Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2013/2127(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0465/2013

Texte depuse :

A7-0465/2013

Dezbateri :

PV 13/01/2014 - 24
CRE 13/01/2014 - 24

Voturi :

PV 14/01/2014 - 5.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0013

Texte adoptate
PDF 309kWORD 89k
Marţi, 14 ianuarie 2014 - Strasbourg
Participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor
P7_TA(2014)0013A7-0465/2013

Rezoluţia Parlamentului European din 14 ianuarie 2014 referitoare la participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor (2013/2127(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 3 alineatul (3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată: „Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 decembrie 2012 intitulată: „Planul de acțiune: dreptul european al societăților comerciale și guvernanța corporativă – un cadru juridic modern pentru acționari mai angajați și societăți durabile” (COM(2012)0740),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iulie 2002 privind cadrul pentru promovarea participării financiare a angajaților (COM(2002)0364) și rezoluția Parlamentului din 5 iunie 2003 referitoare la aceasta(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (CESE) din 21 octombrie 2010 privind participarea financiară a lucrătorilor din Europa(2),

–  având în vedere studiul solicitat de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Parlamentului intitulat „Participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor”(3), care a fost publicat în septembrie 2012,

–  având în vedere Raportul PEPPER IV, intitulat Benchmarking of employee participation in profits and enterprise results in the member and candidate Countries of the European Union (Analiza comparativă a participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor în statele membre și în țările candidate la Uniunea Europeană), care a fost publicat în octombrie 2009 de Universitatea Liberă din Berlin,

–  având în vedere Raportul PEPPER III intitulat Promotion of employee participation in profits and enterprise results in the New Member and Candidate Countries of the European Union (Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor în noile state membre și în țările candidate la Uniunea Europeană), care a fost publicat în iunie 2006 de Universitatea Liberă din Berlin,

–  având în vedere Raportul PEPPER II al Comisiei din 8 ianuarie 1997 intitulat Promotion of participation by employed persons in profits and enterprise results (including equity participation) in Member States [Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor (inclusiv participarea la capital) în statele membre] (COM(1996)0697),

–  având în vedere Raportul PEPPER I intitulat Promotion of employee participation in profits and enterprise results (Promovarea participării angajaților la profiturile și rezultatele întreprinderilor), care a fost publicat în martie 1991 de Comisie și de Institutul Universitar European,

–  având în vedere proiectul-pilot al Comisiei privind promovarea acționariatului și a participării financiare a angajaților(4),

–  având în vedere Raportul din 18 decembrie 2003 al grupului la nivel înalt de experți independenți referitor la obstacolele transnaționale din calea creșterii participării financiare a angajaților în întreprinderile transnaționale,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012, intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere”, (COM(2012)0573),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 martie 2006 intitulată „Implementarea programului comunitar de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă: transferul de întreprinderi – continuitate printr-un nou început” (COM(2006)0117),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2013 privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestionarea restructurărilor(5),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7–0465/2013),

A.  întrucât sistemele de participare financiară a angajaților (PFA) pot oferi beneficii financiare directe care depășesc structurile de remunerare de bază prin:

   participarea la capital – care le oferă angajaților dreptul de a se bucura de beneficiile de pe urma succesului întreprinderii, asumându-și totodată o parte din responsabilitatea pentru deciziile strategice și riscurile asociate;
   participarea la profit, sub formă de numerar, de acțiuni sau de beneficii, care poate recompensa succesul sau performanța excepțională, poate suplimenta veniturile lucrătorilor și poate crește puterea lor de cumpărare, cu posibile repercusiuni economice directe în economia locală;

B.  întrucât angajații se confruntă cu un risc dublu atunci când angajatorul este afectat de criză: pe de o parte, există riscul ca aceștia să își piardă locurile de muncă și veniturile, iar pe de altă parte, există riscul de a pierde capitalul investit în întreprindere;

