Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2012 intitulată „Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale” (COM(2012)0722),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(8),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2013(10),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 13 noiembrie 2013 privind analiza anuală a creșterii pentru 2014 (COM(2013)0800),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la un apel privind asumarea unui angajament măsurabil și obligatoriu de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale în UE(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la preparativele în vederea reuniunii Consiliului European (19-20 decembrie 2013)(13),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete (A7-0084/2014),

A.  întrucât ultima estimare din toamnă a Comisiei prevede o relansare lentă a creșterii reale a PIB în zona euro, preconizându-se să atingă 1,1% în 2014, precum și scăderea ratei șomajului și menținerea nivelului inflației sub 2 %;

B.  întrucât creșterea este în stagnare în piețele emergente, în timp ce continuă să fie puternică în Statele Unite ale Americii, iar în Japonia aflându-se la un nivel pozitiv,

C.  întrucât, în perioada 20-22 ianuarie 2014, Parlamentul European organizează o reuniune la nivel înalt cu reprezentanții parlamentelor naționale (în contextul Săptămânii parlamentare europene) pentru a discuta despre analiza anuală a creșterii pentru 2014, precum și despre obiectivele de politică economică generală în domeniile creșterii și creării de locuri de muncă, cu scopul de a evalua mai bine eficacitatea politicilor și potențialele efecte de contagiune în UE,

D.  întrucât Comisia recunoaște faptul că majoritatea obiectivelor Strategiei Europa 2020 nu vor fi atinse nici în cazul cel mai fericit,

E.  întrucât Parlamentul a salutat introducerea instrumentului de convergență și competitivitate, ca unul din eforturile de consolidare a cadrului de guvernanță;

1.  observă că procesul de redresare economică este în curs în UE, dar este încă fragil; subliniază că o consolidare fiscală favorabilă creșterii este necesară și trebuie continuate eforturile pentru a asigura respectarea cadrului de guvernanță economică actual, pe de o parte, și pentru a obține o creștere și locuri de muncă mai durabile pe termen mediu și lung, pe de altă parte;

2.  salută recunoașterea necesității unei consolidări fiscale favorabile creșterii; îndeamnă Comisia să transpună această prioritate în recomandări concrete pentru statele membre și UE în ansamblu, inclusiv pentru cele în care se derulează programe de ajustare economică, astfel încât acestea să se ocupe de consolidarea fiscală concomitent cu punerea în aplicare a unor reforme structurale care conduc la o creștere economică reală, durabilă și echilibrată din punct de vedere social, la ocuparea forței de muncă, la consolidarea competitivității și la mărirea convergenței;

3.  constată că extinderea marjelor ratei dobânzii la datoria suverană a redus în mod semnificativ marja de manevră fiscală în mai multe state membre în ceea ce privește politica fiscală; ia notă și de faptul că abordarea Băncii Centrale Europene (BCE) în materie de politică monetară a contribuit la reducerea marjelor ratei dobânzii la datoria suverană; constată că BCE, printr-o orientare prospectivă, va menține această politică pe termen scurt și mediu, contribuind astfel la o creștere mai susținută;

4.  ia notă de faptul că Comisia monitorizează obiectivele Europa 2020 la nivel național și european în recomandările specifice fiecărei țări, supraveghind astfel mai îndeaproape obiectivele stabilite în materie de ocupare a forței de muncă, cercetare și dezvoltare, educație, combaterea sărăciei, energia din resurse regenerabile și reducerea emisiilor;

5.  consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze mai mult competitivitatea costurilor și nu numai în cadrul economiei mondiale, în special prin sporirea concurenței pe piețele de produse și servicii, în scopul de a crește productivitatea și eficiența utilizării resurselor și de a reduce prețurile, precum și prin adaptarea costurilor forței de muncă productivitate, asigurând totodată reducerea dezechilibrelor macroeconomice interne;

