Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

–  având în vedere Small Business Act (COM(2008)0394),

–  având în vedere activitatea Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind sarcinile administrative,

–  având în vedere Raportul Comisiei intitulat „Reducerea la minimum a sarcinii normative impuse IMM-urilor – Adaptarea reglementărilor UE la necesitățile microîntreprinderilor” (COM(2011)0803),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind adecvarea reglementărilor UE (COM(2013)0685),

–  având în vedere Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 al Comisiei,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(1),

–  având în vedere Directiva privind întârzierea efectuării plăților (Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului),

–  având în vedere studiul efectuat de Consiliul Patronatului European din Industria Metalurgică, Constructoare de Mașini și Tehnologică (CEEMET) intitulat „Flexible employment contracts responding to changing market circumstances and meeting employee needs” („Contracte de muncă flexibile care răspund unor condiții de piață în schimbare și vin în întâmpinarea nevoilor angajaților”)(2),

–  având în vedere noul program pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), care, printre altele, va extinde sprijinul acordat furnizorilor de microcredite în temeiul actualului Instrument european de microfinanțare Progress,

–  având în vedere raportul Eurofound din ianuarie 2013 intitulat „Born global: The potential of job creation in new international businesses”,

–  având în vedere raportul Eurofound din 2013 intitulat „Public policy and support for restructuring in SMEs”,

–  având în vedere raportul Eurofound din ianuarie 2010 intitulat „Job creation measures”,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0101/2014),

A.  întrucât timpul necesar pentru a începe o afacere în Europa diferă între statele membre, variind între 4-40 zile, ceea ce poate avea un impact asupra creării de locuri de muncă;

B.  întrucât, în unele state membre, au fost identificați diverși factori, inclusiv rigiditățile pieței forței de muncă, care au un impact negativ asupra creării de locuri de muncă, și întrucât îmbinarea flexibilității cu securitatea la locul de muncă poate oferi un cadru mai favorabil;

C.  întrucât piața unică și potențialul resurselor umane europene pot juca un rol-cheie în atingerea obiectivelor Europa 2020 în materie de ocupare a forței de muncă;

D.  întrucât IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE și au un potențial imens de creare de locuri de muncă, fiind responsabile pentru 85 % dintre locuri de muncă nou-create;

E.  întrucât 20,7 milioane de IMM-uri asigură peste 67 % din locurile de muncă din sectorul privat din UE, locurile de muncă în cadrul microîntreprinderilor reprezentând 30 %,

F.  întrucât costul per angajat pentru respectarea obligațiilor de reglementare poate fi de până la 10 ori mai are pentru IMM-uri decât pentru întreprinderile mari (COM(2011)0803);

G.  întrucât, din cauza crizei financiare și a crizei creditelor care a rezultat în consecință, IMM-urile se confruntă cu costuri extrem de ridicate pentru credite și cu scăderea disponibilității acestora; întrucât, potrivit Institutului de finanțe internaționale, întreprinderile mai mici din statele membre periferice plătesc cu 4-6 puncte procentuale mai mult pentru împrumuturile bancare decât statele membre din Europa Centrală, ceea ce implică dezavantaje considerabile pentru acestea și afectează, prin urmare, negativ perspectivele regiunii de redresare economică și de creare efectivă de locuri de muncă;

H.  întrucât obligațiunile corporative, capitalul propriu și piețele securitizărilor din Europa rămân relativ subdezvoltate în comparație cu alte economii, iar finanțarea non-bancară rămâne în mare măsură inaccesibilă IMM-urilor, subminându-le potențialul de creștere și de creare de locuri de muncă;

I.  întrucât furnizarea eficientă de servicii este esențială pentru creșterea economică viitoare, inovare și crearea de locuri de muncă;

J.  întrucât, deși avem cea mai bine educată generație de tineri din istoria Europei, iar statele membre au investit sume enorme de bani în educație și formare profesională, tinerii noștri sunt în mare măsură deconectați de la piața muncii, iar competențele lor rămân neutilizate, întrucât concurează pentru funcții temporare și plătite insuficient;

K.  întrucât Fondul social european are un rol important în a ajuta statele membre să ofere șomerilor oportunități de angajare și formare, în vederea reintegrării pe piața muncii;

L.  întrucât rata neocupării în rândul tinerilor europeni între 15 și 24 de ani a atins nivelul inacceptabil de 23 %, iar în statele membre cel mai grav afectate de criză a atins peste 50 %; întrucât acest șomaj masiv în rândul tinerilor duce la un exod de inteligență imens și subminează în mod considerabil capacitatea noastră de creștere economică durabilă în viitor;

M.  întrucât UE este amenințată de perspectiva unei „creșteri economice fără locuri de muncă” care va submina și mai mult structura socială și economică a societăților noastre, precum și perspectivele pe termen lung ale UE de a concura de pe o poziție de egalitate în cadrul unei economii globalizate bazate pe cunoaștere;

Crearea de locuri de muncă

1.  este preocupat de costurile, complexitatea și durata înființării unei întreprinderi în anumite părți ale Uniunii Europene, toate acestea putând avea un impact negativ asupra creării în viitor de locuri de muncă; consideră că, pentru ca UE să-și crească competitivitatea, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a simplifica și a accelera acest proces, pentru a oferi asistență și sprijin adecvat și pentru a reduce costurile aferente;

2.  observă că întreprinderile noi care se internaționalizează rapid și intensiv după înființare aduc contribuții promițătoare la economie, creând chiar ele inovare, promovând inovarea în alte societăți, implicându-se în lanțurile de aprovizionare de la nivel internațional și creând locuri de muncă viabile și de bună calitate; subliniază, cu toate acestea, că aceste întreprinderi se confruntă cu probleme considerabile în etapa de înființare, care trebuie soluționate prompt, și dispun de un capital redus, astfel încât le-ar fi de ajutor dacă ar exista proceduri de înființare ieftine, simple și rapide;

3.  ia act de faptul că tendințele globale au creat presiuni concurențiale, precum și oportunități pentru întreprinderi; subliniază că este necesar ca statele membre să creeze un cadru fiscal și de reglementare adecvat pentru a încuraja crearea de locuri de muncă și să asigure totodată un mediu de lucru sigur;

4.  consideră că, pentru obținerea unui mediu mai favorabil creării de locuri de muncă, statele membre trebuie, cu sprijin din partea instituțiilor Uniunii atunci este cazul, să abordeze următorii factori: competențele, nivelurile de calificare, antreprenoriatul, impactul schimbărilor demografice, accesul pe piață, finanțele, piața forței de muncă, drepturile de la locul de muncă, costurile administrative și o mai bună reglementare;