C.  întrucât o întreprindere poate alege unul dintre cele trei modele principale de participare financiară a angajaților: participarea la profit (în numerar, eșalonată sau în acțiuni), participarea individuală la capital a angajaților (acțiuni sau opțiuni pe acțiuni) și planuri de participare a angajaților la capital (ESOP); întrucât participarea financiară a angajaților poate fi sub formă de acțiuni sau în numerar;

D.  întrucât modelul cel mai adecvat de participare financiară a angajaților va depinde de multe ori de dimensiunea și de situația întreprinderii, în special dacă aceasta este sau nu cotată la bursă;

E.  întrucât participarea financiară a angajaților, în special sub formă de ESOP sau proprietate parțială, poate funcționa ca element de neutralizare a șocurilor, permițând ca primele sau alte forme de plată suplimentară sau de recompensă în cadrul trusturilor să fie gestionate de părți terțe, repartizând riscul de investiții în rândul acționarilor principali ai întreprinderii și garantând faptul că lucrătorii au un portofoliu de acțiuni economisite;

F.  întrucât participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderii implică o serie de riscuri potențiale pentru aceștia; întrucât participarea financiară nu ar trebui utilizată pentru a evita respectarea dreptului muncii sau ca mijloc de a reduce drepturile sociale și de muncă dobândite sau de a recurge la presiuni pentru a crește flexibilitatea pieței muncii;

G.  întrucât, dacă angajații obțin de la proprietarii întreprinderii în care lucrează un drept prioritar de cumpăra acțiuni și sunt astfel în măsură să preia întreprinderi aflate în dificultate financiară, ei pot încerca să își protejeze locurile de muncă, iar această procedură poate reduce incertitudinea privind menținerea locului lor de muncă atunci când există posibilitatea preluării de către alte întreprinderi; întrucât participarea la capital poate soluționa problemele de succesiune ale întreprinderilor, din moment ce o întreprindere este adesea închisă sau vândută în vederea restructurării sau închiderii atunci când succesiunea nu este posibilă; întrucât această procedură poate fi utilă în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi pentru a garanta efectuarea în continuare de operațiuni comerciale durabile; întrucât aceste avantaje pot fi garantate numai în combinație cu participarea lucrătorilor;

H.  întrucât ESOP este un exemplu de model eficient de vânzare de acțiuni către angajați pentru întreprinderile care nu sunt cotate la bursă, în cadrul căruia se folosește o entitate intermediară pentru a achiziționa acțiunile în numele angajaților; întrucât angajații nu sunt expuși unui risc suplimentar, având în vedere faptul că achiziția este finanțată de o parte din profit sau de un împrumut care va fi rambursat cu cote-părți din profit, reprezentând un surplus la salariile angajaților;

I.  întrucât conceptul spaniol de sociedades laborales este un exemplu de bună practică pentru un sistem de participare financiară a angajaților în cazul microîntreprinderilor; întrucât acesta le permite, de asemenea, șomerilor să aleagă să își primească ajutoarele de șomaj ca sumă forfetară pentru a crea o nouă întreprindere sau pentru a recapitaliza o întreprindere deja existentă;

J.  întrucât participarea financiară a angajaților reduce viziunea pe termen scurt, promovează sustenabilitatea și viziunea pe termen lung în procesul decizional strategic al cadrelor de conducere și poate crește interesul angajaților pentru un angajament pe termen lung și căutarea unor soluții inovatoare în procesele de producție; întrucât participarea financiară a angajaților poate fi un vector de stabilitate, dezvoltare și creștere, reducând riscurile unei expansiuni excesive care ar putea duce la pierderea de locuri de muncă; întrucât aceste efecte pot fi consolidate de instituții stabile și viabile de participare a angajaților;

K.  întrucât sistemele de participare financiară încurajează investițiile în formare, deoarece acestea cresc probabilitatea ca întreprinderile să păstreze lucrătorii calificați pe termen lung;

L.  întrucât participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderii și, dacă este cazul, participarea concomitentă a acestora la procesul decizional, poate contribui la îmbunătățirea satisfacției la locul de muncă, precum și a performanțelor și motivării generale; întrucât ea poate, de asemenea, încuraja angajații să se simtă mai implicați în întreprindere și să o înțeleagă mai bine și poate favoriza respectul reciproc între angajatori și angajați;

