Index 
Texte adoptate
Marţi, 15 aprilie 2014 - Strasbourg
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
 Rezoluţia instituţiilor de credit şi a anumitor întreprinderi de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie bancară ***I
 Protecţia consumatorilor în legătură cu serviciile de utilități
 Cerințele tehnice pentru navele de navigație interioară ***I
 Aplicarea corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol ***I
 Informaţiile în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale ***I
 Aderarea Croaţiei la Convenţia din 1990 privind eliminarea dublei impuneri *
 Întreprinderea comună „Shift2Rail” *
 Cerere de apărare a imunității parlamentare a lui Alexander Mirsky
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/007 IT/VDC Technologies
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2012/004 ES/Grupo Santana
 Sistemele de garantare a depozitelor ***II
 Infrastructura pentru combustibili alternativi ***I
 Dimensiunile și greutățile autovehiculelor care circulă în Comunitate ***I
 Cadrul pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții ***I
 Actele cu putere de lege și actele administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM V) ***I
 Conturile de plăţi ***I
 Documentele cu informaţii-cheie referitoare la produsele de investiţii ***I
 Curtea de Justiție a Uniunii Europene: numărul judecătorilor din cadrul Tribunalului ***I
 Implementarea sistemului eCall interoperabil la nivelul UE ***I
 Măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză ***I
 Transportul pe căile navigabile interioare ***I
 Produsele agricole pe piața internă și în țările terțe ***I
 Programul de cercetare şi dezvoltare pentru autonomie activă asistată ***I
 Întreprinderile mici și mijlocii care desfăşoară activităţi de cercetare ***I
 Programul european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei ***I
 Programul de Parteneriat între Uniunea Europeană și ţări în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale ***I
 Ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare ***I
 Dezvăluirea informaţiilor nefinanciare şi privind diversitatea de către anumite societăţi şi grupuri mari ***I
 Condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii ***I
 Întreprinderea comună „Clean Sky 2” *
 Intreprinderea comună pentru bioindustrii *
 Întreprinderea comună SESAR *
 Întreprinderea comună pentru inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 *
 Întreprinderea comună ECSEL *
 Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2” *
 Acordul interinstituțional privind registrul de transparență
 Summitul social tripartit pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă
 Negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective
 Îmbunătăţirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară ***II
 Legislația privind alimentele și furajele, normele privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, produsele de protecție a plantelor ***I
 Sănătatea animalelor ***I
 Măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor ***I
 Siguranţa produselor de consum ***I
 Supravegherea pe piață a produselor ***I
 Pieţele instrumentelor financiare şi modificarea regulamentului EMIR privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapartitele centrale şi registrele de tranzacţii ***I
 Piețele instrumentelor financiare și abrogarea Directivei 2004/39/CE (reformare) ***I
 Statisticile din comerț ***I
 Decontarea instrumentelor financiare și depozitarii centrali de instrumente financiare ***I
 Echipamentele maritime ***I
 Echipamentele sub presiune ***I
 Hotărârile în materie civilă și comercială ***I
 Ancheta prin sondaj asupra forței de muncă ***I
 Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă și combaterea poluării ***I
 Mediul favorabil pentru ca întreprinderile, societățile și întreprinderile nou-înființate să creeze locuri de muncă
 Noile tehnologii și resursele educaționale deschise
 Votul în cadrul procedurilor privind imunitatea unui deputat (interpretarea Regulamentului de procedură)

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane
PDF 191kWORD 38k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 13 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 din 11 martie 2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (C(2014)1627 – 2014/2676(DEA))
P7_TA(2014)0340B7-0273/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2014)1627),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 13 martie 2014 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 18 martie 2014,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 223/2014(1), în special articolul 32 alineatul (8), articolul 32 alineatul (9), articolul 34 alineatul (7), articolul 34 alineatul (8), articolul 55 alineatul (4) și articolul 62 alineatul (4),

–  având în vedere articolul 87a alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 87a alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 3 aprilie 2014,

A.  întrucât a subliniat în mod repetat că este esențial ca Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane să devină operațional în cel mai scurt timp;

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 72, 12.3.2014, p. 1.


Rezoluţia instituţiilor de credit şi a anumitor întreprinderi de investiţii în cadrul unui mecanism unic de rezoluţie şi al unui fond unic de rezoluţie bancară ***I
PDF 287kWORD 70k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție bancară și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (COM(2013)0520 – C7-0223/2013 – 2013/0253(COD))
P7_TA(2014)0341A7-0478/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0520),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0223/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–   – având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 6 noiembrie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2013(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 martie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru afaceri juridice, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0478/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  ia act de declarația Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010

P7_TC1-COD(2013)0253


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 806/2014.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Consiliului

Semnatarii Acordului interguvernamental privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție declară că vor depune toate eforturile pentru a finaliza procesul de ratificare a acestuia în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare ale legislației lor naționale în timp util, permițând astfel mecanismului unic de rezoluție să devină complet funcțional până la 1 ianuarie 2016.

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) JO C 67, 6.3.2014, p. 58.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 6 februarie 2014 (Texte adoptate, P7_TA(2014)0095).


Protecţia consumatorilor în legătură cu serviciile de utilități
PDF 284kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la protecția consumatorilor - protecția consumatorilor în cadrul serviciilor de utilități (2013/2153(INI))
P7_TA(2014)0342A7-0163/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 mai 2012 referitoare la o strategie de consolidare a drepturilor consumatorilor vulnerabili(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 iunie 2013 referitoare la o nouă agendă privind politica de protecție a consumatorilor europeni(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general(4),

–  având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale neloiale”),

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului,

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii(5),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 septembrie 2013 de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 (COM(2013)0627),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2012 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Eficientizarea pieței interne a energiei” (COM(2012)0663),

–  având în vedere Directiva 2008/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 februarie 2008 de modificare a Directivei 97/67/CE cu privire la realizarea integrală a pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității,

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”),

–  având în vedere Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Către o Cartă europeană a drepturilor consumatorilor de energie” (COM(2007)0386),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, încorporată în tratate prin intermediul articolului 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, și în special articolul 8 (Protecția datelor cu caracter personal), articolul 11 (Libertatea de exprimare și de informare), articolul 21 (Nediscriminarea), articolul 23 (Egalitatea între femei și bărbați), articolul 25 (Drepturile persoanelor în vârstă), articolul 26 (Integrarea persoanelor cu handicap), articolul 34 (Securitatea socială și asistența socială), articolul 36 (Accesul la serviciile de interes economic general), articolul 37 (Protecția mediului) și articolul 38 (Protecția consumatorilor),

–  având în vedere articolul 12 din TUE,

–  având în vedere articolul 14 din TUE, precum și Protocolul nr. 26 la TUE,

–  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0163/2014),

A.  întrucât informarea sporită a consumatorilor privind serviciile de utilități este deosebit de importantă și întrucât este necesar să se garanteze accesul consumatorilor la astfel de servicii, iar statele membre sunt suficient de flexibile pentru a ține cont de consumatorii vulnerabili;

B.  întrucât există legislație sectorială care a consolidat deja protecția consumatorilor, dar statelor membre li se reamintește că, pentru a realiza acest lucru, mai este încă nevoie de o implementare și o aplicare corecte;

C.  întrucât în cazul serviciilor de utilități trebuie respectate competențele naționale și dreptul la autoadministrare la nivelul guvernării locale și întrucât reglementările specifice sectorului reprezintă un cadru juridic adecvat pentru serviciile de utilități,

Observații generale

1.  constată că unele aspecte legate de drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt acoperite de Directiva 2011/83/UE, iar caracteristicile comune ale serviciilor de utilități sunt prezentate în legislația sectorială relevantă;

2.   reamintește statelor membre că Directiva privind drepturile consumatorilor trebuia transpusă până la mijlocul lui decembrie 2013 și că aceasta va fi aplicabilă tuturor contractelor încheiate după 13 iunie 2014;

3.  observă că protecția consumatorilor este eficace numai atunci când drepturile consumatorilor pot fi puse în aplicare; invită, prin urmare, statele membre să pună în aplicare pe deplin dispozițiile Directivei privind practicile comerciale neloiale (2005/29/CE), ale Directivei privind publicitatea înșelătoare și comparativă (2006/114/CE) și ale Directivei privind drepturile consumatorilor (2011/83/UE); subliniază, în acest context, importanța unor sisteme alternative de soluționare a litigiilor, ca mecanisme eficiente, de economisire a costurilor, pentru soluționarea litigiilor dintre consumatorii și furnizorii de servicii de utilități; invită, prin urmare, statele membre să pună în aplicare Directiva recent aprobată privind SAL (2013/11/UE) și Regulamentul (UE) nr. 524/2013 privind soluționarea online a litigiilor (SOL);

4.  subliniază că sensibilizarea consumatorilor în ceea ce privește drepturile lor joacă un rol-cheie în obținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, însă subliniază și rolul fundamental al serviciului pentru clienți în numele furnizorilor de servicii de utilități; subliniază că persoanele responsabile de contractele cu clientela ar trebui instruite și informate cu privire la drepturile consumatorilor; prin urmare, încurajează prestatorii de servicii de utilități să își instruiască angajații în mod corespunzător și să asigure că toți clienții au acces permanent la asistență personalizată;

5.  subliniază necesitatea ca toți consumatorii să aibă acces la servicii de utilități accesibile și de înaltă calitate pe întreg teritoriul UE, întrucât aceste servicii joacă un rol esențial în asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, contribuind totodată la competitivitatea economiei europene;

6.  sprijină existența unor organizații puternice și independente de protecție a consumatorilor în facilitarea unei protecții cuprinzătoare a consumatorilor, dar subliniază importanța găsirii unui echilibru adecvat între nevoile consumatorilor și cele ale furnizorilor;

7.  subliniază că toți consumatorii, indiferent de situația lor financiară, ar trebui să beneficieze de acces la serviciile de utilități; sugerează că, în circumstanțe specifice, statele membre pot considera că „consumatorii vulnerabiliˮ pot să necesite dispoziții adaptate;

8.  invită Comisia și statele membre să acorde mai multă atenție și să investească mai mult în campanii de informare și educare a consumatorilor în contextul serviciilor de utilități care vizează mesajele corecte către segmentul de consumatori corect;

Energia

9.  consideră că este nevoie de o piață internă a energiei deschisă, transparentă și integrată în vederea obținerii unor prețuri la energie competitive, a securității aprovizionării și a sustenabilității, precum și a utilizării eficiente la scară largă a energiei din surse regenerabile și solicită statelor membre să transpună, să aplice și să monitorizeze mai bine al treilea pachet privind piața internă a energiei; subliniază necesitatea unei informări consolidate a consumatorilor, în special pentru a îmbunătăți serviciile oferite și pentru a permite comparabilitatea și transparența tarifelor, ajungându-se, astfel, la prețuri nediscriminatorii;

10.  subliniază importanța crucială a punerii în aplicare oportune, corecte și depline a legislației actuale, care include și activitatea de reglementare de care este nevoie pentru cel de-al treilea pachet de măsuri privind piața internă a energiei, în scopul de a crea, până în 2014, o piață a energiei internă europeană integrată și competitivă;

11.  salută activitatea grupului de lucru pentru consumatori vulnerabili în cadrul forumului energetic pentru cetățeni și salută comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind prețurile și costurile energiei în Europa (COM(2014)0021) și raportul anexat, care analizează impactul și legătura dintre prețurile și costurile la energie în statele membre; reamintește că statele membre au, de asemenea, obligația de a reacționa la diferiții factori și situații privind energia și consumatorii vulnerabili;

12.  constată că rezilierea contractelor energetice presupune deseori condiții restrictive și proceduri complexe, fapt ce face dificilă schimbarea furnizorului; solicită accelerarea și simplificarea procedurilor de schimbare a furnizorului; subliniază că criteriile existente pentru evaluarea pachetului pieței interne a energiei sunt completate de directivele privind electricitatea și gazul din cadrul celui de al treilea pachet privind piața internă a energiei; subliniază importanța unor rapoarte periodice ale Comisiei privind punerea în aplicare a pieței interne a energiei;

13.  subliniază necesitatea ca Comisia să-și prezinte concluziile privind facturarea electronică deoarece este legată de gestionarea online a conturilor energetice ale consumatorilor;

14.  regretă că prețurile la energie actuale nu au neapărat un impact asupra costurilor externe, și anume, daunele asupra mediului asociate cu o anumită sursă de energie sau o metodă de producție, care pot, cu toate acestea, să fie transmise societății în ansamblu pe termen lung; solicită măsuri pentru a încuraja o transparență mai mare a prețurilor pentru consumatori în această privință;

15.  opinează că întreprinderile ar trebui să publice în mod inteligibil informații privind prețurile, modificările acestora și ale contractelor; reamintește statelor membre faptul că al treilea pachet energetic intern obligă deja statele membre să asigure acest lucru; invită statele membre și întreprinderile în cauză să ia măsurile necesare pentru a garanta că consumatorii au acces la informații clare, inteligibile și comparabile cu privire la tarife, condiții și măsuri de reparare;

16.  reamintește că al treilea pachet energetic intern solicită statelor membre să realizeze o analiză cost-beneficiu înainte de începerea desfășurării unui sistem de măsurători inteligent; subliniază că rețelele inteligente permit consumatorilor să observe și să își adapteze consumul de energie electrică, dar subliniază că unele dintre analizele cost-beneficiu realizate de statele membre nu indică economii de cost substanțiale pentru consumatori; subliniază că trebuie respectate dispozițiile privind clienții și protecția datelor și faptul că utilizarea de sisteme de măsurători inteligente trebuie să rămână alegerea consumatorilor;

Telecomunicațiile

17.  subliniază că aspectul privind consumatorii al pieței unice digitale și al sectorului comunicațiilor electronice are o importanță vitală și constată îmbunătățirile semnificative privind protecția consumatorilor introduse ca urmare a punerii în aplicare a Pachetului privind telecomunicațiile 2009 (Directivele 2009/136/CE și 2009/140/CE); subliniază actualizările și îmbunătățirile importante pentru protecția și autonomizarea consumatorilor care sunt propuse în prezent de Parlament; subliniază importanța accesului tuturor consumatorilor la servicii de comunicații electronice de înaltă calitate și a desfășurării de noi infrastructuri în vederea reducerii decalajului digital;

18.  își reiterează propunerile vizând facilitarea schimbării furnizorilor de servicii de comunicații electronice pentru consumatori fără taxe suplimentare față de costul real al schimbării, fără pierderi de date și fără dificultăți și îi încurajează pe aceștia să facă acest lucru; sprijină în egală măsură propunerile vizând promovarea informațiilor independente privind prețurile, facturarea și calitatea serviciilor, inclusiv vitezele de transmitere a datelor;

Serviciile poștale

19.  observă că consumatorii beneficiază de pe urma unui serviciu mai orientat spre calitate în sectorul serviciilor poștale și de economiile transferate acestora prin reduceri de costuri; subliniază că mai multele opțiuni de livrare și transparența mai mare, informațiile și prețurile constituie condiții prealabile pentru creșterea încrederii consumatorilor în piața de livrări; observă că Directiva 97/67/CE, astfel cum a fost modificată de Directivele 2002/39/CE și 2008/6/CE garantează faptul că serviciile poștale furnizează un serviciu universal; reamintește Comisiei să analizeze, în raportul său de punere în aplicare, dacă această garantare este respectată de către statele membre; invită Comisia să încurajeze operatorii serviciilor poștale să îmbunătățească interoperabilitatea și să accelereze desfășurarea de procese simplificate destinate reducerii costurilor, sporind disponibilitatea și calitatea serviciilor de livrare;

20.  subliniază importanța unor servicii de livrare a coletelor cuprinzătoare în cadrul Uniunii; subliniază că este esențial ca serviciile de livrare a coletelor furnizate de serviciile poștale și de operatorii privați să fie rapide și fiabile, nu în ultimul rând pentru a răspunde nevoilor consumatorilor care comandă online; își reiterează sugestiile cuprinse în rezoluția sa din 4 februarie 2014 privind serviciile de livrare a coletelor(6) referitoare la nevoia de sprijinire a îmbunătățirii serviciilor și de reducere a costurilor;

21.  salută toate eforturile depuse deja de operatorii pieței de livrări pentru a satisface mai bine nevoile consumatorilor și ale retailerilor online, precum introducerea unei livrări flexibile și opțiuni de returnare; subliniază în același timp că stimulente suplimentare sunt binevenite pentru a îmbunătăți interoperabilitatea și calitatea serviciilor;

Transportul public

22.  constată că drepturile consumatorilor care utilizează serviciile de transport au fost întărite în ultimii ani prin măsuri specifice sectorului;

23.  subliniază că ar trebui vizați consumatorii care au acces la un transport public local eficient, indiferent dacă aceștia locuiesc în zone în care un astfel de serviciu ar fi mai puțin profitabil; recunoaște responsabilitatea statelor membre în acest sens și le solicită să adopte măsurile adecvate;

24.  subliniază faptul că, datorită îmbătrânirii populației, un serviciu de transport public eficient va deveni tot mai important în viitor și că acesta este vital pentru realizarea obiectivelor climatice din cadrul strategiei Europa 2020; solicită dezvoltarea de instrumente comune care să asigure o multimodalitate optimizată în cadrul serviciilor de transport public transfrontaliere eficiente și de înaltă calitate, pentru a garanta atât libera circulație a persoanelor, cât și competitivitatea acestor servicii;

25.  solicită o abordare holistică în ceea ce privește persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă; este de părere că trebuie să se ia în considerare întregul lanț de transport, inclusiv accesul la nodurile de transport public; dorește să sublinieze necesitatea unui sistem coerent de puncte de contact pentru acordarea de asistență persoanelor cu mobilitate redusă;

o
o   o

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 264 E, 13.9.2013, p. 11.
(2) JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9.
(3) Texte adoptate, P7_TA(2013)0239.
(4) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 51.
(5) JO L 373, 21.12.2004, p. 37.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0067.


Cerințele tehnice pentru navele de navigație interioară ***I
PDF 561kWORD 172k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (COM(2013)0622 – C7-0266/2013 – 2013/0302(COD))
P7_TA(2014)0343A7-0145/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0622),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0266/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2014(2),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A7-0145/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 2006/87/CE

P7_TC1-COD(2013)0302


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului(6) stabilește condiții armonizate de eliberare a certificatelor tehnice pentru navele de navigație interioară în cadrul întregii rețele de căi navigabile interioare ale Uniunii.

(2)  Cerințele tehnice pentru navele care navighează pe fluviul Rin sunt stabilite de către Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin (CCNR).

(3)  Cerințele tehnice stabilite în anexele la Directiva 2006/87/CE încorporează, în principal, dispozițiile prevăzute în Regulamentele de inspecție a navelor pe Rin, în versiunea aprobată în 2004 de CCNR. Condițiile și cerințele tehnice pentru eliberarea de certificate de navigație interioară prevăzute la articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin sunt revizuite periodic și sunt recunoscute ca reflectând stadiul actual al dezvoltării tehnologice.

(4)  Menținerea a două seturiAvând în vedere cadrele juridice și calendarele diferite de norme, cele pentru pentru procedurile de luare a deciziilor, este dificil să se mențină echivalența dintre certificatele Uniunii pentru navigația interioară eliberate în conformitate cu Directiva 2006/87/CE și certificatele eliberate în conformitate cu articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin. și cele pentru certificatul de navigație interioară al Uniunii, nu asigură Prin urmare, securitatea juridică nu este asigurată, fapt care riscă să compromită și siguranța navigației. [AM 1]

(5)  Pentru a obține armonizarea la nivelul Uniunii și pentru a preveni denaturarea concurenței și existența unor niveluri diferite de siguranță, ar trebui să se aplice și să se actualizeze cu regularitate aceleași cerințe tehnice pentru întreaga rețea de căi navigabile interioare a Uniunii.

(6)  Dat fiind că CCNR a atins un nivel semnificativ de expertiză în ceea ce privește dezvoltarea și actualizarea cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară, această expertiză expertiza respectivă ar trebui să fie folosită în întregime pentru căile navigabile interioare din Uniune. Serviciile Comisiei ș ale CCNR au semnat un protocol administrativ în 2013 pentru a-și consolida cooperarea, în special în ceea ce privește elaborarea cerințelor tehnice privind navele de navigație interioară. În acest cadru, s-a convenit înființarea unui Comitet (Comitetul pentru elaborarea de standarde tehnice europene (CESTE)) cu sarcina de a redacta standardele tehnice aplicabile navigației interioare, la care reglementările respective ale Uniunii și ale CCNR vor putea face referire. [AM 2]

(7)  Certificatele de navigație interioară ale Uniunii care atestă că ambarcațiunile sunt pe deplin conforme cu cerințele tehnice ar trebui să fie valabile pe toate căile navigabile interioare ale Uniunii.

(8)  Ar trebui armonizate și mai mult condițiile pentru eliberarea de către statele membre a certificatelor de navigație interioară suplimentare ale Uniunii pentru operațiunile desfășurate pe căile navigabile din zonele 1 și 2 (estuare) și pentru operațiunile desfășurate pe căile navigabile din zona 4.

(9)  Din motive de siguranță, standardele ar trebui să fie armonizate la un nivel înalt și în așa fel încât să nu se reducă nivelul standardelor de siguranță pe căile navigabile interioare ale Uniunii. Cu toate acestea, ar trebui să li se permită statelor membre, după consultarea Comisiei, să stabilească dispoziții specifice în privința unor cerințe tehnice suplimentare sau reduse pentru anumite zone, cu condiția ca astfel de măsuri să fie limitate la subiectele specifice prevăzute în anexele III și IV.

(10)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda derogări de la dispozițiile prezentei directive în anumite cazuri ce privesc căile navigabile care nu sunt legate de căile navigabile ale altor state membre sau anumite ambarcațiuni care navighează exclusiv pe o cale navigabilă națională.

(11)  După autorizarea de către Comisie, statelor membre ar trebui să li se permită de asemenea să acorde derogări de la dispozițiile prezentei directive anumitor ambarcațiuni, pentru a permite abordări alternative, pentru a promova inovarea sau pentru a evita costurile nerezonabile.

(12)  Certificatul de navigație interioară al Uniunii ar trebui eliberat ambarcațiunilor care trec de o inspecție tehnică efectuată înainte de punerea în funcțiune a respectivelor ambarcațiuni. Această inspecție tehnică ar trebui utilizată pentru a verifica dacă ambarcațiunea respectă cerințele tehnice stabilite în prezenta directivă. Autoritățile competente din statele membre ar trebui să aibă vor avea dreptul de a efectua inspecții suplimentare în orice moment, pentru a verifica dacă starea fizică a ambarcațiunii corespunde certificatelor de navigație interioară ale Uniunii. [AM 3]

(13)  În anumite limite de timp și în funcție de categoria ambarcațiunii în cauză, este necesar să se stabilească perioada de valabilitate a certificatelor de navigație interioară ale Uniunii pentru fiecare caz în parte.

(14)  Trebuie stabilite dispoziții detaliate în ceea ce privește înlocuirea, reînnoirea, prelungirea valabilității și eliberarea de noi certificate de navigație interioară ale Uniunii, în anumite limite de timp, pentru a menține un nivel ridicat de siguranță al navigației interioare.

(15)  Este necesar ca măsurile stabilite în Directiva 2009/100/CE a Parlamentului European și a Consiliului(7) să rămână în vigoare pentru navele care nu fac obiectul prezentei directive.

(16)  Ar trebui să se aplice un regim tranzitoriu în cazul ambarcațiunilor în folosință care nu dețin încă un certificat de navigație interioară al Uniunii atunci când acestea sunt supuse primei inspecții tehnice în conformitate cu cerințele tehnice revizuite stabilite de prezenta directivă.

(17)  Este necesar să se emită instrucțiuni administrative obligatorii în scopul de a oferi norme detaliate cu privire la aplicarea cerințelor tehnice în mod armonizat.

(18)  Modificările aduse cerințelor tehnice trebuie luate în considerare din motive de siguranță a navigației interioare și de echivalență a certificatelor Pentru a asigura un nivel înalt de siguranță și eficiență pentru navigația interioară și pentru a menține echivalența certificatelor de navigație, cerințele tehnice prevăzute în anexele la prezenta directivă ar trebui actualizate pentru a lua în considerare progresul științific și tehnic și standardele tehnice din sectorul navigației interioare. Pentru a proceda astfel, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în vederea adaptării anexelor la prezenta directivă în funcție de progresul științific și tehnic sau de evoluțiile înregistrate în acest domeniu și a actualizării standardelor tehnice, ca urmare a activității altor organizații internaționale, în special a CCNR. Este deosebit de important ca, În timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia ar trebui să organizeze, în mod deschis și transparent consultări adecvate cu toate părțile interesate relevante, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și redactează elaborează acte delegate, ar trebui să asigure prezentarea o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante Parlamentului către Parlamentul European și Consiliului Consiliu. [AM 4]

(18a)  Comisia ar trebui în special să adopte acte delegate pentru a stabili cerințe tehnice pentru navele care funcționează cu gaz natural lichefiat (GNL) pentru a permite circulația eficientă și sigură a acestor nave pe apele interioare. [AM 5]

(19)  În scopul de a permite abordările alternative, de a promova inovarea, de a evita costurile nerezonabile, de a prevedea un proces eficient de eliberare a certificatelor sau de a ține seama de circumstanțele regionale, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea anumitor derogări de la cerințele tehnice pentru ambarcațiuni specifice, aprobarea societăților de clasificare și aprobarea de cerințe tehnice suplimentare sau reduse pentru navele care navighează în anumite zone care nu sunt legate de căile navigabile interioare ale altui stat membru. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(8).

(19a)  Pentru a asigura un cadru corespunzător pentru coordonarea și cooperarea cu organizațiile internaționale competente în domeniul navigației interioare, în special CCNR, și elaborarea unor standarde tehnice uniforme pentru navigația interioară, la care Uniunea și organizațiile internaționale ar putea face referire, prezenta directivă ar trebui să facă obiectul unei revizuiri, în special în ceea ce privește eficacitatea măsurilor introduse în prezenta directivă, precum și mecanismele pentru cooperarea cu organizațiile internaționale competente în domeniul navigației interioare în vederea creării unui set unic și uniform de standarde tehnice. [AM 6]

(20)  Prin urmare, Directiva 2006/87/CE ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Clasificarea căilor navigabile

În sensul prezentei directive, căile navigabile interioare ale Uniunii se clasifică după cum urmează:

(a)  zonele 1, 2, 3 și 4:

(i)  zonele 1 și 2: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 1;

(ii)  zona 3: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 2;

(iii)  zona 4: căile navigabile enumerate în anexa I capitolul 3;

(b)  zona R: căile navigabile dintre cele menționate la litera (a) pentru care certificatele se eliberează în conformitate cu articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin, așa cum este formulat la momentul intrării în vigoare a prezentei directive.

Articolul 2

Definiții și domeniu de aplicare

(1)  În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

(a)  „ambarcațiune”: înseamnă o navă sau o instalație plutitoare;

(b)  „navă”: înseamnă o navă de navigație interioară sau o navă maritimă;

(c)  „remorcher”: înseamnă o navă special construită pentru a efectua operațiuni de remorcare;

(d)  „împingător”: înseamnă o navă construită special pentru a asigura propulsia unui convoi împins;

(e)  „navă de pasageri”: înseamnă o navă pentru voiaj de zi sau o navă cu cabine, construită și echipată pentru a transporta mai mult de 12 pasageri;

(f)  „instalație plutitoare”: înseamnă o construcție plutitoare dotată cu echipamente de lucru, precum macarale, drage, bigi sau elevatoare;

(g)  „ambarcațiune de agrement”: înseamnă o navă, alta decât o navă de pasageri, destinată să fie utilizată în scopuri sportive sau recreative;

(h)  „deplasament”: înseamnă volumul imers al navei, în m³;

(i)  „lungime (L)”: înseamnă lungimea maximă a corpului navei măsurată în m, cu excepția cârmei și a bompresului;

(j)  „lățime (B)”: înseamnă lățimea maximă a corpului în m, măsurată în exteriorul bordajului (exceptând roțile cu zbaturi, brâiele de acostare etc.);

(k)  „pescajul (T)”: înseamnă distanța verticală măsurată în m între punctul cel mai de jos al corpului navei, fără a lua în considerare chila sau alte elemente accesorii fixe, și linia pescajului maxim;

(l)  „societate de clasificare”: înseamnă o societate de clasificare care a fost aprobată în conformitate cu criteriile și procedurile menționate la articolul 9;

(m)  „certificatul de navigație interioară al Uniunii”: înseamnă un certificat eliberat de autoritatea competentă unei nave de navigație interioară, care atestă conformitatea acesteia cu cerințele tehnice ale prezentei directive.

(2)  Prezenta directivă se aplică următoarelor ambarcațiuni:

(a)  navelor cu o lungime (L) de cel puțin 20 de metri;

(b)  navelor pentru care produsul dintre lungime (L), lățime (B) și pescaj (T) este egal cu un volum egal de cel puțin 100 m3.

(3)  Prezenta directivă se aplică și următoarelor ambarcațiuni:

(a)  remorchere și împingătoare destinate remorcării sau împingerii ambarcațiunilor menționate la alineatul (1) sau a unor instalații plutitoare ori destinate deplasării prin legare la ureche a unor astfel de ambarcațiuni sau instalații plutitoare;

(b)  navelor destinate transportului de pasageri, care poartă la bord mai mult de 12 pasageri, în plus față de echipaj;

(c)  instalațiilor plutitoare.

(4)  Prezenta directivă nu se aplică următoarelor ambarcațiuni:

(a)  feriboturilor;

(b)  navelor militare;

(c)  navelor maritime, cu includerea remorcherelor și a împingătoarelor maritime, care:

(i)  navighează sau staționează în zone fluvio-maritime;

(ii)  navighează temporar pe căi navigabile interioare, cu condiția să dețină la bord:

–  un certificat care dovedește conformitatea cu Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS) din 1974 sau cu un act echivalent, un certificat care dovedește conformitatea cu Convenția internațională asupra liniilor de încărcare din 1966 sau cu un act echivalent și un certificat internațional de prevenire a poluării cu hidrocarburi (IOPP) care dovedește conformitatea cu Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) din 1973; sau

–  în cazul navelor de pasageri care nu fac obiectul tuturor convențiilor menționate la prima liniuță, un certificat privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri eliberat în conformitate cu Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului(9); sau

–  în cazul ambarcațiunilor de agrement care nu fac obiectul tuturor convențiilor menționate la prima liniuță, un certificat din partea țării căreia îi arborează pavilionul.

Articolul 3

Obligația de a deține un certificat la bord

(1)  Ambarcațiunile care navighează pe căile navigabile interioare ale Uniunii menționate la articolul 1 au obligația de a deține la bord:

(a)  atunci când navighează pe o cale navigabilă din zona R:

–  un certificat eliberat în temeiul articolului 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin; sau

–  un certificat de navigație interioară al Uniunii care atestă, fără a aduce atingere dispozițiilor tranzitorii din anexa II, deplina conformitate a ambarcațiunii cu cerințele tehnice menționate în anexa II, pentru care echivalența cu cerințele tehnice prevăzute pentru aplicarea Convenției revizuite privind navigația pe Rin a fost stabilită pe baza normelor și procedurilor aplicabile;

(b)  atunci când navighează pe alte căi navigabile, un certificat de navigație interioară al Uniunii, incluzând, după caz, specificațiile menționate la articolul 5.

(2)  Certificatul de navigație interioară al Uniunii se întocmește după modelul prevăzut în anexa V partea I și se eliberează în conformitate cu prezenta directivă. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în scopul de a modifica modelul respectiv dacă acest lucru devine necesar pentru a ține seama de progresul științific și tehnic, pentru a simplifica cerințele administrative sau pentru a ține seama de evoluțiile înregistrate în acest domeniu ca urmare a activității organizațiilor internaționale, în special a CCNR.

Articolul 4

Certificate suplimentare de navigație interioară ale Uniunii

(1)  Toate ambarcațiunile care dețin la bord un certificat valabil, eliberat în conformitate cu articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin, pot naviga pe căile navigabile ale Uniunii numai pe baza respectivului certificat, sub rezerva dispozițiilor de la articolul 5 alineatul (5) din prezenta directivă.

(2)  Tuturor ambarcațiunilor care dețin la bord certificatul menționat la alineatul (1) li se furnizează însă și un certificat suplimentar de navigație interioară al Uniunii:

(a)  atunci când navighează pe căile navigabile din zonele 3 și 4, dacă doresc să beneficieze de cerințele tehnice reduse aplicabile pe respectivele căi navigabile;

(b)  atunci când navighează pe căile navigabile din zonele 1 și 2 sau, în cazul navelor de pasageri, atunci când navighează pe căi navigabile din zona 3 care nu sunt legate de căile navigabile interioare ale altui stat membru, dacă statul membru în cauză a adoptat cerințe tehnice suplimentare pentru respectivele căi navigabile, în conformitate cu articolul 5 alineatele (1), (2) și (3).

(3)  Certificatul suplimentar de navigație interioară al Uniunii se întocmește după modelul prezentat în anexa V partea II și este eliberat de autoritățile competente la prezentarea certificatului menționat la alineatul (1) și în condițiile stabilite de respectivele autorități în ceea ce privește respectivele căi navigabile. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în scopul de a modifica modelul respectiv dacă acest lucru devine necesar pentru a ține seama de progresul științific și tehnic, pentru a simplifica cerințele administrative sau pentru a ține seama de evoluțiile înregistrate în acest domeniu ca urmare a activității organizațiilor internaționale, în special a CCNR.

Articolul 5

Cerințe tehnice suplimentare sau reduse pentru anumite zone

(1)  Statele membre pot adopta, după consultarea Comisiei și, după caz, în conformitate cu cerințele Convenției revizuite privind navigația pe Rin, cerințe tehnice suplimentare față de cele din anexa II pentru ambarcațiunile care navighează pe căile navigabile din zonele 1 și 2 de pe teritoriile lor.

(2)  Fiecare stat membru poate menține cerințe tehnice suplimentare față de cele din anexa II în ceea ce privește navele de pasageri care navighează pe căile navigabile din zona 3 de pe teritoriul respectivului stat membru, care nu sunt legate de căile navigabile interioare ale altui stat membru. Statele membre pot adopta astfel de noi cerințe tehnice suplimentare în conformitate cu procedura menționată la alineatul (3). Cerințele suplimentare pot viza numai elementele enumerate în anexa III.

(3)  Statul membru notifică Comisia în privința cerințelor suplimentare propuse cu cel puțin șase luni înainte de data prevăzută pentru intrarea în vigoare a acestora și informează celelalte state membre în acest sens.

Comisia aprobă cerințele tehnice suplimentare prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura consultativă menționată la articolul 25 alineatul (2).

(4)  Îndeplinirea cerințelor suplimentare se indică în certificatul de navigație interioară al Uniunii menționat la articolul 3 sau, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul suplimentar de navigație interioară al Uniunii. Această dovadă a conformității este recunoscută pe căile navigabile ale Uniunii din zona corespunzătoare.

(5)  În cazurile în care aplicarea dispozițiilor tranzitorii prevăzute în anexa II capitolul 24a produce o reducere a nivelului standardelor naționale de siguranță existente, un stat membru poate renunța la aplicarea respectivelor dispoziții tranzitorii în ceea ce privește navele de navigație interioară pentru transportul de pasageri care navighează pe căi navigabile interioare ce nu sunt legate de căile navigabile interioare ale altui stat membru. În astfel de situații, statul membru poate impune navelor respective care navighează pe căile sale navigabile interioare ce nu dispun de astfel de legături să îndeplinească integral cerințele tehnice prevăzute în anexa II de la 30 decembrie 2008.

Statul membru care recurge la posibilitatea menționată la primul paragraf informează Comisia și celelalte state membre cu privire la decizia sa și furnizează Comisiei detalii despre standardele naționale relevante care se aplică navelor de pasageri ce navighează pe căile sale navigabile interioare.

Îndeplinirea cerințelor unui stat membru pentru navigarea pe căile sale navigabile interioare care nu dispun de legături se indică în certificatul de navigație interioară al Uniunii menționat la articolul 3 sau, în cazul în care se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul suplimentar de navigație interioară al Uniunii.

(6)  Ambarcațiunile care navighează numai pe căile navigabile din zona 4 îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea cerințelor reduse prevăzute în anexa II pe toate căile navigabile din zona respectivă. Respectarea respectivelor cerințe reduse se indică în certificatul de navigație interioară al Uniunii menționat la articolul 3.

(7)  După consultarea Comisiei, statele membre pot permite o aplicare parțială a cerințelor tehnice sau pot stabili cerințe tehnice mai flexibile decât cele prevăzute în anexa II în cazul ambarcațiunilor care navighează exclusiv pe căile navigabile din zonele 3 și 4 de pe teritoriile lor.

Aplicarea cerințelor tehnice mai flexibile sau aplicarea parțială a cerințelor tehnice poate viza numai elementele enumerate în anexa IV. În cazul în care caracteristicile tehnice ale unei ambarcațiuni corespund aplicării cerințelor tehnice mai flexibile sau aplicării parțiale a cerințelor tehnice, acest lucru se indică în certificatul de navigație interioară al Uniunii sau, dacă se aplică articolul 4 alineatul (2), în certificatul suplimentar de navigație interioară al Uniunii.

Statele membre notifică Comisiei aplicarea unor cerințe tehnice mai flexibile sau aplicarea parțială a cerințelor tehnice din anexa II cu cel puțin șase luni înainte de intrarea acestora în vigoare și informează celelalte state membre în acest sens.

Articolul 6

Derogări

(1)  Statele membre pot autoriza derogări de la toate dispozițiile prezentei directive sau de la o parte a acestora pentru:

(a)  navele, remorcherele, împingătoarele și instalațiile plutitoare care navighează pe căi navigabile ce nu sunt legate prin căi navigabile interioare de căile navigabile ale altor state membre;

(b)  ambarcațiunile a căror capacitate de încărcare nu depășește 350 de tone sau ambarcațiunile care nu sunt destinate transportului de mărfuri și care au un deplasament mai mic de 100 m3, a căror chilă a fost pusă înainte de 1 ianuarie 1950 și care navighează exclusiv pe căi navigabile naționale.

(2)  În ceea ce privește navigația pe căile navigabile naționale, statele membre pot autoriza derogări de la una sau mai multe dispoziții ale prezentei directive în cazul unor voiaje scurte de interes local sau în zone portuare. Derogările, precum și voiajele sau zona pentru care sunt valabile se indică în certificatul ambarcațiunii.

(3)  Statele membre notifică Comisiei derogările autorizate în conformitate cu alineatele (1) și (2) și informează celelalte state membre în acest sens.

(4)  Orice stat membru care, în urma derogărilor autorizate în conformitate cu alineatele (1) și (2), nu deține ambarcațiuni vizate de dispozițiile prezentei directive care navighează pe căile sale navigabile, nu are obligația de a respecta dispozițiile articolelor 8, 9 și 11.

Articolul 7

Eliberarea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

(1)  Certificatul de navigație interioară al Uniunii se eliberează ambarcațiunilor a căror chilă a fost pusă începând cu [data transpunerii prezentei directive], în urma unei inspecții tehnice efectuate înainte de punerea în funcțiune a ambarcațiunii respective în scopul de a verifica dacă respectiva ambarcațiune îndeplinește cerințele tehnice din anexa II.

(2)  Certificatul de navigație interioară al Uniunii se eliberează ambarcațiunilor care nu intră în domeniul de aplicare al Directivei 82/714/CEE a Consiliului(10), dar vizate de prezenta directivă în conformitate cu articolul 2 alineatele (2) și (3), în urma unei inspecții tehnice care se efectuează la data expirării certificatului actual al ambarcațiunii, dar în orice caz nu mai târziu de 30 decembrie 2018, în scopul de a verifica dacă respectiva ambarcațiune îndeplinește cerințele tehnice din anexa II.

Orice nerespectare a cerințelor tehnice din anexa II trebuie indicată în certificatul de navigație interioară al Uniunii. Dacă autoritățile competente consideră că aceste deficiențe nu reprezintă un pericol evident, ambarcațiunile menționate la primul paragraf al prezentului articol pot continua să navigheze până la înlocuirea sau modificarea componentelor sau secțiunilor ambarcațiunii certificate drept neconforme cu cerințele menționate, după care componentele sau secțiunile respective trebuie să respecte cerințele tehnice din anexa II.

(3)  În sensul prezentului articol, se presupune că există un pericol evident în special atunci când sunt afectate cerințele privind integritatea structurală a construcției ambarcațiunii, navigarea sau manevrabilitatea ori caracteristicile speciale ale ambarcațiunii în conformitate cu cerințele tehnice menționate în anexa II. Derogările permise în cerințele tehnice din anexa II nu sunt considerate drept deficiențe care reprezintă un pericol evident.

Înlocuirea pieselor existente cu piese identice sau cu piese echivalente ca tehnologie și proiectare în cadrul reparațiilor și întreținerii de rutină nu este considerată drept înlocuire în sensul prezentului articol.

(4)  Îndeplinirea de către o ambarcațiune a cerințelor suplimentare menționate la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) este verificată, după caz, în cadrul inspecțiilor tehnice prevăzute la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol sau în cadrul unei inspecții tehnice efectuate la cererea proprietarului ambarcațiunii.

Articolul 8

Autorități competente

(1)  Certificatele de navigație interioară ale Uniunii pot fi sunt eliberate de autoritățile competente ale statelor membre. [AM 7]

(2)  Fiecare stat membru întocmește o listă cu autoritățile competente în domeniul eliberării de certificate de navigație interioară ale Uniunii și notifică Comisia și celelalte state membre în acest sens.

(3)  Autoritățile competente țin un registru cu toate certificatele de navigație interioară ale Uniunii pe care le eliberează conform modelului prevăzut în anexa VI. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în scopul de a modifica modelul respectiv pentru a ține seama de progresul științific și tehnic, pentru a simplifica cerințele administrative sau pentru a ține seama de evoluțiile înregistrate în acest domeniu ca urmare a activității altor organizații internaționale, în special a CCNR.

Articolul 9

Efectuarea inspecțiilor tehnice

(1)  Inspecția tehnică menționată la articolul 7 este efectuată de către autoritățile competente. Autoritățile respective pot să nu supună, în întregime sau parțial, ambarcațiunea inspecției tehnice în cazul în care rezultă dintr-un atestat valabil, eliberat de o societate de clasificare recunoscută, că ambarcațiunea îndeplinește, în întregime sau parțial, cerințele tehnice din anexa II.

(2)  Comisia adoptă acte de punere în aplicare în scopul de a aproba o societate de clasificare care îndeplinește criteriile enumerate în anexa VII sau de a retrage aprobarea, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (3) și (4). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 25 alineatul (2).

(3)  Cererea de aprobare este prezentată Comisiei de către statul membru în care societatea de clasificare are sediul sau o filială autorizată să elibereze atestate ce indică respectarea de către ambarcațiune a cerințelor din anexa II în conformitate cu prezenta directivă. Cererea trebuie să fie însoțită de toate informațiile și documentele necesare pentru a verifica îndeplinirea criteriilor de aprobare.

Orice stat membru poate cere organizarea unei audieri sau furnizarea de informații ori documente suplimentare.

(4)  Orice stat membru poate prezenta Comisiei o cerere de retragere a aprobării în cazul în care consideră că o societate de clasificare nu mai îndeplinește criteriile prevăzute în anexa VII. Cererea de retragere trebuie să fie însoțită de documente justificative.

(5)  Până la obținerea aprobării în temeiul prezentei directive, societățile de clasificare care sunt recunoscute, aprobate și autorizate de un stat membru în conformitate cu Directiva 94/57/CE a Consiliului(11) sunt considerate ca fiind aprobate numai pentru navele care navighează exclusiv pe căile navigabile ale respectivului stat membru.

(6)  Comisia publică pentru prima dată la ...(12) și ține la zi o listă a societăților de clasificare aprobate în conformitate cu prezentul articol. [AM 8]

(7)  Fiecare stat membru întocmește o listă cu autoritățile competente în domeniul efectuării inspecțiilor tehnice și notifică Comisia și celelalte state membre în acest sens.

(8)  Fiecare stat membru trebuie să respecte cerințele specifice în ceea ce privește organismele de inspecție și cererea de efectuare a unei inspecții prevăzute în anexa II.

Articolul 10

Valabilitatea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

(1)  Perioada de valabilitate a certificatelor de navigație interioară ale Uniunii eliberate navelor nou construite în conformitate cu dispozițiile prezentei directive este stabilită de autoritatea competentă până la cel mult:

(a)  cinci ani în cazul navelor de pasageri;

(b)  zece ani în cazul tuturor celorlalte tipuri de ambarcațiuni.

Perioada de valabilitate trebuie indicată în certificatul de navigație interioară al Uniunii.

(2)  În cazul navelor care se află deja în exploatare înainte de efectuarea inspecției tehnice, autoritatea competentă stabilește perioada de valabilitate a certificatului de navigație interioară al Uniunii pentru fiecare caz în parte, având în vedere rezultatele inspecției. Valabilitatea nu poate însă depăși perioadele indicate la alineatul (1).

(3)  Fiecare stat membru poate elibera, în situațiile menționate în anexa II, certificate provizorii de navigație interioară ale Uniunii. Certificatele provizorii de navigație interioară ale Uniunii se întocmesc după modelul prevăzut în anexa V partea III. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în scopul de a modifica modelul respectiv pentru a ține seama de progresul științific și tehnic, pentru a simplifica cerințele administrative sau pentru a ține seama de evoluțiile înregistrate în acest domeniu ca urmare a activității altor organizații internaționale, în special a CCNR.

Articolul 11

Înlocuirea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

Fiecare stat membru stabilește condițiile în care poate fi înlocuit un certificat valabil de navigație interioară al Uniunii care a fost pierdut sau deteriorat.

Articolul 12

Reînnoirea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

(1)  Certificatul de navigație interioară al Uniunii se reînnoiește la expirarea perioadei sale de valabilitate, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7.

(2)  Pentru reînnoirea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii, se aplică dispozițiile tranzitorii prevăzute în anexa II capitolele 24 și 24a ambarcațiunilor indicate în respectivele capitole, în condițiile indicate în aceleași capitole.

Articolul 13

Prelungirea valabilității certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

Valabilitatea unui certificat de navigație interioară al Uniunii poate fi prelungită în mod excepțional, de către autoritatea care l-a eliberat sau l-a reînnoit, fără efectuarea unei inspecții tehnice în conformitate cu anexa II. Prelungirea valabilității trebuie indicată în certificat.

Articolul 14

Eliberarea de noi certificate de navigație interioară ale Uniunii

În cazul unor modificări sau reparații majore care afectează integritatea structurală a navei, navigarea sau manevrabilitatea ori caracteristicile speciale ale ambarcațiunii în conformitate cu anexa II, respectiva ambarcațiune trebuie supusă încă o dată inspecției tehnice prevăzute la articolul 7 înainte de a pleca în altă cursă. În urma acestei inspecții, se eliberează un nou certificat de navigație interioară al Uniunii în care se menționează caracteristicile tehnice ale ambarcațiunii sau se modifică în mod corespunzător certificatul existent. Dacă certificatul este eliberat în alt stat membru decât cel care a eliberat sau a reînnoit certificatul inițial, autoritatea competentă care a eliberat sau a reînnoit certificatul în cauză este informată în acest sens în termen de o lună.

Articolul 15

Refuzul de a elibera sau de a reînnoi certificatele de navigație interioară ale Uniunii și retragerea acestor certificate

(1)  Orice decizie de refuzare a eliberării sau a reînnoirii unui certificat de navigație interioară al Uniunii trebuie să fie motivată. Proprietarul ambarcațiunii este notificat în acest sens și este informat cu privire la căile de atac și termenele aferente din statul membru în cauză.

(2)  Orice certificat valabil de navigație interioară al Uniunii poate fi retras de autoritatea competentă care l-a eliberat sau l-a reînnoit dacă ambarcațiunea nu mai îndeplinește cerințele tehnice specificate în certificatul său.

Articolul 16

Inspecții suplimentare

(1)  Autoritățile competente ale unui stat membru pot verifica în orice moment dacă o ambarcațiune deține la bord un certificat valabil în conformitate cu prezenta directivă și dacă îndeplinește cerințele prevăzute în respectivul certificat sau dacă prezintă un pericol evident pentru persoanele aflate la bord, pentru mediu sau pentru siguranța navigației. Autoritățile competente iau măsurile necesare în conformitate cu alineatele (2)-(5).

(2)  Dacă în cursul unei astfel de inspecții autoritățile constată că certificatul nu se află la bordul ambarcațiunii, că certificatul de la bord nu este valabil sau că ambarcațiunea nu îndeplinește cerințele prevăzute în certificat, dar că lipsa de valabilitate sau neîndeplinirea cerințelor nu constituie un pericol evident, proprietarul ambarcațiunii sau reprezentantul său ia toate măsurile necesare pentru remedierea situației. Autoritatea care a eliberat certificatul sau care l-a reînnoit ultima dată este informată în acest sens în termen de șapte zile.

(3)  Dacă la efectuarea inspecției autoritățile constată că ambarcațiunea prezintă un pericol evident pentru persoanele aflate la bord, pentru mediu sau pentru siguranța navigației, ele pot să nu permită ambarcațiunii continuarea călătoriei până când au fost luate măsurile necesare pentru remedierea situației.

De asemenea, ele pot dispune măsuri care să permită navei să se îndrepte în siguranță, după caz, la terminarea operațiunilor sale de transport, către un loc în care va fi inspectată sau reparată. Autoritatea care a eliberat certificatul sau care l-a reînnoit ultima dată este informată în acest sens în termen de șapte zile.

(4)  Un stat membru care nu a permis unei ambarcațiuni continuarea călătoriei sale sau care a notificat proprietarului intenția sa de a face acest lucru dacă nu se remediază deficiențele constatate informează autoritatea din statul membru care a eliberat certificatul sau care l-a reînnoit ultima dată, în termen de șapte zile, cu privire la decizia luată sau pe care intenționează să o ia.

(5)  Orice decizie de a întrerupe navigarea unei ambarcațiuni, adoptată în vederea punerii în aplicare a prezentei directive, trebuie să indice în detaliu motivele care stau la baza sa. Decizia respectivă este notificată fără întârziere părții vizate, concomitent cu informațiile despre căile de atac de care dispune în temeiul legislației în vigoare în statele membre și despre termenele în care acestea pot fi introduse.

Articolul 17

Numărul european unic de identificare a navei

Autoritatea competentă care a eliberat un certificat de navigație interioară al Uniunii trebuie să indice în respectivul certificat numărul european unic de identificare a navei în conformitate cu capitolul 2 din anexa II.

Articolul 18

Echivalențe și derogări

(1)  Statele membre pot solicita Comisiei să adopte acte de punere în aplicare care să permită derogări sau să recunoască echivalența dintre specificațiile tehnice pentru o anumită ambarcațiune cu privire la:

(a)  utilizarea sau prezența la bordul unei ambarcațiuni a altor materiale, instalații sau echipamente sau la adoptarea altor aspecte legate de proiectare sau a altor acorduri decât cele incluse în anexa II;

(b)  eliberarea unui certificat de navigație interioară al Uniuni în scop experimental pentru o perioadă limitată, care încorporează noi specificații tehnice ce derogă de la cerințele din anexa II partea II, cu condiția ca respectivele specificații să ofere un grad echivalent de siguranță;

(c)  aplicarea, de către organismele de inspecție, a unor derogări pentru o navă de pasageri, în ceea ce privește zonele destinate utilizării de către persoanele cu mobilitate redusă, atunci când se consideră că aplicarea cerințelor specifice prevăzute în anexa II capitolul 15 este dificilă în practică sau implică costuri nerezonabile;

(d)  utilizarea altor agenți de stingere decât cei menționați în anexa II capitolul 10;

(e)  utilizarea unor sisteme de stingere a incendiilor instalate permanent pentru protejarea obiectelor;

(f)  aplicarea dispozițiilor capitolului 24 din anexa II în cazul unei ambarcațiuni transformate în ambarcațiune cu o lungime mai mare de 110 m;

(g)  derogări de la cerințele prevăzute în anexa II capitolele 24 și 24a, în urma expirării dispozițiilor tranzitorii, atunci când cerințele menționate sunt dificil de aplicat din punct de vedere tehnic sau când aplicarea lor ar putea necesita costuri disproporționate;

(h)  recunoașterea standardelor referitoare la sistemele care difuzează cantități mai mici de apă, alta decât cele menționate în capitolul 10 din anexa II.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 25 alineatul (2).

(2)  Echivalențele și derogările menționate la alineatul (1) literele (a)-(g) se înscriu în certificatul de navigație interioară al Uniunii de către autoritățile competente din statele membre. Comisia și celelalte state membre sunt informate în acest sens.

(3)  Până la adoptarea actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1) litera (a), autoritățile competente pot elibera un certificat provizoriu de navigație interioară al Uniunii în conformitate cu articolul 10 alineatul (2).

În acest caz, autoritățile competente transmit Comisiei și celorlalte state membre, în termen de o lună de la eliberarea certificatului provizoriu de navigație interioară al Uniunii, numele și numărul european de identificare a navei corespunzătoare ambarcațiunii, natura derogării și statul în care ambarcațiunea este înmatriculată sau își are portul de origine.

(4)  Comisia publică un registru al aparatelor radar de navigație și al indicatoarelor vitezei de girație aprobate în conformitate cu anexa II.

Articolul 19

Recunoașterea certificatelor de navigabilitate ale ambarcațiunilor din țări terțe

Uniunea începe negocieri cu țările terțe în scopul de a asigura recunoașterea reciprocă a certificatelor de navigabilitate în Uniune și în țările terțe.

Până la încheierea unor astfel de acorduri, autoritățile competente ale unui stat membru pot recunoaște certificatele de navigabilitate ale ambarcațiunilor din țări terțe în scopul navigației pe căile navigabile din statul membru respectiv.

Eliberarea certificatelor de navigație interioară ale Uniunii ambarcațiunilor din țări terțe se efectuează în conformitate cu articolul 7 alineatul (1).

Articolul 20

Menținerea aplicabilității Directivei 2009/100/CE

În cazul ambarcațiunilor care nu intră sub incidența articolului 2 alineatele (2) și (3) din prezenta directivă, dar care fac obiectul articolului 1 litera (a) din Directiva 2009/100/CE, se aplică dispozițiile respectivei directive.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii referitoare la utilizarea documentelor

Documentele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și care au fost eliberate de autoritățile competente ale statelor membre în temeiul Directivei 2006/87/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive rămân valabile până la expirarea lor.

Articolul 22

Adaptarea anexelor

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în ceea ce privește adaptările anexelor I, II, III, IV și VII la progresul științific și tehnic sau la evoluțiile din acest domeniu ca urmare a activității altor organizații internaționale, în special a CCNR, pentru a asigura că cele două certificate menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sunt emise pe baza unor cerințe tehnice care garantează un nivel de siguranță echivalent sau pentru a ține seama de cazurile menționate la articolul 5.

Până la 31 decembrie 2017, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 24 privind introducerea, în capitolul 19ba din anexa II, a unor cerințe specifice pentru navele care funcționează cu gaz natural lichefiat (GNL). [AM 9]

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 în ceea ce privește instrucțiunile administrative obligatorii referitoare la modalitățile detaliate de aplicare a cerințelor tehnice prevăzute în anexa II pentru a asigura o interpretare armonizată a cerințelor respective sau pentru a ține seama de cele mai bune practici elaborate la nivelul Uniunii sau derivate din activitatea organizațiilor internaționale, în special a CCNR.

La adoptarea unor astfel de acte delegate, Comisia se asigură că cerințele tehnice care trebuie îndeplinite pentru eliberarea certificatului de navigație interioară al Uniunii recunoscut pentru navigația pe Rin oferă un nivel de siguranță echivalent celui necesar pentru eliberarea certificatului prevăzut la articolul 22 din Convenția revizuită privind navigația pe Rin.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24, în vederea actualizării trimiterilor din prezenta directivă la anumite dispoziții ale anexei II pentru a ține seama de modificările aduse prezentei anexe.

Articolul 23

Cerințe temporare

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24 pentru a prevedea cerințe tehnice temporare aplicabile ambarcațiunilor pentru a permite teste în vederea stimulării inovării și a progresului tehnic. Durata de valabilitate a unor astfel de cerințe este de maximum trei ani.

Articolul 24

Exercitarea delegării de competenţe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Delegarea de competențe menționată Competența de a adopta actele delegate menționată la articolele 3, 4, 8, 10, 22 și 23 se conferă Comisiei pentru o perioadă nedeterminată, de la [data intrării în vigoare a prezentei directive] de cinci ani de la …(13). Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 10]

(3)  Parlamentul European sau Consiliul pot revoca delegarea de competențe Delegarea de competenţe menționată la articolele 3, 4, 8, 10, 22 și 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării competențelor specificate de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 11 nu privește toate versiunile lingvistice]

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 3, 4, 8, 10, 22 și 23 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European şi Consiliu,sau în cazul în care , înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European sau Consiliul pot prelungi această perioadăși Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului. [AM 12]

Articolul 25

Procedura comitetului

(1)  Comisia este sistată de comitetul instituit în temeiul articolului 7 din Directiva 91/672/CEE a Consiliului(14) (denumit în continuare „comitetul”). Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Dacă avizul comitetului trebuie obținut prin procedură scrisă, președintele său poate decide încheierea procedurii fără niciun rezultat în termenul limită de emitere a avizului.

Articolul 26

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele referitoare la sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și iau măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.

Articolul 26a

Reexaminare

Comisia prezintă, înainte de ...(15) și ulterior din trei în trei ani, un raport Parlamentului European și Consiliului de evaluare a eficacității măsurilor introduse de prezenta directivă, în special în ceea ce privește armonizarea cerințelor tehnice și elaborarea standardelor tehnice aplicabile navigației interioare. Raportul evaluează, de asemenea, mecanismele de cooperare cu organizațiile internaționale competente în domeniul navigației interioare. Dacă este cazul, raportul este însoțit de o propunere legislativă menită să raționalizeze și mai mult cooperarea și coordonarea în vederea stabilirii unor standarde la care să se poată face referire în actele legislative ale Uniunii. [AM 13]

Articolul 27

Transpunerea

(1)  Statele membre care au căi navigabile interioare menționate articolul 1 pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive, cu efect de la 1 ianuarie 2015. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă astfel de acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre transmit Comisiei textul dispozițiilor legislative naționale pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 28

Abrogare

Directiva 2006/87/CE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2015.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează drept trimiteri la prezenta directivă.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 30

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre care dețin căi navigabile interioare menționate la articolul 1.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

LISTA ANEXELOR

Anexa I Lista căilor navigabile interioare ale Uniunii repartizate geografic în zonele 1, 2, 3 și 4

Anexa II Cerințe tehnice minime aplicabile ambarcațiunilor care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1, 2, 3 și 4

La Anexa II se inserează următorul capitol:

„CAPITOLUL 19ba

CERINȚE SPECIFICE APLICABILE NAVELOR CARE FUNCȚIONEAZĂ CU GAZ NATURAL LICHEFIAT (GNL) (fără obiect)ˮ [AM 14]

Anexa III Domenii în care pot fi adoptate dispoziții tehnice suplimentare aplicabile ambarcațiunilor care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 1 și 2

Anexa IV Domenii care pot face obiectul unor cerințe tehnice reduse aplicabile ambarcațiunilor care navighează pe căile navigabile interioare din zonele 3 și 4

Anexa V Modele de certificate de navigație interioară al Uniunii

Anexa VI Model de registru al certificatelor de navigație interioară ale Uniunii

Anexa VII Societăți de clasificare

Textul anexelor nu este reprodus în totalitate în acest text consolidat. A se vedea propunerea Comisiei COM(2013)0622, părțile 2 și 3.

(1) JO C 177,11.6.2014, p. 58.
(2) JO C 126, 26.4.2014, p. 48.
(3)JO C 177, 11.6.2014, p. 58.
(4)JO C 126, 26.4.2014, p. 48.
(5)Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014.
(6)Directiva 2006/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice pentru navele de navigație interioară și de abrogare a Directivei 82/714/CEE a Consiliului (JO L 389, 30.12.2006, p. 1).
(7)Directiva 2009/100/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind recunoașterea reciprocă a certificatelor de navigație pentru navele de navigație interioară (JO L 259, 2.10.2009, p. 8).
(8)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(9)Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele și standardele de siguranță pentru navele de pasageri (JO L 163, 25.6.2009, p. 1).
(10) Directiva 82/714/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1982 de stabilire a condițiilor tehnice pentru navele de navigație interioară (JO L 301, 28.10.1982, p.1), (directivă abrogată prin Directiva 2006/87/CE).
(11)Directiva 94/57/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind normele și standardele comune pentru organismele cu rol de inspecție și control al navelor, precum și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime (JO L 319, 12.12.1994, p. 20).
(12) Un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive.
(13) Data intrării în vigoare a prezentei directive.
(14) Directiva 91/672/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 privind recunoașterea reciprocă a brevetelor naționale ale conducătorilor de navă pentru transportul de mărfuri și călători pe căile navigabile interioare (JO L 373, 31.12.1991, p. 29).
(15) Trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive.


Aplicarea corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol ***I
PDF 508kWORD 209k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (COM(2013)0796 – C7-0421/2013 – 2013/0410(COD))
P7_TA(2014)0344A7-0241/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0796),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 33 și 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0421/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Curții de Conturi din 25 februarie 2014(1),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0241/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol

P7_TC1-COD(2013)0410


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 33 și articolul 325,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Pentru a asigura reglementarea de către Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului(4) a tuturor deplasărilor posibile ale mărfurilor în raport cu teritoriul vamal al Uniunii, este oportun să se clarifice definiția legislației vamale în ceea ce privește conceptele de intrare și de ieșire a mărfurilor.

(2)  Pentru a consolida în continuare procedurile administrative și penale aplicate în cazul neregulilor, este necesar să se asigure că probele obținute prin asistență reciprocă pot fi considerate admisibile în cadrul acțiunilor introduse în fața autorităților administrative și judiciare din statul membru al autorității solicitante.

(3)  Comunicarea Comisiei din 8 ianuarie 2013 privind gestionarea riscurilor în domeniul vamal și siguranța lanțului de aprovizionare, recunoaște nevoia urgentă de a îmbunătăți calitatea și disponibilitatea datelor utilizate pentru analiza riscurilor înainte de sosire, în special pentru identificarea eficientă și reducerea riscurilor pentru siguranță și securitate la nivel național și la nivelul Uniunii, în limitele cadrului comun de gestionare a riscurilor instituit în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului(5). Integrarea datelor privind circulația containerelor în procesul de gestionare a riscurilor înainte de sosire va îmbunătăți considerabil vizibilitatea lanțului de aprovizionare și va consolida în mod semnificativ capacitatea Uniunii și a statelor membre de a selecta pentru controale loturile cu un risc mai ridicat, facilitând totodată fluxul comerțului legitim.

(4)  Pentru a spori claritatea, consecvența, eficacitatea, coerența și transparența, este necesar să se definească mai exact autoritățile care ar trebui să aibă acces la repertoriile instituite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 515/97; în acest scop, se va stabili o trimitere uniformă la autoritățile competente. [AM 1]

(5)  Datele privind circulația containerelor fac posibilă identificarea tendințelor în materie de fraudă și de riscuri referitoare la mărfurile care intră și ies de pe teritoriul vamal al Uniunii. Aceste date contribuie la o mai bună prevenire, cercetare și urmărire penală a operațiunilor care constituie sau par să constituie încălcări ale legislației vamale, precum și la sprijinirea autorităților competente în gestionarea riscurilor vamale definite la articolul 4 punctul 25 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Pentru a colecta și a utiliza un set de date cât mai complet cu putință, evitând totodată eventualele efecte negative asupra întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul expedierii de mărfuri, este necesar ca furnizorii din sectorul public sau privat ale căror activități sunt legate de lanțul de aprovizionare internațional să transmită Comisiei date privind circulația containerelor, în măsura în care colectează astfel de date în format electronic prin intermediul sistemelor de urmărire încorporate în echipamentele proprii sau în măsura în care au acces la astfel de date.

(5a)  Informațiile referitoare la amploarea problemei, obținute în urma evaluării impactului realizat de Comisie la 25 noiembrie 2013 cu privire la modificarea Regulamentului (CE) nr. 515/97, indică faptul că cuantumul pierderilor înregistrate de UE27 anual numai din fraudele legate de declarațiile eronate cu privire la originea mărfurilor poate atinge chiar 100 milioane EUR. În 2011, statele membre au raportat 1 905 cazuri de fraudă și alte nereguli legate de descrierea eronată a mărfurilor, care au generat daune în valoare de 107,7 milioane EUR. Această cifră reprezintă numai daunele constatate de statele membre și de Comisie. Amploarea reală a problemei este mult mai mare, ținând cont de faptul că, în legătură cu aproximativ 30 000 de cazuri potențiale de fraudă, nu există informații disponibile. [AM 2]

(5b)  Pentru asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, Uniunea are datoria de a combate fraudele vamale și de a contribui astfel la obiectivul pieței interne de a avea produse sigure cu certificate de origine autentice. [AM 3]

(6)  Având în vedere creșterea nivelului fraudelor vamale, este deosebit de important să se sporească măsurile de detectare și prevenire a acestora simultan la nivel național și la nivelul Uniunii. Detectarea fraudei, identificarea tendințelor în materie de riscuri și punerea în aplicare a unor proceduri eficiente de gestionare a riscului depind în mod semnificativ de identificarea și analiza încrucișată a unor seturi de date operaționale relevante. Prin urmare, este necesar să se instituie, la nivelul Uniunii Europene, un repertoriu care să conțină date privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor, inclusiv tranzitul mărfurilor în statele membre și exportul direct. În acest scop, statele membre ar trebui să permită multiplicarea sistematică a datelor privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor din sistemele operate de către Comisie și ar trebui să furnizeze Comisiei date referitoare la tranzitul mărfurilor în interiorul unui stat membru și la exportul direct cât mai devreme posibil. În fiecare an, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului rezultatele obținute din acest repertoriu. Până la …(6), Comisia ar trebui să efectueze evaluări pentru a analiza fezabilitatea extinderii datelor din repertoriu prin includerea datelor referitoare la importul și tranzitul mărfurilor pe căi terestre și aeriene și necesitatea extinderii datelor din repertoriu prin includerea datelor referitoare la export. [AM 4]

(7)  Pentru punerea în aplicare a articolului 18b din Regulamentul (CE) nr. 515/97, Comisia a creat o serie de sisteme tehnice care permit furnizarea de asistență tehnică, de activități de formare sau de comunicare și alte activități operaționale pentru statele membre. Aceste sisteme tehnice trebuie să fie menționate în mod explicit în regulamentul respectiv și reglementate de cerințele în materie de protecție a datelor.

(8)  Introducerea sistemelor vamale electronice în 2011, prin care documentele justificative pentru importuri și exporturi nu mai sunt păstrate de către administrațiile vamale, ci de către operatorii economici, a condus la întârzieri în desfășurarea de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a investigațiilor în domeniul vamal, deoarece OLAF are nevoie de intermedierea acestor administrații pentru a obține documentele respective. În plus, termenul de prescripție de trei ani, care se aplică documentelor vamale deținute de administrația vamală, impune constrângeri suplimentare asupra bunei desfășurări a investigațiilor. Prin urmare, pentru a accelera desfășurarea investigațiilor în domeniul vamal, Comisia ar trebui, în anumite circumstanțe și după notificarea în prealabil a statelor membre, să aibă dreptul de a solicita documente în sprijinul declarațiilor de import și de export direct de la operatorii economici în cauză. Operatorii economici în cauză ar trebui informați cu privire la tipul procedurii aplicabile. Acești operatori economici ar trebui să aibă obligația de a furniza Comisiei documentele solicitate în timp util, după notificarea în prealabil a statelor membre de către Comisie. [AM 5]

(9)  Pentru a se asigura confidențialitatea și o securitate mai mare a datelor introduse, ar trebui să se permită accesul la aceste date numai pentru anumiți utilizatori specifici și pentru scopuri definite. [AM 6]

(10)  Pentru a asigura informații actualizate și a garanta transparența și dreptul la informare al persoanelor vizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(7) și în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului(8), ar trebui să se introducă posibilitatea de a publica pe internet listele actualizate ale autorităților competente desemnate de statele membre și de serviciile Comisiei care au acces la Sistemul de informații al vămilor (SIV).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii.

(12)  Pentru a îmbunătăți coerența procesului de supraveghere a protecției datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor trebuie să coopereze îndeaproape cu Autoritatea comună de control, instituită în conformitate cu Decizia 2009/917/JAI a Consiliului(9), cu scopul de a asigura coordonarea auditurilor SIV.

(13)  Dispozițiile care reglementează stocarea datelor în SIV duc frecvent la pierderi nejustificate de informații; acest lucru se datorează faptului că statele membre nu efectuează evaluările anuale în mod sistematic din cauza poverii sarcinii administrative și a lipsei de resurse adecvate, în special resurse umane, pe care o presupun acestea. Prin urmare, este necesar să se simplifice procedura care reglementează stocarea păstrarea datelor în SIV, prin eliminarea obligației de a revizui datele anual și prin stabilirea unor perioade maxime de păstrare de 10 ani, corespunzând perioadelor prevăzute pentru repertoriile instituite în temeiul prezentului regulament. Această perioadă dispoziție nu ar trebui însă să se aplice termenului de prescripție, astfel cum este prevăzut la articolul 221 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92. Perioada de păstrare este necesară din cauza duratei procedurilor de procesare a neregulilor și deoarece aceste date sunt necesare în vederea desfășurării unor operațiuni și investigații vamale comune. Mai mult, pentru a proteja normele care reglementează protecția datelor, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor ar trebui să fie informată cu privire la cazurile în care datele cu caracter personal sunt stocate în SIV pentru o perioadă mai mare de cinci ani. [AM 7]

(14)  Pentru a spori și mai mult posibilitățile de analiză a fraudelor și pentru a facilita desfășurarea investigațiilor, datele privind dosarele anchetelor în curs stocate în baza de date pentru identificarea dosarelor vamale (FIDE) ar trebui să fie transformate în date anonime, după un an de la ultima constatare, și stocate într-o formă care să nu mai permită identificarea persoanelor vizate.

(15)  Deoarece obiectivul privind îmbunătățirea gestionării riscului în domeniul vamal, astfel cum este definit la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedereamploarea și efectele acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.

(16)  Furnizorii de servicii din sectorul public sau privat ale căror activități sunt legate de lanțul de aprovizionare internațional și care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt supuși unor obligații contractuale private în ceea ce privește furnizarea de date privind circulația containerelor ar trebui să aibă dreptul de a beneficia de o aplicare întârziată a articolului 18c pentru a renegocia contractele lor și a se asigura că viitoarele contracte sunt compatibile cu obligația de a furniza Comisiei aceste date.

(17)  Regulamentul (CE) nr. 515/97 conferă Comisiei competențe în vederea punerii în aplicare a anumitor dispoziții ale respectivului regulament; ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, competențele conferite Comisiei în temeiul regulamentului respectiv trebuie să fie aliniate la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(18)  În vederea completării anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (CE) nr. 515/97 și, în special, în vederea creării unui repertoriu raționalizat și structurat referitor la CSM, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește evenimentele pentru care ar trebui raportate CSM, datele minime care trebuie să figureze în CSM și frecvența de raportare.

(19)  În vederea completării anumitor elemente neesențiale ale Regulamentului (CE) nr. 515/97 și, în special, în vederea precizării informațiilor care trebuie introduse în SIV, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește stabilirea operațiunilor referitoare la aplicarea legislației agricole pentru care trebuie să se introducă informații în baza de date centrală a SIV.

(20)  Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(21)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 515/97, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește formatul datelor și metoda de transmitere a CSM. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(10). Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare.

(22)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 515/97, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește elementele specifice care ar trebui incluse în SIV la fiecare dintre categoriile menționate la literele (a)-(h) de la articolul 24. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare. Elementele specifice care urmează să fie incluse în SIV se vor baza pe cele enumerate în anexa la Regulamentul (CE) nr. 696/98 al Comisiei(11).

(23)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată și a emis un aviz la 11 martie 2014,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 515/97 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 2, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)  prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:"

„– «legislație vamală» reprezintă ansamblul de dispoziții ale Uniunii, precum și actele delegate și de punere în aplicare asociate care reglementează intrarea, ieșirea, importul, exportul, tranzitul și prezența mărfurilor ce fac obiectul schimburilor comerciale dintre statele membre și țările terțe, precum și al schimburilor comerciale între statele membre în cazul mărfurilor care nu au statutul de mărfuri ale Uniunii în sensul articolului 28 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) sau care, în vederea dobândirii statutului de mărfuri ale Uniunii, fac obiectul unor controale sau anchete suplimentare.”;

"

(b)  se adaugă următoarea liniuță:"

„– prestatorii prestatori de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional” înseamnă proprietarii, expeditorii, destinatarii, comisionarii de transport, transportatorii, producătorii și alți intermediari sau persoane implicate în lanțul de aprovizionare internațional.ˮ [AM 8]

"

2.  Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:"

„Documentele, copiile certificate legalizate ale documentelor, certificatele, toate actele oficiale sau deciziile care sunt emise de autoritățile administrative, rapoartele, precum și orice alte informații obținute de către personalul autorității solicitate și comunicate autorității solicitante pe parcursul asistenței prevăzute la articolele 4 și 11 pot constitui probe admisibile în cadrul procedurilor administrative și judiciare din statul membru solicitant, ca și cum acestea ar fi fost obținute în statul membru în care au loc procedurile.” [AM 9]

"

2a.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 16a

Informațiile Documentele, copiile legalizate ale documentelor, certificatele, toate actele sau deciziile care sunt emise de autoritățile administrative, rapoartele, precum și orice alte informații obținute de personalul unui stat membru și comunicate altui stat membru pe parcursul acordării asistenței spontane prevăzute la articolele 13-15 pot fi invocate drept constitui probe de către autoritățile competente admisibile în cadrul procedurilor administrative și judiciare ale statului membru care primește informațiile în cauză, ca și cum acestea ar fi fost obținute în statul membru în care au loc procedurile. [AM 10]

"

2b.  La articolul 18 alineatul (1) primul paragraf se adaugă următoarea liniuță:"

„- încălcări ale legislației vamale peste un prag stabilit de Comisie.” [AM 11]

"

2c.  La articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf, teza finală se înlocuiește cu următorul text:"

„acestea transmit Comisiei în cel mai scurt timp, dar în orice caz nu mai târziu de trei săptămâni, fie din proprie inițiativă, fie la cererea motivată a Comisiei, toate informațiile corespunzătoare necesare pentru stabilirea faptelor, sub formă de documente sau copii ale acestora ori extrase din acestea, după caz, astfel încât Comisia să poată coordona măsurile luate de statele membre.” [AM 12]

"

2d.  La articolul 18, alineatul (4) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) În cazul în care Comisia consideră că, în unul sau în mai multe state membre, s-au comis nereguli, aceasta informează statul membru sau statele membre interesate cu privire la aceasta, iar statul membru sau statele membre în cauză efectuează, în cel mai scurt timp, dar în orice caz nu mai târziu de trei săptămâni de la primirea informațiilor, o anchetă la care pot fi prezenți funcționari ai Comisiei, în condițiile enunțate la articolul 9 alineatul (2) și la articolul 11 din prezentul regulament.ˮ [AM 13]

"

3.  Articolul 18a se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Fără a aduce atingere competențelor statelor membre, în vederea gestionării riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului, și în vederea sprijinirii autorităților menționate la articolul 29 pentru a detecta circulația mărfurilor care fac obiectul unor operațiuni ce ar putea constitui încălcări ale legislației vamale și agricole și mijloacele de transport, inclusiv containerele, utilizate în acest scop, Comisia instituie și gestionează un repertoriu al datelor primite de la prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional. Autoritățile respective au acces direct la acest repertoriu. Acestea se asigură că informațiile privind interesele prestatorilor de servicii din statele membre cuprinse în acest repertoriu sunt utilizate numai în sensul prezentului regulament.”; [AM 14]

"

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) În cadrul gestionării respectivului repertoriu, Comisia are următoarele competențe:

   (a) de a accesa sau extrage și de a stoca conținutul datelor respective, prin orice mijloace și în orice format, și de a utiliza date în scopul unei proceduri administrative sau judiciare, în conformitate cu legislația aplicabilă drepturilor de proprietate intelectuală. Comisia instituie măsuri de protecție corespunzătoare împotriva interferențelor arbitrare de către autoritățile publice, inclusiv măsuri tehnice și organizatorice și cerințe în materie de transparență în ceea ce privește persoanele vizate. Persoanele vizate trebuie să fie informate cu privire la dreptul de acces și de corectare în legătură cu datele prelucrate în acest scop; [AM 15]
   (b) de a compara și diferenția datele care sunt accesibile sau sunt extrase din repertoriu, de a le clasifica, de a le completa cu informații din alte surse și de a le analiza în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului*;
   (c) de a pune datele din acest repertoriu la dispoziția autorităților menționate la articolul 29, utilizând tehnici electronice de prelucrare a datelor. ”

"

________________

* Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1.).;

(c)  Se adaugă următoarele alineate (5) și (6) următorul alineat:"

(5) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea acestui repertoriu cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Comisia pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale sau a divulgării, a alterării și a accesării neautorizate sau a oricărei alte forme neautorizate de prelucrare. [AM 16]

(6)  Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 45/2001, Comisia poate transfera, sub rezerva acordului din partea prestatorilor de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional, datele menționate la articolul 18a alineatul (3) către organizațiile internaționale și/sau instituțiile/agențiile UE , printre care Organizația Mondială a Vămilor, Organizația Maritimă Internațională, Organizația Aviației Civile Internaționale, Asociația Internațională pentru Transport Aerian, precum și Europol, care contribuie la protecția intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale, cu care Comisia a încheiat un acord sau un memorandum de înțelegere. [AM 17]

Datele sunt transferate în temeiul prezentului alineat numai pentru scopurile generale ale prezentului regulament, inclusiv protecția intereselor financiare ale Uniunii, și/sau pentru gestionarea riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului*. [Am. 18]

Acordul sau memorandumul de înțelegere pe baza căruia se poate efectua Transferul de date în temeiul prezentului alineat trebuie să includă, printre altele, respectă principiile de protecție a datelor, cum ar fi posibilitatea ca persoanele vizate să își poată exercita drepturile de acces și de rectificare și să recurgă la mijloace de reparare administrative și judiciare, precum și un mecanism de supraveghere independent pentru a asigura respectarea garanțiilor de protecție a datelor. [AM 19]

Datele primite de la prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional sunt păstrate doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 pentru a modifica lista organizațiilor internaționale și/sau a instituțiilor/agențiilor Uniunii care contribuie la protejarea intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale. [AM 20]

Comisia se consultă cu reprezentanții întreprinderilor în ceea ce privește elaborarea de acte delegate menționate la prezentul alineat. [AM 21]

________________

* Regulamentul (CEE) nr . 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).ˮ

"

4.  Articolul 18b se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Comisia poate să pună la dispoziția statelor membre se asigură că statele membre au la dispoziție expertize, asistență tehnică sau logistică, activități de formare sau de comunicare sau orice alt tip de sprijin operațional atât în vederea realizării obiectivelor prezentului regulament, cât și pentru îndeplinirea sarcinilor care revin statelor membre în cadrul punerii în aplicare a cooperării vamale prevăzute la articolul 87 din TFUE. În acest scop, Comisia instituie sisteme tehnice corespunzătoare.”; [AM 22]

"

(b)  Se adaugă următorul alineat (3):"

„(3) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea tuturor sistemelor tehnice furnizate în temeiul prezentului articol cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.” [AM 23]

"

5.  Se introduc următoarele articole:"

„Articolul 18c

(1)  Prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional menționat la articolul 18a alineatul (1) și Transportatorii maritimi care stochează datele privind circulația și starea containerelor sau care au acces la astfel de date raportează Comisiei mesajele privind starea containerului («CSM»). [AM 24]

(2)  CSM necesare sunt raportate în oricare dintre următoarele situații pentru containerele care urmează să fie aduse pe vas pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-o țară terță.

   (a) containere care urmează să fie introduse de către o navă pe teritoriul vamal al Uniunii venind dinspre o țară terță; [AM 25]
   (b) containere care părăsesc, la bordul unei nave, teritoriul vamal al Uniunii către o țară terță. [AM 26]

(3)  CSM necesare raportează evenimentele menționate la articolul 18f în măsura în care acestea sunt cunoscute de către prestatorul de servicii public sau privat care efectuează raportarea și care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului de aprovizionare internațional și pentru care au fost generate sau colectate date în echipamentul electronic de urmărire a containerului. [AM 27]

(4)  Comisia instituie și gestionează un repertoriu de CSM raportate, intitulat („Repertoriul privind CSMˮ). Repertoriul privind CSM face parte din repertoriul menționat la articolul 18a și nu conține date cu caracter personal. [AM 28]

Articolul 18d

(1)  În cazul în care un container, inclusiv containerele care nu vor fi descărcate în Uniune, urmează să fie introdus de către o navă pe teritoriul vamal al Uniunii venind dinspre o țară terță, prestatorii de servicii publici sau privați care fac obiectul obligației menționate la articolul 18c alineatul (1) raportează CSM pentru toate evenimentele care vor avea loc începând din momentul în care containerul a fost raportat ca fiind gol înainte de a fi introdus pe teritoriul vamal al Uniunii, până în momentul în care containerul este raportat din nou ca fiind gol.

(2)  În cazurile în care CSM specifice necesare pentru identificarea situațiilor în care containerul este gol nu sunt deloc disponibile în înregistrările electronice ale prestatorului, prestatorul trebuie să raporteze CSM referitoare la evenimentele care au loc cu cel puțin trei luni înainte de sosirea fizică pe teritoriul vamal al Uniunii și până la o lună de la intrarea pe teritoriul vamal al Uniunii sau până la sosirea la o destinație situată în afara teritoriului vamal al Uniunii, oricare dintre aceste evenimente survine mai întâi.

Articolul 18e

(1)  Atunci când un container părăsește, la bordul unei nave, teritoriul vamal al Uniunii către o țară terță, prestatorii de servicii publici sau privați care fac obiectul obligației menționate la articolul 18c alineatul (1) raportează CSM referitoare la toate evenimentele care vor avea loc începând din momentul în care containerul a fost raportat ca fiind gol pe teritoriul vamal al Uniunii până în momentul în care containerul este raportat ca fiind gol în afara teritoriului vamal al Uniunii.

(2)  În cazurile în care CSM specifice necesare pentru identificarea situațiilor în care containerul este gol nu sunt deloc disponibile în înregistrările electronice ale prestatorului, prestatorul poate raporta CSM referitoare la evenimentele care au loc pe parcursul a cel puțin trei luni de la ieșirea de pe teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 18f

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 prin care se stabilesc evenimentele legate de starea containerului pentru care trebuie raportate CSM în conformitate cu articolul 18c, a datelor minime care trebuie raportate în CSM și a frecvenței de raportare.

(2)  Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dispoziții cu privire la formatul datelor în CSM și la metoda transmiterii CSM, precum și la obligațiile care ar putea fi aplicabile containerelor care sunt aduse în Uniune ca urmare a devierilor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43a alineatul (2). [AM 29]

(2a) În temeiul articolului 18a alineatul (1), Comisia stabilește, prin intermediul unui act de punere în aplicare, mijloacele prin care acordul privind prestatorii de servicii este obținut înainte de transferarea CSM către alte organizații sau organisme. [AM 30]

(2b) Comisia este îndemnată să se consulte îndeaproape cu reprezentanții comerciali ai industriei transportului maritim de linie de containere privind elaborarea actelor delegate și de punere în aplicare menționate la prezentul articol. Aceștia pot fi invitați să participe la reuniunile comisiei relevante și în grupurile de experți, care urmează să fie utilizate pentru a elabora astfel de acte. [AM 31]

Articolul 18g

(1)  Comisia instituie și gestionează un repertoriu care conține datele privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor, inclusiv tranzitul în interiorul unui stat membru, astfel cum se prevede în anexele 37 și 38 la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei*, și anume („repertoriul privind importul, exportul și tranzitulˮ). Statele membre procedează la autorizarea Comisiei de a efectua în mod sistematic multiplicarea datelor privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor din surse operate de către Comisie în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 . Statele membre furnizează Comisiei, cât mai devreme posibil, datele cu privire la tranzitul de mărfuri într-un stat membru și la exportul direct . Informațiile furnizate despre persoane fizice și juridice se utilizează doar în sensul prezentului regulament. [AM 32]

(2)  Repertoriul se utilizează pentru a oferi asistență pentru prevenirea, cercetarea și urmărirea în justiție a operațiunilor care reprezintă sau care par să reprezinte încălcări ale legislației vamale și în scopul gestionării riscurilor, inclusiv pentru controalele vamale bazate pe risc, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctele 25 și 26, și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

(3)  Repertoriul poate fi accesat numai de serviciile Comisiei și de autoritățile naționale menționate la articolul 29. În cadrul Comisiei și al autorităților naționale, numai analiștii desemnați au dreptul să prelucreze datele cu caracter personal din repertoriul menționat.

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 45/2001, Sub rezerva acordului din partea statului membru furnizor, Comisia poate transfera datele selectate obținute în conformitate cu procedura menționată la alineatul (1) organizațiilor internaționale și/sau instituțiilor/agențiilor UE , printre care Organizația Mondială a Vămilor, Organizația Maritimă Internațională, Organizația Aviației Civile Internaționale, Asociația Internațională pentru Transport Aerian, precum și Europol, care contribuie la protecția intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale și cu care Comisia a încheiat un acord sau un memorandum de înțelegere pertinent. [AM 33]

Datele sunt transferate în temeiul prezentului alineat numai pentru scopurile generale ale prezentului regulament, inclusiv protecția intereselor financiare ale Uniunii, și/sau pentru gestionarea riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 4 punctele 25 și 26 și la articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Acordul sau memorandumul de înțelegere pe baza căruia se poate efectua transferul de date în temeiul prezentului alineat include, printre altele, principiile de protecție a datelor, cum ar fi posibilitatea ca persoanele vizate să își poată exercita drepturile de acces și de rectificare și să recurgă la căi de atac administrative și judiciare, precum și un mecanism de supraveghere independent pentru a asigura respectarea garanțiilor în materie de protecție a datelor.

(3a) Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului rezultatele furnizate de repertoriul respectiv, în temeiul articolului 51a. [AM 34]

(4)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 se aplică prelucrării de către Comisie a datelor cu caracter personal în ceea ce privește datele incluse în acest repertoriu. [AM 35]

Comisia este considerată operator de date în sensul articolului 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor face obiectul unei verificări prealabile de către Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001. [AM 36]

Datele conținute în repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor sunt păstrate doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta.

(5)  Repertoriul privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor nu include categorii speciale de date în sensul articolului 10 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Comisia pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a proteja datele cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, a pierderii accidentale sau a divulgării, a alterării și a accesării neautorizate sau a oricărei alte forme neautorizate de prelucrare. [AM 37]

Articolul 18h

(1)  În urma unei solicitări adresate unui stat membru, astfel cum se prevede la alineatul (1a) de la prezentul articol și în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul 2913/92, Comisia poate obține direct de la operatorii economici documente în sprijinul declarațiilor de import și de export tranzit și pentru care documentele justificative au fost generate sau colectate de operatorii economici, cu privire la investigațiile legate de punerea în aplicare a legislației vamale, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) din prezentul regulament, fie cu autorizarea explicită a unui stat membru, fie cu autorizarea tacită menționată la articolul 18h alineatul (1b) din prezentul regulament. Comisia informează toate statele membre care ar putea fi implicate într-o anchetă ulterioară a solicitării în paralel cu solicitarea făcută. Comisia trimite statului membru în care este stabilit operatorul economic o copie a solicitării în paralel cu solicitarea făcută. Comisia trimite copii ale răspunsului și ale documentelor justificative din partea operatorului economic către statul membru în care este stabilit operatorul economic în termen de o săptămână de la primirea unui răspuns. [AM 38]

(1a) În urma unei cereri adresate de Comisie unui stat membru de a prezenta documente justificative în sprijinul unei declarații de import sau de tranzit, statul membru dispune, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, de trei săptămâni în care:

   să răspundă la solicitare și să furnizeze documentația solicitată;
   să informeze Comisia cu privire la faptul că statul membru a solicitat documentația din partea operatorului economic;
   să solicite, din motive operaționale, un termen de încă două săptămâni pentru a îndeplini solicitarea; sau
   să respingă solicitarea și să informeze Comisia că solicitarea nu poate fi îndeplinită printr-un proces de diligență, de exemplu din cauza neprezentării de către operatorul economic a informațiilor solicitate sau a deciziei de refuz luate de autoritatea judiciară a unui stat membru în conformitate cu articolul 3 din prezentul regulament. [AM 39]

(1b) Dacă statul membru nu:

   răspunde cu documentele solicitate;
   notifică Comisiei că statul membru a solicitat documentele de la operatorul economic;
   solicită, din motive operaționale, un termen de încă două săptămâni pentru a îndeplini solicitarea; sau
   respinge cererea în termenul inițial de trei săptămâni,

se consideră că și-a exprimat autorizarea tacită a Comisiei de a solicita documente justificative pentru o declarație de import sau tranzit direct de la operatorul economic. [AM 40]

(2)  Până la expirarea termenelor care impun operatorilor economici obligația de a păstra documentația relevantă, operatorii economici furnizează Comisiei, la cerere, în termen de trei săptămâni, informațiile menționate la alineatul (1). [AM 41]

__________________

* Regulamentul (CE) nr . 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).ˮ

"

5a. Articolul 21 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„Constatările efectuate și informațiile obținute în cadrul misiunilor comunitare menționate la articolul 20 din prezentul regulament, în special documentele transmise de către autoritățile competente din țările terțe în cauză, precum și informațiile obținute în timpul unei anchete administrative, inclusiv de către serviciile Comisiei, sunt tratate în conformitate cu articolul 45 din prezentul regulament. [AM 42]

"

6.  La articolul 23, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) În conformitate cu articolul 43, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește operațiunile ce au legătură cu aplicarea reglementărilor agricole și care necesită introducerea informațiilor în SIV.”

"

7.  La articolul 25, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, dispoziții referitoare la elementele care trebuie incluse în SIV cu privire la fiecare dintre categoriile menționate la articolul 24 literele (a)-(h), în măsura în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivului sistemului. Datele cu caracter personal nu pot apărea în categoria menționată la articolul 24 litera (e). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 43a alineatul (2).”

"

8.  Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Accesul la datele din SIV este rezervat exclusiv autorităților naționale desemnate de fiecare stat membru și serviciilor desemnate de către Comisie. Aceste autorități naționale sunt administrațiile vamale, dar pot fi și alte autorități care, în conformitate cu legile, regulamentele și procedurile statului membru în cauză, sunt abilitate să acționeze în vederea îndeplinirii obiectivului menționat la articolul 23 alineatul (2). [AM 43]

Partenerul SIV care a furnizat datele are dreptul de a stabili care dintre aceste autorități naționale menționate anterior poate avea acces la datele pe care le-a introdus în SIV.”;

"

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Fiecare stat membru trimite Comisiei o listă a autorităților naționale competente desemnate care au acces la SIV, specificând pentru fiecare autoritate datele la care aceasta are acces și obiectivele aferente.

Comisia informează în mod corespunzător celelalte state membre. De asemenea, aceasta verifică lista autorităților naționale desemnate pentru a identifica desemnările cu caracter disproporționat și comunică tuturor statelor membre informațiile referitoare la serviciile Comisiei care sunt autorizate să aibă acces la SIV.

Comisia publică lista autorităților naționale și a serviciilor Comisiei astfel desemnate, pentru informare, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar ulterior publică versiuni actualizate ale listei pe internet.”

"

9.  La articolul 30 alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Comisia publică pe internet lista autorităților sau a serviciilor astfel desemnate.”

"

9a.  La articolul 30, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Datele obținute din SIV pot, cu autorizarea prealabilă a statului membru care le-a inclus în sistem și în condițiile impuse de acesta, să fie comunicate și altor autorități naționale decât cele menționate la alineatul (2), unor țări terțe și unor organizații internaționale sau regionale și/sau unor agenții ale Uniunii care contribuie la protejarea intereselor financiare ale Uniunii și la aplicarea corectă a legislației vamale. Fiecare stat membru ia măsuri speciale pentru a asigura securitatea acestor date atunci când ele sunt transmise sau furnizate unor servicii situate în afara teritoriului său.

În cazul în care Comisia a introdus datele în sistem, dispozițiile menționate la primul paragraf se aplică mutatis mutandis Comisiei [AM 44]

"

10.  Titlul capitolului 4 se înlocuiește cu următorul text:"

„Capitolul 4

Stocarea datelor”

"

11.  Articolul 33 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 33

Datele incluse în SIV se păstrează doar pe perioada necesară pentru realizarea scopului în care acestea au fost introduse și nu pot fi păstrate mai mult de zece ani. În cazul în care datele cu caracter personal sunt stocate pentru o perioadă care depășește cinci ani, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este informată cu privire la aceasta. [AM 45]

"

12.  Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (3a) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3a) Prezentul regulament particularizează și completează Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor controlează conformitatea SIV cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.”;

"

(b)  se adaugă următorul alineat:"

„(5) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor își coordonează activitatea împreună cu Autoritatea comună de control, instituită prin Decizia 2009/917/JAI Consiliului*, acționând fiecare în limitele competențelor lor respective, în vederea asigurării unei supravegheri și a unor audituri coordonate ale SIV.

__________________

* Decizia 2009/917/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal (JO L 323, 10.12.2009, p. 20).”

"

13.  Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), litera (b) se elimină;

(b)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) În special, atât statele membre, cât și Comisia iau măsuri:

   (a) pentru a împiedica orice persoană neautorizată să acceseze instalațiile folosite la prelucrarea datelor;
   (b) pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea datelor sau a suportului de date de către persoane neautorizate;
   (c) pentru a împiedica introducerea neautorizată de date sau consultarea, modificarea ori ștergerea datelor de către o persoană neautorizată;
   (d) pentru a împiedica accesarea datelor din SIV de către o persoană neautorizată cu ajutorul echipamentelor de transmisie de date;
   (e) pentru a garanta că, în ceea ce privește folosirea SIV, persoanele autorizate au dreptul de a accesa numai datele pentru care au competența necesară;
   (f) pentru a garanta că este posibilă verificarea și stabilirea autorităților cărora le pot fi transmise datele prin intermediul echipamentelor de transmisie de date;
   (g) pentru a garanta posibilitatea de a verifica și de a stabili ex post facto datele care au fost introduse în SIV, când și de către cine, precum și posibilitatea de a monitoriza interogarea;
   (h) pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a datelor pe parcursul transmisiei datelor și al transportului suporturilor de date.”;

"

(c)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Comisia verifică în ce măsură căutările efectuate au fost autorizate și au fost efectuate de utilizatori autorizați. Cel puțin 1 % din totalul căutărilor efectuate trebuie să fie verificate. Nivelul de verificare depinde de amploarea sectorului care trebuie verificat, de gravitatea infracțiunii și de valoarea estimată a veniturilor afectate, însă este întotdeauna cel puțin 1 % din totalul căutărilor efectuate. O evidență a acestor căutări și verificări se introduce în sistem și se utilizează numai pentru verificările menționate. Aceasta se șterge după șase luni.” [AM 46]

"

14.  Articolul 41d se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Perioada pentru care pot fi stocate datele depinde de actele cu putere de lege, normele administrative și procedurile statelor membre care le furnizează. Necesitatea păstrării datelor este reexaminată de statul membru furnizor. Perioadele necumulative și maxime, calculate de la data introducerii datelor în dosarul de anchetă, care nu pot fi depășite sunt următoarele: [AM 47]

   (a) datele privind dosarele de anchetă în curs nu pot fi păstrate mai mult de trei ani dacă nu a fost constatată nicio operațiune care constituie o încălcare a legislației vamale și agricole; datelor trebuie să li se dea un caracter anonim înainte de încheierea acestei perioade dacă a trecut un an de la ultima constatare;
   (b) datele privind anchetele administrative sau anchetele penale în cadrul cărora s-a constatat existența unei operațiuni care constituie o încălcare a legislației vamale și agricole, dar care nu au condus la o decizie administrativă, la o condamnare sau la un ordin de achitare a unei amenzi penale sau la aplicarea unei sancțiuni administrative nu pot fi păstrate mai mult de șase ani;
   (c) datele privind anchetele administrative sau anchetele penale care au condus la o decizie administrativă, la o condamnare sau la un ordin de achitare a unei amenzi penale sau la aplicarea unei sancțiuni administrative nu pot fi păstrate mai mult de zece ani.”;

"

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Comisia anonimizează sau șterge datele imediat după expirarea perioadei maxime de stocare prevăzută la alineatul (1).” [AM 48]

"

15.  Articolul 43 se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18a alineatul (6), articolul 18f alineatul (1), articolul 18g alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (4) se conferă Comisiei pe perioadă nedeterminată cu [zz/ll/aaaa] [a se introduce data intrării în vigoare a prezentului regulament] de la …(12). [AM 49]

(3)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18a alineatul (6), la articolul 18f alineatul (1), la articolul 18g alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. [AM 50]

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18a alineatul (6), al articolului 18f alineatul (1), al articolului 18g alineatul (3) și al articolului 23 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care niciParlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.ˮ [AM 51]

"

16.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 43a

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

_______________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011. p. 13).”

"

Articolul 1a

Până la ...(13), Comisia efectuează o evaluare privind:

—  necesitatea extinderii datelor incluse în repertoriul menționat la articolul 18a din Regulamentul (CE) nr. 515/97 prin includerea de date privind exportul, și

—  fezabilitatea extinderii datelor incluse în repertoriul menționat la articolul 18a din Regulamentul (CE) nr. 515/97 prin includerea de date privind importul și tranzitul mărfurilor pe căi terestre și aeriene. [AM 52]

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Pentru prestatorii de servicii publici sau privați care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, sunt împiedicați, în temeiul unor contracte private, să își îndeplinească obligația prevăzută la articolul 18c alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 515/97, aceasta intră în vigoare cel mai devreme la un an de la intrarea în vigoare a regulamentului actelor delegate și de punere în aplicare menționate la articolul 18f alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 515/97. [AM 53]

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) JO C 94, 31.3.2014, p. 1.
(2) JO C 94, 31.3.2014, p. 1.
(3) Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014.
(4) Regulamentul (CE) nr. 515/97 al Consiliului din 13 martie 1997 privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (JO L 82, 22.3.1997, p. 1).
(5) Regulamentul (CEE) nr . 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1).
(6) Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(7) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(8) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(9) Decizia 2009/917/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul vamal (JO L 323, 10.12.2009, p. 20).
(10)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011. p. 13).
(11) Regulamentul (CE) nr. 696/98 al Comisiei din 27 martie 1998 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 515/97 al Consiliului privind asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie în vederea asigurării aplicării corespunzătoare a legislației din domeniile vamal și agricol (OJ L 96, 28.3.1998, p. 22).
(12) Data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(13) Doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.


Informaţiile în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale ***I
PDF 393kWORD 200k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (text codificat) (COM(2013)0932 – C7-0006/2014 – 2010/0095(COD))
P7_TA(2014)0345A7-0247/2014

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0179) și propunerea modificată (COM(2013)0932),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 114, 337 și 43 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0006/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(2),

–  având în vedere articolele 86 și 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0247/2014),

A.  întrucât Grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul, reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (Text codificat)

P7_TC1-COD(2010)0095


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolele 114, 337 şi 43,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,

având în vedere avizele Comitetului Economic şi Social European(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(5) a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial(6). Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată.

(2)  Piaţa internă cuprinde un spaţiu fără frontiere interne în care este asigurată libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor. Din acest motiv, unul dintre principiile de bază ale Uniunii îl reprezintă interzicerea restricţiilor cantitative asupra circulaţiei mărfurilor şi a măsurilor cu efect echivalent.

(3)  Pentru promovarea bunei funcţionări a pieţei interne trebuie asigurată transparenţa cu privire la iniţiativele naţionale având ca scop elaborarea reglementărilor tehnice.

(4)  Barierele în calea comerţului care rezultă din reglementări tehnice referitoare la produse pot fi acceptate numai atunci când sunt necesare pentru a îndeplini cerinţele esenţiale şiau un obiectiv în domeniul interesului public pentru care constituie garanţia principală.

(5)  Deţinerea de cătreComisie a informaţiilor necesare înaintea adoptării prevederilor tehnice este esenţială. . Statele membre, cărora li se cere să susţină realizarea misiunii sale în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), trebuie să notifice proiectele pe care le au în domeniul reglementărilor tehnice.

(6)  Toate statele membre trebuie să fie informate cu privire la reglementările tehnice preconizate de către orice alt stat membru.

(7)  Scopul pieţei interne este să creeze un mediu favorabil competitivităţii întreprinderilor. Furnizarea unui număr din ce în ce mai mare de informaţii este una dintre modalităţile de a ajuta întreprinderile să beneficieze cât mai mult cu putinţă de avantajele oferite de această piaţă. Din acest motiv, este necesar să se dea posibilitatea agenţilor economici să evalueze impactul reglementărilor tehnice de drept intern propuse de către alte state membre prin furnizarea, în vederea publicării periodice, a titlurilor proiectelor notificate şi prin intermediul prevederilor referitoare la confidenţialitatea unor astfel de proiecte.

(8)  În interesul siguranţei juridice, statele membre trebuie să anunţe în mod public că a fost adoptată o reglementare tehnică cu respectarea formalităţilor stabilite de prezenta directivă.

(9)  În ceea ce priveşte reglementările tehnice referitoare la produse , măsurile destinate să asigure buna funcţionare sau dezvoltarea continuă a pieţei includ o transparenţă mai mare cu privire la intenţiile pe plan naţional şi o extindere a criteriilor şi condiţiilor pentru evaluarea efectului potenţial asupra pieţei al reglementărilor propuse.

(10)  Din acest motiv, este necesar a se evalua toate cerinţele stabilite în raport cu un produs şi a se ţine seama de evoluţia practicilor naţionale de reglementare a produselor.

(11)  Cerinţele, altele decât specificaţiile tehnice referitoare la ciclul de viaţă al unui produs după ce a fost pus pe piaţă, pot afecta libera circulaţie a acelui produs sau pot crea obstacole în calea bunei funcţionări a pieţei interne.

(12)  Este necesară clarificarea conceptului de reglementare tehnică de facto. În special dispoziţiile prin care o autoritate publică face referire la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe sau încurajează respectarea acestora şi prevederile referitoare la produsele cu care este asociată autoritatea publică, în interes public, au efectul de a conferi acelor cerinţe sau specificaţii un caracter de obligativitate într-o măsură mai mare decât ar avea-o în alte condiţii prin prisma originii lor private.

(13)  Comisiei şi statelor membre trebuie să li se acorde timp suficient pentru a propune modificări la o măsură analizată, pentru a îndepărta sau a reduce toate barierele pe care aceasta ar putea să le creeze în calea liberei circulaţii a mărfurilor.

(14)  Statul membru în discuţie ţine seama de aceste modificări atunci când formulează texul definitiv al măsurii avute în vedere.

(15)  Piaţa internă presupune, în special în situaţii în care nu se poate aplica principiul recunoaşterii reciproce de către statele membre, adoptarea de către Comisie sau propunerea de adoptare a actelor obligatorii. A fost stabilită o perioadă temporară specifică de aşteptare pentru a preîntâmpina compromiterea adoptării actelor obligatorii de către Parlamentul European şi Consiliu sau de către Comisie în domeniul respectiv prin introducerea măsurilor la nivel naţional.

(16)  Statul membru respectiv trebuie să amâne, în temeiul obligaţiilor generale stabilite la articolul 4 alineatul (3) din TUE, punerea în aplicare a măsurii în discuţie o perioadă suficientă de timp pentru a permite, fie o examinare comună a modificărilor propuse, fie formularea unei propuneri de act legislativ, fie adoptarea unui act obligatoriu de către Comisie.

(17)  Pentru a facilita adoptarea măsurilor de către Parlamentul European şi Consiliu, statele membre trebuie să se abţină de la adoptarea reglementărilor tehnice după ce Consiliul adoptă o poziţie în primă lectură în raport cu o propunere a Comisiei referitoare la acel domeniu.

(18)  Este necesar să se instituie un comitet permanent ai cărui membrii sunt desemnaţi de către statele membre şi care are sarcina să colaboreze la eforturile Comisiei de a diminua orice efect negativ asupra liberei circulaţii a mărfurilor.

(19)  Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)  În sensul prezentei directive, se înţelege prin:

(a)  „produs”: orice produs fabricat industrial şi orice produs agricol, inclusiv produsele de pescărie;

(b)  „serviciu”: orice serviciu al societăţii informaţionale, adică orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remuneraţii, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului;

În sensul prezentei definiţii:

(i)  „la distanţă” înseamnă că serviciul este prestat fără ca părţile să fie prezente simultan,

(ii)  „prin mijloace electronice” înseamnă că serviciul este transmis iniţial şi primit la destinaţie prin intermediul echipamentului electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) şi stocarea datelor, şi este transmis integral, transferat şi recepţionat prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice,

(iii)  „la solicitarea individuală a beneficiarului serviciilor” înseamnă că serviciul este prestat prin transmiterea datelor în urma solicitării individuale;

În anexa I este prezentată o listă indicativă de servicii care nu fac obiectul prezentei definiţii;

(c)  „specificaţie tehnică”: o specificaţie inclusă într-un document care stabileşte caracteristicile unui produs, cum ar fi nivelele de calitate, performanţă, securitate sau dimensiunile, inclusiv cerinţele care se aplică produsului cu privire la numele sub care acesta este comercializat, terminologia, simbolurile, încercările şi metodele de încercare, ambalarea, marcarea sau etichetarea şi procedurile pentru evaluarea conformităţii;

Termenul „specificaţie tehnică” se referă, de asemenea, la metodele de fabricaţie şi procesele utilizate cu privire la produsele agricole, în conformitate cu articolul 38, alineatul (1), al doilea paragraf din TFUE, la produsele destinate consumului uman şi animal, la medicamente, aşa cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(7) , precum şi la metodele de fabricaţie şi procesele referitoare la alte produse, în cazul în care au efect asupra caracteristicilor acestora din urmă;

(d)  „alte cerinţe”: o cerinţă, alta decât specificaţiile tehnice, impusă unui produs în scopul protejării, în special a consumatorilor sau a mediului, şi care afectează ciclul de viaţă al produsului după punerea sa pe piaţă, cum ar fi condiţiile de utilizare, reciclare, reutilizare sau de îndepărtare a acestuia, atunci când aceste condiţii pot influenţa semnificativ compoziţia sau natura produsului ori comercializarea acestuia;

(e)  „norme pentru servicii”: cerinţe de natură generală referitoare la iniţierea şi desfăşurarea activităţilor de prestări de servicii în înţelesul literei (b), în special dispoziţii referitoare la prestatorul de servicii, la servicii şi la beneficiarul serviciilor, cu excepţia normelor care nu se referă în mod special la serviciile definite la litera respectivă.

În sensul acestei definiţii:

(i)  o normă este considerată ca referindu-se în mod special la serviciile societăţii informaţionale dacă, având în vedere expunerea de motive şi partea sa dispozitivă, aceasta are ca scop şi obiect specific, în totalitate sau în unele din dispoziţiile sale, reglementarea acestor servicii într-o manieră explicită şi direcţionată,

(ii)  o normă nu este considerată ca referindu-se în mod special la serviciile societăţii informaţionale în cazul în care aduce atingere numai într-o manieră implicită sau incidental acestor servicii;

f)  „reglementare tehnică”: o specificaţie tehnică sau o altă cerinţă sau normă cu privire la servicii, inclusiv dispoziţiile administrative relevante, a cărei respectare este obligatorie, de jure sau de facto, în cazul comercializării, prestării unui serviciu, stabilirii unui prestator de servicii sau utilizării într-un stat membru sau într-o parte semnificativă a acestuia, precum şi actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre, cu excepţia celor menţionate la articolul 7, care interzic fabricarea, importul, comercializarea sau utilizarea unui produs sau care interzic prestarea sau utilizarea unui serviciu sau stabilirea în calitate de prestator de servicii.

De facto, reglementările tehnice includ:

(i)  actele cu putere de lege sau actele administrative ale unui stat membru care fac referire fie la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe sau la norme referitoare la servicii, fie la coduri profesionale sau coduri de bune practici, care la rândul lor fac referire la specificaţii tehnice sau la alte cerinţe sau la norme privind serviciile a căror respectare conferă prezumţia de conformitate cu obligaţiile impuse de actele cu putere de lege sau actele administrative respective,

(ii)  acordurile voluntare în care o autoritate publică este parte contractantă şi care prevăd, în interesul general, respectarea specificaţiilor tehnice sau a altor cerinţe sau norme cu privire la servicii, cu excepţia specificaţiilor pentru licitaţii în cazul achiziţiilor publice,

(iii)  specificaţiile tehnice sau alte cerinţe sau norme referitoare la servicii în legătură cu măsuri fiscale sau financiare care afectează consumul de produse sau servicii prin încurajarea respectării acestor specificaţii tehnice sau a altor cerinţe sau norme cu privire la servicii; specificaţiile tehnice sau alte cerinţe sau norme cu privire la serviciile în legătură cu sistemele de asigurări sociale la nivel naţional nu sunt incluse.

Acestea cuprind reglementări tehnice impuse de către autorităţile desemnate de statele membre şi care figurează pe o listă elaborată şi actualizată, după caz, de Comisie, în cadrul Comitetului prevăzut la articolul 2.

Modificarea acestei listei se efectuează în conformitate cu aceeaşi procedură;

(g)  „proiect de reglementare tehnică”: textul unei specificaţii tehnice sau al unei alte cerinţe sau norme cu privire la servicii, inclusiv dispoziţiile administrative, formulat în scopul adoptării sale ca reglementare tehnică, textul fiind într-un stadiu de elaborare în care pot fi făcute încă modificări substanţiale.

2.  Prezenta directivă nu se aplică:

(a)  serviciilor de radiodifuziune;

(b)  serviciilor de transmisie de televiziune prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului(8).

3.  Prezenta directivă nu se aplică normelor referitoare la subiecte care sunt reglementate de legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor de telecomunicaţii, astfel cum sunt acestea prevăzute de Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(9).

4.  Prezenta directivă nu se aplică normelor referitoare la subiecte care sunt reglementate de legislaţia Uniunii în domeniul serviciilor financiare, astfel cum sunt acestea enumerate neexhaustiv de anexa II la prezenta directivă.

5.  Cu excepţia articolului 5 alineatul (3), prezenta directivă nu se aplică normelor stabilite de către sau pentru pieţele reglementate în înţelesul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(10) sau de către sau pentru alte pieţe sau organisme care desfăşoară activităţi de decontare sau compensare pentru acele pieţe.

6.  Prezenta directivă nu se aplică acelor măsuri pe care statele membre le consideră necesare, în cadrul tratatelor, pentru a asigura protecţia persoanelor, în special a lucrătorilor, în cazul utilizării produselor, cu condiţia ca aceste măsuri să nu afecteze produsele.

Articolul 2

Se instituie un Comitet permanent format din reprezentanţi desemnaţi de către statele membre, care pot fi asistaţi de experţi sau consultanţi, şi prezidat de un reprezentant al Comisiei.

Comitetul îşi adoptă propriul regulament de procedură.

Articolul 3

(1)  Comitetul se întruneşte de cel puţin de două ori pe an.

Comitetul se întruneşte într-o componenţă specifică pentru a examina problemele legate de serviciile societăţii informaţionale.

(2)  Comisia transmite comitetului un raport cu privire la punerea în practică şi la aplicarea procedurilor menţionate de prezenta directivă şi transmite propuneri destinate eliminării barierelor în calea comerţului, existente sau previzibile.

(3)  Comitetul îşi exprimă punctul de vedere cu privire la comunicările şi propunerile la care se face referire la alineatul (2) şi poate propune cu precădere, în acest sens, Comisiei:

(a)  să asigure, după caz, pentru evitarea riscului apariţiei barierelor în calea comerţului, ca statele membre implicate să ia decizii, într-o primă etapă, referitoare la măsurile adecvate;

(b)  să ia toate măsurile adecvate;

(c)  să identifice domeniile în care este necesară armonizarea şi, după caz, să realizeze armonizarea corespunzătoare într-un anumit sector.

(4)  Comitetul trebuie să fie consultat de către Comisie:

(a)  la luarea deciziilor referitoare la sistemul actual, la modul în care schimbul de informaţii stabilit în prezenta directivă devine efectiv şi la orice modificare a acestuia;

(b)  la revizuirea modului de aplicare a sistemului stabilit de către prezenta directivă.

(5)  Comitetul poate fi consultat de Comisie cu privire la orice proiect preliminar de reglementare tehnică primit de către aceasta.

(6)  Toate întrebările referitoare la punerea în aplicare a prezentei directive pot fi transmise comitetului la cererea preşedintelui său sau a unui stat membru.

(7)  Procedurile comitetului şi informaţiile care îi sunt transmise acestuia sunt confidenţiale.

Cu toate acestea, comitetul şi autorităţile naţionale pot consulta persoane fizice sau juridice, inclusiv persoane din sectorul privat, în vederea obţinerii unei opinii specializate, cu condiţia luării tuturor măsurilor de precauţie necesare.

(8)  Referitor la normele pentru servicii, Comisia şi comitetul pot consulta persoane fizice sau juridice din industrie sau din mediul academic şi, ori de câte ori este posibil, organisme reprezentative, capabile să formuleze un punct de vedere competent cu privire la obiectivul şi consecinţele sociale ale unei norme referitoare la servicii şi iau notă de acest punct de vedere ori de câte ori sunt solicitate să o facă.

Articolul 4

Statele membre comunică Comisiei, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1), toate cererile adresate instituțiilor de standardizare de a elabora specificații tehnice sau un standard referitor la produse specifice, în scopul introducerii unei reglementări tehnice referitoare la acele produse, cum ar fi proiecte de reglementări tehnice, și precizează motivele pentru elaborarea reglementărilor tehnice în cauză.

Articolul 5

(1)  Sub rezerva dispoziţiilor articolului 7, Comisiei îi este comunicat, de îndată, de către statele membre, orice proiect de reglementare tehnică, cu excepţia situaţiei în care acesta transpune integral textul unui standard internaţional sau european, caz în care este suficientă informaţia referitoare la standardul în cauză. De asemenea, acestea înaintează Comisiei o expunere a motivelor care fac necesară elaborarea unei astfel de reglementări, în cazul în care acest lucru nu a fost clarificat suficient în proiectul de reglementare tehnică.

După caz şi dacă acestea nu a fost transmise deja cu o comunicare anterioară, statele membre transmit o dată cu comunicarea textele principalelor acte cu putere de lege sau normelor administrative aflate în legătură directă, în cazul în care pentru evaluarea implicaţiilor proiectului de reglementare tehnică este necesară cunoaşterea acestor texte.

Statele membre comunică proiectul din nou, în condiţiile menţionate la primul şi al doilea paragraf din prezentul alineat, în cazul în care îi aduc modificări semnificative care au ca efect schimbarea obiectului, scurtarea programului de punere în aplicare avut în vedere iniţial, adăugarea de specificaţii sau cerinţe ori transformarea acestora în unele mai restrictive.

Fără a aduce atingere dispoziţiilor titlului VIII din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului(11), în special, în cazul în care proiectul are ca obiect limitarea comercializării sau utilizării unei substanţe chimice, a unui preparat sau produs chimic din motive legate de sănătatea publică sau de protecţia consumatorilor sau a mediului, statele membre transmit, de asemenea, fie un rezumat, fie referinţe la datele relevante referitoare la substanţa, procesul sau produsul în cauză, precum şi la înlocuitorii cunoscuţi şi disponibili, atunci când asemenea informaţii există, şi să comunice efectele anticipate ale măsurilor referitoare la sănătatea publică şi protecţia consumatorilor şi a mediului, împreună cu o analiză a evaluării riscului desfăşurată în mod corespunzător, în conformitate cu principiile prevăzute în partea relevantă din secţiunea II.3 din anexa XV a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

Comisia notifică de îndată celelalte state membre cu privire la proiect şi la toate documentele care i-au fost înaintate. De asemenea, aceasta poate înainta proiectul în cauză comitetului prevăzut la articolul 2 şi, după caz, comitetului care răspunde de domeniul respectiv.

Referitor la specificaţiile tehnice sau la alte cerinţe sau norme cu privire la servicii, menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (f) paragraful al doilea punctul (iii), comentariile sau avizele detaliate ale Comisiei sau ale statelor membre pot avea în vedere numai aspectele care pot obstrucţiona comerţul sau, referitor la normele cu privire la servicii, libera circulaţie a serviciilor sau libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi nu aspectele fiscale sau financiare ale măsurii.

(2)  Comisia şi statele membre pot face observaţii adresate statului membru care a înaintat proiectul reglementării tehnice; statul membru în cauză ţine seama, pe cât posibil, de aceste observaţii în pregătirea ulterioară a reglementării tehnice.

(3)  Comisiei îi este comunicat, de îndată, de către statele membre textul definitiv al reglementării tehnice.

(4)  Informaţiile furnizate în temeiul prezentului articol nu sunt confidenţiale, cu excepţia cazului în care statul membru care face notificarea solicită acest lucru în mod expres. Orice astfel de solicitare trebuie să fie motivată.

În situaţii de acest gen, cu luarea măsurilor de precauţie necesare, comitetul prevăzut la articolul 2 şi autorităţile naţionale pot solicita consultanţă de la persoane fizice sau juridice din sectorul privat.

(5)  În cazul în care proiectele reglementărilor tehnice fac parte din măsurile care trebuie comunicate Comisiei în stadiu de proiect, în conformitate cu prevederile altui act al Uniunii, statele membre pot efectua comunicarea prevăzută la alineatul (1) în temeiul actului respectiv, cu condiţia să se arate în mod oficial că această comunicare constituie, de asemenea, o comunicare în temeiul prezentei directive.

Absenţa unei reacţii din partea Comisiei, în cadrul prezentei directive, la un proiect al unei reglementări tehnice nu aduce atingere nici uneia dintre deciziile care pot fi luate în conformitate cu alte acte ale Uniunii.

Articolul 6

(1)  Statele membre amână adoptarea proiectului unei reglementări tehnice cu trei luni de la data primirii de către Comisie a comunicării prevăzute la articolul 5 alineatul (1).

(2)  Statele membre amână:

–  cu patru luni adoptarea proiectului unei reglementări tehnice sub forma unui acord voluntar în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (f) paragraful al doilea punctul (ii),

–  fără a se aduce atingere alineatelor (3), (4) şi (5), cu şase luni adoptarea oricăror altor proiecte de reglementări tehnice (cu excepţia proiectelor de reglementare referitoare la servicii),

de la data primirii de către Comisie a comunicării prevăzute la articolul 5 alineatul (1), în cazul în care Comisia sau un alt stat membru transmite, în termen de trei luni de la acea dată, un aviz detaliat în sensul că măsura avută în vedere poate crea obstacole în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne;

–  fără a se aduce atingere alineatelor (4) şi (5), cu patru luni de la data primirii de către Comisie a comunicării prevăzute la articolul 5 alineatul (1), adoptarea oricărui proiect de reglementare cu privire la servicii dacă Comisia sau alt stat membru transmite, în termen de trei luni de la acea dată, un aviz detaliat în sensul că măsura avută în vedere poate crea obstacole în calea liberei circulaţii a serviciilor sau a libertăţii de stabilire a prestatorilor de servicii în cadrul pieţei interne.

În ceea ce priveşte proiectele de reglementare cu privire la servicii, avizele detaliate ale Comisiei şi statelor membre nu pot afecta în nici un fel măsurile în domeniul politicii culturale, în special în domeniul audiovizualului, pe care statele membre le pot adopta în conformitate cu legislaţia Uniunii, având în vedere diversitatea lor lingvistică, specificul lor naţional şi regional şi patrimoniul lor cultural.

Statul membru în cauză raportează Comisiei cu privire la acţiunile pe care îşi propune să le întreprindă ca urmare a acestor avize detaliate. Comisia comentează cu privire la această reacţie.

Cu privire la normele referitoare la servicii, statul membru în cauză indică, după caz, motivele pentru care avizul detaliat nu poate fi luat în considerare.

(3)  Cu excepţia proiectelor de reglementare referitoare la servicii, statele membre amână adoptarea unui proiect de reglementare tehnică cu douăsprezece luni de la data primirii de către Comisie a comunicării la care se face referire la articolul 5 alineatul (1) în cazul în care, în termen de 3 luni de la acea dată, Comisia îşi anunţă intenţia de a propune sau de a adopta o directivă, un regulament sau o decizie referitoare la subiectul respectiv, în conformitate cu articolul 288 TFUE.

(4)  Statele membre amână adoptarea proiectului unei reglementări tehnice cu 12 luni de la data primirii de către Comisie a comunicării prevăzute la articolul 5 alineatul (1), în cazul în care, în interval de trei luni de la acea dată, Comisia îşi anunţă concluzia că respectivul proiect de reglementare tehnică face obiectul unei propuneri de directivă, regulament sau decizie prezentată  Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu articolul 288 TFUE.

(5)  În cazul în care Consiliul adoptă o poziţie în primă lectură în perioada de aşteptare la care se face referire la alineatele (3) şi (4), această perioadă se prelungeşte la 18 luni, sub rezerva alineatului (6).

(6)  Obligaţiile prevăzute la alineatele (3), (4) şi (5) încetează în cazul în care:

(a)  Comisia informează statele membre că nu mai intenţionează să propună sau să adopte un act obligatoriu;

(b)  Comisia informează statele membre despre retragerea proiectului sau propunerii sale; sau

(c)  Comisia sau Parlamentul European şi Consiliul adoptă un act obligatoriu.

(7)  Prevederile alineatelor (1)-(5) nu se aplică în cazurile în care:

(a)  din motive de urgenţă determinate de circumstanţe grave şi imprevizibile referitoare la protecţia sănătăţii sau securităţii publice, la protecţia animalelor sau a plantelor şi în cazul normelor cu privire la servicii, referitoare, de asemenea la ordinea publică, în special la protecţia minorilor, un stat membru este obligat să pregătească reglementările tehnice într-un interval de timp foarte scurt, pentru a le adopta şi a le aplica de îndată, fără a fi posibile consultări; sau

(b)  din motive de urgenţă generate de circumstanţe grave referitoare la protecţia securităţii şi integrităţii sistemului financiar, în special la protecţia depunătorilor, investitorilor şi persoanelor asigurate, un stat membru este obligat să adopte şi să pună de îndată în aplicare norme referitoare la serviciile financiare.

În comunicarea menţionată la articolul 5, statul membru prezintă motivele pentru urgenţa măsurilor în cauză . Comisia îşi prezintă punctul de vedere cu privire la această comunicare cât mai curând posibil. Comisia ia măsurile adecvate în cazurile de utilizare a acestei proceduri în mod abuziv . Parlamentul European este informat de către Comisie.

Articolul 7

(1)  Articolele 5 şi 6 nu se aplică acelor acte cu putere de lege şi acte administrative ale statelor membre sau acordurilor voluntare prin intermediul cărora statele membre:

(a)  sunt în conformitate cu actele obligatorii ale Uniunii care au ca rezultat adoptarea specificaţiilor tehnice sau normelor cu privire la servicii;

(b)  îndeplinesc obligaţiile ce decurg din acordurile internaţionale care au ca rezultat adoptarea specificaţiilor tehnice comune sau normelor referitoare la servicii în Uniune;

(c)  utilizează clauzele de securitate prevăzute de actele obligatorii ale Uniunii;

(d)  aplică articolul 12, alineatul (1) din Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(12);

(e)  se limitează la punerea în aplicare a unei hotărâri a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;

(f)  se limitează la modificarea unei reglementări tehnice în sensul articolului 1 alineatul (1) litera (f) în conformitate cu o solicitare a Comisiei în scopul îndepărtării unui obstacol în calea comerţului sau, în cazul unei norme cu privire la servicii, în calea liberei circulaţii a serviciilor sau a libertăţii de stabilire a prestatorilor de servicii.

(2)  Articolul 6 nu se aplică actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre care interzic fabricarea, în măsura în care acestea nu obstrucţionează libera circulaţie a produselor.

(3)  Prevederile articolului6 alineatele (3)-(6) nu se aplică acordurilor voluntare menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (f), paragraful al doilea punctul (iii).

(4)  Prevederile articolului6 nu se aplică specificaţiilor tehnice sau altor cerinţe sau norme cu privire la servicii prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (f) paragraful al doilea punctul (iii).

Articolul 8

Comisia raportează Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social European la fiecare doi ani cu privire la rezultatele aplicării prezentei directive.

Comisia publică statisticile anuale privind notificările primite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 9

În cazul în care statele membre adoptă o reglementare tehnică, aceasta cuprinde o trimitere la prezenta directivă sau este însoţită de o astfel de trimitere la data publicării sale oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

Articolul 10

Directiva 98/34/CE, astfel cum a fost modificată prin actele menţionate în anexa III partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre în ceea ce priveşte termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa III, partea B, la directiva abrogată şi în anexa III partea B, la prezenta directivă.

Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa IV.

Articolul 11

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

ANEXA I

Lista indicativă a serviciilor care nu sunt reglementate de articolul 1, alineatul (1), litera (b), paragraful al doilea

1.  Serviciile care nu sunt prestate „la distanţă”

Serviciile prestate în prezenţa fizică a prestatorului şi a beneficiarului, chiar dacă acest lucru presupune utilizarea echipamentului electronic:

(a)  examenul sau tratamentul într-un cabinet medical cu utilizarea echipamentului electronic, în prezenţa fizică a pacientului;

(b)  consultarea unui catalog electronic într-un magazin, în prezenţa fizică a clientului;

(c)  rezervarea biletelor de avion la o agenţie în prezenţa fizică a clientului prin intermediul reţelei de calculatoare;

(d)  jocurile electronice puse la dispoziţie într-un club specializat, în prezenţa fizică a clientului.

2.  Serviciile care nu sunt prestate prin „mijloace electronice”

–  Serviciile cu un conţinut material, chiar dacă sunt prestate prin intermediul dispozitivelor electronice:

(a)  distribuitoarele automate de numerar sau pentru bilete (bilete de bancă, bilete de tren);

(b)  accesul la reţelele rutiere, parcări auto etc., în care se plăteşte pentru utilizare chiar dacă la intrare/ieşire există dispozitive electronice care controlează accesul şi asigură corectitudinea plăţilor;

–  Serviciile „off-line”: distribuirea de CD-ROM-uri sau de programe pe dischete.

–  Serviciile care nu sunt prestate prin intermediul sistemelor de prelucrare şi stocare electronică a datelor:

(a)  serviciile de telefonie vocală;

(b)  serviciile de fax/telex;

(c)  serviciile prestate prin telefonie vocală sau fax;

(d)  consultarea unui medic prin telefon/fax;

(e)  consultarea unui avocat prin telefon/fax;

(f)  comercializarea directă prin telefon/fax.

3.  Serviciile care nu sunt prestate „la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului”

Serviciile prestate prin transmiterea de date fără solicitare individuală în scopul recepţionării simultane de către un număr nelimitat de beneficiari individuali (transmisie „punct multipunct”):

(a)  serviciile de difuzare a emisiunilor de televiziune (inclusiv servicii de televiziune locală la cerere) reglementate de articolul 1 alineatul 1 litera (e) din Directiva 2010/13/UE;

(b)  serviciile de radiodifuziune;

(c)  teletextul (de televiziune).

_____________

ANEXA II

Lista indicativă a serviciilor financiare reglementate de articolul 1 alineatul (4)

–  Serviciile de investiţii

–  Operaţiunile de asigurare şi reasigurare

–  Serviciile bancare

–  Operaţiunile referitoare la fondurile de pensii

–  Serviciile referitoare la tranzacţii futures sau cu opţiuni

Astfel de servicii presupun în special:

(a)  serviciile de investiţii la care se face referire în anexa la Directiva 2004/39/CE, servicii prestate de întreprinderi de investiţii colective;

(b)  serviciile care ţin de activităţi care beneficiază de recunoaştere reciprocă la care se face referire în anexa I la Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului(13);

(c)  operaţiunile care ţin de activităţile de asigurare şi reasigurare la care se face referire în Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului(14).

__________

ANEXA III

Partea A

Directiva abrogată şi lista modificărilor sale ulterioare

(menţionate la articolul 10)

Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

(JO L 204, 21.7.1998, p. 37)

 

 

 

Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

(JO L 217, 5.8.1998, p. 18)

 

 

Anexa II, partea 1, titlul H, din Actul de Aderare din 2004 (JO L 236, 23.9.2003, p. 68)

Numai în ceea ce priveşte referinţele la Directive 98/34/CE, de la punctul 2

 

Directiva 2006/96/CE a Consiliului

(JO L 363, 20.12.2006, p. 81)

Numai în ceea ce priveşte referinţele la Directive 98/34/CE, de la articolul 1

 

Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 316, 14.11.2012, p. 12)

Numai la articolul 26 alineatul (2)

Partea B

Termene de transpunere în dreptul intern

(menţionate la articolul 10)

Directiva

Data limită de transpunere

98/34/CE

-

98/48/CE

5 august 1999

2006/96/CE

1 ianuarie 2007

____________

ANEXA IV

TABEL DE CORESPONDENŢĂ

Directiva 98/34/CE

Prezenta directivă

Articolul 1, primul paragraf, teza introductivă

Articolul 1, alineatul (1), teza introductivă

Articolul 1, primul paragraf, punctul 1

Articolul 1, alineatul (1), litera (a)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, primul paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (b), primul paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al doilea paragraf, prima liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (b), al doilea paragraf,punctul (i)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al doilea paragraf, a doua liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (b), al doilea paragraf,punctul (ii)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al doilea paragraf, a treia liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (b), al doilea paragraf,punctul (iii)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al treilea paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (b), al treilea paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al patrulea paragraf teza introductivă

Articolul 1, alineatul (2), teza introductivă

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al partulea paragraf, prima liniuţa

Articolul 1,alineatul (2), litera (a)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 2, al patrulea paragraf, a doua liniuţă

Articolul 1, alineatul (2), litera (b)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 3

Articolul 1, alineatul (1), litera (c)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 4

Articolul 1, alineatul (1), litera (d)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, primul paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (e), primul paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, al doilea paragraf

Articolul 1, alineatul (3)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, al treilea paragraf

Articolul 1, alineatul (4)

Article 1, primul paragraf, punctul 5, al patrulea paragraf

Articolul 1, alineatul (5)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, al cincilea paragraf, teza introductivă

Articolul 1, alineatul (1), litera (e), al doilea paragraf, teza introductivă

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, al cincilea paragraf, prima liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (e), al doilea paragraf, punctul (i)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 5, al cincilea paragraf, a doua liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (e), al doilea paragraf, punctul (ii)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, primul paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (f ), primul paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al doilea paragraf, teza introductivă

Articolul 1, alineatul (1), litera (f ), al doilea paragraf, teza introductivă

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al doilea paragraf, prima liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (f ), al doilea paragraf, punctul (i)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al doilea paragraf, a doua liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (f ), al doilea paragraf, punctul (ii)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al doilea paragraf, a treia liniuţă

Articolul 1, alineatul (1), litera (f), al doilea paragraf, punctul (iii)

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al treilea paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (f ), al treilea paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 11, al patrulea paragraf

Articolul 1, alineatul (1), litera (f), al patrulea paragraf

Articolul 1, primul paragraf, punctul 12

Articolul 1, alineatul (1), punctul (g)

Articolul 1, al doilea paragraf

Articolul 1, alineatul (6)

Articolul 5

Articolul 2

Articolul 6, alineatele (1) şi (2)

Articolul 3, alineatele (1) şi (2)

Articolul 6, alineatul (3), teza introductivă

Articolul 3, alineatul (3), teza introductivă

Articolul 6, alineatul (3), a doua liniuţă

Articolul 3, alineatul (3), litera (a )

Articolul 6, alineatul (3), a treia liniuţă

Articolul 3, alineatul (3), litera (b )

Articolul 6, alineatul (3), a patra liniuţă

Articolul 3, alineatul (3), litera (c )

Articolul 6, alineatul 4, teza introductivă

Articolul 3, alineatul (4), teza introductivă

Articolul 6, alineatul 4, litera (c)

Articolul 3, alineatul (4), litera (a)

Articolul 6, alineatul 4, litera (d)

Articolul 3, alineatul (4), litera(b)

Articolul 6, alineatele (5) – (8)

Articolul 3 , alineatele (5) – (8)

Articolul 7

Articolul 4

Articolul 8

Articolul 5

Articolul 9, alineatele (1) – (5)

Articolul 6, alineatele (1) – (5)

Articolul 9, alineatul (6), teza introductivă

Articolul 6, alineatul (6), teza introductivă

Articolul 9, alineatul (6), prima liniuţă

Articolul 6, alineatul (6), litera (a)

Articolul 9, alineatul (6), a doua liniuţă

Articolul 6, alineatul 6, litera (b)

Articolul 9, alineatul (6), a treia liniuţă

Articolul 6, alineatul (6), litera (c)

Articolul 9, alineatul (7), primul paragraf, teza introductivă

Articolul 6 alineatul (7), primul paragraf, teza introductivă

Articolul 9, alineatul (7), primul paragraf, prima liniuţă

Articolul 6, alineatul (7), primul paragraf, litera (a)

Articolul 9, alineatul (7), primul paragraf, a doua liniuţă

Articolul 6, alineatul (7), primul paragraf, litera (b)

Articolul 9, alineatul (7), al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (7), al doilea paragraf

Articolul 10, alineatul (1), teza introductivă

Articolul 7, alineatul 1, teza introductivă

Articolul 10, alineatul (1), prima liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (a)

Articolul 10, alineatul (1), a doua liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (b)

Articolul 10, alineatul (1), a treia liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (c)

Articolul 10, alineatul (1), a patra liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (d)

Articolul 10, alineatul (1), a cincea liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (e)

Articolul 10, alineatul (1), a şasea liniuţă

Articolul 7, alineatul (1), litera (f)

Articolul 10, alineatele (2), (3) şi (4)

Articolu 7l, alineatele (2), (3) şi (4)

Articolul 11, prima teză

Articolul 8, primul alineat

Articolul 11, a doua teză

Articolul 8, al doilea alineat

Articolul 12

Articolul 9

Articolul 13

-

-

Articolul 10

Articolul 14

Articolul 11

Articolul 15

Articolul 12

Anexa III

-

Anexa IV

-

Anexa V

Anexa I

Anexa VI

Anexa II

-

Anexa III

-

Anexa IV

_________

(1) Avizul din 14 iulie 2010 (JO C 44, 11.2.2011, p. 142) și avizul din 26 februarie 2014 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(2) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
(3)Avizul din 14 iulie 2010 (JO C 44, 11.2.2011, p. 142) și avizul din 26 februarie 2014 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).
(4)Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014.
(5)Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale (JO L 204, 21.7.1998, p. 37).
(6)A se vedea anexa III, partea A.
(7)Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
(8)Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).
(9)Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).
(10)Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).
(11)Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(12)Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).
(13)Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).
(14)Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).


Aderarea Croaţiei la Convenţia din 1990 privind eliminarea dublei impuneri *
PDF 269kWORD 44k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la recomandarea de decizie a Consiliului referitoare la aderarea Croației la Convenția din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (COM(2013)0586 – C7-0381/2013 – 2013/0308(CNS))
P7_TA(2014)0346A7-0214/2014

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere recomandarea Comisiei adresată Consiliului (COM(2013)0586),

–  având în vedere articolul 3 alineatele (4) și (5) din Actul de aderare a Croației, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0381/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0214/2014),

1.  aprobă recomandarea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  invită Consiliul să țină seama, atunci când decide cu privire la data punerii în aplicare a Convenției din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate, de preocupările Parlamentului privind necesitatea de a reduce la minimum presiunea fiscală asupra contribuabililor;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial recomandarea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor naționale ale Croației și ale celorlalte state membre poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de decizie
Articolul 3
Convenția de arbitraj, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 25 mai 1999, convențiile din 21 decembrie 1995 și 8 decembrie 2004, Decizia 2008/492/CE, precum și prezenta decizie intră în vigoare la XXX [data] între Croația și fiecare dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Convenția de arbitraj, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 25 mai 1999, convențiile din 21 decembrie 1995 și 8 decembrie 2004, Decizia 2008/492/CE, precum și prezenta decizie intră în vigoare la ...* între Croația și fiecare dintre celelalte state membre ale Uniunii Europene.

______________

*Ziua următoare datei publicării prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Întreprinderea comună „Shift2Rail” *
PDF 516kWORD 294k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a întreprinderii comune Shift2Rail (COM(2013)0922 – C7-0034/2014 – 2013/0445(NLE))
P7_TA(2014)0347A7-0259/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0922),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7‑0034/2014),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7‑0259/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Regulamentul (UE) nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului din ... 2013 de instituire a programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020 (denumit în continuare „Programul-cadru Orizont 2020”)12 își propune să înregistreze un impact mai mare al eforturilor de cercetare și inovare, combinând fondurile UE cu cele din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii în care cercetarea și inovarea pot contribui la atingerea obiectivelor mai ample ale Uniunii privind competitivitatea și pot favoriza depășirea dificultăților societale. Implicarea Uniunii în aceste parteneriate poate lua forma unor contribuții financiare acordate întreprinderilor comune înființate în temeiul articolului 187 din tratat.
(3)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului12 („Programul-cadru Orizont 2020”) își propune să aibă un impact mai mare asupra cercetării și inovării, combinând Programul-cadru Orizont 2020 și fondurile din sectorul privat în cadrul unor parteneriate public-privat în domenii esențiale în care cercetarea și inovarea pot contribui la atingerea obiectivelor mai ample ale Uniunii privind competitivitatea, pot atrage investiții private și pot favoriza depășirea dificultăților societale. Respectivele parteneriate ar trebui să se bazeze pe un angajament pe termen lung, incluzând o contribuție echilibrată din partea tuturor partenerilor, să fie responsabile pentru îndeplinirea propriilor obiective și să fie în concordanță cu obiectivele strategice ale Uniunii pentru cercetare, dezvoltare și inovare. Guvernanța și funcționarea acestor parteneriate ar trebui să fie deschise, transparente, eficace și eficiente și să ofere unei game largi de părți interesate active în domeniile lor specifice ocazia de a participa pe baza unui angajament pe termen lung. Implicarea Uniunii în aceste parteneriate poate lua forma unor contribuții financiare acordate întreprinderilor comune înființate în temeiul articolului 187 din tratat, în conformitate cu Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului12a („Al șaptelea program-cadru ”).
__________________
__________________
12 JO... [PC O2020]
12 Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) ‑ Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).
12a Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind al șaptelea Program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) (JO L 412, 30.12.2006, p. 1).
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  În conformitate cu Decizia (UE) nr. .../2013 a Consiliului din ... 2013 de instituire a programului specific de implementare a programului Orizont 2020 (2014-2020)13 se poate acorda sprijin întreprinderilor comune înființate în temeiul programului-cadru Orizont 2020 în condițiile specificate în decizia respectivă.
(4)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 și Decizia 2013/743/UE a Consiliului13 se poate acorda sprijin întreprinderilor comune înființate în temeiul programului-cadru Orizont 2020 în condițiile specificate în decizia respectivă.
__________________
__________________
13 JO … [PS O2020].
13 Decizia 2013/743/UE a Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 965).
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Întreprinderea comună Shift2Rail (denumită în continuare „întreprinderea comună S2R”) ar trebui să fie un PPP care să vizeze stimularea și o mai bună coordonare a investițiilor Uniunii în cercetare și inovare în sectorul feroviar, în vederea accelerării și facilitării tranziției spre o piață feroviară a UE mai integrată, mai eficientă, mai sustenabilă și mai atractivă, în conformitate cu nevoile comerciale ale întreprinderilor din sectorul feroviar și cu obiectivul general de realizare a unui spațiu feroviar unic european. În particular, întreprinderea comună S2R ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor specifice definite în Cartea albă din 2011 și în cel de-al patrulea pachet feroviar, cum ar fi îmbunătățirea eficienței sectorului feroviar în beneficiul finanțelor publice, lărgirea sau modernizarea semnificativă a capacității rețelei feroviare, pentru a permite transportului feroviar să concureze eficient și să preia o proporție sensibil mai mare din transportul de călători și de marfă, îmbunătățirea calității serviciilor de transport feroviar, prin satisfacerea nevoilor călătorilor și a expeditorilor de marfă, eliminarea obstacolelor tehnice care afectează interoperabilitatea la nivelul sectorului și reducerea externalităților negative legate de transportul feroviar. Evoluția întreprinderii comune S2R în direcția îndeplinirii acestor obiective ar trebui măsurată pe baza unor indicatori-cheie de performanță.
(7)  Întreprinderea comună Shift2Rail (denumită în continuare „întreprinderea comună S2R”) ar trebui să fie un PPP care să vizeze stimularea și o mai bună coordonare a investițiilor Uniunii în cercetare și inovare în sectorul feroviar, creând în același timp noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă, în vederea accelerării și facilitării tranziției spre o piață feroviară a UE mai integrată, mai ușor de utilizat, mai eficientă, mai sustenabilă și mai atractivă, în conformitate cu nevoile comerciale ale întreprinderilor din sectorul feroviar și cu obiectivul general de realizare a unui spațiu feroviar unic european. În particular, întreprinderea comună S2R ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor specifice definite în Cartea albă din 2011 și în cel de-al patrulea pachet feroviar, cum ar fi îmbunătățirea eficienței sectorului feroviar în beneficiul finanțelor publice, lărgirea sau modernizarea semnificativă a capacității rețelei feroviare, pentru a permite transportului feroviar să concureze eficient și să preia o proporție sensibil mai mare din transportul de călători și de marfă, îmbunătățirea calității serviciilor de transport feroviar, prin satisfacerea nevoilor călătorilor și a expeditorilor de marfă, eliminarea obstacolelor tehnice care afectează interoperabilitatea la nivelul sectorului și reducerea externalităților negative legate de transportul feroviar. Evoluția întreprinderii comune S2R în direcția îndeplinirii acestor obiective ar trebui măsurată pe baza unor indicatori-cheie de performanță.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Întreprinderea comună S2R ar trebui să funcționeze în mod deschis și transparent, furnizând cu promptitudine toate informațiile relevante organismelor sale competente și promovându-și totodată activitățile, inclusiv prin acțiuni de informare și de difuzare către publicul larg. Regulamentul de procedură al organismelor întreprinderii comune S2R ar trebui să fie pus la dispoziția publicului.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)  Programul Orizont 2020 ar trebui să contribuie la eliminarea diferențelor în materie de cercetare și de inovare existente la nivelul Uniunii, promovând sinergii cu fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Prin urmare, întreprinderea comună S2R ar trebui să încerce să realizeze interacțiuni strânse cu fondurile ESI, care pot contribui cu deosebire la consolidarea capacităților locale, regionale și naționale de cercetare și de inovare în domeniul întreprinderii comune S2R și la susținerea eforturilor de specializare inteligentă.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Pentru a-și atinge obiectivele, întreprinderea comună S2R ar trebui ofere sprijin financiar, în principal sub formă de granturi acordate membrilor săi și prin cele mai adecvate măsuri, cum ar fi achizițiile publice sau atribuirea de granturi în urma unor cereri de propuneri.
(12)  Pentru a-și atinge obiectivele și a garanta o participare echitabilă a altor întreprinderi, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), și a altor investitori, precum și pentru a sprijini procesul de modernizare și integrare a sectorului feroviar din Uniune, întreprinderea comună S2R ar trebui asigure contribuția Uniunii la aceste măsuri prin intermediul unor proceduri deschise și transparente, în principal sub formă de granturi acordate membrilor săi, cum ar fi achizițiile publice sau atribuirea de granturi în urma unor cereri de propuneri deschise și transparente.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Având în vedere obiectivul general al programului-cadru Orizont 2020 de a simplifica și armoniza mai mult mecanismele de finanțare a cercetării și inovării la nivel european, întreprinderile comune ar trebui să stabilească modele simple de guvernanță și să evite seturi de norme diferite de cele prevăzute în programul-cadru Orizont 2020.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Întreprinderea comună S2R ar trebui să funcționeze în mod transparent, furnizând toate informațiile relevante disponibile organismelor sale pertinente și promovându-și totodată activitățile în mod corespunzător.
(13)  Întreprinderea comună S2R ar trebui să funcționeze în mod transparent și deschis și să instituie un mecanism de consultare a tuturor actorilor interesați care utilizează bunurile și serviciile din sectorul feroviar, furnizând toate informațiile relevante disponibile organismelor sale pertinente și promovându-și totodată activitățile în mod corespunzător.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  De asemenea, întreprinderea comună S2R ar trebui să utilizeze mijloace electronice administrate de Comisie pentru a asigura deschiderea și transparența și a facilita participarea. Prin urmare, cererile de propuneri lansate de întreprinderea comună S2R ar trebui să fie publicate, de asemenea, pe portalul unic pentru participanți, precum și prin intermediul altor instrumente electronice de difuzare din cadrul programului Orizont 2020, gestionate de către Comisie. Totodată, întreprinderea comună S2R ar trebui să pună la dispoziție date pertinente privind, printre altele, propunerile, candidații, granturile și participanții, pentru a fi incluse în sistemele electronice de difuzare și de raportare din cadrul programului Orizont 2020, gestionate de Comisie, într-un format corespunzător și cu regularitate, în concordanță cu obligațiile de raportare ale Comisiei.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Fără a aduce atingere evaluării intermediare menționate la articolul 11 și în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013, în cadrul evaluării intermediare a programului-cadru Orizont 2020, întreprinderile comune, ca instrumente de finanțare specifice ale programului-cadru Orizont 2020, ar trebui să facă obiectul unei evaluări detaliate, care să includă, printre altele, o analiză a gradului de deschidere, transparență și eficiență al parteneriatelor public-privat în temeiul articolului 187 din TFUE.  
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Participarea la acțiuni indirecte finanțate de întreprinderea comună S2R ar trebui să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) nr. .../2013 al Parlamentului European și al Consiliului din ... 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020”16
(16)  Participarea la acțiuni indirecte finanțate de întreprinderea comună S2R ar trebui să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului16. De asemenea, întreprinderea comună S2R ar trebui să asigure aplicarea consecventă a acestor norme, pe baza măsurilor pertinente adoptate de Comisie.
__________________
__________________
16 JO … [RdP O2020]
16 Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de stabilire a normelor de participare și diseminare pentru „Programul-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020” și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 81).
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Întreprinderea comună S2R ar trebui să ia în considerare definițiile OCDE referitoare la stadiile de dezvoltare tehnologică (Technology Readiness Levels – TRL) în clasificarea activităților de cercetare tehnologică, de concepere a produselor și demonstrative.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)  În perspectiva obiectivului general al programului-cadru Orizont 2020 de a obține o simplificare și o coerență sporite, toate cererile de propuneri pentru S2R ar trebui să țină seama de durata programului-cadru Orizont 2020.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  În conformitate cu articolul 287 alineatul (1) din tratat, actul constitutiv al organismelor, birourilor sau agențiilor înființate de Uniune poate exclude examinarea de către Curtea de Conturi a tuturor conturilor de venituri și cheltuieli aparținând organismelor, birourilor sau agențiilor respective. În conformitate cu articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, conturile organismelor menționate la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 trebuie să fie examinate de către un organism de audit independent, care trebuie să emită un aviz cu privire la, printre altele, fiabilitatea conturilor, precum și la legalitatea și la regularitatea tranzacțiilor corespunzătoare. Din motive de evitare a unei duble examinări, conturile întreprinderii comune S2R nu ar trebui examinate de către Curtea de Conturi.
(21)  Având în vedere natura specifică și situația actuală a întreprinderilor comune și pentru a asigura continuitatea cu al șaptelea program-cadru, întreprinderile comune ar trebui să fie supuse în continuare unei descărcări de gestiune separate. Prin derogare de la articolul 60 alineatul (7) și de la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune S2R ar trebui acordată, prin urmare, de Parlamentul European, pe baza recomandării Consiliului. Așadar, obligațiile de raportare prevăzute la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 nu ar trebui să se aplice contribuției Uniunii la întreprinderea comună S2R, însă ar trebui aliniate, în măsura posibilului, la cele prevăzute pentru organismele menționate la articolul 208 din regulamentul respectiv. Auditarea conturilor, precum și a legalității și regularității tranzacțiilor subiacente ar trebui să fie efectuată de către Curtea de Conturi.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)  Având în vedere importanța inovării constante pentru competitivitatea sectorului transporturilor din Uniune și numărul de întreprinderi comune din acest domeniu, ar trebui să se efectueze o analiză în timp util, în special în vederea evaluării intermediare a programului-cadru Orizont 2020, cu privire la adecvarea eforturilor de cercetare colaborativă în domeniul transporturilor.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1
(1)  Pentru coordonarea și gestionarea investițiilor efectuate de Uniune în cercetarea și inovarea din sectorul feroviar european, se instituie o întreprindere comună în sensul articolul 187 din tratat (denumită în continuare „întreprinderea comună Shift2Rail” sau „întreprinderea comună S2R”), până la 31 decembrie 2024.
(1)  Pentru coordonarea și gestionarea investițiilor efectuate de Uniune în cercetarea și inovarea din sectorul feroviar european, se instituie o întreprindere comună în sensul articolul 187 din tratat (denumită în continuare „întreprinderea comună Shift2Rail” sau „întreprinderea comună S2R”), până la 31 decembrie 2024. Pentru a lua în considerare durata programului-cadru Orizont 2020, cererile de propuneri privind întreprinderea comună S2R sunt lansate până cel târziu la 31 decembrie 2020. În cazuri justificate, cererile de propuneri se pot lansa până la 31 decembrie 2021.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b
(b)  de a contribui la realizarea spațiului feroviar unic european, la o tranziție mai rapidă și mai puțin costisitoare către un sistem feroviar european mai atrăgător, mai competitiv, mai eficace și mai sustenabil, precum și la un transfer modal de la transportul rutier și cel aerian la transportul feroviar, printr-o abordare coordonată și cuprinzătoare a necesităților în materie de cercetare și inovare ale sistemului feroviar și ale utilizatorilor săi. Această abordare trebuie să acopere materialul rulant, managementul infrastructurii și al traficului pentru segmentele de piață ale transportului de marfă și transportului pe distanțe lungi, traficul de călători regional, local și urban, precum și legăturile intermodale dintre transportul feroviar și alte moduri de transport, oferind utilizatorilor o soluție integrată de la un capăt la altul pentru călătoria pe calea ferată și pentru necesitățile de transport ale acestora – de la sprijin în tranzacții, la asistență în timpul călătoriei;
(b)  de a contribui la realizarea spațiului feroviar unic european, la o tranziție mai rapidă și mai puțin costisitoare către un sistem feroviar european mai atrăgător, mai practic (inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă), mai competitiv, mai eficace și mai sustenabil, la un transfer modal de la transportul rutier și cel aerian la transportul feroviar și la dezvoltarea unui sector puternic și competitiv al industriei feroviare europene, printr-o abordare coordonată și cuprinzătoare a necesităților în materie de cercetare și inovare ale sistemului feroviar și ale utilizatorilor săi. Această abordare trebuie să acopere materialul rulant, managementul infrastructurii și al traficului pentru segmentele de piață ale transportului de marfă și transportului pe distanțe lungi, traficul de călători regional, local și urban, precum și legăturile intermodale dintre transportul feroviar și alte moduri de transport, oferind utilizatorilor o soluție integrată de la un capăt la altul pentru călătoria pe calea ferată și pentru necesitățile de transport ale acestora – de la sprijin în tranzacții, la asistență în timpul călătoriei;
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera d
(d)  de a juca rolul de punct central de referință în ceea ce privește proiectele de cercetare și inovare legate de domeniul feroviar și finanțate la nivelul Uniunii, asigurând coordonarea acestora și furnizând tuturor părților interesate informațiile relevante;
(d)  de a juca un rol central în ceea ce privește proiectele de cercetare și inovare legate de domeniul feroviar și finanțate la nivelul Uniunii, asigurând coordonarea acestora și furnizând tuturor părților interesate informațiile relevante;
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera e
(e)  de a promova în mod activ participarea și implicarea intensă a tuturor părților interesate din întregul lanț valoric feroviar și din afara industriei feroviare tradiționale, mai exact: producătorii de echipamente feroviare (atât material rulant, cât și sisteme de comandă a trenurilor) și furnizorii acestora, administratorii de infrastructură, operatorii feroviari (călători și marfă), societățile de leasing de vehicule feroviare, organismele de certificare, asociațiile profesionale, asociațiile de utilizatori (călători și marfă), precum și institutele științifice relevante sau comunitatea științifică relevantă. Trebuie încurajată implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) definite în Recomandarea 2003/361/CE20 a Comisiei20.
(e)  de a promova în mod activ participarea și implicarea intensă a tuturor părților interesate din întregul lanț valoric feroviar și din afara industriei feroviare tradiționale, mai exact: producătorii de echipamente feroviare (atât material rulant, cât și sisteme de comandă a trenurilor și de gestionare a traficului) și furnizorii acestora, administratorii de infrastructură, operatorii feroviari (călători și marfă), societățile de leasing de vehicule feroviare, organismele de certificare, asociațiile profesionale, asociațiile de utilizatori (călători și marfă), precum și institutele științifice relevante sau comunitatea științifică relevantă. Trebuie încurajată implicarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) definite în Recomandarea 2003/361/CE20 a Comisiei20.
__________________
__________________
20 Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
20 Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera e a (nouă)
(ea)  de a pune în aplicare măsuri care să promoveze participarea IMM-urilor, a universităților și a centrelor de cercetare. În acest context ar trebui identificate și eliminate barierele care împiedică participarea nou-veniților la întreprinderea comună S2R;
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera e b (nouă)
(eb)  de a urmări atingerea unei complementarități și a unor strânse sinergii cu Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru a contribui la eliminarea diferențelor în materie de cercetare și de inovare la nivel european. Atunci când este posibil, de a promova interoperabilitatea între programul-cadru Orizont 2020 și fondurile respective și de a încuraja finanțarea cumulată sau combinată. În acest context, măsurile vor avea drept scop exploatarea la maximum a rezervei de talente a Europei și optimizarea, în acest mod, a impactului economic și social al cercetării și al inovării, fiind diferite, dar complementare în ceea ce privește politicile și acțiunile fondurilor ESI;
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – partea introductivă
(1)  Contribuția financiară maximă a Uniunii la inițiativa Shift2Rail este de 450 de milioane EUR, sumă care include contribuțiile AELS, și este plătită din creditele bugetului general al Uniunii alocate programului specific de punere în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și ale articolelor 60 și 61 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 referitoare la organismele menționate la articolul 209 din regulamentul respectiv. Această sumă include:
(1)  Contribuția financiară maximă a Uniunii la inițiativa Shift2Rail este de 450 de milioane EUR, sumă care include contribuțiile statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), și este plătită din creditele bugetului general al Uniunii alocate programului specific de punere în aplicare a programului-cadru Orizont 2020, în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (iv) și ale articolelor 60 și 61 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 referitoare la organismele menționate la articolul 209 din regulamentul respectiv. Această sumă include:
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
(2)  Se pot aloca fonduri suplimentare de la alte instrumente ale Uniunii, care să completeze contribuția menționată la alineatul (1) pentru a sprijini acțiunile de implementare a rezultatelor ajunse la maturitate ale întreprinderii comune S2R.
(2)  Se pot aloca fonduri suplimentare de la alte instrumente ale Uniunii, care să completeze contribuția menționată la alineatul (1) pentru a sprijini acțiunile de implementare a rezultatelor inovatoare ajunse la maturitate ale întreprinderii comune S2R.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 4 – literele d și d a (nouă)
(d)  acordurile privind furnizarea datelor necesare pentru a garanta capacitatea Comisiei de a-și formula politica de cercetare și inovare și de a-și îndeplini obligațiile în materie de difuzare și raportare;
(d)  acordurile privind furnizarea datelor necesare pentru a garanta capacitatea Comisiei de a-și îndeplini obligațiile în materie de difuzare și raportare, inclusiv pe portalul unic pentru participanți, precum și prin intermediul altor instrumente electronice de difuzare din cadrul programului Orizont 2020, gestionate de Comisie;
(da)  dispozițiile de publicare a cererilor de propuneri ale întreprinderii comune S2R și pe portalul unic pentru participanți, precum și prin intermediul altor instrumente electronice de difuzare din cadrul programului Orizont 2020, gestionate de Comisie;
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4
(4)  În vederea evaluării contribuțiilor în natură menționate la alineatul (2) litera (b) și la clauza 15 punctul 3 litera (b) din statutul prevăzut în anexa I, costurile sunt stabilite în conformitate cu practicile contabile uzuale privind costurile ale entităților în cauză, cu standardele contabile aplicabile în țara în care este stabilită entitatea respectivă și cu standardele contabile internaționale/standardele internaționale de raportare financiară aplicabile. Costurile trebuie să fie certificate de un auditor extern independent desemnat de entitatea în cauză. Întreprinderea comună S2R verifică evaluarea contribuțiilor. În cazul în care persistă incertitudini, evaluarea poate fi auditată de întreprinderea comună S2R, astfel cum se prevede în clauza 20 din statut.
(4)  În vederea evaluării contribuțiilor menționate la alineatul (2) litera (b) și la clauza 15 alineatul (3) litera (b) din statutul prevăzut în anexa I, costurile sunt stabilite în conformitate cu practicile contabile uzuale privind costurile ale entităților în cauză, cu standardele contabile aplicabile în țara în care este stabilită entitatea respectivă și cu standardele contabile internaționale/standardele internaționale de raportare financiară aplicabile. Costurile trebuie să fie certificate de un auditor extern independent desemnat de entitatea în cauză. Metoda de evaluare poate fi verificată de întreprinderea comună S2R în cazul în care există vreo incertitudine generată de conținutul certificării. În sensul prezentului regulament, costurile suportate ca urmare a activităților suplimentare nu sunt auditate de întreprinderea comună S2R și nici de orice organism al Uniunii.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 6
(6)  În temeiul alineatului (5), Comisia poate încheia, reduce în mod proporțional sau suspenda contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună S2R sau poate declanșa procedura de lichidare menționată la clauza 23 punctul 2 din statutul prevăzut în anexa I în cazul în care membrii respectivi sau entitățile lor afiliate nu efectuează sau efectuează doar parțial ori prea târziu contribuțiile menționate la alineatul (2).
(6)  În temeiul alineatului (5), Comisia poate încheia, reduce în mod proporțional sau suspenda contribuția financiară a Uniunii la întreprinderea comună S2R sau poate declanșa procedura de lichidare menționată la clauza 23 punctul 2 din statutul prevăzut în anexa I în cazul în care membrii respectivi sau entitățile lor afiliate nu efectuează sau efectuează doar parțial ori prea târziu contribuțiile menționate la alineatul (2). Decizia Comisiei nu împiedică rambursarea costurilor eligibile deja suportate sau angajate de către membri sau de întreprinderea comună S2R anterior momentului la care a fost notificată întreprinderii comune respectiva decizie.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
Întreprinderea comună S2R adoptă propriile normele financiare specifice în conformitate cu articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. … [Regulamentul delegat privind modelul de regulament financiar pentru organisme menționat la articolul 209 din regulamentul financiar].
Fără a aduce atingere articolului 12, întreprinderea comună S2R adoptă propriile norme financiare specifice în conformitate cu articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. … [Regulamentul delegat privind modelul de regulament financiar pentru PPP].
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 2
Consiliul de conducere adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, delegând competențele relevante ale autorității de numire directorului executiv și definind condițiile în care poate fi suspendată delegarea competențelor respective. Directorul executiv este autorizat să subdelege competențele respective.
Consiliul de conducere adoptă, în conformitate cu articolul 110 din Statutul funcționarilor, o decizie bazată pe articolul 2 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și pe articolul 6 din Regimul aplicabil celorlalți agenți, delegând competențele relevante ale autorității de numire directorului executiv și definind condițiile în care poate fi suspendată delegarea competențelor respective. Directorul executiv raportează consiliului de conducere cu privire la competențele delegate și este autorizat să subdelege competențele respective.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
(2)  În cazul răspunderii extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, întreprinderea comună S2R acordă despăgubiri pentru toate prejudiciile provocate de personalul său în exercițiul funcțiunii.
(2)  În cazul răspunderii extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, întreprinderea comună S2R acordă despăgubiri pentru toate prejudiciile provocate de personalul său și de membrii consiliului de conducere în exercițiul funcțiunii.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1
(1)  Comisia realizează o evaluare intermediară a întreprinderii comune S2R până la 31 decembrie 2017. Comisia trimite concluziile evaluării și observațiile sale Parlamentului European și Consiliului până la 30 iunie 2018.
(1)  Până la 30 iunie 2017, Comisia realizează, fiind asistată de experți independenți, o evaluare intermediară a întreprinderii comune S2R, inclusiv o evaluare a gradului de implicare a întreprinderilor mici și mijlocii și de deschidere față de acestea, precum și a funcționării administrative a întreprinderii comune S2R, acordând o atenție deosebită modului de tratare a eventualelor dificultăți sau sarcini administrative. Comisia întocmește un raport cu privire la evaluarea menționată, care conține concluziile evaluării și observațiile sale. Comisia trimite raportul respectiv Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2017. Rezultatele evaluării intermediare a S2R se iau în considerare la evaluarea aprofundată și la evaluarea intermediară menționată la articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1291/2013.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
(1)  Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului privind contribuția Uniunii la întreprinderea comună S2R face parte din descărcarea de gestiune acordată Comisiei de către Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 319 din tratat.
(1)  Prin derogare de la articolul 60 alineatul (7) și de la articolul 209 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului întreprinderii comune S2R este acordată de Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, în conformitate cu procedura prevăzută de normele financiare ale întreprinderii comune S2R.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
(2)  Întreprinderea comună S2R cooperează pe deplin cu instituțiile implicate în procedura de descărcare de gestiune și, la nevoie, furnizează orice informații suplimentare necesare. În acest context, i se poate solicita să fie reprezentată la întâlnirile cu instituțiile sau organismele relevante și să asiste ordonatorul de credite al Comisiei prin delegare.
eliminat
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1
(1)  Fără a aduce atingere clauzei 19 punctul 4 din statutul prevăzut în anexa I, întreprinderea comună S2R acordă personalului Comisiei și altor persoane autorizate de întreprinderea comună S2R sau de Comisie, precum și Curții de Conturi drept de acces la siturile și sediul său, precum și la toate informațiile, inclusiv la informațiile în format electronic, necesare pentru efectuarea auditurilor.
(1)  Întreprinderea comună S2R acordă personalului Comisiei și altor persoane autorizate de întreprinderea comună S2R sau de Comisie, precum și Curții de Conturi drept de acces la siturile și sediul său, precum și la toate informațiile, inclusiv la informațiile în format electronic, necesare pentru efectuarea auditurilor.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 5 a (nou)
(5a)  Membrii personalului întreprinderii comune, directorul executiv și membrii Consiliului de conducere notifică OLAF, fără întârziere și fără ca aceștia să fie trași la răspundere pentru aceasta, cu privire la fraudele de care au avut cunoștință în exercitarea funcției sau mandatului lor.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 a (nou)
Având în vedere obiectivul general al programului-cadru Orizont 2020 de a simplifica și armoniza mai mult mecanismele de finanțare a cercetării și inovării la nivel european, întreprinderile comune evită norme care sunt diferite de cele prevăzute în programul-cadru Orizont 2020.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 1 – punctul 1
(1)  „Membru asociat” înseamnă o entitate juridică, o grupare sau un consorțiu de entități juridice, cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată la programul-cadru Orizont 2020, care a fost selectat conform procedurii prevăzute la clauza 4 punctul 2, îndeplinește condițiile de la clauza 4 punctele 3 și 4 și a acceptat prezentul statut prin semnarea unei scrisori de aprobare;
(1)  „Membru asociat” înseamnă o entitate juridică, o grupare sau un consorțiu de entități juridice, cu sediul într-un stat membru sau într-o țară asociată la programul-cadru Orizont 2020, care a fost selectat conform procedurii prevăzute la clauza 4 punctul 2, îndeplinește condițiile de la clauza 4 punctele 3 și 4 și a acceptat prezentul statut prin semnarea unei scrisori de aprobare, în urma unei decizii luate de organismul său de conducere;
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 1 – punctul 2
(2)  „Membru fondator, altul decât Uniunea” înseamnă contribuitorii enumerați în anexa II, care s-au angajat, fiecare în parte, la plata unei contribuții proprii de cel puțin 30 de milioane de euro pe durata întreprinderii comune S2R și au acceptat prezentul statut prin semnarea unei scrisori de aprobare;
(2)  „Membru fondator, altul decât Uniunea” înseamnă entitățile juridice unice care s-au angajat, fiecare în parte, la plata unei contribuții proprii de cel puțin 30 de milioane de euro pe durata de activitate a întreprinderii comune S2R, pe baza unei viziuni comune, și au acceptat prezentul statut prin semnarea unei scrisori de aprobare, în urma unei decizii luate de organismul său de conducere. Membrii fondatori sunt enumerați în anexa II;
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 1 – punctul 3 – partea introductivă
(3)  „Programe de inovare” sau „PI” înseamnă domeniile tematice în jurul cărora se structurează planul general S2R, menționat la punctul 4. PI sunt selectate pentru capacitatea lor de a spori în mod optim performanța unuia sau a mai multor medii de operare, precum și de a reflecta o abordare axată pe sistemul feroviar. Fără a aduce atingere deciziei consiliului de conducere de a modifica această structură, planul general S2R ar trebui să prevadă crearea cel puțin a următoarelor cinci PI:
(3)  „Programe de inovare” sau „PI” înseamnă domeniile tematice în jurul cărora se structurează planul general S2R, menționat la punctul 4. PI sunt selectate pentru capacitatea lor de a spori în mod optim performanța unuia sau a mai multor medii de operare, precum și de a reflecta o abordare axată pe sistemul feroviar și orientată către client. Definirea respectivelor programe permite, de asemenea, dezvoltarea și testarea unor idei inovatoare de pionierat. Fără a aduce atingere deciziei consiliului de conducere de a modifica această structură, planul general S2R ar trebui să prevadă crearea cel puțin a următoarelor cinci PI:
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Anexa i – clauza 1 – punctul 3 – litera a
(a)  trenuri de mare capacitate rentabile și fiabile;
(a)  trenuri rentabile și fiabile, inclusiv trenuri de mare capacitate și trenuri de mare viteză;
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Anexa I - clauza 1 - punctul 3 – litera c
(c)  infrastructură de mare capacitate rentabilă și fiabilă;
(c)  infrastructură de mare capacitate, rentabilă, sustenabilă și fiabilă;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 2 – litera h
(h)  comasează cerințele utilizatorilor și definește standarde de interoperabilitate cu scopul de a orienta investițiile în cercetare și inovare spre soluții operaționale și comercializabile;
(h)  comasează cerințele utilizatorilor și definește specificații de interoperabilitate și standarde tehnice cu scopul de a orienta investițiile în cercetare și inovare spre soluții operaționale și comercializabile;
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 2 – litera j
(j)  stabilește și dezvoltă o cooperare strânsă, pe termen lung între Uniune, industria producătoare de echipament feroviar și alte părți interesate din sectorul feroviar, necesară pentru conceperea unor inovații revoluționare și pentru garantarea pătrunderii pe piață a unor soluții inovatoare, asociind mediul de exploatare feroviară și alte părți interesate din domeniu, precum și actori din afara sectorului feroviar tradițional;
(j)  stabilește și dezvoltă o cooperare strânsă, pe termen lung între Uniune, industria producătoare de echipament feroviar și alte părți interesate din sectorul feroviar, necesară pentru conceperea unor inovații revoluționare și pentru garantarea pătrunderii pe piață a unor soluții inovatoare, asociind organizațiile care reprezintă clienții, mediul de exploatare feroviară și alte părți interesate din domeniul privat și public, inclusiv de la nivel regional, precum și actori din afara sectorului feroviar tradițional;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 2 – litera k a (nouă)
(ka)  asigură legături cu diverse părți interesate, inclusiv organizații de cercetare și universități;
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 3 – punctul 2 a (nou)
(2a)  Dacă un membru al întreprinderii comune S2R nu își îndeplinește angajamentele privind contribuția financiară convenită, directorul executiv consemnează acest lucru și stabilește un termen rezonabil pentru remedierea acestei situații. Dacă situația nu este remediată în termenul respectiv, directorul executiv convoacă o reuniune a consiliului de conducere pentru a decide dacă membrul care nu și-a îndeplinit obligațiile trebuie exclus sau dacă trebuie luate alte măsuri până la îndeplinirea obligațiilor de către acesta. Consiliul de conducere poate suspenda, într-o primă etapă, dreptul de vot al membrilor care nu își respectă obligațiile, după ce aceștia au fost audiați și li s-a oferit posibilitatea de a redresa situația.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 4 – punctul 2
(2)  Membrii asociați ai întreprinderii comune S2R sunt selectați prin intermediul unei cereri de candidaturi deschise, nediscriminatorii și competitive. Prima cerere de candidaturi pentru membri asociați se lansează în termen de cel mult trei luni de la înființarea întreprinderii comune S2R. Se lansează cereri suplimentare de candidaturi numai dacă sunt necesare capacități esențiale pentru punerea în aplicare a planului general S2R. Toate cererile de candidaturi se publică pe site-ul internet al S2R și se comunică prin intermediul grupului de reprezentanți ai statelor și prin alte canale pentru a asigura cea mai largă participare posibilă în interesul atingerii obiectivelor planului general S2R. Întreprinderea comună S2R încurajează participarea IMM-urilor și a actorilor din întregul lanț valoric feroviar, precum și din afara sectorului feroviar tradițional.
(2)  Membrii asociați ai întreprinderii comune S2R sunt selectați prin intermediul unei cereri de candidaturi deschise, nediscriminatorii și competitive, lansate de Comisie și sub rezerva efectuării unei evaluări transparente de către consiliul de conducere. Această evaluare și selecție țin cont, printre altele, de pertinența și de valoarea adăugată potențială a solicitantului pentru atingerea obiectivelor întreprinderii comune S2R, de soliditatea financiară a solicitantului, precum și de eventualele conflicte de interese în ceea ce privește obiectivele întreprinderii comune S2R.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 4 – punctul 2 a (nou)
(2a)  Ținând cont de rezultatele evaluării, Comisia ia decizia finală privind selecția membrilor asociați astfel încât să se asigure echilibrul geografic, precum și participarea echilibrată a IMM-urilor, a comunității de cercetare și a actorilor din întregul lanț valoric feroviar, inclusiv din afara sectorului feroviar tradițional.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 4 – punctul 5
(5)  Orice membru poate renunța la statutul de membru al întreprinderii comune S2R. Această decizie are efect și devine irevocabilă în termen de șase luni de la notificarea sa celorlalți membri. Din acel moment, fostul membru este eliberat de orice obligații, altele decât cele aprobate sau asumate de întreprinderea comună S2R înainte de renunțarea la statutul de membru.
(5)  Orice membru poate renunța la statutul de membru al întreprinderii comune S2R. Această decizie are efect și devine irevocabilă în termen de șase luni de la notificarea sa celorlalți membri. Din acel moment, fostul membru este eliberat de orice obligații, altele decât cele aprobate sau asumate de întreprinderea comună S2R înainte de renunțarea la statutul de membru. În astfel de cazuri, se creează un cont destinat achitării obligațiilor financiare între membrul care se retrage și întreprinderea comună S2R.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 4 – punctul 6
(6)  Calitatea de membru al întreprinderii comune S2R poate fi cedată unui terț numai cu acordul prealabil și unanim al consiliului de conducere.
(6)  Calitatea de membru al întreprinderii comune S2R poate fi cedată unui terț numai cu acordul prealabil și unanim al consiliului de conducere. Acest acord este notificat Comisiei, care are dreptul de a se opune.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Anexa I - clauza 6 – litera c
(c)  cel puțin un reprezentant al membrilor asociați pentru fiecare dintre programele de inovare menționate la clauza 1 punctul 3. Reprezentanții respectivi vor fi desemnați de consiliul de conducere al întreprinderii comune S2R având în vedere asigurarea unei reprezentări echilibrate a actorilor din întregul lanț valoric feroviar, precum și din afara sectorului feroviar tradițional.
(c)  cel puțin un reprezentant al membrilor asociați pentru fiecare dintre programele de inovare menționate la clauza 1 punctul 3. Membrii asociați care îndeplinesc, în calitate de entitate juridică unică, criteriile enumerate în clauza 1 punctul 2 (mai exact o contribuție proprie de cel puțin 30 de milioane) și care contribuie la îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) sunt reprezentați în consiliul de conducere. Ceilalți reprezentanți sunt desemnați de consiliul de conducere al întreprinderii comune S2R având în vedere asigurarea unei reprezentări echilibrate a actorilor în ceea ce privește reprezentarea teritorială și garantarea reprezentării întregului lanț valoric feroviar, precum și din afara sectorului feroviar tradițional. Cel puțin doi dintre aceștia ar trebui să fie reprezentanți ai întreprinderilor feroviare.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 7 – punctul 5 – paragraful 5
La reuniunile consiliului de conducere participă, în calitate de observatori, un reprezentant al Agenției Europene a Căilor Ferate și președintele sau vicepreședintele grupului de reprezentanți ai statelor.
La reuniunile consiliului de conducere participă, în calitate de observator, un reprezentant al Agenției Europene a Căilor Ferate.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 7 – punctul 5 – paragraful 5 a (nou)
Președintele sau vicepreședintele grupului de reprezentanți ai statelor are dreptul de a participa la reuniunile consiliului de conducere în calitate de observator și de a lua parte la deliberări, însă nu are drept de vot.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Anexa I - clauza 7 – punctul 5 – paragraful 5 b (nou)
Președintele comitetului științific are dreptul de a participa la reuniunile consiliului de conducere în calitate de observator și de a lua parte la deliberări ori de câte ori se discută chestiuni care intră în atribuțiile sale, însă nu are drept de vot.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 8 – paragraful -1 (nou)
În cadrul rolului care îi revine în consiliul de conducere, Comisia urmărește să asigure coordonarea între activitățile întreprinderii comune S2R și activitățile corespunzătoare din cadrul programului-cadru Orizont 2020 cu scopul de a stimula sinergiile necesare în identificarea priorităților cercetării colaborative.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 8 – paragraful 1 – litera c a (nouă)
(ca)  ia deciziile referitoare la componența finală a consiliului de conducere, în special prin selectarea reprezentanților membrilor asociați, cu excepția celor care îndeplinesc criteriile enumerate în clauza 1 punctul (2). Selecția finală ar trebui să asigure o participare echilibrată a IMM-urilor și a actorilor din întregul lanț valoric feroviar, inclusiv a celor din afara sectorului feroviar tradițional;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 8 – paragraful 1 – litera n a (nouă)
(na)  asigură transparența procesului de alegere a contractelor de subcontractare care pot fi încheiate în cadrul prezentului regulament;
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 9 – punctul 1
(1)  Directorul executiv este numit de consiliul de conducere pe baza unei liste de candidați propuse de Comisie, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente.
(1)  Directorul executiv este numit de Consiliul director în funcție de meritele și capacitățile sale atestate în domeniul administrației și gestiunii, precum și de competențele și experiența sa corespunzătoare, pe baza unei liste de candidați propuse de Comisie în urma unei competiții deschise și transparente, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în alte publicații. Parlamentul European are drept de opoziție.
Înainte de a fi numit, candidatul selectat de consiliul de conducere răspunde la întrebările membrilor Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ai Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 10 – punctul 4 – litera g a (nouă)
(ga)  informează în mod regulat Grupul de reprezentanți ai statelor și Comitetul științific cu privire la toate chestiunile care sunt pertinente pentru rolul lor consultativ;
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 11 – partea introductivă
Agenția Europeană Feroviară are statut de observator în cadrul consiliului de conducere și contribuie la definirea și punerea în aplicare a planului general S2R, în special prin executarea următoarelor sarcini consultative:
Agenția Europeană Feroviară contribuie la definirea și punerea în aplicare a planului general S2R, în special prin executarea următoarelor sarcini consultative:
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 11 – litera a
(a)  propune eventuale modificări ale planului general S2R și ale planului anual de lucru, în special pentru a se asigura că sunt acoperite nevoile de cercetare legate de concretizarea spațiului feroviar unic european;
(a)  propune eventuale modificări ale planului general S2R și ale planului anual de lucru, în special pentru a se asigura că sunt acoperite nevoile de cercetare legate de concretizarea spațiului feroviar unic european și atestă relevanța acestora pentru obiectivele menționate la articolul 2 alineatul (2);
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 11 – litera b
(b)  propune, după consultarea părților interesate menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament, standarde tehnice pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și validare în vederea garantării interoperabilității și a siguranței rezultatelor;
(b)  propune, după consultarea părților interesate menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (e) din prezentul regulament, orientări pentru activitățile de cercetare și dezvoltare care conduc la formularea unor standarde tehnice în vederea garantării interoperabilității și a siguranței rezultatelor;
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 13 – punctul 5 – litera a
(a)  stadiul programelor naționale sau regionale de cercetare și inovare de interes și identificarea potențialelor zone de cooperare, inclusiv implementarea tehnologiilor relevante;
(a)  stadiul programelor naționale sau regionale de cercetare și inovare de interes și identificarea potențialelor zone de cooperare, inclusiv implementarea tehnologiilor relevante pentru a beneficia de sinergii;
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 13 – punctul 5 a (nou)
(5a)  Grupul de reprezentanți ai statelor primește în mod periodic informații privind, printre altele, participarea la acțiuni finanțate de întreprinderea comună S2R, rezultatul fiecărei cereri de propuneri și al implementării fiecărui proiect, sinergiile cu alte programe pertinente ale Uniunii, precum și privind execuția bugetului S2R.
J
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 13 – punctul 6
(6)  Grupul de reprezentanți ai statelor poate formula, din proprie inițiativă, recomandări adresate întreprinderii comune S2R cu privire la aspecte de natură tehnică, administrativă și financiară, în special atunci când acestea afectează interesele naționale sau regionale. Întreprinderea comună S2R informează grupul de reprezentanți ai statelor cu privire la măsurile luate ca urmare a recomandărilor respective.
(6)  Grupul de reprezentanți ai statelor poate formula, din proprie inițiativă, recomandări adresate consiliului de conducere cu privire la aspecte de natură tehnică, administrativă și financiară, în special atunci când acestea afectează interesele naționale sau regionale. Consiliul de conducere informează grupul de reprezentanți ai statelor cu privire la măsurile luate ca urmare a recomandărilor respective.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 14 – punctul 1
(1)  Pentru a-și executa sarcinile prevăzute la clauza 2, consiliul de conducere al întreprinderii comune S2R poate constitui un număr limitat de grupuri de lucru care să desfășoare activitățile delegate de consiliul de conducere menționat. Grupuri respective sunt formate din profesioniști și își desfășoară activitatea în mod transparent.
(1)  Pentru a-și executa sarcinile prevăzute la clauza 2, consiliul de conducere al întreprinderii comune S2R poate constitui un număr limitat de grupuri de lucru care să desfășoare activitățile delegate de consiliul de conducere menționat. Grupurile respective sunt formate din profesioniști care au competențele de specialitate corespunzătoare, inclusiv din cadrul organizațiilor de cercetare, IMM-urilor și operatorilor feroviari, și își desfășoară activitatea în mod transparent.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 15 – punctul 3 – litera b
(b)  contribuțiilor în natură ale membrilor, alții decât Uniunea, și ale entităților afiliate acestora, care constau în costurile suportate de aceștia în cadrul punerii în aplicare a acțiunilor indirecte, din care se scad contribuția întreprinderii comune și orice altă contribuție a Uniunii la costurile respective.
(b)  contribuțiilor în natură sau în numerar ale membrilor, alții decât Uniunea, și ale entităților afiliate acestora, care constau în costurile suportate de aceștia în cadrul punerii în aplicare a acțiunilor indirecte, din care se scad contribuția întreprinderii comune și orice altă contribuție a Uniunii la costurile respective.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa I – clauza 19
(1)  Directorul executiv prezintă anual consiliului de conducere un raport referitor la executarea sarcinilor sale în conformitate cu regulamentul financiar al întreprinderii comune S2R.
(1)  Directorul executiv prezintă anual consiliului de conducere un raport referitor la executarea sarcinilor sale în conformitate cu regulamentul financiar al întreprinderii comune S2R.
(2)  Până la data de 15 februarie a fiecărui an, directorul executiv prezintă consiliului de conducere spre aprobare un raport anual de activitate referitor la progresul înregistrat de întreprinderea comună S2R în anul calendaristic anterior, în special în ceea ce privește planul anual de lucru pentru respectivul an. Raportul include, printre altele, informații cu privire la următoarele aspecte:
(2)  În termen de două luni de la încheierea fiecărui exercițiu financiar, directorul executiv prezintă consiliului de conducere spre aprobare un raport anual de activitate referitor la progresul înregistrat de întreprinderea comună S2R în anul calendaristic anterior, în special în ceea ce privește planul anual de lucru pentru respectivul an. Raportul include, printre altele, informații cu privire la următoarele aspecte:
(a)  cercetare, inovare și alte acțiuni desfășurate și cheltuielile aferente;
(a)  cercetare, inovare și alte acțiuni desfășurate și cheltuielile aferente;
(b)  acțiunile prezentate, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și în funcție de țară;
(b)  acțiunile prezentate, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și în funcție de țară;
(c)  acțiunile selectate pentru finanțare, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și de țară, cu indicarea contribuției întreprinderii comune S2R destinată participanților și acțiunilor individuale.
(c)  acțiunile selectate pentru finanțare, inclusiv o defalcare în funcție de tipul de participant, inclusiv IMM-uri, și de țară, cu indicarea contribuției întreprinderii comune S2R destinată participanților și acțiunilor individuale.
După ce a fost aprobat de consiliul de conducere, raportul anual de activitate este transmis grupului de reprezentanți ai statelor și este făcut public.
După ce a fost aprobat de consiliul de conducere, raportul anual de activitate este transmis grupului de reprezentanți ai statelor și este făcut public.
(3)  Întreprinderea comună S2R prezintă Comisiei un raport anual în conformitate cu articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
(3)   Până la data de 1 martie din următorul exercițiu financiar, contabilul întreprinderii comune S2R comunică conturile provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi.
(4)  Conturile întreprinderii comune S2R sunt examinate de un organism de audit independent, după se prevede la articolul 60 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.
Conturile întreprinderii comune S2R nu sunt examinate de către Curtea de Conturi.
Până la data de 31 martie din următorul exercițiu financiar, întreprinderea comună S2R transmite raportul privind gestiunea bugetară și financiară Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi.
La primirea observațiilor Curții de Conturi referitoare la conturile provizorii ale întreprinderii comune S2R în temeiul articolului 148 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, contabilul întocmește conturile finale ale întreprinderii comune S2R, iar directorul executiv le transmite consiliului de conducere în vederea emiterii unui aviz.
Consiliul de conducere emite un aviz cu privire la conturile finale ale întreprinderii comune S2R.
Directorul executiv transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi conturile finale, împreună cu avizul consiliului de conducere, până la data de 1 iulie după încheierea fiecărui exercițiu financiar.
Conturile finale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 15 noiembrie a exercițiului financiar următor.
Directorul executiv trimite Curții de Conturi, până la data de 30 septembrie, un răspuns la observațiile făcute de aceasta în cadrul raportului său anual. Directorul executiv trimite acest răspuns și consiliului de conducere.
Directorul executiv transmite Parlamentului European, la cererea acestuia din urmă, orice informații necesare pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu articolul 165 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012.

Cerere de apărare a imunității parlamentare a lui Alexander Mirsky
PDF 206kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 privind privind cererea de apărare a imunității și privilegiilor lui Alexander Mirsky (2014/2026(IMM))
P7_TA(2014)0348A7-0273/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea lui Alexander Mirsky din 14 februarie 2014, comunicată în ședința plenară din 24 februarie 2014 pentru apărarea privilegiilor și imunităților sale în cadrul procedurilor civile pendinte în fața Secției civile a Senatului Curții Supreme a Republicii Letonia (denumită în continuare „Curtea Supremă”) (ref. C17129611),

–  având în vedere articolul 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010 și 6 septembrie 2011(1),

–  având în vedere stenograma dezbaterilor din ședința plenară din 4 aprilie 2011,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6a și articolul 7 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7‑0273/2014),

A.  întrucât un deputat în Parlamentul European, Alexander Mirsky, a solicitat apărarea imunității sale parlamentare în cauza civilă aflată pe rolul Secției civile a Senatului Curții Supreme a Republicii Letonia; întrucât procedurile în cauză se referă la hotărârea Secției civile a Tribunalului districtual din Riga (denumit în continuare „Tribunalul districtual din Riga”), prin care lui Alexander Mirsky i se cere retractarea unei declarații făcute în cadrul discursului din Parlamentul European la 4 aprilie 2011 și plata unei despăgubiri pentru daune morale în valoare de LVL 1 000 în beneficiul reclamanților presupus prejudiciați;

B.  întrucât, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor;

C.  întrucât în exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul acționează pentru prezervarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin;

D.  întrucât Curtea de Justiție a stabilit că articolul 8 din protocol, în lumina obiectivului său, acela de a proteja libertatea de exprimare și independența deputaților în Parlamentul European, și a modului în care este formulat, cu referire explicită la voturile, dar și la opiniile exprimate de deputații în PE, are în mod esențial vocația de a se aplica opiniilor exprimate de aceștia din urmă în incinta însăși a Parlamentului European(2);

E.  întrucât, potrivit articolului 8 din protocol, imunitatea trebuie să fie considerată, în măsura în care prin aceasta se urmărește protejarea libertății de exprimare și a independenței deputaților în Parlamentul European, drept o imunitate absolută, care împiedică orice proceduri judiciare cu privire la o opinie sau la un vot exprimate în exercitarea funcțiilor parlamentare(3);

F.  întrucât imunitatea în raport cu procedurile judiciare de care beneficiază deputații în Parlamentul European include imunitatea față de procedurile civile;

G.  întrucât solicitarea lui Alexander Mirsky se referă la procedurile judiciare inițiate împotriva lui în legătură cu declarațiile făcute în timpul unei intervenții cu durata de un minut la ședința plenară din 4 aprilie 2011; întrucât nu este contestat faptul că Alexander Mirsky era deputat în Parlamentul European atunci când au fost făcute declarațiile respective;

H.  întrucât Tribunalul orășenesc Jūrmala a considerat în mod corect că Alexander Mirsky beneficia de imunitatea acordată deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din protocol, respingând, prin urmare, cererea reclamanților; întrucât, dimpotrivă, Tribunalul districtual din Riga a ignorat întrutotul aplicabilitatea dispoziției respective; întrucât o instanță națională trebuie să aplice dreptul primar al UE;

I.  întrucât procedurile judiciare inițiate împotriva lui Alexander Mirsky se află încă pe rolul Curții Supreme a Republicii Letonia, iar hotărârea definitivă poate fi în favoarea acestuia; întrucât, în cazul în care hotărârea Tribunalului districtual din Riga ar fi însă confirmată de Curtea Supremă, aceasta ar reprezenta o încălcare a dreptului primar al UE de către autoritățile letone;

J.  întrucât, în afară de hotărârea Tribunalului districtual din Riga, a existat, în fapt, o încălcare a privilegiilor și imunității lui Alexander Mirsky; întrucât în special circumstanțele aferente cazului de față constituie o restricționare a unei opinii exprimate în exercițiul funcției sale parlamentare,

1.  hotărăște să apere imunitatea și privilegiile lui Alexander Mirsky;

2.  solicită Comisiei să intervină pe lângă autoritățile letone în vederea punerii în executare a dreptului primar al UE - în special a articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene - și, dacă este necesar, să inițieze procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente Comisiei, autorităților relevante din Republica Letonia și lui Alexander Mirsky.

(1) Hotărârea din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, Rec., p. 387, hotărârea din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, Rec., p. 2391, hotărârea din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, Rec., p. II-2849, hotărârea din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, Rec., p. I-7929, hotărârea din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, Rec., p. II-1135, hotărârea din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, Rec., p. I-7565.
(2) Hotărârea din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, citată mai sus, punctul 29.
(3) Hotărârea din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, citată mai sus, punctul 27.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2012/007 IT/VDC Technologies
PDF 289kWORD 56k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/007 IT/VDC Technologies, prezentată de Italia) (COM(2014)0119 – C7-0089/2014 – 2014/2025(BUD))
P7_TA(2014)0349A7-0261/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0119 – C7‑0089/2014),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(1) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0261/2014),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a le acorda un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în structura practicilor comerciale mondiale și pentru a le oferi asistență în procesul de reintegrare pe piața forței de muncă;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată cu ocazia reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, ținând totodată seama în mod corespunzător de AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

C.  întrucât Italia a prezentat cererea EGF/2012/007 IT/VDC Technologies pentru a obține o contribuție financiară din partea FEG, în urma a 1 164 de disponibilizări din cadrul societății VDC Technologies SpA și al unui furnizor, 1 146 de lucrători fiind vizați de măsurile cofinanțate de FEG, în perioada de referință cuprinsă între 26 februarie 2012 și 25 iunie 2012;

D.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (a) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Italia are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  constată că autoritățile italiene au prezentat cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 31 august 2012 și regretă că evaluarea acesteia a fost prezentată de către Comisia Europeană doar la 5 martie 2014; deplânge perioada îndelungată de evaluare de 19 luni și consideră că această întârziere vine în contradicție cu scopul Fondului european de ajustare la globalizare de a oferi ajutor rapid lucrătorilor disponibilizați;

3.  consideră că disponibilizările din cadrul societății VDC Technologies SpA și din cadrul unuia dintre furnizorii săi (fabricarea de televizoare, monitoare și ecrane TV, precum și instalații de aer condiționat) sunt legate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale din cauza globalizării, care s-au concretizat printr-o perturbare gravă a activității economice în sectorul producției de echipamente electrice, ca urmare a intensificării concurenței din partea țărilor terțe, în special China;

4.  recunoaște necesitatea de a trage învățăminte din numeroasele cereri de mobilizarea a FEG bazate pe criteriul privind globalizarea într-un anumit sector în vederea reformării politicii comerciale a Uniunii, atât în ceea ce privește liberalizarea acesteia, cât și în privința instrumentelor de protecție comercială;

5.  constată că cele 1 164 de concedieri menționate anterior, la care se adaugă alte 54 de concedieri care au avut aceeași cauză și care au avut loc înainte și după perioada de referință de patru luni au exercitat un puternic impact negativ asupra pieței muncii și a situației economice din regiunea afectată, care a fost identificată drept regiunea de nivelul NUTS III Frosinone (ITI45), situată în regiunea de nivelul NUTS II Lazio (ITI4);

6.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile italiene au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 30 noiembrie 2012, cu nouă luni înainte de prezentarea cererii privind FEG și cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

7.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate care urmează să fie cofinanțat include măsuri de reintegrare a celor 1 146 de lucrători disponibilizați în câmpul muncii, cum ar fi orientarea profesională/evaluarea competențelor, formarea, asistența individuală, sprijinul pentru antreprenoriat, bonusuri pentru recrutare, indemnizații pentru participarea la program;

8.  constată că aproximativ 40% dintre lucrătorii concediați au vârste de peste 55 de ani; regretă că pachetul de măsuri nu conține nicio măsură destinată în mod specific lucrătorilor în vârstă;

9.  subliniază că pachetul de măsuri conține diferite tipuri de indemnizații financiare: indemnizații pentru lucrătorii care locuiesc cu persoane care necesită îngrijire, indemnizații de mobilitate și indemnizații pentru participarea la program; atrage atenția asupra nivelului relativ ridicat al stimulentelor pentru recrutare (6 000 EUR pentru fiecare lucrător), dar salută faptul că această măsură este condiționată de oferirea de către angajatori a unor contracte permanente sau a unor contracte pe o durată determinată de 24 de luni pentru lucrători;

10.  salută faptul că pentru pachetul coordonat de servicii personalizate s-au organizat consultări cu partenerii sociali (sindicatele CGIL USB, CISAL, CISL, UIL, UGL) și a fost activată o rețea locală de sprijin, în care au fost implicați diverși parteneri locali, precum și faptul că a fost aplicată o politică de egalitate între femei și bărbați și principiul nediscriminării, pe parcursul diferitelor etape ale implementării FEG și în cursul accesării FEG;

11.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

12.  salută faptul că se prevăd sesiuni de formare pentru fiecare lucrător vizat de pachetul de măsuri FEG; regretă totuși că propunerea Comisiei nu descrie domeniile și sectoarele în care se for oferi aceste cursuri de formare;

13.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; subliniază că autoritățile italiene confirmă că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o evaluare comparativă a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

14.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, este necesar să se asigure că FEG sprijină reintegrarea lucrătorilor care au fost concediați în locuri de muncă stabile; subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața muncii, care conduc la ocuparea durabilă, pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

15.  salută acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în ceea ce privește noul Regulament FEG pentru perioada 2014-2020 de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60% din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în cadrul Comisiei și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor, precum și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

16.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/007 IT/VDC Technologies, prezentată de Italia)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia 2014/254/UE.)

(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare - cererea EGF/2012/004 ES/Grupo Santana
PDF 292kWORD 61k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/004 ES/Grupo Santana prezentată de Spania) (COM(2014)0116 – C7-0101/2014 – 2014/2027(BUD))
P7_TA(2014)0350A7-0260/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0116 – C7‑0101/2014),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare(1) (Regulamentul FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A7-0260/2014),

A.  întrucât Uniunea Europeană a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a le acorda un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în structura practicilor comerciale mondiale și pentru a le oferi asistență în procesul de reintegrare pe piața forței de muncă;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei adoptată în cursul reuniunii de conciliere din 17 iulie 2008, ținând totodată seama în mod corespunzător de AII din 2 decembrie 2013 în ceea ce privește adoptarea deciziilor de mobilizare a FEG;

C.  întrucât Spania a prezentat cererea EGF/2012/004 ES/Grupo Santana(4) de contribuție financiară din partea FEG, în urma a 330 de disponibilizări efectuate de Grupo Santana și de 15 furnizori și producători din aval, 285 de lucrători fiind vizați de măsurile cofinanțate de FEG, în perioada de referință cuprinsă între 15 noiembrie 2011 și 15 martie 2012;

D.  întrucât cererea îndeplinește criteriile de eligibilitate stabilite prin Regulamentul FEG,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 2 litera (c) din Regulamentul FEG și că, prin urmare, Spania are dreptul la o contribuție financiară în temeiul regulamentului respectiv;

2.  ia act de explicațiile Comisiei potrivit cărora cele 330 de concedieri din perioada de referință și cele 689 de disponibilizări suplimentare sunt legate de aceeași procedură de concediere colectivă și că aceste concedieri, combinate cu situația economică și socială deosebit de fragilă din regiune, îndeplinesc condiția de excepționalitate a cazului, în conformitate cu articolul 2 litera (c) din Regulamentul FEG;

3.  constată că autoritățile spaniole au prezentat cererea pentru o contribuție financiară din partea FEG la 16 mai 2012 și regretă că evaluarea acesteia a fost prezentată de către Comisia Europeană doar la 5 martie 2014; deplânge perioada îndelungată de evaluare de 22 luni și consideră că această întârziere vine în contradicție cu scopul Fondului european de ajustare la globalizare de a oferi ajutor rapid lucrătorilor disponibilizați;

4.  consideră că disponibilizările efectuate de Grupo Santana și de 15 furnizori și producători din aval sunt legate de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale mondiale din cauza globalizării, în special o reducere a cotei de piață deținute de Uniune în producția de autovehicule la nivel mondial și creșterea rapidă de pe piețele din Asia, de care producătorii din Uniune sunt mai puțin în măsură să beneficieze;

5.  observă că cele 330 de disponibilizări în cauză, alături de cele 689 de concedieri efectuate din același motiv înainte și după perioada de referință de patru luni, au un impact negativ considerabil asupra ocupării forței de muncă și a economiei de la nivel local și de la nivelul NUTS III și agravează situația economică deja fragilă din regiunea afectată;

6.  constată că aceasta este încă o cerere de mobilizare a FEG care vizează disponibilizări din sectorul autovehiculelor și că, având un număr total de 17 cereri înregistrate, acest sector a făcut obiectul celui mai mare număr de solicitări de mobilizare a FEG, întemeiate atât pe criteriul crizei, cât și pe criteriul globalizării; subliniază că acest nou caz din industria autovehiculelor demonstrează necesitatea conceperii unei strategii industriale la nivelul Uniunii și ilustrează modul în care FEG sprijină lucrătorii în procesul de restructurare;

7.  salută faptul că regiunea Andaluzia, în care rata șomajului este mult mai ridicată decât rata medie la nivel național și la nivelul Uniunii, beneficiază din nou de FEG; atrage atenția asupra faptului că FEG a oferit deja sprijin lucrătorilor întreprinderii Delphi cu sediul în Andaluzia (EGF/2008/002 ES/Delphi);

8.  salută faptul că, pentru a le oferi rapid asistență lucrătorilor, autoritățile spaniole au decis să demareze furnizarea de servicii personalizate pentru lucrătorii afectați la 1 august 2011, cu zece luni înainte de prezentarea cererii privind FEG și cu mult înainte de decizia finală de acordare a unui sprijin din partea FEG pentru pachetul coordonat propus;

9.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate care urmează să fie cofinanțat include măsuri de reintegrare în câmpul muncii a 285 de lucrători disponibilizați, cum ar fi formarea profesională „la locul de muncăˮ, acordarea de consultanță pentru proiectele de afaceri, asistență pentru căutarea activă a unui loc de muncă și corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă;

10.  salută faptul că se oferă cursuri de formare de o durată considerabilă și că acestea vor fi completate cu activități de formare la locul de muncă; salută totodată faptul că formarea va fi adaptată la necesitățile în materie de competențe și calificări ale întreprinderilor care se stabilesc în parcul industrial, lucru care face parte din măsurile luate în plus față de pachetul de măsuri finanțat de FEG;

11.  în acest context, salută faptul că orașul Linares, grav afectat de închiderea întreprinderii Santana, care era principalul angajator din localitate, precum și a furnizărilor săi, a adoptat o abordare globală, care se reflectă în strategia de reabilitare a parcului industrial Grupo Santana pentru a atrage noi investitori; este de părere că hotărârea orașului Linares de a-și îmbunătăți mediul de afaceri va amplifica impactul măsurilor FEG care vizează lucrătorii;

12.  salută faptul că orașul Linares a organizat consultări cu partenerii sociali (sindicatele MCA-UGT Andalucía și Federación de la industria de CCOO-Andalucía) cu privire la pachetul de măsuri și că partenerii sociali monitorizează aplicarea acestora, precum și faptul că, pe parcursul diferitelor etape ale executării și accesării FEG, se vor aplica o politică de egalitate între femei și bărbați și principiul nediscriminării;

13.  reamintește importanța îmbunătățirii capacității de inserție profesională a tuturor lucrătorilor prin cursuri de formare adaptate și prin recunoașterea capacităților și a competențelor acumulate în cursul carierei profesionale; se așteaptă ca oferta de cursuri de formare din pachetul coordonat să fie adaptată nu numai la nevoile lucrătorilor disponibilizați, ci și la nevoile efective ale mediului de afaceri;

14.  atrage atenția asupra faptului că FEG va furniza „indemnizații de formare” echivalente cu 150 % din salariul minim din Spania; salută, cu toate acestea, confirmarea din partea Comisiei, potrivit căreia aceste indemnizații nu înlocuiesc ajutoarele de șomaj, plătite în conformitate cu legislația națională, ci sunt oferite în plus față de acestea; subliniază, în acest context, că noul Regulament FEG pentru 2014-2020 va limita cuantumul indemnizațiilor financiare incluse în pachet la maximum 35 % din costurile măsurilor și că, prin urmare, în cadrul noului regulament, procentul indemnizațiilor din pachetul coordonat nu va mai fi atât de ridicat ca cel pentru solicitarea de față;

15.  salută inițiativa autorităților regionale spaniole și a autorităților locale din Linares de a investi în instalații industriale și în promovarea zonei industriale refăcute, cu scopul de a atrage noi întreprinderi și de a-i diversifica structura industrială, și nu de a se concentra pe sectorul autovehiculelor; subliniază faptul că aceste eforturi nu sunt prezentate spre a obține cofinanțare din partea FEG și că sunt finanțate din bugetele locale și regionale supuse unor constrângeri semnificative după pierderea veniturilor din impozite cauzată de închiderea fabricii;

16.  constată că informațiile prezentate cu privire la pachetul coordonat de servicii personalizate ce urmează să fie finanțate din FEG includ informații privind complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate din fondurile structurale; subliniază că autoritățile spaniole confirmă că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii; își reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o evaluare comparativă a acestor date în cadrul rapoartelor sale anuale pentru a asigura deplina respectare a reglementărilor existente și a evita dublarea serviciilor finanțate de Uniune;

17.  subliniază că, în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul FEG, este necesar să se asigure că FEG sprijină reintegrarea lucrătorilor care au fost concediați în locuri de muncă stabile; subliniază, de asemenea, că asistența din partea FEG poate cofinanța doar măsuri active pe piața forței de muncă, care conduc la ocuparea durabilă, pe termen lung a forței de muncă; reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

18.  salută acordul la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul în ceea ce privește noul Regulament FEG pentru perioada 2014-2020 de a reintroduce criteriul de mobilizare în caz de criză, de a majora contribuția financiară a Uniunii la 60 % din costurile totale estimate ale măsurilor propuse, de a crește eficiența prelucrării cererilor privind FEG în cadrul Comisiei și în cadrul Parlamentului European și al Consiliului prin scurtarea timpului de evaluare și aprobare, de a extinde gama de acțiuni eligibile și de beneficiari prin includerea persoanelor care desfășoară activități independente și a tinerilor, precum și de a finanța stimulente pentru înființarea unor afaceri proprii;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (cererea EGF/2012/004 ES/Grupo Santana prezentată de Spania)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul legislativ final, Decizia 2014/253/UE.)

(1) JO L 406, 30.12.2006, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4)Santana Motor S.A.U.; Santana Motor Andalucía S.L.U. și Santana Militar S.L.U.


Sistemele de garantare a depozitelor ***II
PDF 192kWORD 37k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului privind sistemele de garantare a depozitelor (reformare) (05199/1/2014 – C7-0094/2014 – 2010/0207(COD))
P7_TA(2014)0351A7-0216/2014

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (05199/1/2014 – C7–0094/2014),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Danemarcei, Bundestag, Bundesrat și Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 16 februarie 2011(1),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(2) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0368),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0216/2014),

1.  aprobă poziția în primă lectură a Consiliului;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 99, 31.3.2011, p. 1.
(2) JO C 249 E , 30.8.2013, p. 81.


Infrastructura pentru combustibili alternativi ***I
PDF 276kWORD 48k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (COM(2013)0018 – C7-0022/2013 – 2013/0012(COD))
P7_TA(2014)0352A7-0444/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0022/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 22 mai 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 4 iulie 2013(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 martie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0444/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

P7_TC1-COD(2013)0012


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/94/UE.)

(1) JO C 271, 19.9.2013, p. 111.
(2) JO C 280, 27.9.2013, p. 66.


Dimensiunile și greutățile autovehiculelor care circulă în Comunitate ***I
PDF 568kWORD 189k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (COM(2013)0195 – C7-0102/2013 – 2013/0105(COD))
P7_TA(2014)0353A7-0256/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0195),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0102/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A7-0256/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/53/CE a Consiliului de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional

P7_TC1-COD(2013)0105


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Cartea albă intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”, publicată în 2011 pune accentul asupra necesității de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în special emisiile de dioxid de carbon (CO2), cu 60 % față de nivelul din 1990 până în 2050, precum și cu 20 % până în 2020. [AM 1]

(1a)  Întrucât în prezent nu există politici care să trateze emisiile tot mai mari de CO2 ale camioanelor, Comisia ar trebui să analizeze introducerea de standarde de eficiență în ceea ce privește consumul de carburant pentru camioane, extinzând și mai mult abordarea sa legislativă privind autovehiculele și furgonetele. [AM 2]

(2)  În acest cadru, Cartea albă prevede adaptarea Directivei 96/53/CE a Consiliului(4), astfel încât să se permită reducerea consumului energetic și a emisiilor de gaze cu efect de seră, să se adapteze legislația la evoluția tehnologiilor și la noile nevoi ale pieței și să se faciliteze transportul intermodal.

(3)  Evoluțiile tehnologice includ posibilitatea de adăugare a unor dispozitive aerodinamice retractabile sau pliabile în spatele vehiculelor, în special al remorcilor sau al semiremorcilor, dar care, în acest mod, depășesc lungimile maxime autorizate în temeiul Directivei 96/53/CE. Montarea acestor echipamente poate fi pusă în aplicare imediat după intrarea în vigoare a prezentei directive, întrucât produsele sunt disponibile pe piață și sunt deja utilizate pe alte continente. Același lucru este valabil pentru capotele aerodinamice care absorb energie și dispozitivele de protecție antiîmpănare montate lateral în zona roților și în spate, sub remorci, semiremorci și vehicule. Acestea pot îmbunătăți semnificativ eficiența energetică a vehiculelor, reducând, totodată, considerabil riscul de rănire a altor participanți la trafic. De asemenea, prezenta directivă ar trebui să încurajeze și să faciliteze inovarea în proiectarea vehiculelor și a unității de transport. [AM 3]

(3a)  Comisia ar trebui să elaboreze, în cadrul măsurilor privind greutatea și dimensiunile, o abordare menită să reducă numărul curselor fără încărcătură din transportul rutier de mărfuri, precum și norme minime de armonizare în materie de cabotaj rutier în vederea evitării practicilor de dumping. Mai mult, revizuirea Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului(5) (Directiva privind eurovinieta) ar trebui să servească și pentru a reflecta progresul în estimarea costurilor externe și pentru a autoriza internalizarea costurilor externe pentru vehiculele grele de marfă. Comisia ar trebui să prezinte, până la 1 ianuarie 2015, o propunere de modificare a Directivei privind eurovinieta. [AM 4]

(4)  Vehiculele grele pentru transportul de mărfuri sunt responsabile de circa 26  % din emisiile de CO2 din Europa, în timp ce eficiența acestora în ceea ce privește consumul de carburant s-a îmbunătățit foarte puțin în ultimii 20 de ani. Îmbunătățirea aerodinamicii cabinei autovehiculelor ar permite, de asemenea, câștiguri apreciabile în ceea ce privește performanțele energetice ale vehiculelor, dacă este aplicată în combinație cu dispozitivele menționate la considerentul (3) de mai sus și constituie o măsură necesară de urgență pentru ca sectorul transportului rutier de mărfuri să reducă în mod semnificativ emisiile vehiculelor. Cu toate acestea, îmbunătățirea menționată nu este posibilă, având în vedere limitele actuale de lungime stabilite prin Directiva 96/53/CE, fără o reducere a capacității vehiculelor, ceea ce ar pune în pericol echilibrul economic al sectorului. Prin urmare, este necesar să se prevadă o derogare de la această lungime maximă. Nicio derogare nu ar trebui utilizată pentru a crește sarcina utilă a vehiculului. [AM 5]

(5)  Comisia prevede, în cadrul orientărilor pentru politica de siguranță rutieră 2011‑2020, acțiuni care vizează îmbunătățirea siguranței vehiculelor și sporirea gradului de protecție pentru participanții la trafic vulnerabili. Importanța vizibilității conducătorilor de vehicule a fost, de asemenea, subliniată în raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitor la punerea în aplicare a Directivei 2007/38/CE a Parlamentului European și al Consiliului(6) privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate. Introducerea unor noi profile ale cabinelor va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea siguranței rutiere prin reducerea unghiului mort care restrânge zona de vizibilitate a conducătorilor auto, în special în zona de sub parbriz și în zonele laterale ale vehiculelor, permițând astfel evitarea a numeroase accidente mortale în rândul participanților la trafic vulnerabili, precum pietonii sau bicicliștii. Noile profile ale cabinelor ar trebui, prin urmare, să devină obligatorii după o perioadă de tranziție corespunzătoare. Noile profile vor permite ar trebui să permită, de asemenea, echiparea cu structuri de absorbție a energiei în caz de coliziune. În plus, câștigul potențial de volum al cabinei va permite ameliorarea confortului și a siguranței conducătorului auto. [AM 6]

(6)  Dispozitivele aerodinamice și montarea acestora pe vehicule trebuie să fie supuse unor testări, în conformitate cu procedura de testare pentru măsurarea performanței aerodinamice, în curs de a fi elaborată de Comisia Europeană, înainte de a fi scoase pe piață. În acest scop, statele membre vor emite certificate care vor fi recunoscute de celelalte state membre. Comisia ar trebui să elaboreze orientări tehnice detaliate privind aplicarea acestor certificate și cerințele legate de ele. [AM 7]

(6a)  În Cartea albă privind transporturile publicată în 2011 se prevede că un procent de 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 km ar trebui să fie transferat până în 2030 către alte moduri de transport, cum ar fi transportul feroviar sau naval, acest procent trebuind să depășească 50% până în 2050, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă eficiente și ecologice. Pentru a îndeplini acest obiectiv va fi necesar să se dezvolte o infrastructură corespunzătoare. Acest obiectiv a fost adoptat de Parlamentul European în Rezoluția sa din 15 decembrie 2011 referitoare la Foaia de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor(7). [AM 8]

(6b)  Pentru a îndeplini obiectivele Cărții albe privind transporturile publicate în 2011, revizuirea Directivei 96/53/CE va prezenta o ocazie de îmbunătățire a siguranței și confortului conducătorilor auto, ținând seama de cerințele prevăzute de Directiva 89/391/CEE a Consiliului(8) (Directiva-cadru privind securitatea și sănătatea la locul de muncă). [AM 9]

(7)  Vehiculele cu o lungime mai mare pot fi utilizate în regim transfrontalier cu condiția ca cele două state membre implicate să permită acest lucru și sub rezerva îndeplinirii condițiilor de derogare prevăzute la articolul 4 alineatele (3), (4) sau (5) din directivă. Comisia Europeană a furnizat deja orientări cu privire la aplicarea articolului 4 din directivă. Operațiunile de transport vizate la articolul 4 alineatul (4) nu afectează în mod semnificativ concurența internațională în măsura în care utilizarea transfrontalieră se limitează la două state membre în care infrastructura existentă și cerințele de siguranță rutieră permit acest lucru. În acest mod se realizează un echilibru între dreptul deținut de statele membre în virtutea principiului subsidiarității de a decide asupra soluțiilor de transport adecvate circumstanțelor lor specifice, pe de o parte, și nevoia de a nu perturba funcționarea pieței interne prin intermediul unor astfel de politici, pe de altă parte. Dispozițiile articolului 4 alineatul (4) se clarifică în acest sens. [AM 10]

(8)  Utilizarea de motoare alternative, care nu sunt bazate exclusiv pe energia fosilă și care, prin urmare, nu sunt poluante sau sunt mai puțin poluante, precum motoarele electrice sau hibride, la vehiculele grele pentru transportul de mărfuri sau la autobuze (în special în mediul urban sau periurban) conduce la un surplus de greutate care nu trebuie să fie contabilizat în detrimentul sarcinii utile a vehiculului, pentru a nu penaliza din punct de vedere economic sectorul transportului rutier. Vehiculelor care folosesc tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon ar trebui să li se permită să depășească greutatea maximă cu până la o tonă, în funcție de greutatea impusă de tehnologia respectivă. Surplusul de greutate nu ar trebui însă să mărească capacitatea de încărcare a vehiculului. Principiul neutralității tehnologice ar trebui în continuare respectat. [AM 11]

(9)  Cartea albă privind transporturile insistă, de asemenea, cu privire la necesitatea de a urmări evoluțiile transportului intermodal, în special în materie de containerizare, domeniu în care sunt utilizate din ce în ce mai frecvent containerele de 45 de picioare. Acestea circulă pe calea ferată sau pe căi navigabile. Cu toate acestea, componentele rutiere ale rutelor intermodale nu pot fi parcurse în prezent decât cu ajutorul unor proceduri administrative care reprezintă o constrângere atât pentru statele membre, cât și pentru operatorii de transport sau în cazul utilizării unor containere cu colțuri șanfrenate brevetate, al căror cost este prohibitiv. Creșterea cu 15 cm a lungimii autorizate pentru vehiculele care transportă aceste containere poate scuti operatorii de transport de procedurile administrative pe care le îndeplinesc în prezent și poate facilita transportul intermodal, fără a atrage riscuri sau prejudicii pentru ceilalți participanți la trafic sau pentru infrastructură. În raport cu lungimea totală a unui vehicul greu articulat pentru transportul de mărfuri (16,50 m), un adaos de numai 15 cm nu creează, practic, vreun risc suplimentar pentru siguranța rutieră. În conformitate cu orientările de politică formulate de Cartea albă privind transporturile, această creștere nu este însă autorizată decât pentru transportul intermodal pentru care componenta rutieră nu depășește 300 km, corespunzător operațiunilor care implică o componentă feroviară, fluvială sau maritimă. Această distanță pare suficientă pentru a lega un amplasament industrial sau comercial de un terminal feroviar de marfă sau de un port fluvial. Pentru a asigura legătura cu un port maritim și a susține dezvoltarea autostrăzilor maritime, este posibilă o distanță mai lungă pentru desfășurarea unei operațiuni de transport maritim intraeuropean de scurtă distanță. [AM 12]

(10)  Pentru a promova în continuare transportul intermodal și pentru a ține seama de greutatea fără încărcătură a containerelor de 45 de picioare, este necesară extinderea dispoziției prin care se autorizează circulația unor ansambluri de vehicule cu 5 sau 6 osii cu masa de 44 de tone care transportă, în regim intermodal, containere de 40 de picioare, pentru a cuprinde și ansamblurile de vehicule care transportă containere de 45 de picioare.

(11)  După adoptarea Directivei 96/53/CE, greutatea medie a pasagerilor autocarelor, precum și cea a bagajelor acestora au crescut în mod substanțial, fapt ce a condus la o reducere progresivă a numărului de pasageri transportați, ținând seama de limitele de greutate impuse de directivă. Necesitatea de a favoriza transportul colectiv în detrimentul celui individual, în vederea asigurării unei mai bune eficiențe energetice, impune reinstituirea numărului anterior de pasageri prevăzut pentru un autocar, cu luarea în calcul a acestei creșteri a greutății pasagerilor și a bagajelor lor. Acest lucru se poate realiza printr‑o creștere a greutății admisibile a autocarelor cu două osii, în limite care permit, în același timp, utilizarea infrastructurilor fără a provoca o uzură accelerată a acestora.

(12)  Autoritățile însărcinate cu asigurarea respectării dispozițiilor privind transportul rutier constată un număr sporit de infracțiuni, uneori grave, în special legate de greutatea vehiculelor de transport. Această situație este generată de numărul insuficient de controale realizate în temeiul Directivei 96/53/CE sau de eficiența redusă a acestora. De altfel, procedurile și normele de control diferă între statele membre, ceea ce creează situații de incertitudine juridică pentru conducătorii auto ale căror vehicule circulă în mai multe state membre ale Uniunii. În plus, operatorii de transport care nu respectă normele în domeniu beneficiază de un avantaj competitiv semnificativ față de operatorii de transport concurenți care respectă reglementările, precum și față de alte moduri de transport. Această situație constituie un obstacol în calea bunei funcționări a pieței interne și un risc pentru siguranța rutieră. Prin urmare, este important ca statele membre să mărească frecvența și eficiența controalelor efectuate, atât în cazul controalelor manuale, cât și al preselecțiilor în vederea unor astfel de controale, pe baza unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc. [AM 13]

(13)  În prezent sunt disponibile soluții tehnologice simple, fixe sau mobile, care permit preselecția vehiculelor asupra cărora există suspiciuni de infracțiune, fără a fi necesară oprirea lor, procedură care afectează mai puțin fluiditatea traficului, este mai puțin costisitoare și permite condiții optime de siguranță. Anumite dispozitive de autocontrol pot fi montate la bordul vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri, cu ajutorul cărora conducătorii auto pot afla dacă vehiculele respective sunt conforme cu legislația. Aceste dispozitive la bord pot, de asemenea, să comunice date agenților sau sistemelor automate de control rutier, fără a fi necesară oprirea vehiculului, prin utilizarea unei interfețe de comunicare cu microunde. În cadrul preselecției, pentru asigurarea eficacității controlului rutier pe teritoriul Uniunii, ar fi adecvată impunerea unui prag minim de o cântărire la 2 000 de kilometri pe vehicul, permițându‑se în acest mod controlul fiecărui vehicul la fiecare trei zile, în medie statistică.

(14)  Constatarea unui număr ridicat de încălcări ale dispozițiilor Directivei 96/53/CE se asociază, în mare măsură, nivelului scăzut al efectului de descurajare al sancțiunilor prevăzute de legislația statelor membre pentru încălcări ale acestor dispoziții sau chiar absenței unor astfel de sancțiuni. Acest neajuns este amplificat și de marea diversitate a nivelurilor sancțiunilor administrative aplicabile în diferite state membre. În vederea remedierii acestor neajunsuri este necesar să se procedeze la o apropiere, la scară europeană, a nivelurilor și categoriilor de sancțiuni administrative aplicabile pentru încălcările Directivei 96/53/CE. Sancțiunile respective trebuie să fie eficiente, proporționale, nediscriminatorii și să aibă efect de descurajare. [AM 14]

(15)  Autoritățile de control din statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a efectua schimburi de informații în vederea eficientizării controalelor privind greutatea vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule la scară internațională și a facilitării derulării în bune condiții a acestor controale, în special în sensul identificării contravenienților, al descrierii infracțiunilor și a sancțiunilor aplicate, precum și pentru stabilirea bunei reputații a întreprinderii în cauză. Punctul de contact desemnat în conformitate cu 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(9) ar putea servi drept bază pentru acest schimb de informații

(16)  Este important ca Parlamentul European și Consiliul să fie informate periodic cu privire la controalele efectuate de către statele membre asupra traficului rutier. Aceste informații, furnizate de către statele membre prin intermediul punctelor lor de contact, vor permite Comisiei să se asigure cu privire la respectarea prezentei directive de către operatorii de transport și să stabilească dacă este necesară sau nu elaborarea unor măsuri coercitive suplimentare. [AM 15]

(16a)  Comisia ar trebui să revizuiască anexa I la Directiva 96/53/CE și să prezinte un raport cu privire la punerea în aplicare a acesteia, ținând seama, printre altele, de consecințele asupra concurenței la nivel internațional, de repartiția modală, de costurile generate de adaptarea infrastructurii și de obiectivele în materie de mediu și siguranță ale Uniunii Europene, astfel cum sunt prevăzute în Cartea albă privind transporturile, publicată în 2011. [AM 16]

(17)  Comisia trebuie ar trebui să fie abilitată să adopte acte delegate, conform articolului 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a defini cerințele impuse pentru noile dispozitive aerodinamice și noile dispozitive de protecție antiîmpănare montate în zona laterală sau în spatele vehiculelor sau pentru proiectarea de noi autovehicule, în vederea revizuirii procedurilor europene de omologare prevăzute în Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului(10) în cadrul reglementărilor CEE-ONU, specificațiile tehnice care permit asigurarea interoperabilității complete a dispozitivelor de cântărire la bord, precum și orientările privind procedurile de control al greutății vehiculelor în circulație. Este deosebit de important ca, în timpul desfășurării lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod corespunzător a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu La aceste consultări ar trebui să participe părțile interesate, cum ar fi producători, asociații ale conducătorilor auto și asociații pentru siguranța rutieră, autorități rutiere și centre de formare. Comisia publică un raport cu privire la rezultatul consultărilor. Părților interesate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a îndeplini aceste cerințe. [AM 17]

(18)  Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, datorită anvergurii și efectelor prezentei directive, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsurile necesare în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv.

(19)  Prin urmare, Directiva 96/53/CE trebuie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 96/53/CE se modifică după cum urmează:

1.  Trimiterile la Directiva 70/156/CEE a Consiliului se înlocuiesc printr-o trimitere la Directiva 2007/46/CE.

2.  Se adaugă următoarele definiții la articolul 2 primul paragraf:

–   „vehicul cu propulsie hibridă” înseamnă un vehicul în sensul Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective(11), prevăzut cu unul sau mai multe motoare de tracțiune care funcționează pe bază de curent electric și care nu sunt racordate în permanență la rețea și cu unul sau mai multe motoare de tracțiune cu combustie internă; „tehnologie cu emisii reduse de dioxid de carbon” înseamnă o tehnologie care nu se bazează integral pe sursele de combustibili fosili pentru alimentarea cu energie a sectorului transporturilor și care contribuie semnificativ la decarbonizarea transporturilor. Printre sursele de energie se numără:

–  energia electrică;

–  hidrogenul;

–  combustibili sintetici;

–  biocarburanți avansați;

–  gaze naturale, inclusiv biometanul în stare gazoasă (gaz natural comprimat – GNC) și lichidă (gaz natural lichefiat – GNL); și

–  căldura reziduală; [AM 18]

–   „vehicul electric” înseamnă un vehicul în sensul Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective(12), prevăzut cu unul sau mai multe motoare de tracțiune care funcționează pe bază de curent electric și care nu sunt racordate în permanență la rețea, [AM 19]

–   „unitate de transport intermodal încărcare intermodală” înseamnă o unitate care se poate încadra în următoarele categorii: container, caroserie mobilă, semiremorcă; [AM 20 Acest amendament se aplică întregului text]

(a)  Se elimină cuvintele „național” și „intern” de la alineatul (1) literele (a) și (b). [AM 21]

(b)  Prima teză de la articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf se înlocuiește cu următoarea teză:"

„Se consideră că operațiunile de transport nu afectează în mod semnificativ concurența internațională în sectorul transporturilor dacă sunt efectuate pe teritoriul unui stat membru sau, în cazul unei operațiuni transfrontaliere, numai între două state membre vecine care au adoptat, fiecare în parte, măsuri în temeiul prezentului alineat și dacă se îndeplinește una dintre condițiile de la literele (a) și (b):” [AM 22]

"

3.  Articolul 4 alineatul (6) se elimină.

4.  Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)  se elimină următoarele cuvinte „Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (6)”.

(b)  litera (b) se elimină.

5.  Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 8

(1)  În scopul îmbunătățirii performanțelor aerodinamice ale vehiculelor sau ale ansamblurilor de vehicule, lungimile maxime prevăzute la anexa I punctul 1.1 pot fi depășite cu până la 500 mm în cazul vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule prevăzute cu dispozitive care îndeplinesc cerințele de mai jos. Aceste depășiri sunt admise numai cu scopul de a permite adăugarea în spatele vehiculelor sau al ansamblurilor de vehicule a unor dispozitive care să asigure o îmbunătățire a caracteristicilor aerodinamice ale acestora. [AM 23]

(2)  Cerințele de performanță și de siguranță care trebuie să fie respectate de dispozitivele menționate la alineatul (1) sunt următoarele:

–  îmbunătățirea semnificativă a performanțelor aerodinamice ale vehiculelor,

–  în ceea ce privește siguranța rutieră și siguranța transportului intermodal, în special:

(i)  fixarea și menținerea pe poziție în timp a dispozitivelor, pentru a limita riscul se asigura că nu există niciun risc de desprindere; [AM 24]

(ii)  un sistem de semnalizare diurnă și nocturnă, care să respecte normele omologării de tip în ceea ce privește montarea de dispozitive de iluminare și semnalizare luminoasă, eficient în condiții meteorologice nefavorabile, care să permită vizualizarea de către ceilalți participanți la trafic a gabaritului exterior al vehiculului; [AM 25]

(iii)  o proiectare care să limiteze riscurile pentru celelalte vehicule și pasagerii acestora în caz de coliziune;

(iv)  dispozitivul nu sporește în mod semnificativ riscul de răsturnare la acțiunea vânturilor laterale;

(iva)  o proiectare care să nu reducă vizibilitatea conducătorului auto în partea din spate a vehiculului; [AM 26]

–  integrarea în rețelele existente, în special:

(i)  menținerea manevrabilității vehiculelor sau a ansamblurilor de vehicule pe infrastructurile rutiere, urbane și interurbane;

(ii)  pentru remorcile și semiremorcile în cauză, integrarea în unitățile feroviare, maritime și fluviale în cadrul operațiunilor de transport intermodal;

(iii)  aceste dispozitive pot fi pliate, retractate sau mutate cu ușurință de către conducătorul auto. [AM 27]

Depășirea limitelor maxime de lungime nu atrage creșterea capacității de încărcare a vehiculelor sau a ansamblurilor de vehicule. [AM 28]

(3)  Înainte de punerea lor pe piață, dispozitivele aerodinamice adăugate și montarea acestora pe vehicule sunt supuse autorizării de către statele membre, care în conformitate cu Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului*. Statele membre eliberează un certificat în acest sens. Prin acesta se atestă respectarea cerințelor menționate la alineatul (2) de mai sus și se indică faptul că dispozitivul contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea performanțelor aerodinamice. Certificatele de autorizare eliberate într‑un stat membru sunt recunoscute de către celelalte state membre. [AM 29]

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16, pentru a completa cerințele menționate la alineatul (2). Acestea se prezintă sub forma unor caracteristici tehnice, a unor niveluri minime de performanță, a unor constrângeri privind proiectarea și a unor proceduri care vizează instituirea certificatului de testare menționat la alineatul (3). Actele delegate se adoptă prima dată în termen de maxim doi ani de la publicarea prezentei directive. [AM 30]

Atunci când își exercită competențele, Comisia asigură coerența cu actele legislative ale Uniunii referitoare la omologarea de tip. [AM 31]

(5)  Până la adoptarea actelor delegate, este permisă circulația vehiculelor sau a ansamblurilor de vehicule prevăzute cu dispozitive aerodinamice în partea din spate care îndeplinesc cerințele menționate la alineatul (2) și care sunt testate în conformitate cu alineatul (3) în cazul în care lungimile acestora depășesc cu maximum 2 m lungimea stabilită la anexa I punctul 1.1. Această măsură tranzitorie se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentei directive. [AM 32]

___________________

* Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).”

"

6.  Articolul 8 se elimină.

7.  Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 9

(1)  În scopul ameliorării performanțelor aerodinamice și de siguranță rutieră ale vehiculelor sau ale ansamblurilor de vehicule, lungimile maxime prevăzute la anexa I punctul 1.1 pot fi depășite în cazul vehiculelor sau al ansamblurilor de vehicule care îndeplinesc cerințele prevăzute la alineatul (2) de mai jos. Aceste depășiri sunt admise în special pentru a permite o construcție a cabinelor tractoarelor care să asigure o îmbunătățire a caracteristicilor aerodinamice ale vehiculelor sau ale ansamblurilor de vehicule, precum și a siguranței rutiere pentru participanții la trafic vulnerabili și pentru vehiculele implicate în coliziuni ale părții din spate. [AM 33]

(2)  Cerințele de performanță și de siguranță care trebuie respectate de cabinele menționate la alineatul (1) sunt următoarele:

—  îmbunătățirea performanțelor aerodinamice ale vehiculelor,

—  sporirea siguranței rutiere și a siguranței transportului intermodal, în special pentru asigurarea următoarelor condiții datorate formei părții frontale a cabinei:

(i)  îmbunătățește vizibilitatea directă, astfel încât conducătorul auto are o mai bună vizibilitate asupra participanților la trafic vulnerabili, în special ca urmare a unei reduceri a unghiului mort unghiurilor moarte care restrânge restrâng zona de vizibilitate sub parbrizul din față și de jur împrejurul cabinei, montându-se, după caz, echipamente suplimentare, cum ar fi oglinzile sau sistemele de camere de luat vederi; [AM 34]

(ii)  sunt reduse pagubele produse în caz de coliziune, cu alte vehicule și este îmbunătățită performanța în materie de absorbție de energie a cabinelor, prin montarea unui sistem de gestionare a coliziunilor cu absorbție de energie; [AM 35]

(iia)  se îmbunătățește gradul de protecție a pietonilor prin adaptarea proiectării părții frontale în vederea reducerii la minimum a riscului de a strivi participanții la trafic vulnerabili în cazul coliziunii cu aceștia, favorizându-se devierea în lateral a participanților vulnerabili; [AM 36]

—  manevrabilitatea vehiculelor sau a ansamblurilor de vehicule în cadrul infrastructurilor, fără a se impune limitări cu privire la utilizarea vehiculelor în terminalele intermodale,

—  confortul și siguranța conducătorilor auto, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă. [AM 37]

Depășirea limitelor maxime de lungime nu atrage creșterea capacității vehiculelor sau a ansamblurilor de vehicule.

(2a)  În scopul îmbunătățirii siguranței și confortului conducătorului auto și, în final, pentru a se asigura îmbunătățirea siguranței rutiere a vehiculelor care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive, cerințele de siguranță și confort menționate la articolul 9 alineatul (2) care trebuie respectate de cabinele de conducere sunt următoarele:

—  conformitatea cu cerințele prevăzute în Directiva-cadru 89/391/CEE al Consiliului* (Directiva-cadru privind securitatea și sănătatea la locul de muncă) privind securitatea și siguranța la locul de muncă și cu ierarhia măsurilor de prevenire prevăzută de aceasta în vederea eliminării surselor de vibrație transmise întregului corp și ale afecțiunilor musculo scheletale;

—  prevederea cabinei de conducere cu elemente de siguranță, începând cu o ieșire de siguranță din cabină în caz de incendiu;

—  creșterea dimensiunii cabinei de conducere, pentru a se adapta la cerințele de siguranță și confort pentru scaunele și cușetele conducătorului auto, ținând seama de situațiile de urgență. [AM 38]

(3)  Înainte de punerea pe piață a noilor modele de autovehicule, statele membre testează performanțele aerodinamice și în materie de siguranță ale acestora în conformitate cu Directiva 2007/46/CE și eliberează un certificat în acest sens, prin care se atestă respectarea cerințelor de la alineatul (2) de mai sus. Testarea performanțelor aerodinamice ale acestor vehicule se face în conformitate cu normele relevante de măsurare a performanțelor aerodinamice elaborate de Comisie. Certificatele de testare eliberate într-un stat membru sunt recunoscute de către celelalte state membre. [AM 39]

(3a)  Pentru vehiculele sau ansamblurile de vehicule noi din categoriile N2 și N3 se utilizează cabine care respectă cerințele de siguranță menționate la articolul 9 alineatul (2) începând cu [șapte ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. [AM 40]

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 și în conformitate cu reglementările CEE-ONU existente, în completarea cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească noile cabine ale tractoarelor, menționate la alineatul (2). Acestea se prezintă sub forma unor caracteristici tehnice, a unor niveluri minime de performanță aerodinamică și în materie de siguranță, a unor constrângeri privind proiectarea și a unor proceduri care vizează instituirea certificatului de testare menționat la alineatul (3). Actele delegate se adoptă prima dată în termen de maxim 2 ani de la publicarea prezentei directive. [AM 41]

____________________

* Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1)”

"

8.  La articolul 10, cuvintele „de la data menționată în articolul 11" se înlocuiesc cu "de la 17 septembrie 1997”.

9.  Articolul 10a se înlocuiește cu textul următor:"

„Articolul 10a

Greutățile maxime ale vehiculelor cu propulsie hibridă sau cu propulsie exclusiv electrică sunt care sunt echipate cu tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt cele indicate la anexa I punctul 2.3.1 2.3.4. [AM 42]

Vehiculele cu propulsie hibridă sau electrică echipate cu tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon trebuie, totuși, să respecte limitele indicate la anexa I punctul 3: Greutatea maximă autorizată pe osie.” [AM 43]

"

10.  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 11

Dimensiunile maxime stabilite la anexa I punctele 1.1 și 1.6 pot fi depășite cu 15 cm în cazul vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule care efectuează un transport de containere sau caroserii mobile de 45 de picioare, în cazul în care transportul rutier al containerului sau al caroseriei mobile face parte dintr‑o operațiune de transport intermodal combinat. [AM 44]

În sensul prezentului articol și al punctului 2.2.2 litera (c) de la anexa I, operațiunea de transport intermodal utilizează cel puțin transportul feroviar, fluvial sau maritim. Operațiunea implică, de asemenea, și o componentă rutieră pentru parcursul inițial și/sau terminal. Fiecare dintre componentele rutiere are o lungime mai mică de 300 km pe teritoriul Uniunii Europene sau până la terminalele cele mai apropiate între care există un serviciu regulat. Sunt, de asemenea, considerate operațiuni de transport intermodal operațiunile care utilizează transportul maritim intraeuropean de scurtă distanță, indiferent de lungimile parcursurilor rutiere inițiale și terminale. Parcursul inițial și parcursul terminal rutier pentru o operațiune care utilizează transportul maritim intraeuropean de scurtă distanță se întind între punctul de încărcare a mărfii și portul maritim corespunzător cel mai apropiat pentru ruta inițială și/sau, dacă este cazul, între portul maritim corespunzător cel mai apropiat și punctul de descărcare a mărfii pentru ruta terminală. Comisia elaborează, după caz, până în 2017, o propunere legislativă de modificare a Directivei 92/106/CEE a Consiliului și, în special, a definiției actuale a transportului combinat, pentru a se ține seama de evoluția containerizării și în vederea înlesnirii dezvoltării unui transport intermodal eficient. [AM 45]

__________________

* Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38).”

"

11.  Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 12

(1)  Statele membre asigură un dispozitiv de preselecție, și control focalizat al și realizare a controalelor vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule în circulație, în vederea asigurării respectării obligațiilor prevăzute de prezenta directivă. [AM 46]

Statele membre se asigură că informațiile privind numărul și gravitatea cazurilor de încălcare a prezentei directive comise de o întreprindere sunt introduse în sistemul de clasificare în funcție de gradul de risc prevăzut la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului*. [AM 47]

Atunci când identifică vehicule care urmează a fi supuse unui control, statele membre pot selecta cu prioritate vehicule exploatate de întreprinderi cu un profil de risc ridicat, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2006/22/CE. Vehiculele pot fi, de asemenea, selecționate în mod aleatoriu în vederea efectuării controalelor. [AM 48]

(2)  După expirarea unui termen de doi ani începând cu data intrării în vigoare a prezentei directive, statele membre efectuează măsurători ale greutății vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule în circulație. Aceste măsurători în scopul preselecției vizează sporirea eficienței controalelor și identificarea vehiculelor asupra cărora există suspiciuni de infracțiune și care trebuie să fie controlate manual. Măsurătorile se pot efectua cu ajutorul unor sisteme automate amplasate pe infrastructuri sau cu sisteme montate la bordul vehiculelor, în conformitate cu alineatul (6) de mai jos. Sistemele automate trebuie să permită identificarea vehiculelor asupra cărora există suspiciuni legate de depășirea greutății maxime autorizate. Întrucât aceste sisteme automate nu sunt utilizate decât pentru o preselecție, și nu pentru a stabili o infracțiune, certificarea lor de către statele membre nu este obligatorie. Sistemele de la bordul vehiculelor pot fi combinate cu tahografe digitale montate pe vehicule în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului**. [AM 49]

(3)  Statele membre efectuează un număr de măsurători de preselecție reprezentând cel puțin o cântărire la 2 000 de kilometri pe vehicul, în medie anuală.

(4)  Statele membre se asigură că autoritățile competente efectuează schimburile de informații necesare în scopul eficientizării acestor controale la nivelul Uniunii, precum și în scopul facilitării derulării acestora, în special prin punctul de contact național însărcinat cu schimbul de informații cu celelalte state membre. Aceste informații necesare se referă în special la identificarea contravenienților, la descrierea infracțiunilor comise și a sancțiunilor aplicate, precum și la buna reputație a întreprinderii în cauză. Punctul de contact este desemnat în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului***.

(5)  Vehiculele suspectate de exces de greutate în urma preselecției efectuate în conformitate cu alineatul (2) sunt supuse cel puțin uneia dintre următoarele măsurători:

(i)  control rutier cu un echipament de măsurare omologat după interceptarea vehiculului;

(ii)  transmiterea către întreprinderea de transport a informației privind suspectarea de supraîncărcare a vehiculului;

(iii)  controlul întreprinderii de transport la sediul acesteia, în special în caz de recidivă, după transmiterea informației menționate la subpunctul (ii).

(6)  În conformitate cu alineatul (1), statele membre încurajează echiparea vehiculelor și a ansamblurilor vehiculele și ansamblurile de vehicule noi din categoriile N2 și N3 sunt echipate cu dispozitive sisteme de cântărire la bord (greutate totală și greutate pe osie) care permit transmiterea în orice moment a datelor de cântărire de la un vehicul în mișcare către autoritatea care efectuează controale rutiere sau care este însărcinată cu reglementarea transportului de mărfuri începând de la [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. Comunicarea se face prin intermediul interfeței definite de standardele CEN DSRC**** EN 12253, EN 12795, EN 12834, EN 13372 și ISO 14906. Informațiile sunt accesibile și pentru conducătorul auto. [AM 50]

(7)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 16, în ceea ce privește:

–  specificațiile tehnice complementare care permit asigurarea interoperabilității complete, la nivelul Uniunii, a echipamentelor de cântărire la bord menționate la alineatul (6) de mai sus, astfel încât autoritățile din orice stat membru să poată comunica în același mod cu vehiculele și ansamblurile de vehicule înregistrate în orice stat membru, și, dacă este cazul, să schimbe informațiile primite cu autoritățile din alte state membre.

–  procedurile de control în scopul preselecției menționate la alineatul (2) al prezentului articol, specificațiile tehnice pentru mijloacele materiale utilizate pentru aceste controale de preselecție, cerințele privind precizia și normele de utilizare a acestor mijloace materiale. Scopul acestor proceduri, specificații și norme de utilizare este asigurarea efectuării controalelor în același mod în toate statele membre, garantând astfel egalitatea de tratament pentru toți operatorii de transport, pe întreg teritoriul Uniunii.

–  procedurile și specificațiile comune necesare atingerii unui nivel suficient de fiabilitate, care să permită ca sistemele de la bord să fie utilizate în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentei directive, în special a articolului 13. [AM 51]

(7a)  Comisia evaluează dacă sistemele de la bord, atunci când sunt interconectate la tahograful digital, pot fi utile în punerea în aplicare a altor acte legislative privind transportul rutier. Atunci când este cazul, Comisia prezintă propuneri legislative. [AM 52]

_______________

* Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).

** Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28/02/2014, p. 1).

*** Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).

**** DSRC: Dedicated Short Range Communications.”

"

12.  Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 13

(1)  Încălcările dispozițiilor prezentei directive sunt clasificate în diverse categorii, după gravitate.

(2)  Supraîncărcarea cu mai puțin de 5 % 2 % din greutatea maximă autorizată la punctele 2, 3, 4.1 și 4.3 din anexa 1 atrage un avertisment scris către întreprinderea de transport și poate atrage o sancțiune, dacă legislația națională prevede acest tip de sancțiune. [AM 53]

(3)  Supraîncărcarea cu 5 2 până la 10 % din greutatea maximă autorizată la punctele 2, 3, 4.1 și 4.3 din anexa 1 este considerată infracțiune minoră în sensul prezentei directive și atrage o sancțiune financiară. Autoritățile de control pot, de asemenea, să imobilizeze vehiculul pentru reducerea încărcăturii până la atingerea greutății maxime autorizate. [AM 54]

(4)  Supraîncărcarea cu 10 până la 20 % 15 % din greutatea maximă autorizată la punctele 2, 3, 4.1 și 4.3 din anexa 1 este considerată infracțiune gravă în sensul prezentei directive. Aceasta atrage o sancțiune financiară și imobilizarea imediată a vehiculului pentru reducerea încărcăturii până la atingerea greutății maxime autorizate. [AM 55]

(5)  Supraîncărcarea cu peste 20 % 15 % din greutatea maximă autorizată la punctele 2, 3, 4.1 și 4.3 din anexa 1 este considerată infracțiune foarte gravă în sensul prezentei directive, având în vedere riscurile sporite pentru ceilalți participanți la trafic. Aceasta atrage imobilizarea imediată a vehiculului pentru reducerea încărcăturii până la atingerea greutății maxime autorizate, precum și o sancțiune financiară. Procedura de pierdere a bunei reputații a întreprinderii de transport este aplicată în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009(13). [AM 56]

(6)  Depășirea lungimii, a înălțimii sau a lățimii cu mai puțin de 2 % 1 % din dimensiunile maxime indicate la punctul 1 din anexa 1 atrage un avertisment scris către întreprinderea de transport și poate atrage o sancțiune, dacă legislația națională prevede acest tip de sancțiune. [AM 57]

(7)  Depășirea lungimii, a înălțimii sau a lățimii cuprinsă între 2 și 20 % 1 și 10 % din dimensiunile maxime indicate la punctul 1 din anexa 1, indiferent dacă depășirea este cauzată de încărcătură sau de vehicul în sine, atrage o sancțiune financiară pentru operatorul de transport. Autoritățile de control imobilizează vehiculul până la reducerea încărcăturii, în cazul în care lungimea sau lățimea suplimentară provine de la încărcătură, sau până la obținerea unui permis special de către întreprinderea de transport, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3). [AM 58]

(8)  Depășirea lungimii, a înălțimii sau a lățimii încărcăturii sau a vehiculului cu peste 20 % 10 % din dimensiunile maxime indicate la punctul 1 din anexa 1 este considerată infracțiune foarte gravă în sensul prezentei directive, având în vedere riscurile sporite pentru ceilalți participanți la trafic. Aceasta atrage o sancțiune financiară pentru operatorul de transport și imobilizarea imediată a vehiculului de către autoritățile de control, până la reducerea încărcăturii sau până la obținerea unui permis special de către întreprinderea de transport, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), în cazul în care lungimea sau lățimea suplimentară provine de la încărcătură. Procedura de pierdere a bunei reputații a întreprinderii de transport este aplicată în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. [AM 59]

(9)  Sancțiunile financiare menționate la alineatele (3), (4), (5), (7) și (8) trebuie să fie eficiente, proporționale și să aibă efect de descurajare.ˮ

"

13.  Se adaugă următorul articol:"

„Articolul 14

Pentru transporturile de containere, agentul de expediție prezintă operatorului de transport rutier căruia îi încredințează transportul unui container, înainte de încărcarea acestuia, o declarație scrisă care indică greutatea brută a containerului transportat. Această declarație poate fi transmisă și pe cale electronică. Indiferent de forma sa, documentul în care se declară greutatea brută a containerului este semnat de o persoană autorizată în mod corespunzător de agentul de expediție. În cazul în care această informație informația privind greutatea brută a containerului lipsește sau este eronată, agentul de expediție este responsabil în aceeași măsură ca operatorul de transport în caz de supraîncărcare a vehiculului. [AM 60]

În cazul operațiunilor de transport intermodal, informația privind greutatea brută a unui container încărcat este furnizată părții care preia în continuare custodia containerului.ˮ [AM 61]

"

14.  Se adaugă următorul articol:"

„Articolul 15

Statele membre prezintă la fiecare doi ani, în primul trimestru al anului calendaristic, un raport către Comisie privind controalele efectuate în ultimii doi ani calendaristici, rezultatele acestor controale și sancțiunile aplicate contravenienților. Comisia efectuează o analiză a acestor rapoarte și o transmite Parlamentului European și Consiliului în cel de‑al doilea trimestru al anului calendaristic.ˮ

"

15.  Se adaugă următorul articol:"

„Articolul 16

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (4), articolul 9 alineatul (5) și articolul 12 alineatul (7) este conferită Comisiei pentru o perioadă nedeterminată de cinci ani de de la [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [AM 62]

(3)  Delegarea competenței menționate la articolul 8 alineatul (4), la articolul 9 alineatul (5) și la articolul 12 alineatul (7) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor precizate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei respective în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, specificată în decizie. Aceasta nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8 alineatul (4), 9 alineatul (5) și 12 alineatul (7) intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu ridică nicio obiecție în termen de două luni de la notificarea actului în cauză către cele două instituții sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor ridica obiecții. Această perioadă se poate prelungi cu două luni, la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.ˮ

"

15a.  Se adaugă următorul articol:"

„Articolul 16a

Până în 2016, Comisia revizuiește anexa I la Directiva 96/53/CE și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la punerea în aplicare a acesteia. Pe baza acestui raport, Comisia elaborează, după caz, o propunere legislativă de modificare a directivei, însoțită în mod corespunzător de o evaluare a impactului. Raportul este pus la dispoziție cu cel puțin șase luni înainte de elaborarea oricărei propuneri legislative.” [AM 63]

"

15b.  Se adaugă următorul articol:"

„Articolul 16b

Până la 1 ianuarie 2016, Comisia finalizează revizuirea prezentei directive și, după caz, pe baza acestei revizuiri și a evaluării de impact aferente, prezintă o propunere Parlamentului European și Consiliului până la 1 ianuarie 2017, pentru a autoriza cerințele în materie de siguranță prevăzute pentru toate vehiculele noi din categoriile M2 și M3 la articolul 9 alineatul (2).” [AM 64]

"

16.  Anexa I se modifică după cum urmează:

(-a)  La punctul 1.1 se adaugă următoarea liniuță: "

„ vehicule pentru transport de vehicule încărcate: 20,75m” [AM 65]

"

(a)  La punctul 1.2, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) suprastructuri de vehicule condiționate sau care transportă unități de transport ntermodalîncărcare intermodală condiționate: 2,60 m”

"

(aa)  Punctul 1.4 se înlocuiește cu următorul text:"

„1.4 Suprastructurile demontabile și componentele de transport standardizate, cum ar fi containerele sunt incluse în dimensiunile specificate la punctele 1.1, 1.2, 1.3, 1.6, 1.7, 1.8 și 4.4. Ca urmare a naturii indivizibile a vehiculelor finite, cum ar fi noile automobile încărcate pe vehicule de transport specializate, astfel de vehicule de transport încărcate pot depăși dimensiunile prevăzute la punctul 1.1 în măsura în care reglementările naționale și condițiile de infrastructură permit acest lucru și dacă aceste vehicule de transport de vehicule respectă pe deplin, atunci când sunt neîncărcate, punctele menționate anterior.ˮ [AM 66]

"

(b)  La punctul 2.2.2, litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) autovehicul cu două sau trei osii cuplat cu semiremorcă cu două sau trei osii transportând, în regim intermodal, una sau mai multe unități de transport intermodal încărcare intermodală, pentru o lungime maximă totală de 40 sau 45 de picioare: 44 tone.” [AM 70]

"

(c)  Punctul 2.3.1 se înlocuiește cu următorul text:"

„(a) Autovehicule cu două osii, cu excepția autobuzelor: 18 tone”

„Autovehicule cu două osii, cu excepția autobuzelor, cu propulsie hibridă sau electrică: 19 tone” [AM 67]

„(b) Autobuze cu două osii: 19 19,5 tone” [AM 68]

"

(ca)  Se adaugă următorul punct:"

„2.3.4 Vehicule echipate cu tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon:

Greutatea maximă este cea menționată la punctele 2.3.1, 2.3.2, 2.3.3 sau 2.4, la care se adaugă greutatea suplimentară, de maximum o tonă, impusă de tehnologia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Această greutate suplimentară se indică în documentele oficiale de înmatriculare ale autovehiculului emise de statul membru în care se înmatriculează vehiculul. În cazul în care aceste informații lipsesc, sunt valabile valorile menționate la punctele 2.3.1, 2.3.2, 2.3.3 sau 2.3.4.” [AM 69]

"

Articolul 2

(1)  Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de 18 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de realizare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 133.
(2)JO C 327, 12.11.2013, p. 133.
(3) Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014.
(4) Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59).
(5) Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 17 iunie 1999, privind aplicarea taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42).
(6) Directiva 2007/38/CE privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate (JO L 184, 14.7.2007, p. 25).
(7) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 72.
(8) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 26.9.1989, p. 1).
(9)Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).
(10) Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).
(11)JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(12)JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(13)JO L 300, 14.11.2009, p. 51.


Cadrul pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții ***I
PDF 278kWORD 72k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții și de modificare a Directivelor Consiliului 77/91/CEE, 82/891/CEE, 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE și 2011/35/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (COM(2012)0280 – C7-0136/2012 – 2012/0150(COD))
P7_TA(2014)0354A7-0196/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0280),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0136/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 29 noiembrie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 decembrie 2013, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0196/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului

P7_TC1-COD(2012)0150


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/59/UE.)

(1) JO C 39, 12.2.2013, p. 1.
(2) JO C 44, 15.2.2013, p. 68.


Actele cu putere de lege și actele administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM V) ***I
PDF 278kWORD 96k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile (COM(2012)0350 – C7-0178/2012 – 2012/0168(COD))
P7_TA(2014)0355A7-0125/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0350),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0178/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 11 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 martie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0125/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile

P7_TC1-COD(2012)0168


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/91/UE.)

(1) JO C 96, 4.4.2013, p. 18.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 3 iulie 2013 (Texte adoptate, P7_TA(2013)0309).


Conturile de plăţi ***I
PDF 278kWORD 87k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu funcționalități de bază (COM(2013)0266 – C7-0125/2013 – 2013/0139(COD))
P7_TA(2014)0356A7-0398/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0266),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0125/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 19 noiembrie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 septembrie 2013(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 4 aprilie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru afaceri juridice (A7‑0398/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu funcționalități de bază

P7_TC1-COD(2013)0139


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/92/UE.)

(1) JO C 51, 22.2.2014, p. 3.
(2) JO C 341, 22.11.2013, p. 40.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2013 (Texte adoptate, P7_TA(2013)0587).


Documentele cu informaţii-cheie referitoare la produsele de investiţii ***I
PDF 279kWORD 81k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații cheie referitoare la produsele de investiții (COM(2012)0352 – C7-0179/2012 – 2012/0169(COD))
P7_TA(2014)0357A7-0368/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2012)0352),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0179/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 11 decembrie 2012(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 noiembrie 2012(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 4 aprilie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0368/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind documentele cu informații-cheie referitoare la produsele de investiții cu amănuntul împachetate și bazate pe asigurări (PRIIP)

P7_TC1-COD(2012)0169


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1286/2014.)

(1) JO C 70, 9.3.2013, p. 2
(2) JO C 11, 15.1.2013, p. 59.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 20 noiembrie 2013 (P7_TA(2013)0489).


Curtea de Justiție a Uniunii Europene: numărul judecătorilor din cadrul Tribunalului ***I
PDF 378kWORD 56k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului; (02074/2011 – C7-0126/2012 – 2011/0901B(COD))
P7_TA(2014)0358A7-0252/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere solicitarea Curții de Justiție adresată Parlamentului și Consiliului (02074/2011),

–  având în vedere articolul 254 primul paragraf și articolul 281 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia proiectul de act a fost prezentat Parlamentului (C7-0126/2012),

–  având în vedere articolul 294 alineatele (3) și (15) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comisiei (COM(2011)0596),

–  având în vedere scrisoarea Curții de Justiție din 8 mai 2012,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 30 mai 2012,

–  având în vedere punctele 2 și 3 din rezoluția sa legislativă din 5 iulie 2012 referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și a anexei I la acesta(1),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A7-0252/2013),

1.  adoptă ca poziție a Parlamentului în primă lectură textul adoptat la 12 decembrie 2013(2);

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Curții de Justiție și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului [Amendamentul nr. 1]

P7_TC1-COD(2011)0901B


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 19 alineatul (2) al doilea paragraf,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 254 alineatul (1) și articolul 281 alineatul (2),

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere solicitarea Curții de Justiție,

având în vedere avizul Comisiei,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(5)  Ca urmare a extinderii progresive a competențelor sale de la înființare, Tribunalul este sesizat în prezent cu un număr de cauze în creștere constantă.

(6)  Numărul cauzelor cu care este sesizată această instanță a continuat să crească de-a lungul anilor, ceea ce, pe termen lung, are drept consecință o creștere a numărului cauzelor aflate pe rolul său și o prelungire a duratei procedurilor.

(7)  Această prelungire pare acceptabilă cu dificultate pentru justițiabili, în special în raport cu cerințele enunțate atât la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

(8)  Situația în care se află Tribunalul are cauze structurale care sunt legate atât de intensificarea și de diversificarea activității legislative și administrative a instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cât și de volumul și de complexitatea dosarelor cu care este sesizat Tribunalul, în special în domeniile concurenței și ajutoarelor de stat.

(9)  În consecință, este necesar să se adopte măsurile care se impun pentru a face față acestei situații, iar posibilitatea, prevăzută de tratate, de a mări numărul de judecători ai Tribunalului este de natură să permită reducerea, în scurt timp, atât a volumului cauzelor aflate pe rol, cât și a duratei excesive a procedurilor în fața acestei instanțe.

(9a)  Aceste măsuri ar trebui să ofere și o soluție permanentă în ceea ce privește problema statului de origine al judecătorilor, deoarece aranjamentul actual, în baza căruia judecătorii sunt numiți per stat membru, nu se poate aplica atunci când există mai mulți judecători decât state membre.

(9b)  În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Tribunalul cuprinde cel puțin un judecător din fiecare stat membru. Având în vedere faptul că acest aranjament asigură deja un echilibru geografic și o reprezentare a sistemelor de drept naționale corespunzătoare, judecătorii suplimentari ar trebui numiți exclusiv pe baza meritelor lor profesionale și personale, luându-se în considerare cunoștințele lor cu privire la sistemele de drept ale Uniunii Europene și ale statelor membre. Cu toate acestea, nu ar trebui să existe mai mult de doi judecători pentru fiecare stat membru,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Protocolul nr. 3 privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene se modifică după cum urmează:

6a.  La articolul 47, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 9a, articolul 14, articolul 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea și al cincilea paragraf și articolul 18 se aplică Tribunalului și membrilor acestuia.”

"

7.  ▌Articolul 48 ▌se înlocuiește cu următorul text:"

„Tribunalul cuprinde un judecător din fiecare stat membru și 12 judecători suplimentari. Nu trebuie să existe mai mult de doi judecători pentru fiecare stat membru.

Toți judecătorii au același statut, precum și aceleași drepturi și obligații.

Înlocuirea parțială a judecătorilor, care are loc la fiecare trei ani, vizează, în mod alternativ, o jumătate dintre judecători, în cazul unui număr par de judecători; și în mod alternativ, un număr par de judecători și un număr impar de judecători, mai mic cu unul decât numărul par, în cazul unui număr impar de judecători.”

"

7a.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 48a

În ceea ce privește judecătorii numiți per stat membru, dreptul de a nominaliza îi revine guvernului respectivului stat membru.”

"

7b.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 48

(1)  Judecătorii suplimentari se numesc fără a se ține cont de statul membru de origine al candidaților.

(2)  În cursul unei proceduri de numire a unuia sau a mai multora dintre cei12 judecători suplimentari, toate guvernele statelor membre pot propune candidați. De asemenea, judecătorii care părăsesc Tribunalul se pot propune pe ei înșiși drept candidați, printr-o notificare scrisă adresată președintelui comitetului menționat la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(3)  În cursul unei proceduri de numire a unuia sau a mai multora dintre cei 12 judecători suplimentari, comitetul menționat la articolul 255 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene formulează un aviz cu privire la capacitatea candidaților de a exercita funcțiile de judecător la Tribunal. Comitetul anexează la avizul privind capacitatea candidaților o listă a candidaților care dispun de cea mai adecvată experiență, în ordinea meritelor acestora. Lista respectivă cuprinde numele unui număr de candidați de cel puțin două ori mai mare decât numărul judecătorilor de numit de comun acord de către guvernele statelor membre, cu condiția să existe un număr suficient de candidați corespunzători.”

"

Articolul 3

(1)  Prezentul regulament intră în vigoare din prima zi a lunii următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)  Cei 12 judecători suplimentari numiți pe baza și după intrarea în vigoare a prezentului regulament își ocupă funcția imediat după ce au depus jurământul.

Mandatul a șase dintre aceștia, selectați prin tragere la sorți, încetează la șase ani de la prima înlocuire parțială a Tribunalului care are loc după intrarea în vigoare a prezentului regulament. Mandatul celorlalți șase judecători se încheie după șase ani de la a doua înlocuire parțială a Tribunalului care are loc după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 349 E, 29.11.2013, p. 555.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0581.
(3) Poziția Parlamentului European din 15 aprilie 2014.


Implementarea sistemului eCall interoperabil la nivelul UE ***I
PDF 276kWORD 39k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind implementarea sistemului eCall interoperabil la nivelul UE (COM(2013)0315 – C7-0173/2013 – 2013/0166(COD))
P7_TA(2014)0359A7-0482/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0315),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0173/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2013(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 19 martie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, precum și cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A7-0482/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Deciziei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind implementarea serviciului eCall interoperabil la nivelul UE

P7_TC1-COD(2013)0166


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 585/2014/UE.)

(1) JO C 341, 21.11.2013, p. 47.


Măsurile de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză ***I
PDF 277kWORD 55k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (COM(2013)0147 – C7-0082/2013 – 2013/0080(COD))
P7_TA(2014)0360A7-0455/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0147),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0082/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Camera Reprezentanților din Țările de Jos, Camera Deputaților din România, Parlamentul Suediei și Camera Comunelor din Regatul Unit în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, în care se susţine că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarităţii,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 iulie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 3 iulie 2013(2)

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 28 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0455/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/.../UE a Parlamentului European și a Consiliului privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză

P7_TC1-COD(2013)0080


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/61/UE.)

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 102.
(2) JO C 280, 27.9.2013, p. 50.


Transportul pe căile navigabile interioare ***I
PDF 277kWORD 39k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 718/1999 privind politica capacității flotei Comunității cu scopul de a promova transportul pe căile navigabile interioare (COM(2013)0621 – C7-0265/2013 – 2013/0303(COD))
P7_TA(2014)0361A7-0142/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0621),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0265/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2014(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2014(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 martie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0142/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 718/1999 al Consiliului privind politica capacității flotei Comunității cu scopul de a promova transportul pe căile navigabile interioare

P7_TC1-COD(2013)0303


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 546/2014.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Produsele agricole pe piața internă și în țările terțe ***I
PDF 275kWORD 47k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile de informare și pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe (COM(2013)0812 – C7-0416/2013 – 2013/0398(COD))
P7_TA(2014)0362A7-0217/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0812),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0416/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  după consultarea Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 2 aprilie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0217/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008

P7_TC1-COD(2013)0398


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.)


Programul de cercetare şi dezvoltare pentru autonomie activă asistată ***I
PDF 277kWORD 51k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la programul de cercetare și dezvoltare pentru autonomie activă asistată derulat în comun de mai multe state membre (COM(2013)0500 – C7-0219/2013 – 2013/0233(COD))
P7_TA(2014)0363A7-0076/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0500),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 185, articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C7-0219/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea între sexe (A7-0076/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la Programul de cercetare și dezvoltare pentru autonomie activă asistată derulat în comun de mai multe state membre

P7_TC1-COD(2013)0233


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 554/2014/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Întreprinderile mici și mijlocii care desfăşoară activităţi de cercetare ***I
PDF 279kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un program de cercetare și dezvoltare derulat în comun de mai multe state membre pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare (COM(2013)0493 – C7-0220/2013 – 2013/0232(COD))
P7_TA(2014)0364A7-0077/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0493),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 185 și articolul 188 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0220/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0077/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un program de cercetare și dezvoltare derulat în comun de mai multe state membre pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare

P7_TC1-COD(2013)0232


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 553/2014/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Programul european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei ***I
PDF 277kWORD 38k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii în cadrul unui program european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei, derulat în comun de mai multe state membre (COM(2013)0497 – C7-0221/2013 – 2013/0242(COD))
P7_TA(2014)0365A7-0063/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0497),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 185 și articolul 188 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0221/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0063/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un programul european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei (EMPIR) derulat în comun de mai multe state membre

P7_TC1-COD(2013)0242


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr.555/2014/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Programul de Parteneriat între Uniunea Europeană și ţări în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale ***I
PDF 279kWORD 49k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un al doilea Program de Parteneriat între Uniunea Europeană și țări în curs de dezvoltare privind trialurile clinice, derulat în comun de mai multe state membre (COM(2013)0498 – C7-0222/2013 – 2013/0243(COD))
P7_TA(2014)0366A7-0064/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0498),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 185 și articolul 188 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0222/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0064/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Deciziei nr. .../2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Uniunii la un al doilea Program de parteneriat între Uniunea Europeană și țări în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale (EDCTP2), derulat în comun de mai multe state membre

P7_TC1-COD(2013)0243


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Decizia nr. 556/2014/UE.)

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.


Ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare ***I
PDF 276kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a ordonanței asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a debitelor în materie civilă și comercială (COM(2011)0445 – C7-0211/2011 – 2011/0204(COD))
P7_TA(2014)0367A7-0227/2013

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului (COM(2011)0445),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 81 alineatul (2) literele (a), (e) și (f) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0211/2011),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 26 aprilie 2012(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 6 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0227/2013),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei proceduri pentru ordonanța asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă și comercială

P7_TC1-COD(2011)0204


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 655/2014.)

(1) JO C 191, 29.6.2012, p. 57.


Dezvăluirea informaţiilor nefinanciare şi privind diversitatea de către anumite societăţi şi grupuri mari ***I
PDF 278kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului în ceea ce privește dezvăluirea informațiilor nefinanciare și privind diversitatea de către anumite societăți și grupuri mari (COM(2013)0207 – C7-0103/2013 – 2013/0110(COD))
P7_TA(2014)0368A7-0006/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0207),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 50 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7-0103/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Estoniei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 26 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare, al Comisiei pentru afaceri economice și monetare, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0006/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari

P7_TC1-COD(2013)0110


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/95/UE.)

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 47.


Condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii ***I
PDF 289kWORD 90k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii (COM(2010)0378 – C7-0179/2010 – 2010/0209(COD))
P7_TA(2014)0369A7-0170/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2010)0378),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) literele (a) și (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7‑0179/2010),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 4 mai 2011(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 31 martie 2011(2),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat prin scrisoarea din 27 februarie 2014, de a aproba poziția Parlamentului, în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 55 și 37 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0170/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție;

3.  ia act de declarațiile Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou, în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial această propunere sau să o înlocuiască cu un alt text;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Directivei 2014/…/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii

P7_TC1-COD(2010)0209


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva 2014/66/UE.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIE COMUNĂ A PARLAMENTULUI, CONSILIULUI, ȘI COMISIEI

Această directivă instituie un sistem autonom de mobilitate care prevede norme specifice, adoptate pe baza articolului 79 alineatul (2) literele (a) și (b) din TFUE, privind condițiile de intrare, de ședere și de liberă circulație a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui loc de muncă, în calitate de persoană transferată în cadrul aceleiași companii, în alte state membre decât statul membru care a eliberat permisul pentru persoană transferată în cadrul aceleiași companii; aceste norme se consideră drept o lex specialis în ceea ce privește acquis-ul Schengen.

Parlamentul și Consiliul iau act de intenția Comisiei de a examina dacă trebuie luată vreo măsură pentru a consolida securitatea juridică în ceea ce privește interacțiunea dintre cele două regimuri juridice și de a examina, în special, necesitatea actualizării Manualului Schengen.

DECLARAȚIILE COMISIEI

1)  Declarație privind definiția termenului „specialist”:

Comisia este de părere că definiția termenului «specialist» de la articolul 3 litera (f) din prezenta directivă este în concordanță cu definiția echivalentă utilizată în lista angajamentelor specifice ale UE din cadrul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) al OMC, și anume „persoană care deține cunoștințe deosebite”. Utilizarea termenului „cunoștințe de specialitate” în locul expresiei „cunoștințe deosebite” nu implică o modificare sau o extindere a sferei definiției GATS, ci reprezintă doar o formulare adaptată limbajului uzual actual.

2)  Declarație privind acordurile bilaterale menționate la articolul 18 alineatul (2) literele (c) și (d):

Comisia va monitoriza punerea în aplicare a articolului 18 alineatul (2) literele (c) și (d) din prezenta directivă, în scopul de a evalua eventualul impact al acordurilor bilaterale menționate la articolul respectiv asupra tratamentului lucrătorilor transferați în cadrul aceleiași companii și asupra aplicării Regulamentul (UE) nr. 1231/2010, și va lua, dacă va fi necesar, măsurile care se impun.

(1) JO C 218, 23.7.2011, p. 101.
(2) JO C 166, 7.6.2011, p. 59.


Întreprinderea comună „Clean Sky 2” *
PDF 274kWORD 50k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind întreprinderea comună Clean Sky 2 (COM(2013)0505 – C7-0255/2013 – 2013/0244(NLE))
P7_TA(2014)0370A7-0083/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0505),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7‑0255/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7‑0083/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului privind întreprinderea comună Clean Sky 2

P7_TC1-NLE(2013)0244


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 558/2014 al Consiliului.)


Intreprinderea comună pentru bioindustrii *
PDF 273kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind întreprinderea comună pentru bioindustrii (COM(2013)0496 – C7-0257/2013 – 2013/0241(NLE))
P7_TA(2014)0371A7-0092/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0496),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7‑0257/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A7-0092/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului privind întreprinderea comună pentru bioindustrii

P7_TC1-NLE(2013)0241


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 560/2014 al Consiliului.)


Întreprinderea comună SESAR *
PDF 274kWORD 38k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 219/2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru dezvoltarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR), în ceea ce privește prelungirea duratei de existență a întreprinderii comune până în 2024 (COM(2013)0503 – C7-0254/2013 – 2013/0237(NLE))
P7_TA(2014)0372A7-0062/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0503),

–  având în vedere articolele 187 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7-0254/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru transport și turism (A7-0062/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 219/2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru dezvoltarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR), în ceea ce privește prelungirea duratei de existență a întreprinderii comune până în 2024

P7_TC1-NLE(2013)0237


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 721/2014 al Consiliului.)


Întreprinderea comună pentru inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 *
PDF 272kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (COM(2013)0495 – C7-0259/2013 – 2013/0240(NLE))
P7_TA(2014)0373A7-0105/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0495),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7–0259/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0105/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului privind întreprinderea comună referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2

P7_TC1-NLE(2013)0240


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 557/2014 al Consiliului.)


Întreprinderea comună ECSEL *
PDF 272kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind întreprinderea comună ECSEL (COM(2013)0501 – C7-0258/2013 – 2013/0234(NLE))
P7_TA(2014)0374A7-0074/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0501),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7–0258/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru control bugetar (A7-0074/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului privind întreprinderea comună ECSEL

P7_TC1-NLE(2013)0234


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 561/2014 al Consiliului.)


Întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2” *
PDF 274kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2” (COM(2013)0506 – C7-0256/2013 – 2013/0245(NLE))
P7_TA(2014)0375A7-0094/2014

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2013)0506),

–  având în vedere articolul 187 și articolul 188 primul paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C7‑0256/2013),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A7-0094/2014),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Poziția Parlamentului European adoptată la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. .../2014 al Consiliului privind întreprinderea comună „Pile de combustie și hidrogen 2”

P7_TC1-NLE(2013)0245


(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) nr. 559/2014 al Consiliului.)


Acordul interinstituțional privind registrul de transparență
PDF 588kWORD 203k
Decizie
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Anexă
Decizia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la modificarea Acordului interinstituțional privind registrul de transparență (2014/2010(ACI))
P7_TA(2014)0376A7-0258/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere reuniunea Biroului său din 13 ianuarie 2014, cu ocazia căreia acest organ a aprobat recomandările adoptate la 12 decembrie 2013 de către Grupul de lucru interinstituțional la nivel înalt pentru revizuirea registrului de transparență,

–  având în vedere proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (denumit în continuare „acordul modificat”),

–  având în vedere articolul 11 alineatele (1) și (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun(1),

–  având în vedere acordul interinstituțional din 23 iunie 2011 dintre Parlamentul European și Comisia Europeană privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE (denumit în continuare „acordul din 23 iunie 2011”)(2),

–  având în vedere articolul 127 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A7-0258/2014),

A.  întrucât articolul 11 alineatul (2) din TUE prevede că „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.”;

B.  întrucât, pentru ca dialogul respectiv să se desfășoare într-un climat de transparență, este necesară o bună funcționare a unui registru comun al organizațiilor și persoanelor care încearcă să influențeze procesele de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE;

C.  întrucât Rezoluția sa din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(3) enunță principiile pe baza cărora Parlamentul European a demarat negocieri cu Comisia în legătură cu un registru de transparență comun;

D.  întrucât decizia sa din 11 mai 2011, menționată mai sus, a aprobat normele și cadrul registrului de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE;

E.  întrucât activitățile de lobby nereglementate și netransparente constituie o amenințare majoră la adresa elaborării politicilor și la adresa interesului public;

1.  regretă faptul că propunerea de modificare a acordului din 23 iunie 2011 nu va duce la înființarea unui registru de transparență obligatoriu; își reiterează, prin urmare, apelul privind înregistrarea obligatorie în ceea ce privește desfășurarea unor activități de lobby în instituțiile UE, astfel cum s-a menționat deja în rezoluția sa din 8 mai 2008 și în decizia sa din 11 mai 2011, ambele menționate mai sus;

2.  consideră că propunerea de modificare a acordului din 23 iunie 2011 constituie, în stadiul actual, un progres parțial;

3.  invită Comisia să prezinte, până la sfârșitul lui 2016, o propunere legislativă de înființare a unui registru obligatoriu în temeiul articolului 352 din TFUE;

4.  solicită Comisiei să includă, în contextul oricăror propuneri viitoare de reformă cuprinzătoare a tratatelor, fie o propunere de modificare a articolului 298 din TFUE, fie un temei juridic specific adecvat, care să permită înființarea unui registru obligatoriu în conformitate cu procedura legislativă ordinară;

5.  consideră că revizuirile viitoare ale registrului de transparență ar trebui să fie cât mai transparente și integratoare cu putință, să implice pe deplin comisiile competente ale Parlamentului și să permită participarea puternică a societății civile;

6.  insistă ca următoarea revizuire a registrului de transparență să fie însoțită de o consultare publică;

7.  consideră că, în orice caz, cel târziu până la sfârșitul lui 2017, ar trebui să fie finalizată încă o evaluare a registrului de transparență;

8.  recunoaște rolul exercitat de Consiliu de la înființarea registrului de transparență și salută participarea Consiliului, în calitate de observator, la procesul de revizuire continuă a acordului din 23 iunie 2011; cu toate acestea, pentru a asigura transparența tuturor etapelor procesului de legiferare la nivelul Uniunii, își reiterează apelul adresat Consiliului de a adera la registrul de transparență în cel mai scurt termen posibil;

9.  salută îmbunătățirile aduse specificării informațiilor care trebuie furnizate în conformitate cu acordul modificat, care ar trebui puse în aplicare insistându-se asupra divulgării identității tuturor clienților reprezentați de organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE, și corelându-se în mod clar toate activitățile care fac obiectul registrului cu clienții respectivi;

10.  consideră că, atunci când se interpretează „comportamentul necorespunzător”, în sensul literei (b) din Codul de conduită anexat la acordul modificat, pe lângă principiile general acceptate conform celor specificate în cod, îndeosebi la literele (c), (f) sau (g) din acesta, această expresie include:

11.  este încredințat că Codul de conduită atașat acordului din 23 iunie 2011 și Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European ar trebui modificate în ceea ce privește interesele financiare și conflictele de interese pentru a garanta că deputații nu încheie niciun fel de acord și nu intră în niciun fel de relație contractuală cu un organism extern, nici pentru a finanța, nici pentru a angaja direct persoane făcând parte din personalul unui deputat;

12.  salută clarificarea definițiilor care descriu excepțiile de la domeniul de aplicare al sferei activităților cabinetelor de avocatură;

13.  se așteaptă ca, prin astfel de definiții mai clare, să se contribuie la încurajarea înscrierii de noi entități și la o mai bună înțelegere a sensului activităților cabinetelor de avocatură care fac obiectul registrului, astfel încât acestea să poată beneficia de stimulentele oferite de registrul de transparență și să participe în mod transparent la procesul decizional;

14.  insistă asupra faptului că, în registrul de transparență, toate cabinetele de avocatură înregistrate ar trebui să declare toți clienții în numele cărora desfășoară activități care fac obiectul registrului;

15.  încurajează Comisia să fie la fel de ambițioasă atunci când este vorba de introducerea unor măsuri de stimulare a celor care se înregistrează, în vederea consolidării participării la registrul de transparență; consideră că astfel de stimulente ar putea include:

16.  salută recentele decizii ale barourilor de la Bruxelles și Paris prin care se recunosc diferențele dintre activitățile judiciare ale avocaților și alte activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; mai mult decât atât, invită Consiliului Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa (Council of Bars and Law Societies of Europe ) să-și încurajeze membrii să adopte măsuri similare;

17.  remarcă faptul că, în unele state membre, există prevederi statutare referitoare la normele care reglementează exercitarea profesiilor care, în special, împiedică în mod obiectiv cabinetele de avocatură să se înscrie în registrul de transparență și să dezvăluie, în cadrul procesului, informații despre clienții lor cerute de registru; consideră totuși că există un risc major în faptul că aceste prevederi statutare pot fi utilizate abuziv și pentru a evita publicarea informațiilor necesare pentru o înscriere corectă în registru; salută, în această privință, disponibilitatea sesizabilă a organizațiilor profesionale de a lucra în parteneriat pentru a asigura faptul că, în interesul profesiei lor, această nedezvăluire a informațiilor se limitează exclusiv la ceea ce legislația permite în mod obiectiv; invită Comisia și Președintele Parlamentului European să concretizeze această disponibilitate într-un rezultat tangibil și să-l consfințească, cât mai curând posibil, în acordul modificat;

18.  salută intenția Biroului de a introduce un număr important de măsuri de încurajare pentru a crește participarea la registrul de transparență;

19.  invită Biroul, în vederea punerii depline în aplicare a măsurilor respective, să examineze următoarele propuneri concrete în vederea includerii lor în deciziile relevante ale Biroului:

20.  solicită Biroului să elaboreze un formular standardizat destinat raportorilor în vederea publicării unei „amprente legislative”, cu titlu facultativ; o amprentă legislativă este un formular anexat la rapoartele elaborate de către deputați care conține informații detaliate în legătură cu toți lobbyiștii cu care raportorii responsabili de un anumit dosar au avut întrevederi în cadrul procesului de elaborare a raportului, în cazul în care respectivele întrevederi au avut un impact important asupra raportului;

21.  le adresează foștilor deputați în Parlamentul European solicitarea de a respecta dispozițiile relevante(4) atunci când întreprind activități care se înscriu în domeniul de aplicare al registrului de transparență; consideră că, atunci când desfășoară astfel de activități, foștii deputați nu ar trebui să facă uz de ecusonul lor de deputat pentru a intra în clădirile Parlamentului European; solicită Biroului să prezinte Conferinței președinților o propunere de măsuri adecvate de prevenire a utilizării abuzive a privilegiilor la care foștii deputați au dreptul;

22.  solicită Secretariatului comun al Registrului de transparență să prezinte la intervale regulate un raport privind funcționarea sistemului de stimulente, în vederea obiectivului final al instituirii unui registru obligatoriu;

23.  subliniază că organizațiile sau persoanele neînregistrate, care sunt eligibile pentru a fi înregistrate și a căror înregistrare este așteptată, chiar dacă neînregistrarea lor este doar temporară, nu vor avea acces la noile stimulente și avantaje asociate înregistrării;

24.  salută și încurajează rolul exercitat de organismele neinstituționale de supraveghere în monitorizarea transparenței instituțiilor UE;

25.  consideră că structura și personalul Secretariatului comun al Registrului de transparență trebuie consolidate în scopul punerii în aplicare a noilor dispoziții din acordul modificat, al gestionării procedurilor prevăzute pentru alerte și pentru investigarea și tratarea reclamațiilor și al îmbunătățirii procedurilor de verificare a fiabilității informațiilor furnizate de cei înregistrați;

26.  se așteaptă ca raportul anual referitor la funcționarea registrului comun de transparență să includă o analiză a progreselor înregistrate în materie de acoperire și calitate a datelor înregistrate;

27.  încurajează Comisia ca, atunci când își exercită funcția de coordonare a registrului de transparență, să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare corespunzătoare a acordului modificat;

28.  aprobă acordul modificat care figurează mai jos și decide să-l anexeze la Regulamentul său de procedură;

29.  încredințează Președintelui sarcina de a semna acordul modificat, împreună cu Președintele Comisiei Europene, și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

30.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, împreună cu anexa, Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

ANEXĂ

Acord între Parlamentul European și Comisia Europeană privind registrul de transparență pentru organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

Parlamentul European și Comisia Europeană (denumite în continuare „părțile”),

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 11 alineatele (1) și (2), Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 295, precum și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (denumite în continuare „tratatele”),

întrucât factorii de decizie politică la nivel european nu acționează izolat de societatea civilă, ci păstrează un dialog deschis, transparent și sistematic cu asociațiile reprezentative și societatea civilă,

întrucât părțile au revizuit registrul de transparență (denumit în continuare „registrul”) instituit prin Acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011 privind înființarea unui registru de transparență pentru organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor UE(5), în temeiul punctului 30 din acordul respectiv,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

I.  Principiile registrului

1.  Înființarea și funcționarea registrului nu afectează sau prejudiciază obiectivele exprimate de Parlamentul European în Rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la dezvoltarea cadrului de reglementare a activităților reprezentanților de interese (persoane care desfășoară activități de lobby) în instituțiile europene(6) și în Decizia sa din 11 mai 2011 referitoare la încheierea unui acord interinstituțional între Parlamentul European și Comisie privind un registru de transparență comun(7).

2.  Funcționarea registrului respectă principiile generale ale dreptului Uniunii, inclusiv principiile proporționalității și nediscriminării.

3.  Funcționarea registrului respectă drepturile deputaților Parlamentului European de a-și exercita mandatul parlamentar fără restricții.

4.  Funcționarea registrului nu aduce atingere competențelor sau prerogativelor părților și nu le afectează competențele organizaționale.

5.  Părțile se angajează să acorde tuturor operatorilor implicați în activități similare un tratament similar și să garanteze condiții echitabile de înregistrare a organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

II.  Structura registrului

6.  Registrul are următoarea structură:

(a)  dispoziții privind domeniul de aplicare al registrului, activitățile care fac obiectul registrului, definițiile, stimulentele și exceptările;

(b)  secțiunile prevăzute pentru înregistrare (Anexa 1);

(c)  informațiile solicitate entităților înregistrate, inclusiv cerințele privind dezvăluirea informațiilor cu caracter financiar (Anexa 2);

(d)  un cod de conduită (Anexa 3);

(e)  mecanisme de alertă și de soluționare a reclamațiilor și măsurile care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită, inclusiv procedurile prevăzute pentru alerte și procedurile de anchetare și de soluționare a reclamațiilor (Anexa 4);

(f)  orientări privind punerea în aplicare însoțite de informații practice pentru entitățile înregistrate.

III.  Domeniul de aplicare al registrului

Activități eligibile

7.  Domeniul de aplicare al registrului cuprinde toate activitățile, altele decât cele menționate la punctele 10-12, desfășurate cu scopul de a influența direct sau indirect elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor, precum și procesele de luare a deciziilor din cadrul instituțiilor Uniunii, indiferent de locul în care sunt desfășurate și de canalul sau mijlocul de comunicare utilizat, spre exemplu prin externalizare, mass-media, contracte cu intermediari specializați, grupuri de reflecție, platforme, forumuri, campanii și inițiative la nivel local.

În sensul prezentului acord, „influențarea directă” înseamnă influențarea prin intermediul unui contact direct sau al unei comunicări directe cu instituțiile Uniunii sau prin intermediul altor acțiuni prin care se dă curs unor astfel de activități, iar „influențarea indirectă” înseamnă influențarea prin utilizarea de vectori intermediari, precum mass-media, opinia publică, conferințe sau evenimente sociale, care vizează instituțiile Uniunii.

Respectivele activități includ îndeosebi:

–  contactarea membrilor și a asistenților acestora, a funcționarilor sau a altor agenți ai instituțiilor Uniunii;

–  întocmirea, difuzarea și comunicarea de scrisori, de materiale informative sau de documente de dezbatere și de poziție;

–  organizarea de evenimente, de reuniuni, de activități promoționale, de conferințe sau evenimente sociale, atunci când se trimit invitații membrilor și asistenților acestora, funcționarilor sau altor agenți ai instituțiilor Uniunii, precum și

–  contribuții voluntare și participarea la consultări sau audieri oficiale privind acte legislative sau alte acte juridice prevăzute la nivelul Uniunii și la alte consultări deschise.

8.  Se urmărește înscrierea tuturor organizațiilor și a persoanelor care desfășoară activități independente care fac obiectul registrului, indiferent dacă activitățile în cauză sunt în curs de desfășurare sau în curs de pregătire.

Orice activitate care face obiectul registrului și care este întreprinsă prin contract de către un intermediar care oferă consultanță juridică și alt tip de consultanță de specialitate presupune eligibilitatea în vederea înscrierii în registru atât pentru intermediar, cât și pentru clientul său. Acești intermediari declară toți clienții cu care au semnat astfel de contracte, precum și venitul obținut de la fiecare client în parte pentru activitățile de reprezentare definite la punctul II.C.2.B din anexa 2. Această cerință nu îi scutește pe clienți de la înscriere și nici de la includerea în propriile estimări a cheltuielilor cu orice activități subcontractate către un intermediar.

Activități care nu fac obiectul registrului

9.  O organizație este eligibilă în vederea înscrierii doar dacă desfășoară activități care fac obiectul registrului și care au avut drept rezultat o comunicare directă sau indirectă cu instituțiile Uniunii. O organizație considerată neeligibilă poate fi radiată din registru.

10.  Activitățile care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate nu fac obiectul registrului în măsura în care:

–  constau în consiliere și contacte cu organismele publice având drept scop o mai bună informare a clienților cu privire la o situație juridică generală sau cu privire la situația lor juridică specifică ori având drept scop consilierea acestora cu privire la caracterul adecvat al unui demers juridic sau administrativ concret sau la admisibilitatea acestuia din perspectiva mediului juridic și normativ existent;

–  constau în consultanța acordată clienților pentru a-i ajuta să se asigure că activităților lor respectă legislația aplicabilă;

–  constau în analize și studii realizate pentru clienți și având drept obiect impactul potențial al oricăror schimbări legislative sau normative cu privire la situația lor juridică sau la domeniul de activitate;

–  constau în reprezentarea clienților în contextul unei proceduri de conciliere sau de mediere prin care se urmărește să se evite aducerea în fața unei instanțe judiciare sau administrative a unui litigiu; sau

–  privesc exercitarea dreptului fundamental al unui client la un proces echitabil, inclusiv a dreptului la apărare în cadrul procedurilor administrative, precum activitățile prestate de avocați sau de orice alte persoane calificate implicate în aceste activități.

În cazul în care o societate și consultanții acesteia sunt parte într-o cauză sau procedură judiciară ori administrativă, nu face obiectul registrului niciuna dintre activitățile direct legate de cauza respectivă prin care nu se urmărește ca atare modificarea cadrului juridic existent. Prezentul paragraf se aplică tuturor sectoarelor de activitate din Uniune.

Totuși, următoarele activități care au drept obiect acordarea de consultanță juridică și de alte tipuri de consultanță de specialitate fac obiectul registrului în cazul în care vizează să influențeze instituțiile Uniunii, membrii acestora și asistenții lor, funcționarii sau alți agenți ai instituțiilor respective:

–  acordarea de sprijin, prin reprezentare sau mediere, sau furnizarea de materiale de promovare, inclusiv în ceea ce privește argumentarea și redactarea; și

–  acordarea de consultanță tactică sau strategică, inclusiv prin abordarea unor problematici care, prin sfera și prin calendarele lor de comunicare, sunt destinate să influențeze instituțiile Uniunii, membrii lor și asistenții acestora sau funcționarii ori alți agenți ai respectivelor instituții.

11.  Activitățile partenerilor sociali exercitate în calitate de participanți la dialogul social (sindicate, asociații de angajatori etc.) nu fac obiectul registrului atunci când partenerii sociali respectivi își îndeplinesc rolul care le este atribuit prin tratate. Prezentul punct se aplică mutatis mutandis oricărei entități desemnate în mod expres prin tratate să exercite un rol instituțional.

12.  Nu fac obiectul registrului activitățile desfășurate ca răspuns la cererea adresată în mod direct și individual de o instituție a Uniunii sau de către un deputat în Parlamentul European, cum ar fi cereri ad-hoc sau periodice de informații concrete, de date sau de consultanță de specialitate.

Dispoziții specifice

13.  Registrul nu se aplică bisericilor și nici comunităților religioase. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea reprezentanțelor sau a entităților juridice, a birourilor și a rețelelor înființate pentru a reprezenta bisericile și comunitățile religioase în relațiile lor cu instituțiile Uniunii, precum și a asociațiilor acestora.

14.  Registrul nu se aplică partidelor politice. Cu toate acestea, se urmărește înscrierea în registru a tuturor organizațiilor înființate sau sprijinite de acestea, implicate în activități care fac obiectul registrului.

15.  Registrul nu se aplică serviciilor guvernamentale ale statelor membre, guvernelor țărilor terțe, organizațiilor interguvernamentale internaționale și nici misiunilor diplomatice ale acestora.

16.  Autoritățile publice regionale și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar pot întreprinde acest demers dacă doresc. Se urmărește înscrierea oricărei asociații sau rețele create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv.

17.  Se urmărește înscrierea tuturor autorităților publice de la nivel subnațional, altele decât cele menționate la punctul 16, precum autoritățile locale și municipale sau orașele, ori reprezentanțele, asociațiile sau rețelele lor.

18.  Se urmărește înscrierea rețelelor, a platformelor și a altor forme similare de activitate colectivă fără statut juridic sau personalitate juridică dar care, în realitate, constituie o sursă de influență organizată și care sunt implicate în activități care fac obiectul registrului. Membrii acestor forme de activitate colectivă desemnează un reprezentant care să acționeze în calitate de persoană de contact responsabilă de asigurarea legăturii cu Secretariatului comun al Registrului de transparență (SCRT).

19.  Activitățile care trebuie luate în considerare pentru evaluarea eligibilității în vederea înscrierii în registru sunt activitățile care vizează (în mod direct sau indirect) toate instituțiile, agențiile și organismele Uniunii, precum și membrii lor și asistenții acestora, funcționarii și alți agenți. Aceste activități nu includ activitățile care vizează statele membre și, mai ales, pe cele care vizează reprezentanțele permanente ale acestora pe lângă Uniunea Europeană.

20.  Rețelele, federațiile, asociațiile sau platformele europene sunt încurajate să redacteze orientări comune și transparente pentru membrii lor, prin care să identifice activitățile care fac obiectul registrului. Este de dorit ca aceste orientări să fie făcute publice.

IV.  Norme aplicabile entităților înregistrate

20140415-P7_TA(2014)0376_RO-p0000001.png

21.  Prin înregistrare, organizațiile și persoanele în cauză:

—  sunt de acord ca informațiile pe care le furnizează în vederea includerii în registru să aparțină domeniului public;

—  sunt de acord să acționeze în conformitate cu codul de conduită prevăzut în anexa 3 și, atunci când este necesar, să pună la dispoziție textul oricărui cod de conduită profesional ale cărui prevederi sunt obligate să le respecte(8);

—  garantează că informațiile furnizate în vederea includerii în registru sunt corecte și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații complementare și de actualizări;

—  acceptă ca orice alertă sau reclamație care îi privește să fie soluționată în temeiul normelor din codul de conduită prevăzut în anexa 3;

—  sunt de acord să fie supuși oricăror măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa 3 și recunosc că măsurile prevăzute în anexa 4 li se pot aplica în caz de nerespectare a codului;

—  iau act de faptul că, la cerere și în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(9), părțile trebuie să facă publice corespondența sau alte documente privind activitățile entităților înregistrate.

V.  Punerea în aplicare

22.  Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene răspund de supravegherea sistemului și de toate aspectele operaționale principale și iau, de comun acord, măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord.

23.  Deși sistemul este administrat în comun, părțile sunt libere să utilizeze registrul în mod independent în scopuri proprii specifice.

24.  Pentru implementarea sistemului, serviciile Parlamentului European și ale Comisiei Europene gestionează o structură operațională comună, desemnată sub denumirea de SCRT. SCRT este alcătuit dintr-un grup de funcționari ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, în temeiul unor dispoziții care sunt convenite de serviciile competente. SCRT funcționează sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Sarcinile SCRT includ elaborarea de orientări de punere în aplicare, în limitele prezentului acord, pentru a facilita o interpretare consecventă a normelor de către entitățile înregistrate, și monitorizarea conținutul registrului din punct de vedere calitativ. SCRT utilizează respectivele resurse administrative disponibile pentru a efectua controale ale calității conținutului registrului, fiind însă de la sine înțeles faptul că entitățile înregistrate răspund în ultimă instanță de informațiile pe care le-au furnizat.

25.  Părțile organizează proiecte corespunzătoare în materie de instruire și comunicare internă pentru a face mai bine cunoscute membrilor și personalului instituțiilor lor procedurile privind alertele și reclamațiile.

26.  Părțile iau măsurile corespunzătoare pentru a face mai bine cunoscut registrul în exterior și pentru a promova utilizarea acestuia.

27.  Prin intermediul unui motor de căutare ușor de utilizat, o serie de statistici esențiale provenite din baza de date a registrului se publică regulat pe site-ul de internet consacrat Registrului de transparență pe portalul Europa. Conținutul public al acestei baze de date este pus la dispoziție într-un format electronic care poate fi citit automat.

28.  Secretarii generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene prezintă vicepreședintelui relevant al Parlamentului European și, respectiv, vicepreședintelui relevant al Comisiei Europene un raport anual privind funcționarea registrului. Raportul anual oferă informații faptice în legătură cu registrul, conținutul și evoluția acestuia și se publică în fiecare an pentru anul calendaristic anterior.

VI.  Măsuri aplicabile entităților înregistrate conforme

29.  Permisele de acces în clădirile Parlamentul European se emit numai pentru persoane care reprezintă sau care lucrează pentru organizații care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, dacă respectivele organizații sau persoane s-au înregistrat. Cu toate acestea, înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces. Eliberarea și verificarea permiselor prin care se acordă accesul pe termen lung în clădirile Parlamentului European rămân o procedură internă a Parlamentului și de competența sa exclusivă.

20140415-P7_TA(2014)0376_RO-p0000002.png

30.  Părțile la prezentul acord oferă stimulente, în limitele autorității lor administrative, pentru a încuraja înscrierea în registru în cadrul creat prin prezentul acord.

Stimulentele oferite de Parlamentul European entităților înregistrate pot include:

—  o facilitare sporită a accesului în clădirile instituției, la deputați și asistenții lor, la funcționari și la alți agenți ai instituției;

—  autorizația de a organiza sau găzdui în comun manifestări în clădirile sale;

—  facilitarea transmiterii de informații, inclusiv liste de difuzare specifice;

—  participarea ca vorbitori la audierile din cadrul comisiilor;

—  patronaj din partea Parlamentului European.

Stimulentele oferite de Comisia Europeană entităților înregistrate pot include:

—  măsuri referitoare la transmiterea de informații către entitățile înregistrate cu ocazia inițierii de consultări publice;

—  măsuri privind grupurile de experți și alte organe consultative;

—  liste de difuzare specifice;

—  patronaj din partea Comisiei Europene.

Părțile la prezentul acord comunică entităților înregistrate stimulentele specifice aflate la dispoziția lor.

VII.  Măsuri în caz de nerespectare a codului de conduită

31.  Orice persoană poate declanșa alerte și depune reclamații, utilizând formularul-standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la eventuala nerespectare a codului de conduită prevăzut în anexa 3. Alertele și reclamațiile sunt tratate în conformitate cu procedurile stabilite în anexa 4.

32.  Un mecanism de alertă este un instrument complementar controalelor de calitate efectuate de SCRT în conformitate cu punctul 24. Orice persoană poate declanșa o alertă în legătură cu erori de fapt care privesc informații oferite de către entitățile înregistrate. Se pot declanșa alerte și în legătură cu înregistrări neeligibile.

33.  Orice persoană poate depune o reclamație oficială în cazul în care suspectează nerespectarea codului de conduită de către o entitate înregistrată, mai puțin pentru motiv de eroare de fapt. În susținerea reclamațiilor se invocă fapte concrete legate de suspiciunile de nerespectare a codului.

SCRT anchetează presupusa nerespectare a principiilor proporționalității și a bunei administrări. Nerespectarea intenționată a codului de conduită de către entitățile înregistrate sau de către reprezentanții acestora conduce la aplicarea măsurilor menționate în anexa 4.

34.  În cazurile în care SCRT a constatat, în cadrul procedurilor menționate la punctele 31-33, lipsa repetată de cooperare, comportamente necorespunzătoare repetate sau încălcări grave ale codului de conduită, entitatea înregistrată în cauză este exclusă din registru pe o perioadă de unul sau doi ani, iar măsura va fi menționată în mod public în registru, astfel cum se prevede în anexa 4.

VIII.  Implicarea altor instituții și organisme

35.  Consiliul European și Consiliul sunt invitate să se alăture la acest registru. Celelalte instituții, organisme și agenții ale Uniunii sunt încurajate să utilizeze, la rândul lor, cadrul creat prin prezentul acord drept instrument de referință pentru propria interacțiune cu organizațiile și persoanele care desfășoară activități independente implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii.

IX.  Dispoziții finale

36.  Prezentul acord înlocuiește acordul dintre Parlamentul European și Comisia Europeană din 23 iunie 2011, care încetează să producă efecte cu începere de la data aplicării prezentului acord.

37.  Registrul face obiectul unei revizuiri în anul 2017.

38.  Prezentul acord intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică cu începere de la ...(10) sau de la 1 ianuarie 2015, oricare dintre aceste date este mai apropiată.

Entitățile deja înregistrate la data aplicării prezentului acord își modifică înregistrarea pentru a se conforma la noile cerințe care decurg din prezentul acord într-un termen de trei luni de la data în cauză.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Comisia Europeană

Președintele Președintele

Anexa 1

„Registrul de transparență"

Organizații și persoane care desfășoară activități independente, implicate în procesul de elaborare și de punere în aplicare a politicilor Uniunii

Secțiuni

Caracteristici/remarci

I – Societăți de consultanță de specialitate/cabinete de avocatură/consultanți independenți

subsecțiune

Societăți de consultanță de specialitate

Societăți care desfășoară, în numele clienților, activități de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile.

subsecțiune

Cabinete de avocatură

Cabinete de avocatură care desfășoară, în numele clienților, activități de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile.

subsecțiune

Consultanți independenți

Consultanți sau avocați care desfășoară, în numele clienților, activități independente de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile. Prezenta subsecțiune este destinată înregistrării entităților constituite dintr-o singură persoană.

II - Reprezentanți „interni” cu activități de lobby și asociații comerciale/de întreprinderi/profesionale

subsecțiune

Societăți și grupuri

Societăți sau grupuri de societăți (cu sau fără statut juridic), care desfășoară, în cont propriu, activități interne de reprezentare, de lobby, de promovare, de afaceri și relații publice cu autoritățile

subsecțiune

Asociații comerciale și de întreprinderi

Organizații (cu sau fără scop lucrativ) ce reprezintă societăți cu scop lucrativ sau grupuri și platforme mixte cu scop lucrativ.

subsecțiune

Organizații sindicale și asociații profesionale

Reprezentarea intereselor lucrătorilor, angajaților, sectoarelor profesionale sau profesiilor.

subsecțiune

Alte organizații, inclusiv:

—  entități organizatoare de evenimente (cu sau fără scop lucrativ);

—  entități mass-media asociate intereselor sau entități orientate către cercetare asociate unor interese private cu scop lucrativ;

—  coaliții ad-hoc și structuri temporare (cu membri cu scop lucrativ).

III – Organizații neguvernamentale

subsecțiune

Organizații neguvernamentale, platforme, rețele, coaliții ad-hoc, structuri temporare și alte organizații similare.

Organizații non-profit (cu sau fără statut juridic) care sunt independente de autoritățile publice sau de organizațiile comerciale. Sunt incluse fundațiile, organizațiile de caritate etc.

Orice astfel de entitate care include elemente cu scop lucrativ printre membrii săi trebuie să se înscrie la secțiunea II.

IV – Grupuri de reflecție, instituții academice și de cercetare

subsecțiune

Grupuri de reflecție și instituții de cercetare

Grupuri de reflecție specializate și instituții de cercetare care se preocupă, printre altele, de activitățile și politicile Uniunii.

subsecțiune

Instituții academice

Instituții a căror activitate principală este învățământul, dar care se ocupă și de activitățile și politicile Uniunii.

V – Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

subsecțiune

Organizații care reprezintă biserici și comunități religioase

Entități juridice, birouri, rețele sau asociații înființate pentru activități de reprezentare

VI – Organizații care reprezintă autorități locale, regionale și municipale, alte entități publice sau mixte

subsecțiune

Structuri regionale

Regiunile în sine și reprezentanțele lor nu sunt obligate să se înscrie în registru, dar se pot înscrie dacă doresc. Se urmărește înscrierea asociațiilor sau rețelelor create cu scopul de a reprezenta regiuni cu titlu colectiv.

subsecțiune

Alte autorități publice de la nivel subnațional

Se urmărește înscrierea tuturor celorlalte autorități publice de la nivel subnațional, precum orașele, autoritățile locale și municipale sau reprezentanțele lor, și a asociațiilor sau rețelelor naționale.

subsecțiune

Asociații și rețele transnaționale ale autorităților publice regionale sau ale altor autorități de la nivel subnațional

subsecțiune

Alte organizații publice sau mixte, create prin lege și având drept scop să acționeze în interes public

Include alte organizații cu statut public sau mixt (public/privat).

Anexa 2

Informații furnizate de către entitățile înregistrate

I.  INFORMAȚII GENERALE ȘI DE BAZĂ

a)  Denumirea (denumirile) organizației, adresa sediului și adresa de la Bruxelles, Luxemburg sau Strasbourg, dacă este cazul, numărul de telefon, adresa de e-mail, site-ul de internet;

b)  numele persoanei care răspunde legal în numele organizației și al directorului, al administratorului asociat sau, după caz, al principalului punct de contact al organizației în ceea ce privește activitățile care fac obiectul registrului (și anume, șeful departamentului de afaceri europene); numele persoanelor care dispun de autorizații de acces în clădirile Parlamentului European(11);

c)  numărul de persoane (membri, personal etc.) implicate în activități care fac obiectul registrului și al persoanelor care beneficiază de un permis de acces în clădirile Parlamentului European și timpul consacrat acestor activități de fiecare persoană în funcție de următoarele proporții dintr-o activitate cu normă întreagă: 25 %, 50 %, 75 % sau 100 %;

d)  obiective/mandat – domenii de interes – activități, țări în care desfășoară operațiuni – afilieri la rețele – informații generale care se încadrează în domeniul de aplicare al registrului;

e)  membrii și, dacă este cazul, numărul acestora (persoane fizice și organizații).

II.  INFORMAȚII SPECIFICE

A.  ACTIVITĂȚI CARE FAC OBIECTUL REGISTRULUI

Se oferă detalii concrete cu privire la principalele propuneri legislative sau politici vizate de activitățile entității înregistrate și care fac obiectul registrului. Se pot menționa și alte activități specifice, precum manifestări sau publicații.

B.  LEGĂTURI CU INSTITUȚII ALE UNIUNII

a)  Apartenența la grupuri de nivel înalt, comitete consultative, grupuri de experți, alte structuri și platforme care primesc sprijin din partea Uniunii etc.

b)  Apartenența sau participarea la intergrupuri din Parlamentul European sau la foruri sectoriale etc.

C.  INFORMAȚII FINANCIARE ÎN LEGĂTURĂ CU ACTIVITĂȚILE CARE FAC OBIECTUL REGISTRULUI

1.  Toate entitățile înregistrate pun la dispoziție:

a)  o estimare a costurilor anuale aferente activităților care fac obiectul registrului; datele financiare trebuie să acopere un an întreg de operațiuni și să se refere la cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare;

b)  valoarea și sursa finanțării primite de la instituțiile Uniunii în cel mai recent exercițiu financiar încheiat, de la data înregistrării sau a actualizării anuale a datelor de înregistrare; informațiile respective corespund celor puse la dispoziție de Sistemul european de transparență financiară(12).

2.  Societățile de consultanță de specialitate/cabinetele de avocatură/consultanți independenți (Secțiunea I din anexa 1) indică, în plus:

a)  cifra de afaceri provenită din activitățile care fac obiectul registrului conform următoarei grile:

Cifra de afaceri anuală pentru activități de reprezentare, în euro

0 – 99 999

100 000 – 499 999

500 000 – 1 000 000

> 1 000 000

b)  o listă a tuturor clienților în numele cărora se desfășoară activități care fac obiectul registrului; veniturile obținute de la clienți pentru activități de reprezentare se enumeră conform următoarei grile:

Tranșă pentru activități de reprezentare per client pe an, în euro

0 – 9 999

10 000 – 24 999

25 000 – 49 999

50 000 – 99 999

100 000 – 199 999

200 000 – 299 999

300 000 – 399 999

400 000 – 499 999

500 000 – 599 999

600 000 – 699 999

700 000 – 799 999

800 000 – 899 999

900 000 – 1 000 000

> 1 000 000

c)  Se urmărește, de asemenea, înscrierea clienților. Declarația financiară făcută de către societățile de consultanță de specialitate/cabinetele de avocatură/consultanții independenți privind clienții proprii (listă și grilă) nu îi scutește pe respectivii clienți de obligația de a include activitățile subcontractate în propriile declarații, pentru a evita subestimarea anvergurii financiare declarate.

3.  Reprezentanții „interni” cu activități de lobby și asociațiile comerciale/de întreprinderi/profesionale (Secțiunea II din anexa 1) indică, de asemenea:

—  cifra de afaceri provenită din activitățile care fac obiectul registrului, inclusiv în cazul sumelor mai mici de 10 000 EUR.

4.  Organizațiile neguvernamentale – Grupurile de reflecție, instituțiile de cercetare și academice – Organizațiile care reprezintă biserici și comunități religioase – Organizațiile care reprezintă autorități locale, regionale și municipale, alte entități publice sau mixte etc. (Secțiunile III - VI din anexa 1) indică, de asemenea:

a)  bugetul total al organizației;

b)  o defalcare a principalelor sume și surse de finanțare.

Anexa 3

Cod de conduită

Părțile la prezentul acord consideră că toți reprezentanții de interese care interacționează cu ele, indiferent dacă aceste contacte au loc cu o singură ocazie sau cu o frecvență mai mare și indiferent dacă reprezentanții de interese sunt sau nu înscriși în registru, ar trebui să acționeze în conformitate cu prezentul cod de conduită.

În contextul relațiilor cu instituțiile Uniunii, precum și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai respectivelor instituții, reprezentanții de interese:

(a)  se identifică întotdeauna folosind denumirea proprie și numărul de înregistrare și, dacă este cazul, prin indicarea entității sau a entităților pentru care lucrează sau pe care le reprezintă; își declară interesele, obiectivele sau scopurile promovate și, atunci când este cazul, specifică clienții sau membrii pe care îi reprezintă;

(b)  nu obțin și nu încearcă să obțină informații sau decizii în mod necinstit sau folosind mijloace de presiune necorespunzătoare sau printr-un comportament inadecvat;

(c)  nu pretind că dețin raporturi formale cu Uniunea sau cu oricare dintre instituțiile acesteia în relațiile lor cu părți terțe, nu prezintă efectele înregistrării obținute într-o lumină falsă pentru a induce în eroare terții sau funcționarii ori alți agenți ai Uniunii și nu utilizează siglele instituțiilor Uniunii fără o autorizare expresă în acest sens;

(d)  garantează că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care fac obiectul registrului sunt complete, actualizate și nu sunt înșelătoare; acceptă că toate informațiile furnizate pot face obiectul unei revizuiri și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații suplimentare și de actualizări;

(e)  nu vând terților copii ale documentelor obținute de la instituțiile Uniunii;

(f)  în general, respectă toate normele, codurile și practicile de bună administrare instituite de către instituțiile Uniunii și evită orice obstrucționare a punerii în aplicare și a aplicării acestora;

(g)  nu determină membrii instituțiilor Uniunii, funcționarii sau alți agenți ai Uniunii ori asistenții sau stagiarii acestor membri să încalce normele și standardele în materie de conduită care li se aplică;

(h)  în cazul în care angajează foști funcționari sau alți agenți ai Uniunii sau asistenți ori stagiari ai membrilor instituțiilor Uniunii, respectă obligația acestora de a nu încălca normele și cerințele de confidențialitate care li se aplică;

(i)  obțin aprobarea prealabilă din partea deputatului sau a deputaților în Parlamentul European în cauză, în ceea ce privește orice relație contractuală cu orice persoană din anturajul desemnat al deputatului (deputaților) în cauză, precum și în ceea ce privește orice angajare a unei astfel de persoane;

(j)  respectă toate normele privind drepturile și responsabilitățile foștilor deputați în Parlamentul European și ale foștilor membri ai Comisiei Europene;

(k)  informează entitățile pe care le reprezintă despre obligațiile pe care le au față de instituțiile Uniunii.

Persoanele care s-au înregistrat la Parlamentul European în scopul de a li se emite un permis nominal, netransferabil de acces în clădirile Parlamentului European:

(l)  se asigură că poartă permisul de acces în mod vizibil în permanență în clădirile Parlamentului European;

(m)  respectă strict dispozițiile relevante din Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

(n)  acceptă că orice decizie cu privire la o solicitare a accesului în clădirile Parlamentul European constituie o prerogativă exclusivă a Parlamentului și că înregistrarea nu dă dreptul automat la obținerea unui permis de acces.

Anexa 4

Proceduri în caz de alerte și de anchetare și tratarea reclamațiilor

I.  ALERTE

Orice persoană poate declanșa o alertă în atenția SCRT, completând formularul standard de contact disponibil pe site-ul de internet al registrului, cu privire la informații care figurează în registru și la înscrieri neeligibile.

În cazul în care alertele se referă la informațiile înscrise în registru, acestea sunt considerate drept imputații privind nerespectarea literei (d) din codul de conduită prevăzut în anexa 3(13). Entitatea înregistrată vizată va primi solicitarea de a actualiza informațiile sau de a oferi explicații SCRT cu privire la motivele pentru care nu este necesară actualizarea informațiilor. Atunci când entitatea înregistrată nu cooperează, se pot aplica măsurile indicate în tabelul de măsuri de mai jos (rândurile 2-4).

II.  RECLAMAȚII

Etapa 1: Depunerea reclamației

1.  Orice persoană poate adresa o reclamație în atenția SCRT, completând un formular standard disponibil pe site-ul de internet al registrului. Acest formular cuprinde următoarele informații:

(a)  entitatea înregistrată care face obiectul reclamației;

(b)  numele și datele de contact ale reclamantului;

(c)  detalii în legătură cu presupusa nerespectare a codului de conduită, inclusiv eventuale documente sau alte materiale care vin în sprijinul reclamației, indicându-se dacă reclamantul a suferit prejudicii și precizându-se motivele care stau la baza suspiciunilor de încălcare intenționată a codului de conduită.

Reclamațiile anonime nu se iau în considerare.

2.  În reclamație se specifică clauzele din codul de conduită care, în opinia reclamantului, nu au fost respectate. Orice reclamație referitoare la cazuri în care, încă de la început, SCRT consideră că, în mod clar, abaterea a fost comisă neintenționat poate fi reclasificată de către SCRT ca „alertă”.

3.  Codul de conduită se aplică exclusiv relațiilor dintre reprezentanții de interese și instituțiile Uniunii și nu poate fi utilizat pentru a reglementa relațiile dintre terțe părți sau dintre entitățile înregistrate.

Etapa 2: Admisibilitate

4.  La primirea reclamației, SCRT:

(a)  confirmă reclamantului primirea reclamației în termen de cinci zile lucrătoare;

(b)  stabilește dacă reclamația se încadrează în domeniul de aplicare al registrului, astfel cum este definit în codul de conduită prevăzut în anexa 3 și la etapa 1 de mai sus;

(c)  verifică orice dovezi prezentate în susținerea reclamației, indiferent dacă acestea sunt prezentate sub formă de documente, alte materiale sau declarații personale; în principiu, orice dovadă materială provine de la entitatea înregistrată care face obiectul reclamației, dintr-un document emis de către o terță parte sau din surse accesibile publicului; simple judecăți de valoare prezentate de către reclamant nu se consideră dovezi;

(d)  pe baza analizelor menționate la literele (b) și (c), decide cu privire la admisibilitatea reclamației.

5.  În cazul în care reclamația este considerată inadmisibilă, SCRT informează reclamantul în scris, indicând motivele deciziei.

6.   În cazul în care reclamația este considerată admisibilă, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată sunt informați de către SCRT în legătură cu decizia adoptată și cu procedura de urmat, astfel cum este prezentată mai jos.

Etapa 3: Tratarea unei reclamații admisibile - examinare și măsuri provizorii

7.  SCRT informează entitatea înregistrată vizată în legătură cu conținutul reclamației și cu clauza (clauzele) despre care se presupune că nu a (au) fost respectată (respectate), invitând-o, în același timp, să își prezinte poziția față de reclamația respectivă în termen de 20 de zile lucrătoare. În sprijinul poziției exprimate și în același termen, entitatea înregistrată poate prezenta și un memorandum elaborat de o organizație profesională reprezentativă, îndeosebi în cazul profesiilor reglementate sau al organizațiilor supuse unui cod de conduită profesional.

8.  Nerespectarea termenului indicat la punctul 7 are drept efect o suspendare temporară a entității înregistrate vizate din registru până la reluarea cooperării.

9.  Toate informațiile culese pe durata investigației sunt examinate de către SCRT, care poate decide să audieze entitatea înregistrată care face obiectul reclamației sau reclamantul ori ambele părți.

10.  Dacă examinarea materialului furnizat demonstrează că reclamația este neîntemeiată, SCRT informează atât entitatea înregistrată care face obiectul reclamației, cât și pe reclamant în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

11.  Dacă se constată că reclamația este întemeiată, entitatea înregistrată este suspendată temporar din registru în așteptarea măsurilor de soluționare a problemei (a se vedea etapa 4 de mai jos) și poate face obiectul unei serii de măsuri suplimentare, care includ radierea din registru și, atunci când este cazul, retragerea tuturor autorizațiilor de acces în clădirile Parlamentului European în conformitate cu procedurile interne ale instituției respective (a se vedea etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos), mai ales în cazurile de necooperare.

Etapa 4: Tratarea unei reclamații admisibile - soluționare

12.  În cazul în care se recunoaște că reclamația este întemeiată și se detectează aspecte problematice, SCRT ia toate măsurile necesare în cooperare cu entitatea înregistrată vizată pentru a aborda și a soluționa problema.

13.  Dacă entitatea înregistrată cooperează, SCRT acordă un termen rezonabil, de la caz la caz, pentru găsirea unei soluții.

14.  În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este reactivată, iar reclamația este clasată. SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

15.  În cazul în care a fost identificată o posibilă modalitate de soluționare a problemei, iar entitatea înregistrată vizată nu cooperează în vederea punerii în aplicare a acestei soluții, înregistrarea referitoare la entitatea înregistrată în cauză este eliminată (a se vedea rândurile 2 și 3 din tabelul de măsuri de mai jos). SCRT informează atât entitatea înregistrată vizată, cât și reclamantul în legătură cu decizia adoptată în acest sens, precizând motivele care stau la baza acesteia.

16.  În cazul în care o posibilă soluție necesită o decizie a unei terțe părți, inclusiv a unei autorități a unui stat membru, procedura de adoptare a deciziei definitive a SCRT se suspendă până la adoptarea deciziei de către terț.

17.  Dacă entitatea înregistrată nu cooperează în termen de 40 de zile lucrătoare de la notificarea reclamației în conformitate cu punctul 7, se aplică măsurile referitoare la cazurile de abatere (a se vedea punctele 19-22 de la etapa 5 și rândurile 2-4 din tabelul de măsuri de mai jos).

Etapa 5: Tratarea unei reclamații admisibile - măsuri care trebuie aplicate în caz de nerespectare a codului de conduită

18.  În cazul în care entitatea înregistrată vizată ia măsuri corective imediate, atât reclamantul, cât și entitatea înregistrată vizată primesc din partea SCRT o recunoaștere scrisă a faptelor și a măsurilor corective adoptate (a se vedea rândul 1 din tabelul de măsuri de mai jos).

19.  În cazul în care nu a reacționat în termenul de 40 de zile prevăzut la punctul 17, entitatea înregistrată este radiată din registru (a se vedea rândul 2 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării.

20.  În cazul în care s-a constatat un comportament necorespunzător, entitatea înregistrată vizată este radiată din registru (a se vedea rândul 3 din tabelul de măsuri de mai jos) și pierde accesul la orice stimulente aferente înregistrării.

21.  În cazurile menționate la punctele 19 și 20, entitatea înregistrată vizată se poate reînregistra dacă faptele care au motivat radierea au fost îndreptate.

22.  În cazurile în care se constată că fie lipsa de cooperare, fie comportamentul necorespunzător sunt repetate și deliberate sau în cazurile în care a fost detectată o abatere gravă (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), SCRT adoptă o decizie de interzicere a reînregistrării pe o perioadă de unul sau doi ani, în funcție de gravitatea cazului.

23.  SCRT notifică entității înregistrate vizate și reclamantului orice măsură adoptată în temeiul punctelor 18-22 sau al rândurilor 1-4 din tabelul de măsuri de mai jos.

24.  În cazurile în care o măsură adoptată de către SCRT conduce la o excludere pe termen lung din registru (a se vedea rândul 4 din tabelul de măsuri de mai jos), în termen de 20 de zile lucrătoare de la notificarea măsurii, entitatea înregistrată vizată poate adresa secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene o cerere motivată de reexaminare a respectivei măsuri.

25.  La expirarea termenului de 20 de zile sau după ce secretarii generali au adoptat o decizie definitivă, vicepreședintele relevant al Parlamentului European și vicepreședintele relevant al Comisiei Europene sunt informați, iar măsura este menționată în mod public în registru.

26.  În cazul în care decizia de interzicere a reînscrierii în registru pe o anumită perioadă presupune o retragere a posibilității de a solicita autorizația de acces în clădirile Parlamentului European în calitate de reprezentant de interese, Secretarul General al Parlamentului European adresează Colegiului chestorilor o propunere, solicitându-i să permită retragerea autorizației de acces deținute de către persoana vizată sau persoanele vizate pe perioada în cauză.

27.  În deciziile sale privind măsurile aplicabile din prezenta anexă, SCRT respectă în mod corespunzător principiile proporționalității și bunei administrări. SCRT își desfășoară activitatea sub coordonarea unui șef de unitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene și sub autoritatea secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene, care sunt informați în mod corespunzător.

Tabelul de măsuri aplicabile în caz de nerespectare a codului de conduită

Tipul de încălcare (numerele fac trimitere la punctele de mai sus)

Măsură

Publicarea măsurii în registru

Decizie oficială de retragere a accesului în clădirile Parlamentului European

1

Abatere corectată imediat (18)

Notificare scrisă prin care se ia act de faptele constatate și de remedierea acestora

Nu

Nu

2

Necooperare cu SCRT (19 și 21)

Radiere din registru, revocare a autorizației de acces în clădirile Parlamentului European și pierderea altor stimulente

Nu

Nu

3

Comportament necorespunzător (20 și 21)

Radiere din registru, revocare a autorizației de acces în clădirile Parlamentului European și pierderea altor stimulente

Nu

Nu

4

Lipsa repetată și deliberată de cooperare sau comportament necorespunzător repetat (22) și/sau abateri grave

a)  Radiere din registru pe o perioadă de un an și retragerea oficială a autorizației de acces în Parlamentul European (în calitate de reprezentant acreditat al unui grup de interese);

b)  Radiere din registru pe o perioadă de doi ani și retragerea oficială a autorizației de acces în Parlamentul European (în calitate de reprezentant acreditat al unui grup de interese).

Da, printr-o decizie a secretarilor generali ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

Da, printr-o decizie a Colegiului chestorilor

(1) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176.
(2) JO L 191, 22.7.2011, p. 29.
(3) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
(4) Astfel cum au stabilit chestorii la reuniunea ordinară a acestora din 19 aprilie 2012, PV QUAEST.
(5) JO L 191, 22.7.2011, p. 29.
(6) JO C 271 E, 12.11.2009, p. 48.
(7) JO C 377 E, 7.12.2012, p. 176.
(8) Codul de conduită profesional pe care o entitate înregistrată trebuie să-l respecte poate impune obligații care sunt mai stricte decât cerințele codului de conduită prevăzut la anexa 3.
(9) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(10) JO: a se introduce data: 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului acord.
(11) Entitățile înregistrate pot solicita autorizație de acces în clădirile Parlamentului European la încheierea procesului de înregistrare. Numele persoanelor care primesc permise de acces în clădirile Parlamentului European se înscriu în registru. Înregistrarea nu acordă dreptul automat la obținerea unui astfel de permis de acces.
(12) http://ec.europa.eu/comm/eti/index_ro.htm
(13) La litera (d) se impune reprezentanților de interese obligația ca, în relațiile lor cu instituțiile Uniunii și cu membrii, funcționarii și alți agenți ai acestora, „să se asigure că, după cunoștința lor, informațiile furnizate la înregistrare și ulterior în cadrul activităților care fac obiectul registrului sunt complete, actualizate și nu sunt înșelătoare” și „acceptă că toate informațiile furnizate pot face obiectul unei revizuiri și sunt de acord să coopereze în ceea ce privește solicitările administrative de informații suplimentare și de actualizări;”.


Summitul social tripartit pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă
PDF 359kWORD 67k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind un Summit social tripartit pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă (COM(2013)07402013/0361(APP))
P7_TA(2014)0377A7-0136/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2013)0740),

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0136/2014),

1.  cere Consiliului să ia în considerare următoarele modificări:

Propunerea de decizie a Consiliului ar trebui modificată după cum urmează:

Textul propus de Comisie   Modificarea
Modificarea 1
Propunere de decizie a Consiliului
Considerentul 8
(8)  În concluziile sale din 28 iunie 2013, Consiliul European a constatat că dimensiunea socială a UEM ar trebui să fie consolidată și subliniază în acest context rolul esențial al partenerilor sociali și al dialogului social. În consecință, Comisia, în Comunicarea (COM (2013) 690) din 2 octombrie 2013 privind dimensiunea socială a UEM, a abordat problema promovării dialogului social la nivel național și la nivelul UE și a anunțat o propunere de revizuire a deciziei Consiliului din 2003.
(8)  În concluziile sale din 28 iunie 2013, Consiliul European a constatat că dimensiunea socială a UEM ar trebui să fie consolidată și subliniază în acest context rolul esențial al partenerilor sociali și al dialogului social. În consecință, Comisia, în Comunicarea (COM(2013)0690) din 2 octombrie 2013 privind dimensiunea socială a UEM, a abordat problema promovării dialogului social la nivel național și la nivelul UE, a anunțat o propunere de revizuire a deciziei Consiliului din 2003 și a declarat că Summitul social tripartit reprezintă o oportunitate vitală de a implica partenerii sociali în procesul semestrului european.
Modificarea 2
Propunere de decizie a Consiliului
Considerentul 9 a (nou)

(9a)   În Declarația partenerilor sociali europeni privind implicarea partenerilor sociali în guvernanța economică a UE, adoptată la 24 octombrie 2013, partenerii sociali din UE și-au confirmat sprijinul față de Summitul social tripartit pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă și au solicitat să fie instituit un proces coerent de consultare a partenerilor sociali în contextul semestrului european.
Modificarea 3
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 1
În conformitate cu tratatul și având în vedere competențele instituțiilor și ale organelor Uniunii, responsabilitatea Summitului tripartit pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă este de a asigura concertarea continuă între Consiliu, Comisie și partenerii sociali. Acesta va da posibilitatea partenerilor sociali la nivel european să contribuie, în contextul dialogului lor social, la diversele componente ale strategiei Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. În acest scop, se sprijină pe activitatea și discuțiile anterioare dintre Consiliu, Comisie și partenerii sociali în diferite forumuri de concertare pe probleme economice, sociale și de ocupare a forței de muncă.
În conformitate cu tratatul și având în vedere competențele instituțiilor și ale organelor Uniunii, responsabilitatea Summitului tripartit pentru dezvoltare și ocuparea forței de muncă este de a asigura concertarea continuă între Consiliu, Comisie și partenerii sociali, precum și coordonarea strategiilor acestora pentru a se atinge un nivel ridicat al ocupării forței de muncă în mod durabil și în locuri de muncă de calitate. Acesta va da posibilitatea partenerilor sociali la nivel european să contribuie, în contextul dialogului lor social și al cunoștințelor lor specializate, la diversele componente ale strategiei Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă. În acest scop, se sprijină pe activitatea și discuțiile anterioare dintre Consiliu, Comisie și partenerii sociali în diferite forumuri de concertare pe probleme economice, sociale și de ocupare a forței de muncă.
Modificarea 4
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 2 – alineatul 1
(1)  Summitul se compune din reprezentanți la cel mai înalt nivel ai președintelui Consiliului European, ai președinției Consiliului și ai celor două președinții succesive, ai Comisiei, precum și ai partenerilor sociali. Participă de asemenea miniștrii ocupării forței de muncă și afacerilor sociale care fac parte din cele trei președinții, precum și comisarul responsabil cu ocuparea forței de muncă și afacerile sociale. În funcție de agenda întâlnirii, pot fi invitați să participe și alți miniștri aparținând celor trei președinții, precum și alți comisari.
(1)  Summitul se compune din reprezentanți la cel mai înalt nivel ai președintelui Consiliului European, ai președinției Consiliului și ai celor două președinții succesive, ai Comisiei, precum și ai partenerilor sociali. Participă de asemenea miniștrii ocupării forței de muncă și afacerilor sociale care fac parte din cele trei președinții, precum și comisarul responsabil cu ocuparea forței de muncă și afacerile sociale. În funcție de agenda întâlnirii, pot fi invitați să participe și alți miniștri aparținând celor trei președinții, precum și alți comisari și președintele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European. .
Modificarea 5
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 2 – alineatul 3 – paragraful 1
Fiecare delegație este alcătuită din reprezentanți ai organizațiilor interprofesionale europene, reprezentând fie interese generale, fie interese particulare ale personalului de supraveghere sau de conducere și ale întreprinderilor mici și mijlocii la nivel european.
Fiecare delegație este alcătuită din reprezentanți ai organizațiilor interprofesionale europene, reprezentând fie interese generale, fie interese particulare ale personalului de supraveghere sau de conducere și ale întreprinderilor mici, mijlocii și ale microîntreprinderilor la nivel european.
Modificarea 6
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 2 – alineatul 3 – paragraful 2
Coordonarea tehnică a delegației lucrătorilor se realizează de către Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), iar cea a delegației angajatorilor de către Confederația întreprinderilor europene (BUSINESSEUROPE). CES și BUSINESSEUROPE se asigură că opiniile exprimate de organizațiile specializate și sectoriale sunt pe deplin reflectate în contribuțiile lor și, dacă este cazul, includ în delegațiile lor reprezentanți ai unora dintre aceste organizații.
Coordonarea tehnică a delegației lucrătorilor se realizează de către Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), iar cea a delegației angajatorilor de către Confederația întreprinderilor europene (BUSINESSEUROPE). CES și BUSINESSEUROPE se asigură că opiniile exprimate de organizațiile specializate și sectoriale sunt pe deplin reflectate în contribuțiile lor și, dacă este cazul, includ în delegațiile lor reprezentanți ai unora dintre aceste organizații care au autoritatea de a se exprima.
Modificarea 7
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 3 – alineatul 1
(1)  Agenda Summitului se stabilește în comun de către Consiliu, Comisie și organizațiile interprofesionale ale lucrătorilor și angajatorilor care participă la lucrările Summitului. În acest scop, au loc reuniuni pregătitoare la care participă serviciile Consiliului, cele ale Comisiei, CES și BUSINESSEUROPE.
(1)  Agenda Summitului se stabilește în comun de către Consiliu, Comisie și organizațiile interprofesionale ale lucrătorilor și angajatorilor care participă la lucrările Summitului, pe baza parteneriatului egal dintre aceste instituții. În acest scop, au loc reuniuni pregătitoare la care participă serviciile Consiliului, cele ale Comisiei, CES și BUSINESSEUROPE.
Modificarea 8
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 3 – alineatul 2
(2)  Subiectele de pe agendă se discută la întrunirea Consiliului în configurația privitoare la ocuparea forței de muncă, politica socială, sănătatea și protecția consumatorului.
(2)  Subiectele de pe agendă se discută la întrunirea Consiliului în configurația privitoare la ocuparea forței de muncă, politica socială, sănătatea și protecția consumatorului, pe baza unei contribuții din partea tuturor organelor sale pregătitoare, după caz.
Modificarea 9
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 4 – alineatul 1
(1)  Summitul se întrunește cel puțin de două ori pe an. Reuniunile se desfășoară înainte de sesiunile de primăvară și, respectiv, de toamnă ale Consiliului European.
(1)  Summitul se întrunește cel puțin de două ori pe an. Reuniunile se desfășoară înainte de sesiunile de primăvară și, respectiv, de toamnă ale Consiliului European, iar rezultatele Summitului sunt prezentate în vederea adoptării unei decizii următorului Consiliu European.
Modificarea 10
Propunere de decizie a Consiliului
Articolul 5
2.încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
Copreședinții realizează un rezumat al discuțiilor din cadrul Summitului pentru a informa formațiunile relevante ale Consiliului, precum și publicul general.
Copreședinții realizează un rezumat al discuțiilor din cadrul Summitului pentru a informa formațiunile relevante ale Consiliului, Parlamentul European, precum și publicul general.

Negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective
PDF 305kWORD 93k
Rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la negocierile privind CFM 2014-2020: învățăminte și perspective (2014/2005(INI))
P7_TA(2014)0378A7-0254/2014

Parlamentul European,

—  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2011)0398), modificată la 6 iulie 2012 (COM(2012)0388) și proiectul de acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (COM(2011)0403),

—  având în vedere aprobarea de către Parlament, la 19 noiembrie 2013, a regulamentului privind CFM(1), în conformitate cu articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și aprobarea de către Parlament, în aceeași zi, a concluziilor AII(2),

—  având în vedere CFM și AII, astfel cum au fost adoptate la 2 decembrie 2013 și publicate în Jurnalul Oficial din 20 decembrie 2013,

—  având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 intitulată „Investiția în viitor: un nou cadru financiar multianual pentru o Europă competitivă, sustenabilă și favorabilă incluziunii(3),

—  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2012 susținând atingerea unui rezultat pozitiv al procedurii de aprobare a cadrului financiar multianual 2014-2020(4),

—  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2013 referitoare la concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013 privind cadrul financiar multianual(5),

—  având în vedere Rezoluția sa din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind cadrul financiar multianual 2014-2020(6),

—  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 privind relațiile Parlamentului European cu instituțiile care reprezintă guvernele naționale(7),

—  având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele Comisiei pentru afaceri constituționale, al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0254/2014),

A.  întrucât acordul privind CFM 2014-2020 a fost rezultatul unui lung și dificil proces de negocieri ce a durat doi ani și jumătate; întrucât acordul politic final a putut fi atins doar la nivelul politic cel mai înalt, între cei trei președinți (Parlamentul, președinția Consiliului și Comisia) potrivit articolului 324 din TFUE;

B.  întrucât nivelul general al viitorului CFM (960 miliarde EUR în credite de angajamente, 908 miliarde EUR în credite de plată la prețurile din 2011), decis de Consiliul European și aprobat în cele din urmă de Parlament, prezintă o reducere cu 3,5% a creditelor de angajament și cu 3,7 % a creditelor de plată față de cadrul financiar 2007-2013, în ciuda competențelor sporite ale UE, ca urmare a Tratatului de la Lisabona și a extinderii Uniunii la 28 de state membre; întrucât acest nivel nu corespunde angajamentelor și obiectivelor politice ale UE, mai ales în legătură cu Strategia Europa 2020;

C.  întrucât bugetul anual UE va reprezenta și în continuare circa 1% din VNB al UE în anii următori, un nivel deja atins la începutul anilor 1990 și mult sub plafonul de 1,29% al resurselor proprii pentru angajamente și 1,23 % din VNB UE pentru plăți, astfel cum a fost decis inițial în 1992 și reconfirmat în 2010;

D.  întrucât, confruntat cu imposibilitatea politică de a schimba sumele globale alocate CFM decise de Consiliul European, Parlamentul s-a concentrat pe îmbunătățirea execuției CFM prin negocierea cu succes a includerii unor noi dispoziții esențiale ce vor permite noului cadru financiar și noului buget anual al UE să fie mai operațional, mai coerent, mai transparent și mai adaptabil nevoilor cetățenilor UE, cu o utilizare a plafoanelor CFM în ceea mai mare măsură posibilă; întrucât aceste dispoziții privesc mai ales noile aranjamente referitoare la revizuirea CFM, flexibilitatea, resursele proprii și unitatea și transparența bugetului UE, împreună cu un alt angajament privind reformarea sistemului de finanțare a bugetului UE (Declarația comună privind resursele proprii);

E.  întrucât, prin aderarea la principiul îndrumător „nimic nu este convenit până când nu este totul convenit”, Parlamentul a aprobat noul regulament CFM, precum și noul Acord interinstituțional la 19 noiembrie 2013, după ce Consiliul a îndeplinit condițiile impuse de Parlament în rezoluția sa din 3 iulie 2013, printre care adoptarea unei sume suplimentare de 11,2 miliarde EUR în credite de plată pentru 2013;

F.  întrucât Consiliul nu a înregistrat niciun progres referitor la reforma foarte necesară a actualului sistem de finanțare a bugetului UE, în ciuda propunerilor ambițioase ale Comisiei, menite nu doar să permită depășirea blocajului cauzat de lipsa unui sistem de veritabile resurse proprii, ci și să creeze un sistem de finanțare a bugetului UE într-un mod mai simplu, mai corect și mai transparent pentru cetățenii UE;

G.  întrucât în urma acordului privind CFM 2014-2020, acesta nu coincide cu mandatele Parlamentului și Comisiei, care încep în 2014;

H.  întrucât posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona de modificare a procedurilor decizionale pentru CFM și deciziile privind resursele proprii nu au fost exploatate,

1.  deploră profund faptul că, atât procedura de negociere a CFM 2014-2020, cât și dezbaterea politică din jurul acestor negocieri, au demonstrat o lipsă clară de viziune comună în ceea ce privește bugetul și prioritățile politice ale UE, au arătat că există abordări foarte divergente între instituțiile UE și nu au ținut cont de consolidarea rolului și prerogativelor Parlamentului, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona; consideră că este esențial, prin urmare, ca prezentul raport să tragă învățămintele politice și instituționale necesare, care să servească de bază pentru pregătirea viitoarelor negocieri, mai ales în legătură cu revizuirea de după alegeri a CFM, ce ar trebui lansată de Comisie cel mai târziu înainte de sfârșitul lui 2016;

Considerații de ordin politic

2.  recunoaște că consolidarea fiscală cu care se luptă în prezent statele membre a făcut nerealizabil un acord mai ambițios privind CFM 2014-2020; regretă profund totuși faptul că nu a fost recunoscut în mod corespunzător rolul bugetului UE ca important instrument comun de politici pentru depășirea actualei crize economice și sociale; reamintește că bugetul european este în primul rând un buget de investiții care oferă un cadru unic pentru coordonarea și intensificarea eforturilor naționale depuse în vederea relansării creșterii economice, stimulării competitivității și creării de locuri de muncă în întreaga UE;

3.  se declară profund îngrijorat de faptul că toate dezbaterile din Consiliu pe tema bugetului au fost, deja de mult timp, subminate de argumentul „profitului echitabil”, în loc să fie conduse de logica valorii adăugate europene; consideră că, deși această dezbatere a existat deja înainte de introducerea de resurse bazate pe VNB, situația s-a acutizat din cauza sistemului actual de finanțare a UE, potrivit căruia circa 74 % provin din contribuții naționale bazate pe VNB în loc de resurse cu adevărat proprii, după s-a prevăzut în Tratatul de la Roma și în toate tratatele UE următoare; consideră că un astfel de sistem pune un accent disproporționat pe balanțele nete dintre statele membre și a condus la introducerea progresivă a unor mecanisme complexe și opace de corecții pentru finanțarea bugetului UE;

4.  consideră că aceeași logică a prevalat și în convenirea acordului privind CFM în Consiliul European, la 8 februarie 2013; consideră regretabil faptul că acest lucru s-a reflectat în modul în care au fost hotărâte atunci sumele de care urmau să beneficieze statele membre, mai ales în cele mai mari două rubrici de cheltuieli din bugetul UE, politica agricolă și cea de coeziune; critică, mai ales, creșterea numărului de alocări speciale și „cadouri” acordate în cadrul negocierilor dintre șefii de stat și de guvern, ce nu au la bază criterii obiective și verificabile, ci reflectă mai degrabă puterea de negociere a statelor membre, care încearcă să își protejeze interesele naționale și să își maximizeze avantajele nete; denunță lipsa de transparență în convenirea acestui acord și reținerile Consiliului și Comisiei în a furniza Parlamentului toate documentele relevante; subliniază faptul că valoarea adăugată europeană ar trebui să prevaleze asupra intereselor naționale;

5.  respinge cu fermitate această viziune strict contabilă a bugetului UE, ce nu integrează valoarea adăugată europeană, contrazice principiul solidarității UE și subestimează actualul rol și rolul potențial al bugetului UE în consolidarea guvernanței economice; subliniază că bugetul UE este, în cea mai mare măsură, un buget de investiții cu un important efect multiplicator care face posibilă o serie de proiecte care ar fi altfel greu sau imposibil de implementat, fiind un catalizator pentru creștere, competitivitate și crearea de locuri de muncă în întreaga Uniune și, totodată, un vector important al reformei; regretă profund, prin urmare, că anumite state membre par să privească contribuțiile naționale la bugetul UE strict ca un cost ce trebuie redus la minimum;

6.  constată că Consiliul European a preferat o abordare de la vârf la bază când a decis mărimea generală a CFM 2014-2020, ceea ce indică o discrepanță îngrijorătoare între angajamentele politice ale UE, asumate de Consiliu, și rezerva pe care o manifestă în finanțarea corespunzătoare a acestora; consideră, în schimb, că această decizie ar trebui să aibă la bază un proces invers, de bază la vârf, rezultând dintr-o evaluare detaliată a nevoilor financiare și obiectivelor politice ale UE, astfel cum se prevede în programele multianuale și politicile elaborate de autoritatea legislativă;

7.  este, prin urmare, convins că orice decizie privind cadrul financiar ar trebui să fie precedată de (și să se bazeze pe) o veritabilă dezbatere politică privind rolul, funcția și valoarea adăugată a bugetului UE, precum și pe compatibilitatea acestuia cu strategia politică adoptată de Uniune și cu prioritățile și obiectivele operaționale atribuite Uniunii; consideră că, pentru a reduce decalajul dintre viziunile divergente cu privire la rolul bugetului UE, această dezbatere ar trebui organizată în timp util, implicând cele trei instituții UE și toate parlamentele naționale, precum și autoritățile politice de cel mai înalt nivel ale statelor membre;

8.  este convins, totodată, că un progres efectiv poate fi realizat doar printr-o reformă profundă a finanțării bugetului UE, care ar trebui să respecte litera și spiritul tratatului, să revină la un sistem de resurse proprii veritabile, clare, simple și corecte; subliniază că introducerea uneia sau mai multor resurse proprii noi va reduce la minimum ponderea contribuțiilor bazate pe VNB la bugetul UE reducând, prin urmare, presiunea asupra finanțelor naționale; își reafirmă angajamentul față de orice proces care conduce la reformarea sistemului de resurse proprii, care se caracterizează în prezent prin complexitate, opacitate și ineficiență; regretă că acordul final al Consiliului privind resursele proprii este chiar mai complex decât cel anterior din moment ce a introdus noi rabaturi și excepții.

Considerații de ordin instituțional

9.  reamintește că Parlamentul a fost prima instituție UE ce și-a prezentat viziunea privind CFM 2014-2020 și nevoia de reformare a finanțării bugetului UE, prin raportul comisiei specializate SURE, în iunie 2011; consideră că această pregătire din timp a ajutat Parlamentul să obțină un consens larg în legătură cu prioritățile politice și să rămână unit pe parcursul procesului de negociere care a urmat; consideră în plus că acest raport i-a servit ca referință Comisiei Europene în elaborarea propriilor propuneri privind CFM și resursele proprii și apreciază dialogul politic periodic stabilit între cele două instituții în toate etapele de pregătire a acestui raport; consideră că această practică ar trebui dezvoltată în continuare sub forma unui dialog structurat între cele două instituții înaintea prezentării oricăror propuneri privind CFM;

10.  reamintește că, în temeiul articolului 312 TFUE, Consiliul adoptă în unanimitate regulamentul CFM după obținerea aprobării Parlamentului, iar cele trei instituții UE „iau toate măsurile necesare pentru a facilita adoptarea sa”; constată, prin urmare, că Tratatul nu prevede nicio procedură concretă pentru implicarea Parlamentului în negocierile CFM și că aceste modalități au fost stabilite ulterior, printr-o serie de aranjamente ad-hoc la nivel politic, din inițiativa Parlamentului;

11.  consideră regretabil că nu au avut loc negocieri semnificative între Parlament și Consiliu înaintea încheierii acordului în Consiliul European privind CFM, la 8 februarie 2013; consideră că numeroasele reuniuni dintre echipa sa de negociere și președințiile succesive ale Consiliului, pe baza reuniunilor relevante ale Consiliului de Afaceri Generale, și participarea sa la reuniunile informale ale Consiliului referitoare la CFM au permis doar un schimb firav de informații între Consiliu și Parlament; subliniază, prin urmare, necesitatea ca Parlamentul să își analizeze în mod critic propriul rol în acest proces și să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-și mări influența asupra spiritului, calendarului și conținutului negocierilor cu Consiliul, făcând Consiliul să ia cunoștință mai bine de pozițiile și argumentele Parlamentului.

12.  regretă faptul că, în ciuda opoziției ferme a Parlamentului, toate pachetele de negociere prezentate de diferitele președinții ale Consiliului, și, în final, acordul din cadrul Consiliului European privind CFM de la 8 februarie 2013, conțineau un important număr de elemente legislative ce ar fi trebuit să fie decise prin procedura legislativă ordinară; subliniază că unanimitatea impusă de tratate în cadrul Consiliului pentru adoptarea regulamentului CFM a putut fi asigurată doar prin garantarea anumitor modificări ale politicilor sectoriale ale UE, aducând astfel atingere, în clară contradicție cu prevederile tratatelor, prerogativelor ce îi reveneau Parlamentului prin procedura de codecizie, în special dreptului său de a face modificări pe picior de egalitate cu Consiliul;

13.  constată că veritabilele negocieri privind regulamentul CFM și AII au fost lansate doar în mai 2013, negociatorii Consiliului neavând un mandat oficial de negociere, considerând în schimb acordul din cadrul Consiliului European privind CFM drept unic punct de referință, fără marje de negociere; subliniază că această atitudine nu a condus doar la o pierdere inutilă de timp, ci și la încercarea inacceptabilă a Consiliului de a exclude anumite puncte din procesul de negociere, forțând Parlamentul să se lupte, inclusiv la nivelul politic cel mai înalt, pentru antamarea de negocieri privind fiecare articol din regulamentul CFM și din AII;

14.  reamintește că, potrivit tratatului, Consiliul European nu îndeplinește funcții legislative; insistă, prin urmare, ca concluziile Consiliului European să fie considerate instrucțiuni de negociere destinate Consiliului și subliniază că acestea nu constituie, în niciun caz, bariere de netrecut care nu pot fi negociate cu Parlamentul; solicită introducerea unei formulări standard care să facă trimitere la articolul 15 alineatul (1) din TFUE și care să fie inserată în concluziile Consiliului European;

15.  regretă faptul că aceeași problemă a marcat și negocierile privind programele multianuale UE, mai ales în cadrul politicii agricole și a celei de coeziune; subliniază că Consiliul a refuzat în repetate rânduri să facă măcar trimitere la „aspectele legate de CFM” ale respectivelor temeiuri juridice; subliniază eforturile considerabile și timpul necesar pentru ca Parlamentul să poată asigura că toate punctele din temeiurile juridice decise prin codecizie între Consiliul și Parlament rămân pe masa de negociere; constată cu satisfacție că negociatorii Parlamentului au avut până la urmă parte de succes în modificarea anumitor părți din acordul convenit de Consiliul European;

16.  constată că sumele CFM (nivelul general și distribuirea în funcție de rubrici), astfel cum au fost decise de Consiliul European, nu au mai fost modificate în final de Parlament, care a recunoscut contextul financiar și economic extrem de dificil la momentul luării deciziei; subliniază totodată că acest lucru nu ar trebui perceput drept un precedent și își reiterează poziția conform căreia sumele din CFM, precum și orice altă parte din acordul politic convenit în acordul relevant al Consiliului European, fac obiectul negocierilor cu Parlamentul;

17.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți în mod semnificativ modalitățile pentru viitoarele negocieri privind CFM, pentru a se evita astfel blocajele și pentru a se economisi timp și resurse în decursul negocierilor; consideră că aceste modalități ar trebui formalizate printr-un acord la cel mai înalt nivel politic, care să țină seama de deficiențele recentelor negocieri și să asigure respectarea rolului și a prerogativelor Parlamentului, așa cum prevede Tratatul privind UE; consideră că această procedură ar trebui în cele din urmă integrată în AII, după modelul procedurii bugetare;

18.  subliniază volumul imens al schimbului de informații și al coordonării necesar în cadrul Parlamentului pentru a asigura concordanța între negocierile paralele ale CFM și bazele legislative a peste 60 de programe multianuale; subliniază faptul că este extrem de important să se identifice chestiunile care trebuie să fie adoptate prin codecizie și acestea să fie menținute în domeniul de competență a comisiilor respective în cea mai mare măsură posibilă. sugerează ideea ca la următoarele negocieri privind CFM Parlamentul European să abordeze propunerile legislative în paralel și în final să le adopte ca un pachet, aplicând principiul că „nimic nu este convenit până când nu e tot convenit” în cea mai mare măsură posibilă;

19.  își exprimă convingerea că regula unanimității în Consiliu înseamnă că acordul convenit reprezintă cel mai mic numitor comun, din dorința de a se evita vetoul unui singur stat membru; subliniază că o nouă tendință înspre votul prin majoritate calificată, în cazul regulamentului CFM, ar fi în conformitate nu doar cu procedura legislativă ordinară, utilizată pentru adoptarea practic a tuturor programelor multianuale UE, dar și cu procedura bugetară anuală;

20.  constată că Consiliul European ar putea recurge la clauza pasarelă [articolul 48 alineatul (7) din TUE] pentru a trece la votul cu majoritate calificată și la procedura legislativă ordinară pentru deciziile privind resursele proprii și CFM; reamintește, în plus, că articolul 312 alineatul (2) din TFUE permite, în orice caz, adoptarea votului cu majoritate calificată pentru CFM; îndeamnă Consiliul European să recurgă la aceste două pasarele pentru obiectivul propus, astfel încât să simplifice procesul decizional din cadrul Consiliului și să limiteze măsura în care politica națională de „juste retour” are prioritate în fața intereselor comune ale Uniunii în ansamblul său;

CFM 2014-2020: perspective

21.  își manifestă intenția de a se asigura că toate noile dispozițiile ce au fost integrate în regulamentul CFM și în AII sunt utilizate pe deplin în procedura bugetară anuală; speră că Consiliul nu va încerca să impună interpretări restrânse ale acestor dispoziții, mai ales cu privire la natura și domeniul de aplicare a instrumentelor speciale, ci că va acționa în schimb în mod responsabil și va aproba creditele de plată necesare pentru a acoperi atât angajamentele anterioare, cât și cheltuielile neprevăzute, chiar dacă rezultatul este că plafoanele anuale ale CFM trebuie depășite; reamintește, în acest context, că plafoanele pentru CFM 2014-2020 au fost fixate cu mult sub plafoanele privind resursele proprii;

22.  acordă o importanță specială noilor norme privind flexibilitatea, care ar trebui să permită utilizarea la maximum a plafoanelor respective din CFM pentru angajamente și plăți; subliniază că practica din cadrele financiare anterioare prin care bugetul UE rămânea mult sub plafoanele CFM, mai ales în credite de plată, nu mai poate fi continuată;

23.  subliniază faptul, în acest context, că angajamentele restante acumulate au atins un nivel critic care ar putea conduce eventual bugetul UE la un deficit structural care ar contraveni în mod clar dispozițiilor tratatului (articolele 310 și 323 din TFUE); este profund îngrijorat de faptul că volumul facturilor neplătite la sfârșitul anului a crescut constant din 2011 (23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013 numai din politica de coeziune), ceea va pune o presiune considerabilă asupra plafoanelor la plăți pentru CFM 2014-2020; subliniază necesitatea de a fixa plafoanele la plățile din CFM cu exactitate ținând cont în mod corespunzător de dinamica politicii de coeziune, în special de eșalonarea în timp a programării, punerii în aplicare, încheierii finale a programelor și a dezangajărilor;

24.  subliniază că scopul marjei globale a angajamentelor este de a sprijini investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă în Europa și, în special, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește că acest instrument a fost o inițiativă a Parlamentului European;

25.  reamintește că următoarea Comisie, ce își va începe mandatul după alegerile europene din 2014, urmează să lanseze o revizuire a CFM 2014-2020 până la sfârșitul lui 2016; subliniază faptul că această clauză de revizuire post-electorală a CFM a fost una dintre condițiile esențiale impuse de Parlament în timpul negocierilor CFM, pentru a permite viitoarei Comisii și viitorului Parlament să reevalueze prioritățile politice ale UE, atribuind astfel CFM un plus de legitimitate democratică; subliniază că, după criza economică, nivelurile investițiilor în Europa au scăzut semnificativ între 2008 și 2012 și reamintește că potrivit unor estimări(8) acest lucru va costa continentul nostru 540 de miliarde de euro în venituri pierdute până în 2020;

26.  subliniază necesitatea, având în vedere examinarea/revizuirea postelectorală a CFM, ca viitorul Parlament să mediteze cu promptitudine asupra priorităților politice, adică să identifice sectoarele în care vor fi necesare mai multe investiții în a doua parte a CFM 2014-2020; invită, în acest context, viitoarea Comisie și viitorul Parlament să evalueze temeinic gradul de îndeplinire a obiectivelor strategiei Europa 2020, mai ales în ceea ce privește locurile de muncă și combaterea crizei economice, precum performanțele unor programe cheie ale UE, precum Orizont 2020, pentru a se axa pe sectoare cu o valoare adăugată dovedită a cheltuielilor UE și pentru care vor fi necesare resurse financiare suplimentare;

27.  solicită ca evaluarea la jumătatea perioadei a CFM să pregătească o eventuală reducere a perioadei pentru care va fi convenit următorul CFM, astfel încât să se asigure renegocierea ulterioară a acestuia pe parcursul mandatului fiecărui Parlament și al fiecărei Comisii, asigurându-se, în acest mod, legitimitate democratică deplină pentru deciziile ordinare privind perspectivele financiare ale Uniunii și luându-se, în același timp, măsuri pentru a garanta stabilitatea programelor de cheltuieli și caracterul previzibil al investițiilor ; consideră cu convingere că un ciclu de cinci ani al CFM ar spori legitimitatea democratică, ar îmbunătăți prioritizarea mijloacelor bugetare și ar putea fi considerată o condiție prealabilă pentru mai multe dezbateri politice;

28.  subliniază că propunerile Comisiei pentru revizuirea CFM ar trebui să țină seama pe deplin de cele mai recente evaluări macroeconomice și să includă o evaluare detaliată a funcționării tuturor instrumentelor speciale, mai ale a marjelor globale din angajamente și plăți; reamintește că acest proces nu va avea ca impact reducerea vreunui pachet național alocat în prealabil, inclusiv cota de participare a FSE la aceste pachete naționale; în acest context, se așteaptă ca Comisia să furnizeze Parlamentului și Consiliului date identice și convergente privind cifrele și estimările, pentru a evita neînțelegerile în cadrul negocierilor în ceea ce privește baza discuției;

29.  subliniază necesitatea de a stimula o discuție amplă și deschisă în legătură cu rezultatele obținute în cadrul programelor de finanțare ale UE, îndeosebi o evaluare a măsurii în care aceste programe contribuie la realizarea obiectivelor Europa 2020;

30.  subliniază rolul instrumentelor financiare inovatoare precum obligațiunile de finanțare a proiectelor europene, care pot avea un rol foarte important de jucat în stimularea investițiilor atât de necesare, dacă sunt concepute corespunzător; îndeamnă Comisia în această privință să utilizeze în mod optim evaluarea viitoare și în contextul reexaminării/revizuirii CFM 2014-2020;

31.  salută Declarația comună a celor trei instituții convenită în contextul negocierilor privind CFM potrivit căreia procedurile bugetare anuale vor integra, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la consolidarea egalității de gen (și asigură o abordare integratoare a egalității de gen); subliniază faptul că aceste principii ar trebui integrate în propunerile Comisiei referitoare la revizuirea CFM;

32.  reamintește intenția sa de a face din revizuirea obligatorie a CFM o cerință-cheie pentru investitura viitoarei Comisii; solicită viitorului Parlament European, prin urmare, să condiționeze alegerea candidatului propus pentru Președinția Comisiei de un angajament ferm și clar de aplicare a clauzei de reexaminare/revizuire post-electorale și de angajare într-un dialog politic veritabil și aprofundat cu privire la conținutul acesteia;

33.  constată că, pentru următoarea rundă de negocieri, se vor aplica noile articole 70 și 70a (negocierile interinstituționale din cadrul procedurilor legislative) din Regulamentul de procedură al Parlamentului; recomandă ca, încă de la începutul următorului mandat al Parlamentului, comisiei responsabile cu Regulamentul de procedură să i se solicite să armonizeze cele două articole cu articolul 75 (CFM), articolul 75c (trilogul financiar) și articolul 81 alineatul (3) (procedura de aprobare), în vederea redactării unui articol unic coerent privind procedurile legislative speciale prevăzute la articolele 311 și 312 TFUE referitoare la stabilirea mandatului, la desfășurarea trilogurilor (inclusiv la rolul Președintelui) și la examinarea în plen;

34.  consideră că, la următoarea revizuire a tratatelor, Convenția ar trebui să înainteze propuneri privind un sistem real de codecizie între Consiliu și Parlament în ceea ce privește adoptarea CFM și a deciziilor privind resursele proprii;

35.  își exprimă convingerea că Grupul la nivel înalt privind resursele proprii reprezintă o ocazie extrem de importantă de depășire a blocajului actual referitor la reforma sistemului de resurse proprii; speră ca astfel să se ajungă la o mai bună înțelegere a deficiențelor actualului sistem și a avantajelor ce ar decurge dintr-o reformă aprofundată și cuprinzătoare și din introducerea unor veritabile noi resurse proprii, care să reducă în mod semnificativ cota contribuțiilor din VNB la bugetul UE;

36.  reamintește că Grupul la nivel înalt este mandatat să analizeze toate aspectele reformei sistemului de resurse proprii; este ferm angajat în acest proces și înțelege să contribuie în mod activ, prin intermediul celor trei reprezentanți ai săi, la toate etapele sale și la încheierea sa cu succes; contează pe implicarea egală a Consiliului și pe angajamentul său în acest proces; subliniază necesitatea popularizării aspectelor dezbătute în rândul parlamentelor naționale; subliniază că constatările și concluziile acestui Grup la nivel înalt ar trebui să fie prezentate în timp util pentru revizuirea CFM din 2016, pentru a asigura că eventualele reforme pot intra în vigoare pentru viitorul cadru financiar multianual;

37.  își exprimă convingerea fermă că orice nouă capacitate sau buget fiscal nou dezvoltat în special pentru statele membre din zona euro ale căror funcții fiscale nu sunt acoperite de CFM trebuie dezvoltate în cadrul Uniunii și trebuie să fie supuse unui control și unei responsabilități democratice adecvate prin intermediul instituțiilor existente;

o
o   o

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2013)0455.
(2) Texte adoptate, P7_TA(2013)0456.
(3) JO C 380 E, 11.12.2012, p. 89.
(4) JO C 68 E, 7.3.2014, p. 1.
(5) Texte adoptate, P7_TA(2013)0078.
(6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0304.
(7) Texte adoptate, P7_TA(2013)0599.
(8) Alocuțiune a Președintelui Consiliului Guvernatorilor BEI în timpul Săptămânii europene interparlamentare, 21 ianuarie 2014.


Îmbunătăţirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară ***II
PDF 191kWORD 36k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele minime de creștere a mobilității lucrătorilor între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și a păstrării drepturilor la pensie suplimentară (17612/1/2013 – C7-0059/2014 – 2005/0214(COD))
P7_TA(2014)0379A7-0188/2014

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția Consiliului adoptată în primă lectură (17612/1/2013 – C7-0059/2014),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(1) referitoare la propunerea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului (COM(2005)0507),

–  având în vedere propunerea modificată a Comisiei (COM(2007)0603),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 72 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A7-0188/2014),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 146 E, 12.6.2008, p. 216


Legislația privind alimentele și furajele, normele privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, produsele de protecție a plantelor ***I
PDF 1672kWORD 1640k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 15 aprilie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, produsele de protecție a plantelor, precum și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, 1829/2003, 1831/2003, 1/2005, 396/2005, 834/2007, 1099/2009, 1069/2009, 1107/2009, a Regulamentelor (UE) nr. 1151/2012, [….]/2013 și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE, 2008/120/CE și 2009/128/CE (Regulamentul privind controalele oficiale) (COM(2013)0265 – C7-0123/2013 – 2013/0140(COD))
P7_TA(2014)0380A7-0162/2014

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0265),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 43 alineatul (2), articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C7–0123/2013),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Camera Deputaților din Luxemburg în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 16 octombrie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 29 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0162/2014),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 aprilie 2014 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de reproducere a plantelor, produsele de protecție a plantelor, precum și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, 1829/2003, 1831/2003, 1/2005, 396/2005, 834/2007, 1099/2009, 1069/2009, 1107/2009, a Regulamentelor (UE) nr. 1151/2012, …./2013(3) și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE, 2008/120/CE și 2009/128/CE (Regulamentul privind controalele oficiale) [AM 1]

P7_TC1-COD(2013)0140


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („Tratatulˮ) impune asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății umane la definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii. Îndeplinirea acestui obiectiv ar trebui urmărită, printre altele, prin intermediul unor măsuri în domeniile veterinar și fitosanitar, care să aibă ca obiectiv direct protejarea sănătății umane.

(2)  Tratatul prevede, de asemenea, obligația Uniunii de a contribui la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor prin măsurile pe care le adoptă în contextul definitivării realizării pieței interne.

(3)  Legislația Uniunii prevede un set de norme armonizate pentru asigurarea faptului că alimentele și furajele sunt sigure și sănătoase și că activitățile care ar putea avea un impact asupra siguranței lanțului alimentar sau a protecției intereselor consumatorilor în ceea ce privește alimentele și informațiile referitoare la alimente se desfășoară cu respectarea unor cerințe specifice. De asemenea, există norme ale Uniunii menite să asigure un nivel înalt de sănătate umană, și animală și a plantelor și de bunăstare a animalelor de-a lungul lanțului alimentar și în toate acele domenii de activitate în care unul dintre obiectivele-cheie este acela de a lupta împotriva posibilei răspândiri a bolilor animalelor, în unele cazuri transmisibile la oameni, sau împotriva dăunătorilor plantelor sau produselor vegetale, precum și să asigure protecția mediului împotriva riscurilor care ar putea fi reprezentate de organismele modificate genetic (OMG-uri) și de produsele de protecție a plantelor. Normele Uniunii garantează, de asemenea, identitatea și calitatea materialului de reproducere a plantelor. Aplicarea corectă a acestor norme, denumite în continuare în mod colectiv „legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar”, contribuie la funcționarea pieței interne. [AM 2]

(4)  Normele de bază ale Uniunii din legislația privind alimentele și furajele sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(7). În plus față de aceste norme, există o legislație mai specifică privind alimentele și furajele, care vizează domenii diferite precum alimentația animalelor, inclusiv furajele medicamentate, igiena alimentelor și a furajelor, zoonozele, subprodusele de origine animală, reziduurile de medicamente veterinare, contaminanții, combaterea și eradicarea bolilor animalelor cu impact asupra sănătății umane, etichetarea alimentelor și a furajelor, produsele de protecție a plantelor, aditivii folosiți în alimente și în furaje, vitaminele, sărurile minerale, oligoelementele și alți aditivi, materialele care vin în contact cu alimentele, cerințele privind calitatea și compoziția, apa potabilă, ionizarea, alimentele noi și OMG-urile.

(5)  Legislația Uniunii privind sănătatea animalelor are ca scop asigurarea unor standarde înalte de sănătate umană și animală în Uniune, dezvoltarea rațională a sectoarelor agriculturii și acvaculturii și creșterea productivității. Această legislație este necesară pentru a contribui la definitivarea pieței interne a animalelor și a produselor de origine animală și pentru a evita răspândirea bolilor infecțioase care prezintă motive de îngrijorare la nivelul Uniunii. Ea vizează domenii precum comerțul intra-Uniune, intrarea în Uniune, eradicarea bolilor, controalele sanitar-veterinare și notificarea bolilor și, de asemenea, contribuie la siguranța alimentelor și a furajelor.

(6)  Articolul 13 din tratat recunoaște că animalele sunt ființe sensibile. Legislația Uniunii referitoare la bunăstarea animalelor prevede obligația proprietarilor de animale, a crescătorilor de animale și a autorităților competente de a respecta cerințele privind bunăstarea animalelor, care garantează un tratament uman și evitarea durerii sau a suferinței inutile a animalelor. Normele de acest tip se bazează pe dovezi științifice și pot îmbunătăți în mod indirect calitatea și siguranța alimentelor și a furajelor.

(7)  Legislația Uniunii privind sănătatea plantelor reglementează intrarea, stabilirea și răspândirea dăunătorilor plantelor care nu există sau care nu sunt prezenți pe scară largă în Uniune. Obiectivul ei este acela de a proteja sănătatea culturilor din Uniune, a spațiului verde și a pădurilor publice și private, protejând în același timp mediul și biodiversitatea Uniunii și garantând calitatea și siguranța alimentelor și a furajelor obținute din plante.

(8)  Legislația Uniunii privind materialul de reproducere a plantelor reglementează producția în vederea introducerii pe piață, precum și introducerea pe piață, a materialului de reproducere a plantelor care provine de la specii agricole, vegetale, forestiere, fructifere și ornamentale, precum și de la vița de vie. Obiectivul acestor norme este de a asigura identitatea, sănătatea și calitatea materialului de reproducere a plantelor în beneficiul utilizatorilor, de a asigura productivitatea, diversitatea, sănătatea și calitatea lanțului agroalimentar, precum și de a contribui la protejarea biodiversității și a mediului. [AM 3]

(9)  Legislația Uniunii privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice oferă o bază pentru dezvoltarea sustenabilă a producției ecologice și își propune să contribuie la protejarea resurselor naturale, a biodiversității și bunăstării animalelor, și la dezvoltarea zonelor rurale.

(10)  Legislația Uniunii privind sistemele agricole de calitate pentru produsele agricole și alimentare identifică produsele și alimentele cultivate și produse în conformitate cu specificații exacte, încurajând în același timp producția agricolă diversificată, protejând denumirile produselor și informând consumatorii cu privire la caracterul specific al produselor agricole și alimentare.

(11)  Legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar se bazează pe principiul că operatorii, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție din cadrul întreprinderilor controlate de ei, trebuie să asigure respectarea cerințelor relevante pentru activitățile lor, stabilite în legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar.

(12)  Responsabilitatea asigurării aplicării legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar revine statelor membre, ale căror autorități competente monitorizează și verifică, prin organizarea de controale oficiale, respectarea și asigurarea aplicării eficiente a cerințelor relevante ale Uniunii.

(13)  Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului(8) a stabilit un singur cadru legislativ privind organizarea controalelor oficiale. Acest cadru a îmbunătățit în mod semnificativ eficiența controalelor oficiale, asigurarea aplicării legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar și nivelul de protecție împotriva riscurilor pentru sănătatea umană, animală și a plantelor și pentru bunăstarea animalelor în Uniune, precum și nivelul de protecție a mediului împotriva riscurilor care ar putea fi reprezentate de OMG-uri și de produsele de protecție a plantelor. De asemenea, el a oferit un cadru juridic consolidat de sprijinire a unei abordări integrate a efectuării controalelor oficiale de-a lungul lanțului agroalimentar.

(14)  În legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar există o serie de dispoziții a căror aplicare nu a fost reglementată sau a fost reglementată doar parțial prin Regulamentul (CE) nr. 882/2004. În particular, normele specifice privind controalele oficiale au fost menținute în legislația Uniunii privind materialul de reproducere a plantelor și în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002(9). De asemenea, sănătatea plantelor se află în mare măsură în afara domeniului de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 882/2004, anumite norme privind controalele oficiale fiind prevăzute în Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate(10). [AM 4]

(15)  Directiva 96/23/CE a Consiliului(11) prevede, de asemenea, un set foarte detaliat de norme care stabilesc, printre altele, frecvențele minime de efectuare a controalelor oficiale și măsurile specifice de asigurare a aplicării a normelor, care trebuie adoptate în cazurile de neconformare.

(16)  Pentru a raționaliza și a simplifica cadrul legislativ general, urmărind în același timp obiectivul unei mai bune reglementări, normele aplicabile controalelor oficiale în domenii specifice ar trebui să fie integrate într-un singur cadru legislativ pentru controalele oficiale mai bine, în măsura în care urmăresc aceleași obiective în ceea ce privește activitățile de control. În acest scop, Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și alte acte prin care se reglementează în prezent controalele oficiale în domenii specifice ar trebui să fie abrogate și înlocuite cu prezentul regulament. [AM 5]

(17)  Prezentul regulament ar trebui să vizeze stabilirea unui cadru armonizat la nivelul Uniunii pentru organizarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale de-a lungul întregului lanț agroalimentar, ținând seama de normele privind controalele oficiale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și în legislația sectorială relevantă, precum și de experiența dobândită în aplicarea acestora.

(18)  Pentru verificarea conformității cu normele privind organizarea comună a piețelor de produse agricole, cum ar fi culturi arabile, vin, ulei de măsline, fructe și legume, hamei, lapte și produse lactate, carne de vită și mânzat, carne de oaie și de capră și miere de albine, există deja în funcțiune un sistem de control bine stabilit și specific. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să nu se aplice la verificarea conformității cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului(12), cu excepția părții II titlul II capitolul I din regulamentul respectiv. [AM 6]

(19)  Ar trebui ca anumite definiții prevăzute în prezent în Regulamentul (CE) nr. 882/2004 să fie adaptate astfel încât să țină seama de domeniul mai larg de aplicare al prezentului regulament, să fie aliniate la cele prevăzute în alte acte ale Uniunii și să clarifice sau, după caz, să înlocuiască terminologia care are sensuri diferite în sectoare diferite.

(20)  Legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar conferă autorităților competente ale statelor membre sarcini specializate care trebuie îndeplinite nu în ultimul rând pentru a asigura protecția sănătății animale, a sănătății plantelor și a bunăstării animalelor și protecția mediului în relație cu OMG-urile și cu produsele de protecție a plantelor, precum și pentru a asigura identitatea și o înaltă calitate a materialului de reproducere a plantelor. Aceste sarcini reprezintă activități de interes public pe care autoritățile competente ale statelor membre trebuie să le efectueze în vederea eliminării, a limitării sau a reducerii riscurilor care pot apărea pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, pentru bunăstarea animalelor sau pentru mediu. Aceste activități, care includ autorizarea, investigarea, supravegherea și monitorizarea produselor inclusiv din motive epidemiologice, eradicarea și limitarea bolilor, precum și alte sarcini de control al bolilor, sunt reglementate prin aceleași norme sectoriale a căror aplicare este asigurată prin intermediul controalelor oficiale. [AM 7]

(21)  Statele membre ar trebui să desemneze autorități competente în toate domeniile care intră sub incidența prezentului regulament. Deși statele membre sunt cele mai bine poziționate pentru a decide care autoritate sau autorități competente să fie desemnate pentru fiecare domeniu și la ce nivel administrativ, ele ar trebui să aibă și obligația de a desemna o singură autoritate având rolul de a asigura, în fiecare domeniu, coordonarea corespunzătoare a comunicării cu autoritățile competente din alte state membre și cu Comisia.

(22)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să confere autorităților competente desemnate responsabilitatea efectuării controalelor oficiale în conformitate cu normele Uniunii, inclusiv cu normele privind speciile străine care ar putea dăuna producției agricole sau mediului prin caracterul lor invaziv, altele decât cele care intră sub incidența prezentului regulament.

(23)  Pentru efectuarea controalelor oficiale care vizează verificarea aplicării corecte a legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar, precum și a altor activități oficiale atribuite autorităților statelor membre prin legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar, statele membre ar trebui să desemneze autorități publice competente care să acționeze în interesul publicului, să dispună de resurse și dotări corespunzătoare, precum și să ofere garanții de imparțialitate și profesionalism. Autoritățile competente ar trebui și care să asigure calitatea, coerența și eficacitatea controalelor oficiale. Autoritatea sau autoritățile competente desemnate ar trebui să dispună de resurse și dotări corespunzătoare, iar statele membre ar trebui să fie în măsură să le garanteze imparțialitatea și profesionalismul, asigurându-le independența față de orice operator din lanțul agroalimentar. [AM 8]

(24)  Aplicarea și asigurarea respectării într-o manieră corectă a normelor care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament necesită o cunoaștere adecvată atât a acestor norme, cât și a normelor din prezentul regulament. Prin urmare, este important ca personalul care efectuează controale oficiale și alte activități oficiale să fie instruit periodic cu privire la legislația aplicabilă, în funcție de domeniul lor de competență, precum și cu privire la obligațiile care decurg din prezentul regulament.

(24a)  Auditurile efectuate de autoritățile competente sau la solicitarea acestora pentru a asigura conformitatea cu prezentul regulament se pot baza pe standarde internaționale, în cazul în care cerințele standardelor respective corespund cerințelor prezentului regulament. [AM 9]

(25)  Operatorii ar trebui să aibă dreptul de a recurge la căi de atac împotriva deciziilor luate de autoritățile competente și să fie informați cu privire la acest drept. Autoritățile competente trebuie să informeze operatorii în legătură cu acest drept. [AM 10]

(26)  Autoritățile competente ar trebui să se asigure că personalul responsabil cu controalele oficiale nu divulgă informațiile obținute în timpul efectuării unor astfel de controale și care intră sub incidența secretului profesional. , cu excepția cazului în care există un interes superior care să justifice divulgarea, secretul profesional ar trebui să includă informațiile care ar putea să submineze scopul inspecțiilor, al investigațiilor și al auditurilor, precum și protecția intereselor comerciale și protecția procedurilor judiciare și a consultanței juridice. Totuși, secretul profesional nu ar trebui să împiedice divulgarea de către autoritățile competente a informațiilor obligațiilor interne de raportare. În cazul unei suspiciuni privind riscuri la adresa sănătății publice sau a sănătății animalelor sau al unor neconformități grave cu legislația alimentară, autoritățile competente ar trebui să adopte măsurile adecvate pentru a informa publicul larg. În acest context, măsurile adoptate ar trebui să fie proporționale cu gravitatea neconformității în ceea ce privește decizia de numire a produselor sau a operatorului în cauză. Informațiile factuale cu privire la rezultatul controalelor oficiale efectuate asupra operatorilor individuali pot fi publicate, atunci când operatorului în cauză i s-a permis să formuleze observații cu privire la acestea înainte de divulgare, iar observațiile respective au fost luate în considerare sau și au fost date publicității simultan cu divulgarea informațiilor de către autoritățile competente. De asemenea, necesitatea respectării secretului profesional nu trebuie să aducă atingere obligației de informare a publicului larg în cazul în care există motive rezonabile să se suspecteze că anumite alimente sau furaje pot prezenta un risc pentru sănătate în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Obligația autorităților competente de a informa publicul larg în cazurile în care există motive rezonabile de a suspecta că un aliment sau furaj poate să prezinte un risc pentru sănătatea umană sau animală, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002, precum și dreptul persoanelor la protecția datelor cu caracter personal, prevăzut în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului(13), nu ar trebui să fie afectate de prezentul regulament. [AM 11]

(27)  Autoritățile competente ar trebui să efectueze periodic controale oficiale cu privire la toate sectoarele și asupra tuturor operatorilor, activităților, animalelor și mărfurilor reglementate prin legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar. Frecvența controalelor oficiale ar trebui stabilită de către autoritățile competente având în vedere necesitatea de ajustare a efortului de control în funcție de riscul existent și de nivelul de conformitate preconizat în diferite situații. Cu toate acestea, în unele cazuri, legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar prevede obligația de efectuare a controalelor oficiale indiferent de nivelul de risc sau de neconformitatea preconizată, în vederea emiterii unui certificat sau a unui atestat oficial, reprezentând o condiție prealabilă pentru introducerea pe piață sau pentru circulația animalelor sau mărfurilor. În astfel de cazuri, frecvența controalelor oficiale este dictată de nevoile de certificare sau de atestare.

(28)  Pentru a menține eficacitatea controalelor oficiale în ceea ce privește verificarea conformității, înainte de efectuarea controalelor nu ar trebui să se emită niciun avertisment, cu excepția cazului în care natura activităților de control oficial impune altfel, cum este, în special, cazul activităților de audit.

(29)  Controalele oficiale ar trebui să fie minuțioase și eficiente și să asigure aplicarea corectă a legislației Uniunii. Întrucât controalele oficiale pot reprezenta o povară pentru operatori, autoritățile competente ar trebui să organizeze și să conducă activitățile de control oficial luând în considerare interesele operatorilor și limitând această povară la ceea ce este necesar pentru efectuarea unor controale oficiale eficiente și eficace.

(29a)  Controalele oficiale ar trebui să fie efectuate de angajați care nu se află în niciun tip de conflict de interese și, în special, care nu sunt implicați, direct sau prin intermediul soțului/soției, în activități economice supuse controalelor oficiale prevăzute. [AM 12]

(30)  Controalele oficiale ar trebui să fie efectuate cu aceeași atenție de către autoritățile competente ale statului membru indiferent dacă normele a căror aplicare se urmărește a fi asigurată vizează activități care sunt relevante numai pe teritoriul acelui stat membru sau activități care vor avea un impact asupra conformității cu legislația Uniunii privind animalele și mărfurile care urmează a fi deplasate sau introduse pe piață într-un alt stat membru sau exportate în afara Uniunii. În cazul din urmă, în conformitate cu legislația Uniunii, autoritățile competente pot avea, de asemenea, obligația de a verifica și conformitatea animalelor și a mărfurilor cu cerințele stabilite de către țara terță de destinație a animalelor sau mărfurilor respective.

(31)  În vederea asigurării unei aplicări corecte a normelor Uniunii privind lanțul agroalimentar, autoritățile competente ar trebui să fie abilitate să efectueze controale oficiale în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție a animalelor și a mărfurilor vizate de aceste norme. Pentru a asigura o realizare minuțioasă și eficientă a controalelor oficiale, autoritățile competente ar trebui să aibă, de asemenea, competența de a efectua controale oficiale în toate etapele de producție și de distribuție a mărfurilor, a substanțelor, a materialelor sau a obiectelor care nu sunt reglementate prin normele privind lanțul agroalimentar (de exemplu, medicamentele de uz veterinar), în măsura în care acest lucru este necesar pentru a investiga pe deplin posibilele încălcări ale acestor norme și pentru a stabili cauza oricărei astfel de încălcări.

(32)  Autoritățile competente acționează în interesul operatorilor și al publicului larg asigurând în mod constant menținerea și protejarea standardelor înalte de protecție instituite prin legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar, prin intermediul unor măsuri de asigurare a respectării legislației adecvate, precum și respectarea acestor norme la nivelul întregului lanț agroalimentar prin intermediul controalelor oficiale. Prin urmare, autoritățile competente ar trebui să fie răspunzătoare în fața operatorilor și a publicului larg pentru eficiența și eficacitatea controalelor oficiale pe care le efectuează. Ele ar trebui să ofere acces la informațiile privind organizarea și desfășurarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale și să publice periodic informații privind controalele oficiale și rezultatele acestora. De asemenea, sub rezerva anumitor condiții, autoritățile competente ar trebui să aibă dreptul de a publica sau de a pune la dispoziția publicului informații cu privire la rating-ul operatorilor individuali pe baza rezultatelor controalelor oficiale.

(33)  Este extrem de important ca autoritățile competente să asigure și să verifice eficacitatea și consecvența controalelor oficiale pe care le efectuează. În acest scop, autoritățile ar trebui să acționeze pe baza unor proceduri documentate scrise și să furnizeze informații și instrucțiuni detaliate personalului care efectuează controale oficiale. De asemenea, autoritățile ar trebui să dispună de proceduri și mecanisme adecvate pentru a verifica permanent dacă acțiunea lor este eficace și consecventă și să adopte măsuri corective atunci când se identifică deficiențe.

(34)  Pentru a facilita identificarea neconformităților și a eficientiza procesul de aplicare a măsurilor corective de către operatorul în cauză, rezultatele controalelor oficiale în cadrul cărora s-au identificat încălcări ale normelor aplicabile ar trebui să fie înregistrate într-un raport, iar .O copie a acestuia să fie acestui raport este înmânată operatorului. În cazul în care controalele oficiale necesită prezența permanentă sau periodică a personalului autorităților competente pentru a monitoriza activitățile operatorului, întocmirea unui raport pentru fiecare inspecție sau vizită individuală la operator ar fi o măsură disproporționată. În astfel de cazuri, rapoartele ar trebui să fie întocmite cu o frecvență care să permită autorităților competente și operatorului să fie informați periodic cu privire la nivelul de conformitate și să fie notificați imediat cu privire la orice deficiențe identificate. De asemenea, în scopul reducerii poverii administrative, ar trebui să fie suficient ca rezultatele controalelor oficiale de la punctele de inspecție la frontieră să fie incluse în documentul sanitar comun de intrare. [AM 13]

(35)  Operatorii ar trebui să coopereze pe deplin cu autoritățile competente și cu organismele delegate pentru a asigura buna desfășurare a controalelor oficiale și pentru a permite autorităților competente să efectueze alte activități oficiale.

(36)  Prezentul regulament stabilește un singur cadru legislativ pentru organizarea controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu normele privind lanțul agroalimentar în toate domeniile vizate de aceste norme. În unele dintre aceste domenii, legislația Uniunii prevede cerințe detaliate care trebuie respectate și care impun competențe speciale și mijloace specifice pentru efectuarea controalelor oficiale. În vederea evitării practicilor divergente de asigurare a aplicării normelor, care ar putea genera o protecție neuniformă a sănătății umane, animale și a plantelor, a bunăstării animalelor și, în relație cu OMG-urile și produsele de protecție a plantelor, a mediului, ar putea să perturbe funcționarea pieței interne de animale și mărfuri care intră sub incidența prezentului regulament și ar putea să denatureze concurența, Comisia ar trebui să fie în măsură să suplimenteze normele prevăzute în prezentul regulament prin adoptarea unor norme specifice privind controalele oficiale, capabile să satisfacă nevoile de control din respectivele domenii.

În particular, astfel de norme ar trebui să stabilească cerințe specifice pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvențe minime pentru astfel de controale, măsuri specifice sau suplimentare față de cele prevăzute în prezentul regulament pe care autoritățile competente ar trebui să le adopte în cazuri de neconformitate, responsabilități și sarcini specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute în prezentul regulament și criterii specifice pentru declanșarea mecanismele de asistență administrativă prevăzute în prezentul regulament. În alte cazuri, astfel de norme suplimentare ar putea deveni necesare pentru a oferi un cadru mai detaliat pentru efectuarea controalelor oficiale asupra alimentelor și furajelor, pentru situațiile în care apar informații noi cu privire la riscurile pentru sănătatea umană sau animală sau, în relație cu OMG-urile și produsele de protecție a plantelor, pentru mediu, indicându-se faptul că, în absența unor specificații comune pentru efectuarea controalelor oficiale la nivelul tuturor statelor membre, controalele nu ar reuși să ofere nivelul preconizat de protecție împotriva acestor riscuri, astfel cum este prevăzut în legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar.

(37)  Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să delege altor organisme o parte din sarcinile lor. Este necesar să se prevadă condiții corespunzătoare pentru a garanta menținerea imparțialității, calității și coerenței controalelor oficiale și a altor activități oficiale. În particular, organismul delegat ar trebui să fie acreditat în conformitate cu standardul ISO pentru efectuarea inspecțiilor.

(38)  Pentru a asigura fiabilitatea și coerența controalelor oficiale și a altor activități oficiale în întreaga Uniune, metodele utilizate pentru eșantionare, pentru analizarea, testarea și diagnosticarea de laborator ar trebui să respecte standardele științifice actuale, să satisfacă nevoile de analizare, testare și diagnosticare specifice laboratorului în cauză și să ofere rezultate solide și fiabile ale analizelor, testelor și diagnosticărilor. Ar trebui să se prevadă norme clare care să ofere posibilitatea de a alege metoda care va fi utilizată atunci când există mai multe opțiuni disponibile din surse diferite, precum Organizația Internațională de Standardizare (ISO), Organizația Europeană și Mediteraneană pentru Protecția Plantelor (OEPP), Convenția internațională pentru protecția plantelor (CIPP), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), Uniunea Europeană și laboratoarele naționale de referință sau normele naționale.

(39)  Operatorii ale căror animale sau mărfuri sunt supuse eșantionării, analizării, testării sau diagnosticării în contextul controalelor oficiale ar trebui să aibă dreptul de a solicita o a doua expertiză, care să includă prelevarea unui al doilea eșantion în vederea efectuării unei contraanalize, a unui contratest sau în vederea stabilirii unui contradiagnostic, cu excepția cazului în care prelevarea unui al doilea eșantion este imposibilă din punct de vedere tehnic sau lipsită de relevanță. Acesta ar fi cazul în special atunci când prevalența pericolului este deosebit de mică pentru animale sau mărfuri sau distribuția sa este deosebit de dispersată sau neregulată. Din acest motiv, CIPP respinge utilizarea contraeșantioanelor pentru evaluarea prezenței organismelor carantinabile în plante sau în produsele vegetale.

(40)  În vederea efectuării de controale oficiale în cazul schimburilor comerciale care au loc prin intermediul internetului sau prin alte mijloace la distanță, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să obțină eșantioane prin comenzi realizate anonim (tehnică cunoscută și sub denumirea de tehnica „clientului misterios”), care ulterior să poată fi analizate, testate sau supuse unei verificări a conformității. Autoritățile competente ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a proteja drepturile operatorilor la o a doua expertiză.

(41)  Laboratoarele desemnate de către autoritățile competente să efectueze analize, teste și diagnosticări pe baza eșantioanelor prelevate în contextul controalelor oficiale și al altor activități oficiale ar trebui să dețină competența profesională, echipamentele, infrastructura și personalul necesare pentru efectuarea acestor activități la cele mai înalte standarde. Pentru a asigura rezultate solide și fiabile, aceste laboratoare ar trebui să fie acreditate pentru utilizarea acestor metode în conformitate cu standardul EN ISO/IEC 17025 privind „Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de testare și calibrare”. Acreditarea ar trebui să fie acordată de către un organism național de acreditare care funcționează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(14).

(42)  În timp ce acreditarea este cel mai bun instrument de asigurare a unei performanțe la nivelul standardelor actuale în cazul laboratoarelor oficiale, ea este, totuși, un proces complex și costisitor, care ar crea o povară disproporționată pentru laboratoare în cazurile în care metoda de analizare, testare sau diagnosticare de laborator este deosebit de simplu de realizat și nu necesită proceduri sau echipamente speciale, cum este cazul depistării prezenței Trichinella în contextul inspecției, în cazurile în care analizele sau testele efectuate vizează exclusiv aspectele calitative ale materialului de reproducere a plantelor și, în anumite condiții, în cazurile în care laboratorul efectuează analize, teste sau diagnosticări exclusiv în contextul altor activități oficiale decât controalele oficiale.

(43)  Pentru a asigura flexibilitatea și proporționalitatea abordării, în special în ceea ce privește laboratoarele active în domeniul sănătății animale sau a plantelor, ar trebui să se prevadă posibilitatea de adoptare a unor derogări menite să permită ca anumite laboratoare să nu fie acreditate pentru toate metodele pe care le folosesc. În plus, acreditarea unui laborator pentru toate metodele pe care ar trebui să le utilizeze în calitate de laborator oficial ar putea să nu fie disponibilă imediat în anumite cazuri în care ar trebui să se utilizeze metode noi sau modificate recent, precum și în cazuri de riscuri emergente sau în situații de urgență. Prin urmare, în anumite condiții, ar trebui să se permită laboratoarelor oficiale să efectueze analize, teste și diagnosticări pentru autoritățile competente înainte de obținerea acreditării relevante.

(44)  Controalele oficiale efectuate asupra animalelor și mărfurilor care intră în Uniune provenind din țări terțe sunt de o importanță esențială pentru a asigura respectarea legislației aplicabile în cadrul Uniunii și, în particular, a normelor stabilite pentru a proteja, în întreaga Uniune, sănătatea umană, animală și a plantelor, bunăstarea animalelor și, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, mediul. Aceste controale oficiale ar trebui să fie realizate, după caz, înainte sau după ce animalele sau mărfurile sunt puse în liberă circulație în cadrul Uniunii. Frecvența controalelor oficiale ar trebui să țină seama în mod adecvat de riscurile pe care animalele și mărfurile introduse în Uniune le-ar putea prezenta pentru sănătate, pentru bunăstarea animalelor și pentru mediu, având în vedere antecedentele în ceea ce privește conformitatea cu cerințele prevăzute în legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar, controalele deja efectuate asupra animalelor și mărfurilor în țara terță în cauză, precum și garanțiile oferite de țara terță conform cărora animalele și mărfurile exportate către Uniune îndeplinesc cerințele prevăzute în legislația Uniunii.

(45)  Având în vedere riscurile pe care anumite animale sau mărfuri le pot reprezenta pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, bunăstarea animalelor sau pentru mediu, animalele sau mărfurile respective ar trebui să fie supuse unor controale oficiale specifice care să fie efectuate la intrarea lor în Uniune. Normele actuale ale Uniunii prevăd obligația de efectuare a controalelor oficiale la frontierele Uniunii pentru a se verifica dacă standardele privind sănătatea umană, sănătatea animală și bunăstarea animalelor aplicabile animalelor, produselor de origine animală, materialelor germinative și subproduselor de origine animală sunt îndeplinite și dacă plantele și produsele vegetale respectă cerințele fitosanitare. De asemenea, anumite alte mărfuri pot face obiectul unor controale intensificate la intrarea în Uniune în cazul în care riscurile emergente sau cunoscute le justifică. În prezentul regulament ar trebui să fie prevăzute specificitățile unor astfel de controale, în prezent reglementate prin dispozițiile Directivei 97/78/CE a Consiliului(15), ale Directivei 91/496/CEE a Consiliului(16), ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului(17) și ale Regulamentului (CE) nr. 669/2009 al Comisiei(18).

(46)  Pentru a consolida eficiența sistemului de control oficial al Uniunii, pentru a asigura alocarea optimă a resurselor de control oficial pentru controalele la frontieră și pentru a facilita asigurarea respectării legislației Uniunii privind lanțul alimentar, ar trebui să se instituie un sistem comun integrat de controale oficiale la punctele de inspecție la frontieră, care să înlocuiască actualul cadru de control fragmentat, pentru a aborda toate transporturile care, având în vedere riscul pe care îl pot prezenta, ar trebui să fie supuse controalelor la intrarea în Uniune.

(47)  Controalele oficiale efectuate la punctele de inspecția la frontieră ar trebui să includă controale ale documentelor și controale de identitate pentru toate transporturile, precum și controale fizice efectuate cu o frecvență care depinde de riscul prezentat de fiecare transport de animale sau mărfuri.

(48)  Frecvența controalelor fizice ar trebui să fie stabilită și modificată pe baza riscurilor pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, pentru bunăstarea animalelor sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu. Această abordare ar trebui să permită autorităților competente să aloce resurse de control în cazurile în care riscul este cel mai mare. De asemenea, ar trebui ca frecvența efectuării controalelor de identitate să fie redusă sau ca acestea să se limiteze la verificarea sigiliului oficial al transportului în cazul în care acest lucru se justifică prin faptul că transporturile care intră în Uniune prezintă un risc redus. Abordarea bazată pe riscuri pentru efectuarea controalelor de identitate și fizice ar trebui realizată prin utilizarea deplină a seturilor de date și a informațiilor disponibile, precum și a sistemelor computerizate de colectare și gestionare a datelor.

(49)  În anumite cazuri și atâta timp cât se garantează un nivel înalt de sănătate umană, animală și a plantelor, de bunăstare a animalelor și de protecție a mediului în relație cu OMG-urile și produsele de protecție a plantelor, controalele oficiale efectuate în mod obișnuit de către autoritățile competente la punctele de inspecția la frontieră ar putea fi efectuate și la alte puncte de inspecție sau de către alte autorități.

(50)  În vederea organizării unui sistem eficient de controale oficiale, transporturile care sosesc din țări terțe și care necesită controale la intrarea în Uniune ar trebui să fie însoțite de un document sanitar comun de intrare (DSCI), care va fi utilizat pentru notificarea prealabilă a sosirii transporturilor la punctul de inspecția la frontieră și în care se va înregistra rezultatul controalelor oficiale efectuate și al deciziilor luate de către autoritățile competente în legătură cu transportul respectiv. Același document ar trebui să fie utilizat de către operator pentru a obține liberul de vamă de la autoritățile vamale după efectuarea tuturor controalelor oficiale.

(51)  Controalele oficiale asupra animalelor și mărfurilor care intră în Uniune din țări terțe ar trebui să fie efectuate la punctele de inspecție la frontieră desemnate de statele membre în conformitate cu un set de cerințe minime. Desemnarea acestor entități ar trebui retrasă sau suspendată atunci când nu mai sunt conforme cu cerințele respective sau atunci când activitățile lor pot prezenta un risc pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, pentru bunăstarea animalelor sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu.

(52)  În vederea garantării unei aplicări uniforme a normelor de control oficial pentru transporturile care sosesc din țări terțe, ar trebui să se stabilească norme comune care să reglementeze acțiunile pe care autoritățile competente și operatorii ar trebui să le întreprindă în cazul în care există suspiciunea unei neconformități, precum și în cazul transporturilor neconforme și al transporturilor care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor, pentru bunăstarea animalelor sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu.

(53)  Pentru a se evita inconsecvența și redundanța a controalelor oficiale, în vederea identificării la timp a transporturilor care fac obiectul controalelor oficiale la punctele de inspecția la frontieră, precum și pentru a se putea garanta eficiența controalelor, ar trebui să se asigure cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente, autoritățile vamale și alte autorități relevante care se ocupă de transporturile ce sosesc din țări terțe.

(54)  Statelor membre ar trebui să li se solicite să asigure disponibilitatea permanentă a unor resurse financiare adecvate pentru ca autoritățile competente care efectuează controale oficiale și alte activități oficiale să dispună de personalul necesar și de dotarea corespunzătoare. Deși operatorii sunt cei cărora le revine, în primul rând, responsabilitatea de a se asigura că activitățile lor se desfășoară în conformitate cu normele Uniunii privind lanțul agroalimentar, sistemul de controale proprii pe care aceștia îl pun în aplicare în acest scop trebuie să fie completat de un sistem dedicat de controale oficiale instituit în fiecare stat membru în vederea asigurării unei supravegheri eficiente a pieței de-a lungul lanțului agroalimentar. Un astfel de sistem este, prin însăși natura sa, complex și consumator de resurse și necesită un aflux stabil de resurse pentru controalele oficiale, la un nivel adecvat nevoilor de asigurare a respectării legislației din orice moment. Pentru a reduce dependența sistemului de control oficial de finanțarea din fonduri publice, autoritățile competente ar trebui să poată să perceapă taxe sau contribuții la costuri care să acopere costurile pe care le suportă atunci când efectuează controale oficiale asupra anumitor operatori, precum și asupra anumitor activități pentru care legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar prevede obligația de înregistrare sau autorizare în conformitate cu normele Uniunii privind igiena alimentelor și furajelor sau cu normele care reglementează sănătatea plantelor și a materialului de reproducere a plantelor. De asemenea, ar trebui să se perceapă taxe sau contribuții la costuri de la operatori pentru a compensa costurile controalelor oficiale efectuate în vederea emiterii unui certificat sau atestat oficial și costurile controalelor oficiale efectuate de către autoritățile competente la punctele de inspecție la frontieră. [AM 14]

(55)  Taxele ar trebui să acopere, fără să depășească, costurile suportate de către autoritățile competente pentru efectuarea controalelor oficiale. Aceste costuri ar trebui să fie calculate pe baza fiecărui control oficial individual sau pe baza tuturor controalelor oficiale efectuate într-o anumită perioadă de timp. În cazul în care taxele sunt aplicate pe baza costului efectiv al controalele oficiale individuale, operatorii cu antecedente bune de conformitate ar trebui să suporte taxe globale mai mici decât cei neconformi, întrucât primii ar trebui să facă obiectul unor controale oficiale mai rare. Pentru a promova respectarea legislației Uniunii de către toți operatorii, indiferent de metoda, bazată pe costurile efective sau pe o rată fixă, pe care statele membre o vor alege pentru calcularea taxelor, atunci când acestea sunt calculate pe baza costurilor totale suportate de autoritățile competente într-o anumită perioadă de timp și percepută de la toți operatorii indiferent dacă ei sunt supuși sau nu unui control oficial în timpul perioadei de referință, taxele respective ar trebui să fie calculate astfel încât să recompenseze operatorii cu antecedente constant bune de conformare la legislația Uniunii privind lanțul alimentar.

(56)  Ar trebui interzisă restituirea directă sau indirectă a taxelor percepute de către autoritățile competente, deoarece ea ar putea reprezenta un dezavantaj pentru operatorii care nu beneficiază de restituire și s-ar putea crea denaturări ale concurenței. Cu toate acestea, pentru a oferi sprijin microîntreprinderilor, acestea ar trebui să fie scutite de la plata taxelor colectate în conformitate cu prezentul regulament.

(57)  Finanțarea controalelor oficiale prin intermediul taxelor percepute de la operatori ar trebui să aibă loc în condiții de transparență deplină, astfel încât să permită persoanelor și întreprinderilor să înțeleagă metoda și datele utilizate la stabilirea taxelor și să fie informate cu privire la utilizarea veniturilor din taxe.

(58)  Normele Uniunii privind lanțul agroalimentar stabilesc cazurile în care introducerea pe piață sau circulația anumitor animale sau mărfuri ar trebui să fie însoțită de un certificat oficial semnat de inspectorul autorizat. Este adecvat să se stabilească un set comun de norme care să prevadă obligațiile autorităților competente și ale inspectorilor autorizați cu privire la emiterea de certificate oficiale, precum și caracteristicile pe care ar trebui să le aibă certificatele oficiale pentru a le asigura fiabilitatea.

(59)  În alte cazuri, normele care intră sub incidența prezentului regulament prevăd că anumite animale sau mărfuri introduse pe piață sau puse în circulație ar trebui să fie însoțite de o etichetă oficială, de o marcă oficială sau de alte forme de atestare oficială emise fie de operatori sub supravegherea oficială a autorităților competente, fie chiar de către autoritățile competente. Este adecvat să se stabilească un set minim de norme care să asigure și emiterea atestatelor oficiale în conformitate cu garanții adecvate de fiabilitate.

(60)  Controalele și alte activități oficiale ar trebui să se bazeze pe metode de analizare, testare și diagnosticare care să îndeplinească standarde științifice actuale și să ofere rezultate solide, fiabile și comparabile în întreaga Uniune. Prin urmare, metodele utilizate de către laboratoarele oficiale, precum și calitatea și uniformitatea datelor generate de analize, teste și diagnosticări ar trebui să fie îmbunătățite în mod continuu. În acest scop, Comisia ar trebui să fie abilitată să desemneze laboratoare de referință ale Uniunii Europene și să se bazeze pe asistența experților din cadrul acestora în toate acele sectoare ale lanțului alimentar în care este nevoie de rezultate precise și fiabile ale analizelor, testelor și diagnosticărilor. În particular, laboratoarele de referință ale Uniunii Europene ar trebui să asigure faptul că laboratoarelor naționale de referință și laboratoarelor oficiale li se furnizează informații actualizate cu privire la metodele disponibile, să organizeze sau să participe activ la testările comparative între laboratoare și să ofere cursuri de formare pentru personalul laboratoarelor naționale de referință sau al laboratoarelor oficiale.

(60a)  Regulamentele (CE) nr. 1829/2003(19) și (CE) nr. 1831/2003(20) ale Parlamentului European și ale Consiliului încredințează laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene pentru alimentele și furajele ce au în componență organisme modificate genetic și, respectiv, laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene pentru aditivi alimentari, sarcini specifice în cadrul procedurii de autorizare a alimentelor sau furajelor ce au în componență organisme modificate genetic sau a aditivilor alimentari, legate, îndeosebi, de testarea, evaluarea și validarea metodelor de detectare sau analiză propuse de solicitanți. Experiența arată că cunoștințele și competențele în materie de verificare, evaluare și validare a metodelor în contextul procedurilor de autorizare sunt cruciale pentru asigurarea unei contribuții de înalt nivel și în pas cu ultimele evoluții la eficiența controalelor oficiale. Laboratoarele desemnate în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1829/2003 și (CE) nr. 1831/2003 ar trebui, prin urmare, să acționeze în calitate de laboratoare oficiale de referință ale Uniunii Europene în sensul prezentului regulament. [AM 16]

(61)  Pentru efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale privind producția și comercializarea materialului de reproducere a plantelor, precum și în domeniul bunăstării animalelor, autoritățile competente ar trebui să aibă acces la date tehnice actualizate, fiabile și coerente, la rezultatele cercetărilor, la tehnicile noi și la expertiza necesară pentru a aplica corect legislația Uniunii în aceste domenii. În acest scop, Comisia ar trebui să fie în măsură să desemneze și să se bazeze pe asistența experților din cadrul centrelor de referință din Uniunea Europeană pentru materialul de reproducere a plantelor și pentru bunăstarea animalelor. [AM 17]

(62)  În vederea realizării obiectivelor prezentului regulament și pentru a se contribui la buna funcționare a pieței interne, asigurându-se astfel încrederea consumatorilor, ar trebui să fie urmărite în mod consecvent și eficient neconformările la legislația Uniunii privind lanțul alimentar care necesită acțiuni de asigurare a aplicării legislației în mai multe state membre. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje (RASFF) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 permite deja autorităților competente să facă schimb și să difuzeze rapid informații cu privire la riscurile grave directe sau indirecte pentru sănătatea umană determinate de alimente sau furaje sau cu privire la riscurile grave pentru sănătatea umană sau animală sau pentru mediu determinate de furaje sau în caz de fraudă alimentară, cu scopul de a permite luarea unor măsuri rapide de contracarare a riscurilor respective. Totuși, deși acest instrument permite luarea de măsuri prompte în toate statele membre în cauză pentru contracararea anumitor riscuri grave la nivelul lanțului alimentar, el nu poate servi scopului de facilita asistența și cooperarea transfrontalieră între autoritățile competente astfel încât cazurile de neconformitate cu legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar care au o dimensiune transfrontalieră să fie urmărite eficient nu numai în statul membru în care neconformitatea este detectată pentru prima oară, ci și în statul membru din care este originară neconformitatea. În special, asistența și cooperarea administrativă ar trebui să permită autorităților competente să facă schimb de informații, să detecteze, să investigheze și să ia măsuri eficiente și proporționale pentru urmărirea încălcărilor transfrontaliere ale normelor privind lanțul agroalimentar. [AM 18]

(63)  Cererile de asistență administrativă și toate notificările ar trebui să facă obiectul unei proceduri de monitorizare corespunzătoare. Pentru a facilita asistența și cooperarea administrativă, statele membre ar trebui să aibă obligația de a desemna unul sau mai multe organisme de legătură care să sprijine și să coordoneze fluxurile de comunicare între autoritățile competente din state membre diferite. În vederea eficientizării și simplificării cooperării între statele membre, Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare care să stabilească specificațiile instrumentelor tehnice ce urmează să fie utilizate, procedurile de comunicare între organismele de legătură și un format standard pentru cererile de asistență, notificări și răspunsuri.

(64)  Fiecare stat membru ar trebui să aibă obligația de a întocmi și actualiza periodic un plan de control național multianual (MANCP) care să vizeze toate domeniile reglementate prin legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar și să cuprindă informații cu privire la structura și organizarea sistemului său de controale oficiale. Aceste MANCP-uri reprezintă instrumentul prin care fiecare stat membru ar trebui să se asigure că efectuarea controalelor oficiale se realizează eficient și în funcție de riscuri, pe teritoriul propriu și de-a lungul întregului lanț agroalimentar, în conformitate cu prezentul regulament.

(65)  Pentru a garanta coerența și integralitatea MANCP-urilor, statele membre ar trebui să desemneze o singură autoritate competentă, responsabilă cu pregătirea și punerea lor în aplicare în mod coordonat. În vederea promovării unei abordări coerente, uniforme și integrate a controalelor oficiale, Comisia ar trebui să dispună de competența de a adopta norme privind MANCP-urile, care ar trebui să identifice priorități pentru controalele oficiale, proceduri de control eficace, criterii pentru clasificarea riscurilor și indicatori de performanță pentru evaluarea MANCP-urilor.

(66)  Statele membre ar trebui să aibă obligația de a transmite un raport anual Comisiei, care să conțină informații privind activitățile de control și punerea în aplicare a MANCP-urilor. Pentru a facilita colectarea și transmiterea de date comparabile, compilarea subsecventă a acestor date în statistici la nivelul Uniunii și întocmirea de către Comisie a rapoartelor privind funcționarea controalelor oficiale în întreaga Uniune, Comisia ar trebui să poată adopta acte de punere în aplicare în ceea ce privește stabilirea unor modele de formulare pentru rapoartele anuale.

(67)  Experții Comisiei ar trebui să fie în măsură să efectueze controale în statele membre pentru a verifica aplicarea legislației Uniunii și modul de funcționare a sistemelor naționale de control și a autorităților competente. De asemenea, controalele Comisiei ar trebui să servească la investigarea și la colectarea de informații cu privire la practicile de asigurare a aplicării normelor sau la problemele, situațiile de urgență și noile evoluții din statele membre.

(68)  Animalele și mărfurile din țările terțe ar trebui să respecte aceleași cerințe care se aplică animalelor și mărfurilor din Uniune sau cerințele care sunt recunoscute ca fiind cel puțin echivalente în raport cu obiectivele urmărite prin normele Uniunii privind lanțul agroalimentar. Acest principiu este instituit prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002, care prevede obligația ca alimentele și furajele importate în Uniune să îndeplinească cerințele relevante ale legislației Uniunii referitoare la alimente sau cerințele considerate a fi cel puțin echivalente cu acestea. Cerințe specifice de aplicare a acestui principiu sunt prevăzute în normele Uniunii privind măsurile de protecție împotriva dăunătorilor plantelor care interzic intrarea în Uniune a anumitor dăunători care nu sunt prezenți, sau sunt prezenți într-o măsură limitată în Uniune, în normele Uniunii de stabilire a cerințelor de sănătate animală care permit intrarea animalelor și a anumitor produse de origine animală în Uniune numai din țările terțe care sunt incluse într-o listă stabilită în acest scop și în normele Uniunii de organizare a controalelor oficiale pentru produsele de origine animală destinate consumului uman care prevăd, de asemenea, stabilirea unei liste cu țări terțe din care aceste produse pot intra în Uniune. În ceea ce privește materialul de reproducere a plantelor, există în funcțiune un sistem de echivalență prin care țările terțe din care poate fi importat materialul de reproducere a plantelor sunt autorizate și incluse în listă.

(69)  Pentru a asigura respectarea de către animalele și mărfurile care intră în Uniune din țări terțe a tuturor cerințelor prevăzute în legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar sau a unor cerințe considerate a fi echivalente, în plus față de cerințele stabilite în normele Uniunii privind măsurile de protecție împotriva dăunătorilor plantelor, normele Uniunii de stabilire a cerințelor de sănătate animală, precum și normele Uniunii de stabilire a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, pentru a asigura respectarea cerințelor stabilite în legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar în legătură cu riscurile fitosanitare și veterinare, Comisia ar trebui să fie abilitată să stabilească condițiile de intrare a animalelor și a mărfurilor în Uniune, în măsura necesară pentru a se asigura că animalele și mărfurile respectă toate cerințele relevante ale legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar sau cerințe echivalente. Aceste condiții ar trebui să se aplice animalelor sau mărfurilor sau categoriilor de animale sau de mărfuri din toate țările terțe sau din anumite țări terțe sau regiuni ale acestora.

(70)  În situația în care, în anumite cazuri, există dovezi că anumite animale sau mărfuri care provin dintr-o țară terță, dintr-un grup de țări terțe sau din regiuni ale acestora, prezintă anumite riscuri pentru sănătatea umană, animală sau a plantelor sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu, sau în cazul în care există dovezi că ar putea exista o neconformitate gravă și de amploare cu legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar, Comisia ar trebui să fie abilitată să adopte măsuri pentru a limita aceste riscuri.

(71)  Efectuarea unor controale oficiale și a altor activități oficiale într-o manieră eficace și eficientă, și, în cele din urmă, siguranța și sănătatea umană, animală și a plantelor și protecția mediului, depind și de existența, în cadrul autorităților de control, a unui personal bine instruit, care să dețină cunoștințe adecvate despre toate aspectele relevante pentru aplicarea corectă a legislației Uniunii. Comisia ar trebui să ofere programe de formare dedicate și adecvate pentru a promova o abordare uniformă a controalelor oficiale și a altor activități oficiale de către autoritățile competente. Pentru a promova cunoașterea legislației Uniunii privind lanțul agroalimentar și cerințele din țările terțe, o astfel de formare ar trebui să se adreseze și personalului autorităților competente din țările terțe.

(72)  În vederea promovării schimbului de experiență și de cele mai bune practici între autoritățile competente, Comisia ar trebui să fie în măsură să organizeze, în colaborare cu statele membre, programe de schimb de personal însărcinat cu controalele oficiale sau cu alte activități oficiale.

(73)  Pentru ca efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale să fie eficiente este important ca autoritățile competente din statele membre, Comisia și, după caz, operatorii să poată face schimb în mod rapid și eficient de date și de informații referitoare la controalele oficiale sau la rezultatele acestora. Există mai multe sisteme de informații stabilite prin legislația Uniunii și gestionate de către Comisie care permit manipularea și gestionarea unor astfel de date și informații, la nivelul Uniunii, prin intermediul unor instrumente computerizate și bazate pe internet . Un sistem dedicat de înregistrare și trasare a rezultatelor controalelor oficiale este sistemul computerizat veterinar integrat (sistemul TRACES), instituit prin Decizia 2003/24/CE a Comisiei(21) și care în prezent este utilizat pentru gestionarea datelor și a informațiilor privind animalele, produsele de origine animală și controalele oficiale asupra acestora. Acest sistem ar trebui să fie actualizat și adaptat astfel încât să permită utilizarea sa pentru toate mărfurile pentru care legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar stabilește cerințe specifice sau modalități de control oficial. De asemenea, există sisteme computerizate dedicate schimbului rapid de informații între statele membre și cu Comisia privind riscurile care pot apărea la nivelul lanțului alimentar sau sănătatea animală și a plantelor.Regulamentul (CE) nr. 178/2002 instituie RASFF, Regulamentul (UE) nr. .../...(22) instituie un sistem de notificare și raportare a măsurilor privind bolile incluse în liste și privind fraudele alimentare, iar Regulamentul (UE) nr. .../...(23)+ instituie un sistem de notificare și de raportare a prezenței dăunătorilor și de notificare a cazurilor de neconformitate. Toate aceste sisteme ar trebui să funcționeze într-un mod armonios și coerent, pe baza sinergiilor dintre diferitele sisteme existente, să evite suprapunerile, să simplifice operarea acestora și să le facă mai eficiente. [AM 19]

(74)  În vederea sprijinirii unei gestionări mai eficiente a controalelor oficiale, Comisia ar trebui să instituie un sistem computerizat de informații care să integreze și să actualizeze, după caz, toate sistemele de informații existente, permițând utilizarea unor modalități avansate de comunicare și a unor instrumente de certificare, precum și cea mai eficientă utilizare a datelor și a informațiilor referitoare la controalele oficiale. În vederea evitării redundanței cerințelor privind informațiile, concepția unui astfel de sistem informatizat ar trebui să ia în considerare necesitatea de a se asigura, dacă este cazul, compatibilitatea unui astfel de sistem informatizat cu alte sisteme de informații operate de autorități publice și prin care datele relevante să fie schimbate sau puse la dispoziție. În plus, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a se utiliza semnăturile electronice în sensul Directivei 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului(24), în conformitate cu Agenda digitală pentru Europa.

(74a)  Pentru a reduce la minimum sarcinile administrative și costurile aferente controalelor și a permite Uniunii și statelor sale membre să aibă comunicații electronice performante în relațiile comerciale cu țări terțe, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre, cu ocazia schimbului de certificate electronice sau de alte date electronice, ar trebui să se folosească un limbaj, o structură a mesajelor și protocoale de transfer standardizate la nivel internațional, bazate pe orientările pentru certificarea electronică în format XML (extensible markup language) standardizat de World Wide Web Consortium (WC3), precum și mecanisme de corespondență sigure între autoritățile competente, precum cele furnizate de Centrul ONU pentru facilitarea comerțului și a tranzacțiilor electronice (United Nations Centre for Trade Facilitation and Electronic Business – CEFACT/ONU). [AM 20]

(75)  Autoritățile competente ar trebui să investigheze cazurile în care există o suspiciune de neconformitate cu legislația Uniunii privind lanțul agroalimentar și, în situația în care se stabilește că există o neconformitate, să determine originea și amploarea acesteia, precum și responsabilitățile operatorilor. De asemenea, autoritățile ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că operatorii în cauză vor remedia situația și pentru a preveni apariția altor neconformități.

(76)  Verificarea conformității cu legislația privind lanțul agroalimentar prin controale oficiale este de o importanță fundamentală pentru asigurarea îndeplinirii efective, în întreaga Uniune, a obiectivelor legislației respective. Deficiențele din cadrul sistemelor de control ale unui stat membru pot împiedica atingerea acestor obiective, în anumite cazuri în mod substanțial, și pot conduce la apariția unor riscuri pentru sănătatea umană, animală și a plantelor, pentru bunăstarea animalelor și, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu, independent de implicarea sau de responsabilitatea operatorilor sau a altor actori, sau pot conduce la situații de neconformitate gravă și de amploare cu normele privind lanțul alimentar. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie în măsură să reacționeze la deficiențele grave ale unui sistem de control al unui stat membru prin adoptarea unor măsuri care să aibă drept scop limitarea sau eliminarea din lanțul agroalimentar a riscurilor respective, până când statul membru în cauză ia măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor sistemului de control.

(77)  Încălcările normelor ar trebui să facă obiectul unor sancțiuni eficiente, descurajatoare și proporționale, la nivel național, în întreaga Uniune. Pentru ca sancțiunile financiare aplicabile în cazul încălcării cu intenție să fie suficient de descurajatoare, ele ar trebui să fie stabilite la un nivel care să depășească avantajul reprezinte cel puțin dublul avantajului economic urmărit de făptuitor prin încălcare. De asemenea, statele membre ar trebui să aibă obligația de a aplica sancțiuni adecvate penale sau administrative sau de ambele feluri operatorilor care nu cooperează în cursul unui control oficial. [AM 21]

(77a)  Ar trebui să se țină cont de nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, mai ales ale țărilor cel mai puțin dezvoltate, cărora ar trebui să li se acorde sprijin pentru a-și organiza controalele oficiale astfel încât să poată îndeplini criteriile pentru exportul de animale și produse în Uniune. [AM 22]

(78)  Prezentul regulament vizează domenii care sunt deja cuprinse în anumite acte în vigoare în prezent. Pentru a evita suprapunerile și a stabili un cadru legislativ coerent, următoarele acte ar trebui să fie abrogate și înlocuite cu normele prezentului regulament: Directiva 89/608/CEE a Consiliului(25); Directiva 89/662/CEE a Consiliului(26); Directiva 90/425/CEE a Consiliului(27); Directiva 91/496/CEE a Consiliului; Decizia 92/438/CEE a Consiliului(28); Directiva 96/23/CE; Directiva 96/93/CE a Consiliului(29); Directiva 97/78/CE a Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 882/2004; și Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman(30). [AM 23]

(79)  În vederea asigurării coerenței, este necesară și modificarea următoarelor acte: Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(31); Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului(32); Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului(33); Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului(34); Regulamentul (CE) nr. 1069/2009; Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului(35); Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(36); Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(37); Directiva 98/58/CE a Consiliului(38); Directiva 1999/74/CE a Consiliului(39); Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului; Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului; Directiva 2007/43/CE a Consiliului(40); Directiva 2008/119/CE a Consiliului(41); Directiva 2008/120/CE a Consiliului(42); Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului(43). [AM 24]

(80)  Regulamentul (UE) nr. …/...(44) oferă un cadru pentru finanțarea de către Uniune a acțiunilor și măsurilor aplicabile de-a lungul lanțului agroalimentar în domeniile respective în temeiul cadrului financiar multianual 2014 – 2020. Unele dintre aceste acțiuni și măsuri vizează îmbunătățirea performanței controalelor oficiale și a altor activități oficiale în întreaga Uniune. Regulamentul (UE) nr. …/...(45)+ ar trebui să fie modificat pentru a ține seama de modificările introduse prin prezentul regulament la Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(81)  În vederea modificării trimiterilor la standardele europene și pentru ca anexele II și III la prezentul regulament să țină seama de evoluțiile legislative, tehnice și științifice, precum și pentru completarea prezentului regulament cu norme specifice de reglementare a controalelor oficiale și a altor activități oficiale în domeniile vizate de acesta, inclusiv, inter alia, normele privind calificarea și formarea personalului, responsabilitățile și sarcinile suplimentare ale autorităților competente, cazurile în care acreditarea laboratoarelor nu este necesară, anumite scutiri de la controalele oficiale la frontiere, criteriile care urmează să fie utilizate pentru a stabili frecvența controalelor fizice și de identitate, stabilirea condițiilor care trebuie îndeplinite de anumite animale sau mărfuri care intră în Uniune din țări terțe, cerințele și sarcinile suplimentare ale laboratoarelor și centrelor de referință ale Uniunii Europene, cerințele suplimentare pentru laboratoarele naționale de referință, criteriile de clasificare a riscurilor și indicatorii de performanță pentru MANCP-uri și, respectiv, planurile pentru situații de urgență privind alimentele și furajele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratat ar trebui delegată Comisiei. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(82)  În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește desemnarea laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene și a centrelor de referință ale Uniunii europene pentru materialul de reproducere a plantelor și pentru bunăstarea animalelor, adoptarea programului de controalele efectuate de Comisie în statele membre și efectuarea de controale intensificate în caz de încălcări ale normelor privind lanțul agroalimentar care necesită asistență coordonată și acțiuni subsecvente din partea Comisiei, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare.

(83)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului regulament, care includ, inter alia, normele și modalitățile privind auditurile, formatul certificatelor și al altor documente, instituirea unor sisteme computerizate de gestionare a informațiilor, cooperarea dintre operatori și autoritățile competente și dintre autoritățile competente, autoritățile vamale și alte autorități, metodele de prelevare de eșantioane, de analizare, testare și diagnosticare de laborator, precum și validarea și interpretarea, trasabilitatea, includerea în liste a produselor sau a mărfurilor care fac obiectul controalelor, precum și includerea în liste a țărilor sau regiunilor care pot exporta anumite animale și mărfuri în Uniune, notificarea prealabilă a transporturilor, schimburile de informații, punctele de inspecție la frontieră, izolarea și carantina, autorizarea controalelor anterioare exporturilor efectuate de către țările terțe, măsurile de limitare a unui risc sau de stopare a neconformităților grave și de amploare cu privire la anumite animale sau mărfuri care provin dintr-o țară terță sau o regiune a unei țări terțe, recunoașterea țărilor terțe sau a regiunilor care oferă garanții echivalente celor aplicate în Uniune și abrogarea acestei recunoașteri, activitățile de formare și programele de schimb de personal între statele membre, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(46).

(84)  Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a asigura o abordare armonizată a controalelor oficiale și a altor activități oficiale efectuate în vederea asigurării aplicării normelor Uniunii privind lanțul agroalimentar, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, având în vedere efectele sale, complexitatea sa, natura sa transfrontalieră și internațională, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolulmenționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Titlul I

Obiect, domeniu de aplicare și definiții

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament stabilește norme privind:

(a)  efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale de către autoritățile competente ale statelor membre;

(b)  finanțarea controalelor oficiale;

(c)  asistența și cooperarea administrativă între statele membre în vederea aplicării corecte a normelor menționate la alineatul (2);

(d)  efectuarea controalelor de către Comisie în statele membre și în țări terțe;

(e)  adoptarea condițiilor care trebuie îndeplinite de către animalele și mărfurile care sunt introduse în Uniune dintr-o țară terță;

(f)  instituirea unui sistem de informații computerizat pentru gestionarea informațiilor și a datelor privind controalele oficiale.

(2)  Prezentul regulament se aplică controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformității cu următoarele norme, instituite fie la nivelul Uniunii, fie de către statele membre în vederea aplicării legislației Uniunii în următoarele domenii:

(a)  reglementarea alimentelor, și a siguranței, a calității și aspectelor sanitare ale alimentelor, în orice etapă de producție, prelucrare și distribuție a alimentelor, inclusiv norme care vizează garantarea practicilor corecte în domeniul comerțului și protejarea intereselor și informațiilor consumatorilor, precum și fabricarea și utilizarea materialelor și a obiectelor destinate să vină în contact cu alimentele;

(b)  reglementarea diseminării deliberate în mediu și utilizarea restricționată a OMG-urilor;

(c)  reglementarea furajelor și a siguranței furajelor, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție a furajelor, inclusiv norme care să garanteze practici corecte în domeniul comerțului și să protejeze sănătatea, interesele și informațiile consumatorilor;

(d)  stabilirea unor cerințe cu privire la sănătatea animală;

(e)  prevenirea și minimizarea riscurilor pentru sănătatea umană și animală determinate de subprodusele de origine animală și produsele derivate;

(ea)  prevenirea și reducerea la minimum a rezistenței la antimicrobiene la animale și la oameni, precum și în mediu;

(f)  stabilirea unor cerințe cu privire la bunăstarea animalelor;

(g)  măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor;

(h)  producția, în vederea introducerii pe piață, precum și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor;

(i)  stabilirea unor cerințe privind introducerea pe piață și utilizarea produselor de protecție a plantelor și utilizarea sustenabilă a pesticidelor;

(j)  reglementarea producției ecologice și etichetarea produselor ecologice;

(k)  utilizarea și etichetarea denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a specialităților tradiționale garantate;

(ka)  controlul prezenței anumitor substanțe și a reziduurilor acestora în animale vii și în produsele aferente. [AM 25, 26 și 27]

(3)  Prezentul regulament se aplică, de asemenea, controalelor oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu cerințele stabilite în normele menționate la alineatul (2) aplicabile animalelor și mărfurilor:

(a)  care intră Uniune din țări terțe;

(b)  care urmează să fie exportate în țări terțe.

(4)  Prezentul regulament nu se aplică controalelor oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu:

(a)  Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 în alte domenii decât cele care fac obiectul părții II, titlul II, capitolul I din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică în continuare în cazul controlului oficial al denumirilor de origine protejată și al indicațiilor geografice protejate din sectorul vinicol; [AM 28]

(b)  Directiva 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului(47);

(ba)  Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului(48). [AM 29]

(5)  Articolele 3 - 5, articolul 7, articolul 11 alineatele (2) și (3), articolul 14, articolele 30 – 33, articolele 36 – 41 și articolul 76, titlurile III și IV, precum și articolele 129 și 136 din prezentul regulament se aplică, de asemenea, și altor activități oficiale efectuate de către autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament sau cu normele menționate la alineatul (2) al prezentului articol.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.  „control oficial” înseamnă orice formă de control, inclusiv controlul cerințelor pentru animale și mărfuri din țări terțe și destinate exportului către țări terțe, efectuat de autoritățile competente în vederea verificării conformității cu: [AM 30]

(a)  prezentul regulament;

(b)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

2.  „alte activități oficiale” înseamnă orice altă activitate decât un control oficial, efectuată de autoritățile competente în conformitate cu:

(a)  prezentul regulament;

(b)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2), cu excepția literei (g), pentru a asigura aplicarea respectivelor norme; [AM 31]

3.  „legislația privind alimentele” înseamnă legislația privind alimentele astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

4.  „legislația privind furajele” înseamnă actele cu putere de lege și actele administrative care reglementează furajele în general și siguranța furajelor în special, fie la nivelul Uniunii, fie la nivel național; ea vizează toate etapele de producție, prelucrare și distribuție a furajelor și utilizarea lor;

5.  „autorități competente” înseamnă:

(a)   autoritățile centrale ale unui stat membru responsabile de organizarea și efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale, cum ar fi emiterea certificatelor sau a atestărilor, desemnarea laboratoarelor, schimbul de informații în conformitate cu prezentul contextul colaborării dintre autorități, precum și luarea de decizii privind măsurile necesare pentru remedierea încălcărilor prezentului regulament și cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2); [AM 32]

(b)  orice altă autoritate căreia i-a fost conferită respectiva responsabilitate;

(c)  după caz, autoritățile corespunzătoare dintr-o țară terță;

6.  „animale” înseamnă animale astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. .../...(49), cu excepția animalelor de companie; [AM 33]

7.  „mărfuri” înseamnă orice marfă care face obiectul uneia sau mai multor norme menționate la articolul 1 alineatul (2), cu excepția animalelor;

8.  „alimente” înseamnă alimente astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

9.  „furaje” înseamnă furaje astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

10.  „subproduse de origine animală” înseamnă subproduse de origine animală astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

11.  „produse derivate” înseamnă produse derivate astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

12.  „dăunători” înseamnă dăunători astfel cum sunt definiți la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. .../...(50);

13.  „plante” înseamnă plante astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. .../... (51);

14.  „material de reproducere a plantelor” înseamnă materialul de reproducere a plantelor astfel cum este definit la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXXX [numărul, data, titlul și, într-o notă de subsol, referința JO pentru Regulamentul privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a plantelor]; [AM 34]

15.  „produse de protecție a plantelor” înseamnă produse de protecție a plantelor astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În sensul prezentului regulament prin „produse de protecție a plantelor” se înțeleg și substanțele active menționate la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și alte substanțe și preparate menționate la articolul 2 alineatul (3) din regulamentul respectiv; [AM 35]

16.  „specii străine” înseamnă o specie, subspecie sau un taxon inferior, introduse în afara zonei sale naturale de distribuție trecută sau prezentă și include orice parte, gameți, semințe, ouă sau propagule ale acestor specii, precum și orice hibrizi, soiuri sau rase, care ar putea supraviețui și ulterior s-ar putea reproduce; [AM 36]

17.  „produse de origine animală” înseamnă produse de origine animală astfel cum sunt definite la punctul 8.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului(52);

18.  „material germinativ” înseamnă material germinativ astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 25 din Regulamentul (UE) nr. .../...(53);

19.  „produse vegetale” înseamnă produse vegetale astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (2) din Regulamentul (UE) nr. .../...(54);

20.  „alte obiecte” înseamnă alte obiecte astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul (4) din Regulamentul (UE) nr. .../... (55);

21.  „evaluarea riscului” înseamnă o evaluare a riscului astfel cum este definită la articolul 3 punctul (11) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

22.  „inspector autorizat” înseamnă:

(a)  orice funcționar al autorităților competente autorizat de către acestea să semneze certificate oficiale;

(b)  în cazurile prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2), orice altă persoană autorizată de către autoritățile competente să semneze certificate oficiale;

23.  „certificat oficial” înseamnă orice document scris sau electronic semnat de inspectorul autorizat și care asigură conformitatea cu una sau mai multe dintre cerințele prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

24.  „neconformitate” înseamnă neconformitate cu:

(a)  prezentul regulament;

(b)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

25.  „atestat oficial” înseamnă orice etichetă, marcă sau altă formă de atestare emisă de operatori aflați sub supravegherea autorităților competente prin controale oficiale dedicate sau chiar de către autoritățile competente și care asigură conformitatea cu una sau mai multe dintre cerințele prevăzute de normele menționate la articolul 1 alineatul (2); [AM 37]

26.  „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care are una sau mai multe dintre obligațiile prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2), cu excepția autorităților competente și a altor organisme responsabile de controale oficiale și de alte activități oficiale;

27.  „transport” înseamnă un număr de animale sau o cantitate de mărfuri de același tip, din aceeași clasă sau având aceeași descriere, incluse în același certificat oficial, atestat oficial sau orice alt document, transportate cu același mijloc de transport și având aceeași origine; un transport poate fi compus din unul sau mai multe loturi;

28.  „inspecție” înseamnă o formă de control oficial care implică examinarea:

(a)  animalelor sau mărfurilor;

(b)  activităților controlate de operatorii care intră în domeniul de aplicare al normelor menționate la articolul 1 alineatul (2), precum și a echipamentelor, a mijloacelor de transport, a substanțelor, a materialelor, a produselor de protecție a plantelor și a materialelor măsurilor de precauție utilizate pentru efectuarea acestor activități; [AM 38]

(c)  locurilor în care operatorii își desfășoară activitatea;

(ca)  documentelor justificative pentru elementele prevăzute la literele (a), (b) și (c); [AM 39]

29.  „punct de inspecție la frontieră” înseamnă un loc centru de inspecție, inclusiv toate facilitățile existente în acest loc aferente acestuia, desemnat de un stat membru în vederea efectuării controalelor oficiale prevăzute la articolul 45 alineatul (1); [AM 40]

30.  „audit” înseamnă o examinare sistematică și independentă menită să stabilească dacă activitățile și rezultatele lor respectă dispozițiile stabilite anterior și dacă aceste dispoziții sunt puse în aplicare cu eficiență și permit atingerea obiectivelor;

31.  „rating” înseamnă o clasificare a operatorilor pe baza unei evaluări a conformității acestora cu criteriile de rating;

32.  „medic veterinar oficial” înseamnă un medic veterinar desemnat de către autoritățile competente și care deține calificările corespunzătoare în vederea efectuării de controale oficiale și alte activități oficiale în conformitate cu:

(a)  prezentul regulament;

(b)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

33.  „pericol” înseamnă orice agent sau condiție cu potențialul de a avea un efect negativ asupra sănătății umane, animale sau a plantelor, asupra bunăstării animalelor sau asupra mediului;

34.  „material cu risc specificat” înseamnă țesuturi astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

35.  „călătorie de lungă durată” înseamnă o călătorie astfel cum este definită la articolul 2 litera (m) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005;

36.  „punct de ieșire” înseamnă un punct de inspecție la frontieră sau orice alt loc desemnat de către un stat membru prin care animalele vizate de Regulamentul (CE) nr. 1/2005 părăsesc teritoriul vamal al Uniunii;

37.  „echipament de aplicare a pesticidelor” înseamnă orice aparat astfel cum este definit la articolul 3 punctul (4) din Directiva 2009/128/CE;

38.  „organism delegat” înseamnă un terț independent căruia autoritățile competente i-au delegat sarcini specifice de control oficial legate de controalele oficiale și alte activități oficiale; [AM 43]

39.   „autoritate de control pentru producția ecologică” înseamnă o organizație administrativă publică a unui stat membru căreia autoritățile competente i-au conferit, integral sau parțial, competențele lor privind punerea în aplicare a legate de inspecții și certificare în sectorul producției ecologice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007, inclusiv, după caz, autoritatea corespondentă dintr-o țară terță sau care funcționează într-o țară terță; [AM 44]

40.  „proceduri de verificare a controalelor” înseamnă sistemele puse în aplicare și acțiunile întreprinse de către autoritățile competente în vederea asigurării coerenței și a eficacității controalelor oficiale și ale altor activități oficiale;

41.  „screening” înseamnă o formă de control oficial realizată prin efectuarea unei serii planificate de observații sau măsurători în vederea obținerii unei imagini de ansamblu a stării de conformitate cu prezentul regulament și cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

42.  „screening țintit” înseamnă o formă de control oficial care implică observarea unuia sau mai multor operatori sau a activităților acestora;

43.  „sistem de control” înseamnă un sistem care cuprinde autoritățile competente, precum și resursele, structurile, sistemele și procedurile instituite într-un stat membru pentru a asigura efectuarea controalelor oficiale în conformitate cu prezentul regulament și cu normele prevăzute la articolele 15 – 24;

44.  „echivalență” sau „echivalent” înseamnă sisteme care sunt în mare măsură identice și care îndeplinesc aceleași scopuri; [AM 45]

(a)  capacitatea diferitor sisteme sau măsuri de a îndeplini aceleași obiective; [AM 46]

(b)  diferite sisteme sau măsuri capabile să îndeplinească aceleași obiective; [AM 47]

45.  „intrare în Uniune” înseamnă acțiunea de a introduce animale și mărfuri într-unul dintre teritoriile din anexa I;

46.  „controlul documentelor” înseamnă examinarea certificatelor oficiale, a atestatelor oficiale și a altor documente, inclusiv a documentelor de natură comercială, care trebuie să însoțească transportul, astfel cum se prevede în normele menționate la articolul 1 alineatul (2), respectiv la articolul 54 alineatul (1) sau în actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu articolul 75 alineatul (3), cu articolul 125 alineatul (4), cu articolul 127 alineatul (1) și cu articolul 128 alineatul (1);

47.  „control de identitate” înseamnă o inspecție vizuală efectuată pentru a verifica dacă conținutul și etichetele unui transport, inclusiv marcajele de pe animale, sigiliile și mijloacele de transport, corespund informațiilor furnizate în certificatele oficiale, în atestatele oficiale și în alte documente de însoțire;

48.  „control fizic” înseamnă un control asupra animalelor sau a mărfurilor și, după caz, verificări ale ambalajelor, ale mijloacelor de transport, ale etichetelor și ale temperaturii, prelevarea de eșantioane în vederea analizării, testării sau diagnosticării și orice alt control necesar pentru verificarea conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

49.  „transbordare” înseamnă deplasarea mărfurilor sau animalelor supuse controalelor oficiale prevăzute la articolul 45 alineatul (1) care sosesc pe mare sau cu mijloace de transport aerian dintr-o țară terță, de pe o navă sau aeronavă, și transportarea acestora sub supraveghere vamală pe o altă navă sau aeronavă, în același port sau aeroport, în pregătirea continuării călătoriei; [AM 48]

50.  „tranzit” înseamnă deplasarea dintr-o țară terță în altă țară terță trecând, sub supraveghere vamală, printr-unul dintre teritoriile din anexa I sau dintr-unul dintre teritoriile enumerate în anexa I într-un alt teritoriu enumerat în anexa I, trecând prin teritoriul unei țări terțe;

51.   „supraveghere de către autoritățile vamale” înseamnă acțiunile definite la articolul 4 alineatul (13) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului(56);

52.  „control efectuat de către autoritățile vamale” înseamnă un control vamal astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (14) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;

53.  „reținere oficială” înseamnă procedura prin care autoritățile competente se asigură că animalele și mărfurile care fac obiectul controalelor oficiale nu sunt deplasate sau alterate până la luarea unei decizii cu privire la destinația lor; această procedură include depozitarea de către operatori conform indicațiilor și sub controlul autorităților competente; [AM 49]

54.  „controale oficiale suplimentare” înseamnă acele controale care nu au fost planificate inițial și care au fost decise pe baza concluziilor controalelor oficiale anterioare sau a altor activități oficiale;

55.  „certificare oficială” înseamnă procedura prin care autoritățile competente atestă conformitatea cu una sau mai multe dintre cerințele prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

56.  „plan de control” înseamnă o descriere întocmită de autoritățile competente care conține informații privind structura și organizarea sistemului de control oficial și a modului său de funcționare și planificarea detaliată a controalelor oficiale care urmează să fie efectuate în fiecare dintre domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2) într-o perioadă de timp;

57.  „jurnal de călătorie” înseamnă documentul menționat la punctele 1 – 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului;

57a.  „personal oficial auxiliar” înseamnă o persoană calificată, în conformitate cu anexa III la prezentul regulament, să acționeze în această calitate, fiind numită de autoritatea competentă și lucrând sub autoritatea și responsabilitatea unui veterinar oficial. [AM 50]

Titlul II

Controalele oficiale și alte activități oficiale în statele membre

Capitolul I

Autoritățile competente

Articolul 3

Desemnarea autorităților competente

(1)  Pentru fiecare dintre domeniile reglementate prin normele menționate la articolul 1 alineatul (2), statele membre desemnează autoritatea sau autoritățile încredințează uneia sau mai multor autorități competente cărora le conferă responsabilitatea de a pregăti, organiza și, dacă este necesar, efectua controale oficiale și alte activități oficiale. [AM 51]

(2)  În cazul în care, pentru același domeniu, un stat membru conferă responsabilitatea de a efectua controale oficiale sau alte activități oficiale mai multor are mai multe autorități competente, la nivel național, regional sau local, sau în cazul în care autoritățile competente desemnate în conformitate cu alineatul (1) pot transfera, în această calitate, responsabilități specifice privind controalele oficiale sau alte activități oficiale altor autorități publice, statul membru respectiv se iau măsuri corespunzătoare pentru: [AM 52]

(a)  instituie instituirea de proceduri în vederea asigurării unei coordonări eficiente și eficace între toate autoritățile implicate, precum și a coerenței și a eficienței controalelor oficiale sau a altor activități oficiale pe întreg teritoriul statului membru respectiv; [AM 53]

(b)  desemnarea unei singure autorități responsabile pentru coordonarea cooperării și a contactelor cu Comisia și cu alte state membre în ceea ce privește controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate în domeniul respectiv fiecare din sectoarele definite de statul membru, astfel încât să se includă toate domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2). [AM 54]

(3)  Autoritățile competente responsabile pentru verificarea conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (j) pot conferi sarcini specifice privind controlul oficial uneia sau multor autorități de control pentru produsele ecologice producția ecologică. În astfel de cazuri ele atribuie un număr de cod pentru fiecare dintre aceste autorități de control. [AM 55]

(4)  Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu privire la datele de contact, și la orice modificări ale acestora, ale:

(a)  autorităților competente desemnate în conformitate cu alineatul (1);

(b)  autorităților unice desemnate în conformitate cu alineatul (2) litera (b);

(c)  autorităților de control pentru produsele ecologice menționate la alineatul (3);

(d)  organismelor delegate menționate la articolul 25 alineatul (1);

Informațiile menționate la primul paragraf se pun și la dispoziția publicului.

(5)  Statele membre pot conferi autorităților competente menționate la alineatul (1) responsabilitatea de a efectua controale în vederea verificării conformității sau a aplicării normelor, inclusiv a celor prin care se reglementează riscurile specifice care pot fi generate de prezența speciilor străine în Uniune, altele decât cele menționate la articolul 1 alineatul (2). [AM 56]

(6)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, mijloacele prin care informațiile menționate la alineatul (4) sunt puse la dispoziția publicului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2). Mijloacele prin care informațiile menționate la alineatul (4) sunt puse la dispoziția publicului includ, în orice caz, publicarea pe internet. [AM 57]

Articolul 4

Obligațiile generale ale autorităților competente

(1)  Autoritățile competente:

(a)  dispun de proceduri și sisteme în vederea asigurării eficacității și a adecvației controalelor oficiale și ale altor activități oficiale;

(b)  dispun de sisteme în vederea asigurării imparțialității, independenței, a calității, și a coerenței și consecvenței obiectivelor controalelor oficiale și ale altor activități oficiale la toate nivelurile; ei nu trebuie să aibă vreo legătură sau să fie dependenți în vreun fel de operatorii pe care îi controlează;

(c)  dispun de sisteme în vederea asigurării faptului că personalul care efectuează controale oficiale și alte activități oficiale este independent, este imparțial, nu este afectat de conflict de interese și nu are legături inadecvate din care să obțină profituri economice sau care să îi pericliteze imparțialitatea;

(d)  dețin sau au acces la o capacitate adecvată de laborator pentru analizare, testare și diagnosticare;

(e)  dețin sau au acces la un număr suficient de angajați independenți, cu calificări și experiență corespunzătoare în ceea ce privește cerințele în materie de control de la articolul 1 alineatele (1) și (2), astfel încât controalele oficiale și alte activități oficiale să poată fi efectuate integral, în mod eficient și eficace;

(f)  dispun de mijloace și echipamente adecvate și întreținute în mod corespunzător în vederea asigurării unei efectuări eficiente și eficace a controalelor oficiale și a altor activități oficiale de către personal;

(g)  dețin competențele legale în vederea efectuării controalelor oficiale și a altor activități oficiale și a aplicării măsurilor prevăzute în prezentul regulament și în normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

(h)  dispun de proceduri juridice în vigoare în vederea asigurării accesului personalului la sediile operatorilor și la documentele păstrate de operatori, astfel încât să fie în măsură să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător;

(i)  dispun de planuri pentru situații de urgență și sunt pregătite să aplice astfel de planuri în caz de urgență, după caz în conformitate cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2).

(2)  Personalul care efectuează controale oficiale și alte activități oficiale:

(-a)  sunt funcționari angajați de autoritățile competente sau de un organism public independent delegat de autoritatea competentă să efectueze controale oficiale sau alte activități oficiale;

(a)  beneficiază, pentru domeniul său de competență, de programe adecvate de formare care să le permită exercitarea atribuțiilor în mod competent și efectuarea de controale oficiale și alte activități oficiale într-un mod coerent;

(b)  este permanent la curent cu evoluțiile din domeniul său de competență și beneficiază de programe periodice de formare suplimentară, după necesități;

(c)  beneficiază de formare în domeniile prevăzute la capitolul I din anexa II și cu privire la obligațiile autorităților competente care decurg din prezentul regulament.

Autoritățile competente elaborează și implementează programe de formare pentru a se asigura că personalul care efectuează controale oficiale și activități oficiale beneficiază de programele de formare menționate la literele (a), (b) și (c) de la primul paragraf.

(3)  În vederea asigurării deținerii de către personalul din cadrul autorităților competente menționat la alineatul (1) litera (e) și la alineatul (2) a calificărilor, a competențelor și a cunoștințelor necesare, Comisia este abilitată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 cu privire la normele vizând calificarea specifică și cerințele de formare ale personalului, având în vedere cunoștințele științifice și tehnice necesare efectuării controalelor oficiale și altor activități oficiale în fiecare din domeniile menționate la articolul 1 alineatul (2).

(4)  În cazul în care, în cadrul serviciilor unei autorități competente activităților desfășurate de o autoritate competentă, mai multe unități sunt abilitate să efectueze controale oficiale sau alte activități oficiale, se asigură o coordonare și o cooperare eficiente și eficace între diferitele unități. [AM 58 și 341]

Articolul 5

Auditurile autorităților competente

(1)  Autoritățile competente realizează audituri interne sau pot solicita efectuarea de audituri și iau măsurile necesare având în vedere rezultatele acestora, în vederea asigurării îndeplinirii prevederilor prezentului regulament.

Aceste audituri:

(a)  fac obiectul unei analize independente;

(b)  se realizează într-un mod transparent.

(2)  La cerere Pe baza unei cereri justificate, autoritățile competente pun la dispoziția Comisiei rezultatele auditurilor menționate la alineatul (1). [AM 59]

(3)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme privind efectuarea auditurilor prevăzute la alineatul (1). Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 6

Deciziile autorităților competente cu privire la persoanele fizice și juridice

Deciziile cu privire la persoanele fizice sau juridice luate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 53, cu articolul 64 alineatele (3) și (5), cu articolul 65, cu articolul 134 alineatul (2) și cu articolul 135 alineatele (1) și (2) fac obiectul dreptului acestor persoane de a recurge la căi de atac împotriva lor, în conformitate cu legislația națională.

Articolul 7

Obligații de confidențialitate ce revin personalului autorităților competente

(1)  Autoritățile competente solicită membrilor personalului propriu să nu divulge, cu excepția colegilor din cadrul autorității competente, informațiile obținute în cadrul realizării sarcinilor lor în contextul controalelor oficiale și al altor activități oficiale care, prin natura lor, intră sub incidența secretului profesional, sub rezerva dispozițiilor de la alineatul (2).

(2)  Cu excepția cazului în care există un interes public superior care justifică divulgarea, sau în care divulgarea este impusă de alte acte legislative ale Uniunii, informațiile care intră sub incidența secretului profesional menționate la alineatul (1) includ informațiile a căror divulgare ar aduce atingere:

(a)  obiectivelor activităților de inspecție, de investigație și de audit;

(b)  protejării intereselor comerciale ale unei persoane fizice sau juridice;

(c)  protejării procedurilor judiciare și a consultanței juridice aflate în curs de desfășurare;

(ca)  procesului decizional al autorităților competente.

(2a)  Atunci când determină dacă există vreun interes public superior care justifică dezvăluirea, autoritățile competente țin cont, printre altele, de următoarele elemente:

(a)  riscurile posibile pentru sănătatea oamenilor, animalelor sau plantelor sau pentru mediu;

(b)  natura, gravitatea și amploarea unor asemenea riscuri, astfel încât să se asigure că dezvăluirea este proporțională în situația dată.

(3)  Alineatele Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2) nu împiedică autoritățile competente să publice sau să pună publică sau pun la dispoziția publicului în orice alt mod informații cu privire la rezultatul controalelor oficiale privind operatorii individuali, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)  operatorul în cauză are posibilitatea de a prezenta observații cu privire la informațiile pe care autoritatea competentă intenționează să le publice sau să le pună la dispoziția publicului în alt mod, înainte de publicare sau difuzare;

(b)  informațiile care sunt publicate sau puse la dispoziția publicului în alt mod iau în considerare observațiile formulate de către operatorul în cauză sau sunt publicate sau difuzate simultan și împreună cu aceste observații.

(3a)  Autoritățile competente se asigură că toate informațiile publicate sau puse la dispoziția publicului în temeiul prezentului articol sunt exacte și că, în situația în care informațiile respective se dovedesc ulterior a fi inexacte, ele sunt corectate în mod corespunzător. [AM 60]

Capitolul II

Controalele oficiale

Articolul 8

Norme generale privind controalele oficiale

(1)  Autoritățile competente efectuează periodic controale oficiale asupra tuturor operatorilor întreprinderilor, în funcție de riscuri și cu o frecvență corespunzătoare, luând în considerare: [AM 61]

(a)  riscurile identificate asociate cu:

(i)  animalele și mărfurile;

(ii)  activitățile și măsurile de precauție controlate de operatori; [AM 62]

(iii)  locul de desfășurare a activităților sau a operațiunilor operatorilor;

(iv)  utilizarea de produse, procese, materiale, aditivi alimentari sau substanțe care pot influența siguranța sau aspectele sanitare ale alimentelor, sau a siguranța furajelor, sănătatea sau bunăstarea calitatea vieții animalelor, sănătatea plantelor sau identitatea și calitatea materialul de reproducere a plantelor sau care, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pot avea un impact negativ asupra mediului; [AM 63]

(iva)  posibilitatea ca consumatorii să fie induși în eroare în legătură cu natura, calitatea sau ingredientele unui produs și/sau posibilitatea ca consumatorii să sufere pierderi financiare în urma primirii unor informații înșelătoare din partea operatorului; [AM 64]

(ivb)  cerințele aferente procesului în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (j); [AM 65]

(b)  antecedentele operatorilor întreprinderilor în ceea ce privește rezultatele controalelor oficiale efectuate asupra acestora și conformitatea lor cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

(c)  fiabilitatea și rezultatele controalelor proprii care au fost efectuate de către operatori sau de către un terț la cererea lor, în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2). Transferul de informații privind aceste controale proprii este utilizat, pe cât posibil, în așa fel încât sarcina asupra operatorilor să fie redusă la minimum; [AM 67]

(ca)  așteptările consumatorilor în ceea ce privește natura, calitatea și compoziția alimentelor și a mărfurilor; [AM 68]

(d)  orice informații care ar putea indica neconformitatea cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2);

(da)  sisteme private de asigurare a calității înființate în aplicare de operatori, care sunt certificate și auditate de organisme de certificare independente și recunoscute. [AM 69]

(2)  Autoritățile competente efectuează controale oficiale în mod periodic și cu o frecvență corespunzătoare în vederea identificării posibilelor încălcări cu intenție ale normelor menționate la articolul 1 alineatul (2), precum și în vederea verificării conformității cu cerințele și criteriile operaționale în temeiul articolului 1 alineatul (2) litera (j), luând în considerare, în plus față de criteriile menționate la alineatul (1), informațiile privind astfel de posibile încălcări cu intenție furnizate prin mecanismele asistenței administrative prevăzute la titlul IV, precum și orice alte informații care indică posibilitatea unor astfel de încălcări. [AM 70]

(2a)  Competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 139 este conferită Comisiei în vederea stabilirii unei frecvențe minime uniforme pentru efectuarea controalelor menționate la alineatele (1) și (2). Dacă este necesar, această frecvență minimă, bazată pe risc, se stabilește în mod diferențiat pentru fiecare produs, proces sau activitate care face obiectul controalelor oficiale potrivit prezentului regulament. [AM 71]

(3)  Controalele oficiale efectuate înainte de introducerea pe piață sau de punerea în circulație a anumitor animale și mărfuri în vederea eliberării certificatelor oficiale sau a atestatelor oficiale prevăzute în normele menționate la articolul 1 alineatul (2) drept condiție pentru introducerea pe piață sau circulația animalelor sau a mărfurilor se efectuează în conformitate cu:

(a)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2)

(b)  actele delegate adoptate de către Comisie în conformitate cu articolele 15 – 24.

(4)  Controalele oficiale se efectuează fără avertisment prealabil, cu excepția cazului în care:

(a)  este necesară notificarea prealabilă a operatorului; [AM 72]

(b)  controalele oficiale au fost solicitate de către operator. Aceste controale anunțate nu pot înlocui controalele standard fără avertisment prealabil; [AM 73]

(ba)  sunt efectuate audituri pentru verificarea cerințelor în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) litera (j). [AM 74]

(5)  Controalele oficiale se efectuează, pe cât posibil, într-o manieră care să asigure minimizarea menținerea la minimul necesar a sarcinii administrative și a perturbării activității operatorilor, fără însă ca aceasta să afecteze negativ calitatea controlului; în acest scop, atunci când același operator este supus la mai multe controale oficiale în cursul aceleași perioade, autoritatea competentă comasează aceste controale. Atunci când operatorilor le sunt aplicate mai multe controale oficiale, statele membre asigură o abordare coordonată, în scopul combinării măsurilor de control existente. [AM 75]

(6)  Autoritățile competente efectuează controale oficiale cu aceeași atenție, indiferent dacă animalele și mărfurile în cauză:

(a)  sunt disponibile pe piața Uniunii, indiferent dacă provin din statul membru în care se efectuează controalele oficiale sau dintr-un alt stat membru;

(b)  urmează să fie exportate din Uniune;

(c)  intră în Uniune din țări terțe.

(7)  În măsura strict necesară pentru organizarea controalelor oficiale, statele membre de destinație pot impune impun operatorilor care dețin animale sau mărfuri livrate lor dintr-un alt stat membru obligația de a raporta sosirea acestor animale sau mărfuri. [AM 76]

Articolul 9

Persoanele, procesele și activitățile, precum și metodele și tehnicile care fac obiectul controalelor oficiale [AM 77]

În măsura necesară în vederea asigurării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2), autoritățile competente efectuează controale oficiale:

(a)  asupra animalelor și mărfurilor în toate etapele de producție, prelucrare, comercializare și distribuție; [AM 78]

(b)  asupra substanțelor, a materialelor sau a obiectelor altor obiecte care pot influența caracteristicile sau sănătatea animalelor și ale caracteristicile mărfurilor, în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție; [AM 79]

(c)  asupra operatorilor, precum și asupra activităților și a operațiunilor controlate de aceștia, asupra sediilor, terenurilor, culturilor și proceselor acestora, a depozitării, transportului, precum și în ceea ce privește utilizarea mărfurilor și păstrarea întreținerea animalelor. [AM 80]

(ca)  asupra întregii documentații, inclusiv a celei în format electronic, legate de activitatea desfășurată sau de activitățile de transport. [AM 81]

Articolul 10

Transparența controalelor oficiale

(1)  Autoritățile competente efectuează controale oficiale cu un nivel înalt de transparență și pun la dispoziția publicului informații relevante cu privire la organizarea și efectuarea controalelor oficiale.

De asemenea, autoritățile asigură publicarea periodică și în timp util, cel puțin o dată pe an, a informațiilor cu privire la:

(a)  tipul, numărul și rezultatele finale ale controalelor oficiale;

(b)  tipul și numărul neconformităților constatate;

(c)  cazurile tipul și numărul cazurilor în care autoritățile competente au luat măsuri în conformitate cu articolul 135;

(d)  cazurile tipul și numărul cazurilor în care au fost impuse sancțiunile prevăzute la articolul 136. [AM 82]

(2)  În vederea asigurării unei aplicări uniforme a normelor prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol, Comisia stabilește și actualizează după caz, prin acte de punere în aplicare, formatul în care se publică informațiile menționate la respectivul alineat. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2) pune la dispoziția statelor membre documente orientative corespunzătoare, inclusiv o propunere de format de raportare standardizat, care în orice caz cuprinde și publicarea pe internet a respectivelor documente orientative. [AM 83]

(3)  Autoritățile competente sunt abilitate să publice sau să pună la dispoziția publicului în alt mod informații cu privire la rating-ul operatorilor individuali pe baza rezultatelor controalelor ultimelor patru controale oficiale, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)  criteriile de rating sunt obiective, transparente și disponibile public;

(b)  există măsuri corespunzătoare de asigurare a coerenței și a transparenței procesului de rating;

(ba)  se efectuează inspecții ulterioare fără întârziere, în cazul unui rating nefavorabil. [AM 84]

(3a)  Pentru a permite comparabilitatea sistemelor de rating din două state membre diferite Comisia, prin intermediul actelor delegate și după consultarea părților interesate, întocmește orientări pentru a stabili criterii obiective care sunt puse la dispoziția statelor membre și pe care acestea le pot folosi în mod facultativ. [AM 85]

Articolul 11

Controalele documentate și procedurile de verificare a controalelor

(1)  Autoritățile competente efectuează controale oficiale în conformitate cu anumite proceduri documentate.

Aceste proceduri vizează domeniile tematice pentru procedurile de control prevăzute la capitolul II din anexa II și conțin instrucțiuni detaliate pentru personalul care efectuează controale oficiale.

(2)  Autoritățile competente dispun de proceduri de verificare a coerenței și a eficacității controalelor oficiale și a altor activități oficiale pe care le efectuează.

(3)  Autoritățile competente:

(a)  aplică măsuri corective în toate cazurile în care procedurile prevăzute la alineatul (2) identifică deficiențe privind coerența și eficacitatea controalelor oficiale și ale altor activități oficiale;

(b)  actualizează procedurile documentate prevăzute la alineatul (1), după caz.

Articolul 12

Evidența și raportarea controalelor oficiale [AM 86]

(1)  Autoritățile competente întocmesc rapoarte păstrează înregistrări documentare pentru fiecare control oficial pe care îl efectuează efectuat. Ele întocmesc rapoarte cu privire la controalele în cadrul cărora s-a stabilit o neconformitate cu prezentul regulament sau cu dispozițiile menționate la articolul 1 alineatul (2). [AM 87]

Aceste rapoarte cuprind:

(a)  o descriere a scopului controalelor oficiale;

(b)  metodele de control aplicate;

(c)  rezultatele controalelor oficiale;

(d)  după caz, măsurile pe care autoritățile competente le impun operatorului în cauză, ca urmare a controalelor oficiale efectuate de către acestea.

(2)  Autoritățile competente furnizează operatorului supus unui control oficial o copie a raportului prevăzut la alineatul (1).

(3)  În cazul în care controalele oficiale impun prezența permanentă sau periodică a personalului sau reprezentanților autorităților competente la sediul operatorului, rapoartele prevăzute la alineatul (1) se întocmesc cu o frecvență care să permită autorităților competente și operatorului:

(a)  să fie informați periodic cu privire la nivelul de conformitate;

(b)  să fie informați imediat cu privire la orice deficiență sau neconformitate identificată prin intermediul controalelor oficiale.

(3a)  Rezultatele controalelor oficiale la punctele de inspecție la frontieră se înregistrează în documentul sanitar comun de intrare în conformitate cu articolul 54 alineatul 2 litera (b). [AM 88]

Articolul 13

Controalele oficiale, metode și tehnici

(1)  Autoritățile competente efectuează controale oficiale folosind metode și tehnici de control care, după caz, includ screening-ul, screening-ul țintit, verificări, inspecții, audituri, eșantionări, analize, teste și diagnosticări.

(2)  Controalele oficiale includ, după caz, următoarele: [AM 89]

(a)  o examinare a sistemelor de control pe care operatorii le dețin și a rezultatelor obținute;

(b)  o inspecție a:

(i)  instalațiilor și a altor întreprinderi ale producătorilor primari, inclusiv a împrejurimilor, sediilor, birourilor, echipamentelor, instalațiilor și mașinilor, precum și transportului și a animalelor și a mărfurilor acestora;

(ii)  a materiilor prime, a ingredientelor, a adjuvanților tehnologici și a altor produse utilizate pentru prepararea și producerea de mărfuri sau pentru hrănirea sau tratarea animalelor;

(iia)  a materialelor destinate să intre în contact cu alimentele; [AM 90]

(iii)  a mărfurilor semifabricate;

(iv)  a produselor și proceselor de curățare și de întreținere, precum a și produselor de protecție a plantelor;

(v)  a etichetării, prezentării și publicității;

(c)  controale privind condițiile de igienă la sediile operatorilor;

(d)  o evaluare a procedurilor privind bunele practici de fabricație (BPF), bunele practici de igienă (BPI), bunele practici agricole și analiza riscurilor și a punctele critice de control (HACCP);

(e)  o examinare a documentelor, a înregistrărilor făcute pentru trasabilitate și a altor înregistrări care pot fi relevante pentru evaluarea conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2); [AM 91]

(f)  interviuri cu operatorii și cu personalul acestora;

(g)  o citire a valorilor înregistrate de instrumentele de măsurare ale operatorilor;

(h)  controale efectuate cu instrumentele proprii ale autorităților competente în vederea verificării măsurătorilor efectuate de către operatori;

(i)  orice altă activitate necesară în vederea identificării neconformităților.

(2a)  Normele specifice privind efectuarea controalelor oficiale țin seama întotdeauna nu numai de potențialele riscuri asupra sănătății, ci și de așteptările consumatorilor în ceea ce privește compoziția alimentelor și probabilitatea practicilor frauduloase. [AM 326]

Articolul 14

Obligațiile operatorilor

(1)  În măsura în care este necesar în vederea efectuării controalelor oficiale sau a altor activități oficiale, în cazul în care acest lucru este impus de către autoritățile competente, operatorii oferă personalului din cadrul autorităților competente și personalului organismelor delegate, în cazul delegării unor sarcini specifice privind controalele oficiale, în conformitate cu articolul 25, acces la: [AM 92]

(a)  sediile lor;

(b)  sistemele lor computerizate de gestionare a informațiilor;

(c)  animalele și mărfurile lor;

(d)  documentele relevante și orice alte informații, inclusiv rezultatele eventualelor teste interne, relevante în vederea efectuării unor astfel de controale sau activități și la elementele care fac obiectul controlului enumerate la articolul 13 alineatul (2). Fiecare operator este în măsură să indice cel puțin fiecare operator care îl aprovizionează și fiecare operator pe care îl aprovizionează. [AM 93]

(2)  În timpul desfășurării controalelor oficiale și a altor activități oficiale, operatorii asistă personalul autorităților competente și pe cel al organismelor delegate, în conformitate cu articolul 25, în îndeplinirea sarcinilor de control ale acestora. Operatorii pun la dispoziția autorităților competente în mod gratuit o cantitate suficientă de eșantioane. [AM 94]

(3)  Operatorul responsabil de transport:

(a)  cooperează pe deplin cu autoritățile competente în vederea asigurării unei desfășurări eficiente a controalelor oficiale sau a altor activități oficiale;

(b)  pune la dispoziție fără întârziere toate informațiile solicitate privind transportul, pe suport de hârtie sau în format electronic. [AM 95]

(4)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme:

(a)  de determinare a modalităților prin care autoritățile competente și organismele delegate, în conformitate cu articolul 25, pot accesa sistemele computerizate de gestionare a informațiilor menționate la alineatul (1) litera (b); [AM 96]

(b)  privind cooperarea între operatori și autoritățile competente, astfel cum se menționează la alineatul (3).

Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 15

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu producția de produse de origine animală destinate consumului uman

(-1)  Controalele oficiale efectuate pentru a verifica conformitatea cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) referitoare la produsele de origine animală destinate consumului uman cuprind întotdeauna verificarea conformității cu cerințele stipulate în Regulamentul (CE) nr. 852/2004(57), Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, după caz, și cel puțin următoarele aspecte:

(a)  proiectarea și întreținerea sediului și instalațiilor;

(b)  igiena personală;

(c)  procedurile bazate pe principiile HACCP;

(d)  proceduri de control intern;

(e)  verificarea respectării cerințelor aplicabile de către personal;

(f)  verificarea înregistrărilor operatorului și a documentelor de însoțire a alimentelor, furajelor și a oricărei substanțe sau a oricărui material care intră sau ies din unitatea de producție;

(g)  examinarea oricărei dovezi privind utilizarea practicilor frauduloase.

(1)  Controalele oficiale asupra producției menționate la alineatul (1) și efectuate în legătură cu producția de carne includ:

(a)  verificarea, de către sau sub responsabilitatea unui un medic veterinar oficial, a sănătății și a bunăstării animalelor înainte de sacrificare sau un angajat oficial auxiliar lucrând sub răspunderea unui veterinar oficial;

(b)  controale oficiale efectuate de către sau sub responsabilitatea unui un medic veterinar oficial sau un angajat oficial auxiliar lucrând sub răspunderea unui veterinar oficial în abatoare, fabrici de tranșare și procesare și unități de prelucrare a vânatului, în vederea verificării conformității cu cerințele aplicabile privind:

(i)  igiena producției de carne;

(ii)  prezența reziduurilor de medicamente veterinare în produsele de origine animală destinate consumului uman;

(iii)  manipularea și eliminarea subproduselor de origine animală și a materialelor cu riscuri specificate;

(iv)  sănătatea și bunăstarea animalelor.

(1a)  În scopul controalelor oficiale menționate la alineatul (2):

(a)  cel puțin un veterinar oficial este prezent atât pe durata inspecției ante mortem, cât și a celei post mortem sau, în cazul unităților care manipulează carnea de vânat, pe durata inspecției post mortem;

(b)  un veterinar oficial sau un angajat auxiliar oficial este prezent, cu o frecvență corespunzătoare îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, în instalațiile de tranșare în care este prelucrată carnea.

(1b)  În urma controalelor oficiale menționate la alineatul (2), se iau acțiuni și măsuri în conformitate cu articolul 135 în legătură cu animalele, calitatea vieții acestora și destinația cărnii de către veterinarul oficial sau sub responsabilitatea acestuia.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 cu privire la normele specifice de efectuare a controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman și asupra animalelor destinate producției de astfel de produse în vederea verificării conformității cu normele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (c), (d) și (e) care se aplică acestor produse și animale, precum și cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a controalelor oficiale. Aceste acte delegate instituie norme privind:

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la alineatul (1) și la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11 - 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințele specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale, având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), pericolele și riscurile specifice existente în legătură cu fiecare produs de origine animală și cu diferitele procese la care este supus acesta;

(c)  cazurile și condițiile în care personalul din abatoare poate fi implicat în controalele oficiale beneficiind de calificare și formare profesională corespunzătoare și angajați sub controlul veterinarului oficial într-o unitate separată și independentă de unitățile de producție ale combinatului îl poate asista pe veterinarul oficial cu ocazia îndeplinirii controalelor oficiale menționate la alineatul (2) în legătură cu producția de carne de pui și iepure, precum și concepția și aplicarea testelor pentru evaluarea performanțelor lor;

(d)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să aplice, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv;

(e)  criteriile de stabilire, pe baza unei analize a riscurilor, a situațiilor în care condițiilor aferente și a frecvenței cu care urmează să fie efectuate sarcinile de control oficial de către medicul veterinar oficial nu are obligația de a fi prezent în abatoare cu o capacitate de producție scăzută și în unitățile de prelucrare a vânatului cu respectarea cerinței minime prevăzute la alineatul (1a) litera (a).

În situația în care, în cazul riscurilor care nu pot fi abordate în mod eficient în lipsa unor specificații comune pentru controalele oficiale sau pentru acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în urma acestor controale oficiale, există motive imperative de urgență care impun acest lucru, procedura prevăzută la articolul 140 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul prezentului alineat.

(3)  La adoptarea actelor delegate, astfel cum se prevede la alineatul (2), Comisia ține seama de:

(a)  experiența acumulată de către autoritățile competente și operatorii din sectorul alimentar privind aplicarea procedurilor menționate la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

(b)  evoluțiile științifice și tehnologice;

(c)  așteptările consumatorilor cu privire la compoziția alimentelor și modificările modelelor de consum alimentar;

(d)  riscurile pentru sănătatea umană și sănătatea animală asociate cu carnea și cu alte produse de origine animală destinate consumului uman;

(da)  examinarea oricărei dovezi privind utilizarea practicilor frauduloase.

(4)  În măsura în care acest lucru nu împiedică realizarea obiectivelor privind sănătatea umană și animală urmărite prin normele menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (c), (d) și (e) aplicabile produselor de origine animală destinate consumului uman și animalelor destinate producției de astfel de produse, Comisia ține seama, la adoptarea actelor delegate în conformitate cu alineatul (2), și de următoarele elemente:

(a)  nevoia de a facilita aplicarea actelor delegate la întreprinderile mici necesitatea ca actele delegate să propună măsuri proporționale cu natura și dimensiunea întreprinderilor mici pentru a asigura o aplicare eficace; [AM 97]

(b)  nevoia de a facilita utilizarea continuă a metodelor tradiționale în orice stadiu al producției, al prelucrării sau al distribuției alimentelor;

(c)  nevoile întreprinderilor din sectorul alimentar situate în regiuni supuse unor constrângeri geografice speciale.

Articolul 16

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu reziduurile de anumite substanțe din alimente și furaje

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) în cazul anumitor substanțe a căror utilizare la culturi sau la animale, respectiv pentru a produce sau prelucra alimente sau furaje, poate avea ca rezultat apariția de reziduuri ale acestor substanțe în alimente sau furaje, precum și cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a controalelor oficiale. Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de necesitatea asigurării unui nivel minim de controale oficiale pentru a preveni încălcarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) în cazul utilizării acestor substanțe și stabilesc norme privind: [AM 327]

(a)  cerințele specifice uniforme privind efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale, având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), pericolele și riscurile specifice asociate substanțelor neautorizate și utilizării neautorizate a substanțelor autorizate;

(b)  criteriile specifice suplimentare și conținutul specific suplimentar celor prevăzute la articolul 108 privind întocmirea părților relevante ale planului de control național multianual menționat la articolul 107 alineatul (1);

(c)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv.

Articolul 17

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu animalele, produsele de origine animală, și materialele germinative, subprodusele de origine animală și produsele derivate [AM 98]

(1)  Controalele oficiale privind animalele cuprind:

(a)  verificarea măsurilor de protecție împotriva pericolelor biologice și chimice la adresa sănătății umane și animale;

(b)  verificarea măsurilor în domeniul calității vieții animalelor, fără a aduce atingere articolului 18;

(c)  verificarea măsurilor de control sau eradicare a bolilor. [AM 99]

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale asupra animalelor, produselor de origine animală, materialelor germinative, subproduselor de origine animală și a altor produse derivate în vederea verificării conformității cu normele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (d) și (e) și la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a controalelor oficiale. Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de riscurile pentru sănătatea animală pe care le prezintă animalele, produsele de origine animală și materialele germinative, precum și de riscurile pentru sănătatea umană și animală pe care le prezintă subprodusele de origine animală și produsele derivate și conțin norme privind: [AM 100]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11, și 12 și 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36; [AM 101]

(b)  cerințele specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale, ținând seama, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), de necesitatea de abordare a pericolelor și a riscurilor specifice la adresa sănătății animale prin intermediul controalelor oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu măsurile de prevenire și control al bolilor stabilite în conformitate cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (d);

(c)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte, în legătură cu anumite cazuri de neconformitate, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv.

Articolul 18

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu cerințele în materie de bunăstare a animalelor

(1)  Pe lângă normele generale privind controalele oficiale prevăzute la articolul 8, controalele oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu normele de stabilire a cerințelor în materie de bunăstare a animalelor în cazul transportului acestora includ: [AM 102]

(a)  în cazul călătoriilor de lungă durată între statele membre și între acestea și țări terțe, controale oficiale efectuate înainte de încărcare pentru a verifica dacă animalele sunt apte de a călători;

(b)  în cazul călătoriilor de lungă durată între statele membre și între acestea și țări terțe, ale ecvideelor domestice altele decât ecvideele înregistrate și ale animalelor domestice din speciile de bovine, ovine, caprine și porcine, înainte de călătorie:

(i)  controale oficiale privind jurnalele de călătorie pentru a verifica dacă acestea sunt realiste și conforme cu Regulamentul (CE) nr. 1/2005;

(ii)  controale oficiale cu scopul de a verifica dacă transportatorul indicat în jurnalul de călătorie deține o autorizație de transport valabilă, un certificat de autorizare pentru mijloacele de transport pentru călătorii de lungă durată și certificate de competență pentru șoferi și însoțitori;

(c)  la punctele de inspecție la frontieră prevăzute la articolul 57 alineatul (1) și la punctele de ieșire:

(i)  controale oficiale pentru a verifica dacă animalele sunt apte pentru a fi transportate și mijloacele de transport, pentru a verifica respectarea capitolului II și, după caz, a capitolului VI din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1/2005; [AM 103]

(ii)  controale oficiale cu scopul de a verifica dacă transportatorii respectă acordurile internaționale aplicabile, inclusiv Convenția europeană privind protecția animalelor în transportul internațional, și dacă dețin autorizații valabile de transportator și certificate de competență pentru șoferi și însoțitori; [AM 104]

(iii)  controale oficiale cu scopul de a verifica dacă ecvideele domestice și animalele domestice din speciile bovine, ovine, caprine și porcine au fost sau urmează să fie transportate pe distanțe lungi;

(iiia)  în cazul în care, în urma controalelor oficiale efectuate în temeiul literei (c) punctul (i) din prezentul alineat, autoritatea competentă consideră că animalele sunt inapte pentru transport, acestea sunt descărcate, adăpate, hrănite și lăsate să se odihnească, acordându-li-se asistență veterinară, dacă este necesar, până devin apte pentru a continua călătoria; [AM 105]

(ca)  în cazul călătoriilor de lungă durată între statele membre și între acestea și țări terțe, controale oficiale efectuate în orice etapă a călătoriei în mod aleatoriu sau asupra unui anumit transport, pentru a verifica dacă duratele de călătorie declarate sunt realiste și dacă respectiva călătorie respectă dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1/2005 și, în special, dacă perioadele de călătorie și perioadele de repaus au respectat limitele stabilite în anexa I capitolul V la Regulamentul (CE) nr. 1/2005. [AM 106]

(2)  În cazul în care normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (f) prevăd obligația îndeplinirii unor standarde necuantificabile de bunăstare a animalelor sau în cazul în care aceste norme prevăd obligația adoptării anumitor practici a căror respectare nu poate fi verificată în mod eficient prin utilizarea exclusivă a metodelor și a tehnicilor de control oficial menționate la articolul 13, controalele oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu aceste norme pot include utilizarea unor indicatori specifici de bunăstare a animalelor, în cazurile și în condițiile care se adoptă în conformitate cu alineatul (3) litera (f).

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale în vederea verificării respectării normelor Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (f). Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de riscul pentru bunăstarea animalelor legat de activitățile agricole și de transportul, sacrificarea și uciderea animalelor, și stabilesc norme privind: [AM 107]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la alineatul (1) și la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), și la articolele 11 - 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36; [AM 108]

(b)  cerințele specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale, având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), riscul asociat diferitor specii de animale și mijloace de transport, precum și necesitatea de prevenire a practicilor neconforme și de limitare a suferinței animalelor;

(c)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să aplice, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv;

(d)  verificarea respectării cerințelor de bunăstare a animalelor la punctele de inspecție la frontieră și la punctele de ieșire, precum și a cerințelor minime aplicabile la punctele de ieșire;

(e)  criterii și condiții specifice pentru activarea mecanismelor de asistență administrativă prevăzute la titlul IV;

(f)  cazurile și condițiile în care controalele oficiale efectuate în vederea verificării respectării cerințelor în materie de bunăstare a animalelor pot include includ utilizarea unor indicatori specifici de bunăstare a animalelor, bazați pe criterii de performanță măsurabile, precum și concepția unor astfel de indicatori pe bază de dovezi științifice și tehnice. [AM 109]

Articolul 19

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu sănătatea plantelor

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale asupra plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte în vederea verificării conformității cu normele Uniunii menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (g) aplicabile acestor mărfuri și cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale. Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de riscurile pentru sănătatea plantelor asociate plantelor, produselor vegetale și altor obiecte în legătură cu dăunători ai plantelor sau cu operatori specifici și stabilesc norme privind: [AM 328]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11, 12 și 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințe specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale privind introducerea și circulația în Uniune a anumitor plante, produse vegetale și a altor obiecte vizate prin normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (g) și frecvențele uniforme minime ale acestor controale oficiale având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), pericolele și riscurile specifice pentru sănătatea plantelor legate de anumite plante, produse vegetale și alte obiecte cu o anumită origine sau proveniență;

(c)  frecvențele uniforme ale controalelor oficiale efectuate de către autoritățile competente cu privire la operatorii autorizați să emită pașapoarte fitosanitare în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. .../...(58) având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), dacă acești operatori au pus sau nu în aplicare un plan de gestionare a riscului fitosanitar menționat la articolul 86 din Regulamentul (UE) nr. .../... (59) pentru plante, produse din plante și alte obiecte pe care le produc;

(d)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv.

Articolul 20

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu materialul de reproducere a plantelor

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale asupra materialului de reproducere a plantelor în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (h) aplicabile acestor mărfuri și la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale. Aceste acte delegate instituie norme privind:

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11, 12 și 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințele specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), riscurile pentru sănătatea, identitatea, calitatea și trasabilitatea anumitor categorii de material de reproducere a plantelor sau a unor genuri sau specii specifice;

(c)  criterii și condiții specifice pentru activarea mecanismelor de asistență administrativă prevăzute la titlul IV;

(d)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv. [AM 110]

Articolul 21

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu OMG-urile și cu alimentele și furajele modificate genetic

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale asupra OMG-urilor și a alimentelor și furajelor modificate genetic în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) și cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale. Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de necesitatea asigurării unui nivel minim de controale oficiale în vederea prevenirii practicilor care încălcă încalcă aceste norme și stabilesc norme privind: [AM 111]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11 - 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințe specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale privind:

(i)  prezența pe piață a OMG-urilor și a alimentelor și furajelor modificate genetic care nu au fost autorizate în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului(60) sau cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

(ii)  cultivarea OMG-urilor și aplicarea corectă a planului de monitorizare menționat la articolul 13 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2001/18/CE și la articolul 5 alineatul (5) și articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, inclusiv a măsurilor minime pentru monitorizarea și supravegherea efectelor potențiale asupra sănătății, a sănătății animalelor și a mediului înconjurător; [AM 112]

(iii)  utilizarea limitată a microorganismelor modificate genetic;

(iiia)  măsurile minime în ceea ce privește controalele și raportarea, care vizează evitarea prezenței nedorite a OMG-urilor, în conformitate cu articolul 26a din Directiva 2001/18/CE; [AM 113]

(c)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte în legătură cu anumite neconformități una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv.

Articolul 22

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu produsele de protecție a plantelor

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (i). [AM 114]

Aceste acte delegate propuneri legislative țin seama de riscurile pe care produsele de protecție a plantelor le pot reprezenta pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător și stabilesc norme privind: [AM 115]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11 - 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințele specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale privind fabricarea, introducerea pe piață, intrarea în Uniune, etichetarea, ambalarea, transportul, depozitarea, comerțul paralel și utilizarea produselor de protecție a plantelor, având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), necesitatea asigurării unei utilizări sigure și sustenabile a produselor de protecție a plantelor și a combaterii comerțului ilegal cu astfel de produse; [AM 116]

(c)  cerințele specifice uniforme pentru inspecții asupra echipamentelor de aplicare a pesticidelor și frecvența minimă uniformă a unor astfel de controale;

(ca)  cerințele specifice uniforme pentru crearea unui registru sau a unei baze de date privind fabricarea, ambalarea și structurile de depozitare; [AM 117]

(d)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să aplice, în legătură cu anumite neconformități, una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv;

(e)  concepția unor sisteme de certificare în vederea sprijinirii autorităților competente în cadrul inspecțiilor efectuate asupra echipamentelor de aplicare a pesticidelor;

(f)  colectarea de informații, monitorizarea și raportarea cu privire la suspiciunile de otrăvire cauzată de produsele de protecție a plantelor;

(g)  colectarea de informații, monitorizarea și raportarea cu privire la produsele contrafăcute de protecție a plantelor și la comerțul ilegal cu produse de protecție a plantelor.

Articolul 23

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu produsele ecologice și cu denumirile de origine protejată, indicațiile geografice protejată și specialitățile tradiționale garantate

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 139, cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (j) și (k) și la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale.

(2)  În ceea ce privește normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (j), actele delegate menționate la alineatul (1) stabilesc Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 în vederea verificării conformității cu normele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) litera (j) și cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale. Aceste acte delegate instituie norme privind: [AM 118]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale operatorilor, autorităților competente și organismelor delegate în vederea asigurării conformității cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 834/2007, în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11-13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36 și în plus față de articolele 25, 29, 30 și 32 pentru autorizarea și supravegherea organismelor delegate; [AM 119]

(b)  cerințe suplimentare față de cele menționate la articolul 8 alineatul (1) pentru evaluarea riscului, precum și pentru stabilirea frecvenței controalelor oficiale și eșantionării, după caz, ținând seama de riscul apariției unei neconformități;

(c)  frecvența minimă de efectuare a controalelor oficiale asupra operatorilor, conform definiției de la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, precum și cazurile și condițiile în care anumiți operatori sunt exceptați de la anumite controale oficiale;

(d)  metode și tehnici suplimentare de efectuare a controalelor oficiale în plus față de cele menționate la articolul 13 și la articolul 33 alineatele (1) – (5) și cerințe specifice privind efectuarea controalelor oficiale menite să asigure trasabilitatea produselor ecologice în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție, precum și să ofere garanții cu privire la respectarea normelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (j);

(e)  criterii suplimentare față de cele menționate la articolul 135 alineatul (1) al doilea paragraf și la articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 cu privire la măsurile care trebuie să fie adoptate în cazul apariției unei neconformități și măsuri suplimentare față de cele prevăzute la articolul 135 alineatul (2);

(f)  cerințe suplimentare față de cele prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (f) cu privire la facilitățile și echipamentele necesare în vederea efectuării controalelor oficiale, precum și condiții și obligații suplimentare față de cele menționate la articolele 25 – 30 și 32 privind delegarea sarcinilor de control oficial;

(g)  obligații de raportare suplimentare față de cele menționate la articolele 12 și 31 pentru autoritățile competente, autoritățile de control pentru produsele ecologice, precum și pentru organismele delegate responsabile cu controalele oficiale;

(h)  criterii și condiții specifice pentru activarea mecanismelor de asistență administrativă prevăzute la titlul IV;

(3)  În ceea ce privește normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (k), actele delegate menționate la alineatul (1) stabilesc norme privind:

(a)  cerințe, metode și tehnici suplimentare față de cele menționate la articolele 11 și 13 pentru controalele oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu specificațiile produsului și cu cerințele de etichetare;

(b)  metode și tehnici suplimentare față de cele menționate la articolul 13 pentru efectuarea controalelor oficiale menite să asigure trasabilitatea produselor care intră sub incidența normelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (k) în toate etapele de producție, prelucrare și distribuție, precum și să furnizeze asigurări cu privire la respectarea acestor norme;

(c)  criterii suplimentare specifice și un conținut specific suplimentar față de cele prevăzute la articolul 108 privind pregătirea părților relevante ale planului de control național multianual prevăzut la articolul 107 alineatul (1) și conținut specific suplimentar al raportului prevăzut la articolul 112;

(d)  criterii și condiții specifice pentru activarea mecanismelor de asistență administrativă prevăzute la titlul IV;

(e)  măsuri specifice care trebuie să fie adoptate, în plus față de cele menționate la articolul 135 alineatul (2), în caz de neconformitate și de neconformitate gravă sau recurentă.

(4)  Dacă este cazul, actele delegate menționate la alineatele (2) și (3) beneficiază de derogare de la dispozițiile prezentului regulament menționate la aceste alineate. [AM 120]

Articolul 24

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în cazuri de riscuri nou identificate în ceea ce privește alimentele și furajele

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 propuneri legislative cu privire la normele de efectuare a controalelor oficiale asupra anumitor categorii de alimente sau furaje în vederea verificării conformității cu normele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) literele (a) – (e) și la acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a unor astfel de controale oficiale. Aceste acte delegate propuneri legislative abordează riscurile nou identificate care pot fi determinate de alimente sau furaje pentru sănătatea umană sau animală sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu, sau orice astfel de riscuri care pot fi generate de noile modele de producție sau de consum de alimente sau furaje, sau care nu pot fi abordate în mod eficient în lipsa unor specificații comune privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente ca urmare a acestor controale oficiale, și stabilesc norme privind: [AM 121]

(a)  responsabilitățile și sarcinile specifice ale autorităților competente în plus față de cele prevăzute la articolele 4, 8 și 9, la articolul 10 alineatul (1), la articolele 11, 12 și 13, la articolul 34 alineatele (1) și (2) și la articolul 36;

(b)  cerințe specifice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și frecvența minimă uniformă a acestor controale oficiale, având în vedere, în plus față de criteriile menționate la articolul 8 alineatul (1), pericolele și riscurile specifice care există în legătură cu fiecare categorie de alimente și furaje și diferitele procese la care sunt supuse;

(c)  cazurile în care autoritățile competente trebuie să adopte în legătură cu anumite neconformități una sau mai multe dintre măsurile menționate la articolul 135 alineatul (2) sau măsuri suplimentare față de cele prevăzute la alineatul respectiv.

(2)  Dacă, în cazul unor riscuri grave pentru sănătatea umană sau animală sau pentru mediu, există motive imperative de urgență, procedura prevăzută la articolul 140 se aplică actelor delegate adoptate în temeiul alineatului (1).

Articolul 24a

Norme specifice privind controalele oficiale și acțiunile care trebuie întreprinse de către autoritățile competente în legătură cu materialele și obiectele destinate să vină în contact cu alimentele.

Comisia poate fi împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 privind normele de aplicare a controalelor oficiale și cu măsurile ce urmează a fi adoptate de autoritățile competente cu privire la materialele și articolele destinate să intre în contact cu alimentele. [AM 122]

Capitolul III

Delegarea sarcinilor specifice ale autorităților competente

Articolul 25

Delegarea sarcinilor specifice de control oficial de către autoritățile competente

(1)  Autoritățile competente pot delega sarcini specifice de control oficial unuia sau mai multor organisme sau persoane fizice delegate, în condițiile prevăzute la articolul 26, respectiv 27. Autoritățile competente nu deleagă unor persoane fizice sarcini specifice legate de controalele oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (j). [AM 123]

(2)  Autoritățile competente nu deleagă competența de a lua decizii cu privire la măsurile prevăzute la articolul 135 alineatul (1) litera (b) și la articolul 135 alineatele (2) și (3).

Primul paragraf nu se aplică măsurilor care trebuie să fie luate în conformitate cu articolul 135 sau cu normele prevăzute la articolul 23 alineatul (2) litera (e) ca urmare a controalelor oficiale efectuate în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera ( j). [AM 124]

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 139 prin care stabilește sarcini specifice de control oficial care nu pot fi delegate, în vederea păstrării independenței sau a funcțiilor de bază ale autorităților competente.

(4)  În cazul în care autoritățile competente deleagă sarcini specifice de control oficial în vederea verificării conformității cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (j) către unul sau mai multe organisme delegate, ele atribuie un număr de cod fiecărui organism delegat și desemnează autoritățile responsabile cu autorizarea și supravegherea lor.

Articolul 26

Condiții de delegare a sarcinilor specifice de control oficial către organisme delegate

Delegarea sarcinilor specifice de control către organisme delegate, menționată la articolul 25 alineatul (1), se face în scris și în condițiile următoare:

(a)  delegarea conține o descriere exactă:

(i)  a sarcinilor specifice de control oficial pe care organismul delegat le poate efectua;

(ii)  a condițiilor în care acesta poate efectua sarcinile respective;

(b)  organismul delegat:

(i)  are expertiza, echipamentele și infrastructura necesare pentru a îndeplini sarcinile de control oficial care i s-au delegat;

(ii)  are un număr suficient de angajați cu calificări și experiență corespunzătoare;

(iii)  este imparțial, independent, nu este angajat direct sau indirect de operatorul care face obiectul activităților de control și în plus neafectat de niciun conflict de interese în privința exercitării sarcinilor specifice de control oficial care i s-au delegat; [AM 125]

(iv)  activează și este acreditat în conformitate cu standardul EN ISO/IEC 17020 „Cerințe pentru funcționarea diferitelor tipuri de organisme care efectuează inspecții” sau cu un alt standard în cazul în care acesta se dovedește a avea o relevanță mai mare pentru sarcinile delegate în cauză;

(iva)  dispune de suficiente prerogative pentru a efectua controalele oficiale care i-au fost delegate; [AM 126]

(c)  există în vigoare sisteme care asigură o coordonare eficientă și eficace între autoritățile competente de delegare și organismul delegat.

Articolul 27

Condiții de delegare a sarcinilor specifice de control oficial către persoane fizice

Autoritățile competente pot delega sarcini specifice de control oficial uneia sau mai multor persoane fizice în cazul în care normele prevăzute la articolele 15 – 24 o permit O astfel de delegare se face în scris.

Articolul 26 se aplică în cazul delegării sarcinilor specifice de control oficial către persoane fizice, cu excepția literei (b) punctul (ii) și a literei (b) punctul (iv).

Articolul 28

Obligațiile organismului delegat și ale persoanei fizice cărora le-au fost delegate sarcini specifice de control oficial

Organismele delegate sau persoanele fizice cărora li s-au delegat sarcini specifice de control oficial în conformitate cu articolul 25 alineatul (1):

(a)  comunică rezultatele controalelor oficiale efectuate de ele către autoritățile competente care le-au delegat sarcini specifice de control oficial în mod periodic și ori de câte ori autoritățile competente respective o solicită;

(b)  informează imediat autoritățile competente care le-au delegat sarcinile specifice de control oficial în cazul în care rezultatele controalelor oficiale indică o neconformitate sau posibilitatea existenței unei neconformități.

Articolul 29

Obligațiile autorităților competente care deleagă sarcini specifice de control oficial

Autoritățile competente care au delegat sarcini specifice de control oficial organismelor delegate sau persoanelor fizice în conformitate cu articolul 25 alineatul (1):

(a)  organizează audituri sau inspecții periodice și neanunțate ale acestor organisme sau persoane, în funcție de necesități; [AM 127]

(b)  retrag integral sau parțial delegarea, fără întârziere, în cazul în care:

(i)  în urma unui audit sau a unei inspecții prevăzute la litera (a) există dovezi că aceste organisme delegate sau persoane fizice nu reușesc să își îndeplinească în mod corespunzător sarcinile de control oficial care le-au fost delegate;

(ii)  organismul delegat sau persoana fizică nu reușește să ia măsuri corespunzătoare și în timp util în vederea remedierii deficiențelor identificate în cursul auditurilor și al inspecțiilor prevăzute la litera (a);

(iia)  s-a demonstrat că a fost compromisă independența sau imparțialitatea organismului delegat sau a persoanei fizice. [AM 128]

Articolul 30

Condiții de delegare a sarcinilor specifice privind alte activități oficiale

(1)  Autoritățile competente pot delega sarcini specifice privind alte activități oficiale unuia sau mai multor organisme delegate sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(a)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2) nu interzic o asemenea delegare;

(b)  condițiile menționate la articolul 26 sunt îndeplinite, cu excepția literei (b) punctul (iv).

(2)  Autoritățile competente pot delega sarcini specifice privind alte activități oficiale uneia sau mai multor persoane fizice sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(a)  normele menționate la articolul 1 alineatul (2) permit o astfel de delegare;

(b)  condițiile menționate la articolul 26 sunt îndeplinite, cu excepția literei (b) punctele (ii) și (iv).

Articolul 31

Obligațiile organismelor delegate și ale persoanelor fizice cărora le sunt delegate sarcini specifice privind alte activități oficiale

Organismele delegate sau persoanele fizice cărora li s-au delegat sarcini specifice privind alte activitățile oficiale în conformitate cu articolul 30:

(a)  comunică rezultatele acestor alte activități oficiale efectuate către autoritățile competente care le-au delegat sarcini specifice privind alte activități oficiale în mod periodic și ori de câte ori autoritățile competente o solicită;

(b)  informează imediat autoritățile competente care le-au delegat sarcinile specifice privind alte activități oficiale ori de câte ori rezultatele acestor alte activități oficiale indică o neconformitate sau posibilitatea existenței unei neconformități.

Articolul 32

Obligațiile autorităților competente care deleagă sarcini specifice privind alte activități oficiale

Autoritățile competente care au delegat sarcini specifice privind alte activități oficiale organismelor delegate sau persoanelor fizice în conformitate cu articolul 30:

(a)  organizează audituri sau inspecții ale acestor organisme sau persoane, în funcție de necesități; [AM 129]

(b)  retrag integral sau parțial delegarea, fără întârziere, în cazul în care:

(i)  în urma unui audit sau a unei inspecții prevăzute la litera (a) se constată că aceste organisme delegate sau persoane fizice nu reușesc să își îndeplinească corespunzător sarcinile privind alte activități oficiale care le-au fost delegate;

(ii)  organismele delegate sau persoanele fizice nu reușesc să ia măsuri corespunzătoare și în timp util pentru a remedia deficiențele identificate în cursul auditurilor și al inspecțiilor prevăzute la litera (a).

Capitolul IV

Eșantionare, analize, teste și diagnosticări

Articolul 33

Metodele utilizate pentru eșantionare, analize, teste și diagnosticări

(1)  Metodele utilizate pentru eșantionare și efectuarea analizelor, testelor și diagnosticărilor de laborator în cursul controalelor oficiale și al altor activități oficiale respectă normele Uniunii de stabilire a acestor metode sau criteriile de performanță pentru aceste metode.

(2)  În absența normelor Uniunii prevăzute la alineatul (1), în cursul controalelor oficiale, laboratoarele oficiale folosesc de metode actuale pentru nevoile lor specifice de analizare, testare și diagnosticare, luând în considerare, în ordinea următoare: [AM 130]

(a)  cele mai recente metode disponibile care respectă norme sau protocoale recunoscute pe plan internațional, inclusiv cele acceptate de Comitetul European pentru Standardizare (CEN);

(b)  în absența normelor sau a protocoalelor menționate la litera (a), metodele relevante elaborate sau recomandate de către laboratoarele de referință ale Uniunii Europene și validate în conformitate cu protocoalele științifice acceptate pe plan internațional;

(c)  în absența normelor sau a protocoalelor menționate la litera (a) și a metodelor menționate la litera (b), metodele care respectă normele relevante stabilite la nivel național;

(d)  în absența normelor sau a protocoalelor menționate la litera (a), a metodelor menționate la litera (b), precum și a normelor naționale menționate la litera (c), metodele relevante elaborate sau recomandate de către laboratoarele naționale de referință și validate în conformitate cu protocoalele științifice acceptate pe plan internațional; sau

(e)  în absența normelor sau a protocoalelor menționate la litera (a), a metodelor menționate la litera (b), a normelor naționale menționate la litera (c) și a metodelor menționate la litera (d), metodele relevante validate în conformitate cu protocoalele științifice acceptate pe plan internațional.

(3)  Prin derogare de la alineatul (2), în contextul screening-ului, al screening-ului țintit și al altor activități oficiale, oricare dintre metodele menționate la alineatul (2) poate fi folosită în absența normelor Uniunii menționate la alineatul (1). Aceeași regulă se aplică și în cazul altor activități oficiale. [AM 131]

(4)  În cazul în care este nevoie urgent de analize, teste sau diagnosticări de laborator, în cazuri excepționale, ca urmare a unei situații de urgență emergente, și nu există niciuna dintre metodele prevăzute la alineatele (1) și (2), laboratorul național de referință sau, în cazul în care nu există niciun laborator național de referință, orice alt laborator desemnat în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) poate utiliza alte metode decât cele menționate la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol până la validarea unei metode adecvate în conformitate cu protocoalele științifice acceptate pe plan internațional. [AM 132]

(5)  Ori de câte ori este posibil, metodele utilizate pentru efectuarea analizelor de laborator sunt caracterizate de criteriile corespunzătoare stabilite în anexa III.

(6)  Eșantioanele se prelevează, se manipulează și se etichetează în așa fel încât să fie garantată validitatea lor juridică, științifică și tehnică. Dimensiunea eșantionului prelevat trebuie să fie suficientă astfel încât să permită, dacă este cazul, o contraexpertiză, atunci când operatorul face o solicitare în acest sens în conformitate cu articolul 34. [AM 133]

(6a)  În ceea ce privește produsele de origine animală, trebuie dezvoltate și stabilite în mod obligatoriu metode pentru identificarea și trasarea materialului de reproducere de la animale clonate, precum și a descendenților animalelor clonate și a produselor derivate din acestea. [AM 134]

(7)  În cazul în care nu este deja reglementat în alt mod, Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, norme referitoare la: [AM 135]

(a)  metodele care trebuie utilizate pentru prelevarea de eșantioane și pentru efectuarea analizelor, testelor și a diagnosticărilor de laborator;

(b)  criteriile de performanță, parametrii de analizare, testare sau diagnosticare, incertitudinea măsurării și procedurile pentru validarea acestor metode;

(c)  interpretarea rezultatelor analizelor, ale testelor și ale diagnosticărilor.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 34

A doua expertiză

(1)  Autoritățile competente se asigură că operatorii ale căror animale sau mărfuri sunt supuse prelevării de eșantioane, analizării, testării sau diagnosticării în contextul controalelor oficiale au dreptul de a solicita o a doua expertiză, în cazul în care acest lucru este util și posibil din punct de vedere tehnic. Costurile acestei expertize sunt suportate de operatorul care o solicită. [AM 136]

Acest drept:

(a)  dă întotdeauna dreptul operatorului de a solicita o examinare a documentelor privind prelevarea de eșantioane, analizarea, testarea sau diagnosticarea, de către un alt expert desemnat de laboratorul de referință sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, de un alt laborator oficial cel puțin echivalent; [AM 137]

(b)  în cazul în care este relevant și posibil din punct de vedere tehnic, având în vedere, în special, prevalența și distribuția pericolului la animale sau mărfuri, perisabilitatea eșantioanelor sau a mărfurilor și cantitatea substratului disponibil, acest drept îi oferă operatorului posibilitatea de a solicita și obligă autoritățile competente să asigure: [AM 138]

(i)  prelevarea unui număr suficient de eșantioane împărțite în trei grupuri în vederea efectuării unei analize inițiale și, după caz, a unei a doua expertize; sau, la cererea operatorului, precum și a unei analize finale, atunci când există discrepanțe între cele două analize anterioare; [AM 139]

(ii)  în cazul în care prelevarea unui număr suficient de eșantioane, menționată la litera (i), nu este posibilă, efectuarea unei a doua analizări, testări sau diagnosticări independente.

(1a)  Eșantioanele se manipulează și se etichetează în așa fel încât să fie garantată validitatea lor juridică și tehnică. [AM 140]

(2)  Solicitarea de către operator a unei a doua expertize în conformitate cu alineatul (1) nu aduce atingere obligației autorităților competente de a lua măsuri prompte în vederea eliminării sau a limitării riscurilor pentru sănătatea umană, animală și a plantelor sau pentru bunăstarea animalelor sau, în cazul OMG-urilor și al produselor de protecție a plantelor, pentru mediu, în conformitate cu normele menționate la articolul 1 alineatul (2) și cu prezentul regulament.

(3)  Comisia poate stabili, prin acte de punere în aplicare, proceduri de aplicare uniformă a normelor prevăzute la alineatul (1), de prezentare și tratare a cererilor de efectuare a unei a doua expertize. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 141 alineatul (2).

Articolul 35

Prelevarea de eșantioane de la animale și mărfuri oferite spre vânzare prin mijloace de comunicare la distanță

(1)  În cazul animalelor și al mărfurilor oferite spre vânzare prin mijloace de comunicare la distanță, eșantioanele comandate de la operatori de către autoritățile competente, fără identificarea lor pot fi utilizate în vederea efectuării unui control oficial.

(2)  După ce intră în posesia eșantioanelor, autoritățile competente iau toate măsurile pentru a se asigura că operatorii de la care se comandă eșantioanele respective în conformitate cu alineatul (1): [AM 141]

(a)  sunt informați cu privire la faptul că aceste eșantioane sunt prelevate în contextul unui control oficial și, după caz, analizate sau testate în vederea efectuării unui astfel de control oficial; și

(b)  în cazul în care eșantioanele menționate la alineatul (1) sunt analizate sau testate, au dreptul de a solicita o a doua expertiză, în conformitate cu articolul 34 alineatul (1).

Articolul 36

Desemnarea laboratoarelor oficiale

(1)  Autoritățile competente desemnează laboratoare oficiale în vederea efectuării de analize, teste și diagnosticări de laborator pe probele prelevate în cursul controalelor oficiale și al altor activități oficiale, în statul membru pe teritoriul căruia funcționează aceste autorități competente sau într-un alt stat membru.

(2)  Autoritățile competente pot desemna ca laborator oficial un laborator situat într-un alt stat membru, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(a)  există în vigoare sisteme corespunzătoare care le permit să efectueze auditurile și inspecțiile menționate la articolul 38 alineatul (1) sau să delege efectuarea acestor audituri și inspecții către autoritățile competente ale statului membru în care laboratorul este situat;

(b)  laboratorul este deja desemnat ca laborator oficial de către autoritățile competente ale statului membru pe al cărui teritoriu se află.

(3)  Desemnarea se face în scris și include o descriere detaliată:

(a)  a sarcinilor pe care laboratorul le îndeplinește în calitate de laborator oficial;

(b)  a condițiilor în care laboratorul desfășoară activitățile respective;

(c)  a sistemelor necesare în vederea asigurării unei coordonări și colaborări eficiente și eficace între laborator și autoritățile competente.

(4)  Autoritățile competente pot desemna ca laborator oficial numai un laborator care:

(a)  are expertiza, echipamentele și infrastructura necesare pentru a efectua analize, teste sau diagnosticări pe eșantioane;

(b)  are un număr suficient de angajați calificați și cu experiență în domeniu;

(c)  este independent, imparțial și nu este afectat de niciun conflict de interese în privința exercitării sarcinilor pe care le are în calitate de laborator oficial; [AM 142]

(d)  poate livra în timp util rezultatele analizelor, testelor sau diagnosticărilor efectuate pe eșantioanele prelevate în cursul controalelor oficiale și al altor activități oficiale;

(e)  funcționează în conformitate cu standardul EN ISO/IEC 17025 privind „Cerințele generale referitoare la competența laboratoarelor de testare și etalonare” și este evaluat și acreditat în conformitate cu standardul respectiv de către un organism național de acreditare care funcționează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008. [AM 143]

(5)  Obiectul evaluării și acreditării unui laborator oficial, menționat la alineatul (4) litera (e): [AM 144]

(a)  include toate metodele de analizare, testare sau diagnosticare de laborator ce trebuie să fie utilizate de către laborator pentru analize, teste sau diagnosticări atunci când funcționează în calitate de laborator oficial;

(b)  poate cuprinde una sau mai multe metode de analizare, testare sau diagnosticare de laborator sau grupuri de metode;

(c)  poate fi definit într-un mod flexibil, care să permită includerea în obiectul acreditării a unor versiuni modificate ale metodelor utilizate de către laboratorul oficial în cazul în care acreditarea a fost acordată sau metode noi, în plus față de metodele respective, pe baza validării proprii a laboratorului fără o evaluare specifică efectuată de către organismul național de acreditare înainte de utilizarea respectivelor metode modificate sau noi.

În cazul în care niciun laborator oficial desemnat în Uniune în conformitate cu alineatul (1) nu deține expertiza, echipamentele, infrastructura și personalul necesare în vederea efectuării de analize, teste sau diagnosticări de laborator noi sau neobișnuite, autoritățile competente pot solicita unui laborator sau unui centru de diagnosticare care nu îndeplinește una sau mai multe dintre cerințele prevăzute la alineatele (3) și (4) din prezentul articol să efectueze aceste analize, teste și diagnosticări.

Articolul 37

Obligațiile laboratoarelor oficiale

(1)  Laboratoarele oficiale informează imediat autoritățile competente în cazul în care rezultatele unor analize, teste sau diagnosticări efectuate pe eșantioane indică o neconformitate sau posibilitatea existenței unei neconformități a unui operator.

(2)  La cererea laboratorului de referință al Uniunii Europene sau a laboratorului național de referință, laboratoarele oficiale iau parte la efectuarea de teste comparative între laboratoare organizate pentru analizele, testele sau diagnosticările pe care le efectuează în calitate de laboratoare oficiale.

(3)  Laboratoarele oficiale pun la dispoziția publicului lista metodelor utilizate pentru analizele, testele sau diagnosticările efectuate în contextul controalelor oficiale și al altor activități oficiale.

Articolul 38

Audituri și inspecții ale laboratoarelor oficiale

(1)  Autoritățile competente organizează audituri și inspecții ale laboratoarelor oficiale pe care le-au desemnat în conformitate cu articolul 36 alineatul (1):

(a)  periodic;

(b)  ori de câte ori consideră că este necesar un audit sau o inspecție.

(2)  Autoritățile competente retrag imediat desemnarea unui laborator oficial, fie integral, fie doar pentru anumite sarcini, în cazul în care acesta nu reușește să ia măsuri de remediere adecvate și în timp util, ca urmare a rezultatelor unui audit sau unei inspecții menționate la alineatul (1) care relevă una dintre următoarele situații:

(a)  nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 36 alineatele (4) și (5);

(b)  nu îndeplinește obligațiile prevăzute la articolul 37;

(c)  este neperformant în cadrul testelor comparative între laboratoare prevăzute la articolul 37 alineatul (2).

Articolul 39

Derogări de la condiția de evaluare și acreditare obligatorie pentru anumite laboratoare oficiale [AM 145]

(1)  Prin derogare de la articolul 36 alineatul (4) litera (e), autoritățile competente pot desemna următoarele ca laboratoare oficiale, indiferent dacă îndeplinesc sau nu condiția prevăzută la respectiva literă:

(a)  laboratoarele:

(i)  a căror unică activitate constă în depistarea prezenței Trichinella în carne;

(ii)  care utilizează pentru depistarea prezenței Trichinella exclusiv metodele menționate la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei(61);

(iii)  care efectuează testele pentru depistarea prezenței Trichinella sub supravegherea autoritățilo