Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Salonic, din 19-20 iunie 2003, privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia, inclusiv Kosovo, în conformitate cu statutul definit prin Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 10 iunie 1999 și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE(1),

–  având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 privind cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208) și Comunicarea Comisiei din 12 octombrie 2011 intitulată „Strategia de extindere și principalele provocări 2011-2012” (COM(2011)0666),

–  având în vedere concluziile consiliului Afaceri Generale din 11 decembrie 2012 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013; având în prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere, responsabilă de implicarea Parlamentului European și a Adunării Naționale din Serbia într-un dialog continuu, desfășurată în noiembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU care a luat act de conținutul avizului și a salutat disponibilitatea UE de a facilita dialogul dintre Belgrad și Priština(2),

–  având în vedere declarația comună a celei de-a șaptea Reuniuni interparlamentare UE-Serbia din 18-19 martie 2013,

–  având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Energiei care a intrat în vigoare la 1 iulie 2006 și al cărui semnatar este și Serbia, și Decizia Comunității Energiei D/2012/04/MC/EnC din 18 octombrie 2012 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (SRE) și de modificare a articolului 20 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei, care stabilește obiective obligatorii,

–  având în vedere Acordul de readmisie UE-Serbia din 8 noiembrie 2007(3) și Regulamentul (CE) nr. 1244/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la gestiunea bugetară a fondurilor Uniunii Europene de preaderare din domeniul sistemelor judiciare și al combaterii corupției din țările candidate și potențial candidate(5) și observațiile sale privind Serbia cuprinse în aceasta,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013,

–  având în vedere constituirea echipei de negocieri pentru aderare a Serbiei,

–  având în vedere Raportul Comisiei pe 2013 privind progresele realizate de Serbia din 16 octombrie 2013 (SWD(2013)0412),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare,

–  având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Consiliul European din 28 iunie 2013 a decis să deschidă negocierile de aderare cu Serbia și să organizeze prima conferință interguvernamentală cel târziu în ianuarie 2014, reconfirmând perspectiva europeană a Serbiei, în conformitate cu angajamentele UE față de întreaga regiune a Balcanilor de Vest;

B.  întrucât Serbia a făcut pași importanți către normalizarea relațiilor cu Kosovo, ce au condus la Primul acord privind principiile normalizării, din 19 aprilie 2013, și a depus eforturi pentru a îndeplini în mod suficient criteriile politice și condițiile aferente procesului de stabilizare și asociere; întrucât negocierile de aderare constituie un puternic instrument de monitorizare pentru implementarea reformelor;

C.  întrucât la 25 septembrie 2013, Comisia și Serbia au lansat procesul de examinare a aquis-ului, începând cu Capitolul 23 – drepturile fundamentale și judiciare;

D.  întrucât Serbia, la fel ca fiecare țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește implementarea și respectarea aceluiași set de criterii;

E.  întrucât, pentru UE, statul de drept constituie un element central în cadrul politicii de extindere,

F.  întrucât punerea în aplicare a cadrului juridic privind protecția minorităților trebuie asigurată pe deplin, în special în domeniul educației, al utilizării limbii și al accesului la mass-media și servicii religioase în limbile minoritare;

G.  întrucât Comisia a subliniat necesitatea consolidării guvernării economice în toate țările din Balcanii de Vest;

1.  așteaptă cu nerăbdare începerea oficială a negocierilor de aderare cu Serbia, care va avea loc la prima Conferință interguvernamentală UE-Serbia (CIG) la 21 ianuarie 2014; consideră că CIG este un pas istoric pentru procesul de integrare europeană a Serbiei și demonstrează angajamentul UE de a procesul de extindere; invită autoritățile sârbe să își accelereze reformele legate de UE în țară ca urmare a conferinței, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor sârbi legate de un proces de aderare la UE fără sincope și pentru a consolida redresarea economică transpunând în practică perspectiva aderării la UE;

2.  salută angajarea guvernului sârb în procesul de integrare europeană și încurajează Serbia să continue reformele sistemice și socio-economice, care îi vor permite să-și asume și să pună în aplicare în mod eficient obligațiile de viitor membru; subliniază că implementarea reformelor rămâne un indicator esențial al unui proces de integrare reușit și, prin urmare, îndeamnă autoritățile să-și intensifice eforturile de reformă în domeniul sistemului judiciar, combaterea corupției în sectorul public, controlul civil al sectoarelor de apărare și securitate, politica energetică în ceea ce privește, în special, economisirea energiei și sursele regenerabile de energie, libertatea mass-media, protecția tuturor minorităților și a grupurilor vulnerabile, precum și drepturile lor fundamentale, modificări structurale ale economiei, dialogul social, îmbunătățirea mediului de afaceri și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale;

3.  salută intrarea în vigoare la 1 septembrie 2013 a Acordului de stabilizare și de asociere, precum și convocarea primului Consiliu de stabilizare și asociere care a fost organizat la 21 octombrie 2013; subliniază că intrarea în vigoare a ASA reprezintă un pas important către procesul de integrare europeană a Serbiei și asigură cadrul general pentru ca Serbia și UE să își intensifice cooperarea privind criteriile politice, apropierea aquis-urilor și pregătirea participării pe viitor a Serbiei pe piața unică; încurajează toate părțile implicate să conlucreze într-un mod responsabil;

4.  salută Primul acord privind principiile normalizării, încheiat în cadrul dialogului la nivel înalt dintre prim-miniștrii Serbiei și Kosovo la 19 aprilie 2013, care a deschis calea unor etape ulterioare în procesul de integrare europeană a Serbiei și Kosovo; salută măsurile adoptate până acum de ambele părți în implementarea acordului și încurajează autoritățile să continue implementarea tuturor acordurilor cu bunăcredință și în timp util; salută acordurile privind telecomunicațiile și energia, încheiate în cadrul dialogului din 8 septembrie 2013; solicită, în special Serbiei, dar și Kosovo, să coopereze în mod activ și constructiv cu EULEX în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului privind asistența judiciară reciprocă pentru a face față numărului tot mai mare de cereri privind proprietățile din Kosovo; invită ambele părți să mențină această abordare constructivă, punându-se de acord totodată asupra detaliilor controversate și sensibile care trebuie elaborate și convenite; îndeamnă ambele părți să continue să abordeze problema persoanelor dispărute și salută, în această privință, primele rezultate obținute în cadrul grupului de lucru prezidat de Crucea Roșie privind persoanele dispărute; recunoaște eforturile depuse în vederea reducerii comerțului subteran între Serbia și Kosovo; constată că sunt necesare eforturi constante din partea liderilor sârbi și kosovari pentru a integra minoritatea sârbă în societatea din Kosovo și pentru a apropia comunitățile de etnici albanezi și sârbi;

5.  salută primele alegeri locale generale la nivel de țară organizate vreodată în Kosovo la 3 noiembrie 2013 și, în special, prezența semnificativă la vot în municipalitățile dominate de sârbi de la sud de râul Ibar, precum și buna desfășurare generală a alegerilor locale din Kosovo, potrivit evaluării din declarația preliminară a misiunii UE de observare a alegerilor, ca un pas important spre procesul de normalizare; salută eforturile făcute de Belgrad și Priština pentru a se asigura că alegerile sunt pașnice și în conformitate cu normele democratice; condamnă cu vehemență violența și intimidarea persistentă care au avut loc în localitățile din nord Mitrovica și Zvečan și solicită autorităților sârbe să depună toate eforturile pentru a facilita aducerea autorilor actelor de violență în fața justiției; Ia act în acest context, de promisiunea liderilor sârbi de a aduce în fața justiției pe cei responsabili de izbucnirea violențelor; constată că sunt necesare eforturi suplimentare precaute pentru a distruge rețeaua de crimă organizată și legăturile sale cu elitele politice locale și pentru a restabili statul de drept în nordul Kosovo; salută poziția liderilor politici sârbi care au încurajat în mod activ etnicii sârbi din Kosovo să participe la alegeri, însă, constată totodată că Belgradul nu ar trebui să înăbușe pluralismul politic din comunitatea sârbă din Kosovo prin realizarea de campanii în numele oricărui partid de pe lista electorală;

6.  subliniază nevoia unei transparențe mai mari în comunicarea rezultatelor dialogului Belgrad-Priština și implicarea parlamentelor și a societăților civile respective în procesul de implementare; subliniază, în acest sens, faptul că negociatorii sârbi și kosovari trebuie să consolideze încrederea publicului și să consulte cetățenii, femei și bărbați; invită autoritățile sârbe din Belgrad, din Mitrovica și de la sud de râului Ibar să se străduiască mai mult pentru a crește interacțiunea comunitară dintre sârbii și albanezii din Kosovo, în special prin încurajarea școlilor și a centrelor comunitare de a preda limba albaneză; subliniază că albanezii din Kosovo trebuie să fie, de asemenea, puternic încurajați să interacționeze mai mult cu comunitățile sârbe din jurul lor și să învețe limba sârbă, ca un element esențial al interacțiunii comunității sârbe în societatea kosovară, al dialogului viitor și al guvernării bicomunale;

