Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2013/2175(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0065/2014

Texte depuse :

A7-0065/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 26/02/2014 - 9.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0161

Texte adoptate
PDF 311kWORD 97k
Miercuri, 26 februarie 2014 - Strasbourg
Finanțarea pe termen lung a economiei europene
P7_TA(2014)0161A7-0065/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 26 februarie 2014 referitoare la finanțarea pe termen lung a economiei europene (2013/2175(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei intitulată „Finanțarea pe termen lung a economiei europene” (COM(2013)0150),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fondurile europene de investiții pe termen lung (COM(2013)0462),

–  având în vedere Principiile la nivel înalt ale OCDE privind finanțarea investițiilor pe termen lung de către investitorii instituționali,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri – Un „Small Business Act pentru Europa” (COM(2008)0394), care recunoaște rolul principal al IMM-urilor în cadrul economiei UE și vizează consolidarea rolului acestora, precum și promovarea potențialului lor de creștere economică și de creare de locuri de muncă prin diminuarea unui număr de probleme considerate drept obstacole în calea dezvoltării IMM-urilor,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014 - 2020) (COM(2011)0834),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 februarie 2011 intitulată „Revizuirea «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2011)0078) și rezoluția Parlamentului din 12 mai 2011 referitoare la aceasta(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc(2),

–  având în vedere Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010(3),

–  având în vedere negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0065/2014),

A.  întrucât, conform afirmațiilor Comisiei, băncile comerciale reprezintă o sursă primară de finanțare în UE, asigurând peste 75% din intermedierile financiare;

B.  întrucât criza financiară globală și criza datoriilor suverane din UE au obstrucționat în mod semnificativ procesul de intermediere financiară și capacitatea sectorului financiar din Europa de a direcționa economiile către necesitățile de investiții pe termen lung, dat fiind contextul macroeconomic nefavorabil;

C.  întrucât investițiile publice au un rol esențial în antrenarea investițiilor pe termen lung; întrucât, după cum arată recentele studii ale Comisiei(4), politicile de consolidare fiscală, în special atunci când sunt coordonate la nivelul UE, au avut un impact foarte puternic asupra investițiilor pe termen lung ca urmare a efectelor colaterale și a existenței unui multiplicator fiscal pozitiv;

D.  întrucât competitorii internaționali ai UE, precum SUA sau Japonia, au menținut niveluri ridicate ale investițiilor publice, în timp ce politicile UE au condus la niveluri foarte scăzute ale acestor investiții;

E.  întrucât se înregistrează în continuare un nivel scăzut al încrederii și o mare aversiune la risc a investitorilor privați și instituționali;

F.  întrucât climatul de interes scăzut, previziunile de creștere redusă, cel puțin pentru viitorul apropiat, și incertitudinea economică au condus la scăderea semnificativă a ofertei de finanțare pe termen lung, precum și a apetitului de risc pentru proiecte pe termen lung;

G.  întrucât insuficiența fondurilor publice din statele membre a împiedicat capacitatea sectorului public de a investi în infrastructură;

H.  întrucât Parlamentul a solicitat în repetate rânduri un act legislativ privind restructurarea societăților (așa cum a solicitat deja în ianuarie 2013) pentru a permite planificarea pe termen lung pentru întreprinderi;

I.  întrucât creșterea ratei globale a șomajului și, în special, a ratei șomajului în rândul tinerilor continuă să reprezinte o amenințare majoră la adresa convergenței economice și sociale la nivelul UE,

Raționament

1.  salută inițiativa Comisiei de demarare a unei largi dezbateri privind modalitățile de asigurare a finanțării pe termen lung și de îmbunătățire și diversificare a sistemului de intermediere financiară pentru investițiile pe termen lung în UE; subliniază totuși că trebuie făcute de urgență progrese concrete în vederea relansării investițiilor pe termen lung și a creării de locuri de muncă în UE; subliniază că definiția finanțării pe termen lung ar trebui să fie echilibrată și să includă existența unor elemente de pasiv stabile în vederea gestionării activelor pe termen lung fără niciun risc de lichiditate excesivă;