M.  întrucât încurajarea lucrătorilor să dezvolte un simț al participării și al responsabilității crește sentimentul de incluziune al acestora și probabilitatea ca angajatorii lor să se implice alături de ei și să le înțeleagă preocupările, perspectivele și ideile;

N.  întrucât crearea de sisteme de participare financiară a angajaților poate contribui la stimularea productivității, la creșterea performanței, la sprijinirea alinierii intereselor angajaților și ale acționarilor și la atragerea și menținerea personalului-cheie;

O.  întrucât participarea angajaților la administrarea întreprinderii prin drepturi de vot, dreptul de a fi prezenți sau alte forme de guvernanță poate îmbunătăți administrarea și fluxul informațiilor și îi poate ajuta pe lucrători să înțeleagă mai bine situația întreprinderii lor atunci când aceasta se va confrunta cu provocări și le poate oferi mai multe mijloace de a obține recompense atunci când întreprinderea obține rezultate bune;

P.  întrucât în modelele de participare financiară a angajaților care folosesc o entitate intermediară, această entitate își poate exercita dreptul de vot sau alte forme de guvernanță în numele angajaților, permițând reprezentarea colectivă;

Q.  întrucât sistemele de participare financiară a angajaților pot juca un rol semnificativ în consolidarea participării acestora la procesele de informare, de consultare și de luare a deciziilor în cursul restructurărilor;

R.  întrucât participarea financiară a angajaților este afectată de normele naționale de impozitare și întrucât nu este adecvat să se conceapă un model general unic pentru participarea financiară a angajaților la nivelul UE; întrucât deciziile întreprinderii și ale angajaților privind participarea financiară a acestora din urmă trebuie luate cu prudență, ținând cont în mod corespunzător de contextul național și sectorial mai amplu; întrucât un set de orientări de bază ar putea să atragă încrederea publicului și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor sistemului de participare financiară a angajaților,

S.  întrucât este posibil ca sistemul de participare financiară a angajaților să nu fie adecvat pentru toate întreprinderile sau pentru toți angajații și, prin urmare, ar trebui să se realizeze o evaluare foarte atentă înainte de a instaura un astfel de sistem,

Obstacole în calea adoptării participării financiare a angajaților în UE

1.  solicită statelor membre să aibă în vedere obstacolele transnaționale cu care se confruntă, pe de o parte, întreprinderile care oferă sisteme de participare angajatorilor în mai multe state membre și, pe de altă parte, angajații, pentru care dubla impozitare poate reprezenta o încălcare a dreptului la libera circulație;

2.  atrage atenția asupra diferențelor dintre statele membre cu privire la contribuțiile sociale obligatorii pe venit pentru participarea financiară;

3.  subliniază faptul că, în anumite cazuri, poate fi util să se încurajeze convergența treptată a sistemelor de participare financiară existente și a legislației naționale conexe pentru a le permite angajatorilor să ofere în viitor sisteme identice sau similare în toate statele membre în care au angajați;

4.  subliniază faptul că lipsa de informații privind sistemele de participare financiară existente ar putea fi compensată printr-o cantitate mai mare de informații comparabile la nivel internațional, ceea ce ar reduce costurile atât pentru întreprinderile mai mari, cât și pentru IMM-uri, permițându-le să furnizeze sisteme de participare a angajaților care să răspundă nevoilor lor specifice;

5.  subliniază lipsa de măsuri legislative naționale care să favorizeze elaborarea de sisteme de participare financiară a angajaților; constată, în această privință, diferențele dintre țările UE-15(6) și UE-13(7) în ceea ce privește nivelurile lor de participare la sistemele de participare financiară a angajaților; recunoaște legătura dintre introducerea de măsuri legislative la nivel național în favoarea sistemelor de participare financiară a angajaților și numărul de angajați care participă la aceste sisteme(8);

Aspecte fiscale

6.  subliniază necesitatea unei mai mari transparențe în sistemele naționale de participare a angajaților la capital și, mai ales, în calcularea sarcinii fiscale efective în cadrul UE-28, pentru a evita dubla impozitare și discriminarea;