7.  regretă dificultățile cu care se confruntă în prezent cetățenii UE în încercarea lor de a intra în Serbia, din Kosovo, și de a părăsi, apoi Serbia pentru o țară terță, din cauza nerecunoașterii de către Serbia a frontierelor externe ale Kosovo și a afirmației sale că o primă intrare în Kosovo constituie o pătrundere ilegală în Serbia; regretă, de asemenea, existența timbrelor de anulare ale Poliției de Frontieră sârbe suprapuse timbrelor din Kosovo pe pașapoartele străine; încurajează Serbia să regândească aceste politici ca pe o măsură puternică de consolidare a încrederii, un pas important către normalizarea relațiilor cu Kosovo și un mijloc concret de promovare a unei integrări europene viitoare în conformitate cu spiritul liberei circulații;

8.  solicită autorităților din Serbia și din țările învecinate să continue să arate bunăvoință, să coopereze pe deplin și să sprijine Grupul special de investigații instituit ulterior raportului din decembrie 2010 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și încurajează urgentarea pe viitor a activității sale;

9.  apreciază abordarea constructivă a guvernului sârb în ceea ce privește relațiile cu țările învecinate, întrucât aceasta a făcut posibil un progres substanțial în obținerea atât a unei cooperări regionale, cât și a unor relații mai strânse cu UE; reiterează importanța crucială a cooperării și reconcilierii regionale, în special în ceea ce privește problemele legate de energie, combaterea crimei organizate și dezvoltarea rețelelor de transport și energie, precum și a soluționării treptate a aspectelor bilaterale cu țările învecinate, în primul rând pentru a face progrese în depășirea urmărilor recentului conflict și, ulterior, pentru integrarea cu succes a Serbiei în UE; încurajează autoritățile să coopereze pe deplin cu țările fostei Iugoslavii în vederea soluționării tuturor problemelor existente încă, legate de succesiunea legală, precum și implementarea integrală a tuturor acordurilor bilaterale cu țările învecinate în timp util; invită Serbia să-și intensifice eforturile pentru a rezolva toate problemele încă nerezolvate cu Croația, în special situația persoanelor dispărute, demarcarea frontierelor și examinarea crimelor de război, permițând înlăturarea acuzațiilor reciproce de genocid la Curtea Internațională de Justiție; invită autoritățile de la Belgrad să sprijine și să faciliteze în mod activ schimbările constituționale ale Bosniei și Herțegovinei care vizează alinierea legislației electorale în la hotărârea CEDO privind cauza Sejdić-Finci și consolidarea și modernizarea instituțiilor Bosniei și Herțegovinei la nivel de stat, astfel încât țara să poată merge mai departe pe calea sa către aderarea la UE;

10.  recunoaște progresele recente în localizarea gropilor comune și identificarea persoanelor dispărute în urma războaielor din Croația și Bosnia și Herțegovina și îndeamnă autoritățile sârbe să realizeze o examinare amănunțită a arhivelor și a funcționarilor Armatei Populare a fostei Iugoslavii;

11.  îndeamnă Serbia să asigure un puternic control parlamentar al procesului negocierilor de aderare; reiterează importanța implicării parlamentului cât mai devreme în transpunerea legislativă a angajamentelor asumate și a implicării societății civile prin intermediul unui mecanism consultativ constructiv pe parcursul întregului proces de aderare, deoarece parlamentul are un rol major de jucat ca observator critic al implementării continue a reformelor europene, garantând totodată că dialogul și bunele relații de vecinătate cu vecinii Serbiei prind rădăcini ferme în cadrul societății; salută cooperarea cu Croația și Muntenegru prin eforturile de schimb de bune practici în urma recentei experiențe, pentru a ajuta Serbia într-un mod rapid și fără probleme în procesul de aderare;