2.  subliniază că investițiile pe termen lung trebuie să fie în conformitate cu necesitățile economiei reale, cu scopul de a asigura o bază necesară pentru o creștere economică durabilă continuă și pentru bunăstarea socială necesară pentru a înfăptui o Uniune competitivă, durabilă, favorabilă incluziunii sociale și inovatoare;

3.  constată specificitatea circumstanțelor de la nivel regional și local și solicită o cooperare mai eficientă între instituțiile UE, statele membre și autoritățile locale și regionale pentru a facilita proiectele transnaționale și instituirea unei culturi a investițiilor pe termen lung în întreaga UE;

4.  subliniază că investițiile pe termen lung trebuie să fie în conformitate cu obiectivele definite în Strategia Europa 2020 pentru creștere, cu actualizarea politicii industriale din 2012, cu inițiativa „O Uniune pentru inovare”, precum și cu Mecanismul pentru interconectarea Europei;

5.  subliniază că costurile în materie de educație și formare ar trebui tratate ca investiții pe termen lung;

6.  constată că măsura în care o economie poate furniza finanțare pentru investițiile pe termen lung depinde de cererea publică și privată, ambele foarte scăzute în UE, de cultura sa privind investițiile, precum și de abilitatea sa de a genera capacități de finanțare și de a atrage și reține investițiile interne și străine directe;

7.  subliniază că investițiile pe termen lung joacă un rol crucial în stabilizarea piețelor financiare prin investiții contraciclice, promovând astfel o creștere economică durabilă;

8.  constată că băncile din UE asigură peste 75% din finanțarea pe termen lung, ceea ce creează o importantă dependență de această sursă de finanțare, în timp ce în SUA mai puțin de 20% din finanțarea totală pe termen lung este asigurată de bănci, mare parte din aceasta fiind asigurată prin piețele de capital, bine dezvoltate;

9.  constată că sistemul financiar al UE va deveni mai rezistent cu o gamă mai largă de surse și instrumente de finanțare nebancare care deservesc deponenții și nevoile de finanțare pe termen lung ale societăților;

10.  constată că, pentru a atinge obiectivele UE în domeniul climei și al energiei, alocarea activelor trebuie orientată spre investiții ecologice pe termen lung;

11.  subliniază că consolidarea fiscală constituie prioritatea pentru bugetele publice pentru a asigura și a restabili conformitatea cu Pactul de stabilitate și de creștere și cu pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare; sprijină, prin urmare, inițiativa de consolidare a investițiilor private în finanțarea pe termen lung;

Obstacole în calea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii

12.  constată că finanțarea publică este limitată din cauza creșterii economice reduse, a unei gestiuni deficitare a banilor publici și a acordării de ajutoare de stat pentru salvarea instituțiilor financiare;

13.  constată că anumite țări se confruntă cu obstacole importante în accesul la piețele de capital, ba chiar își văd refuzat accesul la acestea din cauza nivelurilor excesive ale datoriilor acumulate în ultimii ani, deși piețele de capital au fost principala cauză a crizei recente; constată, de asemenea, că accesul la capital pentru IMM-uri este considerabil îngreunat în multe state membre, întrucât băncile comerciale pun la dispoziție credite doar în condiții foarte restrictive;

14.  constată că o serie de investitori din sectorul bancar și cel al asigurărilor trebuie să își adapteze modelele de afaceri la cerințe de reglementare mai stricte și în continuă schimbare; subliniază că aceste cerințe ar trebui să consolideze finanțarea economiei reale și că ar trebui să contribuie la obiectivele globale ale UE privind o economie durabilă, favorabilă incluziunii și inteligentă;

15.  constată că investitorii pot fi, de asemenea, descurajați să investească în anumite sectoare, având în vedere riscul unor modificări de reglementare care pot afecta semnificativ economia unui proiect;