7.  constată că un cadru pentru un model european de participare a angajaților la capitalul întreprinderilor nu poate prevala asupra dispozițiilor fiscale naționale;

8.  solicită statelor membre să ofere stimulente fiscale, în concordanță cu principiile de bune practici, atunci când promovează sisteme de participare a angajaților la capital;

9.  subliniază faptul că introducerea unor stimulente fiscale bine direcționate ar putea intensifica participarea financiară a angajaților în mai multe state membre și ar putea chiar să contribuie la creșterea economică;

10.  consideră, prin urmare, că Comisia ar trebui să prezinte orientări privind impozitarea PFA;

Recomandări

11.  solicită Comisiei și statelor membre să aibă în vedere măsuri adecvate pentru a încuraja întreprinderile să elaboreze și să ofere în mod voluntar sisteme de participare financiară, deschise tuturor angajaților pe bază nediscriminatorie, ținând cont de situația specifică a IMM‑urilor și a microîntreprinderilor; solicită statelor membre să intensifice schimburile de bune practici în această privință;

12.  consideră că participarea financiară a angajaților (PFA) poate reprezenta, de asemenea, o formă de primă pentru angajat, prin intermediul cotelor de capital social sau al unor obligațiuni specifice, în funcție de produsul financiar utilizat și de tipul de întreprindere în cauză;

13.  este de părere că orice măsură referitoare la participarea financiară a angajaților la veniturile companiei ar trebui să fie sustenabilă pe termen lung și realizată pe baza principiilor participării voluntare, egalității între lucrători și diligenței necesare, îndeosebi în cazul IMM-urilor; subliniază faptul că, în pofida recunoașterii de către UE a utilității sistemelor PFA, acest domeniu nu ține de competența Uniunii;

14.  solicită Comisiei și statelor membre să implice mai îndeaproape partenerii sociali, în conformitate cu legislațiile și practicile naționale, precum și organizațiile și părțile interesate de participare lucrătorilor în dialogul dintre factorii de decizie, angajatori și reprezentanții lucrătorilor la nivelurile respective, respectând autonomia partenerilor sociali în cadrul negocierilor colective, pentru ca exemplele existente de bune practici să poată fi luate în considerare la elaborarea politicilor de facilitare a punerii în aplicare de către întreprinderi a participării financiare a angajaților;

15.  anticipează rezultatele proiectului-pilot, în special dezvoltarea unui centru virtual pentru participarea financiară a angajaților și calculatorul pentru rata de impozitare efectivă al CETREPS; solicită Comisiei să propună statelor membre, ținând seama de act proiect‑pilot, idei privind mecanismele de participare;

16.  consideră interesantă ideea unui al 29-lea regim facultativ conceput ca un cadru juridic unic și opțional deschis tuturor angajatorilor din Uniune, care să respecte competențele statelor membre în domeniile dreptului fiscal și dreptului muncii, el cuprinzând:

   (a) o serie de modele de sprijin simple, elementare și de bază realizate pe baza exemplelor de bune practici pentru fiecare tip și dimensiune de întreprindere;
   (b) o abordare bazată pe piață în cadrul căreia regimul unic să fie utilizat doar de întreprinderile care îl consideră util;
   (c) permiterea diferențelor de cultură juridică ale statelor membre în sensul că regimurile naționale ar continua să existe în paralel;
   (d) sporirea transparenței și a accesului la informații pentru a facilita o implementare uniformă în diferitele state membre;
   (e) aplicabilitatea la nivel național și/sau european atunci când este necesar și nelimitarea la întreprinderile transfrontaliere, ținând seama atât de problemele fiscale, cât și de riscurile financiare pentru angajați(9).