6.  recunoaște reformele structurale ambițioase puse în aplicare de statele membre care au cunoscut dificultăți grave; încurajează statele membre să depună în continuare eforturi; subliniază faptul că trebuie să se mențină în continuare cu fermitate eforturi în ceea ce privește reformele structurale și trebuie să se asigure monitorizarea acestor eforturi pentru a se garanta eficacitatea reformelor și pentru a se consolida progresele realizate; încurajează adoptarea și punerea în aplicare a unor programe de reforme structurale care să promoveze convergența și competitivitatea la nivel național și european și care să consolideze creșterea durabilă și să promoveze ocuparea forței de muncă; subliniază importanța unei puneri în aplicare rapide și eficiente a programelor și a regimurilor de combatere a șomajului, în special a șomajului în rândul tinerilor;

7.  subliniază importanța de a lansa sau continua procesul reformelor structurale aprofundate și durabile pentru atingerea stabilității pe termen mediu și lung; subliniază faptul că UE nu poate concura doar în ceea ce privește costurile generale sau costurile forței de muncă, ci trebuie să investească mai mult în cercetare, inovare și dezvoltare, în educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național cât și european;

8.  solicită din nou să se adopte un act normativ privind „orientările referitoare la convergență” în cadrul procedurii legislative ordinare, stabilind, pentru o perioadă determinată, un număr foarte limitat de obiective pentru cele mai urgente măsuri de reformă, și reiterează cererea pe care a adresat-o statelor membre cu privire la asigurarea faptului că programele naționale de reformă ar trebui să fie stabilite pe baza orientărilor referitoare la convergență menționate anterior și verificate de Comisie; invită statele membre să își asume angajamentul de a pune pe deplin în aplicare programele lor naționale de reformă; sugerează că, pe această bază, statele membre ar putea încheia un „parteneriat în favoarea convergenței” cu instituțiile UE, prevăzându-se totodată posibilitatea de finanțare condițională a activităților de reformă; reafirmă că intensificarea cooperării economice ar trebui să fie însoțită de un mecanism financiar bazat pe măsuri de încurajare; consideră că orice fel de finanțare sau de instrumente suplimentare, cum ar fi un mecanism de solidaritate, trebuie să facă parte integrantă din bugetul UE, rămânând însă în afara pachetului convenit în cadrul financiar multianual (CFM);

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul general de îndatorare publică și privată a statelor membre din zona euro; subliniază faptul că UE trebuie să depășească modelul de creștere bazată pe acumularea unor datorii excesive și pe consumul resurselor;

10.  solicită, așadar, statelor membre ca la elaborarea politicilor și reformelor economice să acorde o atenție deosebită impactului asupra generației tinere de europeni și asupra generațiilor viitoare, pentru a nu priva tinerii de oportunități încă de la început; subliniază faptul că trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a combate efectele pe termen lung ale șomajului și, în special, ale șomajului în rândul tinerilor;

11.  mulțumește autorităților din statele membre care au pus în aplicare cu succes programe de ajustare macroeconomică sau programe în sectorul financiar;

12.  subliniază că o condiție necesară pentru succesul programelor de asistență financiară este o combinație de solidaritate și condiționalitate, o puternică asumare a răspunderii și un angajament solid privind realizarea reformelor; totuși, îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită care respectă cadrul guvernanței economice a UE și dreptul comunitar, garantând în acest fel responsabilitatea democratică;

13.  subliniază faptul că uniunea economică și monetară (UEM) nu este încă finalizată și reamintește Comisiei obligațiile și angajamentele sale de a spori creșterea și convergența economică și de a consolida competitivitatea la nivelul UE; consideră că acest lucru ar putea fi realizat în mod optim dacă Comisia ar prezenta în cele din urmă propuneri suplimentare în vederea finalizării UEM, în conformitate cu toate orientările din proiectul său pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă; constată că finalizarea UEM ar trebui să se bazeze pe metoda comunitară;

14.  recunoaște contribuția reglementările financiare noi și revizuite ale UE la depășirea crizei financiare; constată că finalizarea celor trei piloni ai uniunii bancare și punerea în aplicare a noilor norme privind cerințele de capital pentru bănci contribuie la restabilirea încrederii în capacitatea de rezistență a sectorului bancar european;

15.  salută declarația Comisiei conform căreia prioritatea principală a analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2014 este consolidarea unei creșteri durabile, inteligente și favorabile incluziunii și a unei competitivități care să ducă la crearea de locuri de muncă suplimentare;