16.  invită Comisia ca, în cooperare cu Comitetul european pentru risc sistemic, să evalueze riscurile sistemice la adresa piețelor de capital și a societății în ansamblu ca urmare a excesului de active de carbon „de nears”; solicită Comisiei să raporteze cu privire la evaluarea respectivă ca măsură ulterioară Cărții sale verzi;

17.  constată că actualele coduri ale falimentului din UE sunt fragmentate și că, în anumite cazuri, pot să descurajeze investițiile transfrontaliere și să restricționeze capacitatea investitorilor de a-și recupera capitalul în cazul în care un proiect eșuează; avertizează că trebuie evitată o uniformizare la un nivel inferior în ceea ce privește protecția investitorilor; recunoaște că dispozițiile privind falimentul reprezintă o competență a statelor membre;

Mecanisme de finanțare alternativă

18.  constată că băncile comerciale vor constitui, probabil, și în viitor o sursă principală de finanțare și că este deosebit de important ca statele membre să identifice noi surse care să vină în completarea mecanismelor tradiționale, pentru a acoperi decalajul de finanțare, asigurând totodată un cadru adecvat de reglementare și supraveghere adaptat la nevoile economiei reale; regretă că, în ultimii 20 de ani, numărul ofertelor publice a fost în scădere în UE, afectând creșterea, crearea de locuri de muncă, inovarea și stabilitatea; constată că IMM-urile cotate sunt responsabile pentru o parte semnificativă din totalul locurilor de muncă create în UE și regretă consecințele negative ale limitării capitalului acestor întreprinderi în timp ce cresc;

19.  propune să fie analizată crearea unei secțiuni de investiții în cadrul bugetului UE;

20.  salută propunerea legislativă a Comisiei privind fondurile de investiții pe termen lung; constată că, potrivit caracteristicilor vizate, acestea vor fi destinate mai ales investitorilor instituționali; subliniază că și cadrul UE pentru fonduri de investiții alternative, fonduri de capital de risc și fonduri de investiții sociale prevede modele de instrumente adecvate de investiții;

21.  subliniază rolul consolidat al noilor instrumente financiare inovatoare în cadrul tuturor domeniilor de activitate și în ansamblul finanțării acoperite de fondurile europene structurale și de investiții; subliniază că rolul investițiilor financiare în cadrul politicii de coeziune este în creștere, având în vedere disponibilitatea precară a creditelor pentru investiții în economia reală; invită Comisia să garanteze claritatea și transparența juridică a noilor instrumente financiare disponibile pe piață și să stabilească legături mai ferme cu opțiunile de creditare ale Băncii Europene de Investiții (BEI);

22.  invită Comisia să propună un cadru european consolidat pentru fondurile de investiții mai puțin lichide pentru a canaliza lichiditățile pe termen scurt ale gospodăriilor în investiții pe termen lung și pentru a asigura o soluție alternativă la pensii;

23.  încurajează părțile implicate în inițiativa UE-BEI de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte să continue eforturile în vederea dezvoltării sale, pentru a crește astfel finanțarea marilor proiecte europene de infrastructură în domeniul transporturilor, al energiei și al tehnologiei informației; invită statele membre să elaboreze inițiative naționale de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, cu mecanisme de garantare subiacente; reamintește că garanții publice ar trebui acordate doar în condiții stricte care vizează furnizarea adecvată a bunurilor publice;

24.  consideră că parteneriatele public-private (PPP) pot reprezenta o metodă eficace și rentabilă de facilitare a colaborării între sectorul public și cel privat pentru anumite investiții, mai ales în proiectele de infrastructură; constată că este absolut necesar un nivel înalt de expertiză pentru a permite efectuarea corectă a selecției, a evaluării, a elaborării și a planificării pe termen lung, precum și instituirea mecanismelor de finanțare ale unor astfel de proiecte;

25.  consideră că investitorii pe termen lung (băncile de dezvoltare naționale, regionale sau multilaterale și instituțiile financiare publice) constituie instrumente puternice de stimulare a investițiilor private pentru a permite IMM-urilor să aibă acces la finanțare și a cataliza finanțarea pe termen lung pentru întreprinderile de interes public general și de importanță strategică, și anume cele care ar conferi valoare adăugată obiectivelor politicii publice asociate cu creșterea economică, coeziunea socială și protecția mediului; subliniază importanța responsabilității, a transparenței și a proprietății democratice în cazul obiectivelor dezirabile de investiții pe termen lung și al mecanismelor de facilitare;

26.  invită Comisia să analizeze și să elaboreze, într-un document ulterior, o abordare armonizată pentru evaluarea pe termen lung a proiectelor de interes general sprijinite cu resurse publice, la nivel național și european;

27.  invită statele membre să își creeze rețele adecvate pentru cooperare și schimburi de informații și să instituie investitori publici pe termen lung naționali sau regionali care să beneficieze de bunele practici deja utilizate de instituțiile cu experiență; subliniază în această privință că astfel de bănci de dezvoltare naționale sau regionale, adesea cu o structură cooperativă, au continuat să ofere fonduri fiabile economiilor regionale și locale pe durata crizei actuale; invită Comisia și statele membre să își consolideze sprijinul pentru instituțiile financiare de acest tip;

28.  invită Comisia să analizeze modalități de sprijinire a statelor membre care necesită asistență financiară și tehnică pentru instituirea investitorilor lor publici naționali și regionali pe termen lung și să evalueze posibilitatea unui mecanism UE de garantare pentru aceștia;

29.  invită Comisia și statele membre să analizeze potențialul tehnicilor de agregare și de punere în comun ca mijloace de îmbunătățire a perspectivelor pentru proiecte sociale la scară mai mică sau alte proiecte de infrastructură, atunci când se încearcă să se atragă investițiile necesare;

30.  constată creșterea rapidă a finanțării participative și consideră că aceasta ar putea aduce noi oportunități; subliniază totuși că protecția și transparența investitorilor trebuie menținute;

31.  consideră că investitorii instituționali – precum întreprinderile de asigurări, fondurile de pensii, întreprinderile familiale, fondurile mutuale și fondurile de dotare – sunt furnizori de finanțare pe termen lung adecvați și de încredere, având în vedere orizonturile temporale mai ample ale modelelor de afaceri ale acestora; subliniază că cerințele prudențiale și de supraveghere adecvate asociate cu acești investitori instituționali trebuie îmbunătățite și calibrate astfel încât să promoveze investițiile pe termen lung pentru o economie reală inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

32.  subliniază necesitatea îmbunătățirii accesului la piețele de capital prin noi surse de finanțare precum oferte publice inițiale, finanțarea participativă, creditarea de tip peer-to-peer și obligațiuni (garantate) sau prin noi segmente de piață; solicită UE să inventarieze și să dezvolte inițiativele naționale de succes pentru a identifica și a elimina obstacolele din calea ofertelor publice inițiale; sprijină introducerea categoriei piețelor de creștere pentru IMM-uri în cadrul Directivei privind piețele instrumentelor financiare; invită Comisia să sprijine dezvoltarea lor prin revizuirea Directivei privind prospectul; de asemenea, invită Comisia să ia în considerare o abordare la nivelul mai multor direcții pentru a explora mijloacele de consolidare a piețelor publice pentru IMM-uri și modul în care directivele privind Planurile de acțiune pentru serviciile financiare pot diversifica rezerva de investitori;

33.  încurajează eforturile de reglementare care să asigure securitizarea de înaltă calitate a activelor, cu evitarea totodată a structurilor prea complexe, a resecuritizării excesive și a unui număr mai mare de trei tranșe; constată că rămâne loc pentru o standardizare și transparență îmbunătățite în ceea ce privește riscurile subiacente; invită Comisia și Banca Centrală Europeană să monitorizeze îndeaproape și să participe activ la activitățile grupului de lucru pentru securitizare al Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB) din cadrul Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare; constată că lipsește o abordare coerentă și solicită, prin urmare, elaborarea unui cadru global de reglementare și a unei definiții pentru „securitizarea de înaltă calitate”; consideră că securitizarea de înaltă calitate poate avea un rol util în intermedierea financiară atât a activelor pe termen lung, cât și a activelor pe termen scurt și poate fi benefică pentru debitorii mici și mijlocii;

34.  constată că securitizarea a fost unul dintre factorii care au contribuit la criză, întrucât responsabilitatea pe termen lung pentru riscuri a fost răspândită de-a lungul lanțului de securitizare; solicită Comisiei, prin urmare, să continue să consolideze sistemul bancar, inclusiv băncile cooperatiste și de economii publice, și capacitatea băncilor de a accesa refinanțări pe termen lung pentru a-și acoperi investițiile pe termen lung;

35.  salută operațiunile de îmbunătățire a creditării ale Fondului European de Investiții (FEI), precum și programul-cadru pentru competitivitate și inovare, care va asigura finanțare suplimentară pentru IMM-uri;

36.  invită Comisia să reducă sarcina administrativă și de reglementare inutilă și să țină cont în special de particularitățile IMM-urilor și ale antreprenorilor; salută adoptarea „Small Business Act” pentru Europa și a Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-uri (COSME), respectiv a programului „Orizont 2020”; constată că fragmentarea piețelor financiare se traduce printr-o finanțare a sectorului IMM-urilor mai dificilă și mai împovărătoare;

37.  recomandă ca BEI să stabilească o sucursală specială pentru finanțarea IMM-urilor, cu condiții de creditare adaptate acestora;

38.  ia act de solicitarea Comisiei de recurgere la fonduri de capital privat sau fonduri de capital de risc, astfel cum sunt reglementate de Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (AFIA) și Regulamentul privind fondurile europene cu capital de risc, ca surse alternative de finanțare, mai ales în cazul întreprinderilor în faze de început sau de creștere; constată că, în prezent, se acordă importante deduceri fiscale pentru finanțarea datoriilor; consideră că firmele de investiții cu capital de risc sau capital privat pot oferi un important sprijin fără caracter financiar, cum ar fi servicii de consultanță, consiliere financiară, consiliere privind strategiile de marketing și formare; invită Comisia, de asemenea, să evalueze rolul acestor firme în finanțarea economiei UE; invită Comisia să depună eforturi în vederea eliminării tuturor prejudecăților privind capitalul propriu din diversele economii naționale, din economia europeană și din cea mondială;

Cadrul de reglementare

39.  subliniază că un climat de afaceri favorabil investițiilor, cu accent pe progresul tehnologic, este o precondiție pentru transformarea UE într-o destinație atractivă pentru investițiile străine directe; subliniază nevoia de a încuraja libera circulație a capitalului, atât în cadrul EU, cât și între UE și țările terțe, astfel încât UE să poată avea acces la fondurile mondiale de investiții; constată, în această privință, în special importanța de a se asigura că Directiva AFIA este pusă în aplicare într-un mod care să încurajeze investițiile străine în Europa;

40.  consideră că este important ca investitorii să poată alege între mai multe produse de investiții atractive pentru a-și putea diversifica investițiile;

41.  subliniază necesitatea de a elimina viziunile pe termen scurt excesive care caracterizează comportamentul anumitor investitori și de a trece la o cultură a investițiilor responsabile care să conducă la investiții pe termen lung în UE;

42.  subliniază necesitatea de a încuraja o înțelegere comună a faptului că stabilitatea financiară și creșterea economică nu se exclud reciproc, ci mai curând sunt interdependente și constituie o bază importantă prin care se asigură și se consolidează încrederea investitorilor pe termen lung;

43.  subliniază importanța educației financiare și a înțelegerii investitorilor în stabilirea unui culturi a investițiilor pe termen lung în UE și subliniază rolul pe care îl pot avea reglementările UE în această privință;

44.  subliniază că un cadru de reglementare solid și securitatea juridică sunt indispensabile pentru o piață unică funcțională a serviciilor financiare; consideră că reformele actuale și viitoare ale sistemului de reglementare ar trebui să fie evaluate cu atenție, iar consecințele lor urmărite îndeaproape; solicită Comisiei și statelor membre să accelereze promovarea uniunii bancare pentru a reduce fragmentarea piețelor financiare; invită Comisia să definitiveze piața unică a serviciilor pentru realizarea întregului său potențial;

45.  solicită punerea în aplicare a unor stimulente pentru a consolida acționariatul pe termen lung, precum drepturi de vot suplimentare în consiliile de administrație, acțiuni suplimentare și dividende mai mari;

46.  invită Comisia să evalueze cu atenție impactul cumulativ al reglementărilor financiare deja adoptate sau în deliberare privind investițiile pe termen lung;

47.  salută progresele înregistrate în cadrul negocierilor în curs de desfășurare privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții; constată importanța acestor negocieri în consolidarea politicilor și a măsurilor de creștere a investițiilor SUA-UE în sprijinirea creării de locuri de muncă, a creșterii economice durabile și a competitivității internaționale;

48.  consideră că ar trebui inclus un studiu specific de evaluare a impactului asupra finanțării pe termen lung în orice propunere legislativă privind reglementările relevante în materie de servicii financiare;

49.  sprijină solicitarea Comisiei către Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale de a analiza eventuala aliniere a anumitor dispoziții privind cerințele de capital din cadrul regimului Solvabilitate II pentru evitarea posibilelor obstacole din calea finanțării pe termen lung; invită Comisia să se consulte pe deplin asupra alinierilor propuse și, de asemenea, să modifice legislația actuală;

50.  reiterează solicitarea sa ca propunerea de regulament privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții să atribuie o ponderare adecvată la risc expunerilor complet garantate prin ipoteci asupra proiectelor de infrastructură esențială în domeniul transporturilor, al energiei și al comunicațiilor; consideră că legislația viitoare ar trebui să țină seama de cerințele investitorilor pe termen lung, să evalueze riscul activelor financiare prin includerea naturii și a duratei elementelor de pasiv și să recunoască efectul pozitiv al unor elemente de pasiv stabile;

51.  încurajează Comisia să urmărească intensificarea cooperării internaționale și a convergenței în domeniul finanțării pe termen lung, printr-un dialog mondial atât la nivelul G20, cât și la nivelul FSB;

52.  consideră că investițiile în active pe termen lung necesită cunoștințe temeinice și evaluarea riscurilor pe termen lung asociate acestora; subliniază, prin urmare, că investitorii trebuie să dezvolte o expertiză puternică și o bună gestionare a riscurilor pentru a proteja angajamentele pe termen lung;

53.  consideră că principii contabile solide conforme obiectivelor pe termen lung aplicabile investitorilor instituționali, cum ar fi trecerea la o economie favorabilă climei, pot îmbunătăți transparența și coerența informațiilor financiare și ar trebui să reflecte sistematic abordarea economică utilizată de investitorii pe termen lung; subliniază totuși că punerea în aplicare a acestor principii de contabilitate nu trebuie să aibă ca efect crearea de stimulente pentru strategiile prociclice; îndeamnă Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate să ia în considerare riscul de prociclicitate la revizuirea practicilor de marcare la piață și de marcare la model și să recunoască importanța esențială a prudenței la revizuirea cadrului său conceptual; consideră că dezvăluirea de informații nefinanciare clare și standardizate privind marile întreprinderi poate spori transparența și încuraja un climat mai favorabil investitorilor;

54.  încurajează Comisia să urmărească îndeaproape activitatea G20 privind propunerile de creare a unui cadru de investiții multilateral care să stabilească standarde minime și să modifice anumite reglementări privind investițiile pe termen lung și norme privind contabilizarea la valoare justă pentru a aborda fluctuațiile și volatilitatea pe termen scurt și, în consecință, pentru a încuraja investițiile transfrontaliere;