17.  consideră că un studiu de impact privind cel de al 29-lea regim ar contribui la evaluarea posibilităților de a crea condiții de concurență echitabile și de a evita împiedicarea internaționalizării întreprinderilor;

18.  subliniază faptul că participarea angajaților favorizează coeziunea socială atât de necesară și contribuie în mare măsură la îmbunătățirea guvernanței corporative durabile; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a lua măsuri de precauție atunci când se promovează sistemele de participare la capital, astfel încât salariile să nu fie înlocuite de sisteme de participare la profit;

19.  solicită, prin urmare, Comisiei și părților interesate relevante să promoveze în continuare respectarea abordării modulare;

20.  încurajează Comisia să prezinte o evaluare independentă a impactului privind cel de al 29‑lea regim pentru PFA și dorește ca raportul intermediar al Comisiei să cuprindă informații în acest sens;

21.  solicită Comisiei ca, după publicarea evaluării independente a impactului și în colaborare cu organizațiile de participare a angajaților, statele membre și, după caz, partenerii sociali, să aibă în vedere elaborarea unui set de orientări de bază privind principiile care garantează reușita sistemelor de participare financiară a angajaților, care să cuprindă următoarele elemente:

   (a) un regim orientat către obiective: întreprinderile ar trebui să stabilească obiectivele unui sistem de participare financiară a angajaților pentru a identifica modelul cel mai adecvat în cazul lor și pentru a avea cele mai multe șanse de a obține rezultatul dorit; înainte de a fi introduse, sistemele de participare financiară a angajaților ar trebui să facă obiectul unei consultări între lucrători și reprezentanții acestora; contractele colective nu trebuie să fie compromise de acordurile privind sistemele de participare financiară a angajaților;
   (b) un sistem de funcționare flexibil și facultativ: participarea financiară a angajaților funcționează diferit în diferite sectoare, întreprinderi de diferite dimensiuni și tipuri și diferite state membre; decizia de a elabora și de a pune în aplicare un sistem de participare financiară a angajaților ar trebui, prin urmare, să fie luată la nivel de întreprindere, în lumina legislațiilor și a practicii naționale existente și ținând seama de situația financiară a întreprinderii;
   (c) un supliment sau un complement la remunerația contractuală: orice model de participare financiară a angajaților ar trebui să reprezinte un element suplimentar la drepturile contractuale și de plată de bază ale unui lucrător și nu un substitut al acestor drepturi;
   (d) un regim facultativ pentru angajați: participarea financiară a angajaților este un mijloc prin care acestora li se oferă posibilitatea de a beneficia de o relație financiară mai strânsă cu angajatorul lor; în esență, aceasta trebuie să fie atât opțională pentru un lucrător individual care să poată accepta sau refuza, cât și disponibilă întregii forțe de muncă, inclusiv lucrătorilor cu fracțiune de normă ai unei întreprinderi pe bază nediscriminatorie în vederea obținerii unei incluziuni veritabile;
   (e) un regim negociat de partenerii sociali: atunci când practicile și tradițiile naționale includ parteneri sociali la nivel de întreprindere, sistemele de participare financiară a angajaților ar trebui să fie negociate de partenerii sociali relevanți, pe plan local, întreprindere cu întreprindere sau în cadrul aceleiași întreprinderi, pentru a fi adaptată la condițiile și circumstanțele specifice ale societății și ale forței sale de muncă; aceste sisteme nu ar trebui să discrimineze angajații din motiv de afiliere la un sindicat sau din orice alt motiv de discriminare menționat la articolul 10 din TFUE;
   (f) informații clare: angajații trebuie să primească informații clare cu privire la riscurile și drepturile pe care le implică aderarea la un sistem de participare financiară a angajaților, inclusiv privind perioada pentru satisfacerea condițiilor de intrare în drepturi: decizia de a adera la un sistem de participare financiară a angajaților ar trebui să se bazeze pe consimțământul în cunoștință de cauză al angajatului, acordat cunoscând pe deplin drepturile și obligațiilor sale și riscurile aferente, precum și efectele fiscale, atunci când aderă la un astfel de sistem, precum și condițiile aplicabile atunci când părăsește întreprinderea sau sistemul, indiferent de circumstanțe;
   (g) participarea la guvernanță: un angajator ar trebui, în funcție de sistem, să propună angajatului sau angajaților să participe direct la administrarea întreprinderii; în acest caz, drepturile și responsabilitățile ar trebui definite în mod clar în comun;
   (h) dacă modelul reținut este participarea la capital, este preferabil să se opteze pentru o proprietate colectivă asupra părților sociale - de exemplu, în cadrul unui trust; în cadrul acestui model, acțiunile ar trebui să fie alocate astfel încât diferențele existente în materie de plată să nu fie accentuate;
   (i) este imperativ să se ia măsuri de precauție pentru a proteja participarea financiară a angajaților împotriva insolvabilității întreprinderii;
   (j) ar trebui să se țină cont întotdeauna de impactul asupra egalității de gen atunci când se stabilesc sisteme de participare financiară a angajaților;
   (k) transparență: informațiile privind situația economică a întreprinderii vizate, precum și informațiile legate de riscurile aferente ar trebui să fie accesibile în orice moment angajaților;