12.  salută adoptarea Strategiei și a Planului de acțiune privind reforma sistemului judiciar pentru 2013-2018, construite în jurul principiilor-cheie ale independenței, imparțialității, competenței, calității sistemului judiciar și libertății față de intervenția politică; solicită autorităților să intensifice această reformă conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește rolul parlamentului în numirile judiciare și independența urmăririi penale, și în vederea procesului de examinare analitică a Capitolului 23 care a început la 25 septembrie 2013; subliniază importanța consolidării independenței Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Procuraturii de Stat și reducerea numărului de cazuri nesoluționate, ca o condiție necesară pentru etapizarea reușită a întregului proces de reforme; invită autoritățile să furnizeze toate resursele necesare pentru Academia Judiciară care ar trebui să fie utile în garantarea recrutărilor pe bază de merit; subliniază necesitatea unei formări continue a judecătorilor și procurorilor pentru a face față cazurilor financiare și infracțiunilor economice complexe; îndeamnă autoritățile responsabile să asigure un proces transparent și bazat pe merit de numire a judecătorilor și procurorilor, precum și o evidență solidă a procedurilor disciplinare față de personalul judiciar; insistă asupra necesității de a asigura o justiție la timp, împreună cu unificarea jurisprudenței, publicarea și accesul facil la toate deciziile judiciare imediat după adoptare și alocarea aleatorie a cazurilor către toate instanțele; este îngrijorat cu privire la nesiguranța juridică determinată de numărul judecătorilor care își desfășoară activitatea cu titlu interimar; reiterează faptul că un sistem judiciar puternic și independent reprezintă soluția pentru capacitatea Serbiei de a îndeplini criteriile de aderare la UE;

13.  recomandă ca prin modificarea legii privind restituirea să fie înlăturate toate obstacolele procedurale și impedimentele legale din calea restituirii în natură; invită guvernul sârb să implementeze integral și nediscriminatoriu legea privind reabilitarea; observă că implementarea acesteia ar trebui să se desfășoare în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului penal, cum ar fi respectarea prezumției de nevinovăție;

14.  salută adoptarea Strategiei naționale anticorupție și a Planului de acțiune pentru 2013-2018 și subliniază necesitatea depunerii unor eforturi continue în vederea implementării autentice a acestora, ca parte a condiționalității UE, fără de care aderarea nu ar avea succes; subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru punerea în aplicare adecvată a strategiei; subliniază că voința politică este esențială pentru realizarea unui bilanț solid de anchete și condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv cele 24 de cazuri de privatizare evidențiate de către Consiliul anti-corupție; salută, în această privință, primele rezultate și condamnările finale în combaterea corupției; subliniază, în același timp, necesitatea construirii de capacități instituționale, precum și a consolidării cooperării între agenții, în special în ceea ce privește organele judiciare și de procuratură, pentru a aborda cazurile complexe de corupție sistemică și investigațiile financiare; consideră că competența juridică, precum și resursele Agenției anticorupție ar trebui consolidate; subliniază că toate finanțările partidelor politice trebuie să fie transparente și în conformitate cu standardele UE; invită autoritățile să adopte Legea privind denunțătorii și să asigure punerea sa în aplicare imediată și neperturbată ca parte necesară a Strategiei anticorupție;

15.  ia act de faptul că corupția și crima organizată sunt larg răspândite în regiune și reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a Serbiei; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru a combate eficient aceste probleme;

16.  recunoaște rolul femeilor ca agenți importanți ai schimbării în societatea sârbă; ia act de faptul că femeile sunt mai bine reprezentate în parlamentul sârb în urma alegerilor din 2012; încurajează autoritățile sârbe să depună în continuare eforturi în vederea garantării reprezentării egale; subliniază faptul că femeile se confruntă în continuare cu discriminarea pe piața muncii și în alte sectoare ale societății și că încă nu sunt pe deplin reprezentate în viața politică a țării, inclusiv în posturi guvernamentale; subliniază că punerea în aplicare în mod eficace a legislației existente privind combaterea discriminării și egalitatea de gen și consolidarea pe viitor a capacității administrative continuă să fie preocupări majore și îndeamnă autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în rezolvarea acestor chestiuni;

17.  solicită autorităților să garanteze credibilitatea și profesionalismul programului de protecție a martorilor, precum și să ofere resurse adecvate pentru acesta, astfel încât sistemul judiciar să poată continua în mod eficient procedurile penale împotriva crimelor de război și a crimei organizate; atrage atenția asupra faptului că o serie de foști ofițeri de poliție au ales în mod voluntar să părăsească PPM din cauza deficiențelor sale grave;

18.  subliniază în mod repetat îngrijorările survenite în urma deciziei Curții Constituționale care abrogă cele 22 de competențe garantate ale Provinciei Autonome Vojvodina, lăsând un număr îngrijorător de probleme nerezolvate care trebuie rezolvate; solicită, în acest sens, respectarea principiilor statului de drept și a subsidiarității; reamintește din nou părților că, în conformitate cu Constituția, Legea privind finanțarea provinciei autonome ar fi trebuit să fie adoptată până la sfârșitul anului 2008; încurajează prin urmare, guvernul să transmită fără întârziere această lege parlamentului, întrucât acest lucru este indispensabil pentru funcționarea democrației și a statului de drept în Serbia;

19.  subliniază importanța dialogului social constructiv pentru dezvoltarea economică a Serbiei; îndeamnă guvernul să promoveze consolidarea capacității pentru sindicatele cu adevărat independente și pentru organizațiile de angajatori și să creeze un cadru și un spațiu politic pentru dialog social și acorduri colective;

20.  subliniază importanța promovării și protejării drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a principiului nediscriminării din orice motive; salută adoptarea Strategiei antidiscriminare și subliniază că implementarea acesteia este crucială; salută progresele realizate până acum, dar continuă să fie îngrijorat cu privire la nivelurile discriminării în această țară și solicită respectarea tuturor minorităților în ceea ce privește naționalitatea, originea etnică, genul, orientarea sexuală și garantarea drepturilor lor socioeconomice și culturale; subliniază faptul că o atenție deosebită ar trebui acordată categoriilor expuse cel mai mult discriminării și practicilor discriminatorii, precum romii, femeile și persoanele cu dizabilități și copiii; solicită implementarea adecvată a strategiei privind romii din Serbia; solicită o mai bună protecție a drepturilor femeilor și a politicilor privind egalitatea de gen și subliniază necesitatea implementării integrale a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU și includerea perspectivei de gen în toate politicile guvernamentale relevante; condamnă cu fermitate decizia autorităților de a interzice parada „Gay Pride” din Belgrad, planificată să aibă loc în septembrie 2013, la fel ca în ultimii doi ani, și solicită sprijinirea politică a drepturilor omului pentru persoanele LGBTI la cel mai înalt nivel politic; insistă că dreptul la adunare publică trebuie garantat pentru toți cetățenii și toate minoritățile, inclusiv minoritatea LGBTI; invită autoritățile sârbe să elaboreze o abordare proactivă pentru o incluziune mai eficientă a populației LGBTI; îndeamnă guvernul să își intensifice eforturile pe durata întregului an pentru a combate în mod global grupurile violente care vizează tulburarea și atacarea demonstrațiilor pașnice ale comunității LGBTI, pentru a împiedica aceste grupuri să submineze statul de drept și exercitarea drepturilor omului în Serbia; Invită, de asemenea, autoritățile sârbe să se ocupe de consecințele traumatice ale violențelor din 1990 ca parte a unei strategii pe termen lung de prevenire a reapariției huliganismului și nerespectării legii;

21.  subliniază rolul central al organizațiilor societății civile active și independente în consolidarea proceselor politice democratice în țară; recunoaște activitatea importantă desfășurată de OSC și de organizațiile femeilor în ceea ce privește promovarea drepturilor LGBT, violența împotriva femeilor, participarea crescută a femeilor la viața politică, eforturile depuse în vederea instaurării unui climat de pace și rolul de gardian al societății civile; subliniază importanța dialogului cu organizațiile societății civile și evidențiază contribuția crucială pe care actorii din societatea civilă o aduc la consolidarea cooperării regionale cu privire la aspectele sociale și politice; salută îmbunătățirea cooperării dintre guvern și ONG-uri, dar solicită consultarea mai frecventă a acestora la elaborarea politicilor, inclusiv formularea politicilor și a legislației și monitorizarea activităților autorităților;

22.  solicită un angajament politic mai ferm în reforma administrației publice și depunerea de eforturi pentru a stabili un sistem bazat pe merit, în special prin asigurarea finalizării cadrului legislativ și alinierii sale depline la standardele internaționale; consideră regretabil că Legea privind funcționarii publici nu se aplică autorităților locale;

23.  subliniază că Serbia a ratificat convențiile principale privind drepturile în domeniul muncii ale OIM, precum și Carta Socială Europeană; atrage atenția asupra faptului că drepturile lucrătorilor și drepturile sindicale încă sunt limitate, în pofida garanțiilor constituționale, și invită Serbia să consolideze și mai mult aceste drepturi; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că dialogul social este în continuare insuficient, iar partenerii sociali nu sunt consultați cu regularitate; solicită luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea Consiliului economic și social, astfel încât acesta să își poată asuma un rol activ în intensificarea dialogului social și un rol consultativ mai activ în procesul legislativ;

24.  subliniază necesitatea de a garanta libertatea media și salută în acest sens dezincriminarea defăimării;subliniază necesitatea menținerii unui serviciu public puternic de radiodifuziune și de televiziune și a garantării finanțării sale stabile și sustenabile, precum și a garantării transparenței depline în ceea ce privește proprietatea asupra media;încurajează implementarea rapidă a strategiei privind media și a proiectului legislativ aferent, inclusiv furnizarea timpurie a unui acces larg răspândit la internet;este profund preocupat cu privire la amenințările continue la adresa jurnaliștilor și reiterează apelul său către autorități de a finaliza investigațiile pendinte ale jurnaliștilor uciși;consideră că ar trebui luate măsuri suplimentare pentru a asigura jurnaliștilor un mediu sigur, astfel încât să își poată realiza munca în mod eficient și fără autocenzură;atrage atenția în special asupra utilizării în mod necorespunzător a fondurilor publice pe reclame pentru exercitarea influenței politice asupra canalelor de difuzare a mass-mediei;

25.  invită guvernul sârb să conlucreze și mai mult cu instituțiile europene pentru a asigura un acces mai bun la fonduri europene disponibile organizațiilor societății civile în vederea sprijinirii activității lor în calitate de actori esențiali în procesul de integrare europeană a Serbiei;

26.  subliniază necesitatea intensificării eforturilor de combatere a traficului de ființe umane și încurajează oficializarea rolurilor și a responsabilităților funcționarilor și ale furnizorilor de servicii în identificarea victimelor și îndreptarea lor către serviciile adecvate;

27.  solicită din nou autorităților ca, în vederea consolidării democrației în Serbia, să se continue eforturile de a elimina moștenirea fostelor servicii secrete comuniste; invită Serbia să accelereze procesul de succesiune și de implementare a obligațiilor pe care și le-a asumat în domeniul împărțirii bunurilor mobile și imobile și acordul privind împărțirea arhivelor comune ale fostei Iugoslavii; reiterează în acest sens, că accesul deplin la materialele arhivei, în special cele ale Serviciilor Secrete ale fostei Iugoslavii (UDBA), are o importanță crucială; își reiterează apelul către autorități de a facilita accesul la arhivele care privesc fostele republici ale Iugoslaviei și de a le returna guvernelor respective dacă acestea le solicită;

28.  invită guvernul sârb să permită cercetarea fostelor regimuri dictatoriale, să se reabiliteze atât din punct de vedere politic, cât și judiciar și să compenseze fostele victime și familiile lor, care au suferit în timpul acestor regimuri, în eforturile de consolidare a coeziunii sociale și de asigurare a unei păci durabile și a justiției contextul procesului de integrare europeană a Serbiei;

29.  solicită implementarea efectivă a legislației și a acordurilor bilaterale și multilaterale referitoare la apărarea drepturilor minorităților naționale și etnice(6), într-o manieră egală, nediscriminatorie și proporțională în întreaga țară; solicită autorităților să promoveze un climat de toleranță și un tratament egal, fără nicio discriminare, a minorităților naționale și etnice, inclusiv accesul la educație în limba maternă, precum și utilizarea limbilor în administrația publică locală și regională; solicită totodată, îmbunătățiri în vederea eliminării discriminării în legislațiile și practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care aparțin minorităților naționale și etnice; subliniază importanța consiliilor naționale ale minorităților, rolul lor în integrarea minorităților naționale, cum ar fi în punerea în aplicare a drepturilor individuale și colective ale minorităților naționale, și solicită autorităților să asigure continuu resurse adecvate pentru activitățile lor; invită autoritățile să garanteze un proces electoral fără probleme pentru alegerile din 2014 ale consiliilor naționale ale minorităților, în conformitate cu recomandările făcute de organismele independente; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila întrerupere în difuzarea de programe în limbile minorităților din cauza privatizării anunțate a mass-media;

30.  subliniază necesitatea de a aborda cu mai multă fermitate situația femeilor și bărbaților de etnie romă, care se confruntă încă cu condiții dificile de viață, evacuări forțate și discriminare pe piața muncii; invită autoritățile sârbe să asigure accesul la locuințe și la servicii de asistență medicală; subliniază necesitatea unei armonizări depline a legislației privind combaterea discriminării cu politicile UE, precum și a aplicării unei abordări holiste a incluziunii romilor; Subliniază totodată, necesitatea unei monitorizări eficiente a măsurilor de incluziune în vederea limitării decalajului dintre legislație și implementarea sa;

31.  ia act de eforturile depuse în vederea modificării Codului Penal; observă, cu toate acestea, persistența incertitudinii juridice în sectorul privat în urma amendamentelor adoptate; își reiterează îngrijorarea cu privire la dispozițiile noului articol 234 privind abuzul de poziție responsabilă care lasă în continuare loc unei interpretări arbitrare și solicită ca urmăririle penale nedrepte actuale efectuate în temeiul articolului 359 în sectorul privat să fie abandonate imediat, pentru a restabili statul de drept în țară și introduce certitudinea juridică pentru comunitatea de afaceri din Serbia;

32.  insistă asupra faptului că instituțiile de stat trebuie să acționeze într-un mod transparent și responsabil; salută activitatea organismelor de reglementare independente, cum ar fi Ombudsmanul, comisarul pentru informațiile de importanță publică și altele, și recunoaște contribuția acestora la îmbunătățirea cadrului juridic și a răspunderii instituțiilor statului; îndeamnă autoritățile să monitorizeze sistematic recomandările și constatările lor;

33.  subliniază beneficiile procesului de descentralizare și încurajează consolidarea gradului de competență al autorităților locale; regretă faptul că Consiliul Național pentru Descentralizare continuă să fie inactiv; rămâne deosebit de îngrijorat cu privire la incertitudinea juridică a statutului Voivodinei și întârzierile în adoptarea Legii privind propriile resurse ale Voivodinei;

34.  salută măsurile luate de autorități de a îmbunătăți situația socioeconomică în Valea Preševo și Sandžak, însă subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare, întrucât aceste regiuni sunt în continuare în mare parte subdezvoltate și cu o rată ridicată a șomajului; atrage atenția asupra faptului că minoritățile albaneze și bosniace continuă să fie subreprezentate în administrația locală; solicită Consiliului și Comisiei să sprijine cu fermitate aceste strategii de dezvoltare;

35.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa REKOM și încurajează cu tărie țările fostei Iugoslavii să stabilească o comisie interguvernamentală responsabilă cu stabilirea faptelor în legătură cu victimele și persoanele dispărute în urma războaielor din 1991-2001;

36.  salută cooperarea dintre Serbia și TPII, ce a condus la deferirea tuturor suspecților de crime de război către Tribunalul de la Haga în vederea judecării, ceea ce reprezintă un pas important în calea integrării europene; încurajează o mai mare cooperare cu Tribunalul și cu alte republici ale fostei Iugoslave pentru a face dreptate victimelor și familiilor lor;‑

37.  solicită guvernului să se ocupe de recomandările cuprinse în raportul final OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare, locale și cel prezidențiale anticipate din mai 2012, în special în ceea ce privește rezolvarea disputelor electorale, transparența înregistrării votanților și a finanțărilor pentru partidele politice, precum și armonizarea cadrului legal pentru alegerile din Serbia, având în vedere că, în conformitate cu standardele internaționale orice modificare a legii electorale trebuie realizate cu mult timp înainte de alegeri;

38.  își reafirmă sprijinul ferm pentru liberalizarea regimului vizelor pentru țările din Balcanii de Vest, ca un pilon important al procesului de integrare europeană pentru întreaga regiune, dar își exprimă totodată îngrijorarea față de numărul mare de solicitanți de azil falși; solicită statelor membre să nu abuzeze de mecanismul de suspendare în materie de vize, adoptat în septembrie 2013, ci, mai degrabă, să abordeze acest aspect prin adaptarea cadrelor lor legislative relevante și să desemneze Serbia ca țară de origine sigură, ca măsură principală pentru a diminua numărul de solicitanți de azil falși; solicită totodată, adoptarea unor măsuri la nivel național, în special măsuri socio-economice vizând grupurile mai vulnerabile, precum și măsuri active de reprimare a rețelelor de crimă organizată implicate în traficul de ființe umane;

39.  încurajează autoritățile sârbe să consolideze colectarea impozitelor și să desfășoare o politică fiscală responsabilă; subliniază faptul că reformele structurale ample ar trebui să sprijine consolidarea fiscală și încurajează guvernul, prin urmare, să întreprinde reformele economice structurale restante, cum ar fi Legea cu privire la planificare și construcție, astfel încât să îmbunătățească climatul investițional și de afaceri, să sprijine mai mult proliferarea unor întreprinderi mici și mijlocii, să combată nivelul ridicat al șomajului și sărăciei, în special în regiunile predominant populate de minorități naționale, precum și să efectueze o reformă a sistemului de pensii, pentru a introduce un sistem de pensii sustenabil; insistă asupra nevoii urgente de a elimina obstacolele administrative din calea afacerilor și subliniază importanța restructurării rapide a întreprinderilor publice în vederea reducerii pierderilor și a prezenței statului în economie; Invită, în acest scop, autoritățile sârbe să promoveze o economie de piață pe deplin funcțională, pentru a crea o bază de impozitare solidă și a elabora o strategie privind sărăcia ca elemente esențiale pentru a face viabilă aderarea Serbiei la UE; îndeamnă autoritățile sârbe să consulte societatea civilă și comunitatea de afaceri și să le includă în grupuri de lucru la elaborarea noii legislații; îndeamnă autoritățile sârbe să restabilească încrederea mediului de afaceri printr-o reformă la nivelul juridic și al reglementării; constată că introducerea și implementarea cu succes a unor reforme economice structurale vor contribui la atenuarea nivelului ridicat al migrării;

40.  salută activitatea desfășurată până în prezent de Agenția pentru restituire; încurajează restituirea în natură de fiecare dată când se consideră că acest lucru este posibil; salută decizia Ministerului Economiei de a alcătui o listă completă a bunurilor publice și de stat și, astfel, să pună capăt achiziționării lor ilegale de către interese private; subliniază că lista detaliată a bunurilor publice și de stat rămâne esențială pentru succesul în combaterea sistemică a corupției, întrucât există o breșă între bunurile de stat și cele publice înregistrate efectiv și oficial;

41.  solicită autorităților să depună eforturi pentru a minimiza efectele adverse ale politicilor economice precum sărăcia, șomajul, excluziunea socială, dar și să abordeze și să combată cauzele principale ale acestora și să promoveze dezvoltarea;

42.  regretă lipsa progreselor și întârzierile constante în transpunerea în practică a cadrului de energie din surse regenerabile; ia act de faptul că Serbia se situează în urma altor țări solicitante în utilizarea energiei din surse regenerabile și își exprimă îngrijorarea că obiectivele pentru 2020 ale Serbiei privind energia nu vor fi îndeplinite; subliniază necesitatea unei transparențe în procesele de consultare ale guvernului și regretă eșecul autorităților sârbe de a ține seama de opiniile instituțiilor financiare internaționale în adoptarea Acordului privind puterea de cumpărare (APC);

43.  regretă că în domeniul mediului și al schimbărilor climatice au fost realizate prea puține progrese și invită autoritățile sârbe să adopte rapid o strategie cuprinzătoare privind clima, în conformitate cu obiectivele UE;

44.  subliniază că Serbia, la fel ca și restul țărilor din regiune vor fi nevoite ca în anii următori să pună în aplicare standardele de mediu ale UE și să adopte obiective vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece ele au adoptat deja obiective pentru energia din surse regenerabile pentru 2020; constată că, în Strategia energetică a Comunității Energiei adoptată în 2012, Serbia indică planuri de creștere a producției de energie electrică din cărbune în instalațiile de ardere de dimensiuni mari și subliniază că aceasta este în contradicție cu reducerea planificată a emisiilor de gaze cu efect de seră; invită, în această privință, autoritățile sârbe să adopte o politică energetică în conformitate cu obiectivele UE și, în special, să beneficieze de pe urma unei decizii recente a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) de a finanța un proiect de 75 de milioane de euro, conceput să furnizeze linii de credit băncilor locale din țările din Balcanii de Vest pentru a acorda credite creditorilor privați și municipali dedicate investițiilor vizând eficiența energetică și energia din surse regenerabile;

45.  îndeamnă autoritățile sârbe să îmbunătățească politicile de protecție a consumatorilor, în special în ceea ce privește principiile generale de siguranță alimentară și înființarea unui laborator național de referință; consideră regretabil că legea privind organismele modificate genetic nu a fost aliniată încă la legislația UE;

46.  sprijină campania autorităților municipale din Belgrad în favoarea desemnării orașului Belgrad drept capitală europeană a culturii în 2020 și încurajează proiectele conexe menite să apropie Belgradul și Serbia de UE din punct de vedere cultural, în special în ceea ce privește conviețuirea interetnică, înțelegerea multiculturală și dialogul interreligios;

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, și guvernului și parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46. (2) A/RES/64/298 (3) JO L 334, 19.12.2007, p. 46. (4) JO L 336, 18.12.2009, p. 1. (5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0434. (6) Serbia recunoaște următoarele minorități etnice: albanezi, bosnieci, bulgari, bunjevci, croați, cehi, germani, gorani, maghiari, macedoneni, romi, români, rusini, slovaci, ucraineni, vlahi și alții.