16.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia statele membre trebuie să continue să realizeze o consolidare fiscală favorabilă creșterii; solicită statelor membre să își simplifice regimurile fiscale, să reducă impozitele și contribuțiile la asigurările sociale, în special pentru veniturile mici și medii, și să transfere presiunea fiscală de la veniturile salariale către consum și către activitățile dăunătoare mediului, în scopul de a stimula creșterea, investițiile private și crearea de locuri de muncă, de a face eforturile de consolidare mai eficiente și de a consolida investițiile în educație, cercetare și dezvoltare și politicile active pentru piața forței de muncă;

17.  încurajează statele membre, în cadrul unui program de ajustare, să continue aplicarea sau să aplice reforme structurale durabile și favorabile creșterii, consolidând totodată eforturile pentru realizarea obiectivelor Europa 2020; își exprimă îngrijorarea cu privire la absența răspunderii privind reformele specifice în cazul statelor membre care cunosc un deficit bugetar excesiv sau un deficit de cont curent; consideră că principiul concentrării finanțării în fazele inițiale ale proiectelor, plus o repartizare imediată ar trebui să se aplice tuturor fondurilor pentru perioada 2014-2020, destinate să stimuleze creșterea economică, ocuparea forței de muncă și investițiile strategice, în special în ceea ce privește Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

18.  subliniază importanța monitorizării și a punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, a supravegherii multilaterale, a schimbului de experiențe, de cele mai bune practici și de evaluări inter pares, ca mijloc de stimulare a dezbaterii și a presiunii reciproce, furnizând astfel orientări care să contribuie la crearea impulsului necesar și la acceptarea reformelor;

19.  subliniază încă o dată faptul că absența unor reforme ambițioase care să sporească competitivitatea economiilor europene și care să garanteze durabilitatea sistemelor de asigurări sociale și de sănătate va constitui o povară excesivă pentru generațiile viitoare; subliniază, de asemenea, importanța remedierii deficitelor excesive și a dezechilibrelor de cont curent;

20.  subliniază că instituțiile suverane și financiare prezintă vulnerabilități persistente într-un mediu cu un ritm lent de creștere economică;

21.  subliniază faptul că reformele structurale trebuie să fie completate de investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare și energia durabilă; consideră că parteneriatele public-privat pot fi, de asemenea, considerate instrumente de promovare a investițiilor și de creare a unei creșteri inteligente și durabile care să completeze programele de investiții publice;

22.  solicită adoptarea unor măsuri mai solide și mai coerente pe baza planului de acțiune cuprinzător al Comisiei, în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale; îndeamnă Comisia să includă obiective concrete și măsurabile în Strategia Europa 2020;

23.  subliniază faptul că accesul la finanțare, în special pentru IMM-uri, este unul dintre cele mai mari obstacole în calea creșterii în UE; consideră că sunt necesare mai multe alternative la creditele bancare prin îmbunătățirea alocării eficiente a capitalului pe piețele de capital, prin stimularea investițiilor pe termen lung și prin utilizarea deplină a noilor instrumente financiare inovatoare ale UE concepute pentru a sprijini accesul IMM-urilor la piețele de capital; consideră că finalizarea uniunii bancare ar îmbunătăți accesul la finanțare și ar crea condiții de concurență echitabile pentru accesul IMM-urilor la finanțare; subliniază necesitatea de a limita în continuare sarcina administrativă pentru IMM-uri și de a ține în permanență seama de principiul proporționalității în dezvoltarea regimurilor normative; consideră că Banca Europeană de Investiții (BEI) poate juca un rol și mai activ în accesul la finanțare pentru economia reală; consideră că propunerile privind finanțarea din partea BEI, formulate în cadrul celor mai recente reuniuni ale Consiliului, în special al celor referitoare la finanțarea IMM-urilor, pot și ar trebui să fie mai ambițioase;

24.  reiterează importanța finalizării pieței unice pentru creșterea în UE; consideră că statele membre și Comisia nu își respectă angajamentul lor privind finalizarea pieței unice;

25.  subliniază faptul că absența unei piețe a muncii interne funcționale și a unei abordări durabile a imigrației împiedică creșterea în UE; subliniază avantajele macroeconomice pe care modernizarea piețelor lor ale muncii le pot aduce statelor membre și încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare măsuri specifice pentru consolidarea unei piețe a forței de muncă comune de succes, bazată pe libera circulație a lucrătorilor, un mediu concurențial echitabil și efectiv și pe principiul unei convergențe sociale ascendente, precum și pe o politică modernă și favorabilă incluziunii privind imigrația la nivel național și european;

26.  solicită Comisiei să expună Parlamentului măsurile specifice pe care intenționează să le adopte pentru a facilita consolidarea creșterii durabile și îmbunătățirea competitivității și pentru a îndeplini obiectivele sale în acest domeniu;

27.  consideră că, în general, analiza anuală a creșterii nu este destul de detaliată și nu furnizează resursele necesare pentru realizarea obiectivelor sale;

28.  ia act de raportul privind mecanismul de alertă; observă reducerea treptată a dezechilibrelor interne în cadrul economiei UE; atrage atenția, de asemenea, asupra dezechilibrelor externe, inclusiv asupra excedentelor externe deosebit de mari și asupra reducerii cotelor de piață ale exporturilor în majoritatea statelor membre;

29.  subliniază faptul că obiectivul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice este să prevină propagarea efectelor negative pe care politicile naționale prost concepute le pot avea asupra altor state membre din zona euro; își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că Comisia, în interpretarea tabloului de bord, nu ia suficient în considerare faptul că zona euro și statele membre din această zonă sunt economii deschise și interdependente;

30.  ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia un număr important de dezechilibre macroeconomice sunt pe cale de a fi corectate; subliniază că, pentru a consolida în continuare competitivitatea globală a UE, Comisia trebuie să țină seama de excedentul de cont curent al unui stat membru comparativ cu restul zonei euro;

31.  este îngrijorat de faptul că majoritatea statelor membre continuă să piardă părți de piață la nivel mondial și dispun de o poziție investițională internațională netă extrem de negativă; regretă faptul că alte caracteristici importante care au o influență puternică asupra competitivității, cum ar fi costurile de capital unitare, nu sunt încă integrate în tabloul de bord pentru dezechilibrele macroeconomice, în ciuda solicitărilor repetate ale Parlamentului;

32.  este în continuare preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private; subliniază faptul că aceasta nu reprezintă doar un motiv de îngrijorare privind stabilitatea financiară, ci limitează, de asemenea, potențialul de creștere al UE;

33.  subliniază că situația actuală, caracterizată de rate ale dobânzilor extrem de mici pe curba de randament, reprezintă un motiv de îngrijorare în ceea ce privește economiile private și regimurile de pensiilor ale cetățenilor europeni;

34.  ia act de prima evaluare a proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre efectuată de Comisie; subliniază faptul că analiza proiectelor de planuri bugetare îmbunătățește supravegherea și monitorizarea multilaterală a situației bugetare a statelor membre;

35.  își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că doar două state membre și-au realizat obiectivele pe termen mediu; invită statele membre să continue și, dacă este necesar, să își intensifice eforturile, dat fiind faptul că consolidarea fiscală favorabilă creșterii este necesară în statele membre care nu respectă cerințele;

36.  subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pună în niciun fel în pericol prerogativele Parlamentului European și ale parlamentelor naționale; subliniază faptul că ar trebui să existe o separare clară între competențele UE și competențele naționale și că Parlamentul este sediul responsabilității la nivelul Uniunii; îndeamnă Comisia să asigure implicarea oficială corespunzătoare a Parlamentului în toate etapele procesului semestrului european pentru a spori legitimitatea democratică a deciziilor luate;

37.  subliniază necesitatea de a consolida, în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, responsabilitatea democratică în ceea ce privește elementele esențiale pentru funcționarea zonei euro, cum ar fi Mecanismul european de stabilitate, deciziile Eurogrupului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară; solicită Comisiei să realizeze și să publice evaluări ex-post interne ale recomandărilor sale și ale participării sale în cadrul troicii;

38.  arată că principala problemă în mai multe state membre este faptul că fragmentarea piețelor financiare conduce la absența surselor de finanțare și la creșterea costurilor de finanțare, în special pentru IMM-uri; consideră că BCE ar trebui să își mențină rolul său proactiv în favoarea defragmentării și consideră că BEI poate promova în continuare finanțarea pentru IMM-uri, activitatea întreprinzătorilor, exporturile și inovarea, care sunt cruciale pentru redresarea economică.

Bugetul UE

39.  constată că analiza anuală a creșterii pe 2014 diferă doar marginal de cea din 2013; își exprimă, prin urmare, din nou regretul pentru faptul că nu există noi propuneri din partea Comisiei privind rolul pe care bugetul UE îl poate avea în stimularea creșterii și a creării de locuri de muncă în vederea atingerii obiectivelor Europa 2020;

40.  regretă faptul că Comisia nu a prezentat Parlamentului un raport exhaustiv privind implementarea Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă încheiat în iunie 2012;

41.  invită Comisia să elaboreze un tablou de bord, actualizat regulat, al implementării programelor noi, permițând realizarea unor comparații între statele membre care să asigure adoptarea deciziilor cu privire la prioritățile în materie de cheltuieli în deplină cunoștință de cauză, ținând seama de tendințele observabile de către autoritatea bugetară;

42.  subliniază faptul că nivelul scăzut de credite de plată și plafonul limitat al plăților rămân o problemă crucială pentru bugetul UE, ceea ce are un efect negativ asupra redresării economice, deoarece întârzierile la plată îi afectează în primul rând pe beneficiarii direcți; subliniază, în plus, faptul că acest nivel scăzut al plăților la bugetul anual al UE pentru 2014 este în totală contradicție cu măsurile convenite de colegislatori, de creștere temporară a ratelor de cofinanțare de către UE a programelor UE aflate sub gestiune partajată în statele membre, care se confruntă sau care sunt amenințate de dificultăți serioase în ceea ce privește stabilitatea financiară; reamintește, în privința implementării, necesitatea unei evoluții ordonate a plăților, pentru a se evita orice transfer anormal al angajamentelor restante („RAL”) în bugetul pentru exercițiul financiar 2015 și, în acest sens, necesitatea de a se recurge, după caz, la diferitele mecanisme de flexibilitate incluse în Regulamentul privind CFM; intenționează să continue monitorizarea strictă a situației generale a plăților, în special în legătură cu nivelul foarte ridicat al plăților încă necesare pentru finalizarea programelor din CFM precedent;

43.  își exprimă din nou regretul că statele membre continuă să considere contribuția lor la bugetul UE ca o variabilă de ajustare la eforturile lor de consolidare, care duce, în schimb, la reducerea artificială a volumului plăților disponibile în bugetul UE; invită Comisia să țină seama pe deplin de această tendință recurentă și periculoasă atunci când analizează planurile bugetare ale statelor membre și să propună măsuri concrete pentru anularea sa;

44.  reamintește opinia sa că situația fiscală a statelor membre poate fi ameliorată printr-un nou sistem de resurse proprii de finanțare a bugetului Uniunii, care să reducă contribuțiile pe bază de venit național brut, permițându-le astfel statelor membre să își desfășoare eforturile de consolidare fără a pune în pericol finanțarea UE pentru susținerea investițiilor în redresarea economică și măsuri de reformă; subliniază, astfel, importanța pe care o acordă noului grup la nivel înalt pentru resursele proprii, care ar trebui să conducă la o adevărată reformă a finanțării UE;

45.  reafirmă că intensificarea cooperării economice ar trebui însoțită de un mecanism bazat pe măsuri de încurajare; consideră că orice fel de finanțare sau de instrumente suplimentare, cum ar fi un mecanism de solidaritate, trebuie să facă parte integrantă din bugetul UE, rămânând însă în afara pachetului convenit în cadrul financiar multianual (CFM);

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41. (3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8. (4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33. (5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1. (7) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036. (8) JO L 140, 27.5.2013, p. 11. (9) JO L 140, 27.5.2013, p. 1. (10) Texte adoptate, P7_TA(2013)0447. (11) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205. (12) Texte adoptate, P7_TA(2013)0593. (13) Texte adoptate, P7_TA(2013)0597.