22.  reamintește că, așa cum a fost subliniat înainte de criza financiară, politicile de remunerare care încurajează comportamente excesiv de riscante din partea angajaților pot compromite gestionarea sănătoasă și eficace a societăților de credit, a fondurilor de investiții și a altor întreprinderi din sectorul financiar;

23.  încurajează partenerii sociali să colaboreze în continuare pentru a dezvolta noi oportunități și inovații pentru participarea financiară a angajaților la nivelurile relevante;

24.  consideră că pentru a promova participarea financiară menită să creeze o nouă formă de finanțare a întreprinderii și să permită angajaților să fie mai atașați de întreprinderea pentru care lucrează, angajatorii trebuie să aibă posibilitatea să le ofere angajaților forme de subscriere la capitalul social sau titluri de credit emise specifice (obligațiuni); este de părere că subscrierile la capitalul întreprinderii ar trebui realizate în mod voluntar, individual sau în asociere, precum și de întreprindere;

25.  recunoaște că succesiunea întreprinderilor, finanțarea suplimentară, păstrarea personalului și alte probleme caracteristice IMM-urilor pot fi parțial soluționate de sistemele de participare a angajaților la capital; este de părere că sistemele de participare a angajaților la capital din întreprinderile mici și microîntreprinderi pot fi combinate cu măsuri specifice pieței forței de muncă, cum ar fi ajutorul de șomaj, contribuind astfel la reîncadrarea în muncă a șomerilor;

26.  constată lipsa de informare și de educație cu privire la posibilele sisteme de participare a angajaților, în special în cazul IMM-urilor; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să organizeze mai bine campaniile de informare și să încurajeze transferabilitatea transfrontalieră a sistemelor de bune practici între statele membre;

27.  încurajează statele membre să utilizeze, în cooperare cu partenerii sociali, cu organizațiile de participare a lucrătorilor și cu Comisia, portalurile unice de informare existente – ghișeele unice – accesibile angajatorilor și angajaților sau să dezvolte altele noi, pentru a explica beneficiile și avantajele, precum și riscurile participării financiare a angajaților, stimulentele naționale disponibile și diferitele modele existente, pentru a le permite angajaților și angajatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză în ceea ce privește sistemele de participare financiară a angajaților, să identifice cea mai bună opțiune pentru contractele semnate la nivelul întreprinderii și să evalueze mai bine opțiunile care se află la dispoziția lor și provocările pe care le presupune participarea la un sistem de participare financiară a angajaților; sugerează că aceste portaluri unice de informare ar trebui să fie atașate la organismele sau autoritățile competente existente la nivel național sau incluse în acestea;

o
o   o

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C68 E, 18.3.2004, p. 429.
(2) JO C 51, 17.2.2011, p. 1.
(3) IP/A/EMPL/ST/2011-02 – PE 475.098.
(4) MARKT/2013/019/F 2013/S 077-128533
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0005.
(6) Statele membre care au aderat la Uniune înainte de 1995.
(7) Statele membre care au aderat la Uniune după 1995.
(8) „Participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor” (PE 475.098), p. 36.
(9) „Participarea financiară a angajaților la veniturile întreprinderilor” (PE 475.098), p. 16.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate