunii,consultând informațiile furnizate în registrul național de evidență a încălcărilor stabilit conform articolului 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 sau alte date furnizate în acest scop.
Amendamentul 610 Propunere de regulament Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
Suspendarea plăților
În cazul operatorilor aflați în curs de anchetare în urma comiterii unei încălcări în temeiul articolului 12 alineatul (1), se suspendă plățile din cadrul EMFF către operatorii implicați. În cazul în care se constată că un operator a comis o încălcare în temeiul articolului 12 alineatul (1), cererea operatorilor implicați nu este considerată admisibilă.
Amendamentul 186 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera a
(a) operațiunile care determină creșterea capacității de pescuit a navei;
(a) operațiunile care determină creșterea capacității de pescuit a navei sau a capacității acesteia de a captura pește;
Amendamentul 187 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) operațiunile care periclitează sustenabilitatea resurselor biologice marine și a ecosistemelor;
Amendamentul 188 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera ab (nouă)
(ab) măsurile care elimină locuri de muncă;
Amendamentul 190 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) investițiile la bordul navelor care aparțin unui segment de flotă pentru care raportul de capacitate prevăzut la articolul 34 alineatul (1) din [Regulamentul (UE) nr. …/…privind PCP] a demonstrat inexistența unui echilibru sustenabil între posibilitățile de pescuit și capacitatea flotei;
Amendamentul 191 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera c
(c) încetarea temporară a activităților de pescuit;
eliminat
Amendamentul 192 Propunere de regulament Articolul 13 – alineatul 1 – litera d
(2) Suma de 4 535 000 000 EUR din resursele menționate la alineatul (1) se alocă dezvoltării durabile a pescăriilor, a acvaculturii și a zonelor pescărești în temeiul titlului V capitolele I, II și III.
(2) Un maximum de 71,86 % din resursele menționate la alineatul (1) se alocă dezvoltării durabile a pescăriilor, a acvaculturii și a zonelor pescărești în temeiul titlului V capitolele I, II și III.
(3) Suma de 477 000 000 EUR din resursele menționate la alineatul (1) se alocă măsurilor de control și de executare menționate la articolul 78.
(3) Un minimum de 12,5 % din resursele menționate la alineatul (1) se alocă măsurilor de control și de executare menționate la articolul 78.
(4) Suma de 358 000 000 EUR din resursele menționate la alineatul (1) se alocă măsurilor privind colectarea de date menționate la articolul 79.
(4) O sumă minimă de 12,97 % din resursele menționate la alineatul (1) se alocă măsurilor privind colectarea de date menționate la articolul 79.
Amendamentul 198 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 5 – partea introductivă
(5) Resursele alocate drept compensații zonelor ultraperiferice în temeiul titlului V capitolul V nu pot depăși anual:
(5) Resursele alocate drept compensații zonelor ultraperiferice în temeiul titlului V capitolul V nu pot depăși:
– 4 900 000 EUR pentru Guyana Franceză și Réunion.
– X EUR anual pentru regiunile ultraperiferice franceze.
Amendamentul 202 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 6
(6) Suma de 45 000 000 EUR din resursele menționate la alineatul (1) se alocă ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 72 pentru perioada 2014-2018 inclusiv.
(6) Suma de X EUR din resursele menționate la alineatul (1) se alocă planurilor de producție și de comercializare menționate la articolul 69 și ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 70.
Amendamentul 616 Propunere de regulament Articolul 15 – alineatul 6 a (nou)
(6a) Statele membre au ocazia de a utiliza resursele disponibile conform articolului 15 alineatele (2), (5) și (6) pentru măsuri prevăzute la articolul 15 alineatele (3) și (4).
Amendamentul 204 Propunere de regulament Articolul 16 a (nou)
Articolul 16a
[Valorile de referință și creditele anuale]
(1) Valoarea financiară globală orientativă de referință, astfel cum este definită la punctul [17] din Acordul interinstituțional din xx/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 2014-2020 este de X EUR în prețuri constante din 2011.
(2) Creditele anuale sunt autorizate de Parlamentul European și de Consiliu fără a aduce atingere dispozițiilor Regulamentului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 și ale Acordului interinstituțional xxx/201z dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară.
Amendamentul 205 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 – litera a – subpunctul i
(i) nivelul ocupării forței de muncă în sectorul pescăriilorși al acvaculturii;
(i) nivelul ocupării forței de muncă în sectorul pescuitului, al acvaculturii și în industria de prelucrare;
Amendamentul 206 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 – litera a – subpunctul ii
(ii) nivelul producției în sectorul pescăriilorși al acvaculturii și
(ii) nivelul ocupării forței de muncă în sectorul pescuitului, al acvaculturii și în industria de prelucrare;
Amendamentul 207 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 – litera b – subpunctul iii
(iii) amploarea sarcinilor statului membru în cauză referitoare la colectarea de date, aproximată în funcție de dimensiunea flotei de pescuit naționale, de numărul debarcărilor, de intensitatea activităților de monitorizare științifică pe mare și de numărul de studii la care ia parte statul membru și
(iii) amploarea sarcinilor statului membru în cauză referitoare la colectarea și gestionarea de date, aproximată în funcție de dimensiunea flotei de pescuit naționale, de numărul debarcărilor, de intensitatea activităților de monitorizare științifică pe mare și de numărul de studii la care ia parte statul membru și
Amendamentul 208 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 – litera b – subpunctul iv
(iv) resursele disponibile pentru colectarea de date în raport cu amploarea sarcinilor statului membru referitoare la colectarea de date, mijloacele disponibile fiind aproximate în funcție de numărul observatorilor pe mare și de numărul resurselor umane și al mijloacelor tehnice necesare pentru punerea în aplicare a programului național de eșantionare în vederea colectării de date.
(iv) resursele pentru colectarea și gestionarea de date care sunt disponibile în raport cu amploarea sarcinilor statului membru referitoare la colectarea și gestionarea de date, mijloacele disponibile fiind aproximate în funcție de numărul resurselor umane și al mijloacelor tehnice necesare pentru punerea în aplicare a programului național de eșantionare în vederea colectării de date.
Amendamentul 209 Propunere de regulament Articolul 17 – alineatul 1 – litera c
c) În ceea ce privește toate măsurile, alocările anterioare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului și consumul anterior în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006.
c) În ceea ce privește toate măsurile, alocările anterioare de fonduri în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului pentru perioada 2007-2013 și consumul anterior în temeiul Regulamentului (CE) nr. 861/2006.
Amendamentul 210 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 1
(1) Fiecare stat membru elaborează un program operațional unic pentru a pune în aplicare prioritățile Uniunii care urmează a fi cofinanțate de EMFF.
(1) Fiecare stat membru elaborează un program operațional unic pentru a pune în aplicare prioritățile Uniunii menționate la articolul 6 din prezentul regulament, care urmează a fi cofinanțate de FEPAM.
Amendamentul 211 Propunere de regulament Articolul 18 – alineatul 3
(3) În ceea ce privește secțiunea programului operațional menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (n), Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, până cel târziu la 31 mai 2013, prioritățile Uniunii privind politica de control și executare.
(3) În ceea ce privește secțiunea programului operațional menționată la articolul 20 alineatul (1) litera (n), Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 127, până cel târziu la 31 mai 2013, pentru a stabili prioritățile Uniunii privind politica de control și executare.
(2) Fiecare stat membru include un plan de producție și de comercializare în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. .../.... [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură]
Amendamentul 213 Propunere de regulament Articolul 19 – alineatul 1 – litera c
(c) proiectarea acțiunilor corespunzătoare în vederea simplificării și a facilitării punerii în aplicare a programului;
(c) proiectarea acțiunilor corespunzătoare în vederea simplificării și a facilitării punerii în aplicare a programului, în special facilitând accesul operatorilor din sectorul pescuitului costier la scară mică și al organizațiilor acestora la sprijinul financiar disponibil;
Amendamentul 214 Propunere de regulament Articolul 19 – litera da (nouă)
(da) după caz, coerența măsurilor adoptate în temeiul priorităților Uniunii pentru FEPAM menționate la articolul 38 alineatul (1) litera (d) din prezentul regulament și cadrele de acțiune prioritară pentru Natura 2000 menționate la articolul 8 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului, precum și realizarea unei stări ecologice bune astfel cum este definită în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”).
Amendamentul 215 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera b
(b) analiza situației în termenii analizei SWOT și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică cuprinsă de program;
(b) analiza situației în termenii analizei SWOT și identificarea nevoilor care trebuie abordate în zona geografică și ecologică cuprinsă de program;
Analiza este structurată în jurul priorităților Uniunii. În cadrul tuturor prioritățilorUniunii, se evaluează nevoile specifice legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și de promovarea inovării, în vederea identificării răspunsurilor relevante în aceste două domenii la nivelul fiecărei priorități; o sinteză a situației domeniilor de politică eligibile pentru sprijin în ceea ce privește punctele forte și punctele slabe;
Analiza este structurată în jurul priorităților Uniunii,astfel cum este prevăzut la articolul 6. Nevoile specifice legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și de promovarea inovării se evaluează în raport cu prioritățile Uniunii, în vederea identificării răspunsurilor celor mai relevante la nivelul fiecărei priorități asociate cu aceste domenii;
Această analiză include, de asemenea, efectele punerii în aplicare a PCP în fiecare regiune sau zonă costieră;
Amendamentul 216 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) o analiză a consecințelor punerii în aplicare a PCP asupra locurilor de muncă de-a lungul întregului lanț valoric și propunerile inovatoare privind ocuparea forței de muncă în zonele afectate;
Amendamentul 217 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera c
(c) integrarea în program a unei demonstrații de abordare pertinentă în favoarea inovării, a mediului, inclusiv în privința nevoilor zonelor Natura 2000, a atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea;
(c) o analiză care să arate că programul ține seama de efectele pescuitului și ale acvaculturii asupra mediului și, dacă este cazul, de nevoile specifice ale zonelor Natura 2000, precum și de realizarea unei stări ecologice bune, de crearea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește, de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea;
Amendamentul 218 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca) o evaluare a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit disponibile, conform Regulamentului (UE) nr. …/…. [privind PCP] și o descriere a măsurilor luate pentru a respecta plafonul capacității de pescuit stabilit în anexa II la regulamentul respectiv;
Amendamentul 219 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera h
(h) o indicare clară a operațiunilor prevăzute la titlul V capitolul III care pot fi întreprinse în comun și care pot beneficia, prin urmare, de o mai mare intensitate a ajutorului, în conformitate cu articolul 95 alineatul (3);
(h) o indicare clară a măsurilor prevăzute la titlul V capitolul III care pot fi întreprinse în comun și care pot beneficia, prin urmare, de o mai mare intensitate a ajutorului, în conformitate cu articolul 95 alineatul (3);
Amendamentul 220 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera ha (nouă)
(ha) un plan de acțiune pentru pescuitul artizanal și costier de stabilire a unei strategii de dezvoltare, competitivitate și sustenabilitate a pescuitului artizanal și costier;
(hb) o descriere detaliată a măsurilor referitoare la elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare care beneficiază de sprijin în temeiul articolului 69;
Amendamentul 222 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera i
(i) o analiză a nevoilor legate de cerințele de monitorizare și evaluare și planul de evaluare menționat la articolul 49 din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune]. Statele membre furnizează suficiente resurse și activități de consolidare a capacităților în vederea abordării nevoilor identificate;
(i) cerințele de evaluare și planul de evaluare menționat la articolul 49 din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune] și măsurile care trebuie adoptate în vederea abordării nevoilor identificate;
Amendamentul 223 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera j – subpunctul ii
(ii) un tabel care prezintă resursele EMFF aplicabile și rata cofinanțării pentru obiectivele din cadrul priorităților Uniunii menționate la articolul 6 și asistența tehnică. După caz, acest tabel indică separat resursele EMFF și ratele cofinanțării care se aplică prin derogare de la norma generală prevăzută la articolului 94 alineatul (1) pentru sprijinul menționat la articolul 72, la articolul 73, la articolul 78 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(j), la articolul 78 alineatul (2) litera (e) și la articolul 79.
(ii) un tabel care prezintă resursele FEPAM aplicabile și rata cofinanțării pentru prioritățile Uniunii menționate la articolul 6 și asistența tehnică. După caz, acest tabel indică separat resursele FEPAM și ratele cofinanțării care se aplică prin derogare de la norma generală prevăzută la articolul 94 alineatul (1) pentru sprijinul menționat la articolul 72, la articolul 73, la articolul 78 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(j), la articolul 78 alineatul (2) litera (e) și la articolul 79.
Amendamentul 224 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera k
(k) informații privind complementaritatea cu măsurile finanțate din alte fonduri CSC sau prin programul-cadru LIFE;
(k) informații privind complementaritatea cu măsurile finanțate prin alte politici și instrumente financiare ale Uniunii;
Amendamentul 225 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera l – punctul ia (nou)
(ia) o descriere clară a rolurilor pe care trebuie să le joace FLAG și autoritatea de management sau organismul desemnat pentru definirea sarcinilor de punere în aplicare a strategiei;
Amendamentul 226 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera l – punctul ii
(ii) o descriere a procedurilor de monitorizare și evaluare, precum și alcătuirea comitetului de monitorizare;
(ii) o descriere a procedurilor de monitorizare și evaluare, precum și alcătuirea generală a comitetului de monitorizare;
Amendamentul 227 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera m
(m) desemnarea partenerilor menționați la articolul 5 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune] și rezultatele consultării cu partenerii respectivi;
(m) procedura de desemnare a partenerilor menționați la articolul 5 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune] și rezultatele consultării cu partenerii respectivi; modificarea partenerilor poate avea loc în cursul programului, cu acordul comitetului de monitorizare;
Amendamentul 228 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera n – punctul i
(i) o listă a organismelor care pun în aplicare sistemul de control, inspecție și executare și o scurtă descriere a resurselor umane și financiare ale acestora disponibile pentru control, inspecție și executare în domeniul pescăresc, a echipamentelor disponibile ale acestora pentru control, inspecție și executare în domeniul pescăresc, în special numărul de nave, aeronave și elicoptere;
(i) o listă a organismelor care pun în aplicare sistemul de control, inspecție și executare și o scurtă descriere a resurselor umane și financiare ale acestora disponibile pentru control, inspecție și executare în domeniul pescuitului, a echipamentelor principale disponibile ale acestora pentru control, inspecție și executare în domeniul pescuitului, în special numărul de nave, aeronave și elicoptere;
Amendamentul 229 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – partea introductivă
(o) În vederea îndeplinirii obiectivului privind colectarea de date pentru gestionarea durabilă a pescăriilor, menționat la articolul 6 alineatul (6) și la articolul 18 alineatul (4) și în conformitate cu programul multianual al Uniunii menționat la articolul 37 alineatul (5) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului]:
(o) în vederea îndeplinirii obiectivului privind colectarea de date pentru gestionarea durabilă bazată pe ecosisteme a pescuitului, menționat la articolul 6 alineatul (6) și la articolul 18 alineatul (4) și în conformitate cu programul multianual al Uniunii menționat la articolul 37 alineatul (5) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și în vederea analizei situației socioeconomice a industriei de prelucrare și de comercializare a produselor pescărești și de acvacultură:
Amendamentul 230 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – punctul i
(i) o descriere a activităților de colectare de date care trebuie efectuate pentru a permite:
(i) o descriere a activităților de colectare de date care trebuie efectuate în consultare cu părțile interesate pentru a permite:
Amendamentul 231 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – punctul i – liniuța 1
– o evaluare a sectorului pescuitului (variabilele biologice, economice și transversale, precum și studiile de cercetare pe mare),
– o evaluare a sectorului pescuitului (variabilele biologice, economice, sociale și transversale în întregul lanț valoric, precum și studiile de cercetare pe mare),
Amendamentul 232 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – punctul i – liniuța 2
– o evaluare a situației economice a acvaculturii și a industriilor de prelucrare,
– o evaluare a situației economice și sociale a acvaculturii și a industriilor de prelucrare,
Amendamentul 233 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – punctul i – liniuța 3
– o evaluare a efectelor sectorului pescuitului asupra ecosistemului.
– o evaluare a efectelor sectorului pescuitului și al acvaculturii asupra ecosistemului,pentru a permite comparații între tipurile de activități de pescuit și acvacultură și între segmentele de flotă în conformitate cu cerințele Regulamentului (UE) nr. …/….. [privind PCP ].
Amendamentul 234 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 1 – litera o – punctul iii
(iii) o demonstrație a capacității de a realiza o bună gestiune financiară și administrativă a datelor colectate.
(iii) o justificare a capacității de a realiza o bună gestiune financiară și administrativă a datelor colectate.
Amendamentul 235 Propunere de regulament Articolul 20 – alineatul 4
(4) Prin acte de punere în aplicare, Comisia stabilește norme privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1), (2) și (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 128 alineatul (2).
(4) Comisia adoptă acte de punere în aplicare, prin care stabilește norme privind prezentarea elementelor descrise la alineatele (1), (2) și (3). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 128 alineatul (3).
Amendamentul 236 Propunere de regulament Articolul 21 – alineatul 2
(2) Comisia aprobă programul operațional printr-un act de punere în aplicare.
(2) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care aprobă programul operațional după ce constată că s-au îndeplinit cerințele de la alineatul (1). După aprobare, programele operaționale sunt puse la dispoziția publicului.
În acest scop, printr-un act de punere în aplicare, Comisia adoptă o decizie prin care detaliază modificările priorităților Uniunii în ceea ce privește politica de executare și control menționată la articolul 18 alineatul (3) și operațiunile eligibile corespunzătoare care trebuie să devină prioritare.
În acest scop, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 127, prin care detaliază modificările priorităților Uniunii în ceea ce privește politica de executare și control menționată la articolul 18 alineatul (3) și operațiunile eligibile corespunzătoare care trebuie să devină prioritare.
Ținând cont de noile priorități stabilite în decizia menționată la al doilea paragraf din prezentul alineat, statele membre transmit Comisiei modificarea programului operațional până la data de 31 octombrie a anului care precedă anul de punere în aplicare în cauză.
Statele membre își pot modifica programul operațional, ținând cont de noile priorități stabilite în decizia menționată la al doilea paragraf din prezentul alineat. Statele membre transmit Comisiei orice astfel de modificare a programului operațional până la data de 31 octombrie a anului care precedă anul de punere în aplicare în cauză.
Amendamentul 239 Propunere de regulament Articolul 23 – alineatul 1
(1) În vederea punerii în aplicare a articolului 20 alineatul (1) litera (o), statele membre transmit Comisiei un plan de lucru anual până la data de 31 octombrie a fiecărui an. Planurile de lucru anuale conțin o descriere a procedurilor și metodelor care urmează să fie utilizate în procesul de colectare și analizare a datelor, precum și în cel de estimare a acurateței și a preciziei acestora.
(1) În vederea punerii în aplicare a articolului 20 alineatul (1) litera (o), statele membre transmit Comisiei, până la data de 31 octombrie a fiecărui an,un plan de lucru anual sau notifică aplicarea în continuare a planului aflat în vigoare în anul precedent. Planurile de lucru anuale sunt formulate în cadrul unui program național multianual elaborat în conformitate cu programul Uniunii și conțin o descriere a procedurilor și metodelor care urmează să fie utilizate în procesul de colectare și analizare a datelor, precum și în cel de estimare a acurateței și a preciziei acestora.
Amendamentul 240 Propunere de regulament Articolul 24 – alineatul 1 – paragraf 2 – litera b
(b) introducerea sau retragerea unor măsuri sau a unor tipuri de operațiuni;
(b) introducerea sau retragerea unor măsuri sau a unor tipuri de operațiuni relevante și a informațiilor și indicatorilor referitori la acestea;
Amendamentul 241 Propunere de regulament Articolul 24 – alineatul 2
(2) Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 128 alineatul (2).
(2) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 128 alineatul (3)
Amendamentul 242 Propunere de regulament Articolul 25 – titlu
Programul de lucru anual
Programuloperațional multianual și programele de lucru anuale
Amendamentul 243 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 1
(1) Pentru a pune în aplicare titlul VI capitolele I și II și articolul 92, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, programul de lucru în conformitate cu obiectivele prevăzute în capitolele menționate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 128 alineatul (3).
(1) Pentru a stabili detaliile aplicării titlului VI capitolele I și II și a articolului 92, Comisia adoptă acte delegate,în conformitate cu articolul 127, de stabilire a unui program operațional multianual, una din sarcinile acestuia fiind instituirea de programe de lucru anuale, în conformitate cu obiectivele prevăzute în capitolele menționate.
Amendamentul 244 Propunere de regulament Articolul 25 – alineatul 2
(2) Programul de lucru anual stabilește obiectivele urmărite, rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și cuantumul total aferent. De asemenea, programul conține o descriere a activităților care urmează a fi finanțate, o indicare a cuantumului alocat pentru fiecare activitate, un calendar de punere în aplicare indicativ, precum și informații privind punerea în aplicare a activităților. În ceea ce privește granturile, planul include prioritățile, criteriile de evaluare esențiale și rata maximă a cofinanțării.
(2) Programul operațional multianual și programele de lucru anualestabilesc obiectivele urmărite, rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și cuantumul total aferent. De asemenea, programele conțin o descriere a activităților care urmează a fi finanțate, o indicare a cuantumului alocat pentru fiecare activitate și un calendar de punere în aplicare indicativ, precum și informații privind punerea în aplicare a activităților. În ceea ce privește granturile, acestea includ prioritățile, criteriile de evaluare esențiale și rata maximă a cofinanțării. Acestea includ în plus obligația de a elabora rapoarte anuale privind execuția bugetară.
Amendamentul 245 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 1
(1) Proprietarul unei nave de pescuit care a primit sprijin în temeiul articolului 32 alineatul (1) litera (b), al articolului 36, al articolului 39 alineatul (1) litera (a) sau al articolului42alineatul (2) din prezentul regulament nu transferă nava unei țări terțe din afara Uniunii într-o perioadă de cel puțin 5 ani de la data plății efective către beneficiar.
(1) Proprietarul unei nave de pescuit care a primit sprijin în temeiul articolelor 32, 36, 39 sau 40 din prezentul regulament nu transferă nava unei țări terțe din afara Uniunii timp de cel puțin cinci ani de la data plății efective a sprijinului respectiv către beneficiar, cu excepția cazului în care sprijinul respectiv este rambursat de beneficiar pe o bază pro rata temporis înainte de acest transfer. Prima frază a acestui paragraf nu aduce atingere articolului 135 din [Regulamentul financiar].
Amendamentul 618 Propunere de regulament Articolul 27 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Contribuția financiară totală din partea FEPAM la măsurile din cadrul programelor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în domeniul pescuitului la scară mică, menționat la articolul 32 alineatul (-1), încetarea nouă și temporară menționată la articolul 33a, înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare menționată la articolul 39 și încetarea definitivă nu depășește 20% din asistența financiară a Uniunii alocată pe stat membru.
Amendamentul 246 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 1
(1) În vederea stimulării inovării în sectorul pescăresc, EMFF poate sprijini proiecte care vizează dezvoltarea sau introducerea unor produse noi sau substanțial îmbunătățite față de cele mai recente disponibile, a unor procese noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite.
(1) În vederea stimulării inovării în sectorul pescuitului și al industriei de prelucrare, FEPAM poate sprijini proiecte care vizează dezvoltarea sau introducerea unor tehnici, echipamente sau produse noi sau substanțial îmbunătățite, de exemplu, prin crearea de nave inovatoare, precum și a unor procese noi sau îmbunătățite și a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite,cu condiția ca aceste proiecte să contribuie la realizarea obiectivelor formulate la articolul 2 din Regulamentul(UE) nr. …/… [privind PCP ].
Amendamentul 247 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 2
(2) Operațiunile finanțate în temeiul prezentului articol trebuie desfășurate în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de un stat membru, organism care validează rezultatele operațiunile respective.
(2) Operațiunile finanțate în temeiul prezentului articol trebuie desfășurate de sau în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de un stat membru sau de Uniune, organism care validează rezultatele operațiunile respective.
Amendamentul 248 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 3
(3) Rezultatele operațiunilor finanțate în temeiul prezentului articol fac obiectul unei publicități adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 120.
(3) Rezultatele operațiunilor finanțate în temeiul prezentului articol fac obiectul unor rapoarte accesibile publicului, precum și al unei publicități adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 120.
Amendamentul 249 Propunere de regulament Articolul 28 – alineatul 3 a (nou)
(3a) Procedura de cerere de asistență pentru inovare devine mai accesibilă pentru a încuraja mai multe proiecte.
Amendamentul 250 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea îmbunătățirii performanței și a competitivității generale a operatorilor, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea îmbunătățirii performanței și a competitivității generale a operatorilor și în scopul promovării unui pescuit mai sustenabil, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 251 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) furnizarea de consiliere profesională cu privire la dezvoltarea unor practici de pescuit mai sustenabile, cu accent asupra limitării și, dacă este posibil, a eliminării impactului acestor activități asupra ecosistemului marin, terestru și de apă dulce;
Amendamentul 252 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 1 – litera ab (nouă)
(ab) furnizarea de servicii de consiliere tehnică, juridică sau economică asociate proiectelor potențial eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului capitol;
Amendamentul 253 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 1 – litera b
(b) furnizarea de consiliere profesională cu privire la strategiile de afaceri și de marketing.
(b) furnizarea de consiliere profesională cu privire la strategiile de afaceri și de comercializare,inclusiv consiliere cu privire la promovare, comercializare și relații publice.
Amendamentul 254 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 2
(2) Studiile de fezabilitate și consilierea menționate la alineatul 1 literele (a) și, respectiv, (b) sunt furnizate de organismele științifice sau tehnice recunoscute care dețin competențele necesare în materie de consiliere recunoscute de dreptul național al fiecărui stat membru.
(2) Studiile de fezabilitate, consilierea și serviciile menționate la alineatul (1) literele (a),(aa), (ab) și (b) sunt furnizate de organismele științifice,academice, profesionale sau tehnice recunoscute care dețin competențele necesare în materie de consiliere recunoscute de dreptul național al fiecărui stat membru.
Amendamentul 255 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 3
(3) Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă operatorilor sau organizațiilor de pescari recunoscuți de statul membru care au comandat studiul de fezabilitate menționat la alineatul (1).
(3) Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă operatorilor, organizațiilor de pescari sau organismelor juridice publice, recunoscuți de statul membru, care au comandat studiul de fezabilitate sau au solicitat serviciile de consiliere sau consultanță menționate la alineatul (1) literele (a), (aa), (ab) și (b).
Amendamentul 256 Propunere de regulament Articolul 29 – alineatul 4
(4) Statele membre se asigură că operațiunile care urmează a fi finanțate în temeiul prezentului articol sunt selectate printr-o procedură accelerată.
(4) Statele membre se asigură că operațiunile care urmează a fi finanțate în temeiul prezentului articol sunt selectate printr-o procedură accelerată, în special în cazul pescuitului costier la scară mică și al pescuitului în apele interioare.
Amendamentul 257 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea încurajării transferului de cunoștințe între oamenii de știință și pescari, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea încurajării măsurilor de îmbunătățire a colectării, a promovării și a transferului de cunoștințe între oamenii de știință și pescari, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 258 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 1 – litera a
(a) crearea unei rețele compuse din unul sau mai multe organisme științifice independente și pescari sau din una sau mai multe organizații de pescari;
(a) crearea de rețele, încheierea de acorduri de parteneriat, contracte sau crearea de asociații între unul sau mai multe organisme științifice independente și pescari sau una sau mai multe organizații de pescari, cu participarea organismelor publice din statele membre care doresc să participe;
Amendamentul 259 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 1 – litera b
(b) activitățile desfășurate de o rețea, astfel cum este menționată la litera (a).
(b) activitățile desfășurate în cadrul rețelelor, al acordurilor de parteneriat, al contractelor sau al asociațiilor create în conformitate cu litera (a).
Amendamentul 260 Propunere de regulament Articolul 30 – alineatul 2
(2) Activitățile menționate la alineatul (1) litera (b) pot include activități de colectare de date, studii, diseminarea de cunoștințe și bune practici.
(2) Activitățile menționate la alineatul (1) litera (b) pot include activități de colectare și gestionare de date, proiecte de cercetare comune, studii, proiecte-pilot, seminarii, diseminarea de cunoștințe și bune practici.
Amendamentul 261 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 1 – litera a
(a) învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor științifice și a practicilor inovatoare, precum și achiziția de noi competențe profesionale legate, în special, de gestionarea durabilă a ecosistemelor marine, activitățile din sectorul maritim, inovarea și antreprenoriatul;
(a) acțiuni și operațiuni de promovare a formării profesionale, a învățării pe tot parcursul vieții, a diseminării cunoștințelor științifice, tehnice, economice sau juridice și a practicilor inovatoare, precum și achiziția de noi competențe profesionale legate, în special de:
– gestionarea durabilă a ecosistemelor marine și a apelor interioare;
– activitățile din sectorul maritim;
– inovarea;
– antreprenoriatul, în special accesul tinerilor la profesii în domeniul pescuitului;
– igiena, sănătatea și siguranța;
– formarea pescarilor în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor PCP;
– prevenirea riscurilor profesionale.
Amendamentul 262 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 1 – litera b
(b) participarea la rețele și schimbul de experiență și bune practici între părțile interesate, inclusiv între organizațiile care promovează egalitatea de șanse între bărbați și femei;
(b) participarea la rețele și schimbul de experiență și bune practici între părțile interesate, inclusiv între organizațiile de formare și cele care promovează egalitatea de șanse între bărbați și femei și promovarea şi recunoașterea rolului esențial deținut de femei în comunitățile de pescari;
Amendamentul 263 Propunere de regulament Articolul 31 – alineatul 1 – litera c
(c) promovarea dialogului social la nivel național, regional sau local, cu implicarea pescarilor și a altor părți interesate relevante.
(c) promovarea dialogului social la nivelul Uniunii, la nivel național, regional și local, cu implicarea operatorilor, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante,ținând seama în mod special de grupurile subreprezentate, cum ar fi pescarii din sectorul pescuitului costier la scară mică și al pescuitului din picioare.
Amendamentul 264 Propunere de regulament Articolul 32 – titlu
Facilitarea diversificării și crearea locurilor de muncă
Facilitarea antreprenoriatului, a diversificării și a creării de locuri de muncă
(-1c) Pentru a facilita înființarea de locuri de muncă pentru tineri în sectorul pescuitului la scară mică, FEPAM poate sprijini:
(a) programe de stagii la bordul unor nave de coastă mici;
(b) formare în domeniul pescuitului durabil, cum ar fi tehnici durabile de pescuit, selectivitate, biologie marină, conservarea resurselor biologice marine;
Amendamentul 620 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul -1 b (nou)
(-1b) Tinerii cu vârsta sub 30 de ani, înregistrați ca șomeri și recunoscuți ca atare de administrația competentă a statului membri sunt eligibili pentru sprijin în sensul alineatului (1). Stagiarul este însoțit la bord de un pescar profesionist în vârstă de cel puțin 50 de ani.
Amendamentul 621 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul -1 a (nou)
(-1a) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) este acordat fiecărui beneficiar pentru o perioadă maximă de doi ani din perioada de programare și pentru o sumă maximă de 40 000 EUR;
(-1) Două treimi din programul de stagiu cuprinde instruire la bord și o treime este compusă din cursuri teoretice.
Amendamentul 266 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea facilitării diversificării și a creării de locuri de muncă în afara sectorului pescuitului, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea facilitării diversificării, FEPAM poate sprijini, de asemenea, activitățile complementare activității de pescuit de bază prin:
Amendamentul 267 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 1 – litera a
(a) întreprinderile nou înființate din afara sectorului pescuitului;
(a) investiții la bord în activități complementare pescuitului, precum serviciile de mediu și activitățile educaționale sau turistice;
Amendamentul 268 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 1 – litera b
(b) modernizarea navelor de pescuit costier artizanal în vederea reafectării acestora către activități în afara pescuitului.
(b) modernizarea navelor de pescuit costier la scară mică în vederea reafectării acestora către activități în afara pescuitului comercial.
Amendamentul 269 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 1 – litera b
(b) modernizarea navelor de pescuit costier artizanal în vederea reafectării acestora către activități în afara pescuitului.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 270 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 2 – partea introductivă
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) se acordă pescarilor care:
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul(-1) și alineatul (1) litera (a) se acordă pescarilor care:
Amendamentul 271 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 2 – litera a
(a) înaintează un plan de afaceri pentru dezvoltarea noilor lor activități;
(a) înaintează un plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților lor;
Amendamentul 272 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 3
(3) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă celor care practică pescuitul costier artizanal și care dețin o navă de pescuit a Uniunii înregistrată ca navă activă și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii. Licența de pescuit asociată cu nava de pescuit se retrage definitiv.
(3) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă celor care practică pescuitul costier la scară mică și care dețin o navă de pescuit a Uniunii înregistrată ca navă activă și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii.
Amendamentul 273 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 3 a (nou)
(3a) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) se acordă pescarilor cu condiția ca activitățile complementare pescuitului să fie legate de activitatea de pescuit de bază, cum ar fi activități turistice pentru pescuitul cu undița, restaurante, servicii de mediu și activități educaționale legate de pescuit.
Amendamentul 274 Propunere de regulament Articolul 32 – alineatul 4
(4) Beneficiarii sprijinului menționat la alineatul (1) nu se implică în activități de pescuit profesional în cei cinci ani care urmează primirii ultimei plăți a sprijinului.
eliminat
Amendamentul 276 Propunere de regulament Articolul 32 a (nou)
Articolul 32a
Ajutor la înființarea de întreprinderi pentru tinerii pescari
1. FEPAM poate oferi sprijin individual tinerilor pescari în următoarele condiții:
— au o vârsta mai mică de 35 de ani;
– demonstrează că au lucrat o perioadă de cel puțin cinci ani ca pescari sau dețin o formare profesională echivalentă;
– au dobândit, pentru prima dată, proprietatea asupra unei nave de pescuit costier la scară mică cu o vechime cuprinsă între cinci și 20 de ani și au realizat activități de pescuit pe durata celor cinci ani anteriori.
2. Nava de pescuit menționată la alineatul (1) aparține segmentului de flotă pentru care raportul de capacitate menționat la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. …/…. [privind PCP] arată un echilibru între posibilitățile de pescuit și capacitatea flotei.
3. Cuantumul sprijinului menționat la alineatul (1) nu depășește 100 000 EUR.
Amendamentul 278 Propunere de regulament Articolul 33 – titlu
Sănătatea și siguranța la bord
Sănătatea, igiena și siguranța la bord
Amendamentul 279 Propunere de regulament Articolul 33 – alineatul 1
(1) În vederea îmbunătățirii condițiilor de lucru la bord pentru pescari, EMFF poate sprijini investițiile la bord sau în echipamente individuale, cu condiția ca aceste investiții să depășească standardele impuse de dreptul național sau de dreptul Uniunii.
(1) În vederea îmbunătățirii condițiilor de sănătate, de igienă, de siguranță, de lucru și de trai la bord pentru pescari, FEPAM poate sprijini investițiile la bord sau în echipamente individuale, cu condiția ca aceste investiții să nu depășească standardele impuse de dreptul național sau de dreptul Uniunii și să nu ducă la o creștere a capacității navei de pescuit.
Amendamentul 280 Propunere de regulament Articolul 33 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Pentru a îmbunătăți asistența acordată pescarilor în caz de accident, FEPAM poate încuraja proiectele comune care vizează să generalizeze formarea medicală la echipaje întregi.
Amendamentul 281 Propunere de regulament Articolul 33 a (nou)
Articolul 33a
Încetarea temporară a activităților de pescuit
1. FEPAM poate contribui la finanțarea măsurilor de încetare temporară a activităților de pescuit doar în următoarele cazuri:
(a) în cadrul unui plan multianual astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. .../... [privind PCP ];
(b) în cazul măsurilor de urgență adoptate de Comisie, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. …/... [privind PCP ];
(c) pe parcursul perioadelor de repaus biologic care au loc în anumite etape critice ale ciclului de viață al speciilor, atunci când acestea sunt necesare pentru exploatarea sustenabilă a resurselor de pește, contribuind astfel la menținerea stocurilor și permițând desfășurarea activităților de pescuit în afara perioadelor de repaus.
Sprijinul este acordat prin intermediul unei compensații financiare pentru perioada de inactivitate.
2. Durata măsurilor menționate la alineatul (1) se stabilește pe baza celor mai bune cercetări științifice disponibile cu privire la situația stocurilor.
3. Suspendările sezoniere recurente ale perioadelor de pescuit, care nu sunt acoperite de alineatul (1) litera (c) nu se iau în considerare pentru acordarea indemnizațiilor sau a plăților în temeiul prezentului articol.
4. FEPAM poate contribui la finanțarea măsurilor menționate la alineatul (1) pentru pescarii și proprietarii de nave de pescuit afectați, pe o perioadă maximă de șase luni pentru fiecare navă pe parcursul întregii perioade de programare. Se acordă sprijin:
(a) proprietarilor de nave de pescuit incluse în registrul flotei Uniunii care au desfășurat activități de pescuit timp de cel puțin 120 de zile anterior datei depunerii cererii; și
(b) membrilor echipajului care au lucrat la bordul unei nave de pescuit afectate de încetarea temporară a activităților de pescuit în condițiile menționate la litera (a) din prezentul alineat.
5. Pe parcursul perioadelor în care se acordă sprijinul menționat la alineatul (1), nava de pescuit și membrii echipajului afectați nu desfășoară nicio activitate de pescuit. Statele membre se asigură că activitatea a încetat.
Amendamentul 623 Propunere de regulament Articolul 33 b (nou)
Articolul 33b
Fonduri mutuale pentru asigurare
(1) FEPAM poate contribui la fondurile mutuale recunoscute de un stat membru în conformitate cu dreptul său național, care permite pescarilor afiliați să se asigure în caz de pierderi legate de:
(a) dezastre naturale;
(b) accidente de mediu sau de sănătate.
(c) costuri pentru salvarea navelor de pescuit care au suferit accidente pe durata desfășurării activităților sau care s-au scufundat, ceea ce a cauzat victime pe mare;
(d) măsuri sociale și economice specifice propuse de statele membre pentru pescarii aflați la bordul navelor care s-au scufundat ca urmare a accidentelor pe mare;
(2) Evenimentele sunt recunoscute oficial drept dezastre naturale sau incidente de mediu sau de sănătate de către statul membru în cauză sau, dacă se solicită acest lucru, de către normele interne ale fondului mutual. Dacă este cazul, statele membre pot stabili în avans criterii pe baza cărora această recunoaștere formală se consideră a fi acordată.
Amendamentul 624 Propunere de regulament Articolul 33 c (nou)
Articolul 33c
Încetarea definitivă a activităților de pescuit
(1) FEPAM poate contribui la finanțarea măsurilor destinate încetării definitive a activităților de pescuit exclusiv prin dezmembrarea navelor de pescuit numai cu condiția ca dezafectarea:
(a) să fie inclusă în programul operațional astfel cum este prevăzut la articolul 20; și
(b) să privească navele incluse într-un segment unde capacitatea de pescuit nu este contrabalansată în mod efectiv de posibilitățile de pescuit disponibile pentru segmentul respectiv pe perioada planului de gestionare pe termen lung; și
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) se acordă:
(a) proprietarilor de nave de pescuit ale Uniunii înregistrate ca nave active și care au desfășurat activități de pescuit pe mare timp de cel puțin 120 de zile pe an pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii sau
(b) pescarilor care au lucrat pe mare la bordul unei nave de pescuit a Uniunii vizate de încetarea definitivă a activităților timp de cel puțin 120 de zile pe an pe parcursul ultimilor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii.
(3) Pescarii, proprietarii de nave sau întreprinderile în cauză încetează efectiv toate activitățile de pescuit. Dovada încetării efective a activităților de pescuit se pune la dispoziția autorității naționale competente de către beneficiarii respectivului ajutor. Indemnizația se rambursează pro rata temporis în cazul în care un pescar sau o întreprindere își reia activitatea de pescuit într-un termen mai scurt de un an de la data depunerii cererii.
(4) Ajutorul public în temeiul prezentului articol poate fi acordat până la 31 decembrie 2016.
(5) Ajutorul în temeiul prezentului articol se plătește numai după eliminarea definitivă a capacității echivalente din registrul navelor de pescuit al Uniunii, precum și după eliminarea definitivă a licențelor și autorizațiilor de pescuit. Beneficiarul acestui tip de ajutor nu poate înregistra un vas de pescuit nou în următorii cinci ani de la data primirii ajutorului. Reducerea capacității are ca rezultat reducerea echivalentă definitivă a plafonului stabilit pentru capacitatea de pescuit a segmentului de flotă.
(6) Navele tradiționale și navele de lemn nu sunt eligibile pentru acordarea de ajutor în temeiul prezentului articol.
Amendamentul 283 Propunere de regulament Articolul 34
Articolul 34
eliminat
Sprijin pentru sistemele de concesiuni de pescuit transferabile prevăzute de PCP
1. În vederea instituirii sau modificării sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile prevăzute la articolul 27 din [Regulamentul privind PCP], EMFF poate sprijini:
a) proiectarea și dezvoltarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru crearea sau funcționarea sistemului de concesiuni de pescuit transferabile;
b) participarea părților interesate la proiectarea și dezvoltarea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile;
c) monitorizarea și evaluarea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile;
d) gestionarea sistemelor de concesiuni de pescuit transferabile.
2. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) se acordă numai autorităților publice. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol se acordă autorităților publice, persoanelor juridice sau fizice sau organizațiilor de producători recunoscute implicate în gestionarea colectivă a concesiunilor de pescuit transferabile grupate, în conformitate cu articolul 28 alineatul (4) din Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului.
Amendamentul 284 Propunere de regulament Articolul 35 – titlu
Sprijin pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare în temeiul PCP
Sprijin pentru conceperea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare în temeiul PCP
Amendamentul 285 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – partea introductivă
1. În vederea asigurării punerii eficiente în aplicare a măsurilor de conservare prevăzute la articolele 17 și 21 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului], EMFF poate sprijini:
1. În vederea asigurării conceperii și punerii eficiente în aplicare a priorităților PCP privind regionalizarea și a măsurilor de conservare adoptate în temeiul [Regulamentului privind politica comună în domeniul pescuitului], inclusiv a planurilor multianuale,FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 286 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – litera a
(a) proiectarea și dezvoltarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare în sensul articolelor 17 și 21 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului];
(a) proiectarea, dezvoltarea și monitorizarea mijloacelor tehnice și administrative necesare pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor multianuale și a măsurilor de conservare în sensul [Regulamentului privind politica comună în domeniul pescuitului];
Amendamentul 287 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) crearea unei rețele coerente de zone de refacere a stocurilor de pește în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/… [privind PCP];
Amendamentul 288 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – litera ab (nouă)
(ab) punerea în aplicare a unor perioade de repaus biologic;
Amendamentuee 289 şi 612 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – litera b
(b) participarea părților interesate la proiectarea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare în sensul articolelor 17 și 21 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului].
(b) participarea părților interesate și cooperarea între statele membre la proiectarea și punerea în aplicare a planurilor multianuale și a măsurilor de conservare în sensul [Regulamentului privind politica comună în domeniul pescuitului], inclusiv prin intermediul comitetelor de management formate din mai mulți actori.
Amendamentul 640 Propunere de regulament Articolul 35 – alineatul 1 – litera b a (nouă)
(ba) elaborarea, dezvoltarea și aplicarea criteriilor de alocare în temeiul articolului 16a (nou) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului].
Amendamentul 291 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În scopul reducerii impactului pescuitului asupra mediului marin, al susținerii eliminării practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor și al facilitării tranziției spre exploatarea resurselor biologice marine vii care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY, EMFF poate sprijini investițiile în echipamentele:
(1) În scopul reducerii impactului pescuitului asupra mediului marin, al susținerii eliminării practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor și al facilitării tranziției spre o exploatare sustenabilă a resurselor biologice marine vii care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY, FEPAM poate sprijini cercetarea și investițiile în echipamentele, instrumentele sau sistemele:
Amendamentul 292 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) care înlocuiesc uneltele de pescuit, cu condiția ca noile echipamente să aibă o dimensiune mai adecvată, o selectivitate a speciilor mai bună, un impact limitat asupra mediului marin și asupra ecosistemelor marine vulnerabile și să nu mărească capacitatea navei de pescuit de a captura pește;
Amendamentul 293 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – litera b
(b) care reduc capturile nedorite de stocuri comerciale sau alte capturi accidentale;
(b) care reduc capturile nedorite sau neautorizate de stocuri comerciale sau alte capturi accidentale, cu accent pe dezvoltarea și introducerea unor dispozitive de reducere a numărului acestor capturi;
Amendamentul 294 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – litera c
(c) care limitează impactul fizic și biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului mării.
(c) care limitează și, atunci când este posibil, elimină impactul fizic și biologic al pescuitului asupra ecosistemului sau asupra fundului mării,în special în zone identificate ca zone sensibile din punct de vedere biogeografic;
Amendamentul 295 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca) care protejează echipamentele și capturile de mamifere și păsări protejate de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică1 sau de Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice2, cu condiția să nu se submineze selectivitatea echipamentelor de pescuit și să se adopte toate măsurile corespunzătoare în vederea evitării provocării de daune fizice animalelor de pradă;
(cb) care reduc impactul negativ al activităților de pescuit asupra bunăstării animalelor;
Amendamentul 297 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 – litera cc (nouă)
(cc) care contribuie la evaluarea stocurilor de pește.
Amendamentul 298 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 1 a (nou)
(1a) În regiunile ultraperiferice, sprijinul menționat la alineatul (1) poate fi acordat dispozitivelor ancorate de concentrare a peștelui (DCP) doar dacă contribuie la pescuitul sustenabil și selectiv.
Amendamentul 299 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 3
(3) Sprijinul se acordă numai dacă uneltele sau celelalte echipamente menționate la alineatul (1) prezintă o selectivitate mai bună demonstrabilă în ceea ce privește dimensiunile sau un impact mai redus asupra speciilor nevizate în raport cu uneltele sau celelalte echipamente standard autorizate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național relevant al statelor membre, adoptate în contextul regionalizării, astfel cum se menționează în [Regulamentul privind PCP].
(3) Sprijinul se acordă numai dacă uneltele sau celelalte echipamente menționate la alineatul (1) prezintă o selectivitate substanțial mai bună, demonstrabilă în ceea ce privește dimensiunile și un impact mai redus asupra ecosistemului și a speciilor nevizate în raport cu uneltele sau celelalte echipamente,instrumente sau sisteme standard autorizate în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului național relevant al statelor membre, adoptate în contextul regionalizării, astfel cum se menționează în [Regulamentul privind PCP].
Amendamentul 300 Propunere de regulament Articolul 36 – alineatul 4 – litera b
(b) pescarilor care dețin uneltele care urmează a fi înlocuite și care au lucrat la bordul unei nave de pescuit a Uniunii timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii;
(b) pescarilor care dețin uneltele,instrumentele sau sistemele care urmează a fi înlocuite și care au lucrat la bordul unei nave de pescuit a Uniunii timp de cel puțin 60 de zile pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii;
Amendamentul 301 Propunere de regulament Articolul 36 a (nou)
Articolul 36a
Sprijin în vederea atenuării impactului economic provocat de un eveniment excepțional
În scopul atenuării impactului economic provocat de un eveniment excepțional care împiedică desfășurarea normală a activității de pescuit, FEPAM poate acorda sprijin proprietarilor de nave de pescuit și pescarilor pentru încetarea temporară a activității de pescuit. Circumstanțele datorate aplicării măsurilor de conservare a resurselor de pescuit nu sunt considerate evenimente excepționale.
Amendamentul 574/REV Propunere de regulament Articolul 37 – alineatul 1
(1) În vederea unei contribuții la eliminarea capturilor accidentale și a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor, precum și în vederea facilitării tranziției spre exploatarea resurselor biologice marine vii care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY, EMFF poate sprijini proiectele care vizează dezvoltarea sau introducerea de noi cunoștințe tehnice sau organizaționale care reduc impactul activităților de pescuit asupra mediului sau o utilizare mai sustenabilă a resurselor biologice marine.
(1) În vederea unei contribuții la eliminarea capturilor accidentale și a practicii de aruncare înapoi în mare a capturilor, precum și în vederea facilitării tranziției spre exploatarea resurselor biologice marine vii care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot furniza MSY, și pentru a reduce impactul pescuitului asupra mediului marin și a impactului animalelor de pradă protejate,FEPAM poate sprijini schemele și proiectele care vizează dezvoltarea, îmbunătățirea sau introducerea de noi cunoștințe tehnice sau organizaționale care reduc impactul activităților de pescuit asupra mediului, inclusiv tehnici de pescuit îmbunătățite și o selectivitate mai bună a operațiunilor de pescuit cu scopul de a se realiza o utilizare mai sustenabilă a resurselor biologice marine și coexistența cu animalele de pradă protejate, bazată pe o abordare ecosistemică a gestionării pescuitului.
Amendamentul 303 Propunere de regulament Articolul 37 – alineatul 2
(2) Operațiunile finanțate în temeiul prezentului articol trebuie desfășurate în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de dreptul național al fiecărui stat membru, organism care validează rezultatele operațiunile respective.
(2) Operațiunile finanțate în temeiul prezentului articol pot fi puse în aplicare de organizațiile de pescari recunoscute de un stat membru și se desfășoară în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de dreptul național al fiecărui stat membru, organism care validează rezultatele operațiunilor respective.
Amendamentul 304 Propunere de regulament Articolul 37 – alineatul 3
(3) Rezultatele operațiunilor finanțate în temeiul prezentului articol fac obiectul unei publicități adecvate din partea statului membru, în conformitate cu articolul 120.
(3) Rezultatele operațiunilor finanțate în temeiul prezentului articol sunt puse la dispoziția publicului de către statul membru, în conformitate cu articolul 120.
Amendamentul 305 Propunere de regulament Articolul 37 – alineatul 4
(4) Navele de pescuit implicate în proiectele finanțate în temeiul prezentului articol nu pot depăși 5 % din navele flotei naționale sau 5 % din tonajul flotei naționale în tonaj brut, calculat la momentul depunerii cererii.
(4) Navele de pescuit implicate în proiectele finanțate în temeiul prezentului articol nu pot depăși 5 % din navele flotei naționale sau 5 % din tonajul flotei naționale în tonaj brut, calculat la momentul depunerii cererii. La cererea unui stat membru, în circumstanțe justificate în mod corespunzător și pe baza unei recomandări a CSTEP, Comisia poate aproba proiecte care depășesc limita stabilită la acest alineat.
Amendamentul 306 Propunere de regulament Articolul 37 – alineatul 5
(5) Operațiunile care constau în testarea noilor unelte sau tehnici de pescuit se desfășoară în limitele oportunităților de pescuit alocate statului membru.
(5) Operațiunile care constau în testarea noilor unelte sau tehnici de pescuit se desfășoară în limitele oportunităților de pescuit alocate statului membru sau în cadrul cotei pentru pescuitul în scopuri științifice prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Amendamentul 625 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea stimulării participării pescarilor la protejarea și refacerea biodiversității și ale ecosistemelor marine, inclusiv a serviciilor pe care le furnizează acestea, în cadrul activităților de pescuit sustenabile, EMFF poate sprijini următoarele operațiuni:
(1) În vederea stimulării protejării și refacerii biodiversității și a ecosistemelor marine, inclusiv a serviciilor pe care le furnizează acestea și, după caz, a participării pescarilor la activități de pescuit sustenabile, FEPAM poate sprijini următoarele operațiuni care privesc direct activitățile din sectorul pescuitului:
Amendamentul 626 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera a
(a) colectarea deșeurilor din mare, de exemplu îndepărtarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine;
(a) colectarea de către pescari a deșeurilor din mare, de exemplu îndepărtarea uneltelor de pescuit pierdute și a altor deșeuri marine;
Amendamentul 627 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera b
(b) construirea sau instalarea unor instalații statice sau mobile destinate să protejeze și să sporească fauna și flora marină;
(b) construirea, instalarea sau modernizarea unor instalații statice sau mobile, ușor demontabile, destinate să protejeze și să sporească fauna și flora marină și studiile și evaluările științifice cu privire la aceste instalații;
Amendamentul 628 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera c
(c) contribuția la o mai bună gestionare sau conservare a resurselor;
(c) contribuția la o mai bună gestionare sau conservare a resurselor biologice marine;
Amendamentul 629 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera d
(d) gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor NATURA 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și cu Directiva 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului;
(d) identificarea, selectarea, gestionarea, refacerea și monitorizarea:
Amendamentul 630 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera d – punctul i (nou)
(i) siturilor NATURA 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului și cu Directiva 2009/147/CE sau în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară stabilite în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului, atunci când operațiunile au legătură cu activitățile de pescuit,
Amendamentul 631 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera d – punctul ii (nou)
(ii) zonelor marine protejate, în vederea punerii în aplicare a măsurilor de protecție spațială legate de activitățile de pescuit menționate la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE;
Amendamentul 632 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera e
(e) gestionarea, refacerea și monitorizarea zonelor marine protejate, în vederea punerii în aplicare a măsurilor de protecție spațială menționate la articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului;
(e) participarea la alte acțiuni menite să mențină și să îmbunătățească biodiversitatea și serviciile ecosistemice, în legătură cu acțiunea Uniunii în domeniul politicii privind mediul marin și în concordanță cu o abordare ecosistemică a gestionării pescuitului, acțiuni precum refacerea habitatelor marine și costiere specifice în vederea sprijinirii unor stocuri de pește sustenabile, inclusiv pregătirea și evaluarea științifică a acestor acțiuni;
Amendamentul 633 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera e a (nouă)
(ea) sensibilizării față de mediu cu implicarea pescarilor în ceea ce privește protejarea și refacerea biodiversității marine.
Amendamentul 575/REV Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 1 – litera e b (nouă)
(eb) scheme pentru compensarea daunelor aduse capturilor de către mamifere și păsări protejate de Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau de Directiva 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
Amendamentul 308 Propunere de regulament Articolul 38 – alineatul 2
(2) Operațiunile prevăzute la prezentul articol se pun în aplicare de organismele de drept public și implică pescarii sau organizațiile de pescari, recunoscuți de statul membru, sau organizațiile neguvernamentale în parteneriat cu organizațiile de pescari sau FLAG definite la articolul 62.
(2) Operațiunile prevăzute la prezentul articol se pun în aplicare de organismele de drept public tehnice sau științifice și implică pescarii, consiliile consultative sau organizațiile de pescari recunoscuți de statul membru sau organizațiile neguvernamentale în parteneriat cu organizațiile de pescari sau FLAG definite la articolul 62.
Amendamentul 309 Propunere de regulament Articolul 39 – titlu
Atenuarea schimbărilor climatice
Eficiența energetică și reducerea capacității
Amendamentul 310 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea îmbunătățirii eficienței energetice a navelor de pescuit, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 311 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 1 – litera a
(a) investițiile la bord menite a reduce emisiile de poluanți sau de gaze cu efect de seră și a spori eficiența energetică a navelor de pescuit;
(a) investițiile în echipamentele de la bord, menite a reduce emisiile de poluanți sau de gaze cu efect de seră și a spori eficiența energetică a navelor de pescuit,inclusiv retragerea, înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare, cu condiția ca puterea noului motor să fie cu cel puțin 40 % mai mică decât cea a motorului înlocuit;
Amendamentul 312 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 1 – litera b
(b) auditurile și schemele privind eficiența energetică.
(b) auditurile, consilierea și schemele privind eficiența energetică, cu condiția ca acestea să nu conducă la o creștere a efortului de pescuit;
Amendamentul 313 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) protecția și restaurarea solului submarin de iarbă de mare și a zonelor litorale umede care sunt absorbante de carbon de importanță primordială în atenuarea impactului negativ al schimbărilor climatice;
(bb) înlocuirea uneltelor de pescuit mari consumatoare de energie cu unelte mai economice din punct de vedere energetic, cu condiția ca modificările să nu ducă la o creștere a capacității de pescuit a unității de pescuit și ca uneltele de pescuit înlocuite să fie confiscate și distruse;
Amendamentul 315 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 1 – litera bc (nouă)
(bc) evaluările și auditurile independente ale amprentei energetice ale produselor din pește pe piață pentru a permite consumatorilor să diferențieze produsele din pește provenite din metode mai puțin consumatoare de energie.
Amendamentul 641 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 2
(2) Sprijinul nu trebuie să contribuie la înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare. Se acordă sprijin numai proprietarilor de nave de pescuit și numai o singură dată pe parcursul perioadei de programare pentru aceeași navă de pescuit.
(2) Se acordă sprijin numai proprietarilor de nave de pescuit costier la scară mică și numai o singură dată pe parcursul perioadei de programare pentru aceeași navă de pescuit.
Amendamentul 317 Propunere de regulament Articolul 39 – alineatul 3
(3) Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 127, pentru a defini investițiile eligibile în temeiul alineatului (1) litera (a).
(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 127, pentru a defini investițiile eligibile în temeiul alineatului (1) litera (a) și a stabili norme detaliate privind aplicarea criteriilor prevăzute la prezentul articol.
Amendamentul 318 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 1
(1) În vederea îmbunătățirii calității capturilor de pește, EMFF poate sprijini investițiile la bord realizate în acest scop.
(1) În vederea îmbunătățirii valorii adăugate sau a calității capturilor comerciale, FEPAM poate sprijini:
(a) investițiile care oferă valoare adăugată produselor obținute din pescuit, în special prin autorizarea pescarilor să desfășoare activități de prelucrare, comercializare și vânzare directă a propriilor capturi;
(b) investițiile inovatoare la bord care îmbunătățesc calitatea și conservarea produselor pescărești;
Amendamentul 319 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 2
(2) În vederea îmbunătățirii utilizării capturilor nedorite, EMFF poate sprijini investițiile la bord realizate în scopul utilizării optime a capturilor nedorite de stocuri comerciale și în scopul valorificării componentelor prea puțin utilizate ale capturilor de pește, în conformitate cu articolul 15 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și cu articolul 8 litera (b) din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură].
(2) FEPAM poate sprijini investițiile la bord pentru a îmbunătăți manipularea, depozitarea și debarcarea capturilor nedorite, în scopul utilizării optime a capturilor nedorite de stocuri comerciale și în scopul valorificării componentelor prea puțin utilizate ale capturilor de pește, în conformitate cu articolul 15 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și cu articolul 8 litera (b) din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură].
Amendamentul 320 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 2 a (nou)
(2a) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) este condiționat de utilizarea unor unelte selective pentru a reduce la minimum capturile nedorite.
Amendamentul 321 Propunere de regulament Articolul 40 – alineatul 4
(4) Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă exclusiv proprietarilor de nave de pescuit din Uniune ale căror nave au desfășurat o activitate de pescuit timp de cel puțin 60 de zile pe mare pe parcursul celor doi ani anteriori datei depunerii cererii.
(4) Sprijinul menționat la alineatul (1) litera (b) se acordă exclusiv proprietarilor de nave de pescuit din Uniune ale căror nave au desfășurat o activitate de pescuit timp de cel puțin 60 de zile pe mare pe parcursul celor doi ani calendaristici anteriori datei depunerii cererii.
Amendamentul 603 Propunere de regulament Articolul 41 – titlu
Porturile de pescuit, locurile de debarcare și adăposturile
Porturile de pescuit, locurile de debarcare,halele de licitații, adăposturile și alte infrastructuri de sprijin la țărm
Amendamentul 604 Propunere de regulament Articolul 41 – alineatul 1
(1) În scopul îmbunătățirii calității produselor debarcate, al sporirii eficienței energetice, al unei contribuții la protecția mediului sau al îmbunătățirii siguranței și a condițiilor de muncă,EMFF poate sprijini investițiile menite a îmbunătăți infrastructura existentă a porturilor de pescuit și a locurilor de debarcare, inclusiv investițiile în instalațiile de colectare a deșeurilor și a deșeurilor marine.
(1) FEPAM poate sprijini investițiile menite a îmbunătăți infrastructura existentă, precum porturile de pescuit, locurile de debarcare, halele de licitații și alte infrastructuri de sprijin la țărm, inclusiv investițiile în instalațiile de colectare a deșeurilor și a deșeurilor marine.
Amendamentul 323 Propunere de regulament Articolul 41 – alineatul 2
(2) În vederea facilitării utilizării capturilor nedorite, EMFF poate sprijini acele investiții în porturile de pescuit și în locurile de debarcare care permit utilizarea optimă a capturilor nedorite de stocuri comerciale și care valorifică componentele prea puțin utilizate ale capturilor de pește, în conformitate cu articolul 15 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și cu articolul 8 litera (b) din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură].
(2) Investițiile se pot referi la:
(a) îmbunătățirea calității, a prospețimii și a trasabilității produselor debarcate;
(b) îmbunătățirea condițiilor de debarcare, de prelucrare, de depozitare și de vânzare la licitație;
(c) utilizarea capturilor nedorite de stocuri comerciale și o mai bună valorificare a părții utilizate insuficient din capturile de pește, în conformitate cu articolul 15 din [Regulamentul (UE) nr.…/... [privind PCP] și articolul 8 litera (b) din Regulamentul (UE) nr. …/… [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură];
(d) eficiența energetică;
(e) protecția mediului, în special colectarea, depozitarea și tratarea deșeurilor și a deșeurilor marine;
(f) îmbunătățirea igienei, a sănătății și a siguranței;
(g) îmbunătățirea condițiilor de muncă;
(h) aprovizionarea cu gheață, apă și energie electrică;
(i) echipamente de reparații și întreținere a navelor de pescuit;
(j) construirea, modernizarea și extinderea cheiurilor, pentru îmbunătățirea siguranței în cursul debarcării sau încărcării;
(k) gestionarea informatizată a activităților de pescuit;
(l) formarea de rețele între porturile de pescuit, locurile de debarcare și halele de licitație.
Amendamentul 324 Propunere de regulament Articolul 41 a (nou)
Articolul 41a
Protecția patrimoniului maritim
(1) În scopul sprijinirii și promovării meseriilor tradiționale maritime legate de pescuit și păstrarea sau menținerea în stare operațională a navelor vizate de protecția patrimoniului maritim al unui stat membru, FEPAM poate sprijini:
(a) formarea și investițiile pentru sprijinirea șantierelor navale tradiționale și a meseriilor tradiționale maritime;
(b) investițiile la bord în scopul de a restaura navele tradiționale de pescuit din lemn, fără a mări capacitatea de pescuit a navei;
(c) investițiile pentru protecția și menținerea navelor tradiționale de pescuit vizate de protecția patrimoniului maritim și care au fost dezafectate.
(2) Se acordă sprijin numai proprietarilor de șantiere navale și nave de pescuit și numai o singură dată pe parcursul perioadei de programare pentru aceeași navă de pescuit.
(3) Statele membre se asigură că navele care primesc sprijin în conformitate cu alineatul (1) litera (b) continuă să funcționeze.
Amendamentul 325 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În scopul reducerii impactului pescuitului în apele interioare asupra mediului, al sporirii eficienței energetice, al creșterii calității capturilor debarcate sau al îmbunătățirii siguranței sau condițiilor de muncă, EMFF poate sprijini următoarele investiții:
(1) În scopul reducerii impactului pescuitului în apele interioare asupra mediului, al sporirii eficienței energetice, al creșterii calității capturilor debarcate sau al îmbunătățirii sănătății, siguranței, condițiilor de muncă,capitalului uman și formării, FEPAM poate sprijini următoarele investiții:
Amendamentul 326 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) în promovarea capitalului uman și a dialogului social, în condițiile prevăzute la articolul 31;
Amendamentul 327 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – litera b
(b) în echipamentele menționate la articolul 36, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;
(b) în echipamentele și proiectele menționate la articolele 36 și 37, în condițiile prevăzute la articolele respective;
Amendamentul 328 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – litera d
(d) în porturile și locurile de debarcare existente, menționate la articolul 41, în condițiile prevăzute la articolul respectiv.
(d) în porturile de pescuit, adăposturile și locurile de debarcare menționate la articolul 41, în condițiile prevăzute la articolul respectiv;
Amendamentul 329 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da) în îmbunătățirea valorii sau a calității capturilor de pește menționate la articolul 40 în condițiile prevăzute la articolul respectiv.
Amendamentul 330 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 a (nou)
(1a) FEPAM poate sprijini investițiile privind antreprenoriatul menționate la articolul 32 și în aceleași condiții prevăzute la articolul respectiv.
Amendamentul 331 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 1 b (nou)
(1b) FEPAM poate sprijini dezvoltarea și facilitarea inovării în conformitate cu articolul 28, serviciile de consiliere în conformitate cu articolul 29 și parteneriatele între oameni de știință și pescari în conformitate cu articolul 30.
Amendamentul 332 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 2 – litera a
(a) trimiterile de la articolele 33, 36 și 39 la navele de pescuit se interpretează ca fiind trimiteri la navele care operează exclusiv în apele interioare;
(a) trimiterile de la articolele 33, 36, 37, 39 și 40 la navele de pescuit se interpretează ca fiind trimiteri la navele care operează exclusiv în apele interioare;
Amendamentul 333 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 2 – litera b
(b) trimiterile de la articolul 36 la mediul marin se interpretează ca fiind trimiteri la mediul în care operează nava de pescuit în apele interioare.
(b) trimiterile de la articolul 36 la mediul marin se interpretează ca fiind trimiteri la mediul în care are loc activitatea de pescuit în apele interioare.
Amendamentul 334 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 3
(3) În vederea susținerii diversificării de către pescarii din apele interioare, EMFF poate sprijini reafectarea navelor care operează în domeniul pescuitului în apele interioare spre alte activități, în afara pescuitului, în condițiile prevăzute la articolul 32 din prezentul regulament.
(3) În vederea susținerii diversificării de către pescarii din apele interioare, FEPAM poate sprijini diversificareaactivităților de pescuit în apele interioare complementarealtor activități, în afara pescuitului, în condițiile prevăzute la articolul 32 din prezentul regulament.
Amendamentul 634 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 5
(5) În vederea protejării și dezvoltării faunei și florei acvatice, EMFF poate sprijini participarea pescarilor care pescuiesc în apele interioare la gestionarea, restaurarea și monitorizarea siturilor NATURA 2000, în cazul în care aceste zone vizează direct activitățile de pescuit, precum și reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație ale speciilor migratoare, fără a aduce atingere articolului 38 alineatul (1) litera (d).
(5) În vederea protejării și dezvoltării faunei și florei acvatice, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 635 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 5 – litera a (nouă)
(a) fără a aduce atingere articolului 38 alineatul (1) litera (d), gestionarea, restaurarea și monitorizarea siturilor NATURA 2000, în cazul în care aceste zone vizează direct activitățile de pescuit, precum și reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și a rutelor de migrație ale speciilor migratoare, și, după caz, inclusiv participarea pescarilor care pescuiesc în apele interioare;
Amendamentul 636 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 5 – litera b (nouă)
(b) construirea, modernizarea sau instalarea unor instalații statice sau mobile destinate să protejeze și să sporească fauna și flora acvatică, inclusiv monitorizarea și evaluarea lor științifică.
Amendamentul 336 Propunere de regulament Articolul 42 – alineatul 6
(6) Statele membre se asigură că navele care primesc sprijin în temeiul prezentului articol operează în continuare exclusiv în apele interioare.
(6) Fără a se aduce atingere alineatului (3), statele membre se asigură că navele care primesc sprijin în temeiul prezentului articol operează în continuare exclusiv în apele interioare.
Amendamentul 337 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 1
(1). Sprijinul prevăzut în acest capitol se limitează la întreprinderile din domeniul acvaculturii, cu excepția cazului în care există dispoziții explicite contrare.
(1) Sprijinul prevăzut în acest capitol se limitează la întreprinderile din domeniul acvaculturii sustenabile, inclusiv la antreprenorii care încep să desfășoare activități în sectorul menționat la alineatul (1a) și la organizațiile de producători și antreprenori din domeniul acvaculturii, cu excepția cazului în care există dispoziții explicite contrare. Sprijinul nu este acordat operatorilor care au comis încălcări grave ale legislației Uniunii în domeniul mediului.
Amendamentul 338 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 1 a (nou)
(1a) În sensul prezentului articol, antreprenorii care își încep activitatea în sector prezintă un plan de afaceri și, în cazul în care costurile investițiilor depășesc 150 000 EUR, un studiu de fezabilitate.
Amendamentul 589 Propunere de regulament Articolul 44 – alineatul 2
(2) În cazul în care operațiunile constau în investiții în echipamente sau infrastructură prin care se asigură îndeplinirea cerințelor privind mediul, sănătatea umană sau animală, igiena sau bunăstarea animalelor, prevăzute de dreptul Uniunii, care intră în vigoare după 2014, se poate acorda sprijin până la data la care standardele devin obligatorii pentru întreprinderile în cauză.
(2) Sprijinul se limitează la investiții în echipamente sau infrastructură care s-a demonstrat că prezintă cel mai scăzut impact asupra mediului sau o performanță mai bună în ceea ce privește sănătatea umană sau animală, igiena sau bunăstarea animalelor, decât cerințele prevăzute de dreptul Uniunii.
Sprijinul nu se acordă operațiunilor de acvacultură care folosesc organisme modificate genetic.
Sprijinul nu se acordă operațiunilor de acvacultură intensivă din zonele marine protejate sau zonelor de refacere a stocurilor de pește.
Amendamentul 340 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea stimulării inovării în domeniul acvaculturii, EMFF poate sprijini operațiunile:
(1) În vederea stimulării inovării în domeniul acvaculturii sustenabile, FEPAM poate sprijini proiecte care au ca scop:
(a) de introducere în fermele de acvacultură a unor noi cunoștințe tehnice sau organizaționale care reduc impactul acestor ferme asupra mediului sau care promovează o utilizare mai sustenabilă a resurselor în acvacultură;
(a) dezvoltarea de cunoștințe tehnice, științifice sau organizaționale în cadrulfermelor de acvacultură care reduc, în special, impactul asupra mediului, reduc dependența de făina și uleiul de pește, promovează o utilizare mai sustenabilă a resurselor în acvacultură sau facilitează metode noi de producție sustenabilă;
(b) de dezvoltare sau introducere pe piață a unor produse noi sau substanțial îmbunătățite față de cele mai recente disponibile, a unor procese noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite.
(b) dezvoltarea sau introducerea pe piață a unor produse noi sau substanțial îmbunătățite, a unor procese noi sau îmbunătățite, a unor sisteme de gestionare și organizare noi sau îmbunătățite,precum și a unor inovații și îmbunătățiri în producerea și prelucrarea produselor de acvacultură;
(ba) examinarea fezabilității din punct de vedere tehnic sau economic a inovațiilor, a produselor sau a proceselor.
Amendamentul 341 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 2
(2) Operațiunile prevăzute la prezentul articol trebuie desfășurate în colaborare cu un organism științific sau tehnic recunoscut de dreptul național al fiecărui stat membru, organism care validează rezultatele operațiunile respective.
(2) Operațiunile prevăzute la prezentul articol sunt desfășurate de către sau în colaborare cu un organism științific, academic sau tehnic public sau privat, recunoscut de dreptul național al fiecărui stat membru, organism care validează rezultatele operațiunilor respective.
Amendamentul 342 Propunere de regulament Articolul 45 – alineatul 3 a (nou)
(3a) FEPAM asigură o contribuție financiară pentru dezvoltarea și inovarea în domeniul acvaculturii, pusă în aplicare în cadrul planurilor strategice multianuale elaborate de statele membre.
Amendamentul 343 Propunere de regulament Articolul 46 – titlu
Investițiile în acvaculturade larg și în scopuri nealimentare
Investițiile în acvacultură
Amendamentul 344 Propunere de regulament Articolul 46 – alineatul 1
(1) În vederea promovării formelor de acvacultură cu un potențial de creștere ridicat, EMFF poate sprijini investițiile în dezvoltarea acvaculturii de larg și a celei în scopuri nealimentare.
(1) În vederea promovării formelor de acvacultură sustenabilă cu un potențial de creștere ridicat, FEPAM poate sprijini: –
(a) investițiile productive în acvacultură, inclusiv acvacultura de larg și a celei în scopuri nealimentare;
(b) diversificarea producției și a speciilor cultivate, precum și studiile privind producția și convenabilitatea amplasării;
Amendamentul 345 Propunere de regulament Articolul 46 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) poate fi acordat pentru creșterea producției și/sau modernizarea întreprinderilor existente în domeniul acvaculturii sau pentru crearea de noi astfel de întreprinderi, cu condiția ca acest lucru să fie în conformitate cu planul strategic național multianual pentru dezvoltarea acvaculturii.
Amendamentul 346 Propunere de regulament Articolul 46 – alineatul 1 b (nou)
(1b) Sprijinul prevăzut la prezentul articol se acordă doar atunci când s-a demonstrat în mod clar, printr-un raport de marketing independent, existența unor perspective de piață favorabile și durabile pentru produsul respectiv. Întreprinderile create sunt viabile din punct de vedere economic și nu contribuie la supraproducție în sector.
Amendamentul 347 Propunere de regulament Articolul 47 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea stimulării antreprenoriatului în domeniul acvaculturii, EMFF poate sprijini investițiile care contribuie la:
(1) În vederea stimulării antreprenoriatului în domeniul acvaculturii durabile, FEPAM poate sprijini investițiile care contribuie la:
Amendamentul 348 Propunere de regulament Articolul 47 – alineatul 1 – litera a
(a) valoarea adăugată a produselor obținute din acvacultură, în special prin autorizarea întreprinderilor din domeniul acvaculturii să-și desfășoare activitățile de prelucrare, comercializare și vânzare directă a producției proprii obținute din acvacultură;
(a) valoarea adăugată a produselor de acvacultură, de exemplu, prin sprijinirea sectorului acvaculturii, să își desfășoare activitățile de prelucrare, comercializare și vânzare directă a producției proprii obținute din acvacultură sau să creeze asociații sau acorduri de asociere pentru prelucrare;
Amendamentul 349 Propunere de regulament Articolul 47 – alineatul 1 – litera b
(b) diversificarea veniturilor obținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii, prin dezvoltarea unor noi specii de acvacultură cu bune perspective de piață;
(b) diversificarea veniturilor obținute de sectorul acvaculturii, prin dezvoltarea unor noi specii autohtone de acvacultură în zona respectivă cu valoare adăugată și cu bune perspective de piață și de mediu;
Amendamentul 350 Propunere de regulament Articolul 47 – alineatul 1 – litera c
(c) diversificarea veniturilor obținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii, prin dezvoltarea unor activități complementare în afara acvaculturii.
(c) diversificarea veniturilor obținute de întreprinderile din domeniul acvaculturii, prin dezvoltarea unor activități complementare.
Amendamentul 351 Propunere de regulament Articolul 47 – alineatul 2
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) se acordă numai întreprinderilor din domeniul acvaculturii, cu condiția ca activitățile complementare din afara acvaculturii să fie legate de activitatea de afaceri de bază a întreprinderilor în cauză, cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undița, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activitățile educaționale referitoare la acvacultură.
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) se acordă numai întreprinderilor din domeniul acvaculturii, cu condiția ca activitățile complementare din afara acvaculturii să fie legate de producția sau comercializarea de bază în domeniul acvaculturii a întreprinderilor în cauză, cum ar fi turismul pentru pescuitul cu undița, serviciile de mediu aferente acvaculturii sau activitățile educaționale referitoare la acvacultură.
Amendamentul 352 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 1 – partea introductivă
(1). În vederea îmbunătățirii performanței și a competitivității generale a fermelor de acvacultură, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea îmbunătățirii performanței și a competitivității generale a fermelor de acvacultură și în vederea reducerii impactului asupra mediului a operațiunilor acestora, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 353 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 1 – litera b
(b) furnizarea de servicii de consiliere de natură tehnică, științifică, juridică sau economică, pentru ferme.
(b) furnizarea de servicii de consiliere de natură tehnică, științifică, juridică,ecologică sau economică, pentru ferme.
Amendamentul 637 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) ameliorarea condițiilor de muncă ținând seama de normele OIM;
(bb) promovarea formării profesionale și accesul tinerilor și al femeilor la locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Amendamentul 354 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 2 – litera d
(d) standardele de sănătate și siguranță bazate pe legislația Uniunii și pe cea națională;
(d) standardele de sănătate, igienă și siguranță bazate pe legislația Uniunii și pe cea națională;
Amendamentul 355 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 2 – litera ea (nouă)
(ea) promovarea egalității de șanse, în special în ceea ce privește egalitatea de gen și integrarea persoanelor cu handicap;
Amendamentul 356 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 3
(3) Sprijinul în temeiul alineatului (1) litera (a) se acordă numai organismelor de drept public selectate pentru crearea de servicii de consiliere a fermelor de acvacultură. Sprijinul în temeiul alineatului (1) litera (b) se acordă numai IMM-urilor din domeniul acvaculturii sau organizațiilor de producători din domeniul acvaculturii.
(3) Sprijinul în temeiul alineatului (1) litera (a) se acordă numai organismelor de drept public selectate pentru crearea de servicii de consiliere a fermelor de acvacultură sau a organizațiilor profesionale recunoscute de statul membru. Sprijinul în temeiul alineatului (1) litera (b) se acordă numai IMM-urilor din domeniul acvaculturii, organizațiilor profesionale din domeniul acvaculturii recunoscute de statul membru, organizațiilor de producători din domeniul acvaculturii sau asociațiilor de organizații de producători din domeniul acvaculturii.
Amendamentul 357 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 3 a (nou)
(3a) În cazul în care sprijinul de acordat nu depășește 4 000 EUR, beneficiarul poate fi selecționat printr-o procedură accelerată.
Amendamentul 358 Propunere de regulament Articolul 48 – alineatul 4
(4) Fermele de acvacultură primesc sprijin pentru servicii de consiliere doar o singură dată pe parcursul perioadei de programare pentru fiecare dintre categoriile de servicii prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(e).
eliminat
Amendamentul 359 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 1 – litera a
(a) învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor științifice și a practicilor inovatoare, precum și dobândirea de noi competențe profesionale în domeniul acvaculturii;
(a) formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, diseminarea cunoștințelor științifice și tehnice și a practicilor inovatoare, dobândirea de noi competențe profesionale în domeniul acvaculturii,îmbunătățirea condițiilor de muncă, promovarea securității în muncă și reducerea impactului asupra mediului al operațiunilor din domeniul acvaculturii;
Amendamentul 360 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 1 – litera b
(b) participarea la rețele și schimbul de experiență și de bune practici între întreprinderile din domeniul acvaculturii, organizațiile profesionale și alte părți interesate, inclusiv organismele științifice sau cele care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați.
(b) participarea la rețele și schimbul de experiență și de bune practici între întreprinderile din domeniul acvaculturii, organizațiile profesionale și alte părți interesate publice sau private, inclusiv organismele științifice, tehnice și de formare sau cele care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați.
Amendamentul 361 Propunere de regulament Articolul 49 – alineatul 2
(2) Sprijinul menționat la alineatul (1) litera (a) nu se acordă întreprinderilor mari din domeniul acvaculturii.
eliminat
Amendamentul 362 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea unei contribuții la dezvoltarea siturilor și infrastructurilor de acvacultură, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea unei contribuții la dezvoltarea siturilor și infrastructurilor de acvacultură și reducerii impactului asupra mediului al operațiunilor, FEPAM poate sprijini:
–
Amendamentul 363 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 1 – litera a
(a) identificarea și cartografierea celor mai potrivite zone pentru dezvoltarea acvaculturii și, după caz, luarea în considerare a proceselor de amenajare a spațiului maritim;
(a) identificarea și cartografierea celor mai potrivite zone pentru dezvoltarea acvaculturii sustenabile cu un impact scăzut asupra mediului și, după caz, luarea în considerare a proceselor de amenajare a spațiului maritim,precum și a măsurilor de urmărire a interacțiunilor ecologice în faza de producție a activităților de acvacultură;
Amendamentul 364 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) identificarea și cartografierea zonelor, cum ar fi zonele de creștere, zonele costiere de reproducere, zonele marine protejate, siturile Natura 2000 sau zonele de refacere a stocurilor de pește în care ar trebui excluse activitățile de acvacultură intensivă în vederea menținerii rolului acestor zone în funcționarea ecosistemului;
Amendamentul 365 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 1 – litera b
(b) îmbunătățirea infrastructurilor zonelor de acvacultură, inclusiv prin consolidarea terenurilor, aprovizionarea cu energie sau gestionarea apei;
(b) îmbunătățirea și dezvoltarea instalațiilor și a infrastructurilor de sprijin necesare în vederea creșterii potențialului siturilor de acvacultură și a atenuării amprentei ecologice a acvaculturii, inclusiv prin investiții în consolidarea terenurilor, aprovizionarea cu energie sau gestionarea apei;
Amendamentul 366 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 1 – litera c
(c) acțiunile întreprinse și puse în aplicare de autoritățile competente în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Directiva2009/147/CE sau în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva92/43/CEE în vederea preîntâmpinării unor daune grave cauzate acvaculturii.
(c) acțiunile întreprinse de autoritățile competente care vizează atenuarea conflictelor în privința speciilor sălbatice protejate în conformitate cu Directiva 2009/147/CE sau Directiva92/43/CEE în vederea preîntâmpinării unor daune grave cauzate acvaculturii.
Amendamentul 367 Propunere de regulament Articolul 50 – alineatul 2
(2) Numai organismele de drept public pot beneficia de sprijin în temeiul prezentului articol.
(2) Numai organismele de drept public sau organizațiile private însărcinate de un stat membru să realizeze activitățile menționate la alineatul (1) literele (a), (aa) și (b) sunt eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului articol.
Amendamentul 368 Propunere de regulament Articolul 51 – titlu
Încurajarea noilor fermieri din domeniul acvaculturii
Încurajarea noilor fermieri din domeniul acvaculturii durabile și al prelucrării produselor de acvacultură
Amendamentul 369 Propunere de regulament Articolul 51 – alineatul 1
(1) În vederea încurajării antreprenoriatului în domeniul acvaculturii, EMFF poate sprijini înființarea de întreprinderi în domeniul acvaculturii de către fermieri noi în acest domeniu.
(1) În vederea încurajării antreprenoriatului în domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini înființarea de întreprinderi sau cooperative în domeniul acvaculturii durabile de către fermieri noi în acest domeniu, inclusiv în sectorul prelucrării produselor de acvacultură, acordând o atenție deosebită fermierilor tineri și egalității de gen.
Amendamentul 370 Propunere de regulament Articolul 51 – alineatul 2 – partea introductivă
(2) Se acordă sprijin fermierilor își încep activitatea în domeniul acvaculturii, cu condiția ca aceștia:
(2) Se acordă sprijin în temeiul alineatului (1) fermierilor care își încep activitatea în domeniul acvaculturii, cu condiția ca aceștia:
Amendamentul 371 Propunere de regulament Articolul 51 – alineatul 2 – litera b
(b) să înființeze pentru prima dată o microîntreprindere sau o întreprindere mică în domeniul acvaculturii în calitate de directori ai întreprinderii respective;
(b) să înființeze pentru prima dată o microîntreprindere sau o întreprindere mică în sectorul acvaculturii sau al prelucrării produselor de acvacultură, în calitate de directori ai întreprinderii respective;
Amendamentul 372 Propunere de regulament Articolul 51 – alineatul 2 – litera c
(c) să prezinte un plan de afaceri pentru dezvoltarea propriilor activități în domeniul acvaculturii.
(c) să prezinte un plan de afaceri credibil din punct de vedere economic și de mediu pentru dezvoltarea propriilor activități în domeniul acvaculturii, inclusiv un plan de minimizare a amprentei ecologice a activității lor.
Amendamentul 373 Propunere de regulament Articolul 52 – titlu
Promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat de protecție a mediului
Promovarea acvaculturii durabile cu un nivel ridicat de protecție a mediului
Amendamentul 374 Propunere de regulament Articolul 52 – paragraful 1 – partea introductivă
În vederea reducerii considerabile a impactului acvaculturii asupra mediului, EMFF poate sprijini investițiile:
În vederea reducerii considerabile a impactului acvaculturii asupra mediului, FEPAM poate sprijini următoarele investiții:
Amendamentul 375 Propunere de regulament Articolul 52 – paragraful 1 – litera a
(a) care permit o reducere considerabilă a impactului întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra apei, în special prin reducerea cantității de apă utilizată sau prin îmbunătățirea calității apei rezultate, inclusiv prin utilizarea sistemelor de acvacultură multitrofice;
(a) care permit o reducere considerabilă a impactului întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra utilizării și a calității apei, în special prin reducerea cantității de apă sau de substanțe chimice, antibiotice și alte medicamente utilizate sau prin îmbunătățirea calității apei rezultate, inclusiv prin utilizarea sistemelor acvacultură multitrofice;
Amendamentul 376 Propunere de regulament Articolul 52 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa) care promovează sistemele de acvacultură închise;
Amendamentul 377 Propunere de regulament Articolul 52 – paragraful 1 – litera b
(b) care limitează impactul negativ al întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra naturii sau a biodiversității;
(b) care limitează impactul negativ al întreprinderilor din domeniul acvaculturii asupra naturii și care promovează protecția mediului și biodiversitatea, în special limitând impactul asupra stocurilor de pește sălbatic, interacțiunile cu speciile prădătoare, utilizarea de substanțe chimice toxice și de antibiotice și alte efecte asupra mediului legate de acvacultura intensivă;
Amendamentul 378 Propunere de regulament Articolul 52 – alineatul 1 – litera c
(c) pentru achiziționarea de echipamente pentru protecția fermelor de acvacultură împotriva animalelor sălbatice de pradă care beneficiază de protecție în temeiul Directivei 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European și al Directivei 92/43/CEE a Consiliului;
(c) pentru achiziționarea de echipamente pentru protecția fermelor de acvacultură împotriva animalelor sălbatice de pradă;
Amendamentul 379 Propunere de regulament Articolul 52 – alineatul 1 – litera e
(e) pentru restaurarea iazurilor sau a lagunelor existente utilizate pentru acvacultură, prin îndepărtarea mâlului sau prin eventualele măsuri menite să prevină depunerea mâlului.
(e) pentru restaurarea estuarelor, a iazurilor sau a lagunelor și a habitatelor conexe existente utilizate pentru acvacultură, prin îndepărtarea mâlului sau prevenirea depunerii mâlului.
Amendamentul 380 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea promovării dezvoltării acvaculturii ecologice sau eficiente din punct de vedere energetic, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea promovării dezvoltării acvaculturii ecologice sau mai eficiente din punct de vedere energetic, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 381 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) conversia operațiunilor de creștere a speciilor carnivore în operațiuni de creștere a unor specii ierbivore a căror hrănire nu se bazează pe pește proaspăt, sălbatic, marin sau de apă dulce sau pe produse din făină de pește sau ulei de pește;
Amendamentul 382 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 1 – litera ab (nouă)
(ab) promovarea unui sistem de acvacultură închis în care peștii și alte produse acvatice sunt crescute în sisteme închise cu recircularea apei, reducându-se la minimum cantitatea de apă utilizată.
Amendamentul 383 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 1 – litera b
(b) participarea la sistemele de management de mediu și audit ale Uniunii instituite de Regulamentul(CE) nr.761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19martie2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS).
(b) participarea la sistemele de management de mediu și audit ale Uniunii, precum cele instituite de Regulamentul(CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2001 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) sau participarea la sisteme de gestionare a mediului recunoscute pe plan național.
Amendamentul 384 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 2
(2) Se acordă sprijin numai beneficiarilor care se angajează să participe la EMAS timp de cel puțin 3 ani sau să îndeplinească cerințele privind producția ecologică timp de cel puțin 5ani.
(2) Se acordă sprijin numai beneficiarilor care se angajează să participe la EMAS timp de cel puțin cinci ani sau să îndeplinească cerințele privind producția ecologică timp de cel puțin cinci ani.
Amendamentul 385 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 3
(3) Sprijinul ia forma compensațiilor, pentru o perioadă de maximum doi ani pe parcursul perioadei de conversie a întreprinderii la producția ecologică sau pe parcursul pregătirii pentru participarea la sistemul EMAS.
(3) Sprijinul ia forma compensațiilor, pentru o perioadă de maximum cinci ani pe parcursul perioadei de conversie a întreprinderii la producția ecologică sau pe parcursul pregătirii pentru participarea la sistemul EMAS.
Amendamentul 386 Propunere de regulament Articolul 53 – alineatul 4 – litera a
(a) pierderilor de venituri sau a costurilor suplimentare suportate pe parcursul perioadei de tranziție de la producția convențională la cea ecologică, în cazul operațiunilor eligibile în temeiul alineatului(1) litera(a) din prezentul articol;
(a) pierderilor de venituri sau a costurilor suplimentare suportate pe parcursul perioadei de tranziție de la producția convențională la cea ecologică sau de menținere a producției ecologice, în cazul operațiunilor eligibile în temeiul alineatului(1) litera(a) din prezentul articol;
Amendamentul 387 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea încurajării dezvoltării acvaculturii care furnizează servicii de mediu, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea încurajării dezvoltării acvaculturii durabile care furnizează servicii de mediu, FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 388 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 1 – litera a
(a) metodele de acvacultură compatibile cu necesitățile specifice de mediu și care fac obiectul cerințelor specifice de management rezultate în urma desemnării zonelor NATURA 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului și cu Directiva 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European;
(a) metodele de acvacultură extensivă și semiintensivă compatibile cu necesitățile specifice de mediu și care fac obiectul cerințelor specifice de management rezultate în urma desemnării zonelor NATURA 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE a Consiliului și cu Directiva 2009/147/CE;
Amendamentul 389 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 1 – litera b
(b) participarea la conservarea și reproducerea ex situ a animalelor acvatice, în cadrul programelor de conservare și refacere a biodiversității elaborate de autoritățile publice sau sub supravegherea acestora;
(b) costurile legate direct de participarea la conservarea și reproducerea ex situ a animalelor acvatice, în cadrul programelor de conservare și refacere a biodiversității elaborate de autoritățile publice sau sub supravegherea acestora;
Amendamentul 390 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 1 – litera c
(c) formele de acvacultură extensivă, inclusiv conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură.
(c) formele de acvacultură extensivă și semiintensivă, atât în zone de coastă, cât și în ape interioare, inclusiv conservarea și îmbunătățirea mediului și a biodiversității și gestionarea peisajelor și a caracteristicilor tradiționale ale zonelor de acvacultură.
Amendamentul 391 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 2
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) ia forma compensațiilor anuale pentru costurile suplimentare suportate sau pierderile de venituri cauzate de cerințele de management aferente zonelor în cauză, referitoare la punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului sau a Directivei 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European.
(2) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) ia forma unei compensații anuale pentru costurile suplimentare suportate și/sau pierderile de venituri cauzate de cerințele de management aferente zonelor în cauză, referitoare la punerea în aplicare a Directivei 92/43/CEE a Consiliului sau a Directivei 2009/147/CE a Consiliului și a Parlamentului European.
Amendamentul 392 Propunere de regulament Articolul 54 – alineatul 4
(4) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) ia forma unei compensări anuale pentru costurile suplimentare suportate.
(4) Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (c) ia forma unei compensații anuale pentru costurile suplimentare suportate și a unei compensații pentru pierderile cauzate stocurilor de acvacultură de către specii protejate, cu condiția să fi fost luate măsuri de protecție.
Amendamentul 393 Propunere de regulament Articolul 55 – alineatul 1
(1) EMFFsprijină compensațiile acordate cultivatorilor de moluște pentru suspendarea recoltării moluștelor exclusiv din motive de protejare a sănătății publice.
(1) FEPAMpoate sprijini compensațiile acordate cultivatorilor de moluște pentru suspendarea recoltării moluștelor exclusiv din motive de protejare a sănătății publice.
Amendamentul 395 Propunere de regulament Articolul 55 – alineatul 2 – litera b
(b) pierderea generată de suspendarea capturării depășește 35 % din cifra anuală de afaceri a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii în ultimii trei ani precedenți.
(b) pierderea generată de suspendarea recoltării depășește 15 % din cifra anuală de afaceri a întreprinderii în cauză, calculată pe baza cifrei medii de afaceri a întreprinderii în cei trei ani precedenți sau în perioada de activitate anterioară, dacă întreprinderea are o perioadă de activitate mai redusă. Statele membre pot stabili reguli speciale de calcul pentru întreprinderile care au mai puțin de un an de activitate.
Amendamentul 396 Propunere de regulament Articolul 55 – alineatul 3
(3) Durata maximă pentru care se poate acorda compensația este de 12 luni, pe parcursul întregii perioade de programare.
eliminat
Amendamentul 397 Propunere de regulament Articolul 56 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea promovării sănătății și bunăstării animalelor în întreprinderile din domeniul acvaculturii, în special în ceea ce privește prevenția și biosecuritatea, EMFF poate sprijini:
(1) În vederea promovării sănătății și bunăstării animalelor în întreprinderile din domeniul acvaculturii, în special în ceea ce privește prevenția și biosecuritatea, FEPAM poate sprijini ferme și organizații profesionale din domeniul acvaculturii pentru următoarele operațiuni:
Amendamentul 398 Propunere de regulament Articolul 56 – alineatul 1 – litera a
(a) controlul și eradicarea bolilor din sectorul acvaculturii în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2009/470/CE a Consiliului privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar;
(a) costurile legate de controlul și eradicarea bolilor din sectorul acvaculturii în conformitate cu dispozițiile Deciziei 2009/470/CE a Consiliului privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar, inclusiv costurile de funcționare necesare pentru a îndeplini obligațiile prevăzute de un plan de eradicare;
Amendamentul 399 Propunere de regulament Articolul 56 – alineatul 1 – litera b
(b) dezvoltarea de bune practici atât generale, cât și specifice pentru anumite specii, sau a codurilor de conduită referitoare la biosecuritate sau la necesitățile în materie de bunăstare a animalelor în acvacultură;
(b) dezvoltarea de bune practici atât generale, cât și specifice pentru anumite specii sau a unor coduri de conduită referitoare la biosecuritate sau la necesitățile în materie de sănătate și bunăstare a animalelor în acvacultură;
Amendamentul 400 Propunere de regulament Articolul 56 – alineatul 1 – litera c
(c) creșterea disponibilității medicamentelor veterinare care pot fi utilizate în acvacultură și promovarea utilizării corespunzătoare a acestor medicamente prin comandarea de studii în domeniul farmaceutic, precum și prin diseminarea și schimbul de informații.
(c) inițiative care vizează reducerea dependenței acvaculturii de medicamentele veterinare;
Amendamentul 401 Propunere de regulament Articolul 56 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca) înființarea și funcționarea unor grupuri pentru protecția sănătății în sectorul acvaculturii, recunoscute de statele membre.
Amendamentul 402 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) În vederea salvgardării veniturilor producătorilor din domeniul acvaculturii, EMFF poate sprijini contribuția la o asigurare a stocurilor din acvacultură care să acopere pierderile generate de:
(1) În vederea salvgardării veniturilor producătorilor din domeniul acvaculturii, FEPAM poate sprijini contribuția la o asigurare a stocurilor din acvacultură sau la un fond mutual recunoscut de un stat membru care să acopere pierderile generate de cel puțin unul dintre următoarele:
Amendamentul 403 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera a
(a) dezastre naturale;
(a) dezastre naturale sau poluarea masivă a mediului marin;
Amendamentul 404 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera c
(c) schimbări bruște ale calității apei;
(c) schimbări bruște ale calității și cantității apei;
Amendamentul 405 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera d
(d) boli în sectorul acvaculturii sau distrugerea instalațiilor de producție.
(d) boli în sectorul acvaculturii, atacuri ale prădătorilor, avarii mecanice sau distrugerea instalațiilor de producție, pentru care operatorul nu este responsabil;
Amendamentul 406 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da) daune grave aduse instalațiilor, cauzate de animale sălbatice, inclusiv infestarea fermelor de acvacultură cu specii invazive;
Amendamentul 407 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera db (nouă)
(db) poluarea mediului cauzată de un incident din afara fermei de acvacultură;
Amendamentul 408 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 1 – litera dc (nouă)
(dc) colectarea și distrugerea de animale care au murit în cadrul fermei ca urmare a unor cauze naturale sau accidente pentru care operatorul nu este responsabil sau de animale care au fost sacrificate și îngropate pe teritoriul fermei din motive de sănătate animală și cu autorizația prealabilă a autorităților relevante.
(2) Evenimentul climatic nefavorabil sau izbucnirea unei boli în domeniul acvaculturii se recunoaște formal ca atare de către statul membru în cauză.
(2) Evenimentul climatic nefavorabil, boala, poluarea extensivă sau orice alte circumstanțe relevante prevăzute la alineatul (1) în domeniul acvaculturii se recunosc formal ca atare de către statul membru în cauză.
Amendamentul 410 Propunere de regulament Articolul 57 – alineatul 3
(3) Se acordă sprijin doar pentru contractele de asigurare a stocurilor din acvacultură care acoperă pierderile economice menționate la alineatul (1) ce depășesc 30 % din producția medie anuală a fermierului în domeniul acvaculturii.
(3) Se acordă sprijin doar pentru contractele de asigurare a stocurilor din acvacultură sau fondurile mutuale care acoperă pierderile economice menționate la alineatul (1) ce depășesc 25 % din producția medie anuală a fermierului în domeniul acvaculturii.
Amendamentul 411 Propunere de regulament Articolul 58
EMFF sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești realizată printr-o abordare bazată pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, prevăzută la articolul 28 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune].
FEPAM sprijină dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuitși de acvacultură realizată printr-o abordare bazată pe dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității, prevăzută la articolul 28 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune].
Amendamentul 412 Propunere de regulament Articolul 59 – paragraful 1
Sprijinul financiar prevăzut de prezentul capitol contribuie la îndeplinirea priorităților Uniunii identificate la articolul 6 alineatul (1).
Sprijinul financiar prevăzut de prezentul capitol contribuie la îndeplinirea priorităților Uniunii identificate la articolul 6 alineatele (1), (2) și (3).
Amendamentul 413 Propunere de regulament Titlul V – capitolul III – secțiunea 2 – titlu
Zonele pescărești, parteneriatele locale și strategiile de dezvoltare locală
Zonele de pescuitși de acvacultură, parteneriatele locale și strategiile de dezvoltare locală
Amendamentul 414 Propunere de regulament Articolul 60 – titlu
Zonele pescărești
Zonele de pescuitși de acvacultură
Amendamentul 415 Propunere de regulament Articolul 60 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) O zonă pescărească eligibilă pentru sprijin este:
(1) Pentru ca o zonă să se califice ca zonă eligibilă pentru sprijin, aceasta trebuie să fie o zonă de pescuit marin, o zonă de pescuit în ape interioare sau o zonă de acvacultură. Aceasta trebuie să fie coerentă funcțional din punct de vedere geografic, biologic, economic și social, ținând seama în special de activitățile de pescuit și acvacultură și de activitățile conexe, oferind o masă critică suficientă în ceea ce privește resursele umane, financiare și economice pentru a putea susține o strategie viabilă de dezvoltare locală.
Amendamentul 416 Propunere de regulament Articolul 60 – alineatul 1 – litera a
(a) limitată ca mărime și, de regulă, este mai mică decât nivelul NUTS 3 din clasificarea comună a unităților teritoriale de statistică în sensul Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 din 26 mai 2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS); și
eliminat
Amendamentul 417 Propunere de regulament Articolul 60 – alineatul 1 – litera b
(b) coerentă din punct de vedere funcțional în termeni geografici, economici și sociali, în ceea ce privește în mod specific sectorul pescăresc și sectorul acvaculturii, oferind o masă critică suficientă în ceea ce privește resursele umane, financiare și economice pentru a putea susține o strategie viabilă de dezvoltare locală.
eliminat
Amendamentul 418 Propunere de regulament Articolul 61 – alineatul 1
(1) În sensulEMFF, strategia integrată de dezvoltare locală menționată la articolul 28 alineatul (1) litera (c) din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune] se bazează pe interacțiunea dintre actori și proiecte din diferite sectoare ale economiei locale, în special din sectorul pescăresc și din cel al acvaculturii.
(1) În cadrulFEPAM, strategia integrată de dezvoltare locală menționată la articolul 28 alineatul (1) litera (c) din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune] se bazează pe interacțiunea și pe consultările dintre actori și proiecte din sectoarele pescuitului și acvaculturii, precum și din alte sectoare ale economiei locale. În această privință, sunt consultate consiliile consultative.
Amendamentul 419 Propunere de regulament Articolul 61 – alineatul 2 – litera a
(a) maximizează participarea sectoruluipescăresc și a sectorului acvaculturii la dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești costiere și interioare;
(a) maximizează participarea sectoarelor pescuitului și acvaculturii la dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuitși de acvacultură costiere și interioare;
Amendamentul 420 Propunere de regulament Articolul 61 – alineatul 2 – litera b
(b) garantează că comunitățile locale exploatează și beneficiază la maximum de oportunitățile oferite de dezvoltarea maritimă și costieră.
(b) garantează că comunitățile locale exploatează și beneficiază la maximum de oportunitățile oferite de dezvoltarea maritimă și costieră și a apelor interioare și, în special, ajută porturile de pescuit mici și aflate în declin să își maximizeze potențialul marin prin dezvoltarea unei infrastructuri diversificate.
Amendamentul 421 Propunere de regulament Articolul 61 – alineatul 3
(3) Strategia trebuie să fie coerentă cu oportunitățile și nevoile identificate în zonă și cu prioritățile Uniunii pentru EMFF. Strategiile pot varia de la cele axate pe pescuit la strategiile mai ample, menite să diversifice zonele de pescuit. Strategia depășește simpla colectare a operațiunilor sau juxtapunerea măsurilor sectoriale.
(3) Strategia trebuie să fie coerentă cu oportunitățile și nevoile identificate în zonă și cu prioritățile Uniunii pentru FEPAM. Strategiile se axează în primul rând pe pescuit sau acvacultură, deși ele pot fi mai ample, menite să diversifice zonele de pescuit și de acvacultură. Strategia depășește simpla colectare a operațiunilor sau juxtapunerea măsurilor sectoriale.
Amendamentul 422 Propunere de regulament Articolul 61 – alineatul 5
(5) Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 127 în ceea ce privește conținutul planului de acțiune menționat la articolul29 alineatul(1) litera(e) din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune].
(5) Strategiade dezvoltare locală integrată include un plan de acțiune menționat la articolul29 alineatul(1) litera(e) din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune]. Planul de acțiune specifică, printre altele, lista acțiunilor planificate pentru punerea în aplicare a strategiei și, pentru fiecare acțiune, obiectivele acțiunii, cheltuielile eligibile, beneficiarii admisibili, pachetul financiar asociat fondurilor publice, criteriile de selecție a operațiunilor și indicatorii de performanță.
Amendamentul 423 Propunere de regulament Articolul 62 – alineatul 3 – litera b
(b) asigură reprezentarea semnificativă a sectorului pescăresc și a sectorului acvaculturii.
(b) se asigură că majoritatea reprezentanților provin din sectorul pescuitului și/sau din sectorul acvaculturii.
Amendamentul 424 Propunere de regulament Articolul 62 – alineatul 4
(4) Dacă strategia de dezvoltare locală este sprijinită de alte fonduri, pe lângă EMFF, se instituie un organism de selecție specific pentru proiectele sprijinite de EMFF, în conformitate cu criteriile prevăzute la alineatul(3).
(4) Dacă strategia de dezvoltare locală este sprijinită de alte fonduri, pe lângă FEPAM, organismul de selecție al FLAG pentru proiectele sprijinite de FEPAM îndeplinește cerințele prevăzute la alineatul(3).
Amendamentul 425 Propunere de regulament Articolul 62 – alineatul 7
(7) Programul operațional descrie în mod clar rolul FLAG, respectiv rolul autorității de gestionare, cu privire la toate sarcinile de punere în aplicare legate de strategie.
(7) Programul operațional descrie în mod clar rolul FLAG, al autorității de gestionare și al autorității de punere în aplicare, atunci când aceasta este diferită de autoritatea de gestionare, cu privire la toate sarcinile de punere în aplicare legate de strategie.
Amendamentul 426 Propunere de regulament Articolul 63 – alineatul 1
(1) Operațiunile eligibile în temeiul prezentei secțiuni sunt prevăzute la articolul 31 din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune].
(1) Operațiunile și costurile eligibile în temeiul prezentei secțiuni sunt prevăzute la articolul 31 din [Regulamentul (UE) nr. […] de stabilire a unor dispoziții comune].
Amendamentul 427 Propunere de regulament Articolul 64 – alineatul 1
(1) Sprijinul pentru pregătire vizează consolidarea capacităților, formarea profesională și participarea la rețele în vederea elaborării și a punerii în aplicare a unei strategii de dezvoltare locală.
(1) Sprijinul pentru pregătire vizează consolidarea capacităților, consultările, formarea profesională și participarea la rețele în vederea elaborării și a punerii în aplicare a unei strategii de dezvoltare locală.
Amendamentul 428 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 1 – litera a
(a) valoarea adăugată, crearea de locuri de muncă și promovarea inovării în toate etapele lanțului de aprovizionare cu produse obținute din pescuitșidin acvacultură;
(a) valoarea adăugată, crearea de locuri de muncă, atragerea tinerilor și promovarea inovării în toate etapele lanțului de aprovizionare cu produse pescărești,de acvacultură și din prelucrare;
Amendamentul 429 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 1 – litera b
(b) sprijinirea diversificării și a creării de locuri de muncă în zonele pescărești, în special în alte sectoare maritime;
(b) sprijinirea diversificării și a creării de locuri de muncă în zonele de pescuit și de acvacultură, inclusiv diversificarea în activități maritime care completează activitățile de pescuit și de acvacultură;
Amendamentul 430 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba) consolidarea formării și îmbunătățirea condițiilor de muncă în zonele de pescuit și de acvacultură;
Amendamentul 431 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 1 – litera c
(c) sporirea și capitalizarea atuurilor de mediu ale zonelor pescărești, inclusiv operațiunile care vizează atenuarea schimbărilor climatice;
(c) sporirea și valorificarea atuurilor de mediu ale zonelor de pescuit și de acvacultură, inclusiv operațiunile care vizează menținerea biodiversității, îmbunătățirea gestionării zonei costiere și atenuarea schimbărilor climatice;
Amendamentul 432 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 1 – litera d
(d) promovarea bunăstării sociale și a patrimoniului cultural în zonele pescărești, inclusiv a patrimoniului cultural maritim;
(d) promovarea bunăstării sociale și a patrimoniului cultural în zonele de pescuitși de acvacultură, inclusiv a patrimoniului cultural pescăresc și maritim;
Amendamentul 433 Propunere de regulament Articolul 65 – alineatul 2
(2) Sprijinul acordat poate include măsurile prevăzute în capitolele I și II din prezentul titlu, cu condiția să existe o logică clară privind gestionarea acestora la nivel local. La momentul acordării asistenței pentru operațiunile corespunzătoare acestor măsuri, se aplică condițiile relevante și nivelul contribuțiilor pentru fiecare operațiune menționate în capitolele I și II din prezentul titlu.
(2) Sprijinul acordat poate include măsurile prevăzute în capitolele I, II și IV din prezentul titlu, cu condiția să existe o logică clară privind gestionarea acestora la nivel local. La momentul acordării asistenței pentru operațiunile corespunzătoare acestor măsuri, se aplică condițiile relevante și nivelul contribuțiilor pentru fiecare operațiune menționate în capitolele I, II și IV din prezentul titlu.
Amendamentul 434 Propunere de regulament Articolul 66 – alineatul 2
(2) În afară de alte FLAG, partenerii unui FLAG în temeiul EMFF pot fi un parteneriat public-privat la nivel local care pune în aplicare o strategie de dezvoltare locală în cadrul sau în afara Uniunii.
(2) În sensul prezentului articol, în afară de alte FLAG, partenerii unui FLAG în temeiul FEPAM pot fi participanții la un proiect de cooperare cu un teritoriu din afara FLAG bazat pe un parteneriat public-privat la nivel local care pune în aplicare o strategie de dezvoltare locală în cadrul sau în afara Uniunii.
Amendamentul 435 Propunere de regulament Articolul 66 – alineatul 3
(3) În cazurile în care proiectele de cooperare nu sunt selectate de FLAG, statele membre stabilesc un sistem de aplicare continuă a proiectelor de cooperare. Statele membre publică procedurile administrative naționale sau regionale referitoare la selecția proiectelor de cooperare transnațională și o listă a costurilor eligibile, în cel mult doi ani de la data aprobării programului operațional.
(3) În cazurile în care proiectele de cooperare nu sunt selectate de FLAG, statele membre instituie un sistem permanent de depunere pentru proiecte de cooperare. Statele membre publică procedurile administrative naționale sau regionale referitoare la selecția proiectelor de cooperare transnațională și o listă a costurilor eligibile, în cel mult doi ani de la data aprobării programului operațional. Consiliile consultative pot, datorită caracterului lor transnațional, să se implice în sistemul permanent de depunere.
Amendamentul 436 Propunere de regulament Articolul 66 – alineatul 4
(4) Aprobarea proiectelor de cooperare are loc în cel mult patru luni de la data depunerii proiectului.
(4) Deciziile administrative privind proiectele de cooperare au loc în cel mult patru luni de la data depunerii proiectului.
Amendamentul 437 Propunere de regulament Articolul 68
Sprijinul prevăzut în prezentul capitol contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice din capitolele I și II din prezentul titlu.
Sprijinul prevăzut în prezentul capitol contribuie la:
(a) îndeplinirea obiectivelor specifice din capitolele I și II din prezentul titlu;
(b) îmbunătățirea competitivității procesării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură;
(c) îmbunătățirea siguranței alimentare și a calității produselor;
(d) dezvoltarea, producția și comercializarea de noi produse și utilizarea de noi tehnologii și a unor metode de producție inovatoare;
(e) reducerea impactului negativ asupra mediului și creșterea eficienței energetice;
(f) o mai bună utilizare a speciilor minore, a produselor secundare și a deșeurilor;
(g) dezvoltarea, producția și comercializarea de noi produse și utilizarea de noi tehnologii și a unor metode de producție inovatoare;
(h) îmbunătățirea condițiilor de muncă și a formării profesionale ale lucrătorilor;
(i) deschiderea și dezvoltarea de noi piețe.
Amendamentul 438 Propunere de regulament Articolul 69 – alineatul 1
(1) EMFFpoate sprijini elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare menționate la articolul 32 din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură].
(1) FEPAMsprijină elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de producție și de comercializare menționate la articolul 32 din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură].
Amendamentul 439 Propunere de regulament Articolul 70 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) EMFF poate sprijini compensațiile pentru organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători recunoscute care depozitează produsele obținute din pescuit enumerate în anexa II la [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură], cu condiția ca produsele să fie depozitate în conformitate cu articolele 35 și 36 din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură]:
(1) FEPAM poate cofinanța compensațiile pentru organizațiile de producători și asociațiile de organizații de producători recunoscute care depozitează produsele pescăreștiși de acvacultură enumerate în anexa II la [Regulamentul (UE) nr. … privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură], cu condiția ca produsele să fie depozitate în conformitate cu articolele 35 și 36 din regulamentul respectiv:
Amendamentul 440 Propunere de regulament Articolul 70 – alineatul 1 – litera a
(a) cuantumul ajutorului pentru depozitare nu depășește suma costurilor tehnice și financiare ale acțiunilor necesare pentru stabilizarea și depozitarea produselor în cauză;
(a) cuantumul ajutorului pentru depozitare nu depășește suma costurilor tehnice și financiare ale acțiunilor necesare pentru stabilizarea, pregătirea și depozitarea produselor în cauză;
Amendamentul 441 Propunere de regulament Articolul 70 – alineatul 1 – litera c
(c) asistența financiară anuală nu depășește următoarele procente din valoarea medie anuală a producției comercializate la prima vânzare a membrilor organizației de producători în perioada 2009-2011. În cazul în care membrii organizației de producători nu au comercializat nicio producție în perioada 2009-2011, se ia în considerare valoarea medie anuală a producției comercializate în primii trei ani de producție ai membrilor respectivi:
(c) asistența financiară anuală nu depășește 5 % din valoarea medie anuală a producției comercializate la prima vânzare a membrilor organizației de producători în perioada 2009-2011. În cazul în care membrii organizației de producători nu au comercializat nicio producție în perioada 2009-2011, se ia în considerare valoarea medie anuală a producției comercializate în primii trei ani de producție ai membrilor respectivi.
– 1 % în 2014
– 0,8 % în 2015
– 0,6 % în 2016
– 0,4 % în 2017
– 0,2 % în 2018.
Amendamentul 442 Propunere de regulament Articolul 70 – alineatul 2
(2) Până în 2019, se elimină treptat sprijinul menționat la alineatul (1).
eliminat
Amendamentul 443 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) EMFF poate sprijini măsurile de marketing pentru produsele obținute din pescuit și din acvacultură care vizează:
(1) FEPAM poate sprijini măsurile de comercializare pentru produsele pescărești,de acvacultură și din pescuitul în ape interioare care vizează:
Amendamentul 444 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – partea introductivă
(a) îmbunătățirea condițiilor de introducere pe piață a:
(a) găsirea de noi piețe și îmbunătățirea condițiilor de introducere pe piață a speciilor de pești și acvacultură, inclusiv a:
Amendamentul 445 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – punctul ia (nou)
(ia) produselor comercializate de organizații de pescari, de asociațiile acestora și prin casele de licitații;
Amendamentul 446 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – punctul ii
(ii) capturilor nedorite debarcate în conformitate cu articolul 15 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și articolul 8 litera (b) a doua liniuță din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură];
(ii) capturilor nedorite debarcate din stocurile comerciale în conformitate cu măsurile tehnice, articolul 15 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și articolul 8 litera (b) a doua liniuță din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură];
Amendamentul 447 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – punctul iii
(iii) produselor obținute prin metode cu impact scăzut asupra mediului sau a produselor obținute din acvacultura ecologică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică.
(iii) produselor pescărești și de acvacultură obținute prin metode cu impact scăzut asupra mediului sau a produselor obținute din acvacultura ecologică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică sau în sisteme închise de acvacultură.
Amendamentul 448 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – punctul iiia (nou)
(iiia) produselor locale și sezoniere, inclusiv produselor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 510/2006 din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare;
Amendamentul 449 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera a – punctul iiib (nou)
(iiib) produselor noi sau îmbunătățite;
Amendamentul 450 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – partea introductivă
(b) promovarea calității prin facilitarea:
(b) promovarea calității și a valorii adăugate prin facilitarea:
Amendamentul 451 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul ii
(ii) certificării și promovării, inclusiv în ceea ce privește produsele obținute din pescuit și din acvacultură și metodele de prelucrare benefice pentru mediu;
(ii) certificării de calitate și promovării și creării de etichete specifice pentru produsele obținute din pescuitul și acvacultura durabile, produsele obținute din pescuitul costier la scară mică, produsele localeși sezoniere și metodele de prelucrare ecologice;
Amendamentul 452 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul iia (nou)
(iia) trasabilității produselor pescărești și de acvacultură, inclusiv elaborării unei ecoetichete la nivelul Uniunii pentru produsele pescărești și de acvacultură;
Amendamentul 453 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul iib (nou)
(iib) proceselor și metodelor inovatoare;
Amendamentul 454 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul iii
(iii) comercializării directe de către persoanele care practică pescuitul costier artizanal a produselor obținute din pescuit.
(iii) comercializării directe de către pescarii care practică pescuitul costier la scară mică și pescarii care pescuiesc „din picioare” a produselor pescărești;
Amendamentul 455 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul iiia (nou)
(iiia) prezentării și ambalării produselor;
Amendamentul 456 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera b – punctul iiib (nou)
(iiib) respectării conformității și a cerințelor în materie de certificare pentru produsele ce intră sub incidența Regulamentului (CE) 510/2006 de către producători, procesatori și dezvoltatori care fac obiectul sistemelor de control și certificare.
Amendamentul 457 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera c
(c) contribuția la transparența producției și a piețelor și la desfășurarea studiilor de piață;
(c) contribuția la transparența producției și a piețelor și la desfãșurarea studiilor de piață și a studiilor privind dependența comercială a Uniunii;
Amendamentul 458 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera e
(e) înființarea de organizații de producători, de asociații de organizații de producători sau de organizații interprofesionale recunoscute în temeiul capitoluluiII secțiuneaIII din Regulamentul [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură];
(e) înființarea și fuzionarea de organizații de producători, de asociații de organizații de producători sau de organizații interprofesionale recunoscute în temeiul capitoluluiII secțiuneaIII din Regulamentul [privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură] pentru a stimula rolul lor în gestionarea pescuitului și a măsurilor de comercializare;
Amendamentul 459 Propunere de regulament Articolul 71 – alineatul 1 – litera f
(f) desfășurarea unor campanii regionale, naționale sau transnaționale de promovare a produselorobținute din pescuit și din acvacultură.
(f) desfășurarea unor campanii regionale, naționale sau transnaționale de promovare, inclusiv prezentări și campanii mediatice, pentru produsele pescărești și de acvacultură sustenabile din punct de vedere ecologic.
Amendamentul 460 Propunere de regulament Articolul 72 – alineatul 1 – litera -a (nouă)
(-a) pentru inovare, pentru crearea de produse noi de o calitate mai bună și cu o valoare adăugată mai mare, dezvoltarea de procese noi sau îmbunătățite sau de sisteme de gestionare și organizaționale îmbunătățite;
(-b) pentru creșterea valorii adăugate a produselor;
Amendamentul 462 Propunere de regulament Articolul 72 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa) pentru îmbunătățirea siguranței, igienei, sănătății și condițiilor de muncă;
Amendamentul 463 Propunere de regulament Articolul 72 – alineatul 1 – litera d
(d) pentru prelucrarea produselor obținute din acvacultura ecologică, astfel cum sunt reglementate la articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului.
(d) pentru prelucrarea produselor obținute din acvacultura durabilășiacelor obținute din acvacultura ecologică, astfel cum sunt reglementate la articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului.
Amendamentul 464 Propunere de regulament Articolul 72 – alineatul 1 a (nou)
(1a) FEPAM poate sprijini societățile, asociațiile și centrele tehnologice ce reprezintă sectorul procesării pentru realizarea de activități de cercetare și inovare legate de activitățile menționate la alineatul (1).
Amendamentul 465 Propunere de regulament Articolul 73 – alineatul 1
(1) EMFF poate sprijini sistemul de compensații introdus de Regulamentul(CE) nr.791/2007 al Consiliului pentru costurile suplimentare suportate de operatorii implicați în pescuit, în acvacultură și în comercializarea anumitor produse obținute din pescuit și din acvacultură în Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Guyana Franceză și Réunion.
(1) FEPAM sprijină sistemul de compensații introdus în temeiul articolului 349 din TFUE de Regulamentul(CE) nr. 791/2007 al Consiliului pentru a compensa costurile suplimentare suportate de operatorii implicați în pescuit, în acvacultură, în prelucrarea și în comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură în regiunile ultraperiferice. Sistemul se aplică tuturor costurilor suplimentare suportate de operatorii care desfășoară activitățile menționate la prezentul alineat.
Amendamentul 466 Propunere de regulament Articolul 73 – alineatul 2
(2) Fiecare stat membru în cauză stabilește, pentru regiunile menționate la alineatul (1), lista produselor obținute din pescuit și din acvacultură, precum și cantitatea din produsele respective eligibilă pentru compensații.
(2) Fiecare stat membru în cauză stabilește, pentru regiunile menționate la alineatul (1), lista costurilor suplimentare pe care le suportă operatorii care desfășoară activitățile menționate la alineatul (1). De asemenea, acesta stabilește lista produselor pescărești și de acvacultură, precum și cantitatea din produsele respective eligibilă pentru compensații.
Amendamentul 467 Propunere de regulament Articolul 73 – alineatul 3
(3) La momentul stabilirii listei și a cantităților menționate la alineatul(2), statele membre iau în calcul toți factorii relevanți, în special necesitatea de a asigura deplina compatibilitate a compensațiilor cu normele PCP.
(3) La momentul stabilirii listei și a cantităților menționate la alineatul(2), statele membre iau în calcul toți factorii relevanți, în special necesitatea de a asigura deplina compatibilitate a compensațiilor cu normele PCP și proporționalitatea capacității de pescuit a flotelor în cauză cu posibilitățile de pescuit disponibile.
Amendamentul 468 Propunere de regulament Articolul 73 – alineatul 4 – litera ca (nouă)
(ca) obținute prin pescuit INN.
Amendamentul 469 Propunere de regulament Articolul 73 – alineatul 5 a (nou)
(5a) Următorii operatori care suportă costuri suplimentare în comercializarea produselor pescărești sunt eligibili pentru compensație:
(a) orice persoană fizică sau juridică ce folosește mijloace de producție în vederea obținerii de produse pescărești sau de acvacultură în scopul introducerii lor pe piață;
(b) proprietarii sau operatorii de nave înregistrate în porturile din regiunile menționate la alineatul (1) și care operează în aceste regiuni sau asociațiile de astfel de proprietari sau operatori;
(c) operatorii din sectorul prelucrării și comercializării sau asociațiile de astfel de operatori.
Amendamentul 470 Propunere de regulament Articolul 73 a (nou)
Articolul 73a
Operatori
(1) Compensațiile se plătesc operatorilor care desfășoară activități de pescuit și de acvacultură în regiunile respective.
(2) Statele membre în cauză iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că operatorii care primesc compensații rămân viabili din punct de vedere economic.
Amendamentul 471 Propunere de regulament Articolul 74 – paragraful 1 – litera a
(a) costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză, pentru fiecare produs obținut din pescuit sau din acvacultură și
(a) costurile suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză, pentru fiecare produs pescăresc sau de acvacultură sau fiecare categorie de produse și
Amendamentul 472 Propunere de regulament Articolul 74 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
(ba) orice alt sprijin pe care beneficiarul continuă să îl primească sau l-a primit pentru activitatea sa.
Amendamentul 473 Propunere de regulament Articolul 75 – alineatul 1
(1) Statele membre în cauză transmit Comisiei un plan de compensații pentru fiecare regiune vizată, inclusiv lista și cantitățile menționate la articolul73 și nivelul compensațiilor menționat la articolul74 și specifică autoritatea competentă, în conformitate cu articolul99.
(1) Statele membre în cauză transmit Comisiei un plan de compensare pentru fiecare regiune vizată, inclusiv lista și cantitățile și tipurile de operatori menționate la articolul73 și nivelul compensațiilor menționat la articolul74 și specifică autoritatea competentă, în conformitate cu articolul99.
Amendamentul 474 Propunere de regulament Articolul 75 – alineatul 1 a (nou)
(1a) Conținutul planului de compensare menționat la alineatul (1) poate fi modificat de statele membre. Modificările în cauză se transmit Comisiei.
Amendamentul 475 Propunere de regulament Articolul 75 – alineatul 2
(2) Se deleagă Comisiei competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul127, pentru a defini conținutul planului de compensații, inclusiv criteriile pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză.
(2) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul127 pentru a stabili conținutul planului de compensare, inclusiv criteriile pentru calcularea costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice ale regiunilor în cauză.
Amendamentul 476 Propunere de regulament Articolul 75 a (nou)
Articolul 75a
Ajutoare de stat
(1) Prin derogare de la articolul 8, Comisia poate autoriza, în conformitate cu articolul 108 din TFUE, ajutoare pentru funcționare în sectorul producției, prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură, în vederea diminuării constrângerilor specifice din regiunile ultraperiferice ca urmare a izolării, a insularității și a caracterului lor îndepărtat extrem.
(2) Statele membre pot acorda finanțări suplimentare pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare menționate la articolul 75. În acest caz, statele membre notifică ajutorul de stat Comisiei, care îl poate aproba în conformitate cu prezentul regulament, ca parte a planurilor menționate. Ajutorul de stat notificat în conformitate cu prezentul alineat este considerat a fi notificat și în sensul articolului 108 alineatul (2) prima teză din TFUE.
Amendamentul 477 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 1
(1) EMFF poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii, prevăzut la articolul46 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și specificat în Regulamentul(CE) nr.1224/2009 al Consiliului din 20noiembrie2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului ().
(1) FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a unui sistem de control, inspecție și executare al Uniunii, prevăzut la articolul 46 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului] și specificat în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, precum și instalarea componentelor necesare pentru a asigura trasabilitatea produselor pescărești în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. Un astfel de sistem ar trebui să se concretizeze printr-o serie de controale bazate pe dimensiunea flotelor din diverse state membre.
Amendamentul 478 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera a
(a) achiziționarea sau dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software, sisteme de detectare a navelor (VDS), sisteme CCTV și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea și schimbul de date în domeniul pescuitului, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele transsectoriale de schimburi de date;
(a) achiziționarea, instalarea și dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software, sisteme de detectare a navelor (VDS), sisteme CCTV și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea, gestionarea riscului, transmiterea și schimbul de date în domeniul pescuitului, precum și gestionarea riscurilor în ceea ce privește aceste date, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele transsectoriale de schimburi de date, cu condiția ca aceste operațiuni să respecte libertățile individuale și să asigure că datele cu caracter personal sunt protejate;
Amendamentul 479 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera b
(b) achiziționarea și instalarea componentelor necesare pentru a se asigura transmiterea de date dinspre actorii implicați în activitățile de pescuit și de comercializare a produselor obținute din pescuit spre autoritățile relevante ale statelor membre și ale Uniunii, inclusiv achiziționarea și instalarea componentelor necesare pentru sistemele electronice de înregistrare și raportare (ERS), sistemele de monitorizare a navelor (VMS) și sistemele de identificare automată (AIS) utilizate pentru control;
(b) dezvoltarea, achiziționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura transmiterea de date dinspre actorii implicați în activitățile de pescuit și de comercializare a produselor pescărești spre autoritățile relevante ale statelor membre și ale Uniunii, inclusiv achiziționarea și instalarea componentelor necesare pentru sistemele electronice de înregistrare și raportare (ERS), sistemele de monitorizare a navelor (VMS) și sistemele de identificare automată (AIS) utilizate pentru control;
Amendamentul 480 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera c
(c) achiziționarea și instalarea componentelor necesare pentru a se asigura trasabilitatea produselor obținute din pescuit și din acvacultură, astfel cum sunt definite la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;
(c) dezvoltarea, achiziționarea și instalarea componentelor, inclusiv a hardware-ului și a software-ului, necesare pentru a se asigura trasabilitatea produselor pescăreștiși de acvacultură, astfel cum este definită la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;
Amendamentul 481 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera e
(e) modernizarea și achiziționarea navelor, aeronavelor și elicopterelor de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate cel puțin 60 % din timp în vederea controlării pescăriilor;
(e) modernizarea și achiziționarea de nave, de aeronave și de elicoptere de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate pentru controlul activităților de pescuit cel puțin 60 % din timpul total de utilizare a echipamentului pe durata unui an;
Amendamentul 482 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera g
(g) punerea în aplicare a unor proiecte-pilot referitoare la controlul pescăriilor, inclusiv analiza ADN la pești sau dezvoltarea de site-uri internet referitoare la control;
(g) dezvoltarea de sisteme inovatoare de control și monitorizare și punerea în aplicare a unor proiecte-pilot referitoare la controlul activităților de pescuit, inclusiv analiza ADN la pești sau dezvoltarea de site-uri internet referitoare la control;
Amendamentul 483 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 2 – litera ja (nouă)
(ja) programele care asigură un control mai strict al stocurilor care fac obiectul unor programe specifice de inspecție și control instituite în conformitate cu articolul 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, inclusiv eventualele costuri de funcționare implicate;
(jb) programele asociate cu punerea în aplicare a unui plan de acțiune stabilit în conformitate cu articolul 102 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, inclusiv eventualele costuri de funcționare implicate.
Amendamentul 485 Propunere de regulament Articolul 78 – alineatul 3
(3) Măsurile enumerate la alineatul (2) literele (h), (i) și (j) din prezentul articol sunt eligibile pentru sprijin doar dacă sunt legate de activitățile de control desfășurate de o autoritate publică.
(3) Măsurile enumerate la alineatul (2) literele (h), (i), (j), (ja) și (jb) din prezentul articol sunt eligibile pentru sprijin doar dacă sunt legate de activitățile de control desfășurate de o autoritate publică.
Amendamentul 486 Propunere de regulament Articolul 78 a (nou)
Articolul 78a
Acțiuni colective în vederea consolidării și uniformizării controalelor
(1) În scopul consolidării și uniformizării controalelor, FEPAM poate sprijini punerea în aplicare a proiectelor transnaționale care vizează dezvoltarea și testarea sistemelor interstatale de control, inspecție și executare prevăzute la articolul 46 din [Regulamentul privind PCP] și instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului.
(2) Sunt eligibile în special următoarele tipuri de operațiuni:
(a) programele internaționale de formare pentru personalul responsabil cu monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit;
(b) inițiativele, inclusiv seminarii și instrumente mediatice, care vizează uniformizarea interpretării reglementărilor și a controalelor aferente în Uniune.
Amendamentul 487 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 1
(1) EMFF sprijină colectarea, gestionarea și utilizarea datelor primare din domeniile biologic, tehnic, de mediu și socioeconomic în cadrul programului multianual al Uniunii menționat la articolul 37 alineatul (5) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului].
(1) FEPAM sprijină colectarea, gestionarea, analizarea și utilizarea datelor primare din domeniile biologic, tehnic, de mediu și socioeconomic necesare pentru gestionarea pescuitului și a acvaculturii bazate pe ecosisteme durabile în cadrul programului multianual al Uniunii menționat la articolul 37 alineatul (5) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului].
Amendamentul 488 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera a
(a) gestionarea și utilizarea datelor pentru analize științifice și punerea în aplicare a PCP;
(a) culegerea, gestionarea și utilizarea datelor pentru analize științifice și punerea în aplicare a PCP;
Amendamentul 489 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa) achiziționarea sau dezvoltarea de tehnologii, inclusiv hardware și software, necesare pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor;
Amendamentul 490 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera b
(b) programele naționale multianuale de eșantionare;
(b) programele naționale, transnaționale și subnaționale multianuale de eșantionare;
Amendamentul 491 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera c
(c) monitorizarea pe mare a pescăriilorcomerciale și recreative;
(c) monitorizarea pe mare a pescuituluicomercial și recreativ, inclusiv monitorizarea capturilor accidentale de organisme și păsări marine;
Amendamentul 492 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera da (nouă)
(da) gestionarea programelor anuale de lucru în ceea ce privește competențele tehnice și științifice în domeniul pescuitului, prelucrarea transmiterii de date și a seturilor de date și lucrările pregătitoare pentru emiterea de avize științifice;
Amendamentul 493 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera db (nouă)
(db) organizarea și gestionarea reuniunilor de experți în domeniul pescuitului;
Amendamentul 494 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera e
(e) participarea unor reprezentanți ai statelor membre la reuniunile regionale de coordonare menționate la articolul 37 alineatul (4) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului], la reuniunile organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului la care UE este cocontractant sau observator sau la reuniunile organismelor internaționale responsabile cu furnizarea de consultanță științifică.
(e) participarea, prin reprezentanți ai statelor membre și prin experți științifici, precum și prin reprezentanți ai autorităților regionale, la reuniunile regionale de coordonare menționate la articolul 37 alineatul (4) din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului], la reuniunile organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului la care UE este cocontractant sau observator sau la reuniunile organismelor internaționale responsabile cu furnizarea de consultanță științifică, economică sau tehnică;
Amendamentul 495 Propunere de regulament Articolul 79 – alineatul 2 – litera ea (nouă)
(ea) îmbunătățirea sistemelor de colectare și gestionare de date și realizarea unor studii-pilot în vederea îmbunătățirii sistemelor existente de culegere și gestionare a datelor;
(eb) costurile de funcționare generate de colectarea și prelucrarea datelor.
Amendamentul 497 Propunere de regulament Articolul 79 a (nou)
Articolul 79a
Sancțiuni
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 150 în vederea sancționării unui stat membru prin înghețarea și/sau reducerea fondurilor provenite din FEPAM, în cazul în care statul membru:
(a) nu își îndeplinește obligațiile referitoare la culegerea și transmiterea datelor sau nu comunică capacitatea reală a flotei sale de pescuit; sau
(b) nu poate să rezolve problemele legate de pescuitul INN din apele sale și/sau din cadrul flotei sale de pescuit.
Amendamentul 498 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – partea introductivă
Sprijinul prevăzut în prezentul capitol contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii. Acest sprijin:
Sprijinul prevăzut în prezentul capitol contribuie la consolidarea dezvoltării și a punerii în aplicare a politicii maritime integrate a Uniunii. Acest sprijin:
Amendamentul 499 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera a – punctul i
(i) promovarea acțiunilor care încurajează statele membre și regiunile UE să dezvolte, să introducă sau să pună în aplicare guvernanța maritimă integrată;
(i) promovarea acțiunilor care încurajează statele membre și regiunile acestora să dezvolte, să introducă sau să pună în aplicare guvernanța maritimă integrată;
Amendamentul 500 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera a – punctul ii
(ii) promovarea dialogului și a cooperării cu și între statele membre și părțile interesate cu privire la problemele marine și maritime, inclusiv prin dezvoltarea unor strategii la nivel de bazin maritim;
(ii) promovarea dialogului și a cooperării cu și între statele membre și părțile interesate cu privire la problemele marine și maritime, inclusiv prin dezvoltarea și punerea în aplicarea unor strategii integrate la nivel de bazin maritim, ținând seama de necesitatea unei abordări echilibrate în toate bazinele maritime, precum și de caracteristicile specifice ale bazinelor și subbazinelor maritime și de strategiile macroregionale relevante, după caz;
Amendamentul 501 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera a – punctul iii
(iii) promovarea unor platforme și rețele de cooperare transsectorială, care să includă reprezentanți ai autorităților publice, ai autorităților regionale și locale, ai industriei și ai sectorului turistic, părți interesate din domeniul cercetării, cetățeni, organizații ale societății civile și partenerii sociali;
(iii) promovarea unor platforme și rețele de cooperare transsectorială, care să includă reprezentanți ai autorităților publice naționale, ai autorităților regionale și locale, ai industriei și ai sectorului turistic, părți interesate din domeniul cercetării, cetățeni, organizații ale societății civile și parteneri sociali, inclusiv în cadrul strategiilor privind bazinele maritime;
Amendamentul 502 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera a – punctul iv
(iv) promovarea schimbului de bune practici și a dialogului la nivel internațional, inclusiv a dialogului bilateral cu țări terțe, fără a se aduce atingere altor acorduri sau aranjamente care ar putea exista între UE și țările terțe în cauză;
(iv) promovarea schimbului de bune practici și a dialogului la nivel internațional, inclusiv a dialogului bilateral cu țări terțe, ținând seama de Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) și de convențiile internaționale relevante existente care se întemeiază pe UNCLOS, fără a se aduce atingere altor acorduri sau aranjamente care ar putea exista între UE și țările terțe în cauză;
Amendamentul 503 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera b – partea introductivă
(b) contribuie la dezvoltarea inițiativelor transsectoriale reciproc avantajoase pentru sectoare maritime și/sau politici sectoriale diferite, ținând cont de instrumentele și inițiativele existente și dezvoltându-le, de exemplu:
(b) contribuie la dezvoltarea inițiativelor transsectoriale reciproc avantajoase pentru sectoare maritime și marine și/sau politici sectoriale diferite, ținând cont de instrumentele și inițiativele existente și dezvoltându-le, de exemplu:
Amendamentul 504 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera b – subpunctul i
(i) supravegherea maritimă integrată, pentru sporirea eficacității și eficienței prin schimbul de informații transsectorial și transfrontalier, ținând cont de sistemele existente și viitoare;
(i) supravegherea maritimă integrată, pentru sporirea securității, a eficacității și a eficienței prin schimbul de informații transsectorial și transfrontalier, ținând cont de sistemele existente și viitoare;
Amendamentul 505 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera b – subpunctul iii
(iii) dezvoltarea progresivă a unei baze de cunoștințe privind mediul marin care să fie de foarte bună calitate, cuprinzătoare și accesibilă publicului și care să faciliteze schimbul, reutilizarea și diseminarea acestor date și cunoștințe între diverse grupuri de utilizatori.
(iii) dezvoltarea progresivă a unei baze de cunoștințe privind mediul marin care să fie de foarte bună calitate, cuprinzătoare și accesibilă publicului și care să reducă dublarea eforturilorși să faciliteze schimbul, reutilizarea și diseminarea acestor date și cunoștințe între diverse grupuri de utilizatori.
Amendamentul 506 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
(ba) îmbunătățește cooperarea dintre statele membre prin schimbul de informații și de bune practici între diferitele funcții de pază de coastă, în perspectiva creării unei paze de coastă europene;
Amendamentul 507 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera c
(c) sprijină creșterea economică sustenabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și noile tehnologii în cadrul sectoarelor maritime emergente și viitoare în regiunile costiere, în mod complementar față de activitățile sectoriale și naționale existente.
(c) sprijină creșterea economică sustenabilă, ocuparea forței de muncă, inovarea și noile tehnologii în cadrul sectoarelor maritime emergente și viitoare, precum și în regiunile costiere, insulare și ultraperiferice din Uniune, în mod complementar față de activitățile sectoriale și naționale existente;
Amendamentul 508 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
(ca) sprijină dezvoltarea capitalului uman în sectorul maritim, în special prin încurajarea cooperării și a schimburilor în domeniul formării;
Amendamentul 509 Propunere de regulament Articolul 81 – paragraful 1 – litera d
(d) promovează protecția mediului marin, mai ales biodiversitatea acestuia și zonele marine protejate, de exemplu siturile Natura2000, precum și utilizarea sustenabilă a resurselor marine și costiere, urmărind definirea mai în detaliu a limitelor sustenabilității activităților umane care au un impact asupra mediului marin, în special în cadrul Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin”.
(d) promovează protecția mediului marin, mai ales a biodiversității acestuia și a zonelor marine protejate, ca, de exemplu, siturile Natura2000, precum și utilizarea sustenabilă a resurselor marine și costiere, prin aplicarea unei abordări ecosistemice a gestionării activităților umane în conformitate cu obiectivele de atingere și menținere a unei stări ecologice bune conform cerințelor din Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin;
Amendamentul 510 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera b
(b) proiecte, inclusiv proiectele pilot și proiectele de cooperare;
(b) proiecte, din faza de elaborare până la realizare, inclusiv proiecte-pilot și proiecte de cooperare la nivel național și transfrontalier;
Amendamentul 511 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera c
(c) informarea publicului și împărtășirea de bune practici, campanii de sensibilizare și activități de comunicare și diseminare conexe, precum campaniile de publicitate, evenimentele, dezvoltarea și întreținerea site-urilor internet, platforme pentru părțile interesate, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament;
(c) informarea publicului și împărtășirea de bune practici, inclusiv în ceea ce privește programele de cercetare europene efective relevante, campanii de sensibilizare și activități de comunicare și diseminare conexe, precum campaniile de publicitate, evenimentele, dezvoltarea și întreținerea site-urilor internet, platforme pentru părțile interesate, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale prezentului regulament;
Amendamentul 512 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera d
(d) conferințe, seminarii și ateliere;
(d) conferințe, seminarii, forumuri și ateliere;
Amendamentul 513 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera e
(e) schimb de bune practici, activități de coordonare, inclusiv rețele de schimb de informații și mecanisme de coordonare a strategiilor din bazinele maritime;
(e) schimb de bune practici, activități de coordonare, inclusiv rețele de schimb de informații și sprijin pentru dezvoltarea strategiilor din bazinele maritime;
Amendamentul 514 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera f
(f) dezvoltarea, operarea și întreținerea de sisteme și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea și schimbul de date în domeniul pescuitului, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele transsectoriale de schimburi de date;
(f) dezvoltarea, operarea și întreținerea de sisteme și rețele informatice care să facă posibilă colectarea, gestionarea, validarea, analizarea și schimbul de date, dezvoltarea unor metode de eșantionare a acestor date, precum și interconectarea la sistemele transsectoriale de schimburi de date;
Amendamentul 515 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera fa (nouă)
(fa) proiecte de formare pentru dezvoltarea cunoștințelor, calificări profesionale și măsurilor menite să promoveze dezvoltarea profesională în sectorul maritim;
(fb) instrumente adecvate pentru gestionarea integrată a zonelor costiere, pentru amenajarea spațiului maritim și pentru gestionarea resurselor comune la nivel de bazin maritim;
Amendamentul 517 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 1 – litera fc (nouă)
(fc) asistență tehnică în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. …/… [de stabilire a unor dispoziții comune].
Amendamentul 518 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 2 – partea introductivă
(2) În vederea îndeplinirii obiectivului specific de dezvoltare a operațiunilor transsectoriale menționate la articolul 81 litera (b), EMFF poate sprijini:
(2) În vederea îndeplinirii obiectivului specific de dezvoltare a operațiunilor transfrontaliere și transsectoriale menționate la articolul 81 litera (b), FEPAM poate sprijini:
Amendamentul 519 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 2 – litera b
(b) activitățile de coordonare și cooperare între statele membre, cu obiectivul de a dezvolta amenajarea spațiului maritim și supraveghere maritimă integrată, inclusiv cheltuielile legate de sistemele și practicile de partajare și monitorizare a datelor, activitățile de evaluare, instituirea și funcționarea rețelelor de experți și instituirea unui program ce vizează consolidarea capacităților statelor membre de a pune în aplicare amenajarea spațiului maritim;
(b) activitățile de coordonare și cooperare între statele membre și, după caz, între statele membre și regiuni, cu obiectivul de a dezvolta amenajarea spațiului maritim și supraveghere maritimă integrată, inclusiv cheltuielile legate de sistemele și practicile de partajare și monitorizare a datelor, activitățile de evaluare, instituirea și funcționarea rețelelor de experți și instituirea unui program ce vizează consolidarea capacităților statelor membre de a pune în aplicare amenajarea spațiului maritim;
Amendamentul 520 Propunere de regulament Articolul 82 – alineatul 2 – litera c
(c) instrumentele tehnice pentru înființarea și funcționarea unei rețele europene operaționale de observare și date privind mediul marin, ce vizează facilitarea colectării, asamblării, controlul calității, reutilizarea și distribuția datelor privind mediul marin, prin cooperarea între instituțiile statelor membre implicate în rețea.
(c) instrumentele tehnice pentru înființarea și funcționarea unei rețele europene operaționale de observare și date privind mediul marin, ce vizează facilitarea colectării, achiziției, asamblării, controlului calității, reutilizării și distribuției datelor și cunoștințelor privind mediul marin, prin cooperarea între instituțiile statelor membre implicate în rețea.
Amendamentul 521 Propunere de regulament Articolul 84 – alineatul 1 – partea introductivă
Măsurile prevăzute în prezentul capitol facilitează punerea în aplicare a PCP și a PMI¸ în special în ceea ce privește:
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 522 Propunere de regulament Articolul 84 – alineatul 1 – litera a
(a) consultanța științifică în cadrul PCP;
(a) culegerea, gestionarea și diseminarea de consultanță științifică în cadrul PCP;
Amendamentul 523 Propunere de regulament Articolul 84 – alineatul 1 – litera b
(b) măsurile specifice de control și executare în cadrul PCP;
(b) măsurile specifice de control și executare din cadrul PCP, inclusiv inspecția muncii;
Amendamentul 524 Propunere de regulament Articolul 84 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da) dialogul social și implicarea partenerilor sociali;
Amendamentul 525 Propunere de regulament Articolul 84 – alineatul 1 – litera e
(e) cunoașterea pieței;
(e) cunoașterea pieței, inclusiv crearea de piețe electronice;
Amendamentul 526 Propunere de regulament Articolul 84 a (nou)
Articolul 84a
Măsuri de conservare
În vederea asigurării unei puneri în aplicare eficiente a măsurilor de conservare în temeiul articolelor 17 și 21 din Regulamentul (UE) nr. …/… [privind PCP], FEPAM poate sprijini inițiative întreprinse de către statele membre pentru a coopera și a realiza măsuri comune pentru atingerea obiectivelor și țintelor convenite în cadrul planurilor multianuale elaborate în temeiul articolelor 9, 10 și 11 din Regulamentul (UE) nr. …/... [privind PCP];
Amendamentul 527 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 1
(1) EMFF poate sprijini furnizarea de rezultate științifice, în special proiectele de cercetare aplicată legate direct de furnizarea avizelor și a consultanței științifice, în vederea luării de decizii bune și eficiente cu privire la gestionarea pescăriilor în cadrul PCP.
(1) FEPAM poate sprijini furnizarea de rezultate științifice, în special proiecte de cercetare aplicată legate direct de furnizarea de avize și consultanță științifice și socioeconomice, în vederea luării de decizii bune și eficiente cu privire la gestionarea pescuitului în cadrul PCP.
Amendamentul 528 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera a
(a) studiile și proiectele pilot necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv privind tipurile alternative de tehnici de gestionare sustenabilă a pescuitului;
(a) studiile și proiectele-pilot necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP, inclusiv privind tipurile alternative de tehnici de gestionare durabilă a pescuitului și a acvaculturii, inclusiv în cadrul consiliilor consultative;
Amendamentul 529 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa) studiile necesare pentru punerea în aplicare și dezvoltarea PCP în zone sensibile din punct de vedere biogeografic;
Amendamentul 530 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera b
(b) elaborarea și furnizarea de avize și consultanță științifică de către organismele științifice, inclusiv organismele consultative internaționale responsabile cu evaluarea stocurilor, de către experții independenți și de către institutele de cercetare;
(b) elaborarea și furnizarea de avize și consultanță științifică de către organismele științifice, inclusiv organismele consultative internaționale responsabile cu evaluarea stocurilor, de către experți și de către institutele de cercetare;
Amendamentul 531 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera c
(c) participarea experților la reuniunile privind aspectele științifice și tehnice legate de pescării și în cadrul grupurilor de lucru formate din experți, precum și în cadrul organismelor consultative internaționale și la reuniunile la care va fi necesară contribuția unor experți în domeniul pescăresc;
(c) participarea experților la reuniunile privind aspectele științifice și tehnice legate de activitatea de pescuit și în cadrul grupurilor de lucru formate din experți, precum și în cadrul organismelor consultative internaționale și la reuniunile la care va fi necesară contribuția unor experți în domeniul pescuituluiși acvaculturii;
Amendamentul 532 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
(ca) finanțarea navelor de cercetare care derulează programe de cercetare științifică în zone din afara apelor UE în care UE operează în temeiul unor acorduri de pescuit;
Amendamentul 533 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera e
(e) activitățile de cooperare între statele membre în domeniul colectării de date, inclusiv crearea și funcționarea bazelor de date regionalizate pentru stocarea, gestionarea și utilizarea datelor care vor avantaja cooperarea regională și vor îmbunătăți activitățile de colectare și gestionare a datelor, precum și expertiza științifică în sprijinul gestionării pescăriilor.
(e) activitățile de cooperare dintre statele membre în domeniul colectării de date, implicând diverse părți interesate de la nivel regional și inclusiv crearea și funcționarea bazelor de date regionalizate pentru stocarea, gestionarea și utilizarea datelor care vor aduce beneficii pentru cooperarea regională și vor îmbunătăți activitățile de culegere și gestionare a datelor, precum și cunoștințele științifice în sprijinul gestionării pescuitului;
Amendamentul 534 Propunere de regulament Articolul 85 – alineatul 2 – litera ea (nouă)
(ea) instituirea de piețe electronice în scopul unei mai bune coordonări a informațiilor între operatorii de pe piață și procesatori.
Amendamentul 535 Propunere de regulament Articolul 86 – alineatul 2 – litera a
(a) achiziționarea în comun, de către mai multe state membre din aceeași zonă geografică, a unor nave, aeronave și elicoptere de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate cel puțin 60 % din timppentru controlul pescăriilor;
(a) achiziționarea în comun de către mai multe state membre din aceeași zonă geografică a unor nave, aeronave și elicoptere de patrulă, cu condiția ca acestea să fie utilizate pentru controlul activităților de pescuit cel puțin 60 % din timpul total de utilizare a echipamentului, calculat anual;
Amendamentul 536 Propunere de regulament Articolul 86 – alineatul 2 – litera b
b) cheltuielile legate de evaluarea și dezvoltarea unor noi tehnologii de control;
(b) cheltuielile legate de evaluarea și dezvoltarea unor noi tehnologii de control, precum și de procesele de schimburi de date dintre autorități și instituții care au responsabilități în domenii precum securitatea, salvarea și controlul în Uniune;
Amendamentul 537 Propunere de regulament Articolul 88 – alineatul 1
(1) EMFFpoate suporta cheltuielile de funcționare ale consiliilor consultative instituite prin articolul 52 din [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului].
(1) FEPAMsuportă cheltuielile de funcționare și costurile cu expertizanecesare consiliilor consultative instituite prin [Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului], pentru a garanta îndeplinirea integrală și eficace a sarcinilor acestora.
Amendamentul 538 Propunere de regulament Articolul 88 – alineatul 1 a (nou)
(1a) FEPAM poate sprijini cheltuielile de funcționare ale consiliilor consultative atunci când aceste costuri promovează implicarea și participarea organizațiilor de pescari şi a altor părţi interesate.
Amendamentul 539 Propunere de regulament Articolul 88 – alineatul 1 b (nou)
(1b) FEPAM sprijină costurile de funcționare, tehnice și științifice asociate cu realizarea studiilor, pentru a sprijini recomandările consiliilor consultative.
Amendamentul 540 Propunere de regulament Articolul 88 a (nou)
Articolul 88a
Dialogul social
FEPAM poate susține costurile de funcționare ale structurilor care promovează dialogul social și implicarea partenerilor sociali.
Amendamentul 541 Propunere de regulament Articolul 89 – alineatul 1
EMFF poate sprijini dezvoltarea și diseminarea de către Comisie a informațiilor legate de piața produselor obținute din pescuit și din acvacultură, în conformitate cu articolul 49 din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor obținute din pescuit și din acvacultură].
FEPAM poate sprijini dezvoltarea și diseminarea de către Comisie a informațiilor legate de piața produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu articolul 49 din [Regulamentul (UE) nr. privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură], inclusiv crearea de piețe electronice în scopul unei mai bune coordonări a informațiilor între operatorii de pe piață și procesatori;
Amendamentul 542 Propunere de regulament Articolul 91 – alineatul 1 – litera b
(b) punerea în aplicare a acordurilor pentru pescuit sustenabil și participarea Uniunii la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului;
(b) pregătirea, monitorizarea și evaluarea acordurilor pentru pescuit sustenabil și participarea Uniunii la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului; măsurile în cauză constau în studii, reuniuni, intervenții ale experților, costuri cu angajații temporari, activități de informare și orice alte cheltuieli administrative sau legate de asistența științifică sau tehnică efectuate de Comisie;
Amendamentul 543 Propunere de regulament Articolul 92 – alineatul 1 – partea introductivă
(1) La inițiativa unui stat membru, EMFF poate sprijini, în limita unui plafon de 5 % din cuantumul total al programului operațional:
(1) La inițiativa unui stat membru, FEPAM poate sprijini, în limita unui plafon de 6 % din cuantumul total al programului operațional:
Amendamentul 544 Propunere de regulament Articolul 94 – alineatul 3 – litera a
(a) 100 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijin în temeiul ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 70;
(a) 50 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijin în temeiul ajutorului pentru depozitare menționat la articolul 70;
Amendamentul 545 Propunere de regulament Articolul 94 – alineatul 3 – litera aa (nouă)
(aa) 100 % din cheltuielile publice eligibile pentru pregătirea planurilor de producție și comercializare menționate la articolul 69;
Amendamentul 546 Propunere de regulament Articolul 94 – alineatul 3 – litera d
(d) 80 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 78 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(j);
(d) 90 % din cheltuielile publice eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 78 alineatul (2) literele (a)-(d) și (f)-(j);
Amendamentul 547 Propunere de regulament Articolul 94 – alineatul 3 – litera e
(e) 65 % din cheltuielile eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 79.
(e) 80 % din cheltuielile eligibile pentru sprijinul menționat la articolul 79;
Amendamentul 548 Propunere de regulament Articolul 94 – alineatul 3 – litera ea (nouă)
(ea) plus 10 puncte procentuale, plus rata maximă a contribuției din FEPAM, în cazul în care sunt finanțate de către FEPAM operațiuni în insulele grecești periferice și în regiunile ultraperiferice care, din cauza distanței, sunt defavorizate;
Amendamentul 549 Propunere de regulament Articolul 95 – alineatul 1
(1) Statele membre aplică o intensitate maximă a ajutorului public de 50 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii.
(1) Statele membre aplică o intensitate maximă a ajutorului public de 60 % din cheltuielile eligibile totale ale operațiunii.
Amendamentul 550 Propunere de regulament Articolul 95 – alineatul 2 – litera a
(a) beneficiarul este un organism de drept public;
(a) beneficiarul este un organism de drept public sau un organism privat care realizează sarcini de serviciu public;
Amendamentul 551 Propunere de regulament Articolul 95 – alineatul 2 – litera b
(b) operațiunea este legată de ajutorul pentru depozitare menționat la articolul 70;
eliminat
Amendamentul 552 Propunere de regulament Articolul 95 – alineatul 3 – partea introductivă
(3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot aplica o intensitate a ajutorului public între 50 % și maximum 100 % din cheltuielile eligibile totale când operațiunea este pusă în aplicare în temeiul titlului V capitolul III și îndeplinește unul dintre următoarele criterii:
(3) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot aplica o intensitate a ajutorului public între 60 % și maximum 100 % din cheltuielile eligibile totale când operațiunea este pusă în aplicare în temeiul titlului V capitolele I, II, III sau IV și îndeplinește cel puțin două dintre următoarele criterii:
Comisia exercită competențele delegate cu respectarea pe deplin a principiului proporționalității și ținând cont de riscul ca încălcarea normelor PCP respective să constituie o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii, exploatare care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot produce MSY, sustenabilitatea stocurilor în cauză sau conservarea mediului marin.
Comisia exercită competențele delegate cu respectarea deplină a principiului proporționalității și ținând cont de riscul ca încălcarea normelor PCP respective să constituie o amenințare gravă pentru exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine vii, exploatare care reface și menține populațiile speciilor capturate deasupra nivelurilor care pot produce MSY, pentru sustenabilitatea stocurilor în cauză, pentru conservarea mediului marin sau pentru atingerea și menținerea unei stări ecologice bune până în 2020.
Amendamentul 576 Propunere de regulament Articolul 99 – alineatul 1
(1) În plus față de normele generale stabilite la articolul 114 din [Regulamentul (UE) nr. (...) de stabilire a unor dispoziții comune], autoritatea de gestionare trebuie :
(1) În plus față de normele generale stabilite la articolul 114 din [Regulamentul (UE) nr. (...) de stabilire a unor dispoziții comune], autoritatea de gestionare trebuie :
(a) să pună semestrial la dispoziția Comisiei datele relevante privind operațiunile selectate pentru finanțare, inclusiv caracteristicile cheie ale beneficiarului și ale operațiunii. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind prezentarea acestor date în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 128 alineatul (2).
(a) să pună semestrial la dispoziția Comisiei datele relevante privind operațiunile selectate pentru finanțare, inclusiv caracteristicile cheie ale beneficiarului și ale operațiunii. Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, norme privind prezentarea acestor date în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 128 alineatul (2).
(b) să asigure publicitatea programului prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și a organismelor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de mediu, cu privire la posibilitățile oferite de program și la normele pentru obținerea accesului la finanțare în cadrul programului;
(b) să asigure publicitatea programului prin informarea potențialilor beneficiari, a organizațiilor profesionale, a partenerilor economici și sociali, a organismelor implicate în promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și a organismelor neguvernamentale în cauză, inclusiv a organizațiilor de mediu, cu privire la posibilitățile oferite de program și la normele pentru obținerea accesului la finanțare în cadrul programului și obligația de a respecta normele politicii comune în domeniul pescuitului;
(c) să asigure publicitatea programului prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuția oferită de Uniune și a publicului larg cu privire la rolul pe care îl are Uniunea în cadrul programului.
(c) să asigure publicitatea programului prin informarea beneficiarilor cu privire la contribuția oferită de Uniune și la obligația de a respecta normele politicii comune în domeniul pescuitului;
(d) să asigure publicitatea programului de către publicul larg cu privire la rolul pe care îl are Uniunea în cadrul programului, precum și de către statele membre în garantarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului.
Amendamentul 554 Propunere de regulament Articolul 100 – alineatul 1
1. În plus față de articolul 135 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune], statele membre sunt în primul rând responsabile și de investigarea cazurilor de nerespectare a normelor care se aplică în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 555 Propunere de regulament Articolul 100 – alineatul 2
(2) În cazurile corecțiilor financiare aplicate cheltuielilor legate direct de nerespectarea articolului98, statele membre decid cuantumul unei corecții ținând cont de gravitatea nerespectării de către beneficiar a normelor PCP, de avantajul economic obținut prin nerespectarea normelor PCP sau de importanța contribuției EMFF la activitatea economică a beneficiarului.
(2) În cazurile corecțiilor financiare aplicate cheltuielilor legate direct de nerespectarea articolului98, statele membre decid cuantumul unei corecții ținând cont de gravitatea nerespectării de către beneficiar a normelor PCP (inclusiv de amploare, durată și eventualele recurențe), de avantajul economic obținut prin nerespectarea normelor PCP sau de importanța contribuției FEPAM la activitatea economică a beneficiarului.
Amendamentul 577 Propunere de regulament Articolul 102
(1) În completarea articolului 134 din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune], printr-un act de punere în aplicare, Comisia poate suspenda toate plățile intermediare aferente programului operațional sau o parte a acestora, dacă:
(1) În completarea articolului 134 din [Regulamentul (UE) nr. (…) de stabilire a unor dispoziții comune], printr-un act de punere în aplicare, Comisia poate suspenda toate plățile intermediare aferente programului operațional sau o parte a acestora, dacă:
(a) există o deficiență gravă în cadrul sistemului de gestiune și control al programului operațional pentru care nu s-au luat măsuri de corecție;
(b) cheltuielile indicate într-o declarație de cheltuieli certificată sunt legate de o neregulă gravă sau de un alt caz de nerespectare care nu a fost corectat;
(c) statul membru nu a luat măsurile necesare pentru remedierea situației care atrage după sine întreruperea termenului de plată în temeiul articolului 118;
(d) există o deficiență gravă în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare;
printr-un act de punere în aplicare, Comisia a adoptat o decizie recunoscând că statul membru nu a și-a respectat obligațiile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului. O astfel de nerespectare riscă să afecteze cheltuielile cuprinse în declarația de cheltuieli certificată pentru care se solicită plata intermediară.
(e) printr-un act de punere în aplicare, Comisia a adoptat o decizie recunoscând că statul membru nu a și-a respectat obligațiile în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului. O astfel de nerespectare riscă să afecteze cheltuielile cuprinse în declarația de cheltuieli certificată pentru care se solicită plata intermediară;
(f) sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 17 alineatul (5) și la articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. [...] [privind dispozițiile comune].
(2) Printr-un act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 128 alineatul (3), Comisia poate stabili norme detaliate privind plățile care pot fi suspendate. Cuantumurile acestor plăți sunt proporționale cu natura și importanța nerespectării imputabile statului membru.
(2) Printr-un act de punere în aplicare, Comisia poate decide suspendarea tuturor plăților intermediare sau a unei părți a acestora, după ce a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni. Printr-un act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 151 alineatul (3), Comisia poate stabili norme detaliate privind partea plăților care poate fi suspendată. Aceste sume sunt proporționale cu natura și importanța deficienței, neregulii sau nerespectării imputabile statului membru.
(2a) Printr-un act de punere în aplicare, Comisia decide să pună capăt suspendării tuturor plăților intermediare sau unei părți a acestora dacă statul membru a luat măsurile necesare pentru a permite încetarea suspendării. Dacă statul membru nu ia aceste măsuri, Comisia poate adopta, printr-un act de punere în aplicare, o decizie prin care să aplice corecții financiare prin anularea tuturor contribuțiilor Uniunii la programul operațional sau a unei părți a acestora, în conformitate cu articolele 128 și 129.
Amendamentul 578 Propunere de regulament Articolul 103 a (nou)
Articolul 103a
Controalele la fața locului efectuate de Comisie
(1) Fără a se aduce atingere controalelor efectuate de statele membre în temeiul actelor cu putere de lege și al actelor administrative naționale sau al articolului 287 din tratat și niciunui control organizat în temeiul articolului 322 din tratat, Comisia poate organiza controale la fața locului în statele membre, cu scopul de a verifica în special:
(a) conformitatea practicilor administrative cu normele Uniunii;
(b) existența documentelor justificative necesare și corelarea lor cu operațiunile finanțate din FEPAM;
(c) condițiile în care s-au desfășurat și au fost controlate operațiunile finanțate din FEPAM.
(2) Persoanele delegate de Comisie să efectueze controale la fața locului sau reprezentanții Comisiei care acționează în cadrul competențelor care le-au fost atribuite au acces la registre și la toate celelalte documente legate de cheltuielile finanțate din FEPAM, inclusiv la documentele și metadatele întocmite, primite sau înregistrate pe suport electronic.
(4) Cu suficient timp înainte, Comisia notifică faptul că va avea loc un control la fața locului statului membru în cauză sau statului membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare controlul. La aceste controale pot participa agenți ai statului membru în cauză.
(5) La cererea Comisiei și cu acordul statului membru în cauză, organismele competente ale statului membru respectiv întreprind controale sau anchete suplimentare privind operațiunile cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. La aceste controale pot participa agenți ai Comisiei sau persoane delegate de Comisie.
(6) În scopul eficientizării controalelor, cu acordul statelor membre în cauză, Comisia poate solicita ajutorul autorităților statelor membre respective pentru efectuarea anumitor controale sau anchete.
(7) Prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 151 alineatul (2), Comisia poate stabili norme privind procedurile care trebuie respectate atunci când se efectuează controalele suplimentare menționate la alineatele (5) și (6).
Amendamentul 579 Propunere de regulament Articolul 104
(1) Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile necesare pentru buna funcționare a FEPAM și iau toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita controalele pe care Comisia le consideră adecvate în ceea ce privește gestionarea finanțării din partea Uniunii, inclusiv în ceea ce privește controalele la fața locului.
La cererea Comisiei, statele membre comunică Comisiei legile, reglementările și dispozițiile administrative pe care le-au adoptat în vederea punerii în aplicare a actelor Uniunii referitoare la politica comună în domeniul pescuitului, în cazul în care actele respective au un impact financiar asupra EMFF.
(2) La cererea Comisiei, statele membre comunică Comisiei legile, reglementările și dispozițiile administrative pe care le-au adoptat în vederea punerii în aplicare a actelor Uniunii referitoare la politica comună în domeniul pescuitului, în cazul în care actele respective au un impact financiar asupra FEPAM.
(3) Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile referitoare la neregulile și cazurile de presupusă fraudă constatate și la pașii făcuți în vederea recuperării plăților necuvenite legate de neregulile și fraudele respective, în temeiul articolului 116.
Amendamentul 580 Propunere de regulament Articolul 107
(1) Înainte de a lua, prin acte de punere în aplicare, o decizie cu privire la o corecție financiară, Comisia deschide procedura informând statul membru în ceea ce privește concluziile sale provizorii și invitând statul membru respectiv să își prezinte observațiile în termen de două luni.
În completarea alineatului (2) de la articolul 137 din [Regulamentul (UE) nr. (…) privind dispozițiile comune], În cazul în care Comisia propune o corecție financiară menționată la articolul 106 alineatul (2) , statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentației în cauză, că amploarea reală a cazului de nerespectare a normelor PCP și legătura acestuia cu cheltuielile sunt mai mici decât în evaluarea Comisiei.
(2) În cazul în care Comisia propune o corecție financiară pe baza unei extrapolări sau a unei rate forfetare, statul membru are posibilitatea să demonstreze, prin examinarea documentației în cauză, că amploarea reală a neregulii sau a altui caz de nerespectare, inclusiva nerespectării normelor PCP, a fost mai mică decât cea rezultată din evaluarea Comisiei. De comun acord cu Comisia, statul membru poate limita amploarea acestei examinări la o proporție corespunzătore sau la un eșantion adecvat din respectiva documentație. Cu excepția cazurilor justificate corespunzător, termenul acordat pentru această examinare nu depășește o perioadă de două luni de după perioada de două luni menționată la alineatul (1).
(3) Comisia ține cont de orice probă prezentată de statul membru în termenele menționate la alineatele (1) și (2).
(4) În cazul în care nu acceptă concluziile provizorii ale Comisiei, statul membru este invitat de Comisie să participe la o audiere cu scopul de a se garanta că toate informațiile și observațiile relevante sunt disponibile și stau la baza concluziilor Comisiei privind aplicarea corecției financiare.
(5) În scopul aplicării corecțiilor financiare, Comisia ia o decizie, prin acte de punere în aplicare, în termen de șase luni de la data audierii sau de la primirea informațiilor suplimentare, în cazul în care statul membru este de acord să prezinte astfel de informații suplimentare în urma audierii. Comisia ține seama de toate informațiile și observațiile prezentate pe parcursul procedurii. În cazul în care nu are loc nicio audiere, perioada de șase luni începe la două luni după data trimiterii de către Comisie a scrisorii de invitație la audiere.
(6) În cazul în care Comisia sau Curtea de Conturi identifică nereguli care afectează situația financiară anuală transmisă Comisiei, corecția financiară rezultată reduce sprijinul acordat din FEPAM programului operațional.
Amendamentul 557 Propunere de regulament Articolul 111 – alineatul 1
(1) Informațiile esențiale privind punerea în aplicare a programului, privind fiecare operațiune selectată pentru finanțare, precum și privind operațiunile completate, necesare pentru monitorizare și evaluare, inclusiv caracteristicile cheie ale beneficiarului și ale proiectului, se înregistrează și se păstrează în format electronic.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 558 Propunere de regulament Articolul 113 – alineatul 2
(2) Autoritatea de gestionare și comitetul de monitorizare monitorizează programul operațional cu ajutorul indicatorilor financiari, al indicatorilor de realizare și al indicatorilor-țintă.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 559 Propunere de regulament Articolul 114 – alineatul 1 – litera a
(a) este consultat și emite un aviz în termen de patru luni de la decizia de aprobare a programului, privind criteriile de selectare a operațiunilor finanțate; criteriile de selecție se revizuiesc în funcție de nevoile în materie de programare;
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentele581, 560 şi 561 Propunere de regulament Articolul 120 – alineatul 1
(1) În conformitate cu articolul 99 alineatul (1) litera (b), autoritatea de gestionare este responsabilă cu:
(1) În conformitate cu articolul 99 alineatul (1) literele (b)-(d), autoritatea de gestionare este responsabilă cu:
(a) asigurarea creării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care să ofere informații și acces la programele operaționale din fiecare stat membru;
(a) asigurarea creării unui site internet unic sau a unui portal unic de internet care să ofere informații și acces ușor la programul operațional din fiecare stat membru;
(b) informarea potențialilor beneficiari despre oportunitățile de finanțare din cadrul programului operațional;
(b) informarea potențialilor beneficiari despre oportunitățile de finanțare din cadrul programului operațional și despreobligația de a respecta normele politicii comune în domeniul pescuitului;
(c) informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările EMFF, prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul contractelor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor.
(c) informarea cetățenilor Uniunii cu privire la rolul și realizările FEPAM, prin acțiuni de informare și comunicare cu privire la rezultatele și impactul contractelor de parteneriat, ale programelor operaționale și ale operațiunilor;
(d) asigurarea faptului că se pune la dispoziția publicului un rezumat al măsurilor luate pentru asigurarea respectării normelor PCP, inclusiv cazurile de nerespectare a normelor de statele membre sau de beneficiari, precum și măsurile de remediere luate, cum ar fi corecțiile financiare.
Amendamentul 562 Propunere de regulament Articolul 120 – alineatul 4 a (nou)
(4a) În privința accesului la informațiile privind mediul, se aplică Directiva 2003/4/CE, Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.
Amendamentul 563 Propunere de regulament Anexa I – tabel – rândul 1
Textul propus de Comisie
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Referitoare la pescuitul costier artizanal - pot beneficia de o creștere cu
25
Amendamentul
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Referitoare la pescuitul costier artizanal - pot beneficia de o creștere cu
30
Amendamentul 564 Propunere de regulament Anexa I – tabel – rândul 5
Textul propus de Comisie
Tipul operaţiunilor
Puncte procentuale
Puse în aplicare de organizații de producători sau de asociații de organizații de producători - pot beneficia de o creștere cu
20
Amendamentul
Tipul operaţiunilor
Puncte procentuale
Puse în aplicare de organizații de producători, de o asociație de organizații de producători, de o organizație profesională a pescarilor recunoscută de statul membru sau de o asociație interprofesională - pot beneficia de o creștere cu
30
Amendamentul 565 Propunere de regulament Anexa I – tabel – rândul 5 a (nou)
Amendamentul Parlamentului
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Îndeplinirea cerințelor aferente tuturor criteriilor de sustenabilitate pe care statele membre le pot aplica poate conduce la o creștere cu
10
Amendamentul 566 Propunere de regulament Anexa I – tabel 1 – rândul 8
Textul propus de Comisie
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Puse în aplicare de întreprinderi care nu se încadrează în definiția IMM-urilor - se reduc cu
20
Amendamentul Parlamentului
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Puse în aplicare de întreprinderi care nu se încadrează în definiția IMM-urilor - se reduc cu
15
Amendamentul 567 Propunere de regulament Anexa I – tabel – rândul 8 a (nou)
Amendamentul Parlamentului
Tipul operațiunilor
Puncte procentuale
Dacă îndeplinesc cerințele setului de criterii privind sustenabilitatea pe care statele membre le pot impune – pot beneficia de o creștere cu
10
Amendamentul 568 Propunere de regulament Anexa III – tabelul 1 – rândul 7 a (nou)
Amendamentul Parlamentului
7a. Legislația privind condițiile de muncă
Respectarea de către operatori a legislației Uniunii privind condițiile de muncă
Punerea în aplicare și executarea efectivă a legislației Uniunii privind condițiile de muncă, incluzând:
– legislația privind perioadele de lucru și de repaus ale pescarilor;
– legislația în materie de sănătate și de siguranță;
– legislația privind calificarea inițială și formarea ulterioară a pescarilor.
Amendamentul 569 Propunere de regulament Anexa III – tabelul 2 – linia 3
Textul propus de Comisie
Prioritatea EMFF:
6 stimularea punerii în aplicare a PCP.
OT 6: protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea respectării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescăriilor, prevăzute la articolul 37 din [Regulamentul privind PCP]
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea elaborării și aplicării unui program multianual de colectare de date, care urmează a fi revizuit de CSTEP și acceptat de către Comisie
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea elaborării și aplicării unui program de lucru anual de colectare de date, care urmează a fi revizuit de CSTEP și acceptat de către Comisie
Capacitate suficientă în ceea ce privește alocarea resurselor umane, pentru aplicarea unor acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte state membre, dacă este partajat efortul de îndeplinire a obligațiilor privind colectarea de date
Amendamentul
Prioritatea FEPAM:
6 stimularea punerii în aplicare a PCP.
OT 6: protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea respectării cerințelor privind datele necesare pentru gestionarea pescuitului, prevăzute la articolul 37 din [Regulamentul privind PCP]
Evaluarea echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit:
s-a efectuat o analiză specifică a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit în vederea aplicării efective a măsurilor de gestionare a flotei
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea elaborării și aplicării unui program multianual de colectare de date, care urmează a fi revizuit de CSTEP și acceptat de către Comisie
Capacitate administrativă dovedită necesară în vederea elaborării și aplicării unui program de lucru anual de colectare de date, care urmează a fi revizuit de CSTEP și acceptat de către Comisie
Capacitate suficientă în ceea ce privește alocarea resurselor umane, pentru aplicarea unor acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte state membre, dacă este partajat efortul de îndeplinire a obligațiilor privind colectarea de date
Capacitate administrativă dovedită pentru pregătirea și realizarea evaluărilor privind capacitatea flotei
Raportare adecvată privind eforturile depuse pentru stabilirea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit în conformitate cu articolele 34 și 37 din Regulamentul (UE) nr. …/… [privind PCP].
Amendamentul 570 Propunere de regulament Anexa III – tabelul 2 – rândul 4 a (nou)
Amendamentul Parlamentului
Prioritatea UE pentru obiectivul tematic (OT) FEPAM/CSC
Condiționalitate ex ante
Criterii de îndeplinire
Prioritatea FEPAM:
6. stimularea punerii în aplicare a PCP.
OT 6: protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor
Evaluarea anuală a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit: s-a efectuat o analiză specifică a echilibrului dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit în vederea aplicării efective a măsurilor de gestionare a flotei care privesc reducerea capacității flotei și investițiile directe în nave.
Acțiunile specifice includ:
– capacitate administrativă dovedită pentru pregătirea și realizarea evaluărilor privind capacitatea flotei;
– raportare adecvată privind eforturile depuse pentru stabilirea unui echilibru între capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit în conformitate cu articolele 34 și 37 din [regulamentul de bază propus].
Amendamentul 614 Propunere de regulament Anexa IV – punctul 1 – alineatul 1 – liniuța 1
– Denumirea beneficiarului (numai persoane juridice; nu se vor numi persoane fizice);;
– Denumirea beneficiarului;
Amendamentul 582 Propunere de regulament Anexa IV – punctele 2 și 3
2. ACȚIUNI DE INFORMARE ȘI DE PUBLICITATE DESTINATE PUBLICULUI
2. ACȚIUNI DE INFORMARE ȘI DE PUBLICITATE DESTINATE PUBLICULUI
2.1 Responsabilitățile statului membru
2.1 Responsabilitățile statului membru
1. Statul membru se asigură că acțiunile de informare și de publicitate vizează cea mai amplă acoperire mediatică posibilă, utilizând diferite forme și metode de comunicare la nivelul corespunzător.
1. Statul membru se asigură că acțiunile de informare și de publicitate vizează cea mai amplă acoperire mediatică posibilă, utilizând diferite forme și metode de comunicare la nivelul corespunzător.
2. Statul membru este responsabil cu organizarea cel puțin a acțiunilor de informare și publicitate următoare:
2. Statul membru este responsabil cu organizarea cel puțin a acțiunilor de informare și publicitate următoare:
(a) o activitate majoră de informare prin aducerea la cunoștința publicului a lansării programului operațional;
(a) o activitate majoră de informare prin aducerea la cunoștința publicului a lansării programului operațional;
(b) cel puțin de două ori pe parcursul perioadei de programare, o activitate majoră de informare care să promoveze oportunitățile de finanțare și strategiile urmărite și să prezinte realizările programului operațional;
(b) cel puțin de două ori pe parcursul perioadei de programare, o activitate majoră de informare care să promoveze oportunitățile de finanțare și strategiile urmărite și să prezinte realizările programului operațional;
(c) afișarea steagului Uniunii Europene în fața sediului fiecărei autorități de gestionare sau într-un loc din sediul respectiv care să fie vizibil publicului;
(c) afișarea steagului Uniunii Europene în fața sediului fiecărei autorități de gestionare sau într-un loc din sediul respectiv care să fie vizibil publicului;
(d) publicarea, pe cale electronică, a listei de operațiuni în conformitate cu secțiunea 1;
(d) publicarea, pe cale electronică, a listei de operațiuni în conformitate cu secțiunea 1;
(e) oferirea de exemple de operațiuni, pentru fiecare program operațional, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui să fie într-una din limbile oficiale de largă circulație ale Uniunii Europene, alta decât limba oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauză;
(e) oferirea de exemple de operațiuni, pentru fiecare program operațional, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic; exemplele ar trebui să fie într-una din limbile oficiale de largă circulație ale Uniunii Europene, alta decât limba oficială (limbile oficiale) a(le) statului membru în cauză;
(f) o secțiune specifică a site-ului internet unic trebuie să fie dedicată prezentării unui rezumat al operațiunilor care vizează inovarea și ecoinovarea;
(f) o secțiune specifică a site-ului internet unic trebuie să fie dedicată prezentării unui rezumat al operațiunilor care vizează inovarea și ecoinovarea;
(g) actualizarea informațiilor referitoare la implementarea programului operațional, inclusiv la principalele sale realizări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic.
(g) actualizarea informațiilor referitoare la implementarea programului operațional, inclusiv la principalele sale realizări, pe site-ul internet unic sau pe site-ul internet al programului operațional care poate fi accesat prin intermediul portalului internet unic.
(ga) cu începere din 2016, se publică anual un rezumat până la 31 ianuarie privind cazurile de nerespectare a normelor de statele membre și de beneficiari, precum și măsurile de remediere, inclusiv corecțiile financiare, luate de statele membre sau de Comisie.
3. Autoritatea de gestionare implică în acțiunile de informare și publicitate, în conformitate cu legile și practicile naționale, următoarele organisme:
3. Autoritatea de gestionare implică în acțiunile de informare și publicitate, în conformitate cu legile și practicile naționale, următoarele organisme:
(h) partenerii menționați la articolul 5 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune];
(a) partenerii menționați la articolul 5 din [Regulamentul (UE) nr. [...] de stabilire a unor dispoziții comune];
(i) centrele de informare privind Europa și reprezentanțele Comisiei din statele membre;
(b) centrele de informare privind Europa și reprezentanțele Comisiei din statele membre;
(j) instituțiile de învățământ și cercetare.
(ic) instituțiile de învățământ și cercetare.
Aceste organisme diseminează la scară largă informațiile descrise la articolul 120 alineatul (1) literele (a) și (b).
Aceste organisme diseminează la scară largă informațiile descrise la articolul 120 alineatul (1) literele (a) și (b).
3. ACȚIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTENȚIALI ȘI A BENEFICIARILOR
3. ACȚIUNI DE INFORMARE A BENEFICIARILOR POTENȚIALI ȘI A BENEFICIARILOR
3.1 Acțiuni de informare a beneficiarilor potențiali
3.1 Acțiuni de informare a beneficiarilor potențiali
1. Autoritatea de gestionare se asigură că obiectivele programului operațional și oportunitățile de finanțare oferite de EMFF sunt diseminate la scară largă în rândul beneficiarilor potențiali și al părților interesate.
1. Autoritatea de gestionare se asigură că obiectivele programului operațional și oportunitățile de finanțare oferite de FEPAM sunt diseminate la scară largă în rândul beneficiarilor potențiali și al părților interesate.
2. Autoritatea de gestionare se asigură că beneficiarii potențiali sunt informați cel puțin cu privire la următoarele:
2. Autoritatea de gestionare se asigură că beneficiarii potențiali sunt informați cel puțin cu privire la următoarele:
(a) condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin în cadrul unui program operațional;
(a) condițiile de eligibilitate a cheltuielilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de sprijin în cadrul unui program operațional;
(b) o descriere a condițiilor de admisibilitate a cererilor, o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finanțare și o prezentare a termenelor aferente;
(b) o descriere a condițiilor de admisibilitate a cererilor, o descriere a procedurilor de examinare a cererilor de finanțare și o prezentare a termenelor aferente;
(ba) posibilele consecințe financiare în cazul nerespectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului;
(c) criteriile de selecție a operațiunilor care urmează a beneficia de sprijin;
(c) criteriile de selecție a operațiunilor care urmează a beneficia de sprijin;
(d) persoanele de contact de la nivel național, regional sau local care pot furniza informații privind programele operaționale;
(d) persoanele de contact de la nivel național, regional sau local care pot furniza informații privind programele operaționale;
(e) faptul că cererile ar trebui să propună activități de comunicare, proporționale cu dimensiunea operațiunii, în vederea informării publicului cu privire la scopurile operațiunii și la contribuția din partea UE pentru operațiune.
(e) faptul că cererile ar trebui să propună activități de comunicare, proporționale cu dimensiunea operațiunii, în vederea informării publicului cu privire la scopurile operațiunii și la contribuția din partea UE pentru operațiune.
3.2. Acțiuni de informare a beneficiarilor
3.2. Acțiuni de informare a beneficiarilor
Autoritatea de gestionare informează beneficiarii cu privire la faptul că acceptarea finanțării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de operațiuni publicată în conformitate cu articolul 120 alineatul (2).
Autoritatea de gestionare informează beneficiarii cu privire la faptul că acceptarea finanțării constituie o acceptare a includerii lor pe lista de operațiuni publicată în conformitate cu articolul 120 alineatul (2).
Chestiunea a fost retrimisă spre reexaminare comisiei competente în conformitate cu articolul 57 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură (A7-0282/2013).
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 privind precursorii drogurilor (COM(2012)0548 – C7-0319/2012 – 2012/0261(COD))
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0548),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0319/2012),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 ianuarie 2013(1),
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului exprimat prin scrisoarea din 26 iunie 2013 de aprobare a poziției Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0153/2013),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 23 octombrie 2013 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 privind precursorii drogurilor
(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1258/2013.)
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Varșovia, Polonia (COP 19) (2013/2666(RSP))
– având în vedere Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto al acesteia,
– având în vedere rezultatele Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Bali, din 2007, și Planul de acțiune de la Bali (Decizia 1/COP 13),
– având în vedere cea de-a 15-a Conferință a părților (COP 15) participante la CCONUSC și cea de-a cincea Conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților participante la Protocolul de la Kyoto (CMP5), care a avut loc la Copenhaga, Danemarca, între 7 și 18 decembrie 2009, precum și Acordul de la Copenhaga,
– având în vedere cea de-a 16-a Conferință a părților (COP 16) participante la CCONUSC și cea de-a șasea Conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților participante la Protocolul de la Kyoto (CMP6), care a avut loc la Cancun, Mexic, între 29 noiembrie și 10 decembrie 2010, precum și Acordurile de la Cancun,
– având în vedere cea de-a 17-a Conferință a părților (COP 17) participante la CCONUSC și cea de-a șaptea Conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților participante la Protocolul de la Kyoto (CMP7), care a avut loc la Durban, Africa de Sud, între 28 noiembrie și 9 decembrie 2011 și în special deciziile privind Platforma de la Durban pentru o acțiune consolidată,
– având în vedere cea de-a 18-a Conferință a părților (COP 18) participante la CCONUSC și cea de-a opta Conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților participante la Protocolul de la Kyoto (CMP8), care a avut loc la Doha, Qatar, între 26 și 8 decembrie 2012, precum și adoptarea Acordului de la Doha privind schimbările climatice,
– având în vedere cea de-a 19-a Conferință a părților (COP 19) participante la CCONUSC și cea de-a noua Conferință a părților ce servește drept Reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP9), ce urmează să aibă loc la Varșovia, Polonia, între 11 și 23 noiembrie 2013,
– având în vedere pachetul pentru climă și energie al UE din decembrie 2008,
– având în vedere Directiva 2008/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 2003/87/CE pentru a include activitățile de aviație în sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității(1),
– având în vedere rezoluția sa din 4 februarie 2009 intitulată „2050: Viitorul începe azi – recomandări privind viitoarea politică integrată a UE în domeniul schimbărilor climatice”(2),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2009 referitoare la strategia UE pentru Conferința de la Copenhaga privind schimbările climatice (COP 15)(3), cea din 10 februarie 2010 referitoare la rezultatele Conferinței de la Copenhaga privind schimbările climatice (COP 15)(4), cea din 25 noiembrie 2010 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Cancun (COP 16)(5), cea din 16 noiembrie 2011 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Durban (COP 17)(6) și cea din 22 noiembrie 2012 referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Doha, Qatar (COP 18)(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050(8),
– având în vedere Comunicarea consultativă a Comisiei din 26 martie 2013 intitulată The 2015 International Climate Change Agreement: Shaping international climate policy beyond 2020 („Acordul internațional din 2015 privind schimbările climatice: Influențarea politicii internaționale în domeniul climei după 2020”) (SWD(2013)0097),
– având în vedere concluziile Consiliului din 9 martie 2012 privind urmările celei de-a 17-a Conferințe a părților (COP 17) participante la CCONUSC și celei de-a șaptea sesiuni a Reuniunii părților participante la Protocolul de la Kyoto (CMP 7) (Durban, Africa de Sud, 28 noiembrie - 9 decembrie 2011),
– având în vedere concluziile Consiliului din 15 mai 2012 referitoare la finanțarea în domeniul climei - finanțare inițială rapidă,
– având în vedere concluziile Consiliului din 18 iulie 2011 și 24 iunie 2013 referitoare la activitatea diplomatică a UE în domeniul climei,
– având în vedere Raportul de sinteză al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din noiembrie 2012, intitulat „Raportul pe 2012 privind decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră”,
– având în vedere raportul Băncii Mondiale intitulat Turn Down the Heat. Why a 4°C Warmer World Must be Avoided („Închideți căldura: de ce trebuie să evităm o creștere cu 4°C a temperaturii planetei”),
– având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la Conferința privind schimbările climatice de la Varșovia (COP 19) (O-000095/2013 – B7-0517/2013 și O-000096/2013 – B7-0518/2013),
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul de procedură,
A. întrucât schimbările climatice reprezintă o amenințare urgentă și potențial ireversibilă pentru societatea umană, biodiversitate și planetă și, din acest motiv, trebuie să fie soluționate la nivel internațional de toate părțile;
B. întrucât Acordul de la Doha privind clima semnalează cu multă îngrijorare decalajul considerabil dintre efectul cumulat al angajamentelor actuale ale părților în ceea ce privește atenuarea emisiilor globale de gaze cu efect de seră pe an până în 2020 și nivelul cumulat de emisii de natură să ofere o șansă credibilă de a menține actuala creștere medie anuală a temperaturii la 2º C (obiectivul de 2º C);
C. întrucât, conform dovezilor științifice prezentate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), obiectivul de 2º C presupune ca emisiile globale ajunse la nivelul maxim până în 2015 să fie reduse cu cel puțin 50 % până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990, și să continue să scadă după această dată; întrucât UE ar trebui, astfel, să încurajeze acțiuni concrete și punerea lor efectivă în aplicare la nivel global înainte de anul 2020;
D. întrucât, conform raportului „Turn Down the Heat” al Băncii Mondiale, evoluția actuală a emisiilor va duce la o încălzire cu 2° C în comparație cu temperaturile din era preindustrială în 20-30 de ani și la o încălzire cu 4° C până în 2100; întrucât încălzirea cu 4° C ar putea avea ca rezultat creșteri chiar mai mari ale temperaturii în regiunile tropicale, deosebit de sensibile;
E. întrucât rezultatele recente ale studiilor științifice subliniază pericolele pe care le presupune și o încălzire de numai 2° C și întrucât există un consens larg asupra faptului că încălzirea care s-a produs deja (o creștere de aproximativ 0,8° C a temperaturii la nivel mondial, în comparație cu temperaturile din perioada preindustrială) reprezintă unul dintre factorii care sunt la originea unora dintre crizele umanitare și alimentare actuale, cele mai grave fiind înregistrate îndeosebi în Africa, în special în Cornul Africii și regiunea Sahel;
F. întrucât, riscurile și costurile recunoscute la scară largă pe care le implică această situație pentru întreaga lume necesită nu doar angajamente, ci și voința politică a tuturor părților de a le îndeplini;
G. întrucât, pentru multe regiuni, încălzirea cu 2° C este deja extrem de periculoasă; întrucât 112 țări, inclusiv țările cele mai vulnerabile, statele insulare mici și țările cel mai puțin dezvoltate, au solicitat reducerea emisiilor de CO2 din atmosferă sub 350 de milionimi și stabilizarea creșterii temperaturii globale la sub 1,5° C;
H. întrucât Conferința de la Varșovia (COP 19) va fi crucială pentru asigurarea progreselor necesare pentru a face să avanseze Platforma de la Durban, netezind calea pentru pregătirea unor angajamente și încheierea unui acord global obligatoriu din punct de vedere juridic până în 2015;
I. întrucât un astfel de acord global cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic trebuie să respecte un buget de carbon compatibil cu obiectivul de 2° C, echitatea și principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente” și să recunoască și nevoia ca toți marii emițători să adopte obiective ambițioase și suficiente și măsuri de politică corespunzătoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reflectând responsabilitățile și capabilitățile în continuă evoluție; reiterează faptul că 90 % din creșterea emisiilor globale are loc în țările în curs de dezvoltare care nu au obligații de reducere în temeiul actualului Protocol de la Kyoto;
J. întrucât, în cadrul COP 16 de la Cancun (2010), țările dezvoltate și-au luat angajamentul de a furniza 30 de miliarde USD pentru perioada 2010-2012 și încă 100 de miliarde USD anual până în 2020, constând dintr-o finanțare „nouă și suplimentară”, pentru a răspunde nevoilor generate de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare; întrucât aceste fonduri au drept scop asigurarea unei alocări echitabile între adaptare și atenuare; întrucât până acum nu există nicio definiție agreată la nivel internațional cu privire la sensul concret al expresiei „nouă și suplimentară”;
K. întrucât, în ciuda angajamentului aprobat de părți la Copenhaga de a furniza 30 de miliarde USD pe parcursul a trei ani ca finanțare inițială rapidă, nu există încă nicio certitudine cu privire la cantitatea finanțării în domeniul climei care va fi furnizată în vederea asigurării fiabilității unui astfel de angajament;
L. întrucât există o recunoaștere sporită a nevoii de vigilență față de eforturile depuse de actorii economici care emit cantități semnificative de gaze cu efect de seră sau care obțin beneficii din arderea combustibililor fosili pentru a submina sau a corupe eforturile de protecție a climei;
M. întrucât, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare a impactului asupra climei din Potsdam și de Universitatea din Madrid, frecvența valurilor de căldură extremă se va mări de două ori până în 2020 și de patru ori până în 2040; întrucât studiul concluzionează, de asemenea, că această evoluție ar putea fi prevenită în a doua jumătate a secolului dacă emisiile globale ar fi reduse în mod fundamental; întrucât evenimentele par să demonstreze ceea ce afirmă oamenii de știință, catastrofe naturale precum inundații sau furtuni extreme având loc mai des și în Europa;
N. întrucât un studiu realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) concluzionează că este posibil să se ajungă la o economie durabilă și eficientă din punct de vedere energetic, asigurând în același timp creșterea locurilor de muncă;
O. întrucât un studiu realizat de Institutul de cercetare a impactului asupra climei din Potsdam concluzionează că, dacă măsurile globale privind o politică climatică internațională cuprinzătoare sunt întârziate până după 2030, creșterea economică globală ar putea fi redusă cu până la 7% în primul deceniu după punerea în aplicare a politicii climatice – în comparație cu doar 2% în cazul în care se încheie deja un acord în 2015;
P. întrucât inițiativa UE „Convenția primarilor” continuă să fie un mare succes, cu aproape 5 000 de autorități locale angajate să depășească obiectivele UE privind clima și energia până în 2020; întrucât acest entuziasm și angajament ilustrat de autoritățile locale europene ar trebui utilizate ca exemplu pentru stabilirea de politici climatice și energetice ambițioase și la nivel internațional;
Q. întrucât țările dezvoltate și în curs de dezvoltare au fost de acord cu principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente; întrucât eforturile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt, cu toate acestea, absolut insuficiente, iar venitul precar rezultat din conferințele precedente ale părților este rezultatul lipsei de voință politică din partea anumitor țări; întrucât este necesară abordarea acestui neajuns având în vedere recentele dezastre naturale extreme;
R. întrucât guvernelor le revine responsabilitatea comună de a oferi un răspuns adecvat la provocările climatice cu care se confruntă omenirea și planeta; întrucât ele ar trebui să primească susținerea tuturor actorilor relevanți, inclusiv a cetățenilor și a întreprinderilor din țările lor;
S. întrucât comunitatea internațională este în căutarea unui nou cadru global pentru dezvoltare pe două căi paralele: revizuirea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului și procesul de elaborare a obiectivelor de dezvoltare durabilă lansat în cadrul Conferinței Rio+20; întrucât există suprapuneri importante între aceste căi;
T. întrucât provocările climatice nu diminuează în niciun fel provocările privind dezvoltarea, ci le agravează; întrucât fondurile asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) nu trebuie redirecționate către lupta împotriva schimbărilor climatice, dar întrucât trebuie respectat principiul conform căruia finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice ar trebui să vină în completarea sumelor și angajamentelor AOD;
U. întrucât schimbările climatice reprezintă o amenințare enormă la adresa tuturor tipurilor de drepturi ale omului, inclusiv dreptul la hrană, dreptul la apă și la instalații sanitare și, la nivel mai general, dreptul la dezvoltare;
V. întrucât, la nivel global, aproximativ 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră provin din defrișări și alte forme de utilizare a terenurilor și schimbări ale utilizării terenurilor; întrucât agrosilvicultura sporește efectele de reducere a emisiilor de CO2 prin stocarea sporită a carbonului și reduce sărăcia prin diversificarea veniturilor comunităților locale;
W. întrucât, conform publicației „International Energy Outlook 2013”, se estimează creșterea cu 56 % a cererii de energie la nivel mondial în perioada 2010-2040(9) și întrucât satisfacerea acestei cereri ar conduce la o creștere semnificativă a emisiilor de CO2; întrucât cea mai mare parte a creșterii treptate a cererii și a emisiilor se va produce în economiile emergente; întrucât la nivel mondial, potrivit cifrelor furnizate de Fondul Monetar Internațional (FMI), subvențiile pentru combustibilii fosili au ajuns la valoarea de 1,9 bilioane USD, cele mai mare subvenții provenind din SUA, China și Rusia (care împreună răspund pentru aproximativ jumătate dintre acestea(10));
X. întrucât multe țări iau măsuri pentru ecologizarea economiei în sectoarele industriei și energiei din diferite motive, inclusiv protecția climei, deficitul de resurse și eficiența utilizării resurselor, securitatea energetică, inovarea și competitivitatea; întrucât, potrivit Agenției Internaționale a Energiei (AIE), emisiile de CO2 la nivel mondial au ajuns, cu toate acestea, la un nivel-record în 2012;
Y. întrucât aplicarea de inovații legate de climă în sectoarele industriei și energiei ar fi un avantaj pentru UE, având în vedere pionieratul acesteia pe piața mondială a bunurilor și a serviciilor în domeniul energetic, aflată în creștere;
Z. întrucât inovarea la nivel mondial în cadrul sectorului energiei sustenabile (atât în ceea ce privește producția, cât și consumatorii) creează locuri de muncă, stimulează creșterea economică, crește independența energetică și va avea drept rezultat o lume mai curată în care schimbările climatice sunt atenuate și în care aprovizionarea cu energie este asigurată;
Concretizarea Platformei de la Durban
1. consideră că acordul post-2020 va trebui să reunească „mixul” actual de măsuri cu caracter obligatoriu și neobligatoriu prevăzute de Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice și de Protocolul de la Kyoto în cadrul unui regim unic, cuprinzător și coerent, având caracter obligatoriu pentru toate părțile; subliniază că acordul post-2020 nu ar trebui să mai împartă lumea în categorii de „țări în curs de dezvoltare” sau "industrializate”, ci ar trebui să solicite fiecărei țări să contribuie în conformitate cu principiul „responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente”; consideră, în acest context, că reducerile de emisii calculate pe baza unui set de indicatori, inclusiv PIB pe locuitor, accesul la tehnologie, indexul calității vieții și altele pot constitui un instrument viabil;
2. evidențiază munca susținută care trebuie depusă în cadrul Grupului de lucru ad-hoc pentru Platforma de la Durban pentru o acțiune consolidată în ceea ce privește cadrul și principiile aplicabile noului acord global privind clima și modalitățile de realizare a acestuia până la COP 21 care va avea loc la Paris, în 2015; constată, de asemenea, că în activitatea sa trebuie să țină cont de al cincilea raport de evaluare al IPCC care este prevăzut pentru 2014; subliniază că acordul din 2015 trebuie să îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor globale sub nivelurile din 1990 până în 2030 și ar trebui să vizeze eliminarea treptată a emisiilor de carbon până în 2050;
3. constată că incapacitatea de a dezvolta o abordare echitabilă privind partajarea eforturilor de atenuare și de adaptare în rândul țărilor a fost o barieră în calea obținerii unui acord adecvat; subliniază că echitatea, inclusiv o abordare dinamică privind responsabilitățile comune, dar diferențiate, și capacitățile aferente, trebuie să se afle în centrul noului acord pentru ca acesta să asigure o reacție adecvată la problemele legate de climă;
4. consideră că protocolul obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional, aflat în curs de negociere în cadrul Platformei de la Durban, ar trebui să aibă la bază, să dezvolte și să îmbunătățească normele deja convenite în cadrul CCONUSC și al Protocolului de la Kyoto; prin urmare, este de părere că ar trebui inclus un proces de explorare a unei serii de principii și indicatori de echitate precum caracterul adecvat, responsabilitatea și nevoile de dezvoltare și de adaptare;
5. consideră că UE este în măsură să joace un rol constructiv în facilitarea unui acord privind partajarea echitabilă a eforturilor; solicită Comisiei să înainteze o propunere a UE privind partajarea eforturilor globale;
6. salută propunerea lui Ban-Ki Moon de a organiza un summit cu liderii mondiali pe tema problemelor climatice în septembrie 2014, precum și o pre-COP cu societatea civilă în 2014 în Venezuela; subliniază importanța unui eveniment pregătit temeinic care să producă rezultate însemnate și să conducă la angajamente la cel mai înalt nivel politic împreună cu societatea civilă, pentru a asigura și a menține impulsul politic necesar în perioada premergătoare conferințelor din 2014 și 2015; consideră că, pentru un acord reușit în 2015, este necesar ca țările să prezinte angajamente de reducere a gazelor cu efect de seră înainte de summitul liderilor mondiali;
7. solicită o decizie a COP la Varșovia care să stabilească un calendar și un proces prin care părțile să se angajeze în vederea formulării unor angajamente de atenuare în 2014, care ulterior să fie examinate și evaluate în 2015; consideră că deciziile COP de la Varșovia ar trebui să stabilească, de asemenea, cerințe privind informațiile care să însoțească angajamentele de atenuare propuse și să asigure criterii privind transparența, cuantificarea, comparabilitatea, caracterul verificabil și caracterul adecvat;
8. consideră că angajamentele referitoare la eforturile de atenuare propuse de părți trebuie susținute de principiul responsabilităților comune, dar diferențiate, și al capacităților aferente și trebuie să fie măsurabile, raportabile și verificabile, și suficiente pentru atingerea obiectivului de 2º C (și trebuie, astfel, să reducă decalajul în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice prin alinierea limitărilor de emisii de gaze cu efect de seră și a obiectivelor de reducere a emisiilor pentru 2020 la cerințele ce trebuie respectate pentru a se menține în limitele obiectivului de 2º C ); reamintește că, în consecință, angajamentele existente ar trebui revizuite colectiv și ar trebui să devină mai ambițioase pentru atingerea obiectivului de 2º C; subliniază faptul că UE trebuie să pună presiune asupra părților care nu se află pe o traiectorie conformă cu obiectivul de 2º C;
9. subliniază importanța elaborării de politici pe baze științifice, precum și nevoia stringentă de a menține și de a urmări cu hotărâre obiectivul de 2° C; consideră că eforturile de a consolida angajamentele de atenuare și punerea lor în aplicare nu trebuie să fie lipsite de termene precise, ci trebuie să fie legate de rapoarte mai formale, regulate și riguroase privind progresele înregistrate, cu participarea oamenilor de știință, destinate reducerii decalajului în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice;
10. observă legăturile semnificative dintre scopul eradicării sărăciei la nivel global, care stă la baza obiectivelor de dezvoltare a mileniului – în prezent în curs de revizuire – și procesul de elaborare a obiectivelor de dezvoltare durabilă lansat în cadrul Conferinței Rio+20; solicită ca aceste două procese să fie integrate într-un singur cadru global și cuprinzător și cere totodată asumarea unei serii de obiective pentru eradicarea sărăciei și promovarea dezvoltării durabile după 2015;
11. subliniază că un cadru de politică stabil și pe termen lung care să includă obiective ambițioase pe termen lung reprezintă cea mai importantă provocare, dublată de facilitarea investițiilor;
12. reamintește că actualul sistem „angajament și revizuire” nu va aduce schimbările fundamentale necesare pentru a combate schimbările climatice pe termen lung și, prin urmare, îndeamnă toate părțile să ia în considerare și alte abordări;
13. amintește că, potrivit AIE, emisiile UE reprezintă aproximativ 11 % din emisiile mondiale și, în deceniile următoare, vor reprezenta o proporție chiar mai mică; subliniază faptul că s-ar putea realiza obiective mai ambițioase și s-ar putea accepta politici ambițioase în domeniul climei în rândul actorilor din industrie și din sectoarele energetice, dacă alte economii mondiale și-ar propune obiective mai ambițioase prin eforturi similare;
Protocolul de la Kyoto
14. salută decizia Uniunii Europene, Elveției, Norvegiei, Liechtensteinului, Islandei și Australiei de a adera la o a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto începând cu 1 ianuarie 2013, ca o formă de tranziție către un nou regim internațional cu participarea tuturor părților, care urmează să fie implementat până în 2020, și solicită ratificarea rapidă a acestuia, după cum s-a convenit la Doha; ia act de faptul că aceste părți sunt responsabile pentru mai puțin de 14% din emisiile la nivel mondial;
15. clarifică faptul că, deși a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto va avea o amploare limitată, aceasta ar trebui considerată drept o etapă intermediară foarte importantă, constituind o punte spre un acord post-2020 mai eficient și mai cuprinzător care să aibă caracter obligatoriu pentru toate părțile;
16. reamintește că multe țări oferă deja un bun exemplu, arătând că este posibil să se urmărească strategii de dezvoltare cu emisii reduse de carbon, să se asigure un nivel de trai ridicat pentru o parte mai mare din generația prezentă fără a pune în pericol capacitatea generațiilor viitoare de a-și îndeplini propriile nevoi, creând noi locuri de muncă și asigurând o dependență mai scăzută de importurile de energie în același timp; clarifică faptul că nu trebuie să existe teamă de repercusiuni negative, dacă protecția climei este inclusă în cadrul unei strategii generale a unei politici industriale și de dezvoltare durabilă;
Decalajul în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice
17. reamintește că, conform concluziilor celui de-al patrulea raport de evaluare al IPCC, țările industrializate trebuie să își reducă emisiile, până în 2020, cu 25%-40 % sub nivelurile din 1990, în timp ce țările în curs de dezvoltare ar trebui să atingă împreună o reducere substanțială, plecând de la valoarea ratei de creștere a emisiilor preconizată în prezent, de ordinul a 15%-30 % până în 2020;
18. subliniază necesitatea urgentă de a mări nivelul de ambiție globală până în 2020 astfel încât să rămânem în limitele obiectivului de 2º C; insistă în mod special asupra necesității urgente de a face progrese în încercarea de a reduce decalajul de gigatone dintre datele științifice și angajamentele actuale ale părților; subliniază importanța altor măsuri politice, inclusiv a eficienței energetice, a economiilor substanțiale de energie, a energiei regenerabile comunitare și a eliminării treptate a HFC-urilor, pentru a reduce acest decalaj de gigatone;
19. ia act de faptul că UE este pe cale să obțină reduceri ale emisiilor care depășesc mult obiectivul actual de 20 % și subliniază că UE s-a oferit să își mărească obiectivul de reducere a emisiilor la 30% până în 2020 dacă și alte țări cu emisii ridicate se angajează să realizeze obiective de reducere a emisiilor comparabile, asigurând, astfel, o creștere durabilă, locuri de muncă suplimentare și reducerea dependenței de importurile de energie;
20. ia act de faptul că o eliminare treptată a hidrofluorocarburilor (HFC) la nivel mondial ar putea preîntâmpina eliberarea a 2,2 gigatone de echivalent CO2 până în 2020 și a aproximativ 100 gigatone de echivalent CO2 până în 2050; solicită UE să își intensifice eforturile de reglementare a eliminării treptate a HFC-urilor în temeiul Protocolului de la Montreal;
21. ia act de faptul că UE ar putea juca un rol esențial în ceea ce privește reducerea emisiilor prin politici care să împiedice dezvoltarea de combustibili fosili neconvenționali cu emisii intensive de gaze cu efect de seră, precum nisipurile bituminoase; astfel cum a afirmat în rezoluția sa referitoare la oprirea subvențiilor publice pentru combustibilii fosili, consideră că subvențiile publice în sprijinul dezvoltării de combustibili fosili neconvenționali ar trebui eliminate treptat;
22. consideră că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar trebui conectată cu alte mecanisme ETS, care există deja la nivel mondial; în ceea ce privește mecanismul flexibil, recomandă să se revină la obiectivele inițiale ale acestuia, și anume, ar trebui să fie nu numai un instrument de dezvoltare, ci și se reprezinte din nou un mecanism de piață, cu o procedură simplificată în mod drastic și mai transparentă;
Finanțarea măsurilor în domeniul climei
23. subliniază faptul că asumarea unor angajamente concrete și depunerea de eforturi în vederea creșterii nivelului de finanțare în domeniul climei până la 100 de miliarde USD până în 2020 sunt esențiale pentru a înregistra progrese la Varșovia și pentru a obține angajamentele necesare în favoarea atenuării din partea tuturor; ia act de agenda pentru dezvoltare post-2015 și îndeamnă la crearea unor sinergii reale între cele două procese, cu rezultate pozitive atât pentru dezvoltare, cât și pentru politica în domeniul climei; regretă că majoritatea statelor membre nu și-au luat încă angajamente pentru finanțarea în domeniul climei post-2013 și solicită statelor membre să își asume angajamente pentru noua finanțare și pentru fonduri suplimentare în domeniul climei pentru perioada 2013-2015;
24. regretă faptul că media actuală de 0,29 % din PIB a nivelului asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) este departe de angajamentul de 0,7 %; reamintește că finanțarea în domeniul climei vine în completarea AOD; subliniază totuși necesitatea de a reconcilia obiectivele de dezvoltare cu obiectivele în domeniul climei; subliniază, în consecință, că asigurarea coerenței politicilor și integrarea mediului în proiectele de dezvoltare trebuie să se afle la baza unei strategii a UE pentru reducerea în mod eficient a schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;
25. invită toate părțile prezente la COP să explice modul în care intenționează să crească finanțarea în domeniul climei anual pentru a-și îndeplini angajamentul luat la Copenhaga, în 2009, de a mobiliza, pe lângă angajamentul de 0,7 % din VNB ca AOD, 100 miliarde USD pe an până în 2020;
26. constată cu îngrijorare că Fondul verde pentru climă anunțat la Copenhaga în 2009 și înființat la Cancun în 2010 nu este încă operațional și solicită tuturor părților să finalizeze procedurile cât mai curând posibil; invită UE și alte țări dezvoltate ca, pe parcursul anului 2014, să pună la dispoziție fonduri pentru Fondul verde pentru climă, care urmează să fie prezentate în cadrul COP de la Varșovia, precum și pentru Fondul de adaptare și alte fonduri pentru climă ale ONU;
27. salută progresul înregistrat privind punerea în funcțiune a mecanismului în domeniul tehnologiei și subliniază nevoia de a îmbunătăți dezvoltarea, implementarea și transferul de tehnologii, prin găsirea unui echilibru corespunzător între adaptare și atenuare și protecția drepturilor de proprietate intelectuală;
28. solicită statelor membre să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului, în special subvențiile pentru combustibili fosili, până în 2020, și să redirecționeze sumele respective spre producția de energie durabilă; de asemenea, solicită punerea în aplicare rapidă și coordonată la nivel internațional a obiectivului stabilit în cadrul Summitului G-20 de la Pittsburg de a elimina treptat pe termen mediu subvențiile ineficiente acordate combustibililor fosili, ceea ce ar reprezenta o contribuție importantă la protejarea climei și ar fi deosebit de util în contextul actual al deficitului public din multe țări; ia act de faptul că, în cadrul Summitului G-20 de la Los Cabos, liderii au confirmat din nou acest obiectiv și că UE a solicitat să se înregistreze progrese în această privință înainte de Summitul G-20 de la Sankt Petersburg(11); regretă că nu există propuneri privind măsuri concrete în vederea punerii în aplicare a acestui obiectiv;
29. ia act de faptul că Fondul verde pentru climă nu ar trebui finanțat în viitor doar de țările industrializate, ci și de economiile emergente al căror PIB pe cap de locuitor este în creștere; clarifică, în acest context, că 32 de țări care sunt considerate „țări în curs de dezvoltare” în temeiul convenției au deja un PIB pe cap de locuitor mai mare decât statele membre ale UE cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor;
Adaptarea; pierderi și daune
30. ia act de atenția acordată la Doha necesității de a aborda pierderile și daunele asociate efectelor schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare care sunt deosebit de vulnerabile în fața efectelor adverse ale schimbărilor climatice; ia act de decizia de a elabora, cu prilejul Conferinței de la Varșovia, acordurile instituționale necesare pentru a soluționa această chestiune;
31. reamintește că, deși țările sărace au contribuit cel mai puțin la concentrarea din ce în ce mai mare de gaze cu efect de seră în atmosferă, acestea sunt cele mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice și dispun de capacitatea de adaptare cea mai redusă; invită UE să încheie acorduri privind finanțarea în domeniul climei, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților;
32. solicită guvernelor să ajungă la un acord privind principiile de repartizare a eforturilor și, în măsura în care este posibil, să elaboreze una sau mai multe scheme de repartizare a eforturilor; consideră că aceste principii și scheme trebuie să reflecte nivelul anterior, actual și cel estimat pentru viitor al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și capacitățile actuale și viitoare prevăzute în ceea ce privește atenuarea, adaptarea și asistența care se acordă în acest sens; consideră, de asemenea, că trebuie să se țină seama și de dreptul la dezvoltare;
33. reamintește disponibilitatea UE și a altor țări dezvoltate de a sprijini țările cu o capacitate de a rezista scăzută, în special prin consolidarea capacităților și prin schimbul de cele mai bune practici, dar și prin acordarea de ajutor financiar;
34. solicită sensibilizarea într-o mai mare măsură cu privire la consecințele posibile ale schimbărilor climatice asupra duratei secetelor, a stresului hidric care afectează anumite regiuni și a accesului la resursele de apă necesare în viața cotidiană;
35. recunoaște că adaptarea este într-adevăr o problemă locală, dar insistă asupra necesității de a coopera la nivel regional, național și internațional pentru a dezvolta o abordare coerentă;
Utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura (LULUCF) și reducerea emisiilor cauzate de despăduriri și de degradarea pădurilor (REDD+)
36. constată rolul vital jucat de LULUCF și de REDD+ în reducerea emisiilor și îndeosebi în reducerea decalajului în materie de atenuare până în 2020; constată că trebuie depuse eforturi în continuare în privința unor norme contabile cuprinzătoare pentru a asigura luarea în calcul a tuturor contribuțiilor ecologice ale sectorului la reducerile de emisii;
37. ia act de faptul că o parte semnificativă din finanțarea publică va fi direcționată spre proiectele REDD+; subliniază nevoia urgentă de a elabora indicatori de performanță timpurii pentru măsurarea, raportarea și verificarea (MRV) în mod eficient a activităților REDD+; salută, în această privință, eforturile în curs de a acorda prioritate selectării proiectelor REDD+ în zonele lipsite de drumuri;
38. ia act de contribuția pozitivă a acordurilor de parteneriat voluntar dintre țările exportatoare de lemn și UE, încheiate în cadrul planului de acțiune privind aplicarea legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier (FLEGT) al UE, la combaterea defrișării globale; subliniază nevoia de măsuri suplimentare pentru abordarea factorilor care determină defrișările la nivel internațional prin acorduri comerciale și de mediu obligatorii din punct de vedere juridic;
39. reamintește că schimbările climatice amenință capacitatea unor regiuni întregi de a-și asigura alimentația; îndeamnă UE să abordeze impactul politicii sale agricole asupra schimbărilor climatice; subliniază încă o dată faptul că, după cum a subliniat Raportorul special al ONU privind dreptul la alimentație, Olivier De Schutter, metodele agricole cu emisii scăzute de dioxid de carbon și de conservare a resurselor, cunoscute, de asemenea, drept abordări agroecologice, reprezintă o cale alternativă care poate conduce atât la atenuarea schimbărilor climatice, prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și la îmbunătățirea traiului comunităților sărace din mediul rural, prin reducerea dependenței lor de factori de producție pentru agricultură bazați pe combustibili fosili costisitori, sporind totodată nivelul producției; în consecință, îndeamnă UE să promoveze dezvoltarea rurală, dezvoltarea durabilă, productivitatea sistemelor agricole și siguranța alimentară, în special în țările în curs de dezvoltare;
Energia comunitară
40. constată ar putea fi obținute reduceri importante ale emisiilor prin trecerea semnificativă la sisteme energetice ecologice și sigure, cu un nivel înalt de utilizare a energiei din surse regenerabile prin investiții în producția de energie la scară mică, și anume prin microgenerare; consideră că finanțarea publică trebuie redirecționată și mobilizată pentru a asigura trecerea la energie din surse regenerabile la nivel comunitar/descentralizat;
41. avertizează cu privire la faptul că producția de agrocarburanți din, printre altele, semințe oleaginoase, ulei de palmier, semințe de soia, semințe de rapiță, semințe de floarea soarelui, trestie de zahăr, sfeclă de zahăr și grâu ar putea duce la o cerere foarte mare de terenuri și pune în pericol persoanele din țările sărace a căror subzistență depinde de accesul la terenuri și la resursele naturale;
Transportul aerian și maritim internațional
42. subliniază faptul că, cu toate că UE a fost de acord de curând „să întrerupă temporar” includerea zborurilor internaționale ale aviației în EU ETS, această derogare este limitată la un singur an și este condiționată de negocierile internaționale ce implică adoptarea unor decizii concrete referitoare la măsurile bazate pe piață la nivel mondial privind emisiile provenite din sectorul aviației internaționale;
43. subliniază că este necesară fixarea unui preț pentru emisiile de carbon provenite din aviația internațională și transportul maritim care, pe lângă reducerea emisiilor, ar putea contribui și la generarea de venituri;
44. își reiterează apelul pentru un instrument internațional care să stabilească obiective la nivel mondial de reducere a emisiilor pentru a contracara impactul asupra climei al transportului maritim;
Industria și competitivitatea
45. este îngrijorat de creșterea din 2012 a emisiilor de CO2 la nivel mondial, potrivit datelor Agenției Internaționale a Energiei (AIE), în ciuda reducerii emisiilor din Europa și din Statele Unite; prin urmare, sugerează să se aibă în vedere responsabilități diferențiate astfel încât fiecare țară să contribuie la eforturile mondiale din domeniul politicii industriale și energetice;
46. subliniază că Europa ar trebui să promoveze în cadrul politicii sale industriale inovarea și partajarea tehnologiilor ecologice, inclusiv în domeniul TIC, al energiei din surse regenerabile, al tehnologiilor inovatoare și eficiente care utilizează combustibili fosili și, în special, în domeniul tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic; subliniază că trebuie dezvoltate acorduri-cadru care să contribuie la încurajarea și stimularea diseminării mai rapide a noilor tehnologii la nivel internațional, având în vedere că cercetarea și dezvoltarea noilor tehnologii stau la baza unui viitor sustenabil;
47. reiterează, de asemenea, că, pentru ca UE să își păstreze poziția de pionier, să poată avea un impact pozitiv asupra negocierilor internaționale și să încurajeze partenerii internaționali să stabilească obiective mai ambițioase, sunt necesare politici ambițioase ale UE în domeniul industriei, inovării, climei și energiei pentru 2030;
48. salută orice evoluție pozitivă și reamintește că o acțiune coordonată la nivel internațional ar contribui la abordarea preocupărilor legate de relocarea emisiilor de dioxid de carbon și de competitivitate din anumite sectoare, în special din sectoarele mari consumatoare de energie;
Cercetarea și inovarea
49. subliniază că dezvoltarea și implementarea tehnologiilor revoluționare durabile reprezintă un element esențial pentru a combate schimbările climatice și, în același timp, pentru a convinge partenerii mondiali ai UE că reducerea emisiilor se poate realiza fără pierderea competitivității și a locurilor de muncă;
50. solicită un angajament internațional pentru creșterea investițiilor din domeniul cercetării și dezvoltării (C&D) în tehnologii revoluționare durabile din sectoarele relevante; consideră că este esențial ca UE să conducă prin puterea exemplului, direcționând cheltuielile pentru cercetare către demonstrarea tehnologiilor inovatoare favorabile climei și eficiente din punct de vedere energetic, și ca UE să dezvolte o strânsă cooperare științifică în acest domeniu cu parteneri internaționali, cum ar fi țările BRIC și Statele Unite ale Americii;
Politica energetică
51. salută semnalele recente din partea Guvernului SUA în ceea ce privește măsurile în domeniul climei și disponibilitatea sa de a juca un rol mai important în cadrul eforturilor mondiale de combatere a schimbărilor climatice;
52. ia act de faptul că prețurile diferitelor surse de energie joacă un rol esențial în stabilirea comportamentului actorilor de pe piață, inclusiv al industriei și al consumatorilor și ia act de faptul că incapacitatea actualului cadru internațional de politică de a internaliza pe deplin costurile externe perpetuează modele de consum nesustenabile; reamintește că o piață mondială a carbonului ar fi o bază solidă în realizarea unor reduceri substanțiale ale emisiilor și a unor condiții de concurență echitabile pentru industrie; invită UE și partenerii săi să găsească, în viitorul imediat, modalitatea cea mai eficientă pentru promovarea legăturilor dintre EU ETS și alte sisteme de comercializare în scopul creării unei piețe mondiale a carbonului, al asigurării unei mai mari diversități a opțiunilor de reducere a emisiilor, al îmbunătățirii dimensiunii și lichidității pieței, al transparenței și, în cele din urmă, al alocării mai eficiente a resurselor pentru sectorul energetic și pentru industrie;
53. solicită o coordonare mai strânsă între Consiliu, Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pentru a permite UE să adopte o poziție comună coerentă în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi Agenția Internațională a Energiei (AIE), Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Parteneriatul internațional pentru cooperare în domeniul eficienței energetice (PICEE) și Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) și, astfel, să joace un rol mai activ și mai influent, în special în sprijinirea unor politici sustenabile în domeniul energetic și în domeniul securității energetice;
54. regretă că potențialul economiilor de energie nu este abordat în mod adecvat la nivel internațional și în UE; subliniază că economiile de energie favorizează crearea de locuri de muncă, economii, securitatea energetică, competitivitatea și reducerea emisiilor, putând contribui, de asemenea, la inversarea tendințelor în materie de prețuri și costuri ale energiei; invită UE să acorde mai multă atenție economiilor de energie în cadrul negocierilor internaționale referitoare la transferul de tehnologie, la planurile de dezvoltare pentru țările în curs de dezvoltare sau la asistența financiară; subliniază faptul că, pentru a fi credibile, UE și statele sale membre trebuie să își atingă propriile obiective;
55. subliniază că, la nivel mondial, aproximativ 1,3 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică, iar 2,6 miliarde de oameni se bazează în continuare pe folosirea tradițională de biomasă pentru gătit(12); subliniază necesitatea de a aborda problema sărăciei energetice în conformitate cu obiectivele politicii în domeniul climei; ia act de disponibilitatea tehnologiilor energetice atât pentru protecția mediului la nivel mondial, cât și pentru satisfacerea nevoilor locale de dezvoltare;
Diplomația în domeniul climei
56. subliniază, în acest context, cât de important este ca Uniunea Europeană, în calitatea sa de actor major (mai ales anul acesta când un stat membru deține președinția COP 19 și este națiunea gazdă), să aibă o poziție unitară la conferință în încercarea de a realiza progrese în direcția unui acord internațional și să rămână unită în această privință;
57. subliniază poziția crucială a „națiunii-gazdă”, Polonia, și speră că Polonia, ca țară care încă depinde în mare măsură de sursele de energie fosilă, dar care are experiență în negocierile CCONUSC, va avea capacitatea de a consolida procesul, de a oferi un exemplu și de a ajuta la formarea de noi alianțe; salută afirmația președintelui desemnat potrivit căreia, prin creativitate, este posibil să se reducă emisiile de gaze cu efect de seră și, în același timp, să se creeze locuri de muncă, să se promoveze creșterea economică și să se asigure condiții de trai mai bune; speră că Polonia va prezenta propuneri concrete în această privință;
58. subliniază că principalul obiectiv ar trebui să fie un nou „pact privind clima”, care să se aplice tuturor și să implice atât țările industrializate, cât și țările în curs de dezvoltare; subliniază, de asemenea, că una dintre cele mai importante sarcini ale UE este să asigure o abordare coordonată și progresivă în ceea ce privește protecția climei, garantând măsuri la toate nivelurile administrației publice, inclusiv autoritățile locale și regionale;
59. subliniază că perioada actuală de criză economică demonstrează clar că numai o economie durabilă poate asigura prosperitatea pe termen lung și că protecția climei constituie unul dintre principalii piloni ai unei astfel de economii durabile; subliniază faptul că este mai important ca niciodată să se clarifice motivul acțiunilor politice în domeniul protecției climei, și anume, acela de a permite unui număr mai mare de persoane accesul la un standard de viață înalt, asigurând totodată resursele și spațiul pentru dezvoltarea viitoarelor generații;
60. reafirmă că provocările legate de schimbările climatice nu pot fi privite dintr-o perspectivă separată, ci trebuie abordate întotdeauna în contextul dezvoltării durabile, al politicii industriale și al politicii privind resursele; subliniază, în această privință, faptul că explicarea politicilor privind schimbările climatice cetățenilor și schimbarea mentalității lor sunt esențiale; subliniază că orice acord viitor ar trebui să includă și inițiative ascendente, de exemplu, în domeniul eficienței energetice, întrucât reprezintă un instrument important în ceea ce privește acceptarea în rândul cetățenilor;
61. reiterează că, pentru orice acord privind schimbările climatice obligatoriu din punct de vedere juridic, este esențial un sistem solid care să asigure respectarea și aplicarea legii pentru a garanta faptul că toate țările care participă la acordul privind schimbările climatice își respectă angajamentele, primesc sprijin, dacă este necesar, și sunt trase la răspundere pentru nerespectarea dispozițiilor;
62. este de părere că procesul CCONUSC trebuie să devină mai eficace și mai eficient și să reflecte mai adecvat realitățile care au suferit schimbări; consideră, în acest context, că regula consensului ar trebui abrogată pentru a evita rezultate pe baza celui mai mic numitor comun;
63. consideră că, mai degrabă decât să se schimbe anual, președinția conferinței ar putea să fie deținută de mai multe țări timp de mai mulți ani sau de o țară timp de doi ani pentru a garanta o abordare mai coerentă;
64. atrage atenția asupra evoluțiilor pozitive obținute în cadrul negocierilor MOP 25 privind Protocolul de la Montreal și îndeamnă toate părțile să depună eforturi pentru a trage învățăminte din acest acord internațional de succes; invită părțile să încerce în special să observe mecanismele de vot și de decizie ale Protocolului de la Montreal, abordarea diferită a responsabilităților, precum și mecanismele de aplicare și de sancționare și modul de finanțare, ca un exemplu ce ar putea fi utilizat și în cadrul CCONUSC;
65. subliniază importanța pe care o are implicarea proactivă a UE pentru progresul general al negocierilor internaționale privind clima; ia act de faptul că capacitatea UE de a juca un rol de lider și perspectivele de a înregistra progrese generale depind de acțiunile în domeniul climei pe care le întreprinde Uniunea însăși; subliniază necesitatea de a consolida acțiunile UE privind clima, inclusiv prin adoptarea unui cadru ambițios privind clima și energia pentru 2030, și de a risipi îndoielile suscitate de eficiența limitată a EU ETS pentru stimularea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de amânarea includerii sectorului aviației în ETS.
66. subliniază, de asemenea, rolul pe care țările dezvoltate ar trebui să îl joace în a ajuta țările în curs de dezvoltare să își limiteze emisiile; constată potențialul ridicat pentru energie din surse regenerabile și eficiență energetică în multe țări în curs de dezvoltare; încurajează economiile dezvoltate și pe cele emergente să promoveze și să pună în aplicare proiecte privind energia din surse regenerabile în țările în curs de dezvoltare și să pună la dispoziție tehnologii, cunoștințe și investiții în acest domeniu;
Delegația Parlamentului European
67. consideră că delegația UE joacă un rol vital în cadrul negocierilor privind schimbările climatice și, prin urmare, consideră inacceptabil faptul că deputații din Parlamentul European nu au putut participa la reuniunile de coordonare ale UE în cadrul Conferințelor anterioare ale părților; se așteaptă ca cel puțin președintelui delegației Parlamentului European să i se permită accesul la reuniunile de coordonare ale UE de la Varșovia;
68. constată că, în conformitate cu Acordul-cadru dintre Comisie și Parlament din noiembrie 2010, Comisia trebuie să faciliteze includerea deputaților PE ca observatori în delegațiile Uniunii care participă la negocierile pentru acordurile multilaterale; reamintește că, în temeiul Tratatului de la Lisabona (articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), Parlamentul European trebuie să își dea aprobarea pentru acordurile dintre Uniune și țările terțe sau organizațiile internaționale;
o o o
69. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și secretariatului CCONUSC, cu rugămintea de a fi adusă la cunoștința tuturor părților contractante care nu sunt membre ale UE.
Reportul special al „World Energy Outlook” privind „Redesenarea hărții energetice și a schimbărilor climatice”, AIE.
Crima organizată, corupţia şi spălarea de bani: recomandări cu privire la acţiunile şi iniţiativele care se impun (raport final)
556k
91k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport final) (2013/2107(INI))
– având în vedere Decizia sa din 14 martie 2012 privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale privind crima organizată, corupția și spălarea de bani(1), adoptată în conformitate cu articolul 184 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere Decizia sa din 11 decembrie 2012 de a prelungi mandatul Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani până la 30 septembrie 2013,
– având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 67, capitolul 4 (articolele 82-86) și capitolul 5 (articolele 87-89) din titlul V partea a III-a din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 5, 6, 8, 17, 32, 38 și 41, titlul VI (articolele 47-50) și articolul 52,
– având în vedere Programul de la Stockholm privind spațiul de libertate, siguranță și justiție(2), Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei. Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm” (COM(2010)0171), Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură” (COM(2010)0673),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 22 mai 2013 privind în special necesitatea de a combate evaziunea și frauda fiscală, precum și de a lupta împotriva spălării banilor,
– având în vedere concluziile Consiliului JAI din 8 și 9 noiembrie 2010 privind elaborarea și punerea în aplicare a unui set de politici UE pentru combaterea criminalității organizate transnaționale, precum și concluziile Consiliului JAI din 9 și 10 iunie 2011 privind stabilirea priorităților UE pentru lupta împotriva crimei organizate între 2011 și 2013 și concluziile Consiliului JAI din 6 și 7 iunie 2013 care stabilesc prioritățile pentru perioada 2014-2017;
– având în vedere concluziile Consiliului din 28 mai 2010 privind confiscarea și recuperarea activelor (07769/3/2010),
– având în vedere Strategia UE în materie de droguri pentru perioada 2005-2012 și pentru perioada 2013-2020, precum și Planul de acțiune al UE în materie de droguri pentru perioada 2009-2012,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, adoptată de Adunarea Generală la 20 decembrie 1988 (Rezoluția 1988/8) și deschisă pentru semnare la Viena, în perioada 20 decembrie 1988-28 februarie 1989 și apoi la New York, până la 20 decembrie 1989,
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată de Adunarea Generală la 15 noiembrie 2000 (Rezoluția 55/25) și deschisă pentru semnare la Palermo, la 12 decembrie 2000, precum și protocoalele aferente și Culegerea UNODC de cazuri de criminalitate organizată (2012),
– având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC), deschisă pentru semnare la Merida, la 9 decembrie 2003,
– având în vedere Convențiile penale și civile ale Consiliului Europei privind corupția, deschise pentru semnare la Strasbourg, la 27 ianuarie și, respectiv, la 4 noiembrie 1999, precum și Rezoluțiile (98)7 și (99)5, adoptate de Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei la 5 mai 1998 și 1 mai 1999, prin care se constituie Grupul de state împotriva corupției (GRECO),
– având în vedere Actul Consiliului din 26 mai 1997, care stabilește, în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenția privind combaterea actelor de corupție care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene(3),
– având în vedere Convenția OCDE privind combaterea corupției funcționarilor străini în tranzacțiile comerciale internaționale, deschisă spre semnare la Paris, la 17 decembrie 1997, precum și modificările ulterioare,
– având în vedere Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și privind finanțarea terorismului, deschisă pentru semnare la Varșovia, la 16 mai 2005 și Rezoluția CM/Res(2010)12 a Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei din 13 octombrie 2010, privind Statutul Comitetului de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării de bani (MONEYVAL),
– având în vedere Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, Budapesta, 23 noiembrie 2001,
– având în vedere Conceptul strategic privind apărarea și securitatea membrilor Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, „Angajament activ, apărare modernă”, adoptat de șefii de stat și de guvern ai NATO la Lisabona, în perioada 19-20 noiembrie 2010,
– având în vedere cele 40 de recomandări și cele 9 recomandări speciale ale Grupului de acțiune financiară FATF/GAFI privind combaterea spălării de bani,
– având în vedere activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS),
– având în vedere Rapoartele Biroului pentru Droguri și Criminalitate din cadrul Organizației Națiunilor Unite (UNODC) intitulate „Globalizarea crimei. O evaluare a amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată transfrontalieră” (2010) și „Estimarea fluxurilor financiare ilicite care provin din traficul de droguri și alte forme de crimă organizată transfrontalieră” (2011) și „Studiul complet privind criminalitatea informatică” (2013),
– având în vedere Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate(4),
– având în vedere Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, înghețarea, sechestrarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii(5), Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor(6), Decizia-cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea(7) și Decizia-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce pentru hotărârile de confiscare(8),
– având în vedere Decizia 2007/845/JAI a Consiliului din 6 decembrie 2007 privind cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanțelor din statele membre în domeniul urmăririi și identificării produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracțiunile(9) și având în vedere Raportul Comisiei Europene (COM(2011)0176) întocmit în conformitate cu articolul 8 din decizia menționată mai sus,
– având în vedere Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust și de modificare a Deciziei 2002/187/JAI de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate(10),
– Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 de înființare a Oficiului European de Poliție (Europol)(11);
– având în vedere Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală(12),
– având în vedere Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre(13), precum și actele ulterioare de modificare,
– având în vedere Decizia cadru 2002/465/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă(14) și Raportul Comisiei privind transpunerea juridică a respectivei decizii cadru (COM(2004)0858),
– având în vedere Decizia 2009/902/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 de instituire a unei rețele europene de prevenire a criminalității (EUCPN)(15),
– având în vedere Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului(16), și Comunicarea Comisiei intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” (COM(2012)0286),
– având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului(17), precum și Raportul Comisiei adresat Parlamentului European și Consiliului privind aplicarea acestei directive (COM(2012)0168),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Comunitate(18),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1781/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informațiile privind plătitorul care însoțesc transferurile de fonduri(19),
– având în vedere Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE(20),
– având în vedere Directiva 2007/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE(21),
– având în vedere Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat(22) și Raportul Comisiei către Consiliu întemeiat pe articolul 9 din această decizie-cadru (COM(2007)0328),
– având în vedere Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale(23), precum și în sensul articolului 15 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, precum și modificările ulterioare(24),
– având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI(25),
– având în vedere Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului(26),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 privind precursorii drogurilor(27),
– având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(28),
– având în vedere Decizia Comisiei din 28 septembrie 2011 de instituire a Grupului de experți în domeniul corupției(29), Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European din 6 iunie 2011 intitulată „Combaterea corupției în UE” (COM(2011)0308) și Decizia Comisiei din 6 iunie 2011 de instituire a unui mecanism UE de raportare cu privire la combaterea corupției pentru evaluare periodică („Raportul UE privind combaterea corupției”) (C(2011)3673);
– având în vedere Decizia Comisiei din 14 februarie 2012 de instituire a Grupului de experți al Comisiei pentru necesitățile de politică în materie de date privind criminalitatea și de abrogare a Deciziei 2006/581/CE(30),
– având în vedere Recomandarea Comisiei 2007/425/CE din 13 iunie 2007 de identificare a unui set de acțiuni pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea(31),
– având în vedere Inițiativa Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Estonia, a Regatului Spaniei, a Republicii Austria, a Republicii Slovenia și a Regatului Suediei pentru o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind ordinul european de anchetă în materie penală (2010/0817(COD)),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2012 privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană (COM(2012)0085),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2011 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (COM(2011)0895) și propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2011 privind achizițiile publice (COM(2011)0896),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 5 februarie 2013 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (COM(2013)0045),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 5 februarie 2013 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri (COM(2013)0044),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2012 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (COM(2012)0499),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 29 noiembrie 2012 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 în ceea ce privește finanțarea partidelor politice europene (COM(2012)0712),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului (COM(2013)0042),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de abrogare a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului (COM(2010)0517),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și la libera circulație a acestor date (COM(2012)0010),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (Regulament general privind protecția datelor) (COM(2012)0011),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal (COM(2012)0363),
– având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (COM(2013)0534) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) (COM(2013)0535),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O mai bună protecție a intereselor financiare ale Uniunii: instituirea Parchetului European și reformarea Eurojust” (COM(2013)0532),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Îmbunătățirea guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale în ceea ce privește investigațiile O abordare etapizată, în paralel cu instituirea Parchetului European” (COM(2013)0533),
– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat (JOIN(2013)0001)”,
– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale” (COM(2012)0722),
– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată „Construirea unei Europe deschise și sigure: bugetul în domeniul afacerilor interne în perioada 2014-2020 (COM(2011)0749),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Primul raport anual privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a UE” (COM(2011)0790),
– având în vedere Cartea verde a Comisiei privind sistemul bancar paralel (COM(2012)0102),
– având în vedere comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată „Combaterea criminalității în era digitală actuală: instituirea unui Centru european de combatere a criminalității informatice” (COM(2012)0140),
– având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către un cadru european global pentru jocurile de noroc online”(COM(2012)0596),
– având în vedere comunicarea Comisei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Evaluarea criminalității în UE: plan de acțiune privind statisticile pentru perioada 2011 ‑ 2015 ”(COM(2011)0713),
– având în vedere raportul de evaluare al Comisiei către Consiliu privind Rețeaua Uniunii Europene de prevenire a criminalității (COM(2012)0717),
– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitor la punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere („Decizia Prüm”) (COM(2012)0732),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Cartea verde – către o piață integrată europeană a plăților prin card, internet și dispozitiv mobil” (COM(2011)0941),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind modalitățile concrete de intensificare a luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește țările terțe (COM(2012)0351),
– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către o politică a UE în materie penală: asigurarea punerii în aplicare eficace a politicilor UE prin intermediul dreptului penal” (COM(2011)0573),
– având în vedere Raportul Comisiei către Consiliu din 6 iunie 2011 privind participarea Uniunii Europene la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) din cadrul Consiliului Europei (COM (2011)0307),
– având în vedere comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Produsele provenite din activități de criminalitate organizată: Garantarea principiului potrivit căruia «criminalitatea nu aduce venituri»” (COM(2008)0766),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind rolul Eurojust și al Rețelei Judiciare Europene în cadrul luptei împotriva criminalității organizate și a terorismului în Uniunea Europeană (COM(2007)0644),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind prevenirea și combaterea crimei organizate în sectorul financiar (COM(2004)0262),
– având în vedere documentul de lucru al Comisiei privind fezabilitatea legislației UE în domeniul protecției martorilor și colaboratorilor justiției (COM(2007)0693),
– având în vedere recomandarea sa din 7 iunie 2005 către Consiliul European și Consiliul pentru combaterea finanțării terorismului(32),
– având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2011, referitoare la taxe și dezvoltare – cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în chestiuni fiscale(33),
– având în vedere Rezoluțiile sale din 15 septembrie 2011 referitoare la eforturile Uniunii Europene de combatere a corupției(34), din 25 octombrie 2011 referitoare la criminalitatea organizată în Uniunea Europeană(35), din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal(36) și din 14 martie 2013 referitoare la aranjarea meciurilor și corupția în sport(37),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 conținând recomandări adresate Comisiei privind dreptul de procedură administrativă al Uniunii Europene(38),
– având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(39),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport intermediar)(40),
– având în vedere declarația sa din 18 mai 2010 privind eforturile Uniunii de combatere a corupției(41),
– având în vedere Raportul comun al Europol, Eurojust și Frontex privind statutul securității interne în Uniunea Europeană (2010),
– având în vedere Planul strategic pentru perioada 2012-2014 al Eurojust și raportul său anual pe 2011,
– având în vedere Raportul SOCTA (Serious and Organised Crime Threat Assessment – Evaluarea amenințării criminalității organizate și a amenințărilor grave) al Europol din martie 2013,
– având în vedere raportul Europol din 2012 privind situația fraudelor care vizează cardurile de plată în Uniunea Europeană,
– având în vedere raportul comun al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie și al Europol, intitulat „EU Drug Markets Report – A Strategic Analysis” (Raport privind piața drogurilor în UE – analiză strategică) din ianuarie 2013,
– având în vedere avizul 14/2011 din 13 iunie 2011 privind protecția datelor în legătură cu prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, adoptat de către grupul de lucru instituit în temeiul articolului 29 din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date(42),
– având în vedere concluziile audierilor publice, discuțiilor cu privire la documentele de lucru și la raportul intermediar, ale schimburilor de opinii cu personalități de nivel înalt, precum și ale misiunilor efectuate de delegațiile Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani,
– având în vedere contribuțiile experților de nivel înalt solicitate în mod expres de comisia sa specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani,
– având în vedere răspunsurile la chestionarul trimis parlamentelor naționale privind rolul și experiențele acestora în combaterea crimei organizate, a corupției și spălării banilor, precum și rezultatele reuniunii interparlamentare pe aceeași temă, desfășurată la Bruxelles la 7 mai 2013,
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei speciale pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (A7-0307/2013),
Crima organizată, corupția și spălarea de bani
A. întrucât Comisia specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani (CRIM) a fost abilitată să ancheteze amploarea crimei organizate, a corupției și a spălării de bani pe baza celor mai bune evaluări privind amenințările și să propună măsuri corespunzătoare pentru ca UE să prevină și să abordeze aceste amenințări și să le combată, inclusiv la nivel internațional, european și național;
B. întrucât organizațiile criminale și-au extins treptat raza de acțiune la nivel internațional, de globalizarea economică și de noile tehnologii și încheind alianțe cu grupuri criminale din alte țări (precum cartelurile drogurilor din America de Sud și mafia rusofonă) pentru a-și împărți piețele și zonele de influență; întrucât grupările criminale își diversifică tot mai mult activitățile, dezvoltându-se legături între traficul de droguri, traficul de persoane, facilitarea imigrației ilegale, traficul de arme și spălarea de bani;
C. întrucât, în termeni de costuri, corupția și crima organizată sunt amenințări majore pentru economia UE; întrucât veniturile și capacitatea de infiltrare a organizațiilor criminale au crescut în mod considerabil, ca urmare a faptului că sunt active în numeroase sectoare, majoritatea acestora fiind controlată de administrația publică; întrucât crima organizată devine într-o măsură tot mai mare similară unui actor economic global, cu un spirit antreprenorial puternic și specializat în furnizarea simultană a diferitor tipuri de bunuri și servicii ilegale, dar și legale, într-o măsură din ce în ce mai mare, având un impact tot mai important asupra economiei europene și mondiale, afectând considerabil veniturile fiscale ale statelor membre și ale UE în ansamblu, cu un cost anual estimat la peste 670 de miliarde de euro pentru întreprinderi;
D. întrucât crima organizată este o amenințare transfrontalieră majoră de securitate internă în UE în ceea ce privește numărul victimelor; întrucât crima organizată obține venituri substanțiale de pe urma unor activități ca traficul de persoane, traficul ilegal și contrabanda cu organe, arme, droguri și precursori, substanțe nucleare, radiologice, biologice, chimice, medicamente pe bază de rețetă, contrafacerea bunurilor de consum cotidiene, ca produsele alimentare, traficul și contrabanda cu specii de animale și plante protejate sau părți din acestea, tutun sub orice formă, opere de artă și diferite alte produse deseori contrafăcute; întrucât traficurile menționate anterior provoacă pierderi bugetare Uniunii Europene și statelor membre, aducând prejudicii consumatorilor, sănătății publice și întreprinderilor producătoare, facilitând totodată răspândirea altor forme de crimă organizată;
E. întrucât activitățile infracționale organizate de tip mafiot referitoare la mediu – precum traficul și eliminarea ilegală a deșeurilor, distrugerea patrimoniului ecologic, peisagistic, artistic și cultural – au dobândit o dimensiune internațională care necesită un efort comun din partea tuturor țărilor europene, cu scopul de a preveni și a combate mai eficient așa-numita ecomafie;
F. întrucât numeroase organizații criminale prezintă o structură reticulară, caracterizată prin niveluri ridicate de flexibilitate, mobilitate, relaționare și interetnicitate, precum și de capacitate de infiltrare și mimetism accentuate; întrucât se observă o tendință tot mai pronunțată de ajutor reciproc între diversele organizații criminale care, inclusiv prin noile lor ramificații internaționale și prin diversificarea activităților, reușesc să depășească diferențele lingvistice sau de interese comerciale, orientându-se către traficuri comune, diminuând astfel costurile și maximizând profiturile, într-o perioadă de criză economică mondială;
G. întrucât Raportul SOCTA al Europol din 2013 estimează un număr de 3.600 de organizații criminale internaționale active în Uniunea Europeană, 70 % dintre acestea având o componență și o rază de acțiune eterogene din punct de vedere geografic, 30 % desfășurând activități infracționale multiple;
H. întrucât este necesar ca Europol, pe baza informațiilor corespunzătoare furnizate de statele membre, să evalueze măsura în care anumite grupări de crimă organizată acționează în afara granițelor interne și externe ale UE și ce infracțiuni deosebit de grave cu dimensiune transfrontalieră, enumerate la articolul 83 din TFUE, comit acestea, axându-se de fiecare dată pe un alt domeniu specific, precum și ca această evaluare să fie monitorizată îndeaproape de către Parlamentul European, parlamentele naționale și alte instituții relevante, pentru o mai bună urmărire și asigurare a valorii adăugate a acțiunilor UE și a colaborării între poliție și autoritățile judiciare la nivelul statelor membre, împreună cu țările terțe și organizațiile internaționale;
I. întrucât organizațiile criminale pot beneficia de o zonă gri de coluziune cu alți actori și se pot asocia, în vederea desfășurării anumitor activități, cu „gulerele albe” (antreprenori, funcționari publici de la toate nivelurile de decizie, politicieni, instituții bancare, profesioniști etc.) care, deși nu au în sine legătură cu structura organizațiilor criminale, întrețin cu acestea din urmă relații de afaceri reciproc avantajoase;
J. întrucât, conform informațiilor furnizate de UNODC, fluxurile financiare privind traficul internațional de droguri realizat de organizațiile mafiote au implicat, în nenumărate cazuri, instituții bancare din diverse țări din lume și întrucât este indispensabilă o acțiune coordonată de anchetare la nivel internațional pentru a localiza, prin intermediul canalelor bancare, operatorii financiari implicați în traficul internațional de droguri;
K. întrucât criza economică din ultimii ani a determinat modificări semnificative ale sferelor de interes ale crimei organizate, care a identificat rapid noile oportunități disponibile, și întrucât această criză, care a generat noi valuri de migranți în căutarea unor condiții de trai și de muncă mai bune, le poate oferi ocazia de a exploata noi victime și forță de muncă;
L. întrucât antreprenoriatul este una dintre cele mai importante trăsături ale organizațiilor criminale moderne, vizând cu precădere satisfacerea cererii de bunuri și de servicii, cooperarea semnificativă cu alte entități criminale sau non-criminale, pendulând în permanență între dimensiunea aparent licită a activităților desfășurate și metodele de intimidare și corupție folosite și scopurile ilegale avute în vedere (precum spălarea de bani);
M. întrucât dimensiunea transnațională a crimei organizate a crescut din cauza ușurinței cu care grupurile criminale se folosesc de fiecare mijloc de transport, de rute testate și de infrastructuri existente inclusiv în afara Uniunii Europene; întrucât, în special, consolidarea infrastructurilor de comunicare și de transport în prezent în curs de desfășurare pe continentul african riscă să fie un avantaj pentru crima organizată, facilitând propriul trafic ilicit;
N. întrucât rutele europene, în special cele care traversează Balcanii de Vest, constituie în continuare axa centrală a traficului de persoane, arme și droguri (și precursori), precum și a activităților de spălare a banilor provenind de la numeroase grupări criminale active în Europa; întrucât heroina având ca destinație Uniunea Europeană tranzitează rute în continuă schimbare;
O. întrucât victimele traficului de persoane sunt recrutate, transportate sau adăpostite prin forță, coerciție sau fraudă, în scopul exploatării sexuale, al muncii sau al serviciilor forțate, incluzând cerșetoria, sclavia, servitutea, activități infracționale, servicii menajere, adopție sau căsătorii forțate sau în scopul prelevării de organe; întrucât aceste victime sunt exploatate și subordonate complet traficanților sau exploatatorilor lor, sunt obligate să le restituie acestora datorii exorbitante, adeseori sunt lăsate fără documente de identitate, închise, izolate și amenințate, trăiesc cu teamă și sub amenințarea represaliilor, fără bani, le este teamă de autoritățile locale și își pierd orice speranță;
P. întrucât fenomenele traficului de persoane și organe umane, ale prostituției forțate sau sclaviei și creării de lagăre de muncă sunt adesea administrate de organizații criminale transnaționale; întrucât, în special, traficul de persoane generează în fiecare an profituri estimate la 25 de miliarde de euro, iar acest fenomen criminal afectează toate țările UE; întrucât veniturile generate de traficul cu specii ale faunei sălbatice și cu organe ale acestora sunt estimate la 18-26 de miliarde de euro anual, UE fiind principala piață de destinație la nivel mondial;
Q. întrucât, în timp ce traficul de persoane evoluează în funcție de împrejurările socioeconomice, victimele provin în mare parte din țări și regiuni care se confruntă cu dificultăți economice și sociale, iar factorii de vulnerabilitate sunt aceiași de ani de zile; întrucât dezvoltarea industriei sexuale și cererea de forță de muncă ieftină și produse ieftine reprezintă alte cauze ale traficului de persoane și întrucât, în general, factorul comun pentru a deveni victime ale traficului este promisiunea unei vieți mai bune pentru persoanele respective și/sau pentru familiile lor;
R. întrucât nivelul exact al traficului cu ființe umane din UE continuă să fie dificil de stabilit, deoarece este adesea camuflat sub alte forme de criminalitate sau nu este înregistrat ori cercetat în mod corespunzător, numărul total al victimelor muncii forțate din statele membre ale UE este estimat la 880 000 (1,8 la 1 000 de locuitori), dintre care 270 000 sunt victime ale exploatării sexuale, majoritatea acestora fiind femei; întrucât traficul cu ființe umane și sclavia sunt forme foarte profitabile de criminalitate, desfășurate adesea de organizații criminale transnaționale; întrucât sunt afectate toate țările UE, dar nu toate acestea au ratificat toate instrumentele internaționale pertinente, care ar imprima mai multa eficacitate luptei împotriva traficului cu ființe umane; întrucât, în particular, numai nouă state membre au transpus și au pus pe deplin în aplicare Directiva 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului cu ființe umane, iar Comisia încă nu și-a implementat integral Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane;
S. întrucât traficul ilegal de țigări provoacă anual o pierdere bugetară de aproximativ 10 miliarde de euro; întrucât volumul afacerilor cu trafic de arme ușoare în lume este estimat la 130-250 de milioane de euro pe an și întrucât în Europa circulă peste 10 milioane de arme ilegale, care reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea cetățenilor, precum și pentru aplicarea legii; întrucât europenilor le sunt oferite la preț de chilipir medicamente false, unele fiind o amenințare la adresa sănătății sau a vieții, pe 30.000 de site-uri atractive, 97 % dintre acestea fiind ilegale, cu un impact estimat asupra sănătății publice din Europa de până la 3 miliarde pe an – majoritatea produselor farmaceutice false provenind din China și India;
T. întrucât raportul recent al raportorului special al ONU privind drepturile omului ale migranților în UE a prezentat dovezi care sugerează că, în numeroase centre de detenție ale Frontex, migranții sunt tratați într-un mod care le încalcă drepturile fundamentale;
U. întrucât utilizarea frauduloasă a internetului permite crimei organizate să își extindă traficul ilegal de substanțe psihoactive, arme de foc, materiale utilizate pentru producerea explozibililor bancnote false, produse și servicii contrafăcute și alte produse și servicii care încalcă DPI și specii de animale și plante pe cale de dispariție, să evite accizele și alte impozite aplicate vânzărilor de produse autentice, precum și să aibă din ce în ce mai mult succes în noile activități criminale, demonstrând astfel o capacitate alarmantă de adaptare la noile tehnologii;
V. întrucât criminalitatea informatică produce pagube economice și sociale din ce în ce mai însemnate afectând milioane de consumatori și provocând pagube anuale evaluate la 290 de miliarde de euro(43);
W. întrucât, în multe cazuri, coruperea funcționarilor publici contribuie la desfășurarea traficurilor ilegale ale crimei organizate, în măsura în care permite, printre altele, accesul la informații rezervate, obținerea de documente false, manipularea procedurilor de evidență publică, spălarea banilor și eludarea măsurilor de combatere adoptate de autoritățile judiciare și polițienești;
X. întrucât cocaina care provine din America Centrală și de Sud este distribuită în Europa prin porturile situate în nord-estul european, în Peninsula Iberică și la Marea Neagră;
Y. întrucât în 2012 au apărut pe piața europeană peste 70 de substanțe psihoactive noi; întrucât criminalitatea organizată recurge din ce în ce mai des la laboratoare ilegale situate în diferite zone ale Uniunii Europene pentru transformarea substanțelor chimice legale în precursori de droguri sintetice și pentru producerea ulterioară a acestora din urmă;
Z. întrucât este necesar ca statele membre și UE să identifice și să combată domeniile relativ noi ale crimei organizate, inclusiv comerțul cu minerale rare, cu metale furate și depozitarea deșeurilor toxice, care au un efect negativ asupra piețelor legitime;
AA. întrucât au devenit frecvente ocaziile de contact și formele de integrare între sectorul public și cel privat și, prin urmare, situațiile care prezintă un risc potențial de conflict de interese sunt tot mai răspândite;
AB. întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește câștigurile de productivitate reprezintă unul dintre inamicii zonei euro; întrucât acestea generează, pe termen mediu și lung, diferențe de competitivitate care nu pot fi soluționate prin devalorizare monetară și conduc la programe de austeritate severe și nesustenabile din punct de vedere politic, care vizează devalorizarea internă; întrucât corupția sistemică din sectorul public, care acționează ca impediment major pentru eficiență, investiții străine directe și inovare, împiedică astfel funcționarea corespunzătoare a uniunii monetare;
AC. întrucât, potrivit Băncii Mondiale, corupția reprezintă 5 % din PIB-ul mondial (2,6 trilioane USD), iar peste 1 trilion USD sunt oferiți drept mită în fiecare an; întrucât corupția însumează 10 % din costul total al desfășurării de activități economice la nivel mondial și 25 % din costurile contractelor de achiziții publice din țările în curs de dezvoltare(44);
AD. întrucât la nivelul sectoarelor publice din UE există cel puțin 20 de milioane de cazuri de corupție măruntă și întrucât este evident că acest fenomen are un efect în lanț asupra acelor sectoare ale administrației publice din statele membre (și asupra politicienilor respectivi) cărora le revine responsabilitatea de gestionare a fondurilor UE și a altor interese financiare;
AE. întrucât fluxurile de bani murdari prin transferuri de fonduri pot deteriora stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii; întrucât trasabilitatea completă a fondurilor poate reprezenta un instrument important și extrem de valoros în materie de prevenire, anchetare și descoperire a activităților de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului;
AF. întrucât evoluțiile noii tehnologii și ale metodelor de plată ar trebui să creeze o societate mai sigură și relativ fără tranzacții în numerar, numerarul este utilizat în mod obișnuit, astfel cum indică cifrele BCE privind emisiunea de bancnote, care arată că din 2002 volumul de bancnote euro a crescut constant (în special în ceea ce privește valorile nominale ridicate); întrucât transferurile de sume mari de numerar din surse ilegale rămân o cauză de îngrijorări în ceea ce privește punerea în aplicare a legii și sunt încă unele dintre cele mai favorizate metode de repatriere a produselor provenit din săvârșirea de infracțiuni;
În apărarea cetățenilor și a economiei licite
AG. întrucât securitatea cetățenilor și a consumatorilor, libertatea de mișcare, protecția întreprinderilor, concurența liberă și echitabilă, necesitatea de a evita ca acumularea de fonduri și achiziții financiare ilicite să determine denaturarea ciclului economic legal, precum și principiile democratice fundamentale care stau la baza Uniunii Europene și a statelor membre sunt grav amenințate de extinderea crimei organizate, a corupției și a spălării banilor; întrucât controlarea acestor fenomene necesită o voință politică fermă la toate nivelurile;
AH. întrucât crima organizată este implicată în acte de intimidare și de violență, precum și în fraude din ce în ce mai sofisticate și profitabile care sustrag numeroase resurse din economia legală și prejudiciază posibilitatea de creștere, în special în perioade dificile, precum cea din prezent; întrucât se bucură de o infiltrare globală în economia globală, fenomenele de crimă organizată, corupție și spălare de bani au un impact devastator asupra statelor membre;
AI. întrucât, în conformitate cu Biroul ONU pentru droguri și criminalitate (UNODC), veniturile din activități ilegale la nivel global se ridică la aproximativ 3,6 % din PIB-ul global, iar fluxul spălărilor de bani la nivel mondial este actualmente în jur de 2,7 % din PIB-ul global; întrucât Comisia Europeană estimează costul corupției doar în Uniunea Europeană la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, adică 1 % din PIB-ul UE; întrucât resurse semnificative sunt astfel sustrase în detrimentul dezvoltării economice și sociale, al finanțelor publice și al binelui cetățenilor;
AJ. întrucât legăturile dintre grupările criminale și cele teroriste sunt tot mai strânse; întrucât, în afară de legăturile structurale solide, acestea includ, printre altele, furnizarea reciprocă de servicii, de bani și alte forme de asistență materială; întrucât aceste legături reprezintă o amenințare gravă la adresa integrității Uniunii Europene și a securității cetățenilor săi;
AK. întrucât birocrația excesivă poate descuraja activitatea economică legală și poate stimula corupția funcționarilor publici; întrucât nivelurile ridicate ale corupției reprezintă o amenințare gravă pentru democrație, statul de drept și egalitatea de tratament a cetățenilor de către stat, precum și un cost inutil pentru întreprinderi, constituind un impediment în calea concurenței loiale; întrucât corupția poate să compromită dezvoltarea economică prin alocarea necorespunzătoare a resurselor, în special în detrimentul serviciilor publice și, mai ales, în detrimentul serviciilor și asistenței sociale;
AL. întrucât corupția este percepută de 74 % dintre cetățenii europeni ca una dintre problemele naționale și supranaționale majore(45) și întrucât fenomenele de corupție se produc în toate sectoarele societății; întrucât corupția subminează totodată încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și în eficiența guvernelor legitime în asigurarea statului de drept; întrucât aceasta creează privilegii și, prin urmare, nedreptate socială; întrucât lipsa de încredere în clasa politică se accentuează în perioadele de criză economică gravă;
AM. întrucât nu toate țările europene au un sistem de standardizare și o protecție integrată a accesului cetățenilor la informații ca instrumente de monitorizare și de cunoaștere, garantând o lege privind liberul acces la informațiile de interes public în interiorul Uniunii Europene;
AN. întrucât, inclusiv ca urmare a crizei economice, accesul la împrumuturi pentru întreprinderile solide a devenit mai dificil, având în vedere costul mai ridicat și garanțiile mai mari cerute de bănci; întrucât uneori întreprinderile care se confruntă cu dificultăți economice recurg la organizațiile criminale pentru a obține fonduri destinate investițiilor, ceea ce permite grupurilor criminale să utilizeze banii câștigați prin activități infracționale investindu-i în activități economice legale;
AO. întrucât spălarea banilor adoptă forme din ce în ce mai sofisticate, incluzând, de exemplu, circuitul ilegal, dar uneori și legal, de pariuri, în special cele legate de evenimente sportive; întrucât industria jocurilor de noroc poate fi utilizată în scopuri de spălare a banilor; întrucât crima organizată este, de asemenea, deseori în centrul „aranjării” rezultatelor evenimentelor sportive ca formă profitabilă a activității criminale;
AP. întrucât crima organizată utilizează deseori datele personale obținute în mod fraudulos și online pentru elaborarea de documente false sau modificarea documentelor autentice și comiterea altor infracțiuni; întrucât, conform unui studiu al Comisiei Europene(46), 8 % dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au fost victime ale unui furt de identitate sau au avut cel puțin o experiență în acest sens, iar 12 % au fost victime ale unei forme de fraudă online; întrucât protecția datelor cu caracter personal online este o condiție prealabilă esențială pentru combaterea criminalității online și este un instrument important pentru a reda încrederea cetățenilor în serviciile online;
AQ. întrucât spălarea de bani este legată nu numai de activități asociate de regulă infracționalității organizate, ci și de corupție, fraudă fiscală și evaziune fiscală; întrucât se estimează că, în urma fraudei și a evaziunii fiscale, a evitării plății impozitelor și a planificării fiscale agresive, în UE se pierd anual venituri fiscale potențiale având o valoare scandaloasă de 1 000 de miliarde euro, reprezentând un cost anual aproximativ de 2 000 de euro pentru fiecare cetățean european, fără să se ia măsuri corespunzătoare ca reacție la această situație;
AR. întrucât spălarea banilor adoptă forme din ce în ce mai sofisticate, incluzând în acest moment, de exemplu, circuitul ilegal, dar uneori și legal, de pariuri, în special pe cele legate de evenimente sportive; întrucât infracționalitatea organizată este, de asemenea, deseori în centrul „aranjării” rezultatelor evenimentelor sportive ca formă profitabilă a activității infracționale;
AS. întrucât activitățile crimei organizate includ într-o măsură din ce în ce mai mare contrafacerea diferitor tipuri de produse, de la bunuri de lux la cele de uz cotidian; întrucât aceasta reprezintă un risc grav pentru sănătatea consumatorilor, compromite nivelul de securitate la locul de muncă, aduce prejudicii întreprinderilor interesate și provoacă pierderi bugetare semnificative; întrucât contrafacerea este uneori acceptată de societate ca urmare a percepției potrivit căreia aceasta nu provoacă victime reale, iar acest lucru reduce riscul de identificare a organizațiilor criminale implicate;
AT. întrucât numărul tot mai mare al infracțiunilor comise împotriva sectorului agroalimentar nu numai că periclitează în mod grav sănătatea cetățenilor europeni, ci provoacă daune semnificative țărilor a căror principală valoare este excelența alimentară;
AU. întrucât, în 2011, conform Comisiei, se estimează că din cauza nerespectării legii sau a necolectării TVA s-au pierdut venituri în valoare de 193 de miliarde de euro (1,5% din PIB); întrucât amploarea fraudei fiscale și a evitării plății impozitelor afectează încrederea cetățenilor în echitatea și legitimitatea colectării impozitelor și a regimului fiscal în general; întrucât, din 2006, diferența dintre încasările teoretice de TVA și încasările efective de TVA aproape că s-a dublat, aproximativ o treime fiind atribuită fraudei în materie de TVA; întrucât lărgirea competențelor operaționale ale OLAF în lupta împotriva fraudei în materie de TVA ar putea contribui la reducerea drastică a incidenței acestor infracțiuni;
AV. întrucât, în 2010, costul corupției din domeniul achizițiilor publice s-a ridicat la o valoare cuprinsă între 1,4 miliarde și 2,2 miliarde de euro numai în opt state membre;
Necesitatea unei abordări comune la nivel european
AW. întrucât considerarea organizațiilor criminale de tip mafiot drept elemente de interes printre prioritățile stabilite de Consiliul JAI din 6-7 iunie 2013 pentru ciclul de politici 2014-2017 privind combaterea crimei organizate transfrontaliere confirmă influența pe care o are activitatea Comisiei CRIM și a Parlamentului European în general, care a desfășurat o mare parte dintre audieri pe această temă și reprezintă recunoașterea unei linii politice comune și puternice între instituțiile europene împotriva amenințării pe care o constituie activitatea infracțională de tip mafiot și sistemele criminale;
AX. întrucât, astfel cum a confirmat Europol în 2013, una dintre cele mai mari amenințări în lupta împotriva organizațiilor de tip mafiot constă în posibila subestimare a acestui fenomen, a complexității sale, a competențelor sale organizatorice extraordinare și a capacității sale de a se adapta la diferite regiuni geografice și sociale, uneori renunțând la „controlul militar” al teritoriului în favoarea unei strategii „subterane”, care urmărește obținerea unor profituri uriașe care rămân invizibile;
AY. întrucât organizațiile criminale dispun de mijloace de exploatare a libertății de circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în Uniunea Europeană, precum și a diferențelor existente în legislația și tradițiile juridice ale statelor membre; întrucât paradisurile fiscale și țările care aplică politici fiscale netransparente sau prejudiciabile au un rol esențial în spălarea banilor proveniți din activități ilegale; întrucât persistența distorsiunilor cauzate de paradisurile fiscale duc la fluxuri artificiale și efecte negative în cadrul pieței interne a UE; întrucât concurența fiscală prejudiciabilă în cadrul Uniunii Europene este în mod evident contrară logicii unei piețe unice; întrucât sunt necesare eforturi mai mari în vederea armonizării bazelor de impozitare în cadrul unei uniuni economice, fiscale și bugetare tot mai strânse;
AZ. întrucât s-au depus deja unele eforturi la nivel european pentru a asigura un cadru legislativ și juridic armonizat în materie de crimă organizată, corupție și spălarea banilor; întrucât anumite obiective de combatere a crimei organizate, a corupției și a spălării banilor nu pot fi realizate de către acțiuni individuale ale statelor membre; întrucât se impun totodată noi acțiuni de punere în aplicare și de armonizare a legislației naționale de combatere a acestor fenomene care adoptă multiple forme;
BA. întrucât, pentru a face față crimei organizate, puterea legislativă din statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a reacționa rapid și eficace la modificarea structurilor și la noile forme de criminalitate și întrucât toate statele membre, în special în urma Tratatului de la Lisabona, au obligația să asigure o uniune în care să existe un spațiu de libertate și un spațiu de securitate și justiție;
BB. întrucât protecția intereselor financiare ale Uniunii și ale monedei euro trebuie să constituie o prioritate; întrucât, în acest scop, trebuie limitat fenomenul tot mai pregnant al deturnării fondurilor europene de către organizațiile criminale prin așa-numitele fraude comunitare și falsificarea monedei euro; întrucât la nivel european s-au dezvoltat programe precum Hercule, Fiscalis, Customs și Pericles, cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE și de a combate activitățile infracționale și ilicite transnaționale și transfrontaliere;
BC. întrucât recunoașterea reciprocă este acceptată drept principiu fundamental al cooperării judiciare în materie civilă și penală între statele membre ale UE;
BD. întrucât, după cum se afirmă în Culegerea UNODC de cazuri de criminalitate organizată 2012, tehnicile speciale de investigație sunt adesea de neînlocuit în cercetarea și urmărirea crimei organizate, acestora datorându-li-se succesele înregistrate în anchetele cele mai întortocheate și complexe ilustrate de cazuri; întrucât, potrivit articolului 20 alineatul (1) din Convenția de la Palermo, statele participante sunt îndemnate să folosească tehnici de anchetă speciale „în vederea combaterii eficiente a crimei organizate”; întrucât aceste tehnici trebuie reglementate prin lege și corect delimitate, ele fiind necesare într-o societate democratică, și trebuie supuse controlului autorităților judiciare și al altor organisme independente, exercitat prin autorizare prealabilă și supraveghere în cursul cercetărilor sau revizuire ex post facto, astfel încât să se asigure deplina lor conformitate cu drepturile omului, după cum o cere Recomandarea (2005)10 a Comitetului de Miniștri referitoare la „tehnicile speciale de investigație” în legătură cu infracțiunile grave, inclusiv cu actele de terorism;
BE. independența sistemului judiciar este esențială pentru ideea de separarea a puterilor, iar un sistem judiciar eficient, independent și imparțial este important pentru statul de drept, protecția drepturilor omului și a libertăților civile ale cetățenilor noștri; întrucât instanțele nu sunt supuse niciunei influențe sau niciunui interes;
BF. întrucât această rezoluție este destinată să asigure orientări politice cu privire la legislația viitoare a Comisiei Europene și a statelor membre;
Pentru un cadru legislativ omogen și coerent - Protecția și asistența acordate victimelor
1. reiterează conținuturile exprimate în raportul său intermediar, adoptat prin rezoluția din 11 iunie 2013, pe care prezenta rezoluție intenționează să le confirme și să le completeze, incluzând acele dispoziții care nu sunt menționate explicit în acest document;
2. solicită Comisiei să lanseze un plan de acțiune european împotriva criminalității organizate, a corupției și spălării de bani, care să includă măsuri legislative și acțiuni pozitive având ca obiectiv combaterea eficientă a acestor fenomene criminale;
3. solicită insistent ca toate statele membre să transpună cu promptitudine și corect în legislațiile naționale toate instrumentele normative europene și internaționale în vigoare în materie de crimă organizată, corupție și spălare de bani; îndeamnă statele membre și Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, inclusiv o directivă privind arestul preventiv;
4. sprijină ciclul de politici împotriva crimei organizate transnaționale pus în aplicare în perioada 2011-2013 și în perioada ulterioară și solicită un efort din partea statelor membre și a agențiilor europene, astfel încât această inițiativă să aibă rezultate tangibile; consideră că acest ciclu de elaborare a politicilor este inclus într-un plan de acțiune european mai amplu împotriva crimei organizate și a sistemelor criminale; consideră că începând chiar cu revizuirea sa prevăzută pentru octombrie 2015, acest ciclu de elaborare a politicilor trebuie să includă corupția printre prioritățile sale transversale;
5. solicită Consiliului Uniunii Europene să-și revadă urgent Concluziile din 8-9 noiembrie 2010 referitoare la instituirea și aplicarea unui ciclu politic al UE pentru combaterea marii criminalități și a criminalității organizate internaționale, cu scopul de a permite participarea Parlamentului European, în concordanță cu spiritul Tratatului de la Lisabona, la definirea priorităților, la discutarea obiectivelor strategice și în evaluarea rezultatelor respectivului ciclu politic; solicită să fie informat de Consiliu cu privire la rezultatele primului ciclu de elaborare a politicilor 2011-2013 și să audieze anual COSI pentru a cunoaște în detaliu stadiul planurilor actuale de realizare a obiectivelor strategice;
6. reiterează invitația adresată Comisiei de a propune standarde juridice comune pentru a consolida integrarea și cooperarea între statele membre; îi solicită, în special, pe baza unei evaluări privind aplicarea Deciziei-cadru privind lupta împotriva crimei organizate și având ca inspirație legislația cea mai avansată a statelor membre, să prezinte până la sfârșitul anului 2013 o propunere legislativă care să stabilească o definiție comună a crimei organizate, care să includă, printre altele, infracțiunea de asociere la organizații criminale transnaționale, subliniind spiritul antreprenorial, gradul înalt de organizare, complexitatea tehnologică și acțiunile dese de intimidare și de șantaj ale grupurilor criminale de acest tip; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare articolul 2 litera (a) din Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate;
7. subliniază că dispozițiile Uniunii Europene în materie de drept penal material trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiile subsidiarității și proporționalității, precum și conținuturile exprimate în Rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la abordarea UE privind dreptul penal;
8. solicită Comisiei să incrimineze fără întârziere exploatarea și abuzul asupra victimelor traficului de ființe umane și să dezvolte în regim de urgență un sistem al UE comparabil și fiabil de colectare a datelor, pe baza unor indicatori solizi, comuni, stabiliți împreună cu statele membre și cu instituțiile internaționale pertinente; solicită Comisiei să implementeze, cât mai curând posibil, toate măsurile și instrumentele prezentate în Comunicarea intitulată „Strategia UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane” și să înființeze un observator de combatere a traficului de persoane, deschis tuturor guvernelor, agențiilor de punere în executare a legii și ONG-urilor; solicită Comisiei și SEAE să consolideze dimensiunea externă și aplicabilitatea preventivă a măsurilor și programelor, în special prin acorduri bilaterale cu țările de origine și de tranzit, acordând o atenție deosebită minorilor neînsoțiți; solicită Comisiei și statelor membre să transforme traficul de persoane într-o practică inacceptabilă din punct de vedere social, prin campanii de sensibilizare ferme și susținute, de evaluat anual în contextul Zilei Europene de luptă împotriva traficului de persoane;
9. solicită Comisiei să elaboreze o politică globală coerentă împotriva corupției; recomandă ca, în momentul elaborării raportului său privind activitățile adoptate de statele membre și de instituțiile UE împotriva corupției, să propună și să includă o listă cu recomandări concrete pentru fiecare stat membru și instituție a UE, subliniind cele mai bune practici de combatere a acestui fenomen pentru a promova și a încuraja statele membre și instituțiile UE să desfășoare exerciții de învățare reciprocă pe termen lung; de asemenea, recomandă Comisiei includerea unei imagini de ansamblu a sectoarelor vulnerabile la corupție la nivel național; solicită Comisiei să asigure publicarea următorului raport în 2015 pentru a urmări progresele eforturilor depuse de statele membre și de instituțiile UE în combaterea corupției în timp; invită Comisia să raporteze periodic Parlamentului European acțiunile întreprinse de statele membre și să actualizeze legislația europeană în vigoare, acolo unde este necesar;
10. este de părere că legile privind defăimarea/calomnia descurajează posibila raportare a corupției; îndeamnă, prin urmare, toate statele membre să scoată, din sistemul lor juridic, legile privind defăimarea și calomnia din sfera penală, cel puțin pentru cazurile în care există acuzații legate de crima organizată, corupție și spălare de bani în statele membre și în exterior;
11. solicită Comisiei să raporteze periodic Parlamentului European cu privire la acțiunile întreprinse de statele membre împotriva crimei organizate, a corupției și a spălării de bani;
12. invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul anului 2013, o propunere de armonizare a dreptului penal în domeniul spălării banilor, să includă în aceasta o definiție comună a infracțiunii de autospălare de bani, pe baza celor mai bune practici din statele membre;
13. ia act de recentele propuneri legislative privind înființarea unui Parchet European (EPPO) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și solicită adoptarea lor cu promptitudine; consideră că este esențial ca EPPO să fie sprijinit printr-un cadrul de drepturi procedurale clare și ca infracțiunile asupra cărora va avea autoritate să fie clar defnite;
14. invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul lui 2013, o propunere legislativă de instituire, pentru sectorul privat și public, a unui program european eficace și cuprinzător de protecție a persoanelor care detectează cazuri de gestionare defectuoasă și nereguli și care denunță cazurile de corupție națională și transfrontalieră legate de interesele financiare ale UE, precum și de protecție a martorilor, informatorilor și a celor care colaborează cu justiția, în special a martorilor care fac depoziții împotriva organizațiilor de tip mafiot sau a altor organizații, în vederea găsirii unei soluții în ceea ce privește condițiile lor dificile de viață (variind de la riscul de represalii, la dezintegrarea familiei și de la dezrădăcinarea din teritoriul originar, până la excluderea socială și profesională); solicită, de asemenea, statelor membre să instituie măsuri corespunzătoare și eficace de protecție pentru denunțători;
15. subliniază faptul că un cadru normativ eficace trebuie să ia în considerare interacțiunea dintre dispozițiile privind combaterea crimei organizate, corupției și spălării banilor și dreptul fundamental la protecția datelor cu caracter personal, astfel ca acestea să fie combătute fără a aduce atingere standardelor stabilite în materie de protecție a datelor și de drepturi fundamentale; salută, în acest sens, sistemul de protecție a datelor folosit de Europol, precum şi propunerea Comisiei referitoare la a 4-a Directivă privind combaterea spălării de bani
16. recomandă ca Parlamentul European, statele membre și Comisia, cu sprijinul Europol, Eurojust și al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, să elaboreze, pe baza unor sisteme recunoscute și a unor criterii comune, indicatori cât mai uniformi și consecvenți cu putință, pentru a evalua cel puțin amploarea, costurile și prejudiciile sociale aferente crimei organizate, corupției și spălării banilor la nivelul UE; invită Comisia și statele membre să deschidă o anchetă privind prejudiciile sociale cauzate de infracțiunile economice, corporative și de mediu;
17. insistă asupra necesității aplicării depline și asupra consolidării instrumentelor actuale de recunoaștere reciprocă și a unei legislații europene care să asigure aplicabilitatea imediată a sentințelor de condamnare și a tuturor prevederilor autorității judiciare, cu referire, în principal, la condamnări, mandatele de arestare și la ordinele de confiscare pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care au fost emise, cu deplina respectare a principiului proporționalității; invită Comisia să prezinte cu prioritate o propunere legislativă concretă, necesară pentru intrarea în vigoare a recunoașterii reciproce a ordinelor de sechestru și confiscare, inclusiv a celor emise în scopuri civile; consideră că este necesară îmbunătățirea asistenței juridice reciproce, precum și recunoașterea reciprocă a mijloacelor de probă între statele membre; subliniază importanța actualizării și îmbunătățirii mecanismului comisiilor rogatorii; solicită ca cererile de extrădare privind membrii unor organizații criminale să primească un tratament prioritar din partea autorităților cărora le sunt adresate cererile respective;
18. invită statele membre și Comisia să depună în continuare eforturi comune pentru a încheia negocierile cu privire la propunerea de directivă privind ordinul european de anchetă penală, în vederea simplificării procesului de colectare a probelor în cazurile transfrontaliere și a asigurării unei cooperări judiciare ușoare și eficace, care urmărește combaterea criminalității transnaționale;
19. consideră esențială aprobarea rapidă a Directivei privind confiscarea veniturilor obținute din săvârșirea de infracțiuni și recunoaște importanța prioritară a unor standarde clare și eficace, în măsură să producă o armonizare efectivă la nivel european; invită statele membre să transpună rapid și eficient viitoarea directivă;
20. invită statele membre și Comisia să promoveze cooperarea internațională și să sprijine un program european de încurajare a schimbului și a diseminării de bune practici pentru o gestionare eficientă a bunurilor confiscate;
21. solicită Comisiei și statelor membre să intensifice combaterea traficului de persoane și a muncii forțate; consideră că lupta împotriva muncii forțate ar trebui să se concentreze asupra locurilor în care se exploatează forța de muncă ieftină; prin urmare, solicită statelor membre să își consolideze activitățile de inspecție a muncii și să faciliteze organizațiile care pot contribui la depistarea muncii forțate, precum sindicatele;
22. consideră că responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare este un instrument important de combatere a muncii forțate; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte o propunere de standarde minime privind responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare; încurajează statele membre să interzică subcontractele în legătură cu contractele publice până la instituirea unui acord privind responsabilitatea întreprinderilor pentru lanțul de aprovizionare;
23. reamintește Comisiei faptul că copiilor care sunt victime ale traficului de persoane ar trebui să li se aplice un tratament special și că ar trebui să se îmbunătățească protecția minorilor neînsoțiți sau a copiilor traficați de propriile familii (cazuri care trebuie luate în considerare dacă se propune returnarea acestora în țara de origine, identificarea tutorilor etc.); recomandă a se lua în considerare nu numai abordarea bazată pe gen, ci și rolul pe care îl au problemele de sănătate și handicapul;
24. invită Comisia să elaboreze o cartă a Uniunii Europene pentru protecția și asistența acordate victimelor traficului de persoane, în scopul de a colecta toți indicatorii existenți, măsurile, programele și resursele într-un mod mai coerent, eficient și util pentru toate părțile interesate implicate, cu obiectivul de a consolida protecția victimelor; invită Comisia să înființeze o linie telefonică de asistență pentru victimele traficului de persoane;
25. invită Comisia să crească resursele alocate pentru ONG-urile specializate, mijloacele de comunicare în masă și activitățile de cercetare pentru a consolida sprijinul, protecția și asistența acordate victimelor, astfel încât să nu mai fie atât de necesar ca acestea să depună mărturie în instanță; invită, de asemenea, Comisia să consolideze aspectele legate de vizibilitate, sensibilizare și necesități ale victimelor, cu scopul de a reduce cererea de victime ale traficului de persoane și abuzurile la adresa acestora și de a promova o „viziune zero” în ceea ce privește exploatarea sexuală și a forței de muncă;
26. subliniază că Banca Mondială estimează că, în fiecare an, în țările în curs de dezvoltare, din din bilanțurile publice sunt sustrase și apoi ascunse în străinătate(47) ajutoare oficiale pentru dezvoltare în valoare de 20 până 40 de miliarde de dollari, prin mecanisme de corupție la nivel înalt; având în vedere poziția Uniunii Europene de principal donator mondial, solicită Comisiei Europene să consolideze cooperarea cu alți donatori și cu Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit pentru a dezvolta capacitățile instituțiilor supreme de audit din țările care beneficiază de ajutor, cu scopul de a pune în aplicare standardele internaționale pentru instituțiile supreme de audit și de a se asigura că asistența financiară oferită de UE servește obiectivelor sale propuse și nu este deturnată;
Stoparea activităților crimei organizate și confiscarea veniturilor și a patrimoniului obținut din acestea
27. invită statele membre, pe baza celor mai avansate dispoziții legislative naționale, să introducă modele de confiscare nu pe bază de sentință de condamnare, în situațiile în care, pe baza probelor disponibile și a unei decizii emise de autoritatea judiciară, se poate stabili că bunurile în chestiune provin din activități infracționale sau sunt utilizate pentru desfășurarea unor astfel de activități;
28. consideră că se pot stabili instrumente de confiscare preventivă aplicabile doar în urma deciziei autorității judiciare, cu respectarea garanțiilor constituționale naționale și fără a aduce atingere dreptului de proprietate și de apărare;
29. solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă care să garanteze în mod eficace recunoașterea reciprocă a ordinelor de sechestru și de confiscare conform măsurilor de prevenire a activelor de origine criminală adoptate de autoritățile judiciare italiene și prevederilor adoptate în materie civilă în diverse țări ale Uniunii Europene; solicită statelor membre să prevadă rapid măsurile operaționale necesare pentru ca aceste prevederi să fie eficace;
30. solicită statelor membre să dezvolte cooperarea administrativă, polițienească și judiciară pentru reținerea pe întreg teritoriul Uniunii Europene a activelor de origine infracțională în vederea sechestrului și confiscării, inclusiv prin intermediul deplinei puneri în funcțiune a rețelei birourilor de recuperare a activelor și al accesului rapid la băncile de date naționale, cum ar fi cele ale fiscului, ale registrului auto public, ale cadastrului și ale registrului bancar;
31. solicită Comisiei să potențeze rolul și competențele birourilor de recuperare a activelor, creând condițiile pentru un acces mai flexibil și uniform la informații, cu respectarea deplină a protecției datelor și a drepturilor fundamentale; invită statele membre să sprijine valorificarea birourilor de recuperare a activelor, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor resurse adecvate și luând în considerare potențialul acestor birouri de a recupera activele de origine criminală; apreciază activitatea desfășurată până acum de platforma birourilor de recuperare a activelor și încurajează continuarea acesteia în vederea unei valorificări complete la nivel european a celor mai bune practici existente și a activităților acestor birouri;
32. consideră esențială, în vederea unei combateri eficace a puterii sistemelor criminale prin intermediul unei atitudini agresive față de bogățiile lor, necesitatea de a introduce toate instrumentele utile identificării activelor de natură criminală și mafiotă, de exemplu prin crearea unor registre centralizate cu conturile bancare curente;
33. încurajează statele membre să promoveze reutilizarea bunurilor criminale confiscate în scopuri sociale, precum redirecționarea acestor venituri către victime și comunități care au fost devastate de droguri și crimă organizată, și să le utilizeze pentru finanțarea luptei împotriva criminalității începând de la nivel local și acțiuni transfrontaliere din partea autorităților de aplicare a legii și sugerează activarea fondurilor de finanțare a intervențiilor vizând menținerea integrității bunurilor respective;
34. recomandă statelor membre să introducă norme pentru urmărirea penală fie a comportamentului celui care atribuie în mod fictiv terților titulatura sau disponibilitatea unor bunuri, bani sau alte utilități cu scopul de a le scuti de sechestru sau confiscare, fie a comportamentului terților care acceptă în mod fictiv titulatura și disponibilitatea acestor bunuri.
35. recomandă excluderea unui agent economic pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la participarea la achizițiile publice în întreaga Uniune Europeană, dacă acesta a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de asociere cu o organizație de tip mafiot, spălare de bani, finanțarea terorismului, exploatarea persoanelor sau a muncii infantile, corupție sau alte infracțiuni grave împotriva administrației publice, în cazul în care acestea subminează capacitatea fiscală a statului sau provoacă prejudicii sociale, cum ar fi evaziunea fiscală și alte infracțiuni cu caracter fiscal, precum și pentru alte infracțiuni deosebit de grave care au o dimensiune transfrontalieră conform articolului 83 alineatul (1) din TFUE (așa-numitele crime europene), respectându-se pe deplin drepturile la apărare în conformitate cu CEDO, Carta UE și legislația secundară a UE privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate în materie penală, inclusiv când respectiva cauză de excludere intervine în cursul procedurii de atribuire a contractului; recomandă, de asemenea, excluderea de la participarea la orice contract public a operatorilor economici înregistrați în paradisuri fiscale recunoscute ca atare de organizațiile internaționale;
36. consideră că procedurile în domeniul achizițiilor publice trebuie să se bazeze pe principiul legalității și că, în acest domeniu, trebuie să fie aplicat criteriul de atribuire pe baza celei mai avantajoase oferte economice pentru a garanta deplina transparență a procedurii de selecție (de obținut, și nu în cea mai mică măsură, prin sisteme electronice de achiziții publice), astfel încât să se prevină frauda, corupția și alte nereguli grave;
37. solicită statelor membre să prevină riscurile de infiltrare criminală și de corupție în domeniul achizițiilor publice prin introducerea unor controale corespunzătoare și a unor proceduri obiective și transparente;
38. consideră că, pentru a combate crima organizată, corupția și spălarea banilor, cooperarea dintre sectorul privat și organele de ordine ar trebui intensificată, astfel ca actorii privați să fie încurajați să refuze și să se abțină de la orice practici ilicite sau neloiale legate de crima organizată, corupție și spălarea banilor, sau de alte infracțiuni, în sectorul transportului, logisticii, industriei chimice, furnizării de servicii de internet, serviciilor bancare și financiare, atât în statele membre, cât și din afara UE, sau de favorizarea acestora, și să le raporteze autorităților judiciare sau organelor de poliție, inclusiv, dacă este cazul, Eurojust și Europol; solicită regimuri de protecție mai strictă a actorilor privați amenințați pentru că au colaborat la denunțarea activităților legate de criminalitatea organizată, corupție și spălarea banilor; mai mult decât atât, îndeamnă statele membre să asigure resurse corespunzătoare și finanțare disponibilă pentru Europol, Eurojust, Frontex și viitorul EPPO, a căror activitate aduce avantaje atât statelor membre, cât și cetățenilor deopotrivă;
39. solicită Comisiei să depună o propunere de directivă până la sfârșitul anului 2014 privind tehnicile comune de investigare pentru combaterea crimei organizate, în conformitate cu articolul 87 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;
40. invită Comisia Europeană, statele membre și întreprinderile să îmbunătățească trasabilitatea produselor, de exemplu, prin indicarea țării de origine pentru produsele agroalimentare, marcajul de identificare C.I.P. pentru armele de foc sau codurile de identificare, inclusiv în scopuri fiscale, în cazul țigărilor, băuturilor alcoolice și al medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, în vederea prevenirii contrafacerilor, pentru a priva criminalitatea de o sursă importantă de venit și a proteja sănătatea consumatorilor; regretă faptul că statele membre nu au introdus trasabilitatea în cadrul modernizării Codului Vamal al Uniunii;
41. solicită Comisiei și statelor membre consolidarea cooperării lor maritime ca instrument de combatere a traficului de persoane, droguri și a contrabandei cu țigări și alte produse ilegale sau contrafăcute; recunoaște că gestionarea necorespunzătoare a frontierelor, inclusiv a celor maritime, reprezintă o poartă pentru crima organizată în UE și este o problemă care trebuie să fie monitorizată în continuare și solicită EUROPOL, FRONTEX și Comisiei Europene să examineze tendințele în ceea ce privește frontierele externe ale UE și vulnerabilitățile lor;
42. ia act de legăturile existente între crima organizată și terorism, potrivit celor relevate în unele circumstanțe de către autoritățile judiciare și poliție, în legătură cu finanțarea activităților ilicite ale grupărilor teroriste din venituri provenind din traficul ilegal la nivel internațional și solicită statelor membre să-și întărească măsurile de combatere a acestor activități;
43. încurajează formarea în comun a experților în analize anticriminalitate și antiterorism, inclusiv în perspectiva creării unor grupuri operative comune, active cel puțin la nivel național, precum și crearea și recurgerea la echipe de anchetă comune la nivel european;
44. subliniază rezultatele importante obținute până în prezent datorită instituirii echipelor comune de anchetă și recunoaște rolul lor esențial în difuzarea unei culturi de cooperare pentru combaterea criminalității transfrontaliere; solicită statelor membre să transpună în mod corespunzător Decizia-cadru 2002/465/JAI și să încurajeze propriile autorități competente, în special cele judiciare, să dezvolte acest instrument; recunoaște valoarea adăugată considerabilă a echipelor de anchetă comune și subliniază nevoia de a continua finanțarea unui astfel de instrument de anchetă util;
45. constată cu îngrijorare că crima organizată are deja acces la un număr vast de victime potențiale prin folosirea frauduloasă a internetului, utilizând în special rețelele sociale, trimiterea de mesaje nesolicitate („spamming”), facilitarea furtului de proprietate intelectuală, site-urile de phishing („phishing websites”) și licitațiile online; în această privință, încurajează strategii naționale exhaustive, inclusiv campanii de educare și de sensibilizare a publicului, și bunele practici în activitățile economice pentru a asigura o mai bună conștientizare a pericolelor și a consecințelor activității infracționale online;
46. denunță implicarea crimei organizate în crearea și gestionarea unor zone ilegale de eliminare a deșeurilor și în traficul ilicit al acestora către anumite țări terțe, în special în Africa și Asia; invită statele membre să sancționeze serios activitățile infracționale care urmăresc gestionarea abuzivă a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor toxice, precum și eventuala implicare a unor funcționari publici corupți;
47. subliniază că jurnalismul de anchetă joacă un rol esențial în expunerea schemelor de fraudă, corupție și crimă organizată , astfel cum s-a demonstrat în aprilie 2013 prin „Scurgerile din străinătate” care au dezvăluit detalii privind 130 000 de conturi din străinătate în urma unei anchete care a durat ani de zile, desfășurată de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Anchetă, împreună cu 36 de ziare internaționale; este de părere că rapoartele jurnalismului de anchetă reprezintă o sursă valoroasă de informații care ar trebui să fie luată în considerare de OLAF și de autoritățile de aplicare a legii sau de alte autorități relevante din statele membre;
48. solicită alocarea de fonduri la nivel european pentru proiecte și măsuri de combatere a organizațiilor mafiote în Uniunea Europeană;
Consolidarea cooperării judiciare și polițienești la nivel european și internațional
49. solicită statelor membre crearea la nivel național a unor structuri destinate activității de anchetă și de combatere a organizațiilor criminale și mafiote, cu posibilitatea de a dezvolta, cu coordonarea Europol și sprijinul Comisiei Europene, o „rețea operațională antimafia”, caracterizată prin rapiditate și informalitate, în vederea schimbului de informații privind aspectele structurale ale organizațiilor respective, proiectele criminale și financiare, localizarea activelor și tentativele de infiltrare în procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice;
50. subliniază importanța consolidării cooperării printr-o comunicare sistematică eficace și promovarea împărtășirii informațiilor între autoritățile judiciare și polițienești ale statelor membre, Europol, Eurojust, OLAF și ENISA, precum și autoritățile omoloage din țările din afara UE, în special cele învecinate cu UE, pe baza unor standarde corespunzătoare privind protecția datelor și drepturile procedurale, pentru a îmbunătăți sistemele de colectare a probelor și a permite prelucrarea și schimbul eficient de date și informații utile pentru anchetarea infracțiunilor, inclusiv a celor îndreptate împotriva intereselor financiare ale UE, de procesat și schimbat în mod efectiv, cu mai multă exactitate și celeritate, cu respectarea deplină a principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și a drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene; reiterează faptul că colectarea, stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul combaterii criminalității organizate, a corupției și a spălării de bani trebuie, în toate cazurile, să respecte principiile de protecție a datelor prevăzute de CEDO, carta UE și legislația secundară a UE; subliniază, de asemenea, necesitatea ca evaluările viitoare ale activităților Europol și Eurojust să atingă un grad mai înalt de răspundere democratică și în materie de drepturi fundamentale;
51. ia act de faptul că lipsa sinergiei dintre autoritățile de aplicare a legii și organele legislative, întârzierile în acordarea unui răspuns judiciar și legislația deficitară facilitează exploatarea lacunelor și valorificarea cererii de mărfuri ilicite de către infractori;
52. consideră că garantarea libertății de circulație în interiorul spațiului Schengen este strâns legata de eficiența luptei împotriva criminalității organizate și transfrontaliere; în acest context, salută recenta intrare în funcțiune a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație care va permite realizarea unui schimb de informații mai rapid și mai eficient între autoritățile competente din statele membre;
53. invită Comisia Europeană să își ia angajamentul în vederea valorificării sinergiilor existente între Rețeaua judiciară europeană și Eurojust, în scopul unei cooperări judiciare intraeuropene de un nivel foarte înalt;
54. subliniază importanța facilitării de către Uniunea Europeană a bunelor practici privind modalitățile de combatere a crimei organizate și a terorismului, precum și identificarea cauzelor subiacente, nu numai în interiorul Uniunii Europene, ci și în țări terțe, în special în acelea care sunt, adesea, la originea acestor probleme;
55. invită Comisia să prevadă în acordurile comerciale și de asociere cu țările terțe, clauze de cooperare specifice în materie de combatere a criminalității organizate, corupţiei și spălării banilor; constată lipsa de cooperare pe plan internațional, în special cu țările terțe și cele de origine sau de tranzit; recunoaște necesitatea unei acțiuni diplomatice ferme pentru a determina țările respective să încheie acorduri de cooperare sau să respecte acordurile semnate;
56. solicită statelor membre și Comisiei să consolideze rolul judecătorilor, al procurorilor și al ofițerilor de legătură și să încurajeze formarea judiciară, precum și formarea în anchete financiare pentru a permite părților interesate să combată toate formele de crimă organizată (inclusiv cea informatică), de corupție și de spălare a banilor, în special prin utilizarea CEPOL și a Rețelei Europene de Formare Judiciară, precum și prin utilizarea deplină a instrumentelor financiare, precum Fondul pentru securitate internă pentru cooperarea poliției sau Programul Hercules III; încurajează predarea limbilor străine în cadrul formării autorităților judiciare și polițienești pentru a facilita cooperarea transfrontalieră și invită la promovarea unui program european de schimb de bune practici și de formare a judecătorilor, a procurorilor și a forțelor de poliție;
57. invită UE și statele membre să elaboreze instrumente juridice și strategii specifice, care să garanteze că propriile lor servicii de punere în executare a legii, organe de poliție și autorități judiciare să faciliteze și să extindă, cu implicarea deplină a Europol și amplificându-i rolul, circulația informațiilor între ele însele și să efectueze analizele necesare pentru a identifica și, dacă este posibil, a preveni și contracara tendințele emergente în criminalitatea organizată, respectând în același timp drepturile fundamentale, în special dreptul la viață privată și dreptul la protecția datelor cu caracter personal;
58. consideră că globalizarea crimei organizate impune o cooperare mai strânsă între statele membre, la nivel european și internațional; încurajează sporirea interacțiunii între Uniunea Europeană, ONU, OCDE și Consiliul Europei în lupta împotriva crimei organizate, a corupției și a spălării de bani; sprijină eforturile depuse de GAFI în vederea promovării politicilor de combatere a spălării de bani; invită Comisia să sprijine în mod eficient statele membre în eforturile acestora de a combate crimei organizată și recomandă aderarea Uniunii Europene la GRECO în calitate de membru cu drepturi depline; încurajează, de asemenea, UE nu doar să caute cooperare cu cei mai obișnuiți aliați și parteneri, ci să încerce să creeze un răspuns și o soluție cu adevărat internaționale și globale pentru combaterea spălării de bani, a corupției și a finanțării terorismului;
59. invită Comisia și, în special, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să adopte inițiativele necesare pentru ca Uniunea să își ia angajamentul unei abordări unice față de țările terțe în materie de legături dintre crima organizată și terorism; solicită statelor membre să supravegheze propriile frontiere și să facă schimb cu toate informațiile necesare în vederea ruperii legăturilor actuale sau potențiale dintre grupurile infracționale organizate și grupurile teroriste;
60. recomandă cu fermitate necesitatea elaborării fără întârziere a unui plan de acțiune european vizând combaterea criminalității informatice, cu scopul de a stimula cooperarea intra-europeană și internațională și cu sprijinul Centrului european de combatere a criminalității informatice (EC3), precum și pentru a oferi cetățenilor (în special celor mai vulnerabili, mai ales pentru a preveni exploatarea copiilor), întreprinderilor și autorităților publice un nivel ridicat de securitate, garantând totodată pe deplin libertatea de informare și dreptul la protejarea datelor cu caracter personal;
61. sprijină apelul liderilor europeni din cadrul Summitului G8 de a mări eficacitatea luptei împotriva evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale, cu scopul recuperării impozitelor de la persoanele care au evitat plata acestora sau de la evazioniști;
62. recomandă o acțiune comună de prevenire și combatere a ilegalităților în materie de mediu legate de criminalitatea organizată și activitățile de tip mafiot sau derivate din acestea, inclusiv prin intermediul consolidării organismelor europene precum Europol și Eurojust, dar și internaționale, cum ar fi Interpol și Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI), precum și prin intermediul repartizării metodologiilor de lucru și a informațiilor deținute de statele membre care s-au implicat cel mai mult în combaterea acestei forme de criminalitate, cu scopul de a pune la punct un plan de acțiune comun;
63. subliniază că criminalitatea transfrontalieră poate fi abordată numai prin cooperarea judiciară și polițienească transfrontalieră între statele membre și că, chiar dacă UE necesită mai multe instrumente juridice pentru a combate crima organizată, există deja un set de instrumente aflat la dispoziția statelor membre; subliniază faptul că cel mai mare obstacol în calea combaterii efective a crimei organizate la nivelul UE este lipsa voinței politice în statele membre; prin urmare, invită statele membre să utilizeze instrumentele furnizate de UE și agențiile sale;
64. propune comemorarea tuturor victimelor nevinovate ale crimei organizate, în special de tip mafiot, precum și prezentarea unui omagiu special celor care și-au sacrificat viața în lupta împotriva acesteia prin instituirea unei „Zile europene a aducerii aminte și a angajamentului în memoria victimelor nevinovate ale crimei organizate”, de sărbătorit în fiecare an, cu începere din 2014, în ziua în care această rezoluție a fost adoptată de Parlament;
Pentru o administrație publică eficientă și incoruptibilă
65. consideră că birocrația greoaie și procedurile complexe, pe lângă faptul că scad eficiența acțiunilor administrative și bunăstarea persoanelor administrate, pot compromite transparența proceselor decizionale, pot crea frustrări cetățenilor și întreprinderilor și, prin aceasta, pot oferi un teren fertil pentru corupție;
66. opinează că jurnaliștii de investigație, ca și ONG-urile și cadrele universitare, joacă un rol esențial în identificarea cazurilor de corupție, a fraudei și a crimei organizate și, ca urmare, pot fi expuși unor amenințări de securitate; reamintește că, în cursul unei perioade de cinci ani, în cele 27 de state membre(48) s-au publicat în total 233 de rapoarte de investigație privind cazuri de fraudă asociate utilizării necorespunzătoare a fondurilor UE și consideră că jurnalismul de investigație ar trebui să beneficieze de resurse corespunzătoare; susține, în particular, acțiunile Comisiei care au drept scop recunoașterea rolului jurnalismului de investigație în descoperirea și denunțarea faptelor legate de infracțiunile grave;
67. subliniază că titularii de funcții înalte ar trebui să facă obiectul unor controale adecvate de către autoritățile fiscale, printre altele; recomandă, în special, ca titularii funcțiilor publice să prezinte declarații privind activitățile, veniturile, responsabilitățile și interesele acestora;
68. solicită Consiliului și statelor membre să ratifice și să aplice integral Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale; subliniază impactul negativ al mituirii funcționarilor străini asupra drepturilor fundamentale ale Uniunii și asupra politicilor legate de mediu și de dezvoltare;
69. subliniază că lupta împotriva corupției este parte integrantă din consolidarea capacității administrației fiscale; solicită punerea în aplicare deplină a Convenției de la Merida împotriva corupției (2003);
70. recomandă instituirea unor mecanisme mai puternice de asigurare a transparenței și integrității și de eliminare a birocrației din ministere și alte structuri publice, înțelegând prin aceasta accesul total la informații privind fiecare aspect al organizării și activității administrative, exercitarea funcțiilor instituționale și utilizarea resurselor publice, inclusiv prin garantarea dreptului cetățenilor de acces la documente (începând cu sectorul foarte sensibil al procedurilor de achiziții publice); încurajează promovarea culturii legalității și integrității în sectorul public și în cel privat, inclusiv printr-un program eficient de protecție a celor care semnalează nereguli;
71. încurajează utilizarea mijloacelor disponibile pentru operațiunile sub acoperire, pentru o mai bună identificare a fenomenelor de corupție în administrația publică, cu respectarea deplină a principiului statului de drept și fără a aduce atingere mecanismelor de control democratic și aplicării legislației naționale;
72. solicită elaborarea unui cod de conduită care să prevadă norme clare și proporționale, precum și mecanisme de constrângere și de monitorizare pentru a preveni fenomenul „ușilor rotative” sau „pantouflage”, care să interzică funcționarilor publici care ocupă anumite funcții de conducere sau cu răspundere financiară să se transfere în sectorul privat înaintea încheierii unei anumite perioade de la încetarea exercitării funcției respective, dacă există riscul unui conflict de interese cu funcția publică ocupată anterior; de asemenea, consideră că astfel de restricții ar trebui aplicate funcționarilor care se transferă din sectorul privat în cel public ori de câte ori există riscul unui conflict de interese; solicită armonizarea normelor privind conflictele de interese și a sistemelor de monitorizare din cadrul UE pentru diversele organisme de supraveghere;
73. solicită statelor membre să dezvolte un sistem complet pentru protejarea persoanelor care raportează cazuri de corupție și să extindă posibilitatea de raportare anonimă a cazurilor de corupție; propune crearea unor canale confidențiale pentru raportarea cazurilor de corupție; solicită extinderea posibilității de a contesta rezultatul procedurilor de achiziții;
74. subliniază să investițiile în soluții energetice alternative atât de necesare sunt legate de granturile generoase și de subvențiile fiscale acordate de statele membre și Uniunea Europeană; solicită atât autorităților naționale, cât și autorităților Uniunii să se asigure că organizațiile criminale nu beneficiază de astfel de granturi;
Pentru o politică mai responsabilă
75. reamintește partidelor politice responsabilitatea pe care o poartă în propunerea candidaților și, în special, în alcătuirea listelor electorale la toate nivelurile; insistă asupra sarcinii lor de supraveghere a calității candidaților, inclusiv prin intermediul unui cod strict de etică pe care aceștia trebuie să-l respecte și care să includă, în afară de regulile de conduită, dispoziții clare și transparente privind donațiile destinate partidelor politice;
76. susține neeligibilitatea în Parlamentul European și pentru angajarea la alte instituții și organisme ale UE a persoanelor care au fost condamnate definitiv pentru participarea la acțiuni legate de crima organizată, spălarea de bani, corupție și alte infracțiuni grave, inclusiv de natură economică și financiară, cu respectarea corespunzătoare a principiului proporționalității; solicită aplicarea unor restricții similare, cu respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității, și în privința tuturor funcțiilor elective, începând cu cea de membru în parlamentele naționale;
77. recomandă statelor membre să prevadă ca element al respectivului sistem de sancționare inadmisibilitatea includerii pe listele electorale (imposibilitatea de a candida) a celor condamnați definitiv pentru infracțiuni de crimă organizată, spălare de bani, corupție, inclusiv de natură economică și financiară; consideră că o astfel de sancțiune ar trebui aplicată pe o durată de cel puțin cinci ani și ar trebui să includă, în același timp, imposibilitatea de a ocupa funcții la orice nivel al guvernului;
78. recomandă statelor membre introducerea unor criterii de demitere din funcțiile politice, precum și din funcțiile de conducere și administrative, ca urmare a unei condamnări definitive pentru infracțiuni de crimă organizată, corupție sau spălare de bani;
79. este în favoarea creșterii transparenței în bugetele partidelor, insistând totodată asupra obligațiilor de raportare a încasărilor și cheltuielilor; solicită, pentru evitarea abuzurilor și a risipei, un control mai strict al finanțărilor publice și private, astfel încât să se asigure responsabilizarea partidelor politice și a susținătorilor financiari ai acestora și insistă asupra impunerii unor controale riguroase, complete și la timp, urmate de sancțiuni disuasive, în cazul unor încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor politice;
80. invită statele membre să pedepsească cumpărarea voturilor, în special prevăzând că avantajul obținut în schimbul votului nu este considerat doar cel care constă în bani, ci și în alte beneficii, inclusiv în cele nemateriale, precum și în beneficii acordate unor părți terțe, care nu sunt direct implicate în acordul ilicit; recomandă interzicerea acestei practici ilicite care aduce atingere principiului democrației, indiferent de dovada intimidării suferite;
81. consideră că un registru al grupurilor de lobby constituie un instrument de transparență util; invită statele membre să adopte acest instrument în cazul în care acesta nu există deja; în plus, încurajează guvernele, parlamentele, organismele alese și administrațiile publice să impună drept condiție înregistrarea într-un registru al grupurilor de lobby pentru o reuniune cu o organizație de afaceri, de interese sau o agenție de lobby;
Pentru o justiție penală mai credibilă
82. recomandă statelor membre să creeze sisteme de justiție penală eficace, eficiente, responsabile și echilibrate, care să poată garanta menținerea drepturilor de recurs în conformitate cu Carta europeană a drepturilor fundamentale; recomandă, de asemenea, crearea unui mecanism de monitorizare uniform la nivel european cu privire la eficiența sistemelor de justiție penală în combaterea corupției, care să realizeze evaluări periodice pe baza unor criterii și standarde comune clare, transparente și obiective și să publice recomandări;
83. consideră că măsurile de armonizare a dispozițiilor în materie de corupție ar trebui să abordeze problema diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește termenele de prescripție, pentru a concilia exigențele apărării cu cele privind asigurarea executării sentințelor, și recomandă ca acestea să fie structurate în funcție de fazele procesuale și de instanța în cauză, în sensul că infracțiunea se prescrie doar dacă etapa sau gradul în cauză nu ar trebui să se finalizeze într-un interval de timp definit; consideră, de asemenea, că, în condițiile respectării principiului proporționalității și a statului de drept, prescrierea unei infracțiuni de corupție nu trebuie să fie posibilă în cazul în care procesul penal corespunzător este în curs;
84. consideră că lupta împotriva criminalității organizate trebuie să îmbine mecanisme eficiente și disuasive de confiscare a activelor de origine criminală, acțiuni care să vizeze aducerea în fața justiției a celor care se sustrag voit cercetărilor poliției (așa-numiții fugitivi) și sisteme penitenciare de izolare efectivă, fără a aduce atingere drepturilor fundamentale ale deținuților, pentru a-i împiedica pe șefii grupurilor criminale să continue să își conducă organizația dând ordine membrilor acesteia în pofida detenției;
85. încurajează statele membre să prevadă sancțiuni comune de privare de libertate personală și sancțiuni financiare ridicate pentru toate tipurile de infracțiuni grave care provoacă prejudicii sănătății și securității cetățenilor; subliniază totuși importanța prevenirii crimei organizate; încurajează așadar statele membre să prevadă pedepse alternative detenției, precum sancțiuni financiare și servicii în folosul comunității, în cazurile în care acest lucru este permis și ținând seama de toate circumstanțele, în special de caracterul lipsit de gravitate al infracțiunii sau de rolul pur marginal al acuzatului, pentru a le da, în special delicvenților tineri, posibilitatea de a-și construi o viață în afara lumii criminale;
86. solicită statelor membre să introducă și să aplice sancțiuni care vor avea un efect disuasiv și care, în cazul spălării de bani, sunt proporționale cu sumele implicate;
87. recomandă adoptarea unui instrument legislativ care să faciliteze desemnarea organizațiilor criminale transnaționale care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității Uniunii Europene, cu scopul de a promova adoptarea unor măsuri administrative împotriva lor și a asociaților, promotorilor și a suporterilor lor, care vizează blocarea proprietăților, activelor și a intereselor lor în Uniune;
Pentru un mediu de afaceri mai sănătos
88. reamintește rolul capital al actorilor și întreprinderilor private din domeniul afacerilor, care se abțin de la și denunță practicile ilegale sau neloiale care încurajează crima organizată, corupția și spălarea de bani sau alte infracțiuni grave; solicită acestora să colaboreze pe deplin și să raporteze autorităților de aplicare a legii orice activitate infracțională de care ar putea avea cunoștință; solicită agențiilor de aplicare a legii să protejeze de amenințări persoanele care respectă legea și raportează activitățile ilegale;
89. invită insistent întreprinderile să aplice autoreglementarea, să asigure transparența prin coduri de conduită și să introducă proceduri de control, precum auditurile interne și externe și crearea unui registru public al grupurilor de lobby care își desfășoară activitatea pe lângă diferitele instituții, pentru a evita în special fenomene de corupție și de coluziune între sectorul public și cel privat, precum și pentru a preveni concurența neloială;
90. invită Comisia să ia în considerare posibilitatea stabilirii unei liste publice a Uniunii Europene a societăților care au fost condamnate pentru practici de corupție sau ale căror cadre de conducere au fost inculpate pentru acte de corupție în statele membre sau în țări terțe; opinează că această listă ar trebui să excludă societatea de la participarea la orice contract public de pe teritoriul Uniunii Europene, în cazul în care operatorul economic respectiv a făcut obiectul unei condamnări definitive; subliniază că punerea pe „lista neagră” este un mijloc foarte eficient de a convinge societățile să nu se implice în activități corupte și oferă acestora un bun stimulent pentru a-și îmbunătăți și consolida procedurile interne legate de integritate;
91. invită statele membre să dezvolte rolul camerelor de comerț în prevenirea, informarea și combaterea celor mai frecvente riscuri de crimă organizată, corupție și spălare de bani în sectorul întreprinderilor și să aplice integral Planul de acțiune pentru intensificarea luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale; încurajează armonizarea fiscalității întreprinderilor ca instrument de combatere a acestor fenomene, precum și a spălării banilor și solicită, în acest sens, o disciplină fiscală omogenă în toate statele membre; recomandă ca statele membre să utilizeze un sistem mai corect de impozitare cu scopul de a distribui bogăția în mod mai eficient, deoarece nivelurile ridicate ale inegalității și sărăcie sunt exploatate de grupurile criminale și încurajează crima organizată;
92. invită statele membre să introducă o cerință de raportare pentru fiecare țară în parte în ceea ce privește profitul și taxele pentru toate companiile multinaționale, cu scopul de a evita planificarea fiscală agresivă;
Pentru un sistem al băncilor și al profesiilor bancare mai transparent
93. subliniază importanța normelor comune ale Uniunii Europene pentru asigurarea existenței unor instrumente eficiente și responsabile menite să protejeze interesele financiare ale Uniunii; salută, prin urmare, uniunea bancară din zona euro, cu o supraveghere mai bună pentru cele 6 000 de bănci din zona euro;
94. îndeamnă la intensificarea cooperării cu sistemul bancar și profesiile financiare și contabile și la creșterea transparenței în acest domeniu în toate statele membre și în țările terțe, în special în vederea definirii instrumentelor informatice și a măsurilor legislative, administrative și contabile care să asigure trasabilitatea fluxurilor financiare și detectarea fenomenelor criminale, precum și pentru stabilirea procedurilor de semnalare a eventualelor infracțiuni;
95. invită societățile de audit și consultanții juridici să alerteze autoritățile fiscale naționale la orice semn de planificare fiscală agresivă a societății auditate sau consiliate;
96. invită Comisia și alte autorități de supraveghere care dispun de accesul necesar la canalele de cooperare naționale și internaționale să prevadă obligația de verificare corespunzătoare a clienților (așa-numita „customer due diligence”) și a respectivelor profiluri de risc de către bănci, companii de asigurări și instituții de credit pentru a garanta că societățile sau persoanele juridice din statele membre obțin informații exacte și actualizate privind adevărații beneficiari (așa-numiții „beneficial owners”) ai companiilor, trusturilor, fundațiilor și altor structuri cu personalitate juridică similare, inclusiv cei din paradisurile fiscale off-shore, utilizând, pentru identificarea beneficiarilor operațiunilor suspecte, mijloace de inteligență în vederea îmbunătățirii determinării acestora și că registrele întreprinderilor sunt actualizate periodic și fac obiectul unor controale de calitate; consideră că transparența acestor informații, inclusiv prin publicarea registrelor fiecărei țări cu privire la adevărații proprietari și cooperarea transfrontalieră, poate contribui la combaterea fenomenelor precum spălarea banilor, finanțarea terorismului, frauda și evaziunea fiscală;
97. invită Comisia să elaboreze criterii solide cu privire la substanța activităților de afaceri cu scopul de a pune capăt creării de companii fictive sau societăți-fantomă care contribuie la practicile legale și ilegale de evaziune și fraudă fiscală;
98. recomandă o evaluare precisă a riscurilor asociate noilor produse bancare și financiare în cazul în care permit anonimatul sau operarea la distanță; de asemenea, solicită o definiție comună și un set clar de criterii pentru identificarea paradisurilor fiscale, astfel cum se propune în Rezoluția Parlamentului din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale , deoarece paradisurile fiscale sunt utilizate deseori de crima organizată prin societăți sau bănci al căror drept de proprietate este dificil de stabilit;
99. solicită definiții comune și armonizarea regulamentelor cu privire la instrumentele de bani electronici (inclusiv carduri plătite în avans, monede virtuale etc.) și mobili în ceea ce privește eventuala lor utilizare în scopul spălării banilor și finanțării terorismului;
100. consideră că paradisurile fiscale și păstrarea cu strictețe a secretului bancar poate ascunde profituri ilegale care provin din corupție, spălarea banilor și crima organizată; recomandă, de aceea, eliminarea lor; în consecință, solicită UE și statelor membre să soluționeze urgent și definitiv această problemă, atât în plan intern, cât și extern, prin invocarea ei cu statele și teritoriile terțe, în special cu cele din Europa sau cu care statele membre efectuează tranzacții financiare foarte numeroase sau suspecte și să ia măsuri adecvate pentru a garanta combaterea efectivă și eficace a infracționalității, corupției și spălării banilor;
Pentru ca criminalitatea să nu aducă beneficii
101. invită toate părțile interesate, publice și private, să se angajeze într-o luptă hotărâtă împotriva spălării de bani; solicită asigurarea respectării depline a obligațiilor de combatere a spălării banilor de către profesioniști, prin promovarea unor mecanisme de semnalare a tranzacțiilor suspecte și a unor conduri de conduită care să complice ordinele profesionale și asociațiile specializate;
102. invită țările terțe, în special membrii Consiliului Europei sau țările care se află pe continentul european, să adopte sisteme eficiente de combatere a spălării banilor;
103. subliniază rolul esențial al unităților de inteligență financiară (UIF) în garantarea eficienței luptei împotriva spălării banilor și salută strânsa sa cooperare cu Europol; solicită extinderea și armonizarea competențelor acestora, precum și continuarea integrării lor tehnice în Europol;
104. consideră că, având în vedere rolul esențial al colaborării internaționale între FIU în combaterea spălării de bani și a terorismului internațional, există cerința ca noua reglementare să prevadă inclusiv actualizarea legislației privind rolul și organizarea FIU, precum și modalitățile de colaborare internațională între acestea, inclusiv cu privire la cazurile de încălcare a „standardelor Egmont” conform cărora colaborarea la nivel internațional este refuzată sau insuficientă;
105. recomandă interzicerea utilizării mijloacelor de plată anonime pentru jocurile de noroc online și, în general, prevenirea anonimatului în jocurile de noroc online, permițând identificarea serverelor-gazdă și elaborarea unor sisteme informatice care să permită monitorizarea completă a oricăror tranzacții financiare realizate prin jocurile online și offline;
106. subliniază necesitatea de a consolida cooperarea și schimburile de informații dintre statele membre, organismele de reglementare ale acestora, Europol și Eurojust în vederea combaterii activităților criminale transfrontaliere din domeniul jocurilor de noroc online;
107. invită Comisia să propună un cadru legislativ adecvat împotriva fenomenelor de spălare a banilor asociate jocurilor și pariurilor, în special celor privind competițiile sportive și animalele folosite în lupte, care să prevadă noi infracțiuni precum manipularea pariurilor sportive și definirea nivelurilor de sancționare adecvate și a mecanismelor de control care să implice federațiile sportive, asociațiile și operatorii online și offline, precum și, acolo unde este cazul, autoritățile naționale;
108. solicită intensificarea cooperării la nivel european – coordonată de către Comisie – pentru a identifica și a interzice operatorii de jocuri de noroc online implicați în activități de aranjare a meciurilor și alte activități ilegale;
109. solicită organizațiilor sportive să elaboreze un cod de conduită pentru tot personalul, care să interzică în mod clar manipularea meciurilor pentru pariuri sau în alte scopuri, plasarea de pariuri cu privire la propriile meciuri și care să prevadă obligația de a raporta gradul de conștientizare a „aranjării” meciurilor printr-un mecanism adecvat de protecție a informatorilor;
110. recomandă ca, în cadrul competențelor ce le incumbă, Autorității Bancare Europene, Autorității Europene pentru valori mobiliare și piețe, Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale, precum și mecanismului unic de supraveghere, în cooperare cu Europol și cu alte organisme europene competente, să le fie atribuit un rol de supraveghere la nivel european în domeniul spălării banilor, nu în ultimul rând având în vedere și perspectiva unei uniuni bancare europene efective, care să combată în mod eficient corupția și spălarea banilor; insistă ca, între timp, să se consolideze capacitățile de supraveghere, expertiză și determinare la nivel național, încurajând și consolidând totodată cooperarea sporită între autoritățile naționale;
111. subliniază că parteneriatele publice și private sunt esențiale pentru asigurarea unui răspuns interactiv și eficient care să reducă la minimum vulnerabilitățile de pe piețele legitime, iar jucătorii-cheie din domeniul serviciilor online și din sectorul financiar ar trebui identificați și prioritizați în scopul coordonării și schimbului de informații pentru a combate vulnerabilitățile legate de tehnologiile emergente;
112. încurajează adoptarea unor standarde minime de bună guvernanță în materie fiscală, în special prin inițiative comune ale statelor membre, în funcție de relațiile lor cu țările terțe considerate paradisuri fiscale, pentru a facilita, printre altele, accesul la informațiile referitoare la proprietarii eventualelor societăți intermediare care și-ar avea sediul în astfel de țări; solicită punerea în aplicare și monitorizarea rapidă și deplină a Comunicării Comisiei din 6 decembrie 2012 privind un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale (COM(2012)0722), inclusiv revizuirea directivei privind societățile-mamă și filialele și a directivei privind redevențele și plățile de dobânzi;
113. invită autoritățile competente ale statelor membre să ia în considerare faptul că inclusiv activitățile care aparent au impact doar la nivel local, precum furturile de automobile, de mașini agricole și vehicule industriale, furturile cu spargere, jafurile armate, furturile de cupru și alte metale de uz industrial, furturile de încărcături ale mijloacelor de mare tonaj, pot fi asociate, de fapt, cu criminalitatea organizată transfrontalieră și pot viza comiterea altor infracțiuni mai grave;
114. regretă divergențele existente în legislațiile statelor membre în materie de contrafacere a monedei euro, în special în ceea ce privește pedepsele, și dorește încheierea imediată a negocierii privind propunerea de directivă privind protecția prin drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării, prezentată de Comisie în luna februarie 2013; invită toate părțile interesate, publice și private, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor membre, să depună eforturi comune pentru combaterea eficientă a fenomenului;
115. consideră că principiul sursei bogăției facilitează aplicarea eficientă a impozitării de către autoritățile fiscale, precum și evitarea evaziunii fiscale; consideră că un sistem de impozitare echitabil este esențial, îndeosebi în perioade de criză, când sarcina fiscală este deplasată în mod inechitabil către întreprinderile mici și către gospodării, și că evaziunea fiscală este creată parțial de paradisurile fiscale din cadrul Uniunii Europene;
116. subliniază faptul că intensificarea luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale este un element esențial pentru promovarea creșterii economice durabile în UE; subliniază faptul că un nivel redus al fraudei și al evaziunii ar consolida potențialul de creștere economică prin asigurarea unor finanțe publice mai sănătoase și a unor condiții de concurență echitabile și oneste pentru întreprinderi;
117. insistă asupra importanței identificării etapelor de procesare a bancnotelor cu scopul de a permite trasabilitatea de-a lungul lanțului de procesare a numerarului și, prin urmare, solicită Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale să instituie un sistem de trasabilitate pentru bancnotele euro; solicită țărilor din zona euro să înceteze să mai tipărească bancnote cu valoare mai mare de 100 de euro;
Noile tehnologii în serviciul combaterii crimei organizate
118. consideră că toate sistemele de sateliți de observare terestră ar putea contribui la descoperirea traseelor navelor care efectuează operațiuni clandestine de transport, de descărcare sau de transbordare de mărfuri ilegale; solicită, prin urmare, autorităților judiciare și de aplicare a legii să intensifice utilizarea noilor tehnologii, inclusiv a observațiilor prin satelit, ca instrument în măsură să contribuie la combaterea fenomenelor crimei organizate;
119. salută înființarea recentă a Centrului european pentru combaterea criminalității informatice (EC3) în cadrul Europol și încurajează dezvoltarea acestuia, în special pentru combaterea crimei organizate transfrontaliere și pentru intensificarea colaborării dintre actorii publici, privați și a cercetării, precum și a cooperării cu țările terțe, în special cu cele care prezintă o amenințare concretă la adresa UE în ceea ce privește criminalitatea informatică; regretă că personalul și resursele financiare necesare pentru înființarea centrului au fost preluate din alte domenii operaționale; solicită Comisiei să țină cont de noile sarcini ale Europol în situația sa financiară și să-i aloce acestuia o finanțare adecvată pentru a combate pornografia infantilă, frauda în domeniul TVA și traficul de persoane etc.;
120. consideră că Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR) va constitui un instrument important în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere prin amplificarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile competente ale statelor membre și prin folosirea unor noi tehnologii de supraveghere a frontierelor externe și a zonelor prefrontaliere; solicită Statelor Membre, Comisiei și Frontex să asigure deplina funcționalitate a EUROSUR pană la sfârșitul anului 2014;
121. salută recenta extindere si ameliorare a mandatului ENISA și consideră că aceasta are un rol cheie în asigurarea unui nivel înalt de securitate a sistemelor și rețelelor informatice în cadrul Uniunii Europene prin asigurarea expertizei sale tehnice și științifice și prin rolul său de a contribui la prevenirea și combaterea incidentelor informatice; solicită ENISA să intensifice eforturile pentru ameliorarea capacității de reacție și suport a Centrelor de Răspuns la Incidente de Securitate Informatică (CERT) și să contribuie la crearea unor standarde europene de securitate a produselor, rețelelor și serviciilor electronice;
122. recomandă diseminarea unei culturi a prevenirii și a securității informatice („cybersecurity”), potrivit unei abordări integrate și multidisciplinare vizând sensibilizarea colectivității și promovarea cercetării și formării tehnice specializate, cooperarea între sectorul public și cel privat, precum și schimbul de informații la nivel național și transnațional; salută includerea atacurilor informatice în conceptul strategic privind apărarea și securitatea membrilor NATO; salută înființarea în unele state membre a organismelor de coordonare națională pentru combaterea amenințărilor informatice și invită toate statele membre ale Uniunii Europene să urmeze acest exemplu;
Recomandări finale pentru un plan de acțiune european care vizează combaterea crimei organizate, corupția și spălarea de bani
123. solicită Comisiei, prin intermediul OLAF, să introducă un procent adecvat de anchete din proprie inițiativă desfășurate de autoritățile ide anchetă antifraudă din UE, care vizează toate sectoarele, domeniile sau cazurile în care se suspectează cazuri de corupție sistemică și la scară largă care afectează interesele financiare ale UE și există motive pentru inițierea acestor anchete;
124. solicită, pentru a combate frauda financiară, reformarea rapidă a Directivei privind abuzul de piață (MAD), care, conform raportul FMI intitulat „Uniunea Europeană: evaluarea stabilității sistemului financiar” („European Union: Financial System Stability Assessment”), va avea un rol-cheie pentru promovarea integrității piețelor financiare europene;
125. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că o gamă întreagă de așa-numite infracțiuni emergente, precum traficul ilicit cu deșeuri, traficul ilicit cu opere de artă și specii protejate și contrafacerea mărfurilor, constituie activități extrem de profitabile pentru organizațiile criminale;
126. regretă faptul că Comisia nu a publicat încă primul raport referitor la corupția din UE, așa cum anunța în declarațiile sale anterioare, și speră că acest raport va fi adoptat înainte de sfârșitul lui 2013.
127. invită Comisia și Consiliul să elaboreze un plan de acțiune european împotriva traficului cu specii sălbatice;
128. invită insistent statele membre să transpună cât mai repede Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității; solicită Comisiei să vegheze ca transpunerea în dreptul intern să aibă loc în mod corect; îndeamnă statele membre și Comisia să finalizeze Foaia de parcurs privind drepturile suspecților și ale persoanelor acuzate de infracțiuni, inclusiv o directivă privind arestul preventiv;
129. subliniază necesitatea promovării unei culturi a legalității, precum și necesitatea sporirii gradului de informare a cetățenilor cu privire la fenomenul mafiei; recunoaște, în acest sens, rolul esențial jucat de asociațiile culturale, de agrement și de sport în sensibilizarea publicului cu privire la combaterea crimei organizate și în promovarea legalității și a justiției;
130. solicită Comisiei să publice un tablou de bord care să demonstreze punerea în aplicare de către fiecare stat membru în propriul cod de legi naționale, a legislației UE pentru combaterea crimei organizate;
131. îndeamnă ca această rezoluție să fie pusă în aplicare cu ajutorul unui plan de acțiune european pentru perioada 2014-2019 de eradicare a crimei organizate, corupției și spălării banilor, care să ofere o foaie de parcurs și resurse adecvate și, cu respectarea corespunzătoare a principiilor subsidiarității și proporționalității, să includă ca priorități, cu titlu informativ și fără pretenția de a fi exhaustiv, următoarele acțiuni pozitive specificate deja mai sus și confirmate prin enumerarea următoare:
(i)
stabilirea unei definiții a crimei organizate (incluzând, inter alia, infracțiunea de asociere la o organizație de tip mafiot), a corupției și a spălării banilor (inclusiv autospălarea banilor) bazată, inter alia, pe un raport privind implementarea legislației europene pertinente;
(ii)
eliminarea secretului bancar;
(iii)
eliminarea paradisurilor fiscale din întreaga Uniune Europeană și stoparea evaziunii fiscale și a eludării impozitării prin adoptarea principiului „originii bogăției”, recomandat de OCDE;
(iv)
garantarea accesului deplin la informațiile privind titularii efectivi ai societăților, fundațiilor și trusturilor (așa-numiții „beneficiari reali”), inclusiv prin adaptarea și interconectarea în consecință a registrelor comerțului din statele membre;
(v)
introducerea principiului răspunderii juridice a persoanelor juridice în caz de infracțiune financiară, în special, a răspunderii holdingurilor și a societăților-mamă pentru filialele lor;
(vi)
eradicarea traficului de persoane și a muncii forțate, în special în cazul minorilor și al femeilor, prin pedepse mai severe, și asigurarea unei protecții corespunzătoare și asistate pentru victimele traficului;
(vii)
încriminarea manipulării sportive, pentru a intensifica lupta împotriva pariurilor sportive ilicite;
(viii)
solicită statelor membre incriminarea cumpărării de voturi inclusiv în prezența unor avantaje nemateriale sau în favoarea unor terțe persoane;
(ix)
introducerea unei impozitări a întreprinderilor cât mai uniforme, mai echitabile și mai omogene la nivel european;
(x)
consolidarea acordurilor de cooperare judiciară și polițienească între statele membre și între Uniunea Europeană și țările terțe;
(xi)
promovarea instrumentelor de sechestrare și confiscare a activelor ilicite, inclusiv a metodelor de confiscare suplimentare, ca cele de drept civil, și reutilizarea bunurilor confiscate în scopuri sociale, în conformitate cu principiul subsidiarității;
(xii)
intensificarea luptei împotriva infracțiunilor ecologice și a traficului cu droguri;
(xiii)
asigurarea recunoașterii reciproce rapide, cu respectarea deplină a principiului proporționalității, a tuturor măsurilor judiciare, cu trimitere în special la hotărârile judecătorești pronunțate în penal, la ordinele de confiscare și la mandatele europene de arestare;
(xiv)
prevederea excluderii de la licitație în întreaga Uniune Europeană a operatorilor economici condamnați definitiv pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani;
(xv)
instituirea și lansarea Parchetului European, dotându-l cu resursele umane și financiare necesare; în același timp, sprijinirea agențiilor europene, cum sunt Europol și Eurojust, precum și a echipelor comune de anchetă și a birourilor de recuperare a activelor;
(xvi)
respectarea deplină, atât la nivelul statelor membre, cât și cel al UE, a obligațiilor stipulate în instrumentele internaționale care se ocupă de crima organizată, corupție și spălarea banilor;
(xvii)
recunoașterea rolului relevant al jurnalismului de investigație în depistarea infracțiunilor grave;
(xviii)
introducerea unor standarde omogene pentru protecția martorilor, a informatorilor și a colaboratorilor justiției la nivel european;
(xix)
să împiedice candidatura la o funcție publică sau ocuparea unei astfel de funcții în cazul persoanelor condamnate definitiv pentru infracțiuni legate de crima organizată, corupție sau spălarea banilor ori alte infracțiuni grave sau să le demită din funcție;
(xx)
definirea și introducerea, inclusiv pe baza unui sistem de raportare uniform, a unor pedepse adecvate pentru infracțiunile informatice de tip standard;
(xxi)
prevenirea corupției în sectorul public, printr-un acces mai bun al publicului la documente, norme specifice privind conflictele de interese și registre de transparență;
132. insistă ca Parlamentul să acorde în continuare o atenție deosebită chestiunilor de care se ocupă Comisia sa specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani și, în acest sens, însărcinează Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne ca, atunci când este necesar în cooperare cu orice altă comisie parlamentară pertinentă, să asigure implementarea corectă a recomandărilor incluse în prezenta rezoluție la nivel politic și instituțional și, dacă este cazul, să audieze experți, să înființeze grupuri de lucru și să adopte rapoarte de monitorizare;
o o o
133. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Eurojust, Europol, Frontex, CEPOL, OLAF, COSI, Băncii Europene de Investiții, Consiliului Europei, OSCE, Interpol, UNODC, Băncii Mondiale și FATF/GAFI și autorităților europene de supraveghere (ABE, AESFEM, AEAP).
Camera Internațională de Comerț, organizația Transparency International, inițiativa „Global Compact” a ONU, Forumul Economic Mondial, „Clean Business is Good Business”, 2009.
Camera Internațională de Comerț, organizația Transparency International, inițiativa „Global Compact” a ONU, Forumul Economic Mondial, „Clean Business is Good Business”, 2009.
Parlamentul European, Studiu privind descurajarea fraudelor cu fonduri ale UE prin jurnalismul de anchetă în UE-27, octombrie 2012.
e-justiție: Plan de acțiune pentru perioada 2014-2018
196k
21k
Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la Planul de acțiune în materie de e-Justiție pentru perioada 2014-2018 (2013/2852(RSP))
– având în vedere Planul de acțiune european în materie de e-Justiție pentru perioada 2009-2013,
– având în vedere întrebarea adresată Consiliului privind Planul de acțiune în materie de e-Justiție pentru perioada 2014-2018 (O-000111/2013 – B7-0521/2013),
– având în vedere articolul 115 alineatul (5) și articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât primul Plan european multianual de acțiune în materie de e-Justice a cuprins perioada 2009-2013 și a încercat să facă în așa fel încât justiția și sistemul juridic să devină mai accesibile pentru cetățeni, și să îmbunătățească înțelegerea reciprocă a practicienilor și a administrațiilor prin furnizarea de instrumente electronice de informare și de cooperare;
B. întrucât portalul e-Justiție a fost lansat în 2010;
C. întrucât a sosit momentul pentru a lua o hotărâre cu privire la Planul de acțiune în materie de e-Justiție pentru perioada 2014-2018;
D. întrucât planul de acțiune în materie de e-Justiție ar trebui dezvoltat pe baza accesului deschis și toate statele membre ar trebui încurajate să participe;
E. întrucât nivelul de conștientizare cu privire la instrumentele UE în materie de justiție civilă și proceduri transfrontaliere este relativ scăzut și întrucât 73 % din cetățeni consideră că sunt necesare măsuri adiționale pentru a-i ajuta să acceseze justiția civilă în alte state membre(1);
1. consideră că e-Justiția este un mijloc de a permite un acces sporit la informațiile juridice și judiciare, precum și la procedurile judiciare și administrative, atât pentru cetățeni, cât și pentru practicieni;
2. consideră că e-Justiția are un rol important de jucat în consolidarea încrederii și înțelegerii reciproce și, astfel, în susținerea recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și administrative, care constituie un principiu important al sistemului juridic al UE;
3. subliniază că sistemele de e-Justiție, prin însăși natura lor, au tendința de a reduce costurile procedurilor judiciare și administrative, în special prin automatizarea schimburilor de informații, a serviciului de documente și a traducerii anumitor acte procedurale; consideră că acest lucru este în interesul tuturor părților interesate din sistemul judiciar; consideră că, având în vedere considerentele legate de eficiență din punctul de vedere al costurilor, proiectele ar trebui să rămână cu caracter voluntar;
4. salută dezvoltarea instrumentelor e-Justiție pentru a facilita utilizarea anumitor instrumente ale UE, cum ar fi ordinul european de plată și procedura europeană privind cererile cu valoare redusă, precum și sisteme informatice din domeniul justiției și afacerilor interne, în special a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și a Sistemului de Informații Schengen (SIS) II;
5. ia act de importanța e-Justiției pentru furnizarea de formulare standard multilingve și, astfel, pentru reducerea birocrației transfrontaliere;
6. solicită sporirea utilizării aplicațiilor electronice, a furnizării electronice a documentelor, a utilizării videoconferințelor și a interconectării registrelor judiciare și administrative, pentru a reduce și mai mult costurile procedurilor judiciare și cvasi-judiciare;
7. invită statele membre și Comisia să continue să depună eforturi cu privire la cooperarea electronică în domeniul justiției, în special prin extinderea aplicațiilor disponibile pe portalul e-Justiție; consideră că ar trebui să se acorde atenția necesară dezvoltării de instrumente de e-Învățare pentru sistemul judiciar;
8. subliniază faptul că programul UE pentru justiție pentru perioada 2014-2020 ar trebui să permită finanțarea proiectelor europene și naționale de succes în materie de e-Justiție, care ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană reală pentru cetățeni; consideră că activitatea legislativă, proiectele în materie de e-Justiție și planificarea programelor financiare ar trebui să fie raționalizate;
9. subliniază importanța portalului e-Justiție pentru construirea unei adevărate culturi judiciare europene de găzduire a unor instrumente online pentru formarea judiciară și pentru a servi drept instrument de gestionare a cunoștințelor și de interconectare.
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
Comisia Europeană, Eurobarometru Special 351 (Justiție civilă), octombrie 2010, întrebarea 3.
Politica europeană de vecinătate, spre o consolidare a parteneriatului: poziţia PE referitoare la rapoartele intermediare de activitate pentru 2012
401k
60k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la Politica Europeană de Vecinătate: către o consolidare a parteneriatului. Poziția Parlamentului European privind rapoartele din 2012 (2013/2621(RSP))
– având în vedere comunicările Comisiei din 11 martie 2003 privind „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din Est și din Sud” (COM(2003)0104), din 12 mai 2004, referitoare la Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (COM(2004)0373), din 4 decembrie 2006 privind consolidarea politicii europene de vecinătate (COM(2006)0726), din 5 decembrie 2007 privind consolidarea politicii europene de vecinătate (COM(2007)0774), din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul estic (COM(2008)0823), din 20 mai 2008 privind Procesul de la Barcelona: Uniunea pentru Mediterana (COM(2008)0319) și din 12 mai 2010 privind bilanțul politicii europene de vecinătate (COM(2010)0207), precum și din 24 mai 2011 referitoare la un dialog cu țările sud-mediteraneene privind migrația, mobilitatea și securitatea (COM(2011)0292),
– având în vedere comunicările comune ale Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2013, 25 mai 2011 și din 8 martie 2011, intitulate „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic” (JOIN(2013)0004), „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine” (COM(2011)0303) și, respectiv, „Un parteneriat pentru democrație și prosperitate împărtășită cu țările sud-mediteraneene” (COM(2011)0200),
– având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene din 26 iulie 2010, 20 iunie 2011 și 22 iulie 2013 privind politica europeană de vecinătate (PEV), precum și concluziile Consiliului Afaceri Externe/Comerț al Uniunii Europene din 26 septembrie 2011 și ale Consiliului European din 7 februarie 2013,
– având în vedere comunicările comune ale Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 15 mai 2012, intitulat „Parteneriatul estic: o foaie de parcurs până la reuniunea la nivel înalt din toamna anului 2013” (JOIN(2012)0013) și din 20 martie 2013 intitulată „Realizarea unei noi politici europene de vecinătate” (JOIN(2012)0014) și documentele de lucru comune ale serviciilor Comisiei de însoțire [„Rapoarte regionale”, SWD(2013)0085 și 0086),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1638/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a dispozițiilor generale de instituire a unui Instrument european de vecinătate și de parteneriat(1),
– având în vedere Declarația de la Barcelona, adoptată cu ocazia Conferinței euromediteraneene a miniștrilor afacerilor externe, desfășurată la Barcelona între 27 și 28 noiembrie 1995, prin care se stabilea un parteneriat euromediteraneean,
– având în vedere Declarația summit-ului de la Paris privind Mediterana, desfășurată la 13 iulie 2008,
– având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la Uniunea pentru Mediterana(2),
– având în vedere Parteneriatul de la Deauville lansat de G8 în cadrul reuniunii liderilor de la Deauville, în mai 2011, la care UE este parte,
– având în vedere declarațiile comune ale summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009 și ale summit-ului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia între 29 și 30 septembrie 2011,
– având în vedere Declarația comună de la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe ai Parteneriatului estic din 23 iulie 2012,
– având în vedere Decizia 2011/424/PESC a Consiliului din 18 iulie 2011 de numire a unui Reprezentant Special al Uniunii Europene pentru regiunea sud-mediteraneeană(3) și Decizia 2011/518/PESC a Consiliului din 25 august 2011 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud și criza din Georgia(4),
– având în vedere rezoluțiile sale din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea Politicii europene de vecinătate – dimensiunea(5) estică și la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea sudică(6),
– având în vedere Rezoluția sa din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate(7),
– având în vedere Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la recuperarea activelor de către țările Primăverii arabe aflate în tranziție(8),
– având în vedere recomandarea din 12 septembrie 2013 privind politica UE față de Belarus(9),
– având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2013 referitoare la libertatea presei și a mass-mediei în lume(10),
– având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la „O strategie privind libertatea digitală în politica externă a UE(11),
– având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare Euronest din 3 mai 2011(12),
– având în vedere concluziile summit-ului parlamentelor euromediteraneene (Marsilia, 6-7 aprilie 2013), precum și concluziile Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana și ale Adunării Parlamentare Euronest,
– având în vedere rezoluțiile sale cuprinzând recomandările Parlamentului adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru Acordul de asociere UE-Armenia(13), Acordul de asociere UE - Azerbaidjan(14), Acordul de asociere UE-Moldova(15), Acordul de asociere UE-Georgia(16) și Acordul de asociere UE-Ucraina(17),
– având în vedere Deciziile 2006/356/CE, 2005/690/CE, 2004/635/CE, 2002/357/CE, 2000/384/CE, 2000/204/CE și 98/238/CE privind încheierea unui acord euromediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Libaneză, Republica Algeriană Democratică și Populară, Republica Arabă Egipt, Regatul Hașemit al Iordaniei, Statul Israel, Regatul Maroc și Republica Tunisiană,
– având în vedere Declarația comună a Parteneriatului estic și a miniștrilor de afaceri externe ai Grupului de la Vișegrad, Irlandei și Lituaniei, emisă la Cracovia la 17 mai 2013,
– având în vedere relațiile îndelungate ale UE cu țările din vecinătatea sudică a Europei și legăturile istorice, economice, politice și sociale a numeroase state membre ale UE cu țările din această regiune, precum și angajamentul european de a păstra în continuare cele mai strânse legături posibile și de a oferi sprijinul necesar, în concordanță cu PEV mai extinsă,
– având în vedere faptul că deciziile summit-ului Parteneriatului estic de la Vilnius pot fi esențiale pentru viitorul Parteneriatului estic, tocmai din acest motiv fiind important să se aibă în vedere o perspectivă pe termen lung, dincolo de summit, și asigură o politică de continuare ambițioasă pentru regiune,
– având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât acordurile de asociere (AA) nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument de promovare a unei reforme profunde și sustenabile, a unei transformări sistemice și apropieri de Uniune, de valorile fondatoare și de standardele acesteia; întrucât implementarea corespunzătoare și la timp a acestora reprezintă așadar un criteriu suprem pentru evaluarea situației din țările relevante;
B. întrucât Politica Europeană de Vecinătate ar trebui să consolideze parteneriatul dintre UE și țările și societățile din vecinătate, pentru a crea și consolida democrații viabile, a urmări o creștere economică sustenabilă și a gestiona legături transfrontaliere;
C. întrucât relația privilegiată cu vecinătatea Europei din cadrul PEV este bazată pe un angajament reciproc față de valori comune (democrație și drepturi ale omului, statul de drept, buna guvernare, principii ale economiei de piață și dezvoltare sustenabilă); întrucât, ulterior revizuirii PEV, ar trebui să se acorde o atenție deosebită promovării unei democrații profunde și sustenabile, însoțită de o dezvoltare economică favorabilă incluziunii;
D. întrucât existența unei democrații funcționale, respectarea drepturilor omului și a statului de drept reprezintă pilonii fundamentali ai parteneriatului UE cu vecinii săi; întrucât crearea unei democrații profunde și sustenabile necesită un angajament puternic și pe termen lung din partea guvernelor în favoarea unor alegeri libere și corecte, a administrării statului de drept de către un sistem judiciar independent și a dreptului la un proces echitabil, a reformei securității și sectorului de aplicare a legii (inclusiv a poliției) și în favoarea instituirii unui control democratic asupra forțelor armate și de securitate;
E. întrucât politica externă a Uniunii trebuie să fie coerentă, în special cu politicile sale interne, prin evitarea standardelor duble; întrucât criza economică și financiară nu poate justifica o reducere implicării Uniunii în vecinătatea sa,
F. întrucât mișcările de masă din lumea arabă constituie un punct de referință în istoria modernă a țărilor din vecinătatea sudică a Europei și în istoria relațiilor dintre UE și aceste țări, iar aplicarea unei abordări diferențiate având la bază principiul asistenței condiționată de performanțele și progresele înregistrate de țările partenere (principiile „mai mult pentru mai mult” și „mai puțin pentru mai puțin”) ar trebui periodic evaluate în cadrul unor rapoarte intermediare conform unor criterii specifice și cuantificabile, având la bază nevoile acestora; întrucât aplicarea inconsecventă sau inexistentă a principiului „mai mult pentru mai mult” ar putea fi contraproductivă și poate submina întregul proces, precum și efectul de levier și credibilitatea Uniunii;
G. întrucât demonstrațiile populare pașnice care au avut loc în lumea arabă în 2011 au fost un apel la demnitate, reflectând aspirații democratice legitime și cereri răspicate de reforme instituționale, politice și sociale care să conducă la realizarea unei democrații veritabile, combaterea corupției și a nepotismului, asigurarea respectării statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și reducerea inegalităților sociale și crearea unor condiții economice și sociale mai bune; întrucât, doi ani mai târziu, cetățenii mai multor țări mediteraneene se confruntă în continuare cu încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului și a libertăților fundamentale, cu dificultăți economice și tulburări sociale;
H. întrucât evaluarea progreselor realizate de țările partenere, în ceea ce privește respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procesul democratic și aplicarea statului de drept, precum și reforme economice și ale sectorului public sustenabile trebuie să aibă la bază principii generale comune și cerințe specifice pentru fiecare țară, pe baza unor indicatori și criterii eficace, clare, transparente, obiective și măsurabile, luând în considerare progresele generale și nivelul de implicare în reforme;
I. întrucât respectarea și promovarea democrației și a drepturilor omului – în special a drepturilor copiilor, ale femeilor și ale minorităților –, a justiției și a statului de drept, a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare, de conștiință, de religie sau convingere și de asociere, a mass-mediei libere și independente, inclusiv a accesului nerestricționat la informații, comunicații și internet, consolidarea societății civile, securitatea – inclusiv soluționarea pașnică a conflictelor și bunele relații de vecinătate, stabilitatea democratică, prosperitatea, repartizarea echitabilă a veniturilor, bogăției și a oportunităților, coeziunea socială, combaterea corupției și promovarea bunei guvernări și a dezvoltării sustenabile sunt principii fondatoare și obiective ale UE, care trebuie să constituie întotdeauna valori comune aflate în centrul PEV;
J. întrucât respectarea fundamentelor democrației reprezintă o linie de demarcație clară și o condiție de bază pentru asocierea mai strânsă cu UE a țărilor din Parteneriatului estic; întrucât deprivarea cetățenilor de dreptul lor legitim la alegerea unui guvern, prin aplicarea selectivă a justiției, arestului preventiv, prin închiderea oponenților politici și prin incapacitatea de a organiza alegeri libere și corecte, pune în pericol aceste principii fundamentale;
K. întrucât scopul PEV este de a institui o zonă de prosperitate și de bună vecinătate, întemeiată pe valorile Uniunii și caracterizată prin relații strânse și pașnice, regionale, promovarea democrației profunde și sustenabile, statul de drept, reforme politice și economice, o economie socială de piață sustenabilă în țările vecine ale UE și crearea unui cerc de prieteni a Uniunii și relații de prietenie cu ceilalți; întrucât, prin urmare, principiul fundamental călăuzitor pentru evaluarea progreselor ar trebui să fie contribuția la securitatea fiecărei părți, a solidarității și prosperității; dezaprobă, în această privință, efectele negative ale politicilor vizând frontierele închise din cadrul zonei vecine UE și, în special, între Parteneriatul Estic și țările candidate la UE;
L. întrucât dimensiunea multilaterală a PEV este o oportunitate unică de a reuni toate țările și părțile interesate din regiune în realizarea de progrese tangibile și a înțelegerii între ele prin colaborarea la proiecte concrete la nivel tehnic, întrucât Euronest și Euromed oferă o oportunitate suplimentară de a crea și de a aprofunda înțelegerea reciprocă, contribuind la dezvoltarea democrațiilor tinere din aceste regiuni; întrucât atât Conferința autorităților locale și regionale din Parteneriatul estic (CORLEAP), cât și Adunarea autorităților locale și regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM) exercită un rol important în consolidarea democrației prin intermediul cooperării economice, sociale și teritoriale;
M. întrucât libertatea presei și a mass-mediei, precum și libertățile digitale sunt supuse constant unei presiuni în numeroase țări PEV; întrucât dreptul la libertatea de exprimare este un drept universal al omului, care stă la baza democrației și este esențial pentru realizarea altor drepturi; întrucât drepturile și libertățile universale au nevoie de protecție atât online, cât și offline;
N. întrucât UE a revizuit Politica Europeană de Vecinătate în 2011 pentru a oferi mai mult sprijin țărilor partenere, creând o democrație profundă și sustenabilă și pentru a sprijini o dezvoltare economic favorabilă incluziunii; întrucât instrumentele financiare externe ale UE și, în special, Instrumentul european de vecinătate ar trebui să sprijine obiectivele politicii de vecinătate; întrucât este necesar să se stabilească legături puternice și clare între cadrul de politică și sprijinul furnizat în cadrul acestor instrumente;
O. întrucât progresele nesatisfăcătoare realizate de unele dintre țările din Parteneriatului estic (PEs) pot avea drept cauze dinamicele lente sau inexistente ale schimbărilor politice și sociale în țările partenere, o uzură a Uniunii în ceea ce privește PEV, nereușind să prezinte partenerilor europeni o perspectivă europeană suficient de stimulantă din cauza crizei economice și financiare, precum și din cauza presiunii Rusiei și a ofertei alternative a acesteia de integrare în Uniunea Eurasiatică;
P. întrucât summit-ul de la Vilnius este un punct de referință în evoluția Parteneriatului estic și un test major al capacității politicii UE de vecinătate de a obține rezultate tangibile;
Q. întrucât, deși acordurile de asociere (AA) sunt rezultatul componentei bilaterale a PEs, componenta multilaterală rămâne o dimensiune esențială pentru dezvoltarea unei bune cooperări regionale, bazată pe relații de vecinătate bune; întrucât, în această privință, este regretabil că Parteneriatul estic găzduiește o serie de dispute teritoriale nesoluționate, care ar trebui rezolvate; întrucât Parlamentul European subscrie pe deplin la principiul suveranității, al integrității teritoriale și al dreptului națiunilor la autodeterminare;
R. întrucât, în această privință, UE ar trebui să joace un rol mai activ în soluționarea pașnică a conflictelor, inclusiv a conflictelor înghețate care reprezintă în prezent un obstacol insurmontabile în calea dezvoltării armonioase a unor bune relații de vecinătate și a cooperării regionale în țările partenere estice și sudice;
S. întrucât Adunarea Parlamentară a Parteneriatului estic (Euronest) rămâne un element major pentru dezvoltarea dimensiunii democratice și parlamentare a Parteneriatului estic permițând schimbul de bune practici din cadrul metodelor de lucru parlamentare și constituind o platformă esențială pentru aducerea mai aproape a partenerilor estici de UE, răspunzând cerințelor cetățenilor,
1. salută publicarea rapoartelor privind progresele înregistrate în 2012 pentru țările PEV din sud și pentru partenerii estici, dar regretă că, în majoritatea cazurilor, atât rapoartele, cât și evenimentele ulterioare prezintă o imagine mixtă de progrese, stagnare și involuții și descriu situația națională fără a evalua programele desfășurate de Uniune sau fără a face recomandări concrete în ceea ce privește alocarea de fonduri în cadrul instrumentelor externe ale UE sau dezvoltarea asistenței pentru cooperare și influența sa asupra politicilor din țările partenere; consideră că aceste rapoarte ar trebui să evalueze, de asemenea, tendințele, incluzând date comparative cu privire la anii precedenți;
2. subliniază că, în conformitate cu articolele 8 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), toate țările europene, inclusiv cele vizate de Parteneriatul Estic, au posibilitatea pe termen lung de solicita aderarea la Uniunea Europeană;
3. este ferm convins că Parlamentul ar trebui să fie pe deplin implicat în implementarea noii PEV și în ajustarea sprijinul financiar al UE, în special prin acte delegate, și ar trebui să fie informat cu regularitate cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor în țările partenere și a ajustărilor înregistrate; regretă faptul că nu este întotdeauna consultat în ceea ce privește redactarea planurilor de acțiune sau informat cu privire la conținutule discuțiilor; consideră că rezoluțiile sale ar trebui să facă parte integrantă din cadrul PEV și solicită acordarea statutului de observator deputaților europeni pentru a participa la reuniunile subcomisiilor pentru politici și drepturile omului;
4. regretă că progresele realizate de țările partenere nu au fost în concordanță cu obiectivele stabilite în comun cu UE; solicită o evaluare concretă a eficacității PEV revizuite; solicită depunerea mai multor eforturi pentru a folosi toate instrumentele și politicile disponibile Uniunii în mod coerent sub egida PEV; solicită o implementare consecventă a demersurilor bazate pe stimulente și a principiului „mai mult pentru mai mult”, care reprezintă fundamentul PEV revizuite; solicită, dacă este cazul aplicarea principiului „mai puțin pentru mai puțin” în cazul țărilor din PEV care fac eforturi insuficiente pentru a construi o democrație profundă și sustenabilă pentru a întreprinde reformele convenite; subliniază că sprijinul acordat de Uniune reflectă și nevoile partenerilor în ceea ce privește dezvoltarea;
5. subliniază rolul important jucat de societatea civilă în tranziție și procesele de reformă și dialogul politic în țările din vecinătate; invită UE să consolideze cooperarea cu societatea civilă în țările învecinate și să îi furnizeze suport printr-o serie de instrumente de finanțare diferite;
6. consideră că sprijinirea proceselor de tranziție democratică ar trebui să se concentreze asupra dezvoltării capacității instituționale a instituțiilor democratice, asupra sprijinului acordat partidelor politice, societății civile, drepturilor femeilor și ale minorităților, precum și asupra consacrării în societățile din țările partenere a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a libertății de asociere, de exprimare, de întrunire și a presei și a mass-mediei libere; solicită Uniunii și statelor membre să consolideze parteneriatele dintre diversele organizații și sectoare ale societății pentru a le transfera responsabilitatea pentru procesul de vecinătate european; reafirmă că aceasta ar trebui să fie realizare, printre altele, prin crearea de legături orizontale între diferiți actori sociali pe baza unor parteneriate de înfrățire între organizațiile societății civile (ONG-uri, sindicate, organizații de afaceri, mass-media, organizațiile de tineret etc.), precum și proiectele de înfrățire cu autoritățile naționale autoritățile și administrațiile (în special în sectorul educației);
7. consideră că ar trebui realizată o analiză de gen corespunzătoare prin intermediul rapoartelor intermediare; subliniază necesitatea unui accent mai mare pe consolidarea drepturilor sindicatelor și a comerțului, integrarea egalității de gen și colaborarea și dialogul cu ONG-urile, sindicatele și alte organizații ale societății civile în cadrul PEV revizuit;
8. insistă asupra respectării drepturilor universale ale omului și a libertăților fundamentale, ca principiu fundamental al politicii externe a UE; consideră că sprijinul acordat societăților civile este fundamentul Politicii de Vecinătate revizuite și, în consecință, recomandă ca asistența oferită societăților civile, inclusiv partenerilor sociali, să fie la înălțimea provocărilor și ca, în această privință, să fie instituită o coordonare strânsă cu Fondul European pentru Democrație;
9. subliniază că, atât pentru Uniunea pentru Mediterana, cât și pentru Parteneriatul estic, principalele organizații neguvernamentale au creat platforme comune; este de opinie că ar trebui organizate consultările necesare și în timp util cu aceste foruri ale societății civile în elaborarea, implementarea și monitorizarea planurilor de acțiune din cadrul PEV;
10. consideră că structurile multilaterale ale PEV ar trebui să fie consolidate și dezvoltate conform unor linii mai strategice; susține că, având în vedere centralitatea „multilateralismului eficace” în politica externă a Uniunii, Comisia și SEAE ar trebui să analizeze posibilitatea scenariului ca misiunea multilaterală a PEV să devină cadrul de organizare a relațiilor politice în Europa extinsă;
11. solicită Uniunii să mărească vizibilitatea proiectelor PEV finanțate sau sprijinite în țările partenere și să se implice mai activ societatea în îmbunătățirea imaginii și acceptarea Uniunii în rândul cetățenilor din țările PEV, în special prin utilizarea de campanii media și demonstrarea valorii adăugate a cooperării cu UE;
12. regretă reducerile substanțiale operate la rubrica 4 din CFM 2014-2030 în comparație cu propunerea inițială a Comisiei; subliniază că finanțarea ambițioasă al Parteneriatului Estic este crucială pentru progresul și mai mare al reformelor, schimbul de bune practici și realizarea și/sau menținerea unei democrații funcționale cu drepturi depline în vecinătatea estică a UE, acestea fiind de un interes vital pentru UE; consideră că ar trebui menținut actualul echilibru între partea estică și cea sudică din PEV, respectându-se pe deplin principiile de diferențiere și abordarea ajustată aplicate până în prezent; insistă asupra faptului că autorităților bugetare relevante ar trebui să li se ofere periodic informații actualizate privind indicatorii și orientările care modelează procesul decizional în ceea ce privește sprijinul bugetar și că Parlamentul ar trebui implicat în procesul de atribuire sau de retragere de fonduri care rezultă din aplicarea principiilor „mai mult pentru mai mult/puțin pentru mai puțin”;
13. subliniază că libertatea de exprimare, pluralismul și independența mass-mediei sunt fundamentele democrației; subliniază, așadar, importanța sprijinului UE pentru mijloace publice de informare în masă independente, sustenabile și responsabile în vederea furnizării unui conținut de calitate, pluralist și variat, reamintind că o mass-media publică, liberă și independentă joacă întotdeauna un rol fundamental în consolidarea democrației, în implicarea maximă a societății civile în afacerile publice și în implicarea cetățenilor pe calea democrației;
14. recunoaște importanța crucială a alegerilor libere și corecte pentru tranziția la democrație și subliniază rolul mass-mediei independente, în special al mass-mediei din serviciile publice, pentru desfășurarea transparentă, credibilă și democratică a procesului electoral; solicită Comisiei și SEAE să continue și, dacă este posibil, să își consolideze sprijinul acordat desfășurării democratice a viitoarelor alegeri din țările partenere, inclusiv îmbunătățirii libertății și pluralismului mass-mediei;
Parteneriatul estic
15. recomandă Uniunii: (a) să consolideze aplicarea principiului „mai mult pentru mai mult” și să îl stimuleze prin competiție pozitivă și cooperare între țările partenere, exprimându-și sprijinul necesar pentru statele Parteneriatului estic, care se confruntă cu presiuni din țări terțe când aplică acquis-ului comunitar (b) să aplice o abordare duală, fiind exigentă față de guvernele PEs și, fiind în același timp, deschisă, generoasă și atractivă față de cetățenii țărilor partenere; (c) să încurajeze cetățenii să promoveze valorile de la baza UE - democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - prin angajamentul lor de a le promova, făcându-le astfel, principala sursă de transformare a puterii normative; (d) să elaboreze o strategie pe termen lung de promovare a valorilor europene care să cuprindă schimbarea internă și aspirațiile acestor societăți la libertate și prosperitate; (e) să descentralizeze PEs, implicând actorii publici de ambele părți și punându-le acestora la dispoziție principiile vizând asumarea responsabilității, prin intermediul înfrățirilor și parteneriatelor orizontale, însoțite de o mobilitate sporită, contacte interpersonale, facilitarea eliberării vizelor și perspectiva unui sistem fără vize, caz în care ar trebui să se aplice abordarea „vecinii primează”; și (f) să parafeze sau să semneze acordurile de asociere, având drept obiectiv intrarea rapidă în vigoare a acestora, la început provizoriu, iar apoi pe deplin, înainte de încheierea prezentei legislaturi a Parlamentului European și a actualului mandat al Comisiei Europene, sub rezerva îndeplinirii condițiilor și cerințelor necesare; (g) să se abțină de la folosirea forței sau de la amenințările de a folosi forța în rezolvarea disputelor din regiune, subliniind că singura modalitate posibilă de soluționare a conflictelor din regiune este prin intermediul unor negocieri în formele acceptate internațional, pe baza principiilor de drept internațional;
16. reamintește poziția sa potrivit căreia ocuparea de către o țară parte la Parteneriatul estic a teritoriului unei alte țări încalcă principiile fundamentale și obiectivele Parteneriatul estic, iar soluționarea conflictului Nagorno-Karabah, ar trebui să fie în conformitate cu Rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 822, 853, 874 și 884 din 1993 și cu principiile de bază ale Grupului de la Minsk din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), consacrate în declarația comună „Aquila” din 10 iulie 2009;
17. deplânge faptul că, odată cu apropierea summitu-ului dedicat Parteneriatului estic, asupra țărilor din Parteneriatul estic se fac din ce în ce mai multe presiuni; consideră inacceptabile aceste presiuni și solicită Rusiei să se abțină de la proceduri care în mod evident încalcă principiile de la Helsinki; subliniază ferm că alegeri făcute în mod liber de către țările din Parteneriatul estic nu ar trebui să le facă să suporte consecințe precum măsuri comerciale, politica de vize, mobilitatea redusă a lucrătorilor, interferențe în conflictele înghețate și altele; solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă ( SEAE ) să se ocupe de evoluțiile deplorabile și dintr-o altă perspectivă decât cea pur comercială, acționând și apărarea partenerii Uniunii prin trimiterea unui mesaj puternic de sprijin pentru toate țările Parteneriatului estic, în aspirațiile lor și opțiunilor lor europene; subliniază cu toate acestea , că acordurile de asociere (AA ) și acordurile aprofundate și cuprinzătoare de liber schimb sunt un model pentru o serie de reforme care sunt benefice pentru toți;
18. își păstrează angajamentul de a dezvolta în continuare Adunarea Parlamentară Euronest ca forum important pentru cooperarea interparlamentară multilaterală cu țările din Parteneriatul estic; deplânge propunerile de reducere a liniilor bugetare PEV pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, întrucât aceste linii bugetare au ca scop acordarea unui sprijin mai mare pentru acțiuni și proiecte legate de consolidarea democrației, statul de drept și promovarea drepturilor omului;
19. subliniază că un gest special față de popoarele Parteneriatului estic și un ajutor real în apropierea țărilor din Uniunea Europeană ar fi anularea cerinței privind vizele;
20. consideră că publicarea foii de parcurs privind Parteneriatul estic 2012-2013 este un prim pas către dezvoltarea unor instrumente mai bune de monitorizare; solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să dezvolte în continuare mecanisme adecvate de monitorizare, capabile să evalueze performanțele și realizările țărilor PEV, și să stabilească obiective clare și măsurabile;
21. recomandă ca Parteneriatul Estic să continue: (a) să își reechilibreze și multiplice eforturile în vederea îndeplinirii criteriilor politice, juridice și economice (b) să consacre în societățile lor valorile fundamentale ale democrației, statului de drept, drepturilor omului, egalitatea de gen și combaterea corupției; (c) să intensifice în continuare schimbările din societate, procesele de reformă și îmbunătățirea sistemică a standardelor și administrației publice, considerând integrarea europeană drept o alegere strategică pe termen lung, și nu doar un efort economic și administrativ; (d) să elimine discrepanța dintre retorică și acțiunea practică; (e) să acorde o atenție mai mare structurii multilaterale a PE și învățării prin intermediul celor mai bune practici; (f) să aplice în cazul conflictelor regionale, spiritul și lecțiile ce decurg din experiența istorică a integrării europene și să consolideze cooperarea regională, politică și economică dintre acestea, întrucât problemele bilaterale trebuie soluționate pașnic, iar bunele relații de vecinătate și cooperarea regională sunt elemente fundamentale ale Parteneriatului estic; (g) să implice cetățenii și actorii publici în înfrățiri și parteneriate orizontale cu omologii acestora din Uniune și să colaboreze cu societățile civile și tânăra generație ca factor de schimbare; (h) să se abțină de la folosirea forței sau a amenințărilor cu forța în rezolvarea disputelor din regiune, subliniind că singura modalitate posibilă de soluționare a conflictelor din regiune este prin intermediul unor negocieri în formele acceptate internațional, pe baza principiilor de drept internațional;
22. este îngrijorat de acțiunile Rusiei menite să descurajeze țările partenere de la asocierea politică și economică cu UE; reafirmă dreptul suveran al fiecărui stat de a-și alege alianțele politice și comerciale; consideră, în plus, că o integrare treptată a țărilor partenere cu UE este pe deplin consecventă cu urmărirea de relații cordiale cu Rusia; respinge percepția de joc cu sumă nulă ca paradigmă pentru relațiile UE și ale Rusiei cu țările partenere;
23. reafirmă necesitatea de a depune eforturi pentru stabilitatea și securitatea regională, necesare pentru realizarea obiectivelor Parteneriatului estic, de asemenea, în contextul integrării cu UE; recomandă eforturi suplimentare pentru a înregistra progrese către o reconciliere a conflictelor teritoriale din Georgia, Azerbaidjan, Armenia și Moldova;
24. reamintește că un angajament față de un acord de asociere/acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător înlătură orice altă formă simultană de participare la o uniune vamală;
25. solicită statelor membre ale UE și partenerilor est-europeni să își revizuiască politicile privind exporturile de arme în regiune, pentru a ajunge la acorduri privind dezarmarea și demilitarizarea zonelor de conflict; solicită Rusiei să respecte acordurile în mod constructiv, respectând pe deplin suveranitatea țărilor din regiune și abținându-se la orice acțiune care ar periclita stabilitatea regională;
26. subliniază că UE și partenerii est-europeni se confruntă cu provocări politice comune în ceea ce privește asigurarea unei alimentări cu energie fiabile și sigure; reamintește că cooperarea pentru securitatea energetică este clar identificată ca prioritate în cadrul Parteneriatului estic și al PEV pentru perioada 2014-2020; se așteaptă ca cel de al treilea summit al parteneriatului, care urmează să se desfășoare la Vilnius, să dea impulsioneze cooperarea mai mare în domeniul energetic și să crească securitatea energetică de ambele părți;
27. reamintește că Tratatul de instituire a Comunității Energiei prevede bazele pentru stabilirea unei piețe regionale a energiei pe deplin integrate care favorizează creșterea, investițiile și un cadru de reglementare stabil; recomandă, în această privință, extinderea Tratatului de instituire a Comunității Energiei dincolo de 2016, adaptându-și, totodată procesul decizional la provocări viitoare, inclusiv prin crearea de mecanisme de control juridic pentru a rezolva aplicarea deficitară a acquis-ului, precum și prin mecanisme de solidaritate; salută candidatura Georgiei la Comunitatea Energiei, aceasta putând deveni cea de-a treia țară a Parteneriatului estic care aderă, după Ucraina și Moldova; solicită extinderea Comunității Energiei prin intermediul PEV, în conformitate cu obiectivele Comunității Energiei, pe baza intereselor reciproce; subliniază că integrarea normativă ar trebui să fie în concordanță cu investițiile comune în capacitatea de interconectare și în infrastructură, precum și în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică și în noi tehnologii; subliniază importanța deosebită a diversificării și mai mari a rutelor de alimentare și de tranzit;
28. solicită introducerea unei clauze de securitate energetică în fiecare acord cu Parteneriatul estic, pentru a garanta respectarea deplină a legislației UE privind piața internă a energiei, includerea unui mecanism de alertă timpurie în astfel de acorduri, pentru a garanta o evaluare la timp a potențialelor riscuri și probleme legate de tranzitul și alimentarea cu energie din țări terțe, precum și stabilirea unei cadru comun de asistență reciprocă, solidaritate și soluționare a litigiilor;
Armenia
29. recunoaște progresele realizate în ceea ce privește standardele democratice și îndeplinirea cerințelor aferente acordului de asociere, dar și faptul că există în continuare deficiențe persistente în ceea ce privește democrația, ce trebuie soluționate; recunoaște că trebuie făcute progrese în domeniul reformelor în domeniul guvernării, inclusiv în aplicarea legii, sectorul judiciar și combaterea corupției; regretă ultima acțiune a președintelui Armeniei de a se angaja într-o uniune vamală; reamintește autorităților armene că o astfel de politică nu este compatibilă cu acordul de asociere; regretă, în acest sens, faptul că această alegere a fost făcută fără un control parlamentar cu drepturi depline sau o dezbatere deschisă și transparentă în societatea armeană; speră, în acest sens, că Armenia va continua reformele legate de UE, a căror aplicare ar putea conduce la prosperitatea economică a țării și ar putea contribui la rezolvarea problemelor socio-economice și politice care persistă încă în țară; solicită urmărirea unei cooperări cu UE, față de care UE își exprimă deschiderea; condamnă, de asemenea, atacurile asupra activiștilor civici care demonstrau în favoarea integrării europene și solicită aducerea autorilor în fața justiției;
30. salută implementarea unor politici macroeconomice solide și a unor reforme structurale în Armenia, precum și progrese suplimentare în îndeplinirea obiectivelor formulate în planul de acțiune;
Azerbaidjan
31. regretă persistența unei viziuni neclare și a unor ezitări cu privire la urmărirea de către Azerbaidjan a acordurilor de asociere; subliniază potențialul economic al relațiilor UE-Azerbaidjan, dar este îngrijorat de deficiențele din domeniul democrației, al statului de drept și al drepturilor omului în Azerbaidjan; insistă, prin urmare, ca Azerbaidjanul să-și demonstreze angajamentul prin intensificarea standardelor relevante, inclusiv libertatea de exprimare și de asociere și să permită opoziției democratice să se bucure de drepturile aferente; insistă asupra faptului că eliberarea prizonierilor politici și stoparea hărțuirii activiștilor politici, a apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor sunt premisele necesare pentru orice acord privind un parteneriat de modernizare strategic cu Azerbaidjanul;
32. regretă faptul că, în conformitate cu concluziile misiunii pe termen lung a ODIHR, recentele alegerile prezidențiale, de la 9 octombrie 2013, nu au reușit nici acum să îndeplinească standardele OSCE, precum și restricționarea libertății de întrunire și de exprimare; solicită, în acest context, autorităților azere să dea curs și să aplice rapid toate recomandările incluse în rapoartele prezente și trecute ale ODIHR / OSCE; solicită eliberarea imediată și necondiționată a celor 14 politicieni opozanți, jurnaliști și activiști în domeniul drepturilor omului azeri, încarcerați în ultimele luni, inclusiv Tofiq Yaqublu și Ilgar Mammadov(18);
Belarus
33. deploră situația stagnantă și inacceptabilă în ceea ce privește drepturile omului, democrația și deținuții politici, precum și lipsa de progrese în respectarea valorilor și standardelor promovate de Uniune; insistă asupra necesității condiționalității stricte și a implicării critice din partea Uniunii, însoțite de o atitudine mai generoasă și mai deschisă față de societatea civilă și ONG-uri, ce ar trebui sprijinite pentru a monitoriza și a realiza reforme; îndeamnă autoritățile din Belarus să participe la dialogul asupra modernizării și să înceapă negocierile cu UE pe tema facilitării eliberării vizelor și a acordurilor de readmisie cu scopul de a promova contactele interpersonale;
34. solicită autorităților din Belarus să utilizeze Președinția lituaniană și summit-ul Parteneriatului estic ce va avea loc la Vilnius ca posibilități suplimentare de a îmbunătăți relațiile cu UE, de îndată ce toți deținuții politici au fost eliberați, cu scopul de a relansa dialogul politic cu privire la, printre altele, reformele democratice, alegeri libere și corecte, respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și contacte cu opoziția și societatea civilă, cu condiția ca autoritățile din Belarus să dea dovadă de respect pentru aceste valori fundamentale;
35. reiterează voința UE de a îmbunătăți relațiile cu guvernul din Belarus de îndată ce autoritățile sale se angajează să urmărească o agendă definită în comun, inclusiv respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reflectate printre altele prin eliberarea necondiționată și reabilitarea tuturor prizonierilor politici; subliniază, cu toate acestea, că orice implicare face obiectul unei condiționalități stricte;
36. subliniază necesitatea specială de a consolida și mai mult sprijinul financiar acordat mass-mediei independente din Belarus;
Georgia
37. recunoaște progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește modernizarea țării și îndeplinirea cerințelor aferente acordului de asociere, precum și eforturile depuse de autorități pentru combaterea corupției; salută transferul de putere pașnic și exemplar după alegerile parlamentare democratice; constată, totuși, cu îngrijorare, deficiențele care persistă în aplicarea standardelor democratice; subliniază, în acest sens, necesitatea îmbunătățirilor și reformelor în vederea realizării unui sistem judiciar independent și imparțial și a unui sistem eficient de justiție penală, precum și a unui sistem electoral nediscriminatoriu și a respectării drepturilor minorităților; remarcă anchetele judiciare în curs de desfășurare cu privire la principalii oponenți politici, inclusiv Vano Merabishvili, și solicită respectarea deplină a standardelor și a normelor europene; sprijină eforturile Guvernului Georgiei de a atenua tensiunile cu Rusia, păstrând în același timp orientarea proeuropeană a țării; reiterează sprijinul ferm al UE față de integritatea teritorială a Georgiei;
38. încurajează parafarea Acordului de asociere, inclusiv a ALSAC, în cadrul summitului de la Vilnius, precum și încheierea rapidă a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize; consideră că semnarea Acordului de asociere ar trebui condiționată de înregistrarea unor progrese concrete de către Georgia în domeniul statului de drept și al democrației, și respectarea standardelor europene în cadrul următoarelor alegeri prezidențiale; recunoaște impactul important pe care punerea în aplicare a acordului de asociere, comerțul liber și călătoriile fără viză îl vor avea asupra procesului de reformă din Georgia;
39. solicită Comisiei să aplice această normă privind condiționalitatea, prin stabilirea unei serii de criterii de referință în conformitate cu care aceste progrese vor fi măsurate;
40. subliniază că alegerile prezidențiale planificate pentru 27 octombrie 2013, ce se vor desfășura simultan cu încheierea negocierilor cu privire la Acordul de asociere cu UE, vor fi un test decisiv extrem de important pentru voința Georgiei de a aplica standardele democrației și statul de drept, cu libertatea deplină a opoziției de a candida la alegeri și a mass-mediei independente de a relata campania fără nicio interferență din partea autorităților;
41. subliniază că Georgia nu ar trebui să se abțină de la aspirațiile europene și ar trebui să reziste presiunilor de a renunța la asocierea cu UE;
Republica Moldova
42. salută voința politică de a îndeplini cerințele Acordului de asociere, inclusiv a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, precum și a Planului de acțiuni privind liberalizarea vizelor și progresul cu privire la parafarea proiectului conductei Iași-Ungheni; salută eforturile realizate în modernizarea țării, în special creșterea cheltuielilor cu educația; solicită o semnare rapidă și finalizarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea acordului cât mai curând posibil; este conștient totuși, de slăbiciunile instituțiilor democratice și de necesitatea consolidării lor constante; încurajează Guvernul Moldovei să întreprindă în continuare demersuri susținute pentru aplicarea măsurilor necesare; consideră că stabilitatea politică și consensul de durată cu privire la reforme, în special la statul de drept și independența instituțiilor de stat, sunt de o importanță fundamentală pentru aspirațiile europene ale Moldovei;
43. încurajează inițializarea acordului de asociere, inclusiv a acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, în cadrul summit-ului de la Vilnius și își exprimă speranța în vederea unei încheieri rapide a dialogului privind vizele; recunoaște impactul important al aplicării a acordului de asociere, comerțului liber și călătoriilor fără viză procesului de reformă din Moldova; observă, în acest sens, că cele mai recente crize politice au scos la iveală fragilitatea procesului de democratizare desfășurat până în prezent și subliniază necesitatea întreprinderii unor demersuri în direcția construirii unor instituții democratice independente cu adevărat credibile;
44. recomandă semnarea rapidă, în viitorul apropiat (după summit-ul de la Vilnius), a acordului de asociere, dacă se menține actuala compatibilitate cu cerințele formulate;
45. salută propunerea Comisiei de liberalizare completă a importurilor de vin din Republica Moldova și își exprimă speranța că punerea rapidă în aplicare a propunerii va contribui la compensarea consecințelor negative ale interdicției impuse de Rusia asupra importurilor de vin din Republica Moldova;
46. salută inițierea unei noi conducte între Moldova și România și încurajează continuarea eforturilor și rezistența la presiunile exercitate de Rusia pentru a renunța la acordul de asociere;
Ucraina
47. ia act cu satisfacție de dialogul în desfășurare dintre Ucraina și UE și de ambiție comună de a semna un acord de asociere în cadrul summit-ului Parteneriatului estic de la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013;
48. încurajează autoritățile ucrainene să avanseze în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor Acordului de asociere, în conformitate cu concluziile Consiliului din 10 decembrie 2012 cu privire la Ucraina și cu Rezoluția Parlamentului din 13 decembrie 2012 referitoare la situația din Ucraina(19), precum și în ceea ce privește soluționarea problemelor persistente ale justiției selective și reformele electorale și judiciare lipsesc încă reformele; salută, cu toate acestea, cele mai recente angajamentele asumate atât de către Președintele Ianukovici, cât și de liderii opoziției de a continua adoptarea actelor juridice necesare prin Verkhovna Rada și așteaptă îndeplinirea promptă a promisiunilor făcute înaintea summit-ului de la Vilnius, recunoaște progresele realizate până în prezent, dar subliniază necesitatea continuării reformelor, în special reforma procuraturii; salută activitatea Misiunii Parlamentului European de monitorizare pentru Ucraina și salută extinderea mandatului acesteia până la 12 noiembrie 2013; își exprimă speranța și încrederea că aceasta va determina găsirea unei soluții reciproc acceptabile a cazului Yuliei Timoșenko, pe baza apelului lansat de Pat Cox și Aleksander Kwaśniewski către președintele Ucrainei;
49. recunoaște aspirațiile europene ale Ucrainei și își reiterează opinia sa potrivit căreia aprofundarea relațiilor dintre UE și Ucraina și oferirea unei perspective europene Ucrainei au o mare însemnătate și sunt în interesul ambelor părți;
50. recomandă Consiliului să semneze acordul de asociere dintre UE și statele sale membre, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, definite în mod formal de către Consiliul Afaceri Externe din 10 decembrie 2012 și susținute de rezoluția Parlamentului din 13 decembrie 2012; își exprimă aprobarea, condiționată de cerințele menționate mai sus, deciziei Consiliului privind aplicarea provizorie a Acordului de asociere UE-Ucraina imediat după semnare; își afirmă intenția ca, în cazul îndeplinirii tuturor cerințelor și a semnării ulterioare, să demareze procesul de ratificare deplină a Acordului de asociere UE-Ucraina în timpul mandatului actual;
51. dezaprobă ultimele sancțiunile comerciale impuse de Rusia asupra exporturilor Ucrainei, menite să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a nu semna acordul de asociere cu UE; solicită Rusiei să nu impună aceste sancțiuni comerciale și să se abțină de la ingerințe și presiuni politice nejustificate;
Vecinătatea sudică
52. este preocupat de dificultățile întâmpinate de țările din sudul Mediteranei în depășirea provocărilor din procesele lor de tranziție democratică;
53. subliniază importanța crucială a asistenței juridice și tehnice oferite de Uniune și statele membre autorităților din țările „Primăverii arabe” aflate în tranziție angajate în recuperarea activelor în vederea obținerii unor rezultate concrete;
54. salută succesul inițiativei sale de convocarea a unor grupuri de lucru pentru Tunisia, Iordania și Egipt, și subliniază că aceste întâlniri între părțile interesate private, autoritățile publice și organizațiile internaționale ar trebui să asigure includerea mai mare a societății civile și a ONG-urilor și ar trebui să producă rezultate tangibile, cu condiția ca situațiile politice să permită o cooperarea economică și integrare consolidate; sugerează că ar trebui explorată posibilitatea extinderii acestei inițiative în alte țări din regiune;
55. consideră că o tranziție de succes către o democrație durabilă trebuie să constituie prioritatea Uniunii în ceea ce privește vecinătatea sudică și solicită instituțiilor UE și statelor sale membre să își intensifice sprijinul lor în acest sens;
56. recomandă Uniunii Europene să mențină și, dacă este cazul, să își intensifice implicarea în sprijinirea tranzițiilor din țările partenere sudice, concentrându-se asupra transformării democratice, a unui parteneriat cu poporul și societatea civilă și asupra unei creșteri economice durabile și favorabile incluziunii;
57. reamintește că justiția socială și îmbunătățirea calității vieții sunt elemente cruciale ale tranzițiilor în curs în țările din vecinătatea sudică; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la situația ocupării forței de muncă, în special a tinerilor, și îndeamnă Comisia să sprijine politicile eficace privind ocuparea forței de muncă;
58. remarcă numărul mic de studenți din țările din vecinătatea sudică care au beneficiat de programele Tempus și Erasmus Mundus în pofida finanțărilor suplimentare alocate acestor programe în 2012; își reiterează apelul adresat Comisiei Europene în favoarea creării unui program Leonardo da Vinci euromediteraneean destinat încurajării mobilității tinerilor ucenici care doresc să urmeze cursuri de formare profesională în străinătate, pentru a contribui astfel la combaterea șomajului în rândul tinerilor, fenomen endemic în regiunea din sudul Mării Mediterane;
59. solicită Uniunii și statelor sale membre să implementeze o politică concretă și eficientă a mobilității cu țările din vecinătatea sudică, în special prin semnarea simultană de acorduri de liberalizare a regimului vizelor și acorduri de readmisie similare celor semnate cu majoritatea țărilor Parteneriatului estic; subliniază, în acest context, importanța intensificării mobilității și a cooperării în domeniul educației academice și al formării profesionale, extinzând și sporind programele existente și mobilitatea elevilor, a absolvenților, a profesorilor și a cadrelor universitare, prin promovarea schimburilor la nivel de universități și de școli profesionale și prin intermediul parteneriatelor public-private în domeniul cercetării și în cadrul întreprinderilor; consideră că este esențial să se dezvolte proceduri simplificate de eliberare a vizelor pentru participanții la astfel de programe; solicită UE să dezvolte o strategie sensibilă și cuprinzătoare care implică SEAE, Comisia, statele membre și partenerii din vecinătatea sudică, cu scopul de a aborda migrația și a proteja refugiații și solicitanții de azil care provin din vecinătatea sudică, în special având în vedere Primăvara arabă și instabilitatea permanentă din Nordul Africii;
60. reamintește necesitatea unei voințe politice puternice din partea instituțiilor UE și ale statelor membre de a participa activ la soluționarea conflictelor în regiune, în special a conflictului israelo-palestinian și necesitatea ca acestea să nu mai împiedice punerea în aplicare a PEV;
61. consideră drept o prioritate sprijinirea țărilor partenere în dezvoltarea și finanțarea proiectelor privind politica regională și includerea enclavelor regionale; recomandă în această privință adoptarea de măsuri care să țină cont de experiența Uniunii în gestionarea fondurilor regionale europene în vederea dezvoltării de competențe atât în rândul țărilor partenere, cât și al secretariatului Uniunii pentru Mediterana;
62. consideră că există o nevoie urgentă de promovare a proiectelor de dezvoltare socioeconomică durabilă și favorabilă incluziunii și de integrare în Maghreb, pentru a facilita circulația bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor; reamintește că conflictul din Sahara Occidentală este un obstacol major în calea integrării regiunii; îndeamnă Algeria și Marocul să creeze un parteneriat activ, capabil să facă față provocărilor regionale, inclusiv conflictului din Sahara Occidentală; salută, în acest context, adoptarea în decembrie 2012 a Comunicării comune a Înaltului Reprezentant și a Comisiei de stabilire a propunerilor privind sprijinirea celor cinci țări din Maghreb în eforturile lor de promovare a unei cooperări mai strânse și a unei integrări regionale mai accentuate; salută faptul că Uniunea și-a asumat copreședinția nordică a Uniunii pentru Mediterana și se așteaptă ca aceasta să promoveze coerența politicilor, coordonarea generală și eficiența, cu referire specială la proiectele care beneficiază de finanțare;
63. încurajează toate părțile implicate în conflict să colaboreze în vederea unei soluții politice juste, pașnice, de lungă durată și reciproc acceptabilă în problema Saharei Occidentale, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv cele care permit auto-determinarea; subliniază că trebuie garantate drepturile omului pentru comunitatea saharawi și trebuie soluționate problemele legate de aceste drepturi în Sahara Occidentală și în taberele Tindouf, inclusiv cele ale deținuților politici de etnie saharawi care nu au avut un proces echitabil și care ar trebui eliberați;
64. evidențiază importanța Uniunii pentru Mediterana ca instrument de instituționalizare a relațiilor cu vecinătatea sudică; subliniază importanța următoarelor reuniuni ministeriale vizând relansarea parteneriatului euromediteraneean și promovarea de proiecte comune;
65. reafirmă că, pentru parteneriatul sudic, se urmărește apropierea celor două țărmuri ale Mediteranei, în vederea stabilirii unei zone de pace, democrație, securității și prosperității pentru cele 800 de milioane de locuitori și să se ofere UE și partenerilor săi un cadru bilateral și multilateral eficient pentru soluționarea provocărilor democratice, sociale și economice, pentru promovarea integrării regionale, în special în ceea ce privește comerțul, și pentru asigurarea co-dezvoltării lor în beneficiul tuturor, precum și pentru oferi asistență partenerilor în construirea de state democratice, pluraliste și seculare, în special prin programe de consolidare a capacităților instituționale capacitate, dezvoltând totodată aranjamentele reciproc avantajoase, echilibrate și ambițioase pentru comerțul cu bunuri și servicii, precedate de evaluările de impact relevante, care pot conduce la ZLSAC; consideră că acest lucru va reprezenta cu siguranță primul pas spre Spațiul Economic Euro-mediteranean de mari dimensiuni, care ar putea contribui și la atenuarea dificultăților economice ale partenerilor noștri vecini din sud și ar facilita integrarea sud-sud;
66. subliniază că sprijinirea procesului de restituire a activelor furate de foștii dictatori și regimurile lor constituie un imperativ moral pentru UE; consideră că recuperarea activelor constituie un aspect cu puternice conotații politice, datorită simbolicii aferente procesului de restaurare a responsabilității în spiritul democrației și al statului de drept; observă că recuperarea activelor trebuie să reprezinte un angajament politic esențial al UE în cadrul parteneriatului său cu vecinătatea sudică; reiterează necesitatea de a institui un mecanism al UE pentru furnizarea de asistență juridică țărilor din vecinătatea sudică în procesul de recuperare a activelor;
67. solicită Comisiei, SEAE și statelor membre să încurajeze mai mult țările din regiune să adopte dispoziții explicite în legislațiile lor și să promoveze programele în vederea garantării drepturilor femeilor, a participării lor la luarea deciziilor politice și economice, a accesului lor la învățământ, a independenței economice și să elimine toate formele de violență comise împotriva lor;
68. consideră că UE ar trebui să furnizeze asistență și cunoștințe legislatorilor în ceea ce privește examinarea și redactarea legislației pentru sectorul TIC, fapt care ar trebui să favorizeze vastul potențial al tehnologiilor digitale atât pentru procesul democratic, cât și pentru dezvoltarea economică și cooperarea regională; consideră că fluxul liber al informațiilor și accesul la internet sunt esențiale pentru îmbunătățirile socioeconomice; subliniază, în acest sens, importanța respectării libertăților digitale;
69. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la violențele motivate politic din ce în ce mai numeroase din regiune, în special la adresa creștinilor, și solicită Uniunii să acționeze în acest sens, de asemenea, în cadrul PEV;
70. își reiterează invitația adresată Comisiei de a consolida vizibilitatea proiectelor din cadrul Parteneriatului estic și ale Uniunii pentru Mediterana în țările partenere și să faciliteze înțelegerea acestora de către cetățeni, demonstrând valoarea adăugată a cooperării cu UE;
Algeria
71. constată că Algeria și-a confirmat intenția de a participa la PEV, dar că aceasta totuși, nu a adoptat încă un plan de acțiune; salută inițierea negocierilor pentru un plan de acțiune UE-Algeria și încurajează cu fermitate Algeria să profite de acest instrument în vederea consolidării relațiilor cu UE; invită UE și Algeria să accelereze negocierile în cadrul PEV, în vederea adoptării rapide a unui plan de acțiune;
72. salută inițiativele luate de parlamentul algerian în vederea consolidării cooperării cu Parlamentul European și a calității dialogului politic instituit între cele două parlamente;
73. salută semnarea la 7 iulie 2013 a Memorandumului de înțelegere privind instituirea unui parteneriat strategic între Uniunea Europeană și Algeria în domeniul energiei, care va deschide în cele din urmă calea pentru o mai bună integrare a piețelor, dezvoltarea infrastructurii și transferurile de tehnologie între cele două părți
74. subliniază necesitatea unei politici care să garanteze pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale, în special libertatea de asociere și de a demonstra; își exprimă speranța că revizuirea preconizată a constituției algeriene are loc în cadrul unui proces deschis și transparent, deschis reprezentanților tuturor orientărilor politice din țară, astfel încât să poată contribui la consolidarea democrației și a statului de drept; remarcă buna funcționare a Misiunii Uniunii Europene de observare a alegerilor (MOA a UE) trimisă în Algeria pentru alegerile generale din 10 mai 2012; reamintește recomandările făcute de MOA și îndeamnă autoritățile algeriene să facă îmbunătățirile necesare în pregătirea viitoarelor alegeri; reiterează oferta Uniunii de susținere a procesului;
75. îndeamnă Uniunea să își consolideze și să-și accelereze sprijinul acordat organizațiilor societății civile din Algeria și programelor de promovare a ocupării forței de muncă în rândul femeilor și al tinerilor, guvernării economice, îmbunătățirii mediului de afaceri și consolidării libertăților și drepturilor fundamentale;
76. încurajează Algeria să faciliteze mai mult activitatea societății civile, prin intermediul promovării libertății de asociere și de manifestare;
Egipt
77. este îngrijorat în legătură cu actualele evoluții politice din Egipt după lovitura militară din 3 iulie 2013, cu polarizarea politică, dificultățile economice grave și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țară, precum și cu privire la securitatea din regiune, în special în ceea ce privește peninsula Sinai; condamnă în cei mai clari termeni posibili toate actele de violență, inclusiv atacarea bisericilor copte, și consideră că operațiunile recente întreprinse de forțele egiptene de securitate au fost disproporționate și au dus la un număr inacceptabil de mare de decese și răniri; invită guvernul egiptean să se abțină de la astfel de acțiuni; îndeamnă toate partidele politice să se implice într-un dialog inclusiv veritabil pentru a restabili un proces democratic care să răspundă solicitărilor și aspirațiilor legitime ale poporului egiptean; subliniază necesitatea unui proces de reconciliere națională a tuturor forțelor politice și sociale, inclusiv a secțiunilor moderate din Frăția Musulmană, ca element esențial în direcția promovării tranziției democratice care să permită organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare; subliniază că UE, prin intermediul ÎR/VP, ar putea fi în măsură să încurajeze un dialog între principalii actori politici din țară care să ducă la stabilirea unui guvern de unitate națională care să pregătească alegerile; în special, recomandă ÎR/VP să transmită un mesaj clar că trecerea în ilegalitate a Frăției Musulmane ar pune în pericol incluziunea democratică și ar compromite perspectivele revenirii la democrație;
78. subliniază faptul că un viitor prosper al Egiptului este posibil numai pe baza unei soluții democratice pe deplin funcționale, instituții democratice care să garanteze siguranța tuturor cetățenilor, iar tranziția democratică ar trebui să implice dreptul la un proces echitabil pentru toți;
79. îndeamnă Uniunea, pe de o parte, să țină cont de provocările economice grave cu care se confruntă țara și urmările lor sociale și, pe de altă parte, să aplice principiul „condiționalității” („mai mult pentru mai mult”) în cadrul relațiilor sale bilaterale cu Egipt și al asistenței financiare acordate acestei țări; consideră că Uniunea ar trebui să nu se angajeze la un acord de liber schimb integral și detaliat cu Egiptul până când nu sunt îndeplinite condițiile de stabilitate politică, cum ar fi instituirea unor organe democratice alese, statul de drept și respectarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale; remarcă că, la 21 august 2013, Consiliul Afaceri Externe i-a cerut VP/ÎR Catherine Ashton să analizeze chestiunea asistenței acordate de UE în cadrul PEV și al acordului de asociere, plecând de la angajamentul Egiptului pentru principiile care stau la baza lor și de la înțelegerea faptului că asistența pentru grupurile cele mai vulnerabile și societatea civilă va continua;
80. consideră că Uniunea ar trebui să își concentreze sprijinul asupra respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a drepturilor femeilor și minorităților și a libertății credinței, precum și asupra tranziției către democrație, dezvoltării capacităților instituționale, reformei judiciare și a sectorului de securitate, dezvoltării tuturor partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale, precum și îmbunătățirii mediului de afaceri; este de opinie că UE ar trebui să mențină ajutorul și asistența actuale acordate organizațiilor neguvernamentale și societății civile, ca parte a unei strategii de implicare împreună cu actorii politici din Egipt și să sponsorizeze un proces veritabil de tranziție democratică; salută decizia Consiliului pentru Afaceri Externe din 21 august 2013 de a suspenda licențele de export în Egipt pentru orice echipament utilizat pentru represiunea internă și de a reevalua licențele de export menționate în poziția comună a UE;
81. apreciază eforturile de mediere ale ÎR/VP și consideră că Uniunea ar trebui să își valorifice poziția sa unică și rețelele de relații în rândul actorilor principali din Egipt și să depună în continuare eforturi în direcția unei soluționări politice conform parametrilor fundamentali ai unei tranziții democratice;
82. ia act de raportul special al Curții de Conturi (nr. 4/2013) privind cooperarea cu Egiptul în domeniul guvernării și răspunsurile Comisiei, și invită Comisia și SEAE să tragă concluziile necesare în vederea unei îmbunătățiri a eficacității sprijinului Uniunii;
Israel
83. ia act de implementarea pozitivă de către Israel a planului de acțiune adoptat în aprilie 2005 pentru o perioadă de trei ani și prelungit până la sfârșitul anului 2012; regretă politicile discriminatorii ale guvernul israelian actual și solicită adoptarea unor măsuri vizând consolidarea și promovarea drepturilor minorităților, în special a celor din comunitățile arabo-israeliene și beduine din țară; în plus, solicită Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să își intensifice eforturile și să dezvolte în continuare proiecte în acest sens;
84. salută reluarea negocierilor directe dintre palestinieni și israelieni; își subliniază angajamentul față de o soluție bazată pe coexistența a două state, ce are la bază situația frontierelor din 1967, cu schimburi de teren convenite de comun acord și cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state; își exprimă dezacordul ți condamnă din nou extinderea continuă și ilegală a coloniilor în teritoriile ocupate și solicită guvernului israelian să-și stopeze activitatea de colonizare și să anuleze toate proiectele planificate de construire a unor noi așezări; reamintește extrem de ferm că construirea de așezări reprezintă un obstacol tangibil în calea succesului negocierilor de pace dintre Israel și palestinieni și a viabilității soluției bazate pe coexistența a două state; și reamintește orientările privind eligibilitatea entităților israeliene stabilite pe teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 și a activităților acestora în teritoriile ocupate de Israel începând cu iunie 1967 pentru acordarea de granturi, premii și instrumente financiare finanțate de UE începând cu 2014;
85. își exprimă preocuparea cu privire la decizia Israelului de a se retrage din Consiliul pentru Drepturile Omului și din evaluarea periodică universală elaborată de Națiunile Unite; invită Israelul să pună în aplicare Convenția ONU privind drepturile copilului, să recunoască minorii ca fiind un grup specific și, în special, să respecte drepturile minorilor palestinieni, fără discriminare;
86. invită Israelul, chiar dacă numărul de deținuți palestinieni aflați în detenție administrativă a scăzut în 2012, să se ocupe în continuare de aplicarea detenției administrative și să asigure în continuare standardele de drept internațional pentru prizonierii palestinieni, în special femeile și copiii;
Iordania
87. recunoaște îmbunătățirea cooperării dintre Uniune și Iordania, îndeosebi prin semnarea protocolului de participare a Iordaniei la programele Uniunii, precum și progresele pozitive în ceea ce privește reformele politice, în special prin instituirea Comisiei electorale și a Curții Constituționale și prin adoptarea unei legislații electorale;
88. salută punerea în aplicare a unor reforme politice în Iordania; regretă totuși, recurgerea la tribunale militare pentru cazuri care țin de libertatea de expresie, contrar Constituției, precum și modificarea legii privind presa și publicațiile pentru publicațiile electronice, și întârzierile în consolidarea independenței sistemului de justiției;
89. îndeamnă Comisia și SEAE să acorde prioritate financiară proiectelor de sprijinire a reformelor democratice și judiciare, de combatere a corupției și de asistență umanitară pentru refugiați;
90. salută rolul activ al Iordaniei în soluționarea conflictelor din Orientul Mijlociu, precum și eforturile considerabile de a primi refugiați în urma conflictului sirian; constată că, potrivit UNHCR, la 8 octombrie 2013, numărul de refugiați sirieni din Iordania, inclusiv a refugiaților neînregistrați, era de 538 839; ar saluta semnarea de către Iordania a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind statutul refugiaților;
91. își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la implicațiile crizei din Siria pentru Iordania și cu privire la punctul periculos de saturație de care țara se apropie din cauza afluxului de refugiați sirieni, care ar putea declanșa o instabilitate regională fără precedent în raport cu capacitatea și resursele sale în ceea ce privește furnizarea de adăposturi și de ajutor umanitar pentru familiile care fug din calea conflictului; îndeamnă Uniunea să sprijine cu generozitate Iordania în ceea ce privește gestionarea afluxului tot mai mare de refugiați, precum și în ceea ce privește rezolvarea provocărilor interne majore, inclusiv instabilitatea economică, inflația și șomajul;
Liban
92. solicită implementarea rapidă a planului de acțiune și regretă ritmul lent al reformelor, dar este conștient de existența unui context volatil, în special din cauza continuării conflictului din Siria, care a avut un impact real în interiorul Libanului, mai ales prin afluxul de refugiați și conflictele politice importate;
93. consideră că asistența Uniunii ar trebui să se concentreze asupra sprijinirii instituțiilor și dezvoltării capacității acestora, asupra ajutorului umanitar necesar din cauza numărului tot mai mare de refugiați sirieni, asupra consolidării sectorului judiciar și a independenței acestuia și asupra asistenței la frontiere; invită Parlamentul libanez să-și reia activitățile conform programului și să adopte legea electorală, cât mai curând posibil;
94. ia act de poziția neutră a Libanului în conflictul sirian și salută eforturile sale de a primi refugiații sirieni;
95. remarcă faptul că, potrivit ICNUR, numărul refugiaților sirieni din Liban, inclusiv cei neînregistrați, este de aproape un milion și își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la implicațiile crizei din Siria pentru Liban și cu privire la punctul periculos de saturație de care țara se apropie din cauza afluxului de refugiați sirieni, care ar putea declanșa o instabilitate regională fără precedent în raport cu capacitatea și resursele sale în ceea ce privește furnizarea de adăposturi și de ajutor umanitar pentru familiile care se refugiază din calea conflictului; îndeamnă Uniunea să sprijine generos Libanul în gestionarea afluxului tot mai mare de refugiați, precum și în ceea ce privește soluționarea provocărilor interne majore, inclusiv instabilitatea economică, inflația și șomajul;
96. salută angajamentul Libanului de a primi și oferi asistență refugiaților sirieni, în pofida capacităților sale limitate și a echilibrului între comunități, cât și eforturile în vederea limitării impactului regional al acestui conflict, însă regretă faptul că aplicarea reformelor a fost afectată de această situație; subliniază importanța unei noi legi electorale favorabile incluziunii;
97. salută rolul Libanului în ceea ce privește furnizarea de adăpost pentru peste un milion de refugiați sirieni, obligați să își părăsească casele și țara; salută ingeniozitatea populației libaneze în ceea ce privește facilitarea preluării de refugiați, își reiterează întregul său sprijin acordat autorităților libaneze în ceea ce privește continuarea acestor eforturi;
Libia
98. încurajează autoritățile libiene să accelereze reformele și acțiunile democratice menite să stabilizeze securitatea și situația politică; solicită reluarea negocierilor privind semnarea unui acord de asociere între Uniune și Libia cât mai curând posibil ca modalitate de a sprijini țara în eforturile sale depuse în direcția reformei; invită Libia să redacteze și să adopte planul său de acțiune;
99. îndeamnă Comisia Europeană și SEAE să coopereze cu alte instituții internaționale din regiune și să își întregească munca pentru a sprijini Libia în procesul său de construcție democratică;
100. subliniază importanța dezvoltării unui sistem judiciar solid și independent, își exprimă îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Libia și solicită măsuri în ceea ce privește combaterea rasismului și a discriminării minorităților;
101. invită Comisia și SEAE să-și concentreze sprijinul pe promovarea societății civile și de consolidare instituțională în Libia, precum și pe elaborarea constituției și consolidarea capacităților, precum și pe pregătirea înalților funcționari libieni și a unor forțe de securitate eficiente (forțele armate și poliție Forțele), care să poată asigura pacea și ordinea în țară; subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să-și intensifice eforturile în sprijinirea sistemului judiciar libian a reformei, precum și în alte domenii, cum ar fi mass-media independente, respectarea drepturilor omului, reconcilierea națională și combaterea corupției, în scopul de răspunde nevoilor exprimate de către autoritățile libiene, inclusiv cele referitoare la gestionarea frontierelor, în special în sudul Libiei, și pentru a asigura o politica de migrație să respecte drepturile fundamentale;
102. salută desfășurarea Misiunii UE de asistență la frontieră (EUBAM) în Libia pentru a sprijini țara în securizarea frontierelor, care are obiective pe termen scurt și lung care vor contribui la consolidarea statului și la combaterea terorismului și a criminalității organizate, în special traficul de arme și de persoane, nu numai în Libia, ci și în regiunea extinsă; invită ÎR/VP să își revizuiască mandatul și dimensiunea misiunii pentru a le ajusta la necesitățile uriașe de pe teren; critică lentoarea procedurilor, în special în contextul gravității situației;
Maroc
103. salută angajamentul Marocului de a-și aprofunda relațiile sale cu UE și de a exploata la maximum statutul său în cadrul parteneriatului avansat; consideră că aplicarea Constituției, reforma sectorului justiției, consolidarea capacităților instituțiilor democratice și sprijinul acordat societății civile, inclusiv la nivel local, contribuind la dezvoltarea umană a poporului marocan, precum și negocierea unui acord de liber schimb complex și global ambițios, echilibrat și reciproc avantajos ar trebui să constituie principalele domenii de sprijin acordat de Uniune Marocului;
104. salută adoptarea Deciziei Consiliului privind implementarea planului de acțiune UE-Maroc care pune în aplicare statutul avansat (2013-2017)(20);
105. salută angajamentul Marocului de a continua reformele politice; recomandă implementarea rapidă a noii Constituții, însoțită de un program pentru adoptarea legilor organice și a cartei naționale vizând reforma sistemului de justiție, și subliniază în acest context că această reformă se desfășoară de cel puțin trei ani, beneficiind de sprijinul financiar semnificativ al Uniunii; reamintește că implementarea reformelor politice și, în special, a procesului vizând regionalizarea avansată ar trebui să contribuie la dezvoltarea Marocului, respectând, în același timp, specificitățile culturale, economice și sociale, precum și la consolidarea proceselor democratice la nivel local;
106. salută faptul că dezbaterea parlamentară marocană a câștigat dinamism, însă regretă lipsa de referire specifică la activitățile și la impactul lucrărilor Comisiei parlamentare mixte UE-Maroc în raportul intermediar;
107. solicită promovarea egalității de gen și instituirea autorității pentru asigurarea egalității de gen și combaterea discriminărilor, precum și ratificarea Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și revizuirea dispozițiilor Codului familiei privind poligamia și căsătoria minorelor;
108. observă activitatea desfășurată de Consiliul Național pentru Drepturile Omului și solicită consolidarea birourilor regionale prin mijloace umane și financiare care să îi permită inclusiv desfășurarea și dezvoltarea misiunilor sale;
Palestina
109. solicită implementarea efectivă a noului plan de acțiune; salută progresele realizate de autoritățile palestiniene în ceea ce privește implementarea actualului plan de acțiune în ciuda situației extrem de dificile; salută reluarea negocierilor directe dintre palestinieni și israelieni; subliniază că nu există nicio alternativă la negocierile directe între părți pentru a ajunge la o soluție bazată pe coexistența a două state;
110. insistă încă o dată asupra necesității unui proces de reconciliere intra-palestiniană, pe care UE, sub coordonarea ÎR/VP, ar trebui să fie în măsură să îl sponsorizeze și faciliteze; solicită actorilor politici palestinieni să înceapă negocierile cu privire la o foaie de parcurs clară care să prevadă alegeri generale și prezidențiale în cel mai apropiat viitor posibil; subliniază că o reconciliere palestiniană veritabilă este esențială pentru buna continuare a negocierilor de pace israeliano-palestiniene și este vitală pentru stabilitatea și viabilitatea generală a statului palestinian;
111. solicită Comisiei Europene și SEAE să acorde prioritate sprijinirii măsurilor vizând instituirea responsabilizării instituționale, consolidarea statului de drept, buna guvernanță, modernizarea serviciilor publice și a proiectelor de includere a femeilor și tinerilor în cadrul activităților economice și politice;
Siria
112. își exprimă profunda îngrijorare față de agravarea crizei violente din Siria și utilizarea de arme chimice și este alarmat de violența continuă a acestui război civil în curs de desfășurare; își exprimă solidaritatea cu victimele și familiile acestora; consideră că încălcările dreptului umanitar de o asemenea magnitudine nu pot rămâne nepedepsite și necesită o reacție puternică din partea comunității internaționale și a Uniunii și subliniază în acest context responsabilitatea de a proteja populația civilă; consideră, având în vedere catastrofa umanitară din Siria, că prioritatea imediată pentru comunitatea internațională și pentru Uniune trebuie să fie garantarea furnizării de ajutor umanitar către cei care au nevoie de bunuri și servicii de bază în Siria și în țările învecinate afectate de criză, și anume Egipt, Irak, Iordania, Liban și Turcia, și solicită acordarea unei atenții deosebite situației palestinienilor din Siria;
113. solicită UE să ia măsuri adecvate, responsabile în ceea ce privește posibilul flux de refugiați în statele sale membre; invită Comisia și statele membre să continue monitorizarea situației actuale și să elaboreze planificarea de urgență, luând în considerare inclusiv posibilitatea de a aplica Directiva privind protecția temporară, dacă și când este cazul;
114. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la criza violentă din Siria care se amplifică în continuare și condamnă în cei mai vehemenți termeni utilizarea de arme chimice împotriva civililor, care, potrivit dreptului internațional, constituie o infracțiune; solicită din nou un răspuns adecvat din partea Consiliului de Securitate al ONU și cere UE și comunității internaționale să facă un front unit ți să reacționeze ferm în fața acestei încălcări a dreptului internațional, pentru a-și îndeplini responsabilitatea de a proteja civilii din Siria; solicită Uniunii să sprijine tentativele de mediere, precum Conferința II de la Geneva, cu scopul de a găsi o soluție care să respecte aspirațiile democratice ale poporului sirian; consideră că orice astfel de măsură de descurajare trebuie să aibă obiective clare și realizabile și să fie ancorată într-o strategie politică mai extinsă vizând încheierea conflictului sirian;
115. este convins că se poate ajunge la o soluție de durată la criza din Siria doar printr-un proces politic; sprijină prin urmare, eforturile Înaltului Reprezentant/Vicepreședintelui Ashton, ale statelor membre și ale trimisului special al ONU Lakhdar Brahimi în sprijinul unor progrese în cadrul procesului de la Geneva II și al Consiliului de Securitate al ONU; subliniază importanța implicării tuturor actorilor principali din regiune și din afara ei, la aceste eforturi;
116. își exprimă îngrijorarea cu privire la situația populației kurde din nordul și nord-estul Siriei, care duce la un număr mare de refugiați și amenință cu destabilizarea în continuare a regiunii;
117. își exprimă neliniștea cu privire la volumul de refugiați care nu poate fi suportat din țările limitrofe Siriei, aceasta în timp ce finanțarea ajutorului umanitar întâmpină dificultăți;
Tunisia
118. își exprimă îngrijorarea cu privire la polarizarea din ce în ce mai mare a vieții politice din Tunisia; condamnă în termenii cei mai fermi asasinarea brutală a personalităților proeminente din cadrul opoziției; subliniază că libertatea de exprimare, de asociere și a mass-mediei trebuie garantate;
119. salută angajamentele consolidate ale Uniunii Europene și Tunisiei, reflectate în planul de acțiune și invită ambele părți să adopte acel plan; îndeamnă Marea Adunare Națională Constituantă să finalizeze redactarea unei constituții democratice, care respectă acordurile internaționale privind drepturile omului; solicită organizarea de alegeri libere și corecte, și regretă prelungirea stării de urgență consideră că adoptarea unei Constituții care se bazează în mod solid pe valori democratice și pe respectarea drepturilor omului, care să corespundă dorințelor poporului tunisian, a unui sistem judiciar și a unei mass-media funcționale și independente, precum și organizarea de noi alegeri constituie elemente majore ale continuării tranziției politice a Tunisiei; este preocupat de numărul tot mai mare de procese intentate jurnaliștilor din Tunisia; salută includerea în proiectul de Constituție, a unui articol specific privind drepturile copilului, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile copilului, și recomandă instituirea unui mecanism independent de monitorizare a aplicării sale;
120. invită Adunarea Constituantă a Tunisiei să finalizeze adoptarea Constituției și să organizeze în cel mai scurt timp alegeri monitorizate de instanța superioară independentă pentru alegeri; consideră că punerea în aplicare a viitoarei constituții, reforma justiției, a mass-media și a codului presei și consolidarea capacității instituțiilor democratice și a societății civile ar trebui să fie axe prioritare ale sprijinului adus de Uniune;
121. invită Tunisia să depună fără întârziere instrumentele de ratificare pentru ridicarea ultimelor rezerve cu privire la Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și să pună în aplicare legislațiile care garantează egalitatea drepturilor și nediscriminarea, inclusiv să dezincrimineze homosexualitatea;
122. salută consolidarea cooperării europene cu dublarea ajutorului acordat și, în special, faptul că acest ajutor a fost utilizat pentru redresarea economică, dezvoltarea zonelor defavorizate și consolidarea societății civile;
123. îndeamnă Comisia Europeană și SEAE să intensifice sprijinul acordat acțiunilor vizând deschiderea regiunilor prin proiecte de dezvoltare a infrastructurii, în favoarea ocupării locurilor de muncă, în special în rândul tinerilor, pentru societatea civilă la nivel regional și pentru reforma sectorului judiciar, în vederea instituirii statului de drept, respectând, în același timp, drepturile omului și libertățile fundamentale, și de asemenea, sprijinul acordat sectoarelor sociale (sănătatea, educația și protecția socială) acordând o atenție specială problematicii de gen, echității și copiilor vulnerabili;
124. regretă întârzierile privind negocierile în vederea semnării și a ratificării unui acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător;
o o o
125. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor PEV, Adunării Parlamentare Euronest, Adunării Parlamentare a Uniunii pentru Mediterana și Secretarului General al Uniunii pentru Mediterana.
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităţilor pentru 2013
416k
44k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2013 (2013/2134(INI))
– având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2012(1),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 14-15 martie 2013,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),
– având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonare și guvernanța (TSCG),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(2),
– având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(3),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(4),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(5),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(6),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(7),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(9),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: contribuția la analiza anuală a creșterii 2013(10)
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 intitulată „Tabloul de bord al UE privind justiția. Un instrument pentru promovarea justiției eficace și a creșterii” (COM(2013)0160),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2013 care însoțește proiectul de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2013 și care este intitulată „Semestrul european 2013: recomandări specifice fiecărei țări – ieșirea Europei din criză” (COM(2013)0350),
– având în vedere recomandarea Comisiei referitoare la Recomandarea Consiliului din 29 mai 2013 privind punerea în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro (COM(2013)0379)), precum și propunerile Comisiei din 29 mai 2013 referitoare la recomandările Consiliului pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene,
– având în vedere studiul din 2012 intitulat „Datele pentru evaluarea procesului pentru semestrul european din punctul de vedere al perspectivei privind egalitatea de gen”(11),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru afaceri constituționale, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0322/2013),
A. întrucât criza economică, socială, financiară și a datoriilor suverane nu a fost încă depășită și întrucât obiectivul privind o uniune economică și monetară (UEM) mai echilibrată, robustă, stabilă și integrată este încă în curs de a fi realizat;
B. având în vedere criza datoriilor suverane din zona euro care are un impact semnificativ asupra pieței monetare din zona euro, precum și asupra măsurilor politice extraordinare ale Eurosistemului;
C. întrucât recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie conțin unele informații utile și detaliate, dar, în ansamblu, pentru unele state membre, trebuie să fie definite mai exact și îmbunătățite, în special în ceea ce privește echilibrul prescripțiilor politice în cadrul domeniilor de politică; întrucât există, de asemenea, o marjă de îmbunătățire în ceea ce privește metodologia de evaluare a programelor naționale de reformă și monitorizarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară;
D. întrucât IMM-urile rămân temelia economiei zonei euro, reprezentând aproximativ 98 % dintre toate societățile din zone euro, cu aproximativ trei sferturi dintre angajații din zona euro și generând aproximativ 60 % din valoarea adăugată;
E. întrucât este important să se protejeze rolul partenerilor sociali și să se respecte diferitele practici și instituții naționale în ceea ce privește formarea salariilor la implementarea semestrului european;
F. întrucât se impune adoptarea unor măsuri urgente în numeroase domenii, inter alia pentru reluarea creditării pentru economia reală și IMM-uri, ceea ce implică dezvoltarea unor resurse alternative de finanțare, pentru a mări competitivitatea mediului de afaceri, a combate frauda și evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă, pentru a reface sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a căuta soluții europene eficace la problema șomajului, înființând astfel o piață a muncii pe deplin integrată și, de asemenea, pentru a consolida în mod semnificativ dimensiunea socială a UEM;
G. întrucât legitimitatea democratică a guvernanței economice în cadrul semestrului european impune ca prerogativele parlamentare să fie respectate cu adevărat și în mod angajat la nivel european și național, iar cele ale Comisiei să fie respectate în conformitate cu tratatele și cu legislația UE, contrar tendinței către o cultură din ce în ce mai deparlamentarizată și interguvernamentală de elaborare a politicii economice la nivelul UE și al zonei euro;
H. întrucât implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile este esențială pentru realizarea unor evaluări sociale ale impactului crizei pe teren, permițând, în acest fel, adoptarea unor măsuri adecvate;
I. întrucât, având în vedere faptul că noile dispoziții introduse de așa-numitul „Pachet privind supravegherea și monitorizarea bugetare” au intrat deja în vigoare, importanța recomandărilor specifice fiecărei țări a crescut deoarece programele naționale de reformă și programele de stabilitate trebuie să fie în conformitate cu acestea;
J. întrucât, deși în cazul statelor membre care fac obiectul unui program de asistență financiară, recomandările au fost aplicate cu strictețe, în celelalte state membre gradul de respectare a precedentelor recomandări specifice fiecărei țări este scăzut;
K. întrucât pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare stabilește norme în cadrul metodei comunitare privind statele membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară;
L. întrucât în ceea ce privește piața unică și coeziunea cu UE trebuie să existe garanții ,
M. întrucât noile tehnologii oferă atât angajatorilor, cât și angajaților noi posibilități de organizare a muncii pentru a realiza un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, piața muncii devenind astfel mai favorabilă femeilor;
N. întrucât, la 17 septembrie 2013, Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului s-a întâlnit cu parlamentari naționali, pentru a discuta implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu, astfel încât să se țină cont în mai mare măsură de eficacitatea lor și de efectele potențiale de propagare în UE;
1. salută recomandările specifice fiecărei țări făcute de Comisie, adoptate de Consiliu; relevă că sunt susceptibile de îmbunătățire; salută faptul că aceste recomandări sunt mai detaliate decât edițiilor lor precedente și oferă o imagine mai exactă a asiduității cu care statele membre își îndeplinesc obligațiile cu care au fost de acord în trecut; salută declarația Comisiei, conform căreia „o politică de succes trebuie nu numai să fie bine concepută, ci și să se bucure de sprijin politic și social” și că, pe lângă consolidarea fiscală, Europa și statele membre au nevoie de reforme structurale care să conducă la o creștere reală, sustenabilă și echilibrată din punct de vedere social, la o ocupare sustenabilă a forței de muncă și la o competitivitate consolidată, fiind totodată necesare măsuri mai specifice și urgente pentru a soluționa nivelurile inacceptabil de ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor; în acest sens, solicită Comisiei să monitorizeze conformitatea tuturor rapoartelor statelor membre cu obiectivele Strategiei Europa 2020, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei și ocuparea forței de muncă, și să analizeze cu atenție interconexiunile și interdependențele dintre politici;
2. salută realizările înregistrate în mai multe state membre care au permis închiderea procedurilor aplicabile deficitelor;
3. salută declarația Comisiei, conform căreia țările cu deficit trebuie să își stimuleze competitivitatea, țările cu excedent trebuie să încurajeze, dacă este posibil, cererea internă, în mod proporționat și sustenabil, astfel încât să contribuie la stabilitatea și la creșterea zonei euro;
4. consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze competitivitatea în cadrul economiei mondiale, în special prin creșterea concurenței pe piețele produselor și serviciilor cu scopul de a crește productivitatea și de a reduce prețurile și prin menținerea costurilor forței de muncă în conformitate cu productivitatea; subliniază că UE nu poate concura doar pe costuri, ci trebuie să investească mai mult în cercetare și dezvoltare, educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor;
5. salută faptul că Comisia și Consiliul urmăresc să evite o abordare unică în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări și să asigure că recomandările sunt ajustate în funcție de particularitățile și necesitățile interne ale statelor membre în cauză, rămânând în același timp axate pe politici generatoare de creștere și pe stabilitate fiscală; solicită statelor membre să evalueze impactul social al planurilor de reforme structurale și economice și să asigure un proces veritabil de evaluare a implementării lor, în vederea unei coordonări și a unei ajustări transversale mai eficiente a politicilor;
6. subliniază că instituțiile suverane și financiare prezintă vulnerabilități persistente într-un mediu cu creștere redusă;
7. subliniază că, în comparație cu anii anteriori, Comisia a identificat progrese semnificative doar în 15 % dintre aproximativ 400 de recomandări specifice fiecărei țări;
8. salută faptul că recomandările Comisiei nu se adresează numai statelor membre, ci și zonei euro în ansamblu; consideră că recomandările adresate statelor membre trebuie să țină seama mai mult de interdependența puternică dintre economiile UE, în special în interiorul zonei euro, și de toate informațiile pertinente cuprinse în raportul privind mecanismul de alertă;
9. relevă importanța monitorizării și implementării recomandărilor specifice fiecărei țări, a supravegherii multilaterale, a schimbului de experiență și de bune practici și a revizuirilor inter pares;
10. solicită efectuarea unei analize mai aprofundate a motivelor care au determinat în statele membre o creștere uriașă și vizibilă a diferențelor interne în materie de competitivitate, consolidare fiscală și performanțe economice care au decurs din funcționarea monedei unice și, în special, o analiză a impactului asimetric al politicilor comune;
11. solicită interpretare prudentă a indicatorilor de „redresare lentă” și recomandă o analiză mai atentă a sustenabilității îmbunătățirilor identificate, în special în ceea ce privește balanțele comerciale, soldul contului curent și deficitele publice, precum și a progreselor legate de reformele structurale; solicită o analiză mai atentă a calității previziunilor economice, deoarece previziunile anterioare ale Comisiei au fost, de cele mai multe ori, revizuite în jos; subliniază necesitatea de a concepe programe de asistență pe baza unor ipoteze și scenarii mai degrabă precaute decât optimiste, cu scopul de a evita efectele contraproductive și prociclice;
12. îndeamnă Comisia să introducă obiectivele naționale Europa 2020 în recomandările adresate statelor membre în cadrul programelor de ajustare economică și să țină seama în mod corect de constrângerile create de aceste programe de ajustare în ceea ce privește atingerea acestor obiective; solicită, de asemenea, promovarea și amplificarea legitimității democratice a acestor programe;
13. salută faptul că anumite state membre au prezentat rapoarte intermediare referitoare la Strategia Europa 2020, în unele cazuri evidențiind proiecte specifice destinate realizării obiectivelor; invită toate statele membre să includă astfel de rapoarte în contribuțiile lor la Semestrul european 2014; regretă faptul că Comisia nu a prezentat un raport intermediar referitor la Strategia Europa 2020; invită Comisia să prezinte anual un astfel de raport;
14. deplânge faptul că nicio CSR nu abordează provocarea pe care o reprezintă impactul regimului de impozitare a forței de muncă asupra investițiilor pe termen lung și nici consecințele în ceea ce privește crearea de locuri de muncă;
15. salută declarația Comisiei, conform căreia competitivitatea europeană „nu se poate baza și nu se va baza doar pe costuri”; relevă, de asemenea, că este esențial ca productivitatea să fie mărită, inclusiv productivitatea capitalului, a resurselor și cea energetică, integrarea socială, investițiile în educație și în învățare pe toată durata vieții, cercetare și inovare, precum și eficiența resurselor, în concordanță cu obiectivele Europa 2020; încurajează realizarea unor progrese suplimentare în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020, în special în domeniul ocupării forței de muncă; solicită ca aspectele de mai sus să se reflecte în mod adecvat în recomandările specifice fiecărei țări cu deficit, deoarece în aceste state membre există o nevoie acută de creștere a competitivității;
16. salută recomandările specifice fiecărei țări emise de Comisie în domeniul taxelor de mediu și al potențialului de creare de locuri de muncă al acestuia și invită Comisia să țină seama de viitoarea analiză anuală a creșterii; subliniază efectele pozitive pe care le are transferul taxelor și impozitelor de la forța de muncă spre taxe și impozite de mediu asupra bugetului, a creării locurilor de muncă, a dimensiunii sociale și a mediului;
17. regretă implementarea cu întârziere a „Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă” în valoare de 120 de miliarde EUR convenit în iunie 2012, a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte lansată în noiembrie 2012 și a investițiilor suplimentare în valoare de 180 de miliarde EUR ale BEI; invită Consiliul și Comisia să examineze și să elimine rapid obstacolele din calea realizării pe deplin a acestor inițiative;
18. invită Comisia să prezinte în regim de urgență propuneri legislative cu scopul de a crea un proces de convergență genuin în cadrul semestrului european, bazat pe obiectivele Strategiei Europa 2020 și incluzând stimulente care sprijină statele membre în implementarea reformelor structurale, cum ar fi un instrument de convergență și competitivitate (ICC), precum și dispoziții privind coordonarea ex ante a politicilor economice bazate pe metoda comunitară;
19. invită Comisia să includă în sfera de aplicare al ICC sprijinul financiar pentru reformele structurale în domeniile care împiedică dinamismul și eficiența economică;
20. salută utilizarea de către Comisie a flexibilității oferite de PSC revizuit pentru a prelungi termenele limită stabilite pentru corectarea deficitelor excesive prin șapte proceduri; înțelege că această prelungire va facilita implementarea reformelor structurale pentru acele țări care au nevoie de ele; invită Comisia și Consiliul să asigure faptul că atât conținutul, cât și calendarul parcursului ajustării fiscale sunt adaptate la particularitățile fiecărei țări și că acestea includ, în special în cazul țărilor cu deficit, marja de manevră menționată anterior și utilizarea integrală a fondurilor structurale și de investiții europene, reforme structurale solide și sustenabile și identificarea investițiilor (și anume în recomandările specifice fiecărei țări) esențiale pentru stimularea competitivității; salută declarația Comisiei potrivit căreia, deja în cadrul evaluării execuției bugetare din acest an, precum și al analizei bugetelor naționale pentru 2014, Comisia va încerca să adapteze, în special în interiorul dimensiunii preventive a PSC, în condiții specifice, programe de investiții publice nerecurente cu impact dovedit asupra sustenabilității finanțelor publice, respectând totodată integral cadrul UE de supraveghere fiscală; așteaptă comunicarea iminentă a Comisiei referitoare la cadrul operațional concret, care urmează să-i fie prezentată Parlamentului în conformitate cu declarația anexată la pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare;
21. ia act de comunicarea privind cadrul armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și rapoartele privind emisiunea de titluri de creanță din zona euro adoptate de Comisie ca orientări în cadrul Regulamentului (UE) nr. 473/2013; așteaptă cu interes dialogul economic prevăzut cu Comisia cu privire la conținutul acestor orientări;
22. salută includerea orientărilor privind raportarea care indică modul în care măsurile din proiectele de planuri bugetare abordează recomandările specifice fiecărei țări, a obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020, a orientărilor privind raportarea referitoare la impactul distributiv estimat al cheltuielilor principale și al măsurilor de percepere a veniturilor, precum și a detaliilor privind cheltuielile publice generale defalcate pe funcții; relevă că aceste orientări vor facilita monitorizarea măsurilor bugetare luate în vederea realizării obiectivelor naționale ale Strategiei Europa 2020;
23. așteaptă viitoarea publicare, convenită în consecința „pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare” a parametrilor și a criteriilor de referință metodologice ale Comisiei și ale statelor membre, inclusiv a estimatorilor privind multiplicatorii fiscali care stau la baza perspectivelor lor macroeconomice;
24. ia act de faptul că evoluția recentă a salariilor din țările cu excedent contribuie la susținerea cererii și are, de asemenea, efecte de propagare pozitive în restul UE; salută declarația Comisiei potrivit căreia țările cu excedent care dispun de o marjă fiscală suficientă au un rol în depășirea crizei actuale nu numai prin reducerea taxelor și a contribuțiilor la sistemele de securitate socială, ci și prin majorarea salariilor, în scopul de a stimula cererea internă sustenabilă, luând în considerație competitivitatea internațională; de asemenea, țările cu excedent ar putea promova oportunități investiționale favorabile creșterii cu ajutorul puterii lor de cumpărare, în special prin investiții în educație, cercetare și dezvoltare, energie și infrastructură, modernizarea sistemelor lor de sănătate și pensii și prin deschiderea sectorului serviciilor; subliniază importanța efectelor de propagare pozitive pe care aceste măsuri îl vor avea pe teritoriul UE, în special dacă sunt puse în aplicare în marile economii din cadrul Uniunii;
25. îndeamnă Comisia să elaboreze o politică industrială europeană veritabilă, bazată pe o mai mare competitivitate și inovare, care să se axeze pe redresarea competitivității industriale europene și pe atenuarea politicilor care duc la relocarea întreprinderilor în afara UE; îndeamnă, de asemenea, Comisia să elaboreze o politică europeană coerentă în domeniul comerțului exterior; consideră că numai prin gestionarea inteligentă a legăturii sale cu „globalizarea”, Europa poate garanta creșterea economică, crearea de locuri de muncă, protecția consumatorilor, respectarea normelor de drept și a celor privind drepturile omului de la nivel internațional și european și, în cazul mai multor state membre, realocarea treptată recomandată a resurselor din sectoarele necomercializabile către sectoarele comercializabile;
26. apreciază declarația Comisiei, conform căreia măsurile de sprijin financiar luate de statele membre și de UE ar trebui să acorde o mai mare atenție impactului distributiv al reformelor și invită Comisia să efectueze o evaluare ex ante exhaustivă a consecințelor pe termen scurt și pe termen lung ale tuturor noilor reforme recomandate și să tragă toate concluziile necesare din recomandările precedente, inclusiv din cele adresate statelor membre în cadrul programelor de asistență financiară;
27. solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative pentru finalizarea UEM, conform recomandărilor formulate de Parlament în Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 intitulată „Către o veritabilă uniune economică și monetară”; în acest scop, îndeamnă Comisia să stabilească un tablou de bord separat cu privire la dimensiunea socială a UEM; sugerează că bilanțurile aprofundate oferite în procedura privind dezechilibrele macroeconomice ar putea să revizuiască în mod regulat politicile sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, în vederea identificării acelor politici care atenuează problemele sociale și îmbunătățesc gradul de ocupare a forței de muncă; consideră că acest sistem de monitorizare intensificată ar contribui la coordonarea mai eficace politicilor în vederea identificării și a abordării la timp a provocărilor majore și a unei mai bune integrări a preocupărilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din peisajul politic general;
28. este de acord cu faptul că acțiunea BCE, care s-a adăugat reformelor structurale și consolidării finanțelor publice, a „contribuit în mod decisiv la stabilitatea zonei euro”; recunoaște că această acțiune a avut ca efect diminuarea nesustenabilității costurilor financiare ridicate pentru unele state membre prin intermediul programului privind piețele titlurilor de valoare; totuși, consideră că lipsa unei creșteri economice durabile și nivelul ridicat (și în creștere) al datoriei private și publice din numeroase state membre indică necesitatea „unui proces de reducere a efectului de levier gestionat cu grijă”; este de acord cu Comisia că îmbunătățirea sănătății sectorului bancar trebuie să rămână o prioritate; salută înființarea, de către Comisiei, în conformitate cu angajamentul asumat în fața Parlamentului, în declarația anexată pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, a Grupului la nivel înalt prezidat de Gertrude Tumpel-Gugerell, pentru a adâncii analiza și a evalua integral înlocuirea parțială a emisiunilor de titlurilor de datorie publică naționale cu emisiuni de titluri de datorie publică comune, sub forma unui fond de rambursare și a obligațiunilor guvernamentale din zona euro, luând în considerare argumentele pro și contra referitoare la diferitele opțiuni; așteaptă cu interes raportul Grupului la nivel înalt;
29. subliniază faptul că la periferia UE finanțarea economiei reale și a IMM-urilor, în special, nu a fost reinstituită; relevă faptul că diferențele majore în ceea ce privește accesul la credite tind să adâncească discrepanțele interne din UE și mai ales din zona euro și să distorsioneze piața internă prin condiții de concurență inegale; reamintește că îmbunătățirea portofoliilor bancare este o condiție prealabilă și subliniază faptul că perspectivele economice negative justifică doar parțial astfel de restricții în materie de creditare; solicită monitorizarea mai atentă a aplicării noilor norme prudențiale și a practicilor din sectorul bancar în ceea ce privește finanțarea economiei reale, în special a IMM-urilor viabile din punct de vedere economic; recunoaște, în acest sens, rolul important pe care noile instrumente financiare novatoare din îl pot avea în cadrul diverselor programe europene și în acela al politicii de coeziune, pentru stimularea investițiilor publice și private și îndeamnă Comisia să garanteze claritatea juridică și transparența implementării noilor instrumente financiare în timp util și înainte de începerea perioadei de programare 2014-2020; solicită o analiză detaliată și un control al sistemului bancar paralel și al efectelor acestuia asupra economiei reale; solicită Comisiei să acorde prioritate activității consacrate surselor alternative și diversificate de finanțare a IMM-urilor, în special prin intermediul piețelor de capital, al fondurilor structurale și de investiții, al Băncii Europene de Investiții, al Fondului european de investiții și al băncilor de dezvoltare publice;
30. subliniază că retragerea diverșilor actori financiari pe piețele naționale sugerează că aceștia au fost alertați de fragmentarea pieței interne printr-o concentrare excesivă, care blochează piața interbancară și neagă avantajele pieței interne, și anume diversificarea riscurilor și multiplicarea oportunităților;
31. subliniază nevoia de continuare a programelor de susținere a dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin crearea unor incubatoare de afaceri speciale pentru tineret, acces sporit la fonduri europene și la consiliere în afaceri;
32. salută propunerea legislativă a Comisiei referitoare la crearea unui mecanism unic de rezoluție (inclusiv o autoritate europeană unică și un fond european unic finanțat de industrie), care este esențial pentru realizarea uniunii bancare; lansează un apel către statele membre, Comisie și Parlament pentru a conveni urgent crearea Mecanismului unic de rezoluție; îndeamnă Consiliul să încheie rapid negocierile cu Parlamentul cu privire la Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și cu privire la Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (care urmează să fie negociate în paralel);
33. solicită ca recapitalizarea bancară directă prin Mecanismul european de stabilitate (MES) să fie disponibilă de la intrarea în vigoare a mecanismului unic de supraveghere (MUS), astfel cum au anunțat șefii de stat și de guvern din zona euro în declarația din iunie 2012; având în vedere faptul că mecanismul unic de supraveghere trebuie să fie însoțit de urgență de un fond unic de soluționare a situațiilor de criză, sprijină instituirea imediată a unui mecanism de protecție cu o perioadă de rambursare în funcție de sector; solicită Comisiei să prezinte o propunere cu scopul de a include MES în acquis‑ul comunitar, garantând în același timp o responsabilitate democratică completă a Parlamentului European;
34. salută planul de acțiune al Comisiei „în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale” și recomandările sale privind „măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale” și privind „planificarea fiscală agresivă”, adoptate la 6 decembrie 2012; reamintește Rezoluția Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale care a identificat măsurile suplimentare care trebuie luate în domeniul fraudei fiscale, evaziunii fiscale, al planificării fiscale agresive și al paradisurilor fiscale; subliniază faptul că echitatea și justiția în repartizarea sarcinilor necesită o abordare consolidată a fraudei și evaziunii fiscale; solicită măsuri urgente și o strategie cuprinzătoare, pe baza unor acțiuni legislative concrete ale Comisiei pentru a elimina frauda și evaziunea fiscală, precum și un sprijin clar din partea Consiliului cu privire la toate dosarele blocate sau pendinte referitoare la impozitare;
35. invită Consiliul să încheie negocierile privind taxa pe tranzacțiile financiare, să insiste asupra introducerii acestei taxei în întreaga Europă și să includă de urgență în agenda sa măsuri care să elimine decalajul fiscal, să combată paradisurile fiscale și să depună eforturi în ceea ce privește convergența sistemelor fiscale în cadrul UE;
36. introducerea taxei pe tranzacțiile financiare, care trebuie efectuată prin intermediul cooperării consolidate, ar trebui să fie considerată drept un prim pas către o introducere a sa la nivel global;
37. solicită aplicarea pe deplin și de urgență a pachetului privind guvernanța economică (pachetul de șase) și a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare (pachetul de două) cu scopul remodelării sistemului ad‑hoc denumit „troica” într-o structură solidă din punct de vedere juridic în cadrul legislației uniunii, care să garanteze responsabilitatea democratică; îndeamnă troica să își revizuiască strategia sa de comunicare care s-a dovedit a fi un dezastru în repetate rânduri; subliniază faptul că pe termen mediu ar fi de preferat un sistem exclusiv european, iar Comisia ar trebui să elaboreze propuneri pentru a remodela sistemul „troica” în mod adecvat;
38. reamintește că președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a confirmat în observațiile sale adresate Parlamentului European la 1 februarie 2012 că funcționarea MES va face obiectul examinării de către Parlamentul European; așteaptă, în acest sens, negocierea unui acord cu Eurogrupul care să asigure, printre altele, posibilitatea organizării unor audieri și a adresării unor întrebări cu solicitare de răspuns scris către directorul general al MES și Consiliul guvernatorilor acestuia;
39. subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pună în nici un fel în pericol prerogativele Parlamentului European și ale parlamentelor naționale ; îndeamnă Comisia să asigure implicarea oficială corespunzătoare a Parlamentului European în toate etapele procesului semestrului european cu scopul de a spori legitimitatea deciziilor care afectează toți cetățenii; solicită Comisiei să găsească modalități de creștere a vizibilității procesului;
40. subliniază necesitatea de a consolida, în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, responsabilitatea democratică a elementelor esențiale pentru funcționarea zonei euro, cum ar fi MES, deciziile Eurogrupului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară; în acest sens, solicită Comisiei să realizeze și să publice evaluări ex‑post interne ale recomandărilor sale și a participării sale în cadrul troicii;
41. îndeamnă statele membre să își implice în mod activ parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă în întregul proces al semestrului european și, în special, în dezvoltarea, dezbaterea, monitorizarea și evaluarea programelor de reformă naționale; îndeamnă Comisia să asigure această implicare; subliniază că implicarea tuturor părților interesate în elaborarea reformelor necesare este esențială pentru realizarea și succesul acestora;
42. subliniază importanța dialogului dintre Parlamentul European și parlamentele naționale pentru a realiza un proces complet funcțional al semestrului european și pentru a ajunge la nivelul necesar de responsabilitate democratică în ceea ce privește toate părțile implicate; subliniază utilitatea Săptămânii parlamentare europene privind semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (EPW 2013);
43. regretă că poziția Consiliului cu privire la recomandările specifice fiecărei țări propuse de Comisie nu a fost făcută publică în timp real; regretă că deliberarea Consiliului European referitoare la poziția Consiliului cu privire la recomandările specifice fiecărei țări nu a fost făcută publică în timp real;
44. subliniază că ar trebui să existe o separare clară între competențele UE și competențele naționale și că Parlamentul European este instituția în fața căreia răspund toate celelalte la nivelul Uniunii; solicită ca, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, acestea să se supună controlului democratic al Parlamentului European și să răspundă în fața sa;
Contribuția la Semestrul european 2013 pe sectoare
Politici sociale și de ocupare a forței de muncă
45. consideră drept o evoluție pozitivă recunoașterea de către Comisie a necesității de a reduce impozitele legate de ocuparea forței de muncă în favoarea altor surse de venit, ceea ce va accelera procesul de consolidare fiscală pe o bază mai echitabilă;
46. admite că recomandările specifice fiecărei țări (CSR) din acest an sunt deosebit de importante, deoarece statele membre își stabilesc prioritățile în materie de investiții pentru politica de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM); solicită, în acest sens, ca finanțarea din partea UE să se concentreze mai mult pe toate prioritățile Strategiei Europa 2020, în special prin politici legate de creșterea economică și de crearea de locuri de muncă, politici care să includă combaterea șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung și crearea de locuri de muncă de durată, care să nu fie precare, să implice plata obligatorie a contribuțiilor la asigurările sociale și să fie remunerate în mod corespunzător; își exprimă îngrijorarea cu privire la accentuarea diferențelor sociale și economice dintre statele membre;
47. observă că o serie de state membre au realizat reforme importante ale pieței muncii cu scopul de a crește rezistența acesteia, de a introduce mai multă flexibilitate la nivel intern și extern, de a reduce segmentarea și de a facilita tranziția de la un loc de muncă la altul; subliniază că reformele din domeniul muncii ar trebui realizate printr-un consens corespunzător între partenerii sociali;
48. solicită statelor membre și Comisiei ca, în orientările în materie de politici și în recomandările specifice fiecărei țări, să se asigure că flexibilitatea necesară de care este nevoie pe piața muncii este echilibrată cu niveluri ridicate de protecție socială, care sunt caracteristice modelului nostru de economie de piață socială, și că reformele de pe piața muncii vizează promovarea nivelurilor ridicate de ocupare a forței de muncă și a calității muncii, îmbunătățirea gestionării riscurilor sociale, realizarea de progrese cu privire la integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, scăderea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, concilierea vieții de familie cu cea profesională, promovarea egalității de gen, a sănătății și a siguranței la locul de muncă, consolidarea drepturilor lucrătorilor cu contracte atipice și îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care desfășoară activități independente;
49. observă că toate statele membre au primit recomandări cu privire la nivelurile de participare pe piața muncii; invită statele membre cu niveluri scăzute de participare pe piața muncii să intensifice, prin consultare cu partenerii sociali, măsurile active, cuprinzătoare și favorabile incluziunii privind piața muncii, precum serviciile în materie de formare și ocupare a forței de muncă, și să introducă și alte reforme pentru înlesnirea accesului la locurile de muncă de calitate, facilitarea concilierii între viața privată și viața profesională, prevenirea retragerilor anticipate de pe piața muncii, creșterea competitivității și combaterea segmentării pieței muncii, precum și pentru corelarea competențele lucrătorilor cu cerințele de pe piața muncii;
50. subliniază că situația tinerilor șomeri este deosebit de îngrijorătoare și că este nevoie de măsuri urgente; solicită elaborarea unui pact european pentru încadrarea în muncă a tinerilor prin care să se aplice măsurile convenite de mult timp și să se prevadă resurse și măsuri noi pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, reducerea atât a numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), cât și a sărăciei în rândul tinerilor, luând în considerare aspectul calitativ al locurilor de muncă decente, care respectă pe deplin standardele de muncă de bază;
51. așteaptă cu interes alimentarea anticipată a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, astfel cum a solicitat Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale prin amendamentele sale la Regulamentul privind dispozițiile comune (CPR);
52. salută adoptarea Garanției pentru tineret de către Consiliu și alocarea a 6 miliarde de euro pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în cadrul următorului CFM; invită statele membre să pună de urgență în aplicare sistemele de garanție pentru tineret și să utilizeze în mod eficient resursele disponibile, concentrând activitățile asupra celor aflați în situațiile cele mai dificile;
53. constată cu satisfacție că aceste fonduri pot fi folosite în timpul primilor doi ani din următorul CFM; subliniază că această sumă nu este însă suficientă pentru a combate șomajul în rândul tinerilor într-un mod susținut și că ar trebui să reprezinte doar o tranșă inițială cu care să se combată șomajul în rândul tinerilor;
54. încurajează Comisia să continue activitatea echipelor de acțiune pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a sprijini statele membre cu cele mai ridicate niveluri de șomaj în rândul tinerilor să reprogrameze fondurile structurale din partea UE din cadrul CFM pentru perioada 2007-2013 pentru a le direcționa către tineri; salută intenția Comisiei de a dezvolta Portalul european pentru mobilitatea locurilor de muncă (EURES) prin intensificarea și extinderea activităților sale și, mai ales, prin promovarea mobilității tinerilor; observă, totuși, că mobilitatea trebuie să aibă în continuare un caracter voluntar și că eforturile de a crea locuri de muncă și centre de formare la fața locului nu trebuie să fie limitate de aceasta;
55. invită Comisia să propună un cadru de calitate pentru stagii, care să cuprindă, printre altele, criterii pentru o remunerare corectă, obiectivele învățării, condițiile de lucru și standardele de siguranță și de sănătate; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali din UE să pună în aplicare în mod ambițios Alianța pentru ucenicii;
56. consideră că, având în vedere numărul lucrătorilor, în special al tinerilor, care pleacă din țara lor de origine în alte țări din UE în căutarea unui loc de muncă, trebuie să se dezvolte de urgență măsuri adecvate de revizuire a dreptului european pentru a garanta caracterul transferabil al drepturilor la pensie și menținerea indemnizației de șomaj pentru o perioadă de cel puțin trei luni, timp în care se caută un loc de muncă în alt stat membru; salută îmbunătățirile aduse portalului european pentru mobilitate și solicită elaborarea, împreună cu statele membre, a unei strategii specifice pentru acesta;
57. salută faptul că, pentru prima dată, unele recomandări specifice fiecărei țări abordează situația specială a statelor membre cu privire la sărăcie; condamnă profund faptul că nicio CSR nu abordează în special cazul de excludere a femeilor de pe piața muncii și de absență a măsurilor pentru integrarea acestora;
58. subliniază că este necesar să se ia măsuri specifice în vederea creșterii participării pe piața muncii a femeilor, a lucrătorilor mai în vârstă și a lucrătorilor cu dizabilități, asigurând existența unor stimulente eficiente pentru întoarcerea pe piața muncii și continuarea activității profesionale; amintește că un rol esențial îl au calitatea, prețul rezonabil și accesibilitatea serviciilor legate de educația copiilor preșcolari, de îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă;
59. subliniază faptul că șomerii pe termen lung ar trebui susținuți prin crearea de locuri de muncă și prin abordări integrate de incluziune activă, inclusiv prin stimulente pozitive pentru ocuparea forței de muncă, cum ar fi consilierea personalizată și programele menite să asigure trecerea de la statutul de asistat la cel de lucrător, prin sisteme de prestații sociale adecvate și acces la servicii de calitate pentru a-i sprijini atunci când intră din nou pe piața muncii și în vederea accesării unor locuri de muncă de calitate;
60. amintește necorelările de competențe și blocajul din multe regiuni și sectoare, precum și incapacitatea anumitor sisteme de educație și de formare de a satisface cerințele pieței și necesitățile lucrătorilor în acest context; salută reformele sistemelor de educație și formare profesională realizate de mai multe state membre pentru a adapta aptitudinile și competențele la piața muncii și la nevoile viitoare ale lucrătorilor, în special ale tinerilor; subliniază, în acest context, avantajele sistemelor de formare duale; amintește că aproape toate statele membre trebuie să ia și alte măsuri și să facă investiții suplimentare în învățământ și formare, cercetare, inovare și dezvoltare;
61. observă că, pe lângă reforma din domeniul educației și al formării, este nevoie de o strategie de imigrare pe termen lung, sustenabilă, bazată pe criterii, pentru a face față deficitului de forță de muncă calificată și schimbărilor demografice;
62. observă că criza a avut un impact puternic și de durată asupra nivelurilor șomajului din statele membre și a situației lor sociale, ceea ce a dus la creșterea nesustenabilă a sărăciei și a excluderii sociale, inclusiv a sărăciei infantile, a numărului de persoane fără adăpost, a inegalității sociale, a numărului de lucrători săraci, precum și a supraîndatorării familiilor; invită, în acest context, statele membre să consolideze dispozitivele de siguranță și să asigure eficiența sistemelor de asistență socială care se ocupă de persoanele afectate, precum și să investească în măsuri de prevenire;
Politici bugetare
63. reamintește faptul că, deși are o dimensiune foarte modestă atât ca valoare absolută, cât și relativă în comparație cu abundența resurselor economice ale Uniunii, bugetul UE are o valoare adăugată importantă în calitate de instrument pentru promovarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, având în vedere rolul său de catalizator al investițiilor;
64. regretă faptul că statele membre continuă să subaprecieze rolul și contribuția bugetului UE la consolidarea guvernanței economice și a coordonării bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene; în acest sens, ținând seama în mod corespunzător atât de declarația comună semnată în decembrie 2012 de Parlament, Consiliu și Comisie, cât și de rezoluția Parlamentului din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, îndeamnă Consiliul să adopte integral toate bugetele rectificative pentru 2013 prezentate de Comisie, care se dovedesc necesare în cursul exercițiului pentru a închide actualul cadru financiar multianual cu un bilanț curat;
65. reiterează faptul că compromisul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European din 8 februarie 2013 cu privire la CFM 2014-2020 nu a corespuns așteptărilor Parlamentului; insistă asupra faptului că orice acord cu privire la un nivel atât de scăzut ar putea fi acceptabil doar în condițiile specificate în rezoluția sa din 3 iulie 2013;
66. este convins că o contribuție credibilă din partea UE pentru soluționarea crizei actuale trebuie să se bazeze pe schimbarea fundamentală a modului în care se finanțează bugetul UE, în sensul unor autentice resurse proprii;
67. îndeamnă statele membre să facă tot posibilul pentru a adopta la timp programările lor naționale pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune, astfel încât să se evite întârzieri în utilizarea acestor fonduri care vizează sprijinirea creșterii și a creării de locuri de muncă;
68. subliniază importanța științei și inovării pentru dezvoltarea strategică a competitivității și, prin urmare, crearea de locuri de muncă la nivel european în vederea depășirii crizei economice și financiare;
Piața internă
69. reamintește că piața unică este un motor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și joacă un rol vital în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; observă, totuși, că acest potențial rămâne neexploatat în multe privințe;
70. amintește că încă nu este exploatat întregul potențial economic și de creare de locuri de muncă deplin al sectorului serviciilor; solicită punerea în aplicare deplină și corespunzătoare a Directivei UE privind serviciile, menținând, totodată, obligațiile serviciului public care pot asigura accesul universal la servicii de calitate și la prețuri accesibile pentru toți; invită statele membre să investească îndeosebi în servicii sociale de calitate; remarcă, totodată, că trebuie să se respecte normele legate de salarii și standardele sociale; invită statele membre să elimine obstacolele din sectorul comerțului cu amănuntul și restricțiile exagerate cu privire la serviciile profesionale și la profesiile reglementate; solicită, totodată, eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a lucrătorilor în vederea îmbunătățirii mobilității și a utilizării optime a capitalului uman din UE;
71. salută faptul că, în cadrul semestrului european din 2013, analiza anuală a creșterii se sprijină pentru prima dată pe un raport privind situația integrării pieței unice;
72. regretă, totuși, faptul că în pofida importanței dovedite a pieței unice în depășirea crizei, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2013 nu abordează suficient potențialul creșterii economice, al încrederii consumatorilor și al creării de locuri de muncă care decurge din punerea adecvată în aplicare și asigurarea aplicării normelor privind piața unică;
73. sprijină accentul pus de recomandările specifice fiecărei țări din acest an pe importanța eliminării restricțiilor nejustificate și a obstacolelor legate de accesul la sectorul serviciilor; îndeamnă statele membre în cauză să acorde cea mai mare atenție acestor recomandări și să elimine, de urgență, aceste obstacole din calea dezvoltării pieței unice;
74. solicită Comisiei să facă din guvernanța pieței unice o prioritate a următoarei analize anuale a creșterii și a semestrului european din 2014, iar în următoarele recomandări specifice fiecărei țări să țină seama pe deplin de domeniile-cheie pentru creștere, cum ar fi serviciile, energia, transporturile și piața unică digitală, precum și de măsurile cuprinse în Actul privind piața unică I și II;
75. regretă faptul că lipsa investițiilor naționale și europene nu permite realizarea scopurilor și a obiectivelor prioritare în domeniile-cheie ale energiei, transportului și pieței digitale prezentate în raportul privind „Situația integrării pieței unice în 2013 - Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013”;
76. îndeamnă statele membre și Comisia să-și intensifice, în același timp, eforturile pentru a asigura aplicarea legislației privind piața unică și să monitorizeze această aplicare, printre altele, prin acțiuni coordonate și regulate de control la nivelul UE;
77. solicită din nou Comisiei să consolideze guvernanța pieței unice prin stabilirea, ca pilon specific al semestrului european, unui ciclu anual de guvernanță a pieței unice care să cuprindă tabloul de bord al pieței interne, un raport anual privind integrarea pieței unice ca parte a analizei anuale a creșterii, orientările Consiliului European adresate statelor membre, planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică și recomandările specifice fiecărei țări;
78. este profund preocupat de incertitudinea persistentă în rândul investitorilor privați, de lipsa lor de încredere și de reticența lor de a investi, în special ca urmare a normelor privind productivitatea și în contextul în care persistă fragmentarea pieței interne și schimbările în politica industrială; deplânge faptul că, din cauza crizei, un mediu în care încrederea este scăzută determină investitorii privați și instituțiile din sectorul financiar să fie foarte reticente la riscuri și reafirmă faptul că ar trebui să se continue efortul de consolidare a sectorului bancar;
Politici regionale
79. este profund preocupat de scăderea drastică a investițiilor publice și private în economia productivă și, în special, la nivel local și regional; consideră că sunt necesare măsuri decisive pentru a reforma piața muncii și piața produselor, pentru a adopta politici prudente privind salariile și pentru a baza viitorul model de creștere pe inovare și orientarea activităților productive către activități cu valoare adăugată mare; este de părere că o politică economică sustenabilă impune condiții foarte bune pentru înființarea de întreprinderi; își exprimă convingerea fermă că fondurile structurale și de investiții sunt esențiale pentru a preveni și a diminua eventualele deficite în domeniile menționate anterior și pentru a încuraja investițiile publice; indică posibilitățile care ar putea fi utilizate în statele membre pentru sprijinirea investițiilor publice din fondurile structurale, prin asigurarea unei anumite flexibilități pentru procedurile financiare ale acestor fonduri, de exemplu, prin majorarea ratelor de cofinanțare ale statelor care intră într-un program de ajustare și beneficiază de asistență financiară din partea UE sau prin prelungirea, cu un an, a normei privind dezangajarea pentru toate statele membre, în perioada de programare 2007-2013 (după cum va fi cazul în perioada de programare 2014‑2020);
80. consideră că autoritățile și partenerii sociali regionali și locali ar trebui asociați într-o măsură mai mare la planificarea și punerea în aplicare a programelor relevante, în special a Strategiei Europa 2020, cu scopul de a dezvolta la toate nivelurile simțul răspunderii față de obiectivele strategiei și a asigura o mai bună conștientizare la fața locului a obiectivelor și rezultatelor acesteia;
Drepturile femeilor și egalitatea de gen
81. salută recomandările specifice fiecărei țări privind măsurile de îmbunătățire a structurilor de îngrijire a copiilor, de eliminare a măsurilor de descurajare pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, de armonizare a vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei, de a lua în calcul nevoia de a concilia mai bine viața profesională cu viața privată, în special prin îmbunătățirea accesului la noile tehnologii și la formările privind utilizarea acestora, și de eliminare a discrepanțelor în materie de gen și de pensii; își exprimă îngrijorarea față de faptul că multe dintre aceste recomandări au fost deja prezentate în 2012, ceea ce indică faptul că ele nu au fost puse în aplicare în statele membre;
82. subliniază că statele membre ar trebui să îmbunătățească nivelul de participare al copiilor și tinerilor adulți în cadrul sistemelor educaționale și să acorde o mai mare atenție problemei reprezentate de abandonul școlar timpuriu, în special prin colectarea de informații cu privire la principalele motive care stau la baza acestui fenomen în vederea adoptării și punerii în aplicare a unor politici pentru prevenirea sa;
83. îndeamnă Comisia și statele membre să țină seama în mod corespunzător de obiectivele legate de dimensiunea de gen în cadrul programelor naționale de ocupare a forței de muncă, acordând o atenție deosebită femeilor care au în îngrijire persoane dependente în vârstă, mamelor singure și femeilor cu copii cu handicap; solicită, în plus, acordarea unei atenții adecvate abandonului școlar timpuriu, având în vedere creșterea rapidă a numărului de copii care renunță la educație între vârstele de 10 și 16 ani, acest fapt reprezentând o pierdere evidentă de resurse pentru întreaga UE;
84. solicită Comisiei ca în cadrul viitoarei analize anuale a creșterii să ridice problema orientărilor politice specifice privind reducerea inegalităților de gen, printre care, în special, orientări privind eliminarea discrepanțelor de salarizare și de pensionare pe criterii de gen, din cauza cărora femeile se regăsesc adeseori sub nivelul de sărăcie mai târziu în viață, privind creșterea participării femeilor la piața muncii și combaterea segregării de gen pe piața muncii, având în vedere faptul că viitoarea prosperitate economică a UE depinde în mod fundamental de capacitatea sa de a utiliza la maxim mâna sa de lucru;
85. subliniază importanța introducerii dimensiunii de gen în cadrul bugetelor naționale pentru a analiza toate programele și politicile guvernamentale, efectele acestora asupra alocării resurselor și contribuția lor la egalitatea dintre femei și bărbați;
o o o
86. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, guvernelor statelor membre, Comisiei, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.
Parlamentul European, Direcția Generală pentru politici interne, Departamentul tematic C.
Fluxurile migratorii din Mediterană, cu o atenţie specială acordată evenimentelor tragice petrecute în apropiere de Lampedusa
225k
33k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la fluxurile migratorii din Mediterana, cu o atenție specială acordată evenimentelor tragice petrecute în largul coastelor insulei Lampedusa (2013/2827(RSP))
– având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,
– având în vedere declarația din 12 octombrie 2013 a Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR),
— având în vedere raportul din aprilie 2012 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) intitulat: „Pierderile de vieți omenești din Marea Mediterană”,
– având în vedere declarațiile anterioare și raportul special, publicat în aprilie 2013, al Raportorului special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților privind gestionarea frontierelor externe ale UE și impactul acesteia asupra drepturilor omului în cazul migranților,
– având în vedere rezoluția sa din 9 octombrie 2013 referitoare la măsurile UE și ale statelor membre pentru a face față fluxului de refugiați ca urmare a conflictului din Siria(1),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(2),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (COM(2013)0197),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene(3),
– având în vedere poziția Parlamentului European adoptată la prima lectură la 10 octombrie 2013 în vederea adoptării Regulamentului UE nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)(4),
– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 20 martie 2013, intitulată „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic” (JOIN(2013)0004),
– având în vedere rezoluția sa din 7 aprilie 2011 referitoare la „revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea sudică”(5),
– având în vedere Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală(6),
– având în vedere Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol)(7),
– având în vedere întrebarea cu solicitare de răspuns oral O-000021/2013 – B7-0119/2013 din 25 februarie 2013 privind un sistem permanent de relocare voluntară în interiorul Uniunii,
– având în vedere raportul Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne privind vizita delegației sale la Lampedusa în noiembrie 2011,
– având în vedere vizita în Lampedusa a Președintelui Comisiei, José Manuel Barroso, și a comisarului pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, din 9 octombrie 2013, și dezbaterea aferentă din plen, organizată în aceeași zi, referitoare la politicile UE în domeniul migrației din Mediterana, cu o atenție deosebită acordată evenimentelor tragice din largul insulei Lampedusa,
– având în vedere rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupție și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun(8), cu referire în special la combaterea traficului de ființe umane și a traficanților morții,
– având în vedere articolele 77, 78, 79 și 80 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 18 și 19 din Carta drepturilor fundamentale a UE,
– având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât ultimele tragedii care s-au petrecut în largul insulei Lampedusa au provocat moartea a 360 de migranți și dispariția multor altora;
B. întrucât cel puțin 20 000 de persoane au murit pe mare din 1993, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, demonstrând încă o dată necesitatea de a face tot posibilul pentru a salva viața persoanelor aflate în pericol, precum și necesitatea ca statele membre să respecte obligațiile internaționale legate de salvarea pe mare;
C. întrucât există încă neclarități la nivelul UE cu privire la repartizarea responsabilităților între diferitele entități implicate în acordarea de ajutor navelor aflate în dificultate și cu privire la responsabilitatea pentru coordonarea operațiunilor de căutare și salvare;
D. întrucât contrabandiștii și traficanții de ființe umane exploatează migrația ilegală, iar victimele sunt forțate, atrase sau înșelate să vină în Europa de rețele criminale și întrucât aceste rețele reprezintă un risc serios pentru viețile migranților și o sfidare pentru UE;
E. întrucât articolul 80 din TFUE stabilește principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii;
F. întrucât noul Sistem european comun de azil (SECA) revizuit își propune să ofere norme mai clare și să garanteze o protecție corectă și adecvată a persoanelor care au nevoie de protecție internațională;
G. întrucât legislația UE oferă o serie de instrumente, cum ar fi Codul vizelor și Codul frontierelor Schengen, făcând posibilă acordarea de vize umanitare;
H. întrucât statele membre ar trebui încurajate să utilizeze fondurile ce vor fi disponibile în cadrul Fondului pentru azil și migrație și fondurile disponibile în cadrul acțiunii pregătitoare „Sprijinirea reinstalării refugiaților în situații de urgență”, care cuprinde, printre altele, următoarele măsuri: sprijinirea persoanelor deja recunoscute ca refugiați de Oficiul Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR); sprijinirea acțiunilor de urgență în cazul grupurilor de refugiați, identificate ca prioritare, care sunt sub atac armat și care se confruntă cu conjuncturi de vulnerabilitate extremă ce le pun în pericol viața; oferirea, acolo unde este necesar, de sprijin financiar suplimentar în timpul situațiilor de urgență pentru ICNUR și pentru organizațiile sale de legătură din statele membre și de la nivelul UE;
I. întrucât o nouă operațiune de patrulare, salvare și supraveghere, „Mare Nostrum”, a fost lansată de Italia pentru a întări activitățile umanitare de salvare din Mediterana,
J. întrucât, în timpul recentei sale vizite la Lampedusa, Președinte Barroso a promis un sprijin financiar în valoare de 30 de milioane EUR în favoarea populației locale;
1. își exprimă profunda tristețe și regretul pentru tragicele pierderi de vieți din largul insulei Lampedusa; invită insistent Uniunea Europeană și statele membre să facă mai mult pentru a preveni alte pierderi de vieți pe mare;
2. consideră că evenimentele din Lampedusa ar trebui să constituie un moment decisiv pentru Europa și că singura modalitate de a preveni o altă tragedie este adoptarea unei abordări coordonate, bazate pe solidaritate și responsabilitate, cu sprijinul unor instrumente comune;
3. solicită asistență umanitară pentru supraviețuitorii acestor evenimente tragice și solicită ca UE și statele membre să se implice în garantarea drepturilor fundamentale universale ale migranților, în special drepturile minorilor neînsoțiți;
4. recunoaște eforturile uriașe făcute de locuitorii din Italia, Malta și, în special, Lampedusa, precum și de către organizațiile neguvernamentale, cum ar fi Caritas și Crucea Roșie, pentru primirea inițială și operațiunile de salvare a tuturor imigranților;
5. salută intenția Comisiei de a institui un grup operativ cu privire la problema fluxurilor de migrație în Mediterana; consideră că acest grup operativ ar trebui să cuprindă atât un element politic, cât și unul operațional; insistă, în acest context, asupra faptului că Parlamentul ar trebui să fie implicat într-un astfel de grup operativ, la nivel politic sau tehnic; insistă, de asemenea, asupra faptului că instituirea unui astfel de grup operativ poate fi considerată doar ca un prim pas către o abordare mai ambițioasă;
6. solicită o creștere a bugetului Oficiului European de Sprijin pentru Azil (EASO) și Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex), pentru a sprijini statele membre în situațiile care necesită asistență tehnică și operațională sporită la frontierele externe, inclusiv situațiile care implică urgențe umanitare și operațiuni de salvare pe mare; reamintește că o finanțare adecvată a acestor agenții este vitală pentru dezvoltarea unei abordări coordonate; solicită, de asemenea, statelor membre să-și intensifice cooperarea practică cu EASO și Frontex, inclusiv prin ajutoare materiale (transfer de ofițeri, sprijin material etc.); solicită Consiliului și Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a înființa o pază de coastă a UE și un alt birou operațional Frontex în zonele cu presiune migratoare, și în special în regiunea mediteraneană, cu costurile aferente acoperite de statul membru selectat;
7. subliniază importanța partajării responsabilității în domeniul azilului și recomandă crearea unui mecanism bazat pe criterii obiective, pentru a reduce presiunea asupra acelor state membre care primesc un număr mare de solicitanți de azil și beneficiari ai protecției internaționale, în termeni absoluți sau proporțional;
8. subliniază faptul că transferul beneficiarilor de protecției internațională și solicitanților de azil este una dintre formele cele mai concrete de solidaritate și de responsabilitate comună; subliniază importanța unor proiecte precum proiectul-pilot intra-UE de transfer din Malta (EUREMA) și prelungirea acestuia, care a transferat și transferă beneficiarii de protecție internațională din Malta către alte state membre, și susține dezvoltarea mai multor inițiative de acest gen;
9. salută propunerile Comisiei de a desfășura o operațiune de căutare și salvare din Cipru până în Spania și de a consolida Frontex prin mărirea bugetului și a capacităților sale, în scopul de a salva vieți și de a combate traficul de ființe umane și contrabanda;
10. invită colegiuitorii să aprobe rapid noile reguli obligatorii de interceptare pentru operațiunile pe mare coordonate de Frontex, pentru a dispune de măsuri eficiente și coordonate de salvare la nivelul UE și pentru a se asigura că operațiunile se desfășoară în deplină conformitate cu dreptul internațional din domeniul drepturilor omului, cu legislația și standardele privind refugiații și cu obligațiile relevante care decurg din Dreptul Mării;
11. solicită Uniunii și statelor membre să analizeze posibilitatea instituirii unor mecanisme de identificare a locurilor de siguranță pentru debarcarea refugiaților și migranților salvați;
12. solicită Uniunii și statelor membre să instituie mecanisme de stabilire a profilului și mecanisme de sesizare, și să asigure accesul la proceduri de azil echitabile și eficiente pentru cei care ar putea avea eventual nevoie de protecție internațională, bazate pe înțelegerea faptului că debarcarea nu implică în mod necesar responsabilitatea unică a statului pe al cărui teritoriu sunt debarcate persoanele salvate pe mare;
13. solicită statelor membre să se asigure că toate prevederile diferitelor instrumente ale SECA sunt aplicate corect; reamintește statelor membre că persoanele care solicită protecție internațională ar trebui îndrumate către autoritățile naționale competente în materie de azil și că ar trebui să li se ofere acces la proceduri de azil echitabile și eficiente;
14. invită statele membre să ia în considerare, dacă este necesar, aplicarea articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013(9), pentru a-și asuma responsabilitatea pentru cererile de azil depuse de persoanele care sunt confruntate cu riscul de a nu avea acces la drepturile lor în orice stat membru care este în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile; declară că, în mod similar, statele membre ar trebui să ia în considerare aplicarea articolului 15 din regulamentul menționat anterior, pentru a reuni familiile lărgite;
15. invită Frontex și statele membre să se asigure că toți polițiștii de frontieră și alte categorii de personal din statele membre care fac parte din echipele europene de polițiști de frontieră, alături de personalul Frontex, beneficiază de o formare în dreptul Uniunii și în dreptul internațional din acest domeniu, precum și în domeniul drepturilor fundamentale, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul Frontex revizuit;
16. solicită UE și statelor membre să gereze fluxurile migratorii mixte cu ajutorul instrumentelor europene și naționale disponibile și să asigure coordonare și comunicații bune, cum ar fi facilitarea schimbului de informații între serviciile naționale de pază de coastă;
17. invită UE, Frontex și statele membre să se asigure că acordarea de asistență migranților aflați în suferință și salvarea pe mare constituie câteva dintre prioritățile majore aferente implementării Regulamentului EUROSUR recent adoptat;
18. solicită, cu statut de prioritate, o mai bună coordonare a mijloacelor și a resurselor UE, inclusiv cele aflate la dispoziția Frontex (cum ar fi EUROSUR) și Europol, pentru a intensifica, împreună cu țările terțe, combaterea rețelelor criminale de traficanți de ființe umane și de contrabandiști;
19. reamintește că solidaritatea UE trebuie să funcționeze în paralel cu responsabilitatea; reamintește că statele membre au obligația juridică de a acorda asistență migranților de pe mare;
20. solicită statelor membre să facă uz de prerogativele de care dispun pentru a salva vieți pe mare în conformitate cu obligațiile internaționale ce le revin;
21. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că un număr tot mai mare de persoane își riscă viața, îmbarcându-se pe ambarcațiuni periculoase în Marea Mediterană spre UE; invită statele membre să ia măsuri pentru a permite solicitanților de azil să acceseze sistemul de azil al Uniunii într-un mod sigur și echitabil;
22. observă că intrarea legală în UE este preferabilă intrării ilegale, care este mai periculoasă și poate implica riscuri de trafic de ființe umane și de pierderi de vieți omenești;
23. solicită adoptarea unei abordări mai holistice în ceea ce privește migrația, cu scopul de a asigura o abordare cuprinzătoare a aspectelor interconectate legate de migrație;
24. încurajează UE să elaboreze o strategie mai cuprinzătoare, în special pentru Mediterana, care să plaseze migrația forței de muncă în contextul dezvoltării sociale, economice și politice din regiunile învecinate; invită UE și statele membre să ia în considerare instrumentele disponibile în cadrul politicii de vize a UE și al legislației UE în domeniul migrației forței de muncă;
25. solicită statelor membre să instituie sancțiuni penale severe pentru persoanele care facilitează traficul de ființe umane atât către, cât și în interiorul UE, precum și să organizeze ample campanii de informare menite să atragă atenția asupra tipurilor de riscuri cu care se confruntă cei care își pun viața în mâinile traficanților și contrabandiștilor;
26. solicită UE și statelor membre să modifice sau să revizuiască întreaga legislație care sancționează persoanele care acordă asistență migranților aflați în suferință pe mare; invită Comisia să revizuiască Directiva 2002/90/CE a Consiliului, care definește sancțiunile în caz de facilitare a intrării, tranzitului și șederii neautorizate, pentru a clarifica faptul că oferirea de asistență umanitară migranților pe mare care sunt în suferință trebuie salutată, și nu reprezintă o acțiune care să conducă la vreo formă de sancțiune;
27. solicită o cooperare mai eficientă între UE și țările terțe pentru a preveni repetarea unor evenimente tragice de tipul celor petrecute în largul insulei Lampedusa; consideră că acordurile privind gestionarea migrației dintre UE și țările de tranzit către UE constituie o prioritate pentru Uniune în viitorul apropiat , inclusiv finanțarea de structuri de poliție și pregătirea în domeniul capabilităților de aplicare a legii și asistența oferită acestor țări și țărilor de origine ale migranților pentru a-și diversifica și îmbunătăți economiile, și subliniază necesitatea ca țările terțe să respecte dreptul internațional în ceea ce privește salvarea de vieți pe mare și să garanteze protecția refugiaților și respectarea drepturilor fundamentale;
28. solicită UE să continue să ofere asistență umanitară, financiară și politică în zonele de criză din Africa de Nord și Orientul Mijlociu, pentru a aborda direct cauzele migrației și ale presiunilor cu caracter umanitar; solicită, prin urmare, UE să monitorizeze și să sporească răspunderea democratică în ceea ce privește distribuirea acestor fonduri , astfel încât aceste resurse să aibă efecte pozitive, lucru ce a lipsit până acum;
29. solicită UE și statelor membre să ia măsuri adecvate, responsabile, în ceea ce privește posibilul flux de refugiați în statele membre; invită Comisia și statele membre să continue monitorizarea situației actuale, să elaboreze planificarea de urgență și să depună eforturi pentru consolidarea capacităților și instaurarea dialogului vizând politicile, precum și în vederea respectării obligațiilor ce le revin în domeniul drepturilor omului în ceea ce privește condițiile de detenție;
30. invită statele membre să respecte principiul nereturnării, în conformitate cu dreptul internațional și legislația UE existente; lansează un apel adresat statelor membre de a înceta imediat orice practici de detenție abuzivă și prelungită care încalcă dreptul internațional și pe cel european și subliniază faptul că măsurile de reținere a migranților trebuie să fie întotdeauna însoțite de o decizie administrativă, motivate corect și limitate la o durată determinată;
31. încurajează statele membre să soluționeze nevoile acute prin reinstalare, în plus față de cotele naționale existente și prin admiterea umanitară de refugiați;
32. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor și guvernelor statelor membre, Secretarului General al ONU și Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați.
Suspendarea Acordului SWIFT ca urmare a supravegherii efectuate de NSA
217k
24k
Rezoluţia Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la suspendarea Acordului TFTP ca urmare a supravegherii Agenției Naționale de Securitate a SUA (2013/2831(RSP))
– având în vedere articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
– având în vedere articolul 87 din TFUE,
– având în vedere articolul 225 din TFUE,
– având în vedere articolul 226 din TFUE,
– având în vedere articolul 218 din TFUE,
– având în vedere articolul 234 din TFUE,
– având în vedere articolul 314 din TFUE,
– având în vedere Acordul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (Acordul TFTP),
– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate a SUA, la organismele de supraveghere din diferitele state membre și la impactul acestora asupra vieții private a cetățenilor UE(1),
– având în vedere Decizia Consiliului 2010/412/UE din 13 iulie 2010 privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste(2) și declarațiile însoțitoare ale Comisiei și Consiliului,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 privind viitorul acord internațional vizând punerea la dispoziția Departamentului Trezoreriei SUA a datelor de mesagerie referitoare la tranzacțiile financiare, în vederea prevenirii și combaterii terorismului și a finanțării acestuia(3),
– având în vedere poziția sa din 11 februarie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului cu privire la încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste(4),
– având în vedere rezoluția sa din 5 mai 2010 privind Recomandarea Comisiei către Consiliu de autorizare a deschiderii negocierilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru un acord internațional prin care să se pună la dispoziția Departamentului de trezorerie al Statelor Unite ale Americii datele din mesageria financiară în scopul prevenirii și al combaterii terorismului și a finanțării terorismului(5),
– având în vedere poziția sa din 8 iulie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste(6), precum și recomandarea Comisiei sale pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere rapoartele Comisiei din 30 martie 2011 (SEC(2011)0438) și din 14 decembrie 2012 (SWD(2012)0454) privind revizuirea comună a aplicării Acordului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite ale Americii în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste,
– având în vedere raportul din 1 martie 2011 privind inspecția aplicării de către Europol a Acordului TFTP, realizată în noiembrie 2010 de organismul comun de supraveghere al Europol,
– având în vedere declarația publică a organismului comun de supraveghere al Europol din 14 martie 2012 privind aplicarea Acordului TFTP,
– având în vedere evaluarea din 18 martie 2013 a organismului comun de supraveghere al Europol referitoare la rezultatul celei de-a treia sa inspecții privind punerea în aplicare de către Europol a sarcinilor care îi revin în conformitate cu Acordul TFTP,
– având în vedere scrisoarea din 18 aprilie 2011 pe care Paul Breitbarth, din cadrul Autorității pentru Protecția Datelor din Țările de Jos, a adresat-o șefului delegației echipei comune a UE pentru revizuirea TFTP,
– având în vedere scrisoarea din 7 iunie 2011 pe care Jacob Kohnstamm, în numele Grupului de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor, a adresat-o dnei Melissa A. Hartman, vicesecretar adjunct al Departamentului de Trezorerie al SUA,
– având în vedere scrisoarea din 21 decembrie 2012 pe care Jacob Kohnstamm, în numele Grupului de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor, a adresat-o dlui Juan Fernando López Aguilar, președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere scrisoarea comisarului Malmström din 12 septembrie 2013 adresată lui David Cohen, sub-secretar pentru terorism și informații financiare în Departamentul de Trezorerie al SUA și răspunsul sub-secretarului Cohen din 18 septembrie 2013,
– având în vedere comunicarea Comisiei din 13 iulie 2011 intitulată „Un sistem european de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste: opțiuni posibile” (COM(2011)0429),
– având în vedere articolul 110 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât Acordul dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind prelucrarea și transferul datelor de mesagerie financiară din Uniunea Europeană către Statele Unite în cadrul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (denumit în continuare „acordul”) a intrat în vigoare la 1 august 2010;
B. întrucât rapoartele din presă indică faptul că Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a avut acces direct la sistemele informatice ale unui număr de companii private și a dobândit acces direct la mesajele financiare în materie de plăți referitoare la transferuri financiare și la datele legate de acestea prin intermediul unui furnizor de servicii de mesagerie financiară în materie de plăți internaționale acoperit în prezent de acord;
C. întrucât, în Rezoluția sa sus-menționată din 4 iulie 2013, Parlamentul a încredințat Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să efectueze o anchetă aprofundată în acest sens, în colaborare cu parlamentele naționale și un grup de experți UE-SUA creat de Comisie, și să prezinte un raport până la sfârșitul anului;
D. întrucât, după ce a respins acordul temporar TFTP, majoritatea Parlamentului European a aprobat actualul Acord TFTP doar cu condiția unei protecții consolidate în vederea garantării drepturilor cetățenilor UE în ceea ce privește datele cu caracter personal și viața privată;
E. întrucât Departamentul de Trezorerie al SUA a clasificat o cantitate mare de informații relevante privind prezentul acord ca „secret UE”;
F. întrucât, potrivit Grupului de lucru „articolul 29” pentru protecția datelor, procedura curentă privind exercitarea dreptului de acces ar putea fi inadecvată, iar în practică se poate dovedi imposibilă exercitarea dreptului de rectificare, ștergere sau blocare;
G. întrucât Comisia a afirmat că acordul stabilește garanții stricte privind transferul de date;
H. întrucât Comisia a fost invitată să prezinte Parlamentului și Consiliului, până la 1 august 2011, un cadru juridic și tehnic pentru extragerea datelor pe teritoriul UE și, până la 1 august 2013, un raport privind progresele legate de dezvoltarea unui sistem echivalent european, în conformitate cu articolul 11 din acord;
I. întrucât, în loc să prezinte cadrul juridic și tehnic pentru extragerea datelor pe teritoriul UE, Comisia a prezentat, la 13 iulie 2011, o descriere a diferitelor măsurile pe care le-a luat în vederea instituirii unui astfel de cadru juridic și tehnic, comunicând rezultate preliminare și unele opțiuni teoretice pentru un sistem european de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste, fără a intra în detalii,
J. întrucât discuțiile dintre serviciile Comisiei și administrația SUA nu pot fi considerate o anchetă, și nici simpla încredere în declarațiile SUA,
1. consideră, dat fiind că obiectivul principal al UE este promovarea libertății individuale, că trebuie luate măsuri de securitate, inclusiv măsuri împotriva terorismului, cu respectarea statului de drept și a obligațiilor în materie de drepturi fundamentale, inclusiv a celor legate de protecția vieții private și a datelor;
2. reiterează faptul că orice transfer de date cu caracter personal trebuie să respecte legislația UE și a statelor membre, precum și obligațiile legate de drepturile fundamentale, inclusiv cele privind viața privată și protecția datelor;
3. este profund preocupat de documentele recent dezvăluite privind activitățile NSA legate de accesul direct la mesajele financiare în materie de plăți și datele conexe, care ar constitui o încălcare clară a acordului, în special a articolului 1;
4. solicită o investigație tehnică completă la fața locului a acuzațiilor conform cărora autoritățile americane au avut acces neautorizat la serverele SWIFT sau și-au creat portițe spre aceste servere; regretă faptul că niciun stat membru nu a lansat o astfel de anchetă și nici nu a adresat o solicitare în acest sens, în absența anchetei respective faptele neputând fi verificate;
5. reiterează faptul că orice acord privind schimbul de date cu SUA trebuie să se întemeieze pe un cadru juridic coerent de protecție a datelor care să ofere standarde obligatorii din punct de vedere juridic pentru protecția datelor cu caracter personal, în special în ceea ce privește limitarea scopului, reducerea la minimum a datelor, informarea, accesul, rectificarea, ștergerea și căile de atac;
6. este preocupat de faptul că acordul nu a fost pus în aplicare în conformitate cu dispozițiile sale, în special cu cele stabilite la articolele 1, 4, 12, 13, 15 și 16;
7. îndeamnă insistent cele trei instituții să examineze cu atenție implicațiile legate de drepturile omului ale tuturor alternativelor viitoare privind schimbul de date care respectă pe deplin principiile protecției datelor, în special testul de necesitate și proporționalitate;
8. subliniază că testul de necesitate și proporționalitate a oricărei măsuri care limitează drepturile și libertățile fundamentale trebuie să țină seama de întregul corpus al măsurilor de securitate existente care vizează terorismul și formele grave de criminalitate; consideră insuficientă justificarea sistematică a tuturor măsurilor de securitate printr-o referință generală la lupta împotriva terorismului sau a formelor grave de criminalitate;
9. solicită Consiliului și statelor membre, în lumina celor de mai sus, să autorizeze o anchetă realizată de Centrul Europol pentru combaterea criminalității informatice privind acuzațiile de acces neautorizat la datele financiare în materie de plăți reglementate de acest acord;
10. solicită ca ancheta specială desfășurată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne cu privire la supravegherea în masă a cetățenilor UE să investigheze în continuare acuzațiile de acces ilegal la mesajele financiare în materie de plăți care intră sub incidența acordului;
11. consideră că, deși Parlamentul nu deține competențe oficiale în temeiul articolului 218 din TFUE pentru a iniția suspendarea sau denunțarea unui acord internațional, Comisia va trebui să acționeze în cazul în care Parlamentul își retrage sprijinul pentru un anume acord; subliniază că, atunci când va examina posibilitatea de a aproba sau nu acorduri internaționale viitoare, Parlamentul va ține seama de răspunsurile Comisiei și Consiliului în legătură cu acest acord;
12. solicită Comisiei, în lumina celor de mai sus, să suspende acordul;
13. solicită ca toate informațiile și documentele relevante să fie imediat puse la dispoziția Parlamentului în vederea deliberării;
14. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Europol.