Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2008(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0131/2014

Texte depuse :

A7-0131/2014

Dezbateri :

PV 10/03/2014 - 17
CRE 10/03/2014 - 17

Voturi :

PV 11/03/2014 - 9.26
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0204

Texte adoptate
PDF 324kWORD 121k
Marţi, 11 martie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013
P7_TA(2014)0204A7-0131/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2014 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013 (2014/2008(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere importanța dreptului de a adresa petiții și importanța informării imediate a organismelor parlamentare cu privire la preocupările specifice și punctele de vedere ale cetățenilor și rezidenților europeni, în conformitate cu articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 44 privind dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

–  având în vedere articolul 48 și articolul 202 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A7-0131/2014),

A.  întrucât numărul petițiilor primite în 2013, „Anul European al Cetățenilor”, este mai mare de 2 885, ceea ce reprezintă o creștere de 45 % față de 2012 și constatând că, în actuala legislatură, s-au înregistrat până în prezent aproape 10 000 de petiții;

B.  întrucât, deși o astfel de cifră rămâne modestă în raport cu populația Uniunii Europene, aceasta denotă totuși o creștere semnificativă a gradului de conștientizare cu privire la dreptul de a adresa petiții și așteptările legitime cu privire la utilitatea procesului de petiționare, ca mijloc de a atrage atenția instituțiilor europene și statelor membre asupra preocupărilor cetățenilor, ale comunităților locale, ale ONG-urilor, ale asociațiilor de voluntariat și ale întreprinderilor private;

C.  întrucât cetățenii europeni sunt reprezentați direct de singura instituție aleasă de ei – Parlamentul European; întrucât dreptul la petiție le oferă șansa de a se adresa, într-un mod direct, reprezentanților săi;

D.  întrucât dreptul de a adresa petiții îmbunătățește capacitatea de reacție a Parlamentului European în fața cetățenilor și a rezidenților Uniunii, putând oferi în același timp populației un mecanism deschis, democratic și transparent de obținere, atunci când acest lucru este legitim și justificat, a unei soluții extrajudiciare la plângerile lor, în special în cazurile în care acestea privesc probleme legate de punerea în aplicare a legislației europene; întrucât petițiile oferă într-adevăr un feedback valoros legislatorilor și organismelor executive, atât la nivelul UE, cât și la nivel național;

E.  întrucât este important să se prevină alte pierderi ireparabile în ceea ce privește biodiversitatea, în special în cadrul siturilor din rețeaua Natura 2000; întrucât statele membre s-au angajat să asigure protecția ariilor speciale de conservare, în conformitate cu „Directiva habitate” (92/43/CEE) și „Directiva păsări” (79/409/CEE); întrucât, deși Comisia poate controla integral respectarea legislației UE doar după ce autoritățile naționale adoptă o decizie definitivă, este important, în special în cazul mediului, să se verifice cât mai rapid dacă autoritățile locale, regionale și naționale aplică în mod corect toate cerințele de procedură relevante prevăzute de legislația Uniunii Europene, inclusiv dacă aplică principiul precauției;

F.  întrucât este necesar să se intensifice participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii Europene, în scopul consolidării legitimității și responsabilității acesteia; întrucât procesul de petiționare constituie, de asemenea, un mijloc de evaluare a tensiunilor existente în societățile europene, în special în perioade de criză economică și de tulburări sociale, cum ar fi cele rezultate din impactul generat de colapsul piețelor financiare mondiale și a sistemelor bancare asupra populației din Europa; amintind faptul că, în septembrie 2013, Comisia pentru petiții a organizat pe această temă o audiere publică la care au participat petiționari; întrucât multe petiții privind practicile financiare necorespunzătoare și abuzurile la adresa drepturilor consumatorilor din sectorul bancar, și, în special, consecințele dramatice ale evacuărilor din locuințe a unor familii întregi ca urmare a unor clauze ipotecare abuzive, au atras atenția comisiei;

G.  întrucât petițiile adresate Comisiei pentru petiții au reprezentat de multe ori contribuții utile pentru activitățile altor comisii din cadrul Parlamentului European, însărcinate cu formularea unei legislații menite să stabilească o bază mai sigură, mai solidă, mai corectă și mai prosperă din punct de vedere socioeconomic și ecologic pentru viitorul tuturor cetățenilor și al rezidenților europeni;

H.  întrucât fiecare petiție este evaluată și tratată pe fond, chiar și atunci când este adresată de un singur cetățean sau rezident al UE, iar fiecare petiționar are dreptul de a primi un răspuns în limba sa maternă;

I.  întrucât, în funcție de natura și de complexitatea unei petiții primite, timpul de procesare și de răspuns variază, dar că se depun toate eforturile pentru a răspunde în mod corespunzător preocupărilor exprimate de petiționari într-un termen rezonabil și în mod adecvat, nu doar în ceea ce privește procedura, ci și în ceea ce privește fondul;

J.  întrucât petiționarii ale căror petiții sunt discutate ulterior în cadrul reuniunilor periodice ale Comisiei pentru petiții au dreptul de a participa fără restricții, de a-și prezenta petiția împreună cu informații mai detaliate și, astfel, de a contribui în mod activ la lucrările comisiei, oferind informații suplimentare și direct de la sursă membrilor comisiei și Comisiei Europene, precum și reprezentanților statelor membre care pot fi prezenți; întrucât, în 2013, au participat și au fost implicați activ în deliberările comisiei 185 de petiționari;

K.  întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează în întregime pe informațiile și pe contribuțiile primite de la petiționari, precum și pe rezultatele propriilor anchete în fiecare caz, completate, acolo unde este necesar, de cunoștințe de specialitate din partea Comisiei Europene, a statelor membre sau a altor organisme; și că ordinile sale de zi sunt organizate în funcție de priorități și pe baza deciziilor luate în mod democratic de către membrii săi;

L.  întrucât criteriile stabilite pentru admisibilitatea petițiilor, în conformitate cu tratatul și cu Regulamentul de procedură al Parlamentului European, indică faptul că o petiție trebuie să vizeze o chestiune care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii și care privește în mod direct petiționarul și că, drept urmare, o parte dintre petiții sunt declarate inadmisibile, deoarece acestea nu corespund respectivelor criterii;

M.  întrucât dreptul de a adresa o petiție este un instrument-cheie pentru participarea și controlul democratic al cetățenilor și punerea sa în aplicare în mod corespunzător trebuie asigurată de la începutul până la sfârșitul procesului; întrucât acest drept trebuie să rămână garantat pe deplin, indiferent de interesele guvernamentale; întrucât acest principiu trebuie să fie confirmat în mod exemplar la nivelul UE în tratarea petițiilor în cadrul Parlamentului și de către Comisie;

N.  întrucât criteriile menționate mai sus au fost testate în fața instanțelor și hotărârile Curții de Justiție, de exemplu în cauza T-308/07, au confirmat criteriile legate de dreptul de a adresa petiții și faptul că declarațiile privind petițiile inadmisibile trebuie să fie bine fundamentate și presupun o justificare din partea comisiei în corespondența sa ulterioară cu petiționarul, de exemplu, în cauzele T-280/09 și T-160/10, în legătură cu petițiile care pot fi considerate prea imprecise sub aspectul conținutului;

O.  întrucât, în plus față de petițiile primite referitoare la impactul crizei asupra cetățenilor și rezidenților europeni, alte aspecte-cheie de interes pentru petiționari vizează legislația în materie de mediu (în special problemele legate de gestionarea deșeurilor și apei), drepturile fundamentale (în special drepturile copilului, drepturile persoanelor cu handicap și drepturile în materie de sănătate), dreptul la proprietate personală și imobiliară, probleme referitoare la libera circulație a persoanelor, diferite forme de discriminare și, în special, referitoare la criterii etnice, culturale sau lingvistice, vize, imigrație și ocuparea forței de muncă, precum și aplicarea justiției, presupuse cazuri de corupție, întârzieri ale proceselor juridice și multe alte domenii;

P.  întrucât mulți petiționari utilizează în mare măsură rețelele sociale drept canal de comunicare, aceștia aparținând în special segmentelor mai tinere de populație, Comisia pentru petiții și-a dezvoltat propria rețea sub auspiciile Parlamentului European și este urmărită în mod regulat de un număr tot mai mare de persoane pe mijloacele de comunicare sociale, acestea fiind deosebit de active și de utile în preajma reuniunilor comisiei; întrucât rețeaua a adunat un număr important de abonați, în prezent 1 500, la buletinul comisiei, PETI Journal;

Q.  întrucât, în acest context, Comisia pentru petiții colaborează cu serviciile competente din cadrul Parlamentului European pentru a pune la punct un nou portal de internet multilingv, care să înlocuiască fostul sistem electronic mai limitat de depunere a petițiilor pe site-ul internet Europarl; întrucât noul portal este conceput pentru a crește eficiența administrativă concomitent cu creșterea gradului de transparență și interactivitate a procesului de petiționare în beneficiul petiționarilor și al deputaților în Parlamentul European, precum și al publicului larg;

R.  amintește, în acest context, poziția adoptată de acesta, pe baza raportului anual pentru 2012, care a hotărât să sporească eficiența, transparența și imparțialitatea procedurii de adresare a petițiilor, menținând în același timp drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât gestionarea petițiilor să facă față unui control jurisdicțional chiar și la nivel procedural;

S.  întrucât Comisia pentru petiții menține un interes activ față de modul în care se aplică Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană și este conștientă de multe dintre punctele slabe și de caracterul destul de greoi al cadrului juridic existent, care nu redă pe deplin spiritul dispoziției din tratat, în pofida eforturilor depuse de comisiile AFCO și PETI la elaborarea sa; întrucât, în conformitate cu clauza de revizuire, Parlamentul urmează să participe la dezbateri referitoare la revizuirea regulamentului la trei ani de la intrarea în vigoare;

T.  întrucât în curând urmează să fie puse în aplicare dispozițiile Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană în ceea ce privește organizarea la sediul Parlamentului European a unei ședințe publice pentru reușita inițiativei, cu implicarea comisiei principale cu competență normativă în domeniul care face obiectul inițiativei și a Comisiei pentru petiții, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului și cu normele de aplicare adoptate de Birou;

