Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2013/2173(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A7-0151/2014

Texte depuse :

A7-0151/2014

Dezbateri :

Voturi :

PV 02/04/2014 - 18.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P7_TA(2014)0256

Texte adoptate
PDF 297kWORD 83k
Miercuri, 2 aprilie 2014 - Bruxelles
Eficacitatea finanţării acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă (Raportul special nr. 25/2012 al Curții de Conturi)
P7_TA(2014)0256A7-0151/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2014 referitoare la Raportul special nr. 25/2012 al Curții de Conturi Europene: S-au instituit instrumente în vederea monitorizării eficacității finanțării acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă? (2013/2173(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul special nr. 25/2012 al Curții de Conturi intitulat „S-au instituit instrumente în vederea monitorizării eficacității finanțării acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă?”,

–  având în vedere Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă și, în special, analiza sa din 2012 referitoare la tendințele în domeniul ocupării forței de muncă și politicile privind lucrătorii în vârstă în perioada recesiunii,

–  având în vedere contribuția Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă privind grupurile prioritare, în special lucrătorii în vârstă,

–  având în vedere studiul Eurofound din 2013 referitor la rolul guvernelor și al partenerilor sociali în menținerea lucrătorilor în vârstă pe piața muncii,

–  având în vedere prima anchetă internațională privind competențele adulților efectuată de Comisie și OCDE în 2013 ca parte a Programului pentru evaluarea internațională a competențelor adulților,

–  având în vedere principiile directoare ale noilor reglementări ale Fondului social european pentru perioada de programare 2014-2020 adoptate de Parlamentul European la 20 noiembrie 2013,

–  având în vedere articolul 48 și articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0151/2014),

A.  întrucât îmbătrânirea populației, condițiile de muncă în schimbare, stimulentele pentru pensionarea anticipată existente în continuare, criza financiară, schimbările modelelor de producție și cererea pentru o competitivitate în creștere necesită acțiuni ferme, care să le permită lucrătorilor în vârstă să rămână activi pe piața forței de muncă, atunci când o doresc și după ce au atins vârsta pensionării;

B.  întrucât Strategia de la Lisabona definea „lucrătorii în vârstăˮ ca fiind orice persoană în vârstă de muncă cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani;

C.  întrucât în anul 2012 rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană la categoria de vârstă 55-64 de ani era mai mică de 50% (54,4% pentru bărbați și 41,8% pentru femei) și în anumite state membre a scăzut până la aproximativ 30%; întrucât această tendință poate fi determinată de o serie de factori, precum competențele și calificările învechite, atitudinea angajatorilor față de lucrătorii în vârstă, dificultățile în ceea ce privește reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie sau o stare de sănătate în declin;

D.  întrucât o populație activă mai în vârstă și carierele mai lungi pot avea o contribuție pozitivă la redresarea și creșterea economică viitoare;

E.  întrucât persoanele în vârstă sunt indispensabile pentru a transmite cunoștințe și experiență generațiilor viitoare;

F.  întrucât Strategia de la Lisabona(1) și Strategia Europa 2020(2) adoptată în 2010, care stabilește strategiile Uniunii Europene în domeniul economic și social, cuprind planuri de acțiune privind o creștere sporită și mai multe locuri de muncă și stabilesc obiective, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă;

G.  întrucât menținerea capacității de angajare a lucrătorilor în vârstă și păstrarea unei proporții ridicate a populației angajate până la o vârstă înaintată sunt esențiale pentru a putea face față provocărilor demografice și pentru a realiza obiectivul UE de ocupare a forței de muncă în proporție de 75% la categoria de vârstă 20-64 de ani până în 2020;

H.  întrucât este necesar, în vederea sprijinirii recentelor modificări ale sistemelor de pensii ca urmare a creșterii vârstei de pensionare, să se introducă măsuri la nivelul pieței muncii și la locul de muncă pentru a încuraja o activitate profesională mai îndelungată și a oferi posibilitatea de a continua viața activă până la vârsta de pensionare;

I.  întrucât, drept urmare a schimbărilor demografice actuale, cu o creștere a vârstei medii a populației, lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 și 64 vor constitui o proporție tot mai mare la nivelul Europei;

J.  întrucât după mulți ani de criză economică și financiară s-a dovedit că măsurile Fondului social european (FSE) sunt mai importante ca niciodată, acesta fiind unul dintre instrumentele de combatere a ratei înalte a șomajului, iar experiența acumulată în punerea în aplicare a măsurilor precedente va fi vitală la aplicarea noilor programe începând din 2014;

K.  întrucât FSE, care reprezentă 8 % din bugetul total al UE pentru perioada de programare 2007-2013, este un instrument financiar major, conceput să ajute statele membre să realizeze obiectivele UE în ceea ce privește politica în domeniul ocupării forței de muncă și al incluziunii sociale, și întrucât este nevoie de date fiabile pentru a evalua cât de eficient sunt utilizate resursele FSE;

L.  întrucât, în ceea ce privește perioada 2007-2013, nici statele membre și nici Comisia nu vor putea stabili câți lucrători în vârstă au dobândit noi calificări, au găsit un loc de muncă sau și-au păstrat locul de muncă după participarea la o acțiune finanțată de FSE;

M.  întrucât măsurile adoptate pentru învățarea pe tot parcursul vieții, promovate de FSE sunt, în ansamblu, foarte potrivite pentru a menține populația în câmpul muncii (de exemplu formarea în domeniul incluziunii profesionale sau reorientarea profesională);

N.  întrucât lucrătorii în vârstă reprezintă mai puțin de 5% din participanții la activitățile de învățare ale FSE, desfășurate de-a lungul vieții,ceea ce reprezintă o dovadă a nivelului redus de participare la programe de formare, dar nu o lipsă de formare sau calificare din partea acelor lucrători;

O.  întrucât statele membre desemnează Autoritățile de Management (AM) pentru implementarea programelor multianuale operaționale (PO), pregătite de statele membre în urma consultărilor cu părțile interesate și a întâlnirilor bilaterale cu Comisia și care au fost adoptate în final sub formă de decizii ale Comisiei, vizând crearea și întreținerea unor sisteme de gestiune financiară și sisteme de control pentru a realiza programarea, controlul, monitorizarea și raportarea;

P.  întrucât programele operaționale acoperă, în general, grupuri diferite de persoane aflate în șomaj [tineri, lucrători în vârstă, șomeri de lungă durată și persoanele care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET)];

Q.  întrucât implementarea FSE trebuie să respecte Regulamentul financiar al UE, mai ales principiile fundamentale ale bunei gestiuni financiare, și anume principiile economiei, eficienței și eficacității,

1.  este preocupat de faptul că definiția „lucrătorilor în vârstăˮ nu este utilizată în mod consecvent în cadrul programelor operaționale din perioada 2007-2013; observă că numeroase autorități de management nu utilizează, în cadrul propriilor lor programe operaționale, definiția „lucrătorilor în vârstăˮ stabilită în Strategia de la Lisabona, și anume orice persoană în vârstă de muncă cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, ci folosesc în schimb grupuri de vârstă diferite; este de părere că definiția „lucrătorilor în vârstăˮ ar trebui adaptată la vârsta maximă legală de pensionare în statele membre respective;

2.  regretă faptul că nu există date complete și fiabile, inclusiv informații defalcate pe gen, pentru a evalua eficiența utilizării FSE în beneficiul lucrătorilor în vârstă; consideră că utilizarea creditelor FSE trebuie să fie transparentă, subliniază că informațiile privind programele finanțate, realizarea obiectivelor lor și sumele înscrise în buget ar trebui să fie puse la dispoziția cetățenilor întru-un mod accesibil, pe site-uri internet publice;

3.  recunoaște că, în funcție de situația socioeconomică și demografică specifică, statele membre definesc lucrătorii în vârstă referindu-se la grupuri de vârstă diferite; totuși, consideră regretabil faptul că definiția nu este aplicată consecvent pe parcursul întregului proces de programare într-un anumit stat membru; încurajează, prin urmare, statele membre să se asigure că în perioada de programare următoare (2014-2020), grupele de vârstă analizate în evaluarea nevoilor sunt aceleași cu cele care participă la programe și/sau la acțiunile și obiectivele conexe;

4.  subliniază că implementarea FSE trebuie să respecte Regulamentul financiar al UE și, mai ales, principiile fundamentale ale unei bune gestionări financiare, cum ar fi eficacitatea, care ar trebui înțeleasă drept atingerea obiectivelor propuse și obținerea rezultatelor dorite;

5.  solicită statelor membre să se bazeze mai mult pe date cantitative în analizarea situației socioeconomice a lucrătorilor în vârstă și să stabilească o legătură de cauzalitate între acțiunile identificate în programele operaționale și obiectivele urmărite, care ar facilita verificarea coerenței dintre necesitățile identificate, strategia aleasă și obiectivele specifice fixate și care ar permite luarea de decizii judicioase pentru viitor;

6.  regretă faptul că datele necesare pentru evaluarea situației actuale privind ocuparea forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, pentru evaluarea evoluțiilor viitoare și pentru adoptarea de măsuri vizând îndeplinirea obiectivelor stabilite, furnizate de statele membre, nu sunt fiabile, iar calitatea lor este nesatisfăcătoare; solicită adoptarea de măsuri care să motiveze statele membre să prezinte date fiabile și de calitate;

7.  observă faptul că cadrul de reglementare (2007-2013) prevede furnizarea de informații financiare doar la nivelul axei prioritare și că niciunul dintre PO în curs de evaluare nu conține o axă prioritară care să fie destinată în mod special „lucrătorilor în vârstăˮ; regretă dificultatea de a evalua cu precizie cuantumul finanțărilor alocate acțiunilor pentru care aceste finanțări au fost destinate, în special în favoarea „lucrătorilor în vârstăˮ;

8.  observă faptul că, în cadrul programelor operaționale pentru perioada 2007-2013, nu s-a inclus nicio temă prioritară privind inițiativele pentru lucrătorii în vârstă, cum ar fi „încurajarea îmbătrânirii active și a prelungirii vieții profesionaleˮ, în principal din cauza interpretării diferite a modului în care ar trebui să se concretizeze o astfel de prioritate;

9.  este de părere că grupuri specifice de lucrători, cum ar fi cei care lucrează în schimburi sau în industria grea, au nevoie de programe și proiecte adaptate special pentru ei care sunt diferite de cele destinate lucrătorilor cu locuri de muncă mai puțin solicitante fizic, precum cele din industria sau sectoarele serviciilor; subliniază, de asemenea, că genul ar trebui incorporat de factor determinant în politici;

10.  crede ferm că experiența lucrătorilor în vârstă este un avantaj care ar trebui utilizat în cel mai eficient mod posibil, nu numai pentru ca lucrătorii individuali să poată rămâne activi pe piața muncii în propriile locuri de muncă, ci și pentru a se asigura că pot utiliza această experiență când își schimbă locul de muncă;

11.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în cadrul PO, „lucrătorii în vârstăˮ, deși sunt identificați drept un grup țintă, nu dispun întotdeauna de indicatori sau valori țintă specifice, ceea ce duce la dificultatea sau chiar imposibilitatea de a evalua eficacitatea măsurilor care vizează nevoile lucrătorilor în vârstă; observă faptul că indicatorii care există în cadrul proiectelor se referă de cele mai multe ori la randament, cum ar fi numărul de participanți, precum și la rezultate, și nu la vreun impact specific;

12.  invită Comisia să pună mai mult accent pe combaterea discriminării pe criterii de vârstă a lucrătorilor în vârstă și să utilizeze prerogativele sale în temeiul instrumentelor juridice existente pentru a combate discriminarea flagrantă pe criterii de vârstă în anumite state membre și în anumite sectoare economice;

13.  solicită măsuri care să evalueze nu doar angajabilitatea, ci și îmbunătățirea competențelor (inclusiv a celor netehnice), creșterea stimei de sine și o mai mare motivație; observă că dobândirea unor competențe generale de viață și educația neformală ar reprezenta o contribuție importantă în acest domeniu;

14.  solicită analizarea și eliminarea tuturor obstacolelor în calea îmbătrânirii active și promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special dobândirea de noi calificări și competențe tehnice, cum ar fi cunoștințele informatice și învățarea limbilor străine; subliniază că îmbătrânirea activă și învățarea de-a lungul vieții în rândul femeilor și bărbaților mai în vârstă ar trebui să devină caracteristici curente ale vieții profesionale și că aceste politici ar trebui monitorizate, evaluate și îmbunătățite constant;

15.  solicită o abordare mai uniformă la nivel național în alegerea grupurilor țintă și a utilizării datelor privind piața muncii pentru noile programe operaționale, cu scopul de a stabili obiective ambițioase, dar realiste; observă că, ținând cont de importanța viitoare a numărului tot mai mare de lucrători în vârstă, pregătirile pentru programele operaționale ar trebui să includă și un dialog privind prioritizarea grupurilor țintă.

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unele dintre obiectivele și indicatorii utilizați în cadrul proiectelor nu au o legătură directă cu intervențiile FSE, ceea ce îngreunează evaluarea performanței lor, de exemplu determinând succesul sau eșecul lor în funcție de realizarea obiectivelor macroeconomice stabilite în programele operaționale, acest lucru depășind domeniul acțiunilor FSE, deoarece acestea depind în mare măsură de factori externi, cum ar fi mediul economic, sistemele de protecție socială și condițiile pentru investițiile publice sau private la nivel local;

17.  deplânge faptul că niciunul din programele operaționale nu a cuprins etape pe termen mediu și nici nu a stabilit o ierarhie adecvată între diferitele obiective cuantificate de realizat, ceea ce ar fi permis autorităților de management punerea fără întârziere în aplicare a unor măsuri corective;

18.  deplânge faptul că, prin urmare, Comisia nu poate raporta în mod adecvat cu privire la rezultatele globale și impactul activităților finanțate prin FSE care vizează îmbunătățirea situației lucrătorilor în vârstă în statele membre;

19.  este ferm convins că Comisia ar trebui să îmbunătățească modul în care se evaluează performanța programelor operaționale; încurajează cu tărie introducerea unui set bine definit de date standardizate referitoare la performanță (fiabile, verificabile și actualizate) pentru viitoarele programe, care ar putea fi, după caz, reunite la nivelul UE pentru perioada de programare 2014-2020;

20.  salută faptul că fondurile structurale și de investiții europene pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020 se concentrează asupra rezultatelor, ceea ce înseamnă că orice măsură propusă trebuie să fie proiectată pentru realizarea unui obiectiv specific;

21.  subliniază că stabilirea unor priorități clare în cadrul noilor PO în vederea obținerii de rezultate va permite optimizarea sinergiilor între diverse fonduri și alte surse de finanțare, contribuind astfel la asigurarea unui impact optim al obiectivelor propuse atât la nivel național, cât și la nivel transnațional;

22.  consideră că este necesar ca indicatorii utilizați în cadrul noilor PO să includă alerte privind factorii financiari și de natură fizică și salută faptul că acestea fac obiectul unei supravegheri speciale, astfel încât orice motive de abatere de la un anumit prag, în ceea ce privește obiectivele programate, să fie analizate de unitatea de evaluare în colaborare cu organismele intermediare de gestionare a programelor pentru a stabili dacă abaterile sunt cauzate de situații temporare sau de probleme structurale care necesită o analiză mai detaliată sau, după caz, o modificare a programului;

23.  consideră, de asemenea, necesar să se verifice dacă apar sau nu schimbări la nivel socioeconomic și la nivelul priorităților naționale și/sau al celor la nivelul Uniunii și dacă apar probleme la implementarea PO care să necesite o evaluare și o modificare substanțială a programului;

24.  solicită ca utilizarea sistematică a indicatorilor de performanță relevanți, cum ar fi obiectivele operaționale, obiectivele legate de rezultat și obiectivele specifice de impact, să fie inclusă de la etapa de proiect astfel încât programele FSE aferente perioadei 2014-2020 să poată îmbunătăți nu doar volumul și calitatea informațiilor colectate cu privire la „lucrătorii în vârstăˮ în cadrul pieței muncii, ci și procesul decizional;

25.  solicită statelor membre ca în următoarea perioadă de programare să aplice și să completeze în mod corespunzător indicatorii comuni pentru FSE cu scopul de a stabili numărul lucrătorilor în vârstă, bărbați și femei care au luat parte la proiecte finanțate de FSE, cu accent pe adaptarea la locul de muncă, dobândirea de noi competențe, îmbunătățirea situației pe piața forței de muncă pentru lucrători sau găsirea unui loc de muncă, și câți dintre aceștia au obținut noi calificări, și-au îmbunătățit situația pe piața forței de muncă sau au găsit un loc de muncă după ce au beneficiat de proiecte finanțate de FSE;

26.  reamintește faptul că, în general, este necesar ca proiectele să reflecte în mod corespunzător scopul programelor operaționale pentru a reduce riscul neîndeplinirii obiectivelor stabilite inițial; solicită autorităților de management să verifice sistematic existența acestei legături pentru a selecta cele mai bune proiecte;

27.  încurajează cu tărie părțile interesate să îmbunătățească metodologia, după caz, pentru a trece de la o abordare simplistă privind plățile sau costurile reale la o abordare integrată care să vizeze cele mai bune performanțe în proiectele de gestiune;

28.  invită Comisia să verifice mai temeinic transmiterea și calitatea informațiilor furnizate de programele operaționale și să întocmească un ghid cu recomandări operaționale care să fie pus la dispoziția statelor membre;

29.  consideră că orice sistem de monitorizare ar trebui să se bazeze pe o documentare eficientă a verificărilor efectuate privind programele operaționale pentru a obține un nivel satisfăcător de asigurare;

30.  salută faptul că, în general, autoritățile de management au specificat în mod clar informațiile privind monitorizarea pe care le solicitau; reamintește, totuși, faptul că sistemele de monitorizare și de evaluare ar trebui să permită verificarea periodică și în timp util a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor stabilite, precum și posibilitatea de a reacționa rapid în cazul în care există abateri semnificative de la obiectivele stabilite;

31.  solicită formularea unor cerințe de reglementare mai exacte în ceea ce privește evaluările solicitate autorităților de management și a unui set minim de teme pentru programele operaționale, care să fie acoperite în cursul evaluării; solicită să se întreprindă eforturi pentru a se asigura că experiența acumulată în gestionarea programelor este luată în considerare în mod corespunzător în viitorul proces decizional;

32.  solicită Comisiei să-și reechilibreze și să-și consolideze treptat instrumentele de gestionare pentru a trece de la simpla monitorizare a conformității - în temeiul principiilor de legalitate/regularitate - la măsurarea progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor și a performanței utilizării FSE în următoarea perioadă 2014-2020; reamintește că stabilirea cu succes a unui cadru de performanță solid, cu scopuri și obiective clare și măsurabile care să garanteze asumarea răspunderii și obținerea de rezultate, este esențială pentru a maximiza impactul asupra creșterii și a ocupării forței de muncă și necesită eforturi comune și echivalente din partea Comisiei și a statelor membre;

33.  salută propunerea Comisiei de a îmbunătăți evaluarea rezultatelor programelor operaționale în perioada de programare 2014-2020 și de a include în Regulamentul FSE o serie de indicatori comuni pentru realizări și rezultate, printre care indicatorii pentru rezultate pe termen lung;

34.  încurajează, în acest sens, Comisia să își intensifice colaborarea cu alte instituții internaționale, cum ar fi OCDE, pe baza unor evaluări specifice privind grupurile defavorizate sau categoriile vulnerabile de lucrători și prin identificarea unor măsuri concrete pentru a ajuta statele membre să definească mai bine prioritățile-cheie, strategiile și proiectele durabile eligibile pentru finanțarea din FSE în cadrul următoarei perioade 2014-2020;

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)Obiectivul Strategiei de la Lisabona era ca Uniunea Europeană să devină, până în 2010, „cea mai competitivă și mai dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de o creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai bune și mai numeroase și o coeziune socială mai puternică”.
(2)Strategia Europa 2020, lansată în 2010, înlocuiește Strategia de la Lisabona. Ea tratează obținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și inclusive. Strategia pune accentul pe cinci obiective care trebuie atinse până în 2020 în domeniile ocupării forței de muncă, inovării, educației, reducerii sărăciei și mediului/energiei.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate