Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului(1) (Directiva CSC),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 privind viitorul captării și stocării carbonului în Europa (COM(2013)0180),

–  având în vedere Cartea Verde a Comisiei din 27 martie 2013, intitulată „Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei ” (COM(2013)0169),

–  având în vedere pachetul pentru climă și energie al UE din decembrie 2008,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2012 referitoare la o foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de carbon până în 2050(2),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0430/2013),

A.  întrucât captarea și stocarea carbonului (CSC) este o tehnologie promițătoare, care ar putea fi singurul mijloc de a reduce în mod semnificativ emisiile de CO2 ce provin din surse industriale și are potențialul de a reduce în mod semnificativ emisiile de CO2 din centralele electrice care funcționează cu combustibili fosili, dar care necesită realizarea unor investiții și a unei demonstrații la scară industrială în vederea promovării inovației, a reducerii costurilor și a promovării siguranței sale pentru mediu;

B.  întrucât Agenția Internațională a Energiei prevede că, în continuare, combustibilii fosili vor asigura 75% din mixul energetic mondial până în 2030, sugerează că CSC este necesară pentru a furniza aproape 20% din reducerile de CO2 necesare până în 2050, și afirmă că dacă nu se recurge la CSC, va fi necesară o investiție suplimentară de 40% în electricitate pentru a împiedica o creștere a temperaturii cu mai mult de 2°C;

C.  întrucât CSC este singura tehnologie capabilă să furnizeze reduceri semnificative ale emisiilor de CO2 care provin din sectoarele industriale majore, inclusiv sectorul siderurgic, al cimentului, precum și de la rafinăriile petroliere și instalațiile chimice, și, în combinație cu utilizarea biomasei în scopul producției de energie electrică, are potențialul de a promova o reducere netă a emisiilor de CO2;

D.  Întrucât, pe baza nivelurilor actuale și proiecțiile viitoare referitoare la recurgerea la combustibili fosili, CSC pare a fi esențială pentru atingerea obiectivului de a menține creșterea temperaturii globale sub 2 °C;

E.  întrucât dezvoltarea CSC ar trebui considerată ca o strategie complementară cu dezvoltarea energiei din surse regenerabile, în trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

F.  întrucât, în 2007, șefii de guvern ai UE au stabilit drept obiectiv punerea în funcțiune a până la 12 instalații de demonstrare în domeniul CSC până în 2015, dar, deoarece viabilitatea financiară a acestora depinde de existența unui preț ridicat al carbonului, acest obiectiv ambițios nu poate fi realizat în prezent;

G.  întrucât dezvoltarea acestei tehnologii nu ar trebui să servească drept stimulent pentru a crește ponderea centralelor electrice care utilizează combustibili fosili;

H.  întrucât UE își pierde avansul tehnologic în domeniul CSC și, având în vedere că nu a mai rămas decât un singur proiect finanțabil prin Programul NER300 și că proiectele Programului Energetic European pentru Redresare au fost încheiate sau suspendate, UE nu mai are nicio politică propriu-zisă de promovare a proiectelor emblematice în domeniul CSC;

I.  întrucât publicul larg ar trebui să beneficieze întotdeauna de informații complete și clare privind avantajele și eventualele amenințări ale CSC, înainte de dezvoltarea unor proiecte la scară comercială,

Obiective mai ambițioase

1.  recunoaște că realizarea CSC are potențialul de a permite UE să își îndeplinească obiectivele privind reducerea nivelului de carbon până în 2050, la cel mai mic cost și că este necesară în special pentru decarbonizarea industriilor cu emisii ridicate de CO2; consideră că aceasta ar putea, de asemenea, să contribuie la diversitatea și siguranța furnizării de energie, menținând și creând, în același timp, oportunități de ocupare a forței de muncă; afirmă că este necesar să se elaboreze în mod urgent o serie de proiecte emblematice, care să acopere lanțul complet de CSC astfel încât să se identifice soluțiile optime și cele mai avantajoase din punct de vedere economic și invită Comisia să stabilească obiective pentru atingerea acestui scop; consideră că, având în vedere investițiile substanțiale necesare, este nevoie de instrumente, pe lângă schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a promova cercetarea și aplicarea tehnică și în condiții de siguranță a CSC;

2.  consideră că, deși CSC ar putea oferi o parte din soluția pentru atingerea obiectivelor privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, ar fi și mai bine dacă statele membre ar putea atinge aceste obiective fără utilizarea CSC;

3.  invită Comisia să încurajeze realizarea CSC nu numai în legătură cu producerea de energie pe bază de carbon și gaze, ci și într-o serie de sectoare industriale, precum sectorul instalațiilor chimice, al metalurgiei, al fierului și al siderurgiei, al cimentului și al rafinăriilor; insistă asupra faptului că, în cadrul pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei, Comisia ar trebui să abordeze problema realizării CSC și să prezinte propuneri pentru promovarea aplicării timpurii a proiectelor emblematice CSC;

4.  invită Comisia și statele membre să adopte măsuri de anvergură pentru a stimula cooperarea internațională și pentru a promova utilizarea tehnologiilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, pentru a orienta economiile în expansiune către alternative de dezvoltare cu emisii de carbon mai scăzute, care să includă, de exemplu, CSC;

5.  consideră că planul de acțiune în domeniul siderurgiei ar trebui să facă referire în mod expres la necesitatea de a elabora proiecte emblematice în domeniul CSC în acest sector;

Rolul de frunte al statelor membre

6.  recunoaște că realizarea CSC nu poate avea loc fără sprijinul statelor membre și al investitorilor privați, precum și că statele membre au dreptul absolut și suveran de a încuraja sau de a împiedica aplicarea sa; ia act de faptul că, deși anumite state membre au indicat că nu se așteaptă ca CSC să joace un rol în strategiile lor de reducere a emisiilor, acest fapt nu ar trebui să descurajeze inițiativele acelor state care consideră că tehnologia poate juca un rol eficace în trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon;

7.  reamintește Comisiei că Parlamentul a solicitat propunerea unei legislații care să oblige toate statele membre să elaboreze o strategie privind reducerea nivelului de carbon până în 2050; propune ca aceste foi de parcurs naționale să fie actualizate din cinci în cinci ani; dorește ca acestea să indice dacă și în ce mod CSC urmează să fie realizată de statele membre în cauză;

8.  solicită Comisiei să propună ca statelor membre să li se impună să pregătească și să publice foi de parcurs naționale privind emisiile reduse de carbon înainte de Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2015;

9.  subliniază că, în absența unui preț ridicat al carbonului, statele membre care doresc să promoveze realizarea CSC au de jucat un rol‑cheie în asigurarea unui flux de venituri transparent și a unui sprijin financiar necesar pentru elaborarea și aplicarea proiectelor emblematice, permițând în același timp operatorilor care se confruntă cu costuri ridicate, în calitate de primii veniți, să realizeze un beneficiu în urma investiției lor; ia act de faptul că ar putea fi solicitate, de asemenea, acorduri adecvate de reglementare, dacă CSC va fi realizată pe bază comercială; recunoaște necesitatea îndeplinirii standardelor de siguranță a mediului;

Normele și finanțarea UE

10.  îndeamnă Comisia să ia în considerare crearea unui fond de investiții al UE pentru inovarea industrială, pentru a sprijini dezvoltarea unor tehnologii inovatoare favorabile climei, inclusiv proiectele emblematice de CSC, alte tehnologii inovatoare de reducere a nivelului de carbon, precum și măsurile de reducere a emisiilor de CO2 provenite din sectoare industriale mari consumatoare de energie și procesele acestora; propune ca acesta să fie finanțat din vânzarea creditelor din EU ETS; subliniază faptul că acesta nu ar trebui să determine o nouă sarcină asupra bugetului UE; recunoaște că ar trebui să se țină cont, la stabilirea parametrilor pentru utilizarea unui astfel de fond, de experiența câștigată în urma limitărilor și inflexibilității mecanismului de finanțare NER300;

11.  consideră că orice politică și strategie privind CSC ar trebui să se stabilească numai pe baza unor dovezi solide privind impactul pozitiv al acestei tehnologii asupra mediului, asupra stabilității industriei UE, a locurilor de muncă din UE, precum și a unor prețuri ale energiei accesibile atât pentru populație, cât și pentru industrie;

12.  consideră că sprijinirea CSC pe termen lung ar trebui să fie asigurată, în principal, de un semnal adecvat privind prețul CO2; propune ca Comisia să faciliteze dezbaterea privind eventualele opțiuni, prin desfășurarea unei analize a sistemelor care necesită cumpărarea de certificare CSC care să ateste emisiile de CO2 evitate, prin stocare sau tratare, în proporție cu emisiile de CO2 incluse în combustibilii fosili introduși pe piață;

13.  solicită Comisiei să pregătească orientări pentru statele membre în ceea ce privește diferitele mecanisme financiare și alte mecanisme pe care acestea ar putea să le utilizeze pentru a sprijini și promova dezvoltarea CSC și pentru a avea acces la fonduri de sprijin din bugetul UE;

14.  ia act de decizia Băncii Europene de Investiții de a interzice împrumuturi pentru construcția de centrale electrice pe cărbune care emit mai mult de 550g CO2/kWh; subliniază că, în absența unui sprijin financiar pentru realizarea CSC, introducerea unor norme stricte în materie de emisii va fi esențială;

15.  sugerează Comisiei să examineze modul în care ar putea fi folosit Fondul UE de cercetare pentru cărbune și oțel pentru a sprijini activitățile demonstrative înainte de comercializare pentru CSC în aceste sectoare industriale;

16.  apreciază sprijinul acordat de guvernul norvegian proiectelor în domeniul CSC din UE și își exprimă dorința ca în cadrul negocierii următoarei perioade de programare să se formuleze o cerere de sprijin financiar pentru proiectele emblematice din domeniul CSC;

17.  solicită Comisiei să evalueze beneficiile adoptării și dezvoltării proiectului-pilot Ciuden în domeniul CSC din Spania, care a primit un sprijin financiar de aproximativ 100 de milioane EUR, ca instalație de testare pentru tehnologiile de captare și stocarea internă a emisiilor de CO2;

Transporturi și situri de depozitare

18.  recunoaște că pot fi realizate economii semnificative prin stabilirea centrelor de CSC ale instalațiilor industriale care folosesc conducte comune sau alte sisteme de transport de CO2; consideră că, în general, nu li se poate solicita operatorilor instalațiilor să țină seama de viitoarele cerințe ale altor instalații și că, prin urmare, investițiile majore, cum ar fi conductele principale menite să transporte în cele din urmă CO2 din diverse surse, ar putea fi realizate prin parteneriate public-privat; subliniază că statele membre care urmăresc aplicarea CSC ar putea juca un rol direct în ceea ce privește asigurarea transportului în cadrul CSC și stabilirea disponibilității infrastructurii de stocare;

19.  solicită o cooperare mai strânsă cu Statele Unite și cu Canada sub forma unui schimb de cunoștințe de specialitate și de bune practici, având în vedere activitățile CSC întreprinse în contextul dialogului privind energia curată dintre SUA și Canada;

20.  insistă asupra faptului că noile tehnologii cu emisii reduse de carbon ar trebui să fie considerate complementare și nu în concurență unele cu altele; subliniază faptul că atât energiile regenerabile, cât și CSC au roluri de jucat în viitorul mix energetic al UE și că CSC nu ar trebui să fie în detrimentul atingerii obiectivului obligatoriu al UE de dezvoltare a energiei provenite din surse regenerabile; solicită luarea unor măsuri pentru promovarea ambelor tehnologii, care să fie propuse în cadrul pentru 2030 privind politicile în domeniul climei și energiei;

21.  ia act de faptul că geologia Europei ar putea furniza numeroase situri potențiale pentru captarea permanentă a unor mari cantități de CO2, nu în ultimul rând la mare adâncime în Marea Nordului, departe de așezările umane; sprijină măsurile și finanțarea UE pentru elaborarea unei definiții comune a caracteristicilor unui sit de stocare, identificarea potențialului geologic al amplasamentelor de stocare din Europa, dezvoltarea unor proiecte-pilot și pregătirea siturilor pentru o stocare la scară comercială pe teritoriul statelor membre care sprijină aceste măsuri;

22.  invită Comisia să promoveze realizarea unui atlas european al siturilor de stocare a CO2;

23.  recunoaște faptul că articolul 6 din Protocolul de la Londra a fost modificat astfel încât nu mai are nevoie să furnizeze un obstacol în calea transportului transfrontalier de CO2 pentru captare; ia act de faptul că ratificarea acestei modificări ar putea dura totuși mulți ani; solicită Comisiei să clarifice dacă există circumstanțe în care va permite transferul transfrontalier de CO2 înainte de ratificarea protocolului;

Responsabilitatea stocării

24.  ia act de preocuparea potențialilor investitori în domeniul CSC cu privire la faptul că cerințele privind stocarea geologică a CO2 în situri aprobate de statele membre, precum și responsabilitatea pe care o au sunt necuantificabile și excesive; reamintește totuși normele privind responsabilitatea pentru stocarea CO2 prevăzute în Directiva privind stocarea geologică a CSC (Directiva CSC) și obligațiile care țin de competența deținătorilor unei autorizații de stocare;

25.  acceptă pe deplin faptul că trebuie prevenită orice emisie accidentală de CO2 provenită de la un sit de stocare și integritatea ecologică a proiectului, apărată în conformitate cu articolul 1 din Directiva CSC; invită Comisia să furnizeze orientări privind gradul în care ar trebui prestabilite detaliile acordurilor de conformitate, prin negocieri între potențialii operatori și autoritățile competente ale statului membru în cauză;

26.  subliniază că Directiva CSC acordă statelor membre o mare flexibilitate pentru stabilirea garanției financiare care trebuie furnizată de către operatorii CSC și a perioadei după care responsabilitatea cu privire la un sit de stocare închis este transferată autorității competente; indică faptul că statele membre care doresc să promoveze dezvoltarea CSC vor trebui să fie mai întreprinzătoare și să accepte o parte de responsabilitate mai mare decât sunt dispuse să accepte în prezent;

27.  solicită Comisiei să își revizuiască documentele de orientare cu privire la Directiva CSC cu scopul de a clarifica aceste puncte;

28.  indică faptul că cerința Directivei CSC conform căreia, în cazul unei scurgeri de CO2, operatorii trebuie să restituie cote nu ține seama de eforturile de remediere costisitoare care trebuie depuse; este îngrijorat de faptul că această obligație poate constitui un obstacol suplimentar în calea dezvoltării CSC; îndeamnă Comisia să propună, la evaluarea Directivei CSC, o revizuire a acesteia;

Pregătirea pentru captare și stocare

29.  insistă asupra faptului că nu mai este acceptabil să se investească în centrale electrice sau instalații industriale susceptibile de a emite cantități importante de CO2 fără a ține seama de modul în care acestea vor fi reduse în viitor;

30.  subliniază că, în conformitate cu sondajul Eurobarometru, mare parte din populația europeană în continuare nu are cunoștințe despre CSC, dar că cei informați sunt mai înclinați să sprijine această tehnologie; invită Comisia și statele membre să optimizeze comunicarea pentru a sensibiliza mai bine populația în legătură cu CSC și consideră că o mai bună înțelegere a CSC este esențială pentru ca această tehnologie să fie acceptată de populație, iar CSC să aibă, prin urmare, loc;

31.  ia act de faptul că statele membre pot interpreta în diferite feluri dispozițiile Directivei CSC care solicită realizarea unei evaluări a capacității de captare, de transport și de stocare înaintea acordării autorizației de funcționare centralelor electrice;

32.  invită Comisia să sugereze că pregătirea adecvată a punerii în aplicare a CSC sau a altor măsuri de reducere semnificativă a emisiilor de CO2 poate fi o condiție, în statele membre care au decis să utilizeze tehnologia CSC, pentru construcția tuturor centralelor electrice noi care funcționează pe bază de combustibili fosili și a tuturor instalațiilor industriale cu emisii de carbon importante și peste o anumită mărime, cu excepția celor care iau măsuri de reducere a utilizării energiei în perioade de consum de vârf sau atunci când un stat membru și-a îndeplinit obligația legislativă de publicare a unei foi de parcurs care indică modul în care își va îndeplini obiectivele de reducere a CO2 până în 2050, fără a recurge la CSC;

33.  solicită Comisiei să analizeze și să prezinte un raport cu privire la nivelul tehnologiei CSC care ar trebui să fie utilizată până la anumite date-cheie, de exemplu până în 2030, pentru ca CSC să aibă o contribuție importantă la obiectivele de reducere a emisiilor pentru anul 2050;

Captarea și utilizarea carbonului

34.  salută diversele inițiative de utilizare a CO2 astfel încât să se reducă emisiile totale în atmosferă și să se creeze produse alternative, cum ar fi combustibilii durabili pentru transport; solicită, în special, Comisiei să evalueze în mod urgent potențialul de utilizare a CO2 pentru intensificarea recuperării petrolului și a gazului în cadrul UE;

o
o   o

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 114. (2) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 75.