U.  ținând seama de rolul important al vizitelor de informare (în ceea ce privește petițiile supuse investigării), organizate cu regularitate de Comisia pentru petiții cu privire la aspectele cărora le-a acordat o prioritate specială, precum și de necesitatea ca rapoartele unor astfel de vizite să aibă un nivel foarte înalt de calitate, credibilitate și care să fie redactate în cooperare loială, care să conducă la un consens dezirabil în rândul participanților; reamintește vizitele efectuate în 2013 în Spania – de două ori, în Polonia, în Danemarca și în Grecia; întrucât mai multă flexibilitate în ceea ce privește modalitățile practice de organizare a acestor misiuni, îndeosebi legată de săptămânile eligibile, ar contribui la un succes și mai pronunțat al acestor vizite, îndeosebi în ceea ce privește disponibilitatea membrilor și reducerea riscului anulării;

V.  ținând cont de responsabilitățile comisiei în legătură cu Biroul Ombudsmanului European, care este însărcinat cu anchetarea plângerilor adresate de cetățenii UE cu privire la posibile cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, asupra cărora elaborează, de asemenea, un raport anual, pe baza raportului anual propriu al Ombudsmanului European; întrucât, în 2013, comisia a fost implicată în mod activ în organizarea alegerii unui nou Ombudsman European, în urma pensionării dlui Nikiforos Diamandouros, aflat în funcție la momentul respectiv;

W.  întrucât, deși noul Ombudsman European, Emily O’Reilly, a fost ales cu succes de către membrii Camerei pentru a ocupa această funcție începând cu 1 octombrie 2013, trebuie organizate noi alegeri la începutul următoarei legislaturi, astfel cum se prevede la articolul 204 din Regulamentul de procedură, și întrucât ar fi înțelept să se asigure publicarea în timp util a unor norme clare și transparente referitoare la acest proces, care să conțină clarificări suplimentare cu privire la responsabilitatea care îi revine Comisiei pentru petiții în acest proces și care să asigure transparența necesară pentru alegeri, în special prin intermediul unui instrument online special și îmbunătățit;

X.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a rețelei europene a ombudsmanilor, care include anumite comisii pentru petiții din parlamentele naționale, acolo unde acestea există, și întrucât este important ca cooperarea dintre comisiile pentru petiții individuale să fie în continuare evidențiată și, dacă este posibil, să fie și mai mult consolidată și ca Parlamentul European să joace un rol central în acest demers, în interesul cetățenilor europeni;

Y.  întrucât, de-a lungul anilor, Comisia pentru petiții are intenția să fie un instrument util și transparent în serviciul cetățenilor și al rezidenților europeni, care exercită un control democratic în privința multor aspecte ale activității Uniunii Europene, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE de către autoritățile naționale; întrucât aceasta poate contribui în continuare, pe de o parte la o aplicare mai coerentă și mai coordonată a legislației UE și, pe de altă parte, la îmbunătățirea viitoarei legislații a UE, pe baza petițiilor primite, atrăgând atenția asupra învățămintelor care ar trebui desprinse din conținutul respectivelor petiții;

Z.  întrucât prezentul raport este ultimul raport PETI anual din cea de-a 7-a legislatură a Parlamentului European, motiv pentru care acesta descrie activitățile comisiei în 2013, cu o privire de ansamblu asupra întregului mandat parlamentar, și evaluează măsura în care Comisia PETI a răspuns așteptărilor cetățenilor, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona,

1.  recunoaște rolul important și fundamental al Comisiei pentru petiții în apărarea și în promovarea drepturilor cetățenilor și ale rezidenților UE, asigurându-se că prin procesul de petiționare și preocupările petiționarilor sunt mai bine recunoscute, iar plângerile lor legitime sunt soluționate ori de câte ori este posibil, într-un interval de timp rezonabil;

2.  este hotărât să aplice procedura de depunere a petițiilor într-un mod mai eficient, mai transparent și mai imparțial, luând în considerare drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții, astfel încât procesul de prelucrare a petițiilor să poată face față unui control jurisdicțional, inclusiv la nivel procedural;

3.  subliniază faptul că, alături de alte organe și instituții, și anume comisiile de anchetă și Ombudsmanul European, Comisia pentru petiții are un rol independent și clar definit de punct de contact pentru fiecare cetățean;subliniază faptul că aceste organisme, împreună cu inițiativa cetățenească europeană, sunt instrumente fundamentale pentru o UE democratică și crearea de modele europene și, că un acces adecvat și funcționarea lor fiabilă trebuie garantate;