55.  consideră că un mediu fiscal fiabil, care să nu impieteze asupra investițiilor pe termen lung, este absolut necesar; constată că anumite stimulente și concesii fiscale pot fi foarte importante în sprijinirea investițiilor; încurajează schimbul de bune practici și subliniază că piața internă necesită transparență și o mai bună coordonare a politicilor fiscale naționale, pentru încurajarea investițiilor între statele membre și pentru evitarea dublei impuneri sau a dublei neimpuneri; încurajează statele membre și Comisia să evalueze posibilitatea impozitării avantajoase a profiturilor provenite din proiectele durabile de infrastructură sau a acordării altor stimulente și concesii fiscale pentru a promova investițiile pe termen lung;

56.  invită statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale, să își revizuiască instrumentele de planificare a bugetului și să elaboreze și să publice propriile planuri naționale de infrastructură pentru a asigura investitorilor și altor părți interesate informații detaliate și pentru a le permite o mai mare certitudine și o planificare prospectivă în legătură cu proiectele viitoare; invită Comisia să sprijine statele membre să dezvolte o metodă de standardizare a datelor proiectelor de infrastructură și să le pună la dispoziție prin intermediul unui depozit central de date;

57.  consideră că un cadru de reglementare sectorial stabil este indispensabil concesionarilor de infrastructuri mari de transport finanțate fără fonduri publice, cu scopul de a le permite, prin intermediul unor norme de tarifare adecvate, accesul la finanțările necesare, recuperarea costurilor pe termen lung, precum și o rentabilitate suficientă a investiției;

58.  invită Comisia să evalueze impactul stimulentelor fiscale utilizate de statele membre pentru finanțarea pe termen lung și tranziția energetică și să identifice cele mai bune practici pentru a face distincția între costuri de capital mai mici pentru investiții ecologice și costuri de capital mai mari pentru investiții în proiecte incompatibile cu trecerea la furnizarea unei energii durabile;

59.  solicită ca IMM-urile să beneficieze de acces prioritar la fondurile europene de investiții pe termen lung, având în vedere că ele stau la baza creșterii economice și a creării de locuri de muncă în UE; consideră că acest acces ar trebui însoțit de o simplificare a procedurilor de aplicare; subliniază importanța de a asigura întreprinderilor un acces mai simplu la finanțare pe durata întregului lor ciclu de viață pentru a crea și menține locuri de muncă durabile și de calitate;

60.  solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze fondurile de pensii să adopte decizii responsabile din punct de vedere social în materie de investiții, care respectă normele internaționale și ale UE în materie de drepturile omului, normele sociale și de mediu, inclusiv orientările și principiile OCDE și ale ONU în aceste domenii; reamintește faptul că intenția Comisiei de a revizui Directiva privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale (Directiva IORP) nu trebuie să descurajeze finanțările durabile pe termen lung;

61.  subliniază nevoia unei mai bune reglementări și supravegheri financiare pentru protejarea lucrătorilor, a contribuabililor și a economiei reale împotriva viitoarelor disfuncționalități ale pieței;

62.  invită Comisia să își intensifice comunicarea și interacțiunea cu BEI în ceea ce privește conceperea de împrumuturi adaptate și de sisteme de garantare; încurajează BEI să colaboreze îndeaproape cu statele membre și cu regiunile în ceea ce privește implementarea de către acestea a instrumentelor financiare noi și inovatoare puse la dispoziție de fondurile structurale și de investiții europene și să continue să sprijine strategia lor de investiții care vizează sectorul economiei sociale; de asemenea, invită BEI să analizeze posibilitatea introducerii unui grad mai mare de flexibilitate la stabilirea volumului și condițiilor aferente acestor împrumuturi adaptate și altor sisteme conexe, astfel încât acestea să fie cât mai compatibile cu instrumentele financiare puse la dispoziție prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene, mai ales în cazurile referitoare la finanțarea corespunzătoare a tinerilor antreprenori și a întreprinderilor sociale;

o
o   o

63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 102.
(2) JO L 115, 25.4.2013, p. 1.
(3) JO L 174, 1.7.2011, p. 1.
(4) http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/economic_paper/2013/pdf/ecp506_en.pdf

Aviz juridic - Politica de confidențialitate