Parlamentul European,

–  având în vedere poziția sa din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a Orientărilor integrate Europa 2020 (COM(2010)0193 – C7-0111/2010 – 2010/0115(NLE))(1)

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 decembrie 2011 intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” (COM(2011)0933),

–  având în vedere concluziile Consiliului privind promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020, adoptate la Luxemburg la 17 iunie 2011,

–  având în vedere comunicarea Comisiei privind implementarea Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri (COM(2012)0727),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 5 decembrie 2012 referitoare la propunerea de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (COM(2012)0729),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 7 februarie 2013 privind inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la Combaterea șomajului în rândul tinerilor: posibile soluții(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE(3),

–  având în vedere poziția sa din 16 aprilie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (COM(2013)0430 – C7-0177/2013 – 2013/0202(COD))(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2010 referitoare la promovarea accesului tinerilor pe piața muncii și la consolidarea statutului stagiarilor, stagiilor și uceniciilor(5),

–  având în vedere comunicarea Comisiei privind implementarea Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri (COM(2012)0727),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2013 referitoare la înființarea unei garanții pentru tineret(6),

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât șomajul este o cauză majoră a inegalității, iar rata șomajului în rândul tinerilor a atins niveluri fără precedent, cu o medie de 23 % pentru UE în ansamblu, și întrucât șomajul în rândul tinerilor este distribuit inegal în UE, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de 16-25 depășind 50 % în unele state membre;

B.  întrucât, în martie 2014, 5,34 milioane de tineri sub 25 de ani nu aveau un loc de muncă în UE-28, dintre care 3,642 milioane din zona euro.

C.  întrucât cauzele șomajului în rândul tinerilor pot fi diferite de la un stat membru la altul și pot reflecta anumite probleme structurale subiacente care afectează piețele forței de muncă; întrucât situațiile și problemele cu care se confruntă tinerii nu sunt identice, anumite grupuri fiind afectate în mod disproporționat și necesitând soluții adaptate nevoilor lor;

D.  întrucât situația pieței forței de muncă este deosebit de critică pentru tineri, indiferent de nivelul lor de educație, aceștia ajungând adesea șomeri sau cu contracte limitate de muncă, cu salarii mai mici și un nivel mai scăzut de protecție socială, sau sunt obligați să accepte contracte de muncă precare sau stagii neplătite;

E.  întrucât o garanție pentru tineret ar contribui la realizarea a trei obiective ale Strategiei Europa 2020, și anume ca 75 % din persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie angajate, ca ratele de abandon școlar timpuriu să fie sub 10 % și ca cel puțin 20 de milioane de persoane să fie scoase din sărăcie și excluziune socială;

F.  întrucât 7,5 milioane de tineri europeni cu vârsta între 15 și 24 nu sunt angajați, nu sunt în sistemul de educație și nici în cel de formare profesională (categoria NEET) și întrucât, în EU28, în 2012, 29,7 % dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani erau expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială(7);

G.  întrucât accentuarea importanței competențelor practice, a sistemului dual de formare profesională și a studiilor universitare cu dublă specializare – academică și profesională – existente în anumite state membre s-a dovedit a fi utilă, îndeosebi în timpul crizei, contribuind la menținerea unor rate mai scăzute ale șomajului în rândul tinerilor prin creșterea șanselor de angajare ale acestora;

H.  întrucât limitarea actuală a Garanției pentru tineret la 25 de ani este inadecvată, pentru că nu ia în considerare 6,8 milioane de tineri din categoria NEET (tineri neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare), cu vârsta între 25 și 30 de ani;

I.  întrucât IMM-urile au un potențial important de creare de locuri de muncă și joacă un rol decisiv în tranziția către o nouă economie sustenabilă;

J.  întrucât, în ciuda faptului că numărul de lucrători care se deplasează dintr-un stat membru în altul a crescut de la 4,7 milioane în 2005 la 8 milioane în 2008, acest lucru reprezintă o creștere procentuală de la 2,1% la 3,3% din forța de muncă totală;

K.  întrucât statele membre au un rol esențial de jucat în combaterea șomajului în rândul tinerilor, inclusiv prin sprijinul financiar acordat prin instrumentele finanțate de UE, cum ar fi Fondul social european, Fondul European de ajustare la globalizare, Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și garanția pentru tineret aferentă perioadei de programare 2014-2020;

L.  întrucât Uniunea Europeană a alocat 6 miliarde EUR pentru a sprijini încadrarea în muncă a persoanelor sub 25 de ani;

M.  întrucât cauzele șomajului în rândul tinerilor nu pot fi reduse la nepotrivirea competențelor, pentru că sunt legate de probleme cum ar fi lipsa de noi locuri de muncă ca urmare a dezindustrializării Europei, a externalizării și a speculațiilor, iar această situație a fost agravată de politicile de criză și de austeritate; întrucât problema șomajului în rândul tinerilor nu se poate rezolva doar prin educație și formare profesională;

N.  întrucât toate măsurile și programele introduse pentru a crește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să includă consultarea și/sau cooperarea tuturor actorilor relevanți, la nivelurile lor respective, în special a partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret;

O.  întrucât 20,7 milioane de IMM-uri asigură peste 67 % din locurile de muncă din sectorul privat din UE, locurile de muncă în cadrul microîntreprinderilor reprezentând 30 %;

P.  întrucât IMM-urile și microîntreprinderile au un potențial uriaș de creare de locuri de muncă, acestea generând 85 % din totalul noilor locuri de muncă de pe piață,

Garanția pentru tineret - Locuri de muncă pentru tineri

1.  avertizează că nu va exista o creștere economică sustenabilă semnificativă în UE dacă nu se reduc inegalitățile, și reamintește că acest lucru începe cu reducerea șomajului, în special șomajul în rândul tinerilor, și reducerea sărăciei;

2.  solicită o monitorizare eficientă a implementării Garanției pentru tineri; invită Comisia să monitorizeze atent problemele identificate în Recomandările specifice pe țară din 2014 (RST) în ceea ce privește calitatea ofertelor și absența unei informări active a tinerilor din categoria NEET, precum și capacitatea administrativă a serviciilor publice de ocupare și a lipsei unei angajări eficiente alături de toți partenerii relevanți, identificând, în același timp, cele mai bune practici care ar putea constitui o referință pentru îmbunătățirea programelor; solicită mai multă transparență în procesul de monitorizare a implementării și o mai mare ambiție în ceea ce privește soluționarea situației statelor membre care nu fac progrese în acest sens;

3.  invită Comisia să propună un cadru juridic european, introducând standarde minime obligatorii pentru implementarea garanțiilor pentru tineri, inclusiv privind calitatea uceniciilor, salarii decente pentru tineri și accesul la serviciile de ocupare a forței de muncă, precum și incluzând tinerii cu vârsta între 25 și 30 de ani, în cazul în care recomandările existente privind garanțiile pentru tineret nu sunt respectate de către statele membre;

4.  solicită adoptarea reducerii șomajului în rândul tinerilor ca obiectiv propriu în cadrul Semestrului european; solicită, de asemenea, includerea unor măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor în RST și în programele naționale de reformă (PNR); solicită Comisiei să monitorizeze și să verifice îndeaproape introducerea acestor măsuri; solicită implicarea extinsă a Parlamentului în această privință, în cadrul procesului Semestrului european;

5.  invită Comisia Europeană să accelereze punerea în aplicare a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și să publice, înainte de sfârșitul anului 2014, o comunicare referitoare la modul în care s-a realizat acest lucru;

6.  încurajează statele membre să examineze posibilitatea de a extinde garanția pentru tineret astfel încât să cuprindă tinerii sub 30 de ani;

7.  subliniază necesitatea unei politici active, cuprinzătoare și integrate privind piața muncii, care să includă măsuri speciale pentru tineri;

8.  îndeamnă statele membre să ia măsuri ferme pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, în special prin acțiuni de prevenire a abandonului școlar timpuriu sau prin promovarea unor sisteme de formare și ucenicie (de exemplu, prin introducerea unui educațional dual sau a altor tipuri de cadre la fel de eficiente), să elaboreze strategii globale pentru tinerii care nu sunt nici încadrați profesional, nici nu urmează un program de educație sau formare (NEET) și să pună pe deplin în aplicare sistemele naționale de garanții pentru tineret;

9.  subliniază faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” nu ar trebui să împiedice statele membre să utilizeze Fondul Social European pentru a finanța proiecte mai largi legate de tineri, în special privind sărăcia și incluziunea socială; solicită Comisiei să monitorizeze utilizarea FSE pentru proiectele vizând tinerii;

10.  își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de UE, în special în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, nu ar trebui folosită pentru a înlocui strategiile naționale, ci ar trebui valorificată pentru a oferi asistență suplimentară tinerilor, completând programele naționale și sporind eficacitatea acestora, în conformitate cu deciziile statelor membre;

11.  consideră că programele UE trebuie să ofere un nivel adecvat de flexibilitate, pentru a permite statelor membre să pună în aplicare măsuri de sprijin individualizate, în conformitate cu nevoile locale, astfel încât să se poată asigura faptul că finanțarea este direcționată către zonele care prezintă cele mai ridicate rate ale șomajului în rândul tinerilor și pentru care finanțarea este imperios necesară, fără a neglija, însă, măsurile de audit și de control;

12.  subliniază faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” nu ar trebui să împiedice statele membre să utilizeze alte programe ale UE, cum ar fi cele finanțate din Fondul social european sau ERASMUS +, pentru a finanța proiecte mai extinse de tineret, în special legate de antreprenoriatul în rândul tinerilor, combaterea sărăciei și incluziunea socială; subliniază că este important ca statele membre să aloce cofinanțările necesare în această privință; solicită Comisiei să monitorizeze utilizarea FSE pentru proiectele vizând tinerii;

Educație și formare profesională

13.  reamintește că cele 6 miliarde de EUR alocate ILMT nu sunt suficiente pentru a combate șomajul în rândul tinerilor de o manieră durabilă; solicită, așadar, Comisiei și statelor membre să acorde prioritate Garanției pentru tineret și să crească alocarea bugetară pentru perioada globală 2014-2020 dacă se ia o decizie legată de revizuirea post-electorală obligatorie a CFM 2014-2020, care urmează să aibă loc la sfârșitul anului 2016 cel târziu;

14.  invită statele membre să creeze sau să-și îmbunătățească sistemele de educație și formare profesională; subliniază faptul că, pentru a îmbunătăți tranziția de la școală la locul de muncă, ar trebui creat un cadru european pentru educație duală, pe baza celor mai bune practici europene în acest domeniu; sugerează, de asemenea, utilizarea la nivelul UE a sistemelor „spărgătoarelor de gheață”, oferind o experiență profesională practică tinerilor absolvenți și celor care au urmat deja o formare profesională, în cadrul unor companii care să îi angajeze pentru șase până la douăsprezece luni, pentru a soluționa o problemă specifică centrată pe inovare și dezvoltare;

15.  îndeamnă statele membre să adopte măsuri ferme pentru a combate șomajul în rândul tinerilor și excluderea la vârste fragede de pe piața muncii, în special prin acțiuni de prevenire care să vizeze abandonul școlar timpuriu sau părăsirea timpurie a sistemelor de formare ori de ucenicie (de exemplu, prin introducerea unui sistem educațional dual sau a altor cadre la fel de eficiente);

16.  îndeamnă statele membre să reformeze mai ales standardele din educație și formarea tinerilor, pentru a le mări semnificativ posibilitățile de angajare și oportunitățile în viață;

17.  invită Comisia și statele membre să continue să îmbunătățească transparența și recunoașterea calificărilor în interiorul Uniunii, în special prin intermediul Sistemului european de credite pentru educație și formare profesională, al Europass și al Cadrului european al calificărilor;

18.  subliniază că este important ca tinerii să dobândească competențe transversale, cum ar fi competențele în TIC, de conducere, de gândire critică și competențele lingvistice și prin efectuarea de studii în străinătate, pentru a-și îmbunătăți perspectivele lor pe piața forței de muncă, adaptabilitatea la viitoarele evoluții ale acesteia, precum și participarea activă în societate;

19.  invită statele membre să se concentreze asupra sectoarelor care au un potențial ridicat de creștere și de creare de locuri de muncă și să adopte măsuri prin care, în cadrul programelor de învățământ, să se acorde prioritate domeniilor științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, pentru a corespunde evoluțiilor viitoare preconizate ale pieței forței de muncă, în conformitate cu necesitatea de a trece la o economie eficientă a resurselor;

20.  invită Comisia și statele membre să sprijine noi tipuri de economie, mai ales antreprenoriatul social, împărțirea unui spațiu de lucru comun, externalizarea spre public și asigurarea măsurilor de sprijin pentru cooperativele pentru tineret și întreprinderile sociale recent înființate;

21.  invită statele membre să încurajeze politicile de promovare a creșterii economice și solicită acțiuni la nivelul UE în ceea ce privește o strategie europeană de creștere economică în cadrul căreia dezvoltarea unor sectoare-cheie, cum ar fi piața digitală, piața telecomunicațiilor și o comunitate a energiei vor conduce la crearea unor locuri de muncă sustenabile;

22.  regretă faptul că prioritățile Consiliului, publicate de Consiliul European din 27 iunie 2014 ca agendă strategică a UE și a noii Comisii Europene, nu includ măsuri specifice și de investiții care să contribuie la crearea de locuri de muncă de calitate pentru tineri;

23.  subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor unei garanții pentru tineret sunt necesare reforme strategice, pentru ca tranzițiile de la școală la piața forței de muncă să fie mai reușite;

24.  îndeamnă statele membre să își consolideze și, respectiv, să își reformeze agențiile de pe piața forței de muncă;

25.  subliniază că, având în vedere schimbările rapide care se prevăd pe piața muncii, sunt necesare, astăzi mai mult decât oricând, investiții puternice în educație și formare; subliniază că politicile legate de competențe ar trebui considerate nu numai un mijloc de a satisface cererile de pe piața forței de muncă, ci ar trebui și să recunoască competențele dobândite prin educația non-formală, să susțină implementarea politicilor de învățare pe tot parcursul vieții și, în cele din urmă, să se integreze într-o abordare holistică a educației;

26.  invită Comisia și agențiile descentralizate, cum ar fi Eurofound și Cedefob, să analizeze sistemele existente de învățământ profesional dual, pentru a oferi aceste informații altor state membre care își manifestă interesul pentru astfel de sisteme pe bază voluntară, fără a diminua standardele deja existente ale sistemului educațional;

27.  recunoaște rolul important al familiei, care reprezintă un mecanism eficient de sprijin pentru tinerii care se confruntă cu șomajul, sărăcia și excluziunea socială;

28.  îndeamnă statele membre să consolideze formarea și orientarea profesională și stagiile transfrontaliere de ucenicie, de formare și de pregătire, și să elimine barierele transfrontaliere din calea acestora, pentru a stabili o legătură mai bună între cererea și oferta de oportunități de formare la locul de muncă pentru tineri, îmbunătățind astfel mobilitatea și șansele de angajare, în special în regiunile de frontieră;

29.  salută Recomandarea Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii, adoptată la 10 martie 2014, și solicită statelor membre să o pună în aplicare fără întârziere în beneficiul celor cărora le este destinată; subliniază faptul că programele care promovează și oferă stagii ale statelor membre pot fi sprijinite financiar din fonduri europene;

Un mediu nou pentru locurile de muncă

30.  subliniază necesitatea creării în Europa a unui mediu favorabil IMM-urilor, care să presupună asigurarea unor condiții financiare și juridice optime pentru întreprinderile recent înființate, având în vedere că, în 2012 locurile de muncă din IMM-uri reprezentau 66,5% din totalitatea locurilor de muncă în Europa(8);

31.  reiterează necesitatea de a asigura o instruire amplă și accesibilă în ceea ce privește internetul informațiile online și de competențele digitale, precum și un acces larg și simplificat la acestea; în conformitate cu obiectivele Agendei digitale, invită statele membre să încurajeze și să faciliteze digitalizarea serviciilor și oportunitățile educaționale pentru tineri care să le permită acestora să obțină locuri de muncă în sectorul digital;

32.  evidențiază tendința recentă a întreprinderilor de a-și readuce producția și serviciile în Europa și oportunitățile create de acest fapt pentru înființarea de locuri de muncă, în special pentru tineri; consideră că economiile din UE au o oportunitate unică de a accelera această tendință de relocalizare;

33.  insistă asupra necesității de reindustrializare a Europei pe baza unei strategii coerente și a punerii în aplicare a acesteia, ceea ce va promova și va facilita politicile de favorizare a creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă;

34.  îndeamnă statele membre să combine politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor cu contracte de muncă sustenabile și de calitate, pentru a rezolva problemele din ce în ce mai acute ale precarității structurale și subocupării forței de muncă;

35.  invită statele membre să se asigure că tinerii au acces la locuri de muncă de calitate, în care li se respectă drepturile, inclusiv dreptul la stabilitate și securitate, oferind un salariu suficient și protecție socială și permițând o viață sigură, în demnitate și autonomie, în vederea protecției tinerilor lucrători împotriva discriminării și a exploatării;

36.  consideră că tinerii antreprenori și IMM-urile orientate spre creștere economică sunt factorii necesari de inovare și de creare de locuri de muncă;

37.  consideră că întreprinderile se vor crea mai multe locuri de muncă și vor recruta mai multe persoane numai dacă mediul economic încurajează creșterea economică și dacă se pot baza pe o forță de muncă calificată;

38.  îndeamnă Comisia și statele membre să adopte o abordare a ocupării forței de muncă de către tineri bazată pe drepturi; subliniază că, în special în perioade de criză, calitatea muncii pentru tineri nu trebuie compromisă, iar standardele de muncă de bază și alte standarde legate de calitatea locului de muncă, cum ar fi timpul de lucru, securitatea socială și sănătatea și siguranța la locul de muncă, trebuie să constituie considerente fundamentale în acțiunile întreprinse; subliniază că trebuie eliminată discriminarea pe motive de vârstă;

39.  subliniază faptul că este important să fie recunoscute și respectate diferitele sisteme economice și sociale specifice statelor membre individuale;

40.  invită statele membre și Comisia să sprijine și să promoveze mecanisme de mobilitate, în special EURES, care facilitează căutarea de locuri de muncă în alte state membre;

41.  invită statele membre să utilizeze integral serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a se realiza un echilibru între statele membre în ceea ce privește cererea și oferta de locuri de muncă și cererea și oferta de calificări cerute;

42.  invită Comisia Europeană sprijine inițiative, precum și alte forme de cooperare cu sectorul privat în combaterea șomajului în rândul tinerilor;

43.  invită Comisia Europeană să își asume un rol de lider, prin adoptarea unei inițiative privind reindustrializarea Europei, care să maximizeze competitivitatea industriei fără a crea reglementări excesive pentru întreprinderi și care să înlesnească crearea de locuri de muncă, să rezolve problema șomajului și să lărgească gama de posibilități de înființare a propriilor întreprinderi sau de găsire a unui loc de muncă oferite tinerilor;

44.  recomandă ca orice viitoare evaluare realizată de Comisia Europeană privind programele relevante ale FSE în domeniul ocupării forței de muncă în rândul tinerilor să aibă în vedere nu doar costurile și numărul participanților, ci și impactul concret asupra locurilor de muncă ocupate de tineri pe o perioadă mai lungă de timp, punând accentul pe înțelegerea modului în care se poate asigura succesul acțiunilor și asupra factorilor care determină acest succes;

45.  invită statele membre ca, în combaterea șomajului, să elimine poverile administrative și birocrația pentru lucrătorii care desfășoară activități independente și pentru IMM-uri, să introducă politici fiscale favorabile, să creeze un climat mai favorabil pentru investițiile private și să se ocupe de problema reprezentată de legile falimentului care sunt disproporționat de punitive; IMM-urile reprezintă o parte importantă a economiei europene, iar rolul lor poate fi un factor determinant în asigurarea unei redresări rapide și sustenabile în urma crizei economice și în crearea de noi locuri de muncă, inclusiv pentru tineri;

46.  invită statele membre să îmbunătățească cooperarea de dintre întreprinderi și sectorul educației la toate nivelurile, pentru a corela mai bine programele de învățământ la cerințele de pe piața forței de muncă;

47.  subliniază faptul că economia europeană necesită eforturi în direcția consolidării, și nu a limitării liberei circulații și a mobilității forței de muncă în UE și solicită statelor membre să garanteze libera circulație a tuturor cetățenilor și a lucrătorilor pentru a permite dezvoltarea unei veritabile piețe a forței de muncă în Uniune, pentru a elimina blocajele și pentru a permite lucrătorilor din UE să se mute în zonele în care există cerere pentru competențele lor; subliniază faptul că libertatea de