4.  subliniază că, pe întreaga durată a actualului mandat parlamentar, Comisia pentru petiții și-a asumat angajamentul de a răspunde așteptărilor cetățenilor Uniunii Europene; evidențiază importanța implicării directe a cetățenilor în activitatea Parlamentului și a abordării specifice a preocupărilor, a propunerilor și a plângerilor acestora de către membrii comisiei; evidențiază volumul de muncă depusă pentru a soluționa eventuale încălcări ale drepturilor cetățenilor, prin cooperarea cu autoritățile naționale, regionale și locale pe chestiuni legate de aplicarea legislației europene, menținând totodată un rol vital în ceea ce privește reconectarea cu cetățenii europeni și consolidarea legitimității și a responsabilității democratice ale procesului decizional al UE;

5.  reamintește rolul semnificativ al comisiei în a acorda asistență în tratarea cazurilor ridicate de petiții; consideră că investigarea petițiilor de către comisie ar trebui să fie mai detaliată și să examineze conținutul cazurilor în raport cu legislația UE; subliniază importanța transparenței în aceste procese și a unui acces public adecvat la documentele relevante și informațiile de la caz la caz;

6.  subliniază importanța unei monitorizări proactive și a unei acțiuni corective de prevenire în timp util a Comisiei, atunci când există dovezi bine întemeiate că anumite proiecte planificate și publicate pot încălca legislația UE;

7.  observă varietatea de domenii tematice vizate de petițiile cetățenilor, cum ar fi drepturile fundamentale, piața internă, dreptul de mediu, sănătatea publică, interesul copilului, transporturile și construcțiile, legea spaniolă referitoare la zonele de coastă, noul regulament privind buna administrare, persoanele cu handicap, discriminarea pe motive de vârstă, accesul public la documente, școlile europene, Uniunea fiscală, industria siderurgică, drepturile animalelor și multe altele;

8.  consideră că petițiile care se înscriu în domeniile tematice amintite sunt dovada incontestabilă a incidenței situațiilor răspândite de transpunere nesatisfăcătoare a legislației UE sau de aplicare deficientă a legislației;

9.  consideră că este important să se dezvolte cooperarea reciprocă cu parlamentele și guvernele statelor membre și, atunci când este necesar, să se încurajeze autoritățile statelor membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență deplină; evidențiază importanța colaborării dintre Comisie și statele membre și regretă neglijența anumitor state membre în ceea ce privește transpunerea pe deplin și aplicarea efectivă a legislației europene, în special în materie de mediu;

10.  reamintește faptul că Comisia pentru petiții ia în considerare petițiile admisibile, în raport cu principiile și conținutul Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene și al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, ca parte inerentă a activității sale, și își desfășoară anchetele pe fondul fiecărui caz în parte, deși Comisia Europeană s-a aflat deseori în imposibilitatea de a interveni la solicitarea comisiei din cauza articolului 51 din cartă; subliniază faptul că așteptările cetățenilor sunt mult mai mari decât permit dispozițiile strict juridice ale cartei;

11.  felicită comisia pentru acțiunile întreprinse în ceea ce privește petițiile primite, referitoare la aspecte legate de handicap, în privința cărora numărul petițiilor a crescut semnificativ în 2013; ia act de eforturile depuse pentru a asigura lansarea cu succes a cadrului UE în condițiile prevăzute la articolul 33 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), la care Comisia pentru petiții a contribuit împreună cu Comisia Europeană, cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale și cu Forumul european al persoanelor cu handicap, și ia act de dorința comisiei de a continua să sprijine această activitate; regretă faptul că, ulterior, implicarea Comisiei pentru petiții în cadrul UNCRPD a încetat, aceasta fiind înlocuită de comisii legislative responsabile, de asemenea, în acest domeniu, și consideră că această din urmă decizie s-a bazat pe o interpretare eronată a funcțiilor atribuite conform cadrului UNCRPD;

12.  ia act de gradul ridicat de atenție care a fost acordat unor petiții importante primite în legătură cu propunerea de construire a unui nou aeroport la Notre-Dame-des-Landes, lângă Nantes; recunoaște că s-au primit contribuții semnificative din partea petiționarilor care s-au opus propunerii din motive de protecție a mediului și că o petiție pertinentă a fost, de asemenea, depusă de persoane care erau în favoarea proiectului, acest lucru dând naștere unei dezbateri intense în cadrul comisiei, la care au participat, alături de principalii petiționari, autoritățile franceze și directorul general al DG Mediu; consideră că astfel de discuții serioase nu numai că îmbunătățesc receptarea publică și permit cetățenilor să se implice în mod activ și legitim, dar și favorizează în același timp clarificarea problemelor controversate din jurul unui proiect care ar putea contraveni dreptului UE, precum și identificarea măsurilor corective care permit respectarea corectă a legislației europene, astfel cum ar trebui să se aplice în asemenea circumstanțe;

13.  recunoaște că în 2013 mulți petiționari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la nedreptățile vădite care se produc în Danemarca cu privire la procedurile administrative și judiciare legate de separarea părinților, de divorț și de custodia ulterioară a copiilor mici; în acest context, în cazul cuplurilor binaționale, observă o tendință de a aduce exemple clare de discriminare pe motive de naționalitate în favoarea soțului/soției din statul membru în care se desfășoară procedura și împotriva soțului/soției care nu este cetățean al statului respectiv, cu repercusiuni grave și de multe ori profund negative și dramatice asupra drepturilor copilului;constată, în acest context, încălcări grave ale drepturilor fundamentale, atât ale petiționarului, cât și ale copilului;constată că Comisia pentru petiții a efectuat o vizită de informare în Danemarca pentru a ancheta astfel de plângeri la fața locului, atunci când situația părea a fi deosebit de acută;constată că s-au înregistrat unele cazuri și în alte țări, inclusiv în Germania (în special cazurile privind activitățile Jugendamt), în Franța și în Regatul Unit;

14.  reamintește anchetele efectuate pe baza petițiilor primite cu privire la consecințele nepunerii în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile pe întreaga perioadă legislativă și raportul adoptat cu privire la acest subiect; reamintește recomandările privind lipsa unor decizii corespunzătoare referitoare la depozitele de deșeuri și la efectul acestora asupra populațiilor locale; subliniază că situația este pe departe de a fi rezolvată, având în vedere petițiile care au fost examinate ulterior, în special în ceea ce privește persistența unor incendii toxice cauzate de deșeuri industriale poluante în unele zone din Campania și lipsa de transparență în ceea ce privește planurile și gestionarea instituțională din Lazio din ultimele luni, după închiderea planificată a depozitului de deșeuri din Malagrotta, care, în prezent, este supusă unui număr ridicat de anchete judiciare; reamintește vizita activă de informare în Grecia, efectuată în toamna anului 2013 pe aceeași temă, care a relevat deficiențe în aplicarea directivelor relevante asociate cu deșeurile, lipsa de progres în gestionarea deșeurilor în ceea ce privește planurile și sistemele superioare în ierarhia deșeurilor, precum și impactul sever asupra stării de sănătate a populației din anumite zone din Grecia; constată că multe alte petiții privind deficiențele în gestionarea deșeurilor au fost prezentate recent cu privire la alte state membre și, în special, în regiunea Valencia din Spania și în Regatul Unit;

15.  ia act de raportul privind vizita de informare în Polonia, care a anchetat un proiect de exploatare minieră la zi din Silezia inferioară; de asemenea, salută discuțiile intense purtate cu această ocazie cu petiționarii și cu autoritățile naționale în ceea ce privește posibila explorare și exploatarea rezervelor de gaze de șist, în legătură cu care comisia a organizat deja un atelier de lucru în 2012;

16.  evidențiază activitatea foarte constructivă întreprinsă de întreaga comisie în legătură cu petițiile primite referitoare la legea spaniolă privind managementul zonelor costiere (Ley de Costas), atât în ceea ce privește rezultatele și concluziile vizitei de informare, cât și în ceea ce privește cooperarea cu petiționarii și autoritățile naționale responsabile; reamintește faptul că un grup special de lucru ad hoc a fost instituit de comisie pentru a analiza în detaliu această chestiune complexă și pentru a asigura legătura cu numărul foarte mare de petiționari interesați de această problematică; recunoaște că, deși noua legislație adoptată de Parlamentul spaniol a înregistrat anumite progrese în favoarea petiționarilor, solicită Comisiei să monitorizeze în continuare activ aspectul;

17.  salută faptul că, în timpul vizitei de informare în Galicia care a avut loc în februarie 2013, au avut loc discuții ample cu petiționarii și cu autoritățile regionale cu privire la problemele legate de lipsa unor instalații corespunzătoare de tratare a apelor reziduale în regiune; ratifică concluziile și recomandările prezentate în cadrul raportului vizitei de informare (al misiunii de anchetă), aprobat că către Comisia pentru petiții la 17 decembrie 2013, în ceea ce privește necesitatea continuării eforturilor de curățare și de regenerare a „rías”.

18.  evidențiază rolul obligației de raportare a comisiei; atrage atenția asupra unor rezoluții adoptate în 2013 sub formă de rapoarte, cum ar fi Raportul special al Ombudsmanului European privind remedierea de către Comisie, a deficiențelor din evaluarea impactului asupra mediului în cadrul proiectului de extindere a Aeroportului din Viena, pe lângă Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în ansamblu; subliniază importanța contribuției pe care a avut-o comisia datorită nivelului de expertiză atins prin soluționarea a numeroase cazuri concrete pe parcursul anilor, sub forma unor avize adresate comisiilor competente, și în special în ceea ce privește revizuirea Directivei EIM și avizul referitor la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene; apreciază că, datorită unor astfel de documente, Comisia pentru petiții poate supune dezbaterii în plen problemele importante pentru cetățenii europeni;

19.  reamintește că, în temeiul articolului 202 alineatul (2), Comisia pentru petiții are dreptul nu numai de a prezenta rapoarte nelegislative din proprie inițiativă în plen privind aspectele care fac subiectul mai multor petiții, dar și de a depune rezoluții scurte privind aspecte urgente pentru a fi votate în ședință plenară;

20.  consideră că organizarea de audieri publice reprezintă un instrument foarte important pentru examinarea problemelor ridicate de către petiționari; atrage atenția asupra audierii publice cu privire la impactul crizei asupra cetățenilor Europei și la consolidarea implicării democratice în guvernanța Uniunii, precum și asupra audierii publice care a avut ca temă cetățenia Uniunii („Making the most of EU citizenship”), care a analizat preocupările cetățenilor UE legate de cele două aspecte, pe baza petițiilor primite; consideră că informațiile furnizate în petiții arată impactul personal al planului de austeritate asupra drepturilor petiționarilor, precum și rolul semnificativ și angajamentul societății civile; recunoaște că, pentru a face față provocărilor financiare de mâine, Europa are nevoie de o guvernanță economică credibilă, vizibilă și responsabilă; evidențiază importanța combaterii obstacolelor rămase pentru ca cetățenii UE să se bucure de propriile drepturi întemeiate pe dreptul UE, precum și importanța promovării participării politice a cetățenilor UE în viața Uniunii Europene;

21.  consideră că este esențial ca, în cadrul activităților pe care le desfășoară pe anumite teme, să utilizeze alte forme de lucru, cum ar fi întrebările parlamentare cu solicitare de răspuns oral abordate în cadrul ședințelor plenare; reamintește că acestea reprezintă o formă directă de control parlamentar asupra altor instituții și organisme ale UE; subliniază faptul că, în 2013, și-a exercitat de nouă ori dreptul de a depune o serie de întrebări, de exemplu cu privire la persoanele cu handicap, bunăstarea animalelor, gestionarea deșeurilor și inițiativa cetățenească europeană; regretă profund faptul că o parte dintre inițiativele propuse de comisie sunt păstrate în curs de pregătire timp de câteva luni înainte de a fi dezbătute în plenară, împiedicând astfel obținerea unui răspuns direct din partea Comisiei la preocupările recurente ale cetățenilor UE;

22.  ia act de fluxul constant de scrisori din partea cetățenilor care se adresează Parlamentului pentru căi de atac privind chestiuni care nu se înscriu în domeniul de competență al UE, conform articolului 227 din tratat, precum și al articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale; face apel la găsirea unor soluții mai eficiente pentru gestionarea acestor plângeri din partea cetățenilor, ținând totodată seama de obligațiile Parlamentului în ceea ce privește corespondența sa cu cetățenii; regretă, în acest sens, faptul că serviciile competente ale Parlamentului nu au ținut seama de recomandările privind petițiile adresate de cetățeni cu privire la aspecte care nu țin de domeniul de competență al UE, prezentate în rezoluția sa din 21 noiembrie 2012 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în 2011;

23.  recunoaște că problemele de mediu rămân o prioritate pentru petiționari, evidențiind astfel faptul că eforturile statelor membre sunt în continuare deficitare în acest domeniu; constată că multe dintre petiții au ca temă predilectă sănătatea publică, de exemplu gestionarea deșeurilor, siguranța apei, energia nucleară și protecția animalelor; subliniază că un număr mare de petiții vizează proiecte noi și viitoare care accentuează riscurile asociate domeniilor menționate mai sus; reamintește că, deși statele membre depun eforturi pentru abordarea acestor situații, este evident că găsirea unei soluții viabile încă rămâne un impediment; subliniază cazul combinatului siderurgic ILVA din Taranto care este o sursă de preocupare majoră, din cauza deteriorării grave a condițiilor de mediu și a stării de sănătate a populației locale; îndeamnă Comisia să utilizeze mecanismele disponibile pentru a asigura, pe cât posibil, respectarea imediată de către autoritățile italiene a legislației UE în domeniul mediului;

24.  invită Comisia pentru petiții să examineze în continuare efectele jurisprudenței privind Societatea Elenă de Radiodifuziune (Ellinikí Radiofonía Tileórasi, ERT) asupra interpretării articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și consecințele acesteia asupra petițiilor și să analizeze care sunt obstacolele actuale întâmpinate de cetățenii UE care solicită pronunțarea unei hotărâri preliminare de către Curtea Europeană de Justiție, în scopul de a obține interpretări fiabile ale problemelor esențiale în conformitate cu legislația europeană în cauzele înaintate instanțelor naționale;

25.  salută implementarea inițiativei cetățenești europene (ICE) la 1 aprilie 2012, precum și înregistrarea primei ICE, dedicată politicilor în favoarea tineretului Europei – Fraternitate 2020, și recenta ICE de mare succes dedicată dreptului la apă; consideră că ICE reprezintă primul instrument de democrație participativă transnațională și va oferi cetățenilor posibilitatea de a lua parte în mod activ la elaborarea politicilor și legislației europene; își reconfirmă angajamentul de a participa la organizarea de audieri publice pentru inițiative cetățenești europene de succes cu implicări active din partea tuturor comisiilor parlamentare vizate; subliniază necesitatea unei evaluări periodice a stadiului inițiativelor cetățenești europene, în scopul îmbunătățirii procedurii de lucru, limitând în același timp birocrația și alte impedimente; este conștient de faptul că rezultatul primelor audieri parlamentare ale primelor inițiative cetățenești europene de succes care au loc în 2014 este esențial pentru stabilirea unor standarde procedurale înalte și pentru satisfacerea așteptărilor cetățenilor cu privire la exercitarea acestui drept în viitor și se angajează să acorde prioritate instituțională asigurării eficacității în procesul de participare;

26.  apreciază decizia Comisiei de a desemna anul 2013 drept „Anul european al cetățenilor”, oferind cetățenilor UE informații și cunoștințe valoroase cu privire la drepturile lor și la instrumentele democratice care le sunt puse la dispoziție pentru a-și exercita aceste drepturi; consideră că „Anul european al cetățenilor” ar trebui folosit pentru diseminarea largă de informații despre noua „inițiativă cetățenească europeană”, oferind astfel orientări clare și inteligibile în vederea reducerii nivelului ridicat de inadmisibilitate comparativ cu nivelul care este încă prezent în domeniul „petițiilor”; are convingerea că portalul de internet pentru petiții reprezintă o contribuție concretă și valoroasă a Parlamentului la cetățenia europeană;

27.  invită Comisia, în calitate de gardian al tratatului, să asigure că aplicarea curentă necorespunzătoare a dreptului UE, astfel cum o indică numărul de petiții depuse la PE, va fi remediată, pentru a permite cetățenilor UE să profite pe deplin de drepturile lor;

28.  solicită Comisiei să propună legi prin care să fie soluționate problemele ce vizează recunoașterea reciprocă de către statele membre a documentelor de stare civilă , fără a încălca competențele statelor membre;

29.  regretă faptul că cetățenii UE, atunci când își exercită libertatea de circulație, continuă să se confrunte frecvent cu probleme cauzate de aplicarea incorectă de către autoritățile publice a legislației privind piața internă;

30.  regretă faptul că, recent, rapoartele privind misiunile de informare și alte documente nu au fost traduse în limbile oficiale ale UE, în special în limbile naționale ale petiționarilor;

31.  recunoaște importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care descoperă și rezolvă periodic probleme legate de transpunerea legislației privind piața internă, și îndeamnă la consolidarea acestui instrument și la stabilirea unei colaborări mai active între Comisia pentru petiții și rețeaua SOLVIT; reamintește că anul 2013 a fost desemnat „Anul european al cetățenilor” și mulțumește instituțiilor și organismelor Uniunii Europene și ale statelor membre pentru promovarea mai intensă a activităților pe care le desfășoară în slujba cetățenilor și rezidenților UE pe parcursul acestui an, luând în considerare principiile cuprinse în tratate și faptelor semnalate în prezentul raport;

Noi orizonturi și noi relații cu alte instituții

32.  evidențiază importanța desfășurării de către comisie a unor activități mai importante în cadrul Camerei, crescând astfel vizibilitatea sa în calitate de comisie de control; invită Comisia pentru petiții nou-aleasă să desemneze raportori anuali interni pentru politicile majore, de interes pentru petiționarii europeni, și să consolideze cooperarea cu alte comisii parlamentare, invitând sistematic membrii acestora la dezbaterile respective în cadrul Comisiei PETI care privesc respectivul domeniu de competență legislativă; invită celelalte comisii parlamentare să angreneze mai mult Comisia pentru petiții în calitatea sa de comisie sesizată pentru avizare în rapoartele de implementare și în alte instrumente menite să monitorizeze transpunerea și punerea în aplicare corecte a legislației europene sau eventuala revizuire a acesteia în statele membre; subliniază importanța unui statut „deneutralizat” în portofoliul comisiei Parlamentului, în contextul numărului tot mai mare de petiții primite și al demersurilor aferente acestora; invită sesiunea plenară a Parlamentului European să dedice mai mult timp activității Comisiilor pentru petiții;

33.  subliniază necesitatea consolidării colaborării dintre Comisia pentru petiții și celelalte instituții și organisme ale UE, precum și cu autoritățile naționale din statele membre; ia în considerare importanța acesteia pentru intensificarea dialogului structurat și a cooperării sistematice cu statele membre, în special cu comisiile pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale, de exemplu, prin organizarea unor reuniuni regulate cu președinții tuturor comisiilor naționale pentru petiții; crearea unui astfel de parteneriat va crea condițiile celui mai eficient schimb de experiență și de practici, sesizarea mai sistematică și mai eficientă a petițiilor la nivelul și către organismul competent, care, în cele din urmă, va aduce Parlamentul European mai aproape de preocupările cetățenilor UE; salută înființarea în Irlanda a Comisiei mixte pentru anchete, monitorizare și petiții din cadrul parlamentului irlandez (Oireachtas), precum și legăturile pe care aceasta le-a stabilit cu Parlamentul European în cursul acestui an în scopul de a servi mai bine cetățenii; constată că, în prezent, unele parlamente din alte state membre analizează posibilitatea înființării de comisii pentru petiții sau de organisme similare și că în cadrul altor parlamente se aplică alte tipuri de proceduri pentru gestionarea petițiilor;

34.  solicită Comisiei să recunoască în mod corespunzător rolul pe care îl joacă petițiile în controlul transpunerii efective a legislației UE, având în vedere că petițiile sunt, de obicei, primele indicii că statele membre cunosc întârzieri în implementarea unor norme juridice; invită Parlamentul European să recomande, în cadrul Acordului interinstituțional dintre acesta și Comisie, reducerea timpului necesar pentru a răspunde solicitărilor adresate de comisie, precum și informarea permanentă a Comisiei pentru petiții cu privire la evoluția procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care au o legătură directă cu petițiile; consideră că, în termeni generali, instituțiile europene ar trebui să furnizeze mai multe informații și să fie mai transparente în ceea ce privește cetățenii UE, pentru a combate percepția tot mai răspândită a deficitelor democratice;

35.  subliniază că o strânsă cooperare cu statele membre este esențială pentru activitatea Comisiei pentru petiții; încurajează statele membre să joace un rol mai activ în ceea ce privește elaborarea de răspunsuri la petițiile referitoare la punerea în aplicare și respectarea legislației europene și acordă o importanță deosebită prezenței reprezentanților lor și cooperării active a acestora în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; este hotărât să mențină o strânsă cooperare și comunicare între instituțiile UE și cetățeni;

36.  evidențiază importanța colaborării consolidate cu Ombudsmanul European prin instituirea unui nou acord interinstituțional; subliniază importanța implicării Parlamentului European în rețeaua națională a mediatorilor; salută relațiile excelente în cadrul instituțional dintre Ombudsman și această comisie, apreciind în mod deosebit contribuțiile regulate ale Ombudsmanului la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a mandatului legislativ; reamintește că încă nu toți cetățenii UE dispun de un mediator național, ceea ce înseamnă că nu toți cetățenii UE au acces egal la o cale de atac; consideră că biroul mediatorului național din fiecare stat membru din cadrul rețelei europene a ombudsmanilor ar oferi un sprijin considerabil Ombudsmanului European;

Metode de lucru

37.  solicită deputaților din cadrul Comisiei pentru petiții să adopte un regulament intern final, pentru a asigura o eficiență și o deschidere maxime în ceea ce privește activitatea comisiei, și să prezinte propuneri de revizuire în consecință a Regulamentului de procedură al Parlamentului European, în vederea consolidării eforturilor permanente de îmbunătățire a metodelor de lucru depuse de aceștia pe parcursul celei de-a șaptea legislaturi; face apel la Comisia pentru petiții să adopte termene clare în ceea ce privește procesul de soluționare a petițiilor, pentru a accelera ciclul de viață al acestora în Parlamentul European și pentru ca, astfel, întregul proces să devină și mai transparent și mai democratic; evidențiază faptul că, în acest mod, s-ar implementa un ciclu de viață al petiției bine definit, de la înregistrare până la închiderea finală, în Parlamentul European, similar termenelor existente pentru activitatea în desfășurare privind dosarele legislative și nelegislative; consideră că aceste termene-limită ar trebui să stabilească un mecanism de avertizare care să atragă automat atenția membrilor asupra petițiilor atunci când nu au existat nici acțiuni, nici corespondență pentru o perioadă lungă de timp, pentru a evita petițiile anterioare care au rămas deschise mai mulți ani fără un motiv substanțial; reamintește faptul că vizitele de informare reprezintă unul dintre instrumentele esențiale de investigație ale Comisiei pentru petiții și că, prin urmare, se impune a revizuire urgentă a normelor relevante, astfel încât membrii nou-aleși să poată efectua vizite eficiente și să comunice cu promptitudine petiționarilor și comisiei constatările și recomandările acestora;

38.  salută prezența autorităților publice ale statelor membre în cauză, dar și a altor părți interesate, în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; subliniază că Comisia pentru petiții este singura comisie care furnizează în mod sistematic cetățenilor o platformă prin care aceștia să își exprime preocupările în mod direct către deputații europeni, și care favorizează un dialog multipartit între instituțiile UE, autoritățile naționale și petiționari; propune ca, în vederea facilitării organizării reuniunilor, dar și a reducerii cheltuielilor de călătorie în viitor, Comisia pentru petiții și administrația Parlamentului să ia în considerare posibilitatea ca participarea petiționarilor sau a autorităților publice să se realizeze prin intermediul videoconferințelor sau prin alte mijloace similare;

39.  ia act de numărul în creștere al petițiilor pe parcursul perioadei legislative și își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu faptul că timpul de răspuns și întârzierile sunt în continuare prea mari în cadrul etapelor de înregistrare și de admisibilitate pe care le presupune procedura; solicită ca Unității de recepție și retrimitere a documentelor oficiale și secretariatului Comisiei pentru petiții să li se pună fiecăreia la dispoziție un administrator suplimentar, cu experiență în domeniul juridic, pentru a emite recomandări cu privire la faptul dacă petițiile intră sau nu în sfera de competență a legislației europene; consideră că, aceste recomandări, împreună cu rezumatele petițiilor, trebuie prezentate membrilor doar în limba engleză pentru început și, apoi, în momentul în care sunt publicate, traduse în toate limbile oficiale, pentru a accelera prima decizie privind admisibilitatea; estimează că lansarea noului portal de internet pentru petiții va determina o reducere a numărului de cereri discutabile care sunt uneori înregistrate ca petiții;

o
o   o

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și mediatorilor lor naționali sau organelor competente similare.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate