Parlamentul European,

–  având în vedere partea a treia titlurile III și VII din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare,

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE din 21 octombrie 2009 privind utilizarea durabilă a pesticidelor,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Consiliului din din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1182/2007 din 26 septembrie 2007 de stabilire a unor norme specifice cu privire la sectorul fructelor și legumelor(2) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Comisiei în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare(4),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 834/2007 din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice(5),

–  având în vedere Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 iunie 1996 referitoare la o inițiativă a Comunității în favoarea horticulturii ornamentale(7),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2008 intitulată „Prețurile la alimente în Europa” (COM(2008)0821),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 iulie 2008 cu privire la Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă (COM(2008)0397),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 privind îmbunătățirea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente în Europa (COM(2009)0591),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 mai 2009 privind politica în domeniul calității produselor agricole (COM(2009)0234),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” (COM(2011)0244),

–  având în vedere Decizia 2008/359/CE a Comisiei din 28 aprilie 2008 de instituire a Grupului la nivel înalt pentru competitivitatea industriei agroalimentare și raportul grupului la nivel înalt în cauză din 17 martie 2009 referitor la competitivitatea industriei agroalimentare europene, precum și recomandările și o foaie de parcurs privind inițiativele-cheie prezentate de acesta(8),

–  având în vedere studiul din noiembrie 2012 intitulat „Sprijin pentru cooperativele agricole” (SCA), care prezintă rezultatele proiectului SCA lansat de Comisie(9),

–  având în vedere studiul din 2013 elaborat de Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei – Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective – intitulat „Lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente și sistemele alimentare locale în UE. Situația actuală a caracteristicilor lor socioeconomice”(10),

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0048/2014),

A.  întrucât, în pofida faptului că sectorul fructelor și legumelor (FL) primește aproximativ 3 % din ajutoarele politicii agricole comune (PAC), reprezintă 18 % din valoarea totală a producției agricole în UE și 3 % din suprafața agricolă cultivabilă a UE, valorând peste 50 de miliarde EUR;

B.  întrucât sectorul horticulturii include fructele, legumele, cartofii, salatele, ierburile și plantele ornamentale, cuprinzând de asemenea pepinierele, pepinierele cu plante perene, serviciile horticole, amenajarea cimitirelor, comerțul horticol cu amănuntul, centrele de grădinărit, cultivatorii de flori și arhitectura peisagistică;

C.  întrucât în sectorul fructelor și legumelor lucrează aproximativ 550 000 de persoane, lanțul de aprovizionare din sector având o cifră de afaceri estimată la peste 120 de miliarde EUR; întrucât sectorul în cauză este important pentru economia zonelor din UE care, de regulă, se confruntă cu o rată ridicată a șomajului;

D.  întrucât UE este al doilea cel mai mare producător mondial și, în același timp, al doilea cel mai mare importator de fructe și legume; întrucât în prezent cererea de fructe și de legume continuă să crească și este mai mare decât oferta de piață; întrucât comerțul cu fructe și legume a crescut de la peste 90 de miliarde USD în 2000 la aproape 218 miliarde USD în 2010 și reprezintă aproximativ 21 % din comerțul mondial cu produse alimentare și de origine animală; întrucât UE și-a deschis foarte mult piețele pentru importuri provenite din țările terțe cu care a încheiat acorduri bilaterale și multilaterale;

E.  întrucât sectorul horticol – producția primară și industria prelucrătoare– are un rol multiplicator în economia la nivel european, generând cerere și stimulând crearea valorii adăugate în alte sectoare ale economiei, precum comerțul, construcțiile și serviciile financiare;

F.  întrucât sectorul fructelor și legumelor ecologice este sectorul ecologic cu cea mai rapidă creștere pe o piață a UE, a cărui valoare era estimată la 19,7 miliarde EUR în 2011 și care a crescut cu 9 % între 2010 și 2011, încadrându-se într-o tendință de creștere anuală de 5-10 % pe o perioadă de zece ani; întrucât din punctul de vedere al zonelor cultivate, proporția fructelor ecologice a crescut cu 18,2 %, iar cea a legumelor ecologice cu 3,5 % între 2010 și 2011;

G.  întrucât consumul de fructe și legume pe cap de locuitor în 2011 la nivelul UE-27 a scăzut cu 3 % comparativ cu consumul mediu înregistrat în perioada de cinci ani anterioară în pofida efectelor atât de benefice pe care le are consumul lor asupra sănătății;

H.  întrucât UE este cel mai mare producător la nivel mondial de flori, bulbi și plante în ghiveci (44 % din producția mondială), având cea mai mare densitate pe hectar; întrucât sectorul ornamental are o cifră de afaceri estimată de 20 de miliarde EUR la producție, 28 de miliarde EUR la comerțul angro și de 38 de miliarde EUR la comerțul cu amănuntul, în acest sector fiind angajate aproximativ 650 000 de persoane;

I.  întrucât regimul de ajutor pentru sectorul fructelor și legumelor face parte din PAC și are ca obiective, printre alele, reechilibrarea lanțului alimentar, promovarea fructelor și legumelor, creșterea competitivității și sprijinul inovării; întrucât afilierea la organizațiile de producători (OP) ar trebui sporită, inclusiv în regiunile în care, în ultimii ani, nu a existat posibilitatea de a utiliza fonduri operaționale sau în care metodele de producție sunt depășite, prin creșterea atractivității sistemului, ținând seama de faptul că peste jumătate dintre cultivatorii din UE nu aparțin încă unei organizații de producători, în pofida obiectivului Comisiei de a atinge, până în 2013, o rată medie de 60 % a afilierii la OP; întrucât rata scăzută de organizare în unele dintre statele membre a fost determinată, în parte, de suspendarea OP-urilor în statele membre, ceea ce a creat incertitudini în rândul producătorilor; întrucât, având în vedere rolul-cheie pe care îl joacă OP-urile în îmbunătățirea puterii de negociere a organizațiilor din sectorul legumelor și fructelor, este esențial să se evite incertitudinea producătorilor prin clarificarea legislației europene în domeniul recunoașterii OP-urilor;

J.  întrucât, potrivit Eurostat, între 2000 și 2010 totalul costurilor de producție suportate de către fermierii din UE a crescut în medie cu aproape 40 %, în timp ce prețurile la poarta fermei au crescut în medie cu sub 25 %; întrucât creșterea costurilor de producție a fost de aproape 80 % pentru îngrășăminte sintetice și amelioratori de sol, de aproape 30 % pentru semințe și material de plantare și de aproape 13 % pentru produsele de protecție a plantelor;

K.  întrucât pierderea fertilității solului din cauza eroziunii, a adaosului scăzut de materie organică, ce duce la o structură glomerulară slabă și la niveluri de humus scăzute și la o retenție scăzută a nutrienților și a apei, și la reducerea proceselor ecologice reprezintă un cost semnificativ atât pentru fermieri, cât și pentru bugetul public;

L.  întrucât „canalizarea cunoștințelor” în vederea transpunerii cercetării în practică pentru horticultori se află în prezent sub presiune și întrucât nivelul cheltuielilor în sectorul privat pentru cercetare este în general scăzut, cercetarea și dezvoltarea (CD) reprezentând doar 0,24 % dintre cheltuielile totale aferente sectorului alimentar la nivelul UE-15 în 2004, ultima perioadă pentru care există cifre disponibile,

M.  întrucât un număr mare de varietăți de fructe și legume sunt pe cale de dispariție, deoarece nu sunt rentabile și întrucât fermierii care continuă să cultive astfel de varietăți joacă un rol ecologic, social și cultural deosebit în ceea ce privește protejarea componentelor bazei agricole europene;

N.  întrucât dificultățile în creștere privind prevenirea, controlul și eradicarea dăunătorilor și disponibilitatea limitată a produselor fitosanitare pentru protejarea culturilor horticole riscă să compromită diversificarea agriculturii și calitatea horticulturii europene;

O.  întrucât, adesea, întreprinderile din sectorul horticol activează simultan în producție, comercializare și servicii;

P.  întrucât cisgeneza poate fi definită ca o tehnică de inginerie genetică prin care într-o plantă anume se introduce o genă de la rudele sale din aceeași specie sau gen;

1.  subliniază importanța promovării sectorului horticol al UE și a facilitării eforturilor sale de a concura mai eficient pe piața mondială, prin inovare, cercetare și dezvoltare, eficiență și securitate energetică, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, precum și prin măsuri de îmbunătățire a comercializării și a continuării depunerii de eforturi pentru a elimina dezechilibrul existent între operatori și furnizori;

2.  evidențiază necesitatea facilitării accesului producătorilor la piețele țărilor terțe; solicită Comisiei să își intensifice eforturile de susținere a exportatorilor de fructe, legume, flori și plante ornamentale pentru a depăși numărul din ce în ce mai mare de bariere netarifare, cum ar fi standardele fitosanitare ale unor țări terțe, din cauza cărora exporturile UE se confruntă cu dificultăți sau sunt chiar imposibile;

3.  invită Comisia să creeze condiții de acces identice pentru toți participanții la piață din UE în ceea ce privește standardele de comercializare, denumirea de origine etc. și să asigure respectarea acestora prin controale corespunzătoare, astfel încât să se evite orice formă de denaturare a concurenței;

4.  încurajează promovarea consumului de fructe și legume în statele membre, prin activități educaționale precum Programul UE de încurajare a consumului de fructe în școli sau „Cultivă propriii cartofi” și „Gătește propriii cartofi”, scheme ale diferitelor sectoare din Regatul Unit;

5.  ia act de faptul că adesea piețele locale și regionale nu sunt aprovizionate suficient cu produse horticole locale și, prin urmare, ar trebui promovat spiritul antreprenorial agricol în aceste regiuni, încurajând în special antreprenoriatul pentru tineri ca oportunitate de ocupare a forței de muncă în sectorul agricol și ca garanție a aprovizionării cu produse proaspete locale;

6.  evidențiază beneficiile horticulturii ornamentale pentru sănătatea și bunăstarea umană prin extinderea spațiilor verzi, ameliorând astfel mediul urban la nivelul schimbărilor climatice și al economiei rurale; subliniază nevoia unei susțineri mai active pentru acest sector din perspectiva încurajării investițiilor și a dezvoltării profesionale;

7.  salută măsurile cuprinse în regimul UE în materie de fructe și legume, destinate să sporească orientarea către piață a producătorilor din UE, să încurajeze inovarea, să promoveze fructele și legumele, să intensifice competitivitatea producătorilor și să îmbunătățească modul de comercializare, prin acordarea de sprijin OP-urilor, asociațiilor organizațiilor de producători și organizațiilor interprofesionale, stimulând totodată formarea de grupuri care să genereze noi fluxuri de venit ce urmează să fie orientate către noi investiții; subliniază în același timp că trebuie luate măsuri pentru a asigura nediscriminarea comercianților independenți și direcți și pentru a se asigura că aceștia au oportunitatea de a realiza proiecte inovatoare și de a-și spori competitivitatea;

8.  observă că producția și comercializarea la nivel regional contribuie la crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în zonele rurale și la menținerea acestora;

9.  subliniază că lanțurile valorice scurte contribuie la reducerea emisiilor care afectează clima;

10.  observă că agricultură urbană oferă noi posibilități pentru sectorul horticol;

11.  salută raportul privind consultarea publică organizată de Comisie intitulată „Revizuirea regimului UE aplicabil sectorului fructelor și legumelor”, îndeosebi secțiunea sa 3.8, care recunoaște necesitatea simplificării normelor actuale care reglementează OP-urile, exprimă sprijinul pentru propunerea de consolidare a OP-urilor și ia act de faptul că majoritatea răspunsurilor obținute susțin menținerea filosofiei de bază a actualului sistem de ajutoare;

12.  subliniază că reducerea birocrației, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, trebuie să constituie o prioritate, fără a periclita însă securitatea juridică a acestora;

13.  salută faptul că acordul privind reforma PAC și-a menținut sistemul de ajutoare european pentru fructe și legume bazat pe organizațiile de producători, recunoscând însă că instrumentele existente nu s-au dovedit eficiente întotdeauna, după cum recunoaște Comisia Europeană în documentul său de consultare publică referitor la „revizuirea regimului UE aplicabil sectorului fructelor și legumelor” și sprijină prin urmare activitatea Grupului de la Newcastle menită să îmbunătățească regimul UE în domeniul fructelor și legumelor, care ar trebui să țină seama de particularitățile regimului juridic al cooperativelor din diferite state membre pentru a nu impune limite creării de noi organizații de producători, respectând totodată faptul că producătorii pot opta să nu participe la sistemul de OP; constată, de asemenea, instituirea unui instrument al Uniunii de gestionare a crizelor grave atunci când acestea afectează mai multe state membre, instrument care ar trebui să fie disponibil pentru toți producătorii, indiferent dacă fac parte sau nu din organizații de producători;

14.  invită Comisia, în vederea consolidării activităților benefice desfășurate de OP-uri pentru producători, să formuleze, în cadrul revizuirii sale privind regimul UE în materie de fructe și legume, norme clare și practice privind înființarea OP-urilor și modul de funcționare a acestora și să adapteze schema la structurile de piață existente în statele membre astfel încât OP-urile să își poată îndeplini rolul prevăzut și cultivatorii să fie stimulați să se afilieze la acestea, cu condiția ca afilierea să nu pericliteze obiectivele fundamentale ale regimului și ca producătorii să aibă în continuare libertatea de a lua propriile decizii în acest sens;

15.  ia act cu îngrijorare de faptul că normele schemei privind organizațiile de producători sunt deschise unei largi interpretări de către auditorii Comisiei, ceea ce duce la un grad ridicat de incertitudine și poate expune statele membre riscului de respingere și de control jurisdicțional; subliniază, de asemenea, faptul că procedurile de audit și corecțiile financiare trebuie realizate mai rapid și într-o perioadă de audit convenită;

16.  constată existența în continuare a unor practici comerciale neloiale la nivelul UE, care subminează întreprinderile horticole și OP-urile acestora și scade încrederea cultivatorilor în investițiile în viitor; consideră că codurile de conduită convenite de toți actorii implicați în lanțul de aprovizionare, sprijinite de un cadru legislativ și monitorizate de un arbitru național instituit în fiecare stat membru pentru a monitoriza practicile comerciale ar putea îmbunătăți considerabil funcționarea lanțului alimentar și a pieței interne;

17.  consideră că diversele standarde private referitoare la reziduuri de pesticide, adoptate de multe lanțuri mari de distribuție, reprezintă, de fapt, măsuri anticoncurențiale și afectează negativ interesele producătorilor din sectorul fructelor și legumelor; solicită Comisiei să intervină pentru eliminarea acestor practici, ținând seama de faptul că nivelurile de reziduuri de pesticide prevăzute de legislația UE protejează în mod adecvat sănătatea consumatorilor și a operatorilor;

18.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze gestionarea integrată a dăunătorilor, să susțină inovarea și antreprenoriatul prin creșterea numărului de activități de cercetare și dezvoltare privind alternativele nechimice, precum prădătorii și paraziții naturali ai speciilor de dăunători, să utilizeze Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 pentru a finanța cercetarea aplicată care să susțină elaborarea de strategii integrate pentru controlul dăunătorilor, al bolilor și al buruienilor, să pună la dispoziția producătorilor instrumentele și informațiile necesare pentru abordarea Directivei 2009/128/CE care prevede la articolul 14 că statele membre „iau toate măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice” și „instituie sau susțin crearea condițiilor necesare punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor”;

19.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze și să pună accentul pe intensificarea proceselor ecologice care asigură sănătatea, fertilitatea și formarea pe termen lung a solului, precum și gestionarea și controlarea populațiilor de dăunători; consideră că acest lucru poate duce la o creștere pe termen lung a productivității pentru fermieri și la costuri reduse pentru bugetele publice;

20.  subliniază faptul că horticultura se bazează pe o varietate de produse de protecție a plantelor (PPP) și îndeamnă Comisia să adopte o abordare bazată pe riscuri în ceea ce privește reglementarea acestor produse, abordare justificată de dovezi științifice independente și evaluate inter pares; avertizează că utilizările limitate sunt deosebit de vulnerabile ca urmare a precarității substanțelor active disponibile; solicită Comisiei să consolideze coordonarea generării de date în toate statele membre, în special de date referitoare la reziduuri care reprezintă o cerință esențială pentru autorizațiile privind culturile speciale comestibile; invită DG AGRI, DG SANCO, DG Mediu și DG Concurență să coopereze strategic pentru a lua în considerare, din mai multe perspective, impactul modificărilor care vizează reglementarea PPP;

21.  îndeamnă Comisia să verifice funcționarea metodelor de recunoaștere reciprocă a autorizațiilor produselor de protecție a plantelor prevăzute la articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în vederea optimizării aplicării lor și a eliminării eventualelor bariere birocratice, și să aibă în vedere obiectivul pe termen lung al armonizării globale în materie de reglementare a PPP și de reducere a barierelor comerciale netarifare din calea exportului;

22.  îndeamnă Comisia să prezinte Parlamentului European și Consiliului fără întârziere, conform obligațiilor prevăzute la articolul 51 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, un raport privind constituirea unui fond european pentru utilizările minore și culturile speciale; subliniază că acest fond trebuie să poată finanța un program european permanent de lucru pentru coordonarea și cooperarea dintre operatorii din sectorul agroalimentar, autoritățile competente și părțile interesate, inclusiv institutele de cercetare, pentru desfășurarea și finanțarea, acolo unde este necesar, a unor activități de cercetare și de inovare pentru protejarea culturilor speciale și a utilizărilor minore;

23.  menționează lipsa de reciprocitate între cerințele în domeniul protecției plantelor impuse importurilor și cele pe care trebuie să le îndeplinească producția europeană; subliniază că aceste diferențe constante nu numai că subminează competitivitatea producțiilor noastre, ci afectează negativ interesele consumatorilor europeni;

24.  reamintește faptul că atât Regulamentul privind produsele fitosanitare [Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009(11)], cât și Regulamentul privind produsele biocide [Regulamentul (UE) nr. 528/2012 din of 22 mai 2012(12)] impun Comisiei să specifice, până în decembrie 2013, criterii științifice pentru determinarea proprietăților care produc tulburări ale sistemului endocrin;subliniază importanța unei proceduri transparente, care să asigure că actorii relevanți înțeleg baza științifică a deciziilor și știu cine sunt actorii implicați în elaborarea de noi criterii; îndeamnă Comisia să țină seama în totalitate de impactul diferitelor abordări

25.  evidențiază faptul că sectorul horticol se bazează în mare măsură pe utilizarea de îngrășăminte de înaltă calitate, cu specificații clare; salută revizuirea actuală a Regulamentului UE privind îngrășămintele, însă ia act cu îngrijorare de obiectivul Comisie de a include amelioratorii materiali de sol care nu fuseseră prevăzuți anterior; subliniază că producția și utilizarea acestor materiale nu necesită precizie și îndeamnă Comisia să nu le includă în domeniul de aplicare al Regulamentului privind îngrășămintele;

26.  evidențiază faptul că sectorul horticol conduce la dezvoltarea și adoptarea sistemelor inovatoare de agricultură de precizie și consideră că astfel de sisteme vor reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor, vor crește numărul recoltelor comercializabile, vor reduce deșeurile și vor îmbunătăți continuitatea aprovizionării și a performanței economice; solicită ca metodele de cultivare a plantelor, cum ar fi rotația culturilor, culturile secundare, precum și cercetarea și dezvoltarea, să aibă în vedere menținerea la un nivel minim a daunelor asupra mediului;

27.  ia act de propunerea Comisiei de regulament privind materialul de reproducere a plantelor (COM(2013)0262) și își exprimă preocuparea față de faptul că ar avea un impact disproporționat asupra sectorului horticol și, în special, asupra plantelor ornamentale și a fructelor; subliniază că orice legislație ar trebui să fie proporțională și să recunoască principiul subsidiarității; subliniază de asemenea că modificarea legislației nu trebuie să pună în pericol soiurile tradiționale, ci ar trebui să contribuie la diversitatea genetică a populațiilor de culturi și în cadrul acestora pentru securitatea alimentară pe termen lung și rezistența sistemelor alimentare;

28.  ia act de impactul speciilor horticole invazive neindigene asupra mediului în general, însă recomandă să se adopte o abordare regională sau națională în propunerea de regulament a Comisiei privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (COM(2013)0620), care recunoaște faptul că anumite zone ale Europei sunt mai vulnerabile decât altele și că diferitele zone ale Europei au clime diferite care vor întreține o gamă diferită de plante;

29.  îndeamnă cu hotărâre Comisia să protejeze ca principiu general libertatea producătorilor de soiuri de plante de a utiliza materialul vegetal existent fără restricții pentru a dezvolta și a comercializa unul nou, indiferent de orice revendicare de brevet care vizează materialul vegetal existent;

30.  invită Comisia și statele membre să sprijine dezvoltarea piețelor locale de fructe și legume și a lanțurilor scurte de aprovizionare care garantează alimentarea cu produse proaspete;

31.  invită Comisia să facă distincția între plantele cisgenice și cele transgenice și să creeze un proces diferit de aprobare a plantelor cisgenice; așteaptă avizul EFSA solicitat de DG SANCO care evaluează concluziile grupului de lucru privind noile tehnici de ameliorare biotehnologice;

32.  evidențiază nevoile majore în materie de forță de muncă sezonieră ale sectorului horticol și invită statele membre să se asigure că sunt puse în funcțiune sisteme eficiente care să garanteze accesul producătorilor horticoli la forța de muncă de care au nevoie în perioadele-cheie ale anului, respectând pe deplin cerințele Directivei privind lucrătorii sezonieri, inclusiv principiul remunerației adecvate;

33.  salută accentul reînnoit pus pe formări și ucenicii, dar constată cu îngrijorare că numărul persoanelor care încheie o ucenicie în horticultură în unele state membre rămâne la un nivel îngrijorător de scăzut, având drept urmare reducerea punctelor de desfacere pentru tinerii care își desfășoară activitatea în acest sector; recunoaște că nu toți tinerii care efectuează ucenicii se adaptează la acestea; subliniază că eforturile de încurajare a tinerilor să aibă în vedere locuri de muncă în domeniul horticulturii și formările în domeniu ar trebui sprijinite prin campanii de sensibilizare și de informare care să îmbunătățească imaginea sectorului;

34.  îndeamnă sectorul agroindustrial și comunitatea de cercetare să conlucreze în mod sistematic pentru atragerea și formarea următoarei generații de cercetători și pentru perfecționarea forței de muncă existente;

35.  evidențiază avantajele consolidării și extinderii parteneriatelor între guvern, sector și organizațiile de cercetare și necesitatea asigurării faptului că programele de susținere a acestor parteneriate sunt structurate într-un mod care să maximizeze impactul și coerența investițiilor în general;

36.  subliniază importanța crucială în utilizarea eficientă a potențialului științific calificat în scopul accelerării procesului de implementare a rezultatelor cercetării și inovării prin transferul tehnologiilor inovaționale în producerea agricolă din sectorul horticol, precum și integrarea cercetării și inovării, educației și dezvoltării în domeniul agriculturii cu politicile economice, care va satisface cererile sectorului de producție horticolă și va spori eficiența dezvoltării sistemului horticol;

37.  este de părere că trebuie să se permită sectorului floriculturii și al plantelor ornamentale să utilizeze mai bine programele de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare ale Uniunii și solicită Comisiei să includă „cultivarea protejată” în cererile de propuneri din cadrul programului Orizont 2020 cu scopul de a stimula inovarea privind, de exemplu, protecția durabilă a culturilor, utilizarea durabilă a apei și a nutrienților, eficiența energetică, sistemele avansate de cultivare și de producție și transporturile durabile;

38.  este de părere că, pe fondul constrângerilor bugetare din statele membre care afectează finanțarea cercetării agricole și horticole, finanțarea asigurată de părți terțe, inclusiv, dar fără limitare la distribuitori, ar trebui încurajată și ar trebui să fie în conformitate cu interesul total legat de cercetare al sectorului;

39.  invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul la resurse financiare pe termen lung pentru finanțarea investițiilor în tehnologiile moderne de producție din sectorul horticol în vederea sporirii competitivității produselor și serviciilor horticole;

40.  subliniază importanța crucială a unui plan de afaceri de bună calitate pentru securizarea finanțării cu capital; recomandă cultivatorilor să utilizeze mai mult serviciile de sprijin și consultanță în afaceri și îndeamnă Comisia să lucreze mai îndeaproape cu sectorul pentru a se asigura că astfel de servicii sunt ușor accesibile pentru cultivatori;

41.  îndeamnă Comisia să actualizeze, prin intermediul unui proces transparent și cu implicarea sectorului, codurile descriptive ale Nomenclaturii combinate pentru 2012 privind produsele prevăzute la capitolul 6 (plante vii și produse de floricultură);

42.  este preocupat de eventualul transfer de horticultură în afara Uniunii Europene;

43.  este profund îngrijorat de faptul că de la o treime la o jumătate dintre produsele comestibile este risipită din cauza aspectului lor și invită Comisia să creeze de urgență posibilități de comercializare, în special pe piețele locale și regionale, a unei game mai variate de specificații de calitate a produselor, asigurându-se transparența și funcționarea adecvată a pieței; indică inițiativele din Austria și Elveția, unde legumele și fructele cu imperfecțiuni sunt vândute în comerțul cu amănuntul de produse alimentare; solicită supermarketurilor să țină cont de studiile de piață care arată că mulți consumatori nu sunt neapărat îngrijorați cu privire la aspectul fructelor și legumelor și se bucură să cumpere produse de calitate mai scăzută, în special dacă acest lucru pare să fie mai ieftin;

44.  constată cu îngrijorare pierderea și risipirea generală a fructelor și legumelor destinate utilizării pe prima piață și pierderea economică semnificativă pentru sectorul de activitate; recunoaște că reducerea deșeurilor alimentare sistemice este esențială pentru a crește aprovizionarea cu alimente a unei populații mondiale aflate în creștere; salută eforturile depuse de actorii din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente de a redirecționa aceste produse pe o piață secundară în loc să le elimine;

45.  solicită Comisiei și statelor membre să facă mediul legislativ și politic cât mai favorabil pentru utilizarea deșeurilor horticole; subliniază că există o serie de materiale, precum compostul pentru ciuperci uzat, care ar putea fi utilizate în producția de medii de creștere cu valoare adăugată unde nu sunt clasificate ca „deșeuri”;

46.  observă că sistemele de acvaponie pot crește potențialul de producere a alimentelor la nivel local în mod durabil și, comparativ cu sistemele convenționale, pot contribui la reducerea utilizării de resurse prin creșterea combinată a culturilor de legume și a peștilor de apă dulce în sisteme închise;

47.  subliniază importanța îmbunătățirii monitorizării prețurilor și a cantităților produse și comercializate, precum și nevoia de statistici horticole la nivelul UE, care să ajute producătorii să înțeleagă mai bine tendințele pieței, să prevadă crizele și să pregătească culturile viitoare; solicită Comisiei să includă plantele ornamentale în datele sale de previziune;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671. (2) JO L 273, 17.10.2007, p. 1. (3) JO L 157, 15.6.2011, p. 1. (4) JO L 304, 22.11.2011, p. 18. (5) JO L 189, 20.7.2007, p. 1. (6) JO L 106, 17.4.2001, p. 1. (7) JO C 198, 8.7.1996, p. 266. (8) Disponibil la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/high-level-group/documentation/. (9) Disponibil la adresa http://ec.europa.eu/agriculture/external-studies/2012/support-farmers-coop/fulltext_en.pdf. (10) Disponibil la adresa http://ftp.jrc.es/EURdoc/JRC80420.pdf. (11) JO L 309, 24.11.2009, p. 1. (12) JO L 167, 27.6.2012, p. 1.