5.  subliniază importanța cercetării și inovării pentru creșterea competitivității, a productivității, a sustenabilității și a potențialului de creare de locuri de muncă al IMM-urilor europene și observă că inițiativa Orizont 2020 și EIT (Institutul European de Inovare și Tehnologie) pun un accent deosebit pe crearea și sprijinirea unor IMM-uri inovatoare, cu un potențial ridicat de creștere;

6.  subliniază potențialul de creare de locuri de muncă al economiei ecologice care, potrivit estimărilor Comisiei, ar putea crea 5 milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectoarele eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, cu condiția realizării unor politici ambițioase privind schimbările climatice și energia; invită statele membre să asigure niveluri suficiente de investiții în aceste sectoare, să anticipeze viitoarele cerințe legate de competențele lucrătorilor și să garanteze calitatea locurilor de muncă „ecologice”;

7.  ia act de rolul important al acordurilor UE de liber schimb în crearea și păstrarea investițiilor și a locurilor de muncă în statele membre ale UE;

8.  susține că o creștere constantă și aprofundarea pieței interne a UE creează multe oportunități noi importante pentru întreprinderi de toate dimensiunile, aceasta necesitând în mod evident un cadru flexibil pentru promovarea antreprenoriatului și a activităților independente, iar buna funcționare a acesteia funcționare necesită stabilirea unor standarde minime, în special în ceea ce privește sănătatea și siguranța publică și la locul de muncă, siguranța alimentară și protecția mediului;

Competențe

9.  consideră că UE se confruntă cu deficite și neconcordanțe în ceea ce privește competențele în anumite regiuni și sectoare, ceea ce constituie o un impediment pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020; ia act de faptul că în UE există peste 1,85 milioane de posturi vacante; este îngrijorat de faptul că rezultatele recente ale Sondajului privind competențele adulților (PIAAC) realizat de OCDE și sprijinit de DG Educație și Cultură din cadrul Comisiei arată că 20 % din populația UE în vârstă de muncă are competențe de alfabetizare și competențe numerice slabe, iar 25 % dintre adulți nu au competențele necesare pentru a utiliza TIC;

10.  constată tendința spre locuri de muncă cu un nivel mai ridicat de calificare, aproape 90 % dintre locurile de muncă preconizate a fi create sau a deveni vacante până în 2020 necesitând calificări de nivel mediu sau înalt;

11.  consideră că politicile active în favoarea cursurilor de formare profesională, a perfecționării lucrătorilor și formării continue, a parteneriatelor școală-întreprinderi și a stagiilor ar putea permite o mai bună concordanță cu competențele căutate de întreprinderi;

12.  recunoaște, în privința deficitului de competențe, beneficiile pe care le pot oferi educația permanentă și libera circulație a lucrătorilor în satisfacerea cererii de pe piața muncii;

13.  ia act de faptul că excelența, inovarea și resursele umane ale Uniunii constituie avantajele sale comparative, diminuând astfel investițiile în cercetare, educație și formare, dar și ratele foarte ridicate ale șomajului atât în state individuale, cât și în statele aflate sub presiunea monedei euro, inclusiv în multe state europene în care se caută locuri de muncă pe alte piețe; ia act de faptul că exodul de inteligență constituie un obstacol major în calea dezvoltării, a creșterii competitivității UE și a promovării antreprenoriatului;

14.  consideră că sistemele educaționale și de formare profesională din unele state membre ar trebui adaptate mai bine la competențele cerute în viitor de întreprinderi și ar trebui să fie convergente cu acestea; constată cu îngrijorare că, în anul 2015, deficitul estimat de personal calificat în domeniul TIC din UE va crește la un nivel situat între 384 000 și 700 000 și că oferta de competențe STIM (științifice, tehnologice, inginerești și matematice) nu va fi pe măsura cererii crescânde a întreprinderilor în anii următori, în timp ce rata în scădere a femeilor care participă la domeniile respective nu a fost abordată în mod corespunzător; pledează pentru încurajarea statelor membre în a crea sisteme de educație și formare axate pe domeniile STIM și în a promova recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, în special a celor cu competențe scăzute sau depășite;

15.  subliniază importanța sistemelor de educație și formare duale, axate în special pe domeniile STIM și îmbinând formarea axată de practică în școlile profesionale cu formarea la locul de muncă, întrucât acestea s-au dovedit a fi cele mai bune mijloace pentru o facilitarea tranziției de la educație la piața muncii;

16.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „Deschiderea educației”, care urmărește dotarea tinerilor cu competențe digitale;

17.  consideră că este indispensabilă introducerea, în sistemele educaționale de bază, a predării competențelor antreprenoriale și a unor programe de învățare a modului în care operează, funcționează și interacționează piața, economia și sistemul financiar; consideră că un plan de afaceri bine pregătit este un prim pas către un acces mai bun la finanțare și către viabilitate; solicită Comisiei și statelor membre să includă educația financiară și consilierea pentru înființarea de întreprinderi în programele lor de educație și să considere investițiile în formarea antreprenorială ca o investiție; sprijină, în acest sens, programul „Erasmus pentru tineri antreprenori”, conceput în vederea promovării culturii antreprenoriale și a dezvoltării pieței unice și a competitivității;

18.  subliniază necesitatea îmbunătățirii tranziției de la școală la un loc de muncă, pentru a permite tinerilor să intre pe piața muncii cât mai repede și pentru a evita riscul fenomenului NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare);

19.  subliniază faptul că fondurile Fondurile structurale și de investiții oferă sprijin autorităților și părților interesate la nivel local, național și regional pentru a promova, printre altele, învățarea la locul de muncă, cercetarea, dezvoltarea și inovarea și pentru a îmbunătăți competitivitatea microîntreprinderilor (în special a întreprinderilor individuale) și a IMM-urilor, prin cooperarea cu instituțiile științifice și de cercetare, contribuind astfel la depășirea provocărilor economice și sociale actuale, în special a ratei înalte a șomajului;

20.  subliniază faptul că, într-o economie viabilă, eforturile depuse pentru sprijinirea creșterii, a inovării și a creării de locuri de muncă ar trebui să garanteze anumite standarde de sănătate și siguranță și să asigure un echilibru între cerințele de ordin economic, cele sociale și cele de mediu, sprijinind, printre altele, specializarea inteligentă, respectând ecosistemele și conducând la crearea de locuri de muncă de calitate, remunerate adecvat, în toate regiunile UE; subliniază, în acest sens, rolul important pe care îl au întreprinderile și sectorul educației prin proiectele transfrontaliere, cooperarea dintre universități și alte instituții educaționale de înaltă calitate și crearea de „poluri” de inovare; solicită facilitarea unor programe locale și regionale de finanțare a programelor de formare de tip ucenicie;

21.  consideră că finalizarea pieței digitale unice va contribui la susținerea și dezvoltarea IMM-urilor; susține că trebuie asigurată existența unui personal calificat în domeniul TIC, precum și a competențelor digitale necesare cetățenilor europeni pentru utilizarea TIC;

22.  subliniază că, pentru a reduce lacunele în materie de competențe cu care se confruntă în prezent Europa, sunt necesare măsuri urgente pentru accelerarea accesului femeilor la formare și profesii științifice și tehnologice, în special în noul sector al tehnologiilor informației și comunicațiilor;

23.  solicită inițiative care să promoveze parteneriate între întreprinderi, centre de cercetare și universități și să ofere competențele necesare europenilor pentru a avea acces la locuri de muncă din domeniul TIC, al energiei și al producției de tehnologie de vârf;

Spiritul antreprenorial

24.  este preocupat de faptul că numărul cetățenilor UE care doresc să desfășoare o activitate independentă a scăzut de la 45 % la 37 % în ultimii trei ani, aproape jumătate dintre aceștia temându-se de faliment și mai mult de 50 % subliniind dificultatea obținerii de informații suficiente privind înființarea unei întreprinderi; consideră că dezvoltarea IMM-urilor este legată de antreprenoriat; subliniază că noile întreprinderi și profesiile independente creează oportunități de angajare și contribuie la crearea unor sectoare industriale și de servicii puternice, și pledează, prin urmare, ca statele membre să fie încurajate să promoveze mentalitatea și competențele antreprenoriale la diferitele niveluri de învățământ și să ofere consiliere pentru crearea de întreprinderi în universități și colegiile de formare profesională; observă cu îngrijorare că femeile reprezintă numai 30 % dintre toți antreprenorii din Europa; subliniază nevoia de a promova femeile în antreprenoriat prin facilitarea accesului la rețele de sprijin tehnic, științific și de afaceri și prin dezvoltarea de programe de consiliere/îndrumare pentru femeile antreprenori;

25.  remarcă faptul că factorul de risc implicat de activitatea independentă și efectele negative ale recentei crize economice asupra condițiilor de împrumut descurajează astfel de activități antreprenoriale; recomandă, în consecință, îndeptarea atenției către adoptarea unor măsuri de către statele membre pentru a echilibra rețeaua de protecție socială în privința profesiilor independente, fără a diminua flexibilitatea caracteristică acestora;

26.  constată cu îngrijorare că criza financiară și recesiunea ulterioară au afectat în mod grav numeroase IMM-uri din Europa, numeroase IMM-uri ajungând la lichidare, în loc să beneficieze de un nou început; subliniază importanța unui cadru de reglementare favorabil, care să încurajeze o restructurarea sănătoasă și, implicit, păstrarea locurilor de muncă; salută Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 al Comisiei, care susține eforturile depuse de statele membre pentru a facilita supraviețuirea întreprinderilor solide și obținerea unei a doua șanse de către antreprenorii onești, întrucât acesta va avea un impact pozitiv în privința creării de locuri de muncă; solicită insistent Comisiei să prezintă o trecere în revistă a tuturor măsurilor luate în diferitele state membre pentru a îmbunătăți mediul antreprenorial; subliniază responsabilitatea statelor membre de a utiliza pe deplin sprijinul oferit de Comisie pentru îmbunătățirea climatului pentru antreprenori; salută eforturile Comisiei de a informa cetățenii și societățile comerciale cu privire la oportunitățile de finanțare, prin publicații precum „Prezentarea normelor financiare” și „Oportunități de finanțare pentru perioada 2007-2013”;

27.  salută Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și IMM-urilor (COSME), precum și instrumentul prevăzut în cadrul inițiativei Orizont 2020; deplânge totuși bugetul limitat alocat programului COSME și IMM-urilor în inițiativa Orizont 2020 în cadrul financiar multianual (CFM);

28.  salută în mod deosebit măsurile specifice prevăzute în programul COSME, care vizează îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, pentru a facilita accesul la finanțare și la piețe și a promova antreprenoriatul și cultura antreprenorială; subliniază că un mediu de reglementare previzibil și clar este un element esențial pentru a promova dezvoltarea antreprenoriatului în Europa; preconizează că măsurile și acțiunile care promovează antreprenoriatul la nivel european sau național să se aplice tuturor tipurilor de modele de întreprinderi, inclusiv cooperative, activități meșteșugărești, profesii liberale și întreprinderi sociale; salută, în special, continuarea sprijinului pentru platformele de capitaluri proprii și platformele de datorii în cadrul programelor Orizont 2020 și COSME;

29.  consideră că tinerii antreprenori sunt factori de inovare și crearea de locuri de muncă; subliniază necesitatea creării unei legături între mentorii cu experiență și tinerii care aspiră să devină antreprenori, precum și a facilitării stabilirii unor structuri de sprijin noile întreprinderi inovatoare; salută programe precum Erasmus pentru tineri antreprenori care sunt menite să ajute noii antreprenori să dobândească competențele relevante pentru gestionarea unei afaceri și consideră că astfel de programe ar trebui să fie promovate în continuare pentru a ajuta și alți antreprenori să se dezvolte și să creeze locuri de muncă; solicită statelor membre să promoveze aspectele practice ale educației și formării antreprenoriale în programe precum proiectele scoli-întreprinderi și stagiile în întreprinderi; invită Comisia și statele membre să ia în considerare acest lucru în procesul de aplicare a programului COSME; salută consolidarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), care se axează clar pe oferirea de competențe antreprenoriale și de inovare pentru 10 000 de studenți la master și 10 000 de doctoranzi până în 2020;

30.  solicită sprijinirea programelor UE de mobilitate pentru antreprenori, precum „Erasmus pentru tineri antreprenori” și includerea educației antreprenoriale în programa școlară națională prin schimbul de bune practici;

31.  ia act de importanța creării și sprijinirii unor incubatoare de afaceri, care să ofere tinerilor antreprenori șansa de a-și testa ideile și de a se familiariza cu rețelele de afaceri și care să îi ajute să ia legătura cu potențiali parteneri, clienți sau investitori; consideră că finanțarea acordată de UE poate juca un rol esențial și subliniază succesul proiectelor și al programelor universtiare precum „Birmingham Skills for Enterprise and Employability Network” (BSEEN) din Regatul Unit, finanțat de FEDER, care promovează întreprinderile și competențele antreprenoriale oferind îndrumare, asistență intensivă pentru înființarea de întreprinderi și un spațiu-incubator pentru noi proiecte antreprenoriale, acestea fiind, prin urmare, esențiale pentru crearea de locuri de muncă în viitor;

32.  atrage atenția asupra faptului că, în situațiile în care se pune problema închiderii, lucrătorii din multe multe întreprinderi europene pot deveni proprietarii acestora prin intermediul unor societăți cooperative; solicită să se analizeze posibilitatea unor noi linii de sprijin prin intermediul Fondului european de adaptare la globalizare și al Băncii Europene de Investiții pentru întreprinderile din sectoarele-cheie, în conformitate cu Strategia Europa 2020;

33.  își exprimă îngrijorarea cu privire la fenomenul tot mai prezent al falselor activități independente; solicită statelor membre să adopte politici specifice pentru a combate acest fenomen, printre care oportunități de angajare suficiente și inspecții de muncă mai bune;

34.  solicită statelor membre să promoveze cultura internaționalizării prin intermediul informării, al prezentării de bune practici și al furnizării unei platforme de schimb de informații; îndeamnă statele membre să asigure dezvoltarea competențelor în domeniul antreprenoriatului, axându-se pe dimensiunea internațională, să promoveze transparența în ceea ce privește instrumentele de sprijin disponibile pentru întreprinderile nou-înființate, să sprijine crearea de rețele și schimburile care fac legătura între tinerii antreprenori și posibilii investitori și parteneri de afaceri, să asigure consiliere și sprijin operațional chiar și după faza de demarare pentru a contribui la depășirea primilor ani dificili și a furniza stimulente pentru ocuparea forței de muncă;

35.  subliniază importanța furnizării de educație antreprenorială și încurajării atitudini antreprenoriale a tinerilor europeni; ia act, în acest context, de rolul important pe care IET îl are în promovarea unei culturi antreprenoriale prin educație, formare și practică; ia act de faptul că toate comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) din cadrul IET promovează în mod activ antreprenoriatul în domeniile lor respective, prin elaborarea unor programe care combină excelența în știință și inovare cu competențele și experiențele antreprenoriale, pregătind astfel viitorii antreprenori și infuzând în întreprinderile existente un mod de gândire inovator și antreprenorial;

36.  afirmă că este extrem de important ca politica de coeziune socială a UE să combată ratele înalte ale șomajului la nivelul UE, în special în rândul tinerilor și a altor grupuri vulnerabile, prin stimularea competitivității și a creării de locuri de muncă la nivel regional și prin promovarea unui spirit antreprenorial; solicită, prin urmare, statelor membre să utilizeze fondurile FSI în mod prioritar pentru crearea de locuri de muncă și de oportunități de afaceri durabile, asigurând un mediu favorabil și un cadru de reglementare adecvat pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii, societăți și întreprinderile nou-înființate;

37.  subliniază faptul că fondurile FSI joacă un rol important în sprijinirea ocupării forței de muncă și a proiectelor concrete care vizează consolidarea competențelor antreprenoriale, creative și a spiritului întreprinzător, în special în rândul tinerilor; subliniază necesitatea ca toate statele membre și regiunile să valorifice pe deplin această oportunitate pentru a combate șomajul în rândul tinerilor; subliniază faptul că, prin intermediul fondurilor FSI, autoritățile locale și regionale ar trebui să acorde o atenție deosebită promovării antreprenoriatului la nivel local și regional, punând un accent special pe întreprinderile nou-înființate de către tineri;

38.  salută dezvoltarea, în ultimii ani, a unei economiei sociale, ca nouă formă de antreprenoriat în Uniunea Europeană, în special pentru tineri; solicită statelor membre să dezvolte strategii și programe care să promoveze o economie socială;

Schimbările demografice

39.  consideră că, având în vedere fenomenul pe scară largă al îmbătrânirii populației, statele membre ar trebui încurajate, în special în contextul solidarității dintre generații, să promoveze menținerea în câmpul muncii a lucrătorilor mai în vârstă, atât femei, cât și bărbați, valorificându-le experiența; subliniază că forța de muncă mai în vârstă și o prezență mai îndeplungată în câmpul muncii pot avea o contribuție pozitivă la redresarea și dezvoltarea viitoare; subliniază, prin urmare, importanța formării permanente, în special pentru lucrătorii mai în vârstă; în final, subliniază că persoanele în vârstă sunt vitale în asigurarea transferului de cunoștințe și de experiență către generațiile viitoare;

40.  crede în importanța promovării antreprenoriatului pentru persoanele mai în vârstă ca mijloc de angajare a acestei părți de populație cu experiență semnificativă în afaceri în procesul de inovare, prelungind astfel viața activă și păstrând competențe indispensabile pe piața muncii;

41.  solicită statelor membre să aplice efectiv legislația UE care interzice discriminarea la locul de muncă pe motive de vârstă, dizabilități, orientare sexuală, religie sau convingeri;

42.  recunoaște importanța luării în considerare a situației persoanelor care trebuie să concilieze viața profesională cu cea de familie;

Accesul pe piață

43.  subliniază faptul că oportunitățile oferite în mod direct de piața unică a UE trebuie folosite pentru a revitaliza economiile europene, prin deschiderea frontierelor, eliminarea obstacolelor actuale pentru mobilitatea lucrătorilor și crearea de noi oportunități de afaceri și de locuri de muncă;

44.  solicită eliminarea barierelor din calea prestării transfrontaliere de servicii, pentru a permite prin aceasta crearea de noi locuri de muncă;

45.  subliniază că, pentru IMM-uri, dimensiunile contează, și că o scală mai mare permite IMM-urilor să reziste mai ușor pe parcursul ciclurilor economice, să creeze o expertiză mai aprofundată, să găsească noi clienți și piețe, să se conecteze la lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial, să obțină mai ușor acces la finanțări bancare și să extindă sursele de finanțare, creând astfel mai multe locuri de muncă; consideră că Comisia și statele membre ar trebui să încurajeze formarea în strategii de management și afaceri pentru proprietarii de IMM-uri care doresc să își extindă afacerea; subliniază importanța ajutorului acordat IMM-urilor pentru a dezvolta legături cu noi piețe străine, prin redirecționarea agențiilor publice existente către colaborarea cu bănci și asociații de IMM-uri în această privință;

46.  subliniază că crearea unui cadru favorabil și flexibil în cadrul pieței unice în vederea promovării antreprenoriatului și a consolidării întreprinderilor mici și mijlocii, care constituie piatra de temelie a economiei Uniunii, nu poate fi realizată în niciun caz în detrimentul respectării unor minime standarde europene și drepturi fundamentale ale muncii;

47.  observă că este esențială susținerea IMM-urilor care doresc să internaționalizeze prin împrumuturi pe termen mediu și lung sau prin investiții de capital, precum și educarea IMM-urilor privind modul în de accesare a finanțărilor comerciale;

48.  ia act de importanța pe care economia digitală o are în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, în special atunci când are legătură cu sectoarele în care Europa deține o poziție forte, precum industriile creative, patrimoniul cultural și turismul;

49.  subliniază că o concurență liberă și loială pe piața unică, susținută de standarde sociale comune, are o importanță vitală pentru stimularea creșterii și a inovării și, prin urmare, crește nivelul ocupării forței de muncă în Uniune;

Finanțare

50.  ia act de faptul că împrumuturile bancare sunt în continuare cea mai obișnuită sursă de finanțare în Europa; consideră, cu toate acestea, că există beneficii reale în noile forme de finanțare prin mecanisme inovatoare și mijloace nebancare, cum ar fi crowfunding-ul, investitorii providențiali pentru IMM-uri, creditarea peer-to-peer, microcreditele, agențiile ușor accesibile de microcredit și alte instrumente, care pot furniza investiții vitale pentru ca noile întreprinderi să se dezvolte și să creeze locuri de muncă; consideră că noi forme de finanțare ar fi benefice pentru întreprinderi dinamice nou înființate care au dificultăți în accesarea unor surse mai tradiționale de finanțare, din cauza faptului că abia au fost înființate; subliniază că astfel de noi forme de finanțare nu ar trebui să se limiteze la întreprinderi nou-înființate și la faza de creștere, precum și că promovarea unor piețe de capital alternative ar fi, de asemenea, benefică pentru obținerea unor rezultate pozitive atât pentru societate, cât și pentru angajați, de exemplu în caz de restructurare;

51.  consideră că este foarte important ca statele membre să implementeze Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale, care prevede în cazul tranzacțiilor între întreprinderi și autoritățile publice să se asigure că termenul de plată stabilit în contract nu depășește termenele stabilite la articolul 4 alineatul (3), cu excepția cazului în care acesta este stabilit expres în contract și este justificat în mod obiectiv ținând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, și în orice caz nu ar trebui să depășească 60 de zile calendaristice;

52.  subliniază că și IMM-urile neinovatoare și înființate care încearcă să se extindă pe piețe noi sau să își transfere drepturile de proprietate au nevoie, adeseori, de sprijinul public pentru a-și asigura finanțarea necesară;

53.  subliniază faptul că politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 constituie un instrument important și eficient pentru a crea o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a realiza obiectivele Strategiei Europa 2020, sprijinind, printr-o gamă largă de măsuri și de instrumente financiare inovatoare, înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), inclusiv a microîntreprinderilor, care reprezintă o sursă esențială de locuri de muncă în UE;

54.  salută inițiativele de facilitare a accesului cetățenilor, organizațiilor și întreprinderilor, în special IMM-uri, la sprijinul UE prin intermediul unui portal unic multiling, care să ofere informații referitoare la Fondurile structurale, inclusiv la FSE, Orizont 2020 și COSME; salută și eforturile rețelei Enterprise-Europe în acest domeniu; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a informa antreprenorii actuali și potențiali, în mod clar și cuprinzător, cu privire la posibilitățile de finanțare, cu ajutorul unor puncte de informare regionale, precum și pentru a încuraja intermediarii financiari să utilizeze în mai mare măsură sursele de finanțare disponibile;

55.  solicită o mai bună coordonare a mecanismelor de finanțare ale UE, inclusiv a fondurilor structurale, FEDER, a inițiativei Orizont 2020 și a investițiilor BEI, în special atunci când este vorba despre finanțarea unor IMM-uri inovatoare și solicită o evaluare a obstacolelor actuale care decurg din faptul că băncile din mai multe state membre nu transferă fonduri și garanții de împrumut către IMM-uri și economia reală;

56.  subliniază importanța cercetării și inovării pentru consolidarea competitivității, a productivității, a sustenabilității și a potențialului de creare de locuri de muncă ale IMM-urilor europene și ia act de atenția deosebită acordată de Programul Orizont 2020 și de EIT înființării și sprijinirii de IMM-uri inovatoare cu creștere puternică;

57.  salută crearea unui instrument pentru IMM-uri în cadrul programului Orizont 2020 care să permită IMM-urilor accesarea unui sprijin financiar și nefinanciar pentru a pune în aplicare idei inovatoare; solicită Comisiei să introducă acest instrument din 2014 în cel mai favorabil mod pentru IMM-uri, prin intermediul unei agenții unice specializate, permițând o depunere „ascendentă” reală a proiectelor și sprijinind toate tipurile de inovare, inclusiv inovarea netehnologică și socială;

58.  subliniază faptul că totuși întreprinderile se confruntă cu probleme în a găsi bani pentru a-și finanța cercetarea, a dezvolta produse noi sau a intra pe piețe noi;

59.  sprijină inițiativele UE care favorizează accesul mai simplu al IMM-urilor la mai multe resurse financiare, deoarece acestea înlesnesc accesul mai simplu și mai rapid al întreprinderilor tinere și inovatoare la fonduri, încurajează statele membre să adoptare mecanisme de stimulare a inovării (de exemplu, prin intermediul unor mecanisme de credit fiscal pentru finanțarea unor activități de cercetare și inovare) și reduc inegalitățile între statele membre; sprijină inițiativele care vizează încurajarea antreprenorilor care au dat faliment, pentru a le oferi o a doua șansă și pentru a nu descuraja asumarea de riscuri;

60.  salută simplificarea metodelor de rambursare, ca parte a propunerii Comisiei de regulament de stabilire a unor dispoziții comune privind fondurile structurale, dat fiind rolul important pe care aceste instrumente îl joacă în multe regiuni în promovarea spiritului antreprenorial și a competențelor; solicită Comisiei să monitorizeze accesul IMM-urilor la finanțările comunitare și să informeze Parlamentul cu privire la această chestiune;

61.  consideră că investiția publică și sprijinul de stat pentru înființarea și menținerea întreprinderilor sunt cruciale; consideră că statele membre trebuie să solicite protecții și garanții întreprinderilor înființate în fiecare stat membru care beneficiază de ajutoare publice, în scopul conservării locurilor de muncă;

Piața forței de muncă

62.  este ferm convins că întreprinderile pot să creeze locuri de muncă doar dacă există condiții adecvate, inclusiv accesul la o forță de muncă calificată și cu înalte competențe, disponibilitatea unor condiții contractuale flexibile și menținerea la minimum a obligațiilor birocratice;

63.  reamintește importanța flexisecurității la locul de muncă pentru a asigura un nivel corect de siguranță pentru angajați, pe de o parte și, pe de altă parte, pentru a le permite entităților economice o reacție flexibilă la evoluțiile pieței;

64.  consideră că stabilirea de așa-numiți îndrumători pentru tineri în agențiile de ocupare a forței de muncă reprezintă un pas important pentru a reduce și mai mult numărul tinerilor care se pierd în trecerea de la școală la piața muncii;

65.  consideră că statele membre trebuie să investească mai mult în capitalul uman și să răspundă mai bine nevoilor pieței forței de muncă, în special prin asigurarea unor legături puternice între mediul educațional și mediul muncii, prin asigurarea faptului că tinerii primesc informațiile, consilierea și îndrumarea necesare pentru a face alegeri bune în materie de carieră și prin promovarea învățării bazate pe muncă prin intermediul stagiilor, precum și prin reclaificarea angajaților și oferirea unor oportunități de formare permanentă;

66.  consideră că un obiectiv important este acela de a crește participarea partenerilor sociali și a organismelor implicate la elaborarea unei strategii pe termen lung pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceasta fiind singura modalitate de a identifica disfuncționalitățile, de a concepe o legislație inteligentă și flexibilă, de a evita fragmentarea pieței și a promova dezvoltarea și crearea unor locuri de muncă sustenabile și de calitate;

67.  solicită Comisiei și statelor membre să creeze programe de tranziție viabile de la învățământul superior și formarea profesională la piața muncii, în special pentru tinerii specialiști debutanți;

68.  solicită statelor membre să continue să ia măsuri politice, însoțite de mecanisme de stimulare economică și de reglementare, care să modeleze sistemele culturale și educaționale, prin crearea de parteneriate și rețele de schimb între diferitele niveluri de învățământ și întreprinderi pentru a reduce decalajul dintre mediul educațional și piață și pentru a simplifica mobilitatea cercetătorilor din universități către întreprinderi, promovând astfel inovarea;

IMM-urile și microîntreprinderile

69.  consideră că IMM-urile sunt principalele motoare ale inovării și creșterii economice în UE și joacă un rol esențial prin faptul că oferă oportunități de muncă persoanelor de toate vârstele, femei și bărbați; regretă că în multe state membre acestea sunt excluse din politicile de cercetare publică, inovare și dezvoltare;

70.  subliniază importanța IMM-urilor nu doar în crearea, ci și în menținerea locurilor de muncă;

71.  remarcă faptul că peste 20 de milioane de IMM-uri din UE reprezintă 99 % dintre întreprinderi și constituie vectorul principal al dezvoltării economice, al inovării, al ocupării forței de muncă și al integrării sociale;

72.  consideră că măsurile de politică publică joacă un rol important în sprijinirea și stimularea înființării și dezvoltării IMM-urilor (cum ar fi credite accesibile, servicii de consiliere privind inițiativele publice și legislația, incubatoarele și acceleratoarele de afaceri, clusterele, birourile de transfer de tehnologie, sistemele de consiliere și mentorat etc.); consideră că crearea de rețele și schimbul de bune practici joacă un rol important în această privință; consideră că formele nemateriale sau nefinanciare de susținere, precum accesul la cunoștințe și informații, educația financiară și rețele de afaceri, sunt esențiale pentru ca noii antreprenori și IMM-urile să își dezvolte afacerile; consideră că, pentru a stimula piața internă și comerțul în rândul întreprinderilor mici, este cu precădere important să se asigure recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și interoperabilitatea diferitelor sisteme de reglementare comercială;

73.  consideră că inovarea în IMM-uri este o cale importantă către crearea de locuri de muncă; subliniază faptul că este esențial ca, pentru a participa cu succes la sistemul de inovare, IMM-urile să se afle la conducerea activităților lor inovatoare și ca sprijinul să fie adaptat mai bine la nevoile lor reale;

74.  subliniază principiul „a gândi mai întâi la scară mică”; recunoaște avantajele comerțului electronic tranfrontalier, care oferă IMM-urilor noi posibilități de a accede pe piața unică, de a crea oportunități de angajare, de a-și reduce costurile și de a fi competitive pe plan mondial;

75.  subliniază oportunitățile pe care TIC le oferă în ceea ce privește îmbunătățirea productivității și a competitivității; subliniază nevoia de a valorifica potențialul pieței unice digitale și evidențiază că costurile de înființare a unei noi întreprinderi TIC inovatoare tipice au scăzut de 100 de ori în ultimii 10 ani, mai ales datorită tehnologiilor precum banda largă rapidă și ubicuă, cloud computingul, software-ul cu sursă deschisă, datele cu sursă deschisă și accesul la informații din sectorul public;

76.  subliniază faptul că guvernarea electronică este deosebit de benefică pentru antreprenori (în special pentru IMM-uri, care adesea se confruntă cu obstacole insurmontabile atunci când operează la nivel transfrontalier în UE), întrucât aceasta asigură costuri și sarcini administrative scăzute, productivitate ridicată, eficiență, competitivitate, transparență, deschidere, eficacitatea politicii, accesibilitate și simplificarea procedurilor;

77.  consideră că lipsa unei protecții adecvate a IMM-urilor poate, în multe cazuri, să paralizeze întreprinderile și să stopeze creșterea economică și, de asemenea, ar putea descuraja antreprenorii să își asume riscuri, ceea ce va afecta capacitatea lor de creștere și de creare de locuri de muncă;

78.  subliniază faptul că accesul dificil la finanțare și costurile acesteia, reglementările greoaie, lipsa de cunoștințe cu privire la acestea din urmă, costurile indirecte, accesul restricționat pe piețele de export, perioadele medii de efectuare a plăților și deficitul de competențe constituie principalele bariere în calea lansării de noi întreprinderi și a dezvoltării IMM-urilor cu creștere puternică;

79.  salută introducerea „testului IMM” și angajamentul Comisiei de a propune regimuri de reglementare mai ușoare pentru IMM-uri și scutiri pentru microîntreprinderi de la caz la caz, fără a compromite standardele de sănătate, siguranță și ocupare a forței de muncă; consideră că ar trebui luate măsuri de atenuare prin intermediul unei serii de propuneri legislative, de exemplu o perioadă mai lungă de implementare, inspecții eficiente și efective sau orientări pentru simplificarea documentelor administrative ale companiilor, dar fără a crea o piață a forței de muncă cu două niveluri;

80.  salută inițiative precum proiectul CREATE care abordează barierele în calea creșterii, creării de locuri de muncă și competitivității cu care se confruntă IMM-urile din zonele rurale;

81.  consideră că statele membre trebuie să fie încurajate să facă schimb de bune practici - de exemplu prin intermediul rețelei europene a reprezentanților IMM-urilor - cu privire la modalități inovatoare de a crea locuri de muncă, reducând birocrația și îmbunătățind comunicarea, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi;

82.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine districtele locale și asociațiile de IMM-uri pentru a promova producția locală reală și excelența produselor, inclusiv prin intermediul grupării de întreprinderi pentru proiecte comune de cercetare și dezvoltare;

83.  consideră că, de asemenea, ar trebui încurajate organizațiile care reprezintă IMM-urile să facă schimb la nivel transfrontalier de bune practici privind metode inovatoare de reducere a birocrației și a sarcinilor administrative;

84.  regretă că reformele în domeniul muncii care sunt făcute în diferite state membre generează ieșirea a numeroși lucrători de sub protecția convențiilor colective, în special în cadrul IMM-urilor; consideră că orice îmbunătățiri în flexibilitatea muncii trebuie însoțite de o protecție a muncii adecvată;

85.  consideră că ar trebui îmbunătățit cadrul pentru participarea IMM-urilor la achizițiile publice;

86.  observă că numeroase state membre nu oferă sprijin suficient sau un cadru normativ satisfăcător pentru a asigura condiții adecvate întreprinderilor tinere și inovatoare și întreprinderilor nou-înființate și subliniază nevoia de a coordona mai bine diferitele politici și instrumente europene, naționale, regionale și locale privind IMM-urile;

87.  subliniază necesitatea de a potența legislația UE în materie de trasabilitate a produselor, în vederea combaterii contrafacerii și a creării unui instrument valabil pentru a stimula creșterea IMM-urilor;

O mai bună legiferare

88.  subliniază necesitatea unor reglementări mai eficiente și mai clar formulate, care să poată fi puse în aplicare într-o manieră simplă și să îi poată ajuta pe toți actorii, inclusiv pe antreprenori, să funcționeze în cadrul statului de drept și să dea atât antreprenorilor, cât și angajaților posibilitatea de a beneficia de oportunitățile și de protecția oferite de legislația din domeniul sănătății și siguranței;

89.  subliniază necesitatea unei integrări mai accentuate a politicilor Uniunii în favoarea IMM-urilor în ceea ce privește inovarea, creșterea, competitivitatea, internaționalizarea, antreprenoriatul, productivitatea resurselor, reducerea birocrației, calitatea resurselor umane și responsabilitatea socială și de mediu;

90.  salută măsura Comisiei de a lua în considerare rezultatele evalurăii celor mai împovărătoare 10 acte legislative privind IMM-urile, ceea ce va ajuta întreprinderile să creeze mai multe locuri de muncă; salută măsura Comisiei de a lua în considerare rezultatele evaluării celor mai împovărătoare 10 acte legislative privind IMM-urile, ceea ce va ajuta întreprinderile să creeze mai multe locuri de muncă; consideră că UE și statele membre trebuie să ia în considerare, în procesul de elaborare a politicilor, necesitățile specifice ale întreprinderilor și să examineze posibilitatea unor măsuri de sprijin pentru acestea, în special în privința IMM-urilor și a microîntreprinderilor;

91.  subliniază că întreprinderile tinere care se extind rapid și intens la nivel internațional după faza de demarare aduc contribuții utile în economie prin crearea de inovare, promovarea inovării în alte întreprinderi, participarea la lanțurile de aprovizionare internaționale și crearea de locuri de muncă sustenabile și de calitate; remarcă totuși că, întrucât aceste întreprinderi se confruntă cu provocări majore în faza de demarare, având niveluri reduse de capital, procedurile de demarare cu un cost redus, simple și rapide ar fi benefice pentru ele;

92.  subliniază faptul că normele de sănătate și siguranță la locul de muncă și de protecție a lucrătorilor nu pot fi considerate reglementări împovărătoare; invită Comisia să simplifice sarcinile administrative excesive, asigurând în același timp sănătatea și siguranța la locul de muncă și garantând că IMM-urile dispun de cunoștințe și resurse adecvate pentru gestionarea corespunzătoare a mediului de lucru al angajaților lor;

93.  ia act de noua strategie privind sănătatea și siguranța; speră ca aceasta să se axeze pe prevenirea, caracterul utilizabil, clarificarea, simplificarea și o mai bună implementare a legislației actuale, pentru a asigura sănătatea și siguranța lucrătorilor;

94.  salută reducerea taxelor de înregistrare ale REACH pentru IMM-uri, chiar dacă taxele reprezintă o fracțiune din costurile de conformitate globale; totuși își exprimă extrema preocupare legată de faptul că estimările inițiale ale costurilor de punere în aplicare a dispozițiilor REACH au fost subestimate, iar această diferență se ridică deja la peste 1 miliard EUR, cifră care va continua să crească;

95.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți eficacitatea globală a întreprinderilor, prin intermediul unor proiecte și instrumente care permit abordarea provocării privind recuperarea energiei în vederea favorizării diminuării costurilor cu energia;

96.  atrage atenția asupra faptului că dispozițiile regulamentelor privind perioada 2014-2020 a politicii de coeziune vizează reducerea sarcinii administrative asupra microîntreprinderilor și IMM-urilor, în special în cazul în care sunt angajați șomeri, contribuind astfel la condiții mai bune pentru crearea de locuri de muncă; solicită statelor membre să elimine obstacolele care împiedică o mai bună implementare a fondurilor FSI în beneficiul microîntreprinderilor și IMM-urilor.

Recomandări

97.  invită Comisia și statele membre să acționeze cu rapiditate și ambiție pentru a reduce presiunea reglementărilor asupra IMM-urilor, asigurându-se totodată că orice soluție propusă se bazează pe date concrete și respectă sănătatea și siguranța și articolul 9 din TFUE;

98.  solicită Comisiei și statelor membre să exploateze pe deplin potențialul de creare de locuri de muncă al economiei ecologice, prin elaborarea unei strategii de redresare a industriei pentru o Europă durabilă (RISE), care urmărește o inovare tehnologică, socială și de afaceri către o a treia revoluție industrială, inclusiv o ofensivă de modernizare cu emisii scăzute de carbon; susține faptul că RISE va crea piețe noi, modele de afaceri noi și un antreprenoriat creativ, noi locuri de muncă și o muncă decentă, producând o reînnoire industrială caracterizată prin dinamism, încredere și competitivitate economice; consideră că eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor sunt piloni-cheie ai acestei strategii;

99.  consideră că o abordare potrivită ar fi propunerea Comisiei potrivit căreia microentitățile ar trebui excluse din domeniul de aplicare al viitoarelor propuneri legislative, cu excepția cazului în care acestea trebuie să fie acoperite;

100.  invită Comisia să se asigure că organizațiile IMM-urilor participă în rețeaua reprezentanților IMM-urilor, înființată recent și la Adunarea anuală a IMM-urilor, și sunt informate în mod corespunzător cu privire la inițiativele și propunerile de politică ale UE; subliniază, în acest ocntext, rolul la fel de important al Centrelor europene de informare (CIF), care nu au reușit până acum să ofere un serviciu la înălțimea așteptărilor și nevoilor întreprinderilor europene;

101.  invită statele membre să promoveze învățarea de limbi străine prin intermediul învățării pe tot parcursul vieții (formare profesională) pentru angajații IMM-urilor și ai microentităților, ca mijloc de îmbunătățire a accesului și participării acestora la piața unică;

102.  solicită Comisiei să faciliteze accesul IMM-urilor la fonduri structurale, în special prin relaxarea cerințelor pentru proiectele prefinanțate, prin reducerea cerințelor pentru cofinanțare, printr-o mai bună direcționare către diferite tipuri de IMM-uri, prin combaterea deficitului de finanțare existent între procedurile de ofertare și prin sprijinirea consolidării capacității de finanțare a IMM-urilor;

103.  invită deputații în Parlamentul European să profite pe deplin de existența Direcției pentru evaluarea impactului și valoarea adăugată europeană, pentru a monitoriza costurile, beneficiile și alte implicații ale proiectelor de acte legislative propuse privind IMM-urile, în special crearea de locuri de muncă;

104.  invită Comisia și statele membre să fie mai riguroase în evaluarea impactului reglementărilor actuale și viitoare asupra IMM-urilor și a competitivității în general;

105.  reamintește statelor membre angajamentul asumat în temeiul Small Business Act, de a crea posibilitatea de a începe o activitate economică în maximum 48 de ore; invită statele membre, în acest context, să depună toate eforturile pentru a realiza acest obiectiv, pentru a atinge obiectivele de ocupare a forței de muncă cuprinse în Strategia Europa 2020;

106.  invită Comisia să se ocupe de orice efect negativ identificat al legislației UE asupra întreprinderilor și a capacității lor de a crea locuri de muncă, în special cu privire la aspectele legate de lipsa cunoștințelor, percepția generală și lipsa de sprijin pentru aplicarea practică a legislației UE; invită Comisia să îmbunătățească fluxul informațiilor către IMM-uri;

107.  invită Comisia, în contextul programului REFIT, să verifice dacă întreaga legislație își îndeplinește menirea și să identifice domeniile în care există incoerențe sau măsuri ineficiente care afectează oportunitățile de angajare;

108.  evidențiază tendința recentă a companiilor de a-și readuce producția și serviciile în Europa și oportunitățile create de acest fapt pentru crearea de locuri de muncă; consideră că economiile din UE au o oportunitate unică de a accelera această tendință de relocalizare a locurilor de muncă și solicită statelor membre să aibă în vedere, alături de Comisie, acordarea de sprijin, incluzând posibilitatea înființării unor „ghișee unice”, pentru a ajuta companiile să profite de oportunitățile oferite de relocalizare;

109.  solicită statelor membre și Comisiei să sprijine profesiile independente, eventual la nivel transfrontalier și în special în rândul femeilor și al tinerilor, prin crearea unui mediu și dezvoltarea unui sistem de educație și de protecție socială care să încurajeze antreprenorii să înființeze și să dezvolte afaceri și să creeze noi locuri de muncă, de exemplu prin promovarea spiritului antreprenorial în rândul studenților și profesioniștilor;

110.  își exprimă speranța că antreprenoriatul va fi un subiect mai intens discutat în următorii ani; remarcă faptul că acest lucru presupune o reflecție, în special cu privire la punerea în aplicare a planului de acțiune Antreprenoriat 2020; consideră că dezvoltarea spiritului și competențelor antreprenoriale reprezintă o modalitate sustenabilă de a avansa spre crearea de locuri de muncă, un număr mai mare de întreprinderi nou-înființate și inovarea în cadrul întreprinderilor; dorește ca anul 2017 să fie declarat de Comisie „anul european al antreprenoriatului”;

111.  solicită partenerilor sociali să folosească instrumentele inteligente de reglementare, să folosească în mai mare măsură evaluările de impact în negocierile lor și să prezinte acorduri care să propună acțiuni legislative Comitetului de evaluare a impactului din cadrul Comisiei;

112.  insistă asupra faptului că Regulamentul privind protecția datelor ar trebui să urmeze o perspectivă echilibrată, protejând datele private, dar stimulând totodată economia digitală, crearea de locuri de muncă și creșterea economică;

113.  invită UE să colaboreze cu statele membre, universitățile, instituțiile de cercetare și întreprinderile pentru a coordona și a utiliza la maximum sursele UE de finanțare (cum ar fi FSE, FEDER, COSME, Orizont 2020 și Erasmus+), în vederea promovării unei culturi antreprenoriale, în special în rândul tinerilor, precum și să dezvolte și să îmbunătățească calificările și competențele necesare pe piața muncii și să sprijine înființarea de noi întreprinderi;

114.  solicită UE și statelor membre să coopereze la introducerea competențelor antreprenoriale în programa educațională de la toate nivelurile învățământului;

115.  solicită UE să coopereze cu statele membre, cu școlile și cu universitățile în realizarea unei educații bazate pe tehnologia cu sursă deschisă;

o
o   o

116.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036. (2) http://www.ceemet.org/en/News/News/CEEMET-Survey-Flexible-employment-contracts-responding-to-changing-market-circumstances-and-meeting-employee-needs.htm