Rezoluţia Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la situația actuală și perspectivele de viitor ale sectorului european al pescuitului în contextul Acordului de liber schimb între UE și Thailanda (2013/2179(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 3 alineatul (5) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la relațiile UE cu restul comunității internaționale,
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat(1) (Regulamentul privind pescuitul INN),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011, intitulată „O nouă strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor” (COM(2011)0681),
– având în vedere întrebările cu solicitare de răspuns scris E-000618/2013 din 22 ianuarie 2013 privind abuzurile în lanțurile comerciale de aprovizionare cu amănuntul și E-002894/2013 din 13 martie 2013 privind Acordul de liber schimb cu Thailanda și munca copiilor în industria conservelor, precum și răspunsurile Comisiei la acestea,
– având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului(2),
– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A7-0130/2014),
A. întrucât sectorul european al pescuitului se redresează după o perioadă de criză care a afectat sectoarele extractive, al prelucrării și al acvaculturii, situație care a fragilizat în mod dramatic poziția sa competitivă, în special într-un moment în care piața mondială se liberalizează, iar unele state în curs de dezvoltare care dispun de resurse marine semnificative devin treptat noi puteri în domeniul pescuitului;
B. întrucât industria europeană a pescuitului și industria de prelucrare sunt esențiale pentru aprovizionarea cu alimente a cetățenilor europeni și pentru sprijinirea vieții în zonele de coastă care depind foarte mult de aceste activități; întrucât supraviețuirea sectorului va fi periclitată în cazul în care UE liberalizează comerțul cu produse de pescuit cu țările în curs de dezvoltare care doresc să-și exporte produsele pe piața esențială a Uniunii, îndeosebi dacă li se vor oferi tarife vamale zero;
C. întrucât UE este cel mai important importator la nivel mondial de produse de pescuit; întrucât, ca urmare a dependenței de importuri, piața comunitară este foarte atractivă pentru exportatori, cu atât mai mult cu cât cererea de produse de pescuit în UE crește anual cu 1,5 %;
D. întrucât Thailanda este principala țară producătoare de conserve de ton din lume, deținând aproximativ 46 % din producția mondială, și exporturile sale de conserve de ton în UE depășesc 90 000 de tone pe an și reprezintă aproape 20 % din totalul importurilor Uniunii din țări terțe, UE, SUA și Japonia fiind principalele piețe de destinație ale exporturilor de produse de pescuit thailandeze;
E. întrucât Thailanda este principalul importator mondial de ton proaspăt, refrigerat și congelat destinat industriei conservelor din această țară;
F. întrucât 80 % din ton se consumă la conservă și, potrivit celor mai recente date disponibile în baza de date FISHSTAT a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 21 % din producția mondială de conserve și preparate din ton este produsă în UE, în timp ce restul de 79 % este fabricată în țări terțe, dintre care majoritatea sunt în curs de dezvoltare;
G. ținând cont de importanța comercială, economică și strategică a Thailandei pentru UE și beneficiile considerabile ale Acordului de liber schimb (ALS) dintre UE și Thailanda pentru economia UE în ansamblu;
H. întrucât UE sprijină integrarea regională în cadrul ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est); întrucât Acordul de liber schimb cu Thailanda constituie un pilon esențial în cadrul acestui proces de integrare, obiectivul final fiind încheierea în viitor a unui acord de liber schimb interregional;
I. întrucât încheierea unui acord de liber schimb UE-ASEAN a fost un obiectiv prioritar pentru UE încă din 2007, în speranța de a include Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda, Brunei și Vietnam; întrucât, lipsa progreselor în negocierile acordului regional în cauză, a dus la demararea negocierilor bilaterale cu țări membre ale ASEAN, printre care se numără și Thailanda, existând un angajament politic privind încheierea ALS în termen de doi ani;
J. întrucât, considerând Thailanda, Indonezia și Filipine ca făcând parte din regiunea Pacificului Central și de Vest, producția de conserve de ton din regiune reprezintă aproape jumătate din producția mondială;
K. întrucât modificările în ceea ce privește producătorii de conserve de ton și producția de file de ton sunt strâns legate de tendința la nivel mondial de a asigura aprovizionarea către țări prelucrătoare cu costuri de producție reduse situate în apropierea materiei prime (de exemplu, Thailanda, Filipine, Indonezia, Papua Noua Guinee și Ecuador) și întrucât numărul de țări implicate în producția și exportarea conservelor de ton este în creștere;
L. întrucât Thailanda și Filipine sunt principalele țări exportatoare de preparate și conserve de ton din UE, iar importurile din Thailanda au crescut cu 20 %, iar cele din Filipine au scăzut cu 5 %;
M. întrucât orice reducere a taxelor vamale pentru conservele și preparatele din ton ar putea avea un impact asupra preferințelor de care se bucură grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și beneficiarii sistemului generalizat de preferințe (SGP+), în temeiul cărora țările terțe beneficiare se angajează, în schimbul obținerii de preferințe în ceea ce privește tarifele vamale, să ducă la bun sfârșit anumite politici, cum ar fi cele legate de drepturile omului, dreptul muncii, politici în domeniul mediului și politici ce vizează buna guvernanță;
N. întrucât reducerea taxelor vamale ar duce la denaturarea pieței europene, având în vedere faptul că cea mai mare parte a industriei conservelor de ton din UE se situează în regiuni care depind într-o foarte mare măsură de activitățile de pescuit, cum ar fi Galicia, Bretania Franceză, Insulele Azore (o regiune ultraperiferică, Țara Bascilor și Sardinia; întrucât industria tonului din UE este al doilea producător de conserve de ton la nivel mondial, iar tradiționala sa activitate este esențială în ceea ce privește crearea de valoare adăugată și crearea de locuri de muncă pe teritoriul UE, unde sunt garantate cele mai înalte standarde sociale și de mediu, precum și de protecție a igienei și sănătății;
O. întrucât regulile de origine preferențiale au ca principal obiectiv stabilirea existenței unei legături economice suficiente între produsele importate în UE și țările care beneficiază de regimul preferențial acordat de aceasta din urmă, pentru a garanta că aceste facilități nu sunt îndreptate în mod injust în beneficiul unor țări cărora nu le sunt destinate;
P. întrucât o dezbatere privind comerțul cu produse piscicole are ca obiect comerțul cu o resursă naturală a cărei sustenabilitate este influențată de o serie de factori diferiți, inclusiv buna gestiune și exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice, controlul pescuitului ilegal, poluarea, schimbările climatice și cererea de pe piață; întrucât toți acești factori externi afectează comerțul internațional cu produse de pescuit, prin urmare, produsele de pescuit trebuie considerate produse sensibile, care pot face obiectul unei protecții speciale;
Q. întrucât aprovizionarea permanentă cu materii prime suficiente este esențială pentru ca întreprinderile de prelucrare a tonului din UE să continue să existe și să se dezvolte din punct de vedere economic;
R. întrucât, potrivit Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), comerțul liber este un instrument de dezvoltare care are drept obiectiv dezvoltarea durabilă la nivel social și economic și la nivelul mediului;
S. întrucât, în acest sens, normele comerciale sunt un instrument de bază, esențial atât pentru asigurarea caracterului avantajos al comerțului, cât și pentru realizarea obiectivelor în materie de protecție a sănătății și a mediului, asigurând o gestionare adecvată a resurselor naturale;
T. întrucât globalizarea a dus la creșterea semnificativă a cantității de produse de pescuit comercializate la nivel internațional, ceea ce a generat preocupări la nivel larg cu privire la posibilitatea ca multe dintre țările producătoare să nu dispună de mijloace suficiente pentru a gestiona și/sau exploata stocurile de pește în mod durabil, a asigura un nivel adecvat de protecție a igienei și a sănătății, a atenua impactul activităților de pescuit și al acvaculturii asupra mediului și a garanta respectarea drepturilor omului în general, precum și a promova, în special, drepturile în materie de muncă și condițiile sociale;
U. întrucât s-a dovedit că unii dintre partenerii comerciali ai UE au deficiențe în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a pescuitului la nivel social, economic și la nivelul mediului;
V. întrucât gestionarea sustenabilă a stocurilor de ton este garantată de cinci organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) de ton; întrucât colaborarea internațională între state și între state și ORGP este esențială pentru asigurarea sustenabilității stocurilor de ton;
W. întrucât, recent, atât OIM, cât și diferite ONG-uri au scos la iveală deficiențe grave în ceea ce privește condițiile sociale și de muncă și respectarea drepturilor omului în cadrul industriei thailandeze a pescuitului; întrucât, potrivit mass mediei, anumite sectoare ale industriei pescuitului din Thailanda utilizează munca forțată a imigranților, victime ale traficului de persoane, în timp ce două companii multinaționale din Thailanda producătoare de conserve de ton folosesc munca copiilor, lucruri confirmate de Guvernul Thailandei;
X. întrucât, potrivit FAO, de multe ori navele de pescuit thailandeze au fost confiscate de statele de coastă vecine, iar căpitanii au fost acuzați că au desfășurat activități de pescuit ilegale sau au pătruns ilegal în zona lor economică exclusivă;
Y. întrucât, în 2013, autoritățile spaniole au refuzat debarcarea și comercializarea produselor din ton ce provin de la tonierele ce arborează pavilion ghanez, ca urmare a implicării acestora în activități de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și a nerespectării măsurilor de gestionare prevăzute de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic și întrucât cea mai mare parte a acestor nave de pescuit ton colaborau cu întreprinderi private din Thailanda;
Z. întrucât, în ultimele luni, în UE au fost refuzate numeroase loturi de conserve de ton importate din Thailanda, ca urmare a tratării la temperaturi neadecvate, ceea ce este esențial pentru neutralizarea unor microorganisme care, în alte condiții, presupun riscuri pentru sănătatea umană,
1. solicită ca produsele pescărești cum ar fi conservele de ton importate din Thailanda, care prezintă riscul de a perturba producția din UE și piața pentru astfel de produse, să fie considerate produse sensibile; în plus, consideră că orice decizie privind lărgirea accesului la piața UE a conservelor de ton și a tonului prelucrat din Thailanda ar trebui luată numai în urma unor evaluări riguroase ale impactului și în strânsă colaborare cu industria pentru a analiza și evalua impactul pe care lărgirea accesului îl pot avea asupra industriei de prelucrare și comercializare a produselor piscicole în UE;
2. solicită menținerea tarifelor vamale actuale în ceea ce privește accesul la piața UE al conservelor și preparatelor din pește și fructe de mare din Thailanda și, prin urmare, excluderea produselor în cauză de la reducerea tarifelor; dacă se are în vedere reducerea taxelor vamale, recomandă stabilirea de perioade de tranziție lungi și angajamente de liberalizare parțială, inclusiv impunerea de cote pentru preparatele și conservele de pește și fructe de mare, cu scopul de a proteja competitivitatea industriei europene a tonului și a menține activitatea semnificativă desfășurată de sector și dimensiunea sa socială (25 000 de locuri de muncă directe și 54 000 indirecte) pe teritoriul UE;
3. solicită ca, după caz, înainte de aplicarea oricăror concesiuni la nivelul tarifelor sau a oricărei alte norme, să fie realizate evaluări riguroase ale impactului pentru a analiza și evalua consecințele acestora asupra industriei de prelucrare și comercializare a produselor de pescuit în UE;
4. solicită asigurarea fără excepție a respectării depline a regulilor de origine ferme, coerente și stricte în cazul produselor sensibile și limitarea riguroasă a cumulării la produsele pentru care Thailanda este în primul rând o țară de prelucrare și nu o țară de pescuit;
5. solicită ca importurile de conserve de ton și de alte produse pescărești din Thailanda să fie supuse, în măsura posibilului, acelorași condiții de concurență ca produsele pescărești din UE; consideră că aceasta înseamnă, în special, că ALS trebuie să cuprindă un capitol ambițios privind comerțul și dezvoltarea durabilă, prin care Thailanda să se angajeze să respecte, să promoveze și să aplice standarde de muncă recunoscute la nivel internațional, consacrate în convențiile fundamentale ale OIM, inclusiv cele privind munca forțată și munca copiilor; de asemenea, consideră ar trebui garantate în mod strict respectarea drepturilor omului, protecția mediului, conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor naturale, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și respectarea normelor sanitare și fitosanitare ale UE; în acest sens, consideră că Comisia ar trebui să informeze în mod regulat Parlamentul cu privire la respectarea de către Thailanda a obligațiilor menționate anterior;
6. invită Comisia să se asigure că Regulamentul INN este aplicat efectiv și că negocierile pentru acordul de liber schimb vor avea drept rezultat menționarea explicită a Regulamentului INN în textul acordului;
7. consideră că modul optim de a asigura cooperarea deplină a Thailandei în combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este de a include în textul ALS o referire explicită la Regulamentul INN;
8. solicită includerea în ALS a obligației de a respecta convențiile Organizației Internaționale a Muncii, precum și sporirea transparenței, controlului, supravegherii și trasabilității în sectorul pescuitului din Thailanda, astfel încât să fie posibilă supravegherea activităților de pescuit;
9. solicită insistent să se asigure trasabilitatea produselor, acesta reprezentând nu numai un element esențial al protecției sănătății umane și a mediului înconjurător, ci și un factor fundamental și un instrument de bază pentru controlul pescuitului ilegal;
10. solicită ca ALS să continue să fie consecvent cu celelalte politici comunitare, și totodată să promoveze strategii de responsabilitate socială a întreprinderilor; solicită stabilirea unor clauze de salvgardare;
11. subliniază faptul că decizia Parlamentului de a aproba ALS va ține seama de rezultatul general al negocierilor, inclusiv în ceea ce privește sectorul pescuitului;
12. solicită reciprocitate în ceea ce privește accesul la piețe și eliminarea tuturor cazurilor de discriminare în domeniul serviciilor;
13. speră ca Thailanda, în calitatea sa de cel mai mare exportator major de conserve de ton la nivel mondial, să colaboreze cu cele trei organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) de ton din regiune și să participe la lucrările acestora, și anume: Comisia interamericană pentru tonul tropical, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central și Organizația regională pentru gestionarea pescuitului în sudul Pacificului și cu ORGP de ton în Oceanul Indian, din care face parte;
14. sprijină elaborarea unei politici de conservare și gestionare sustenabilă a resurselor de pescuit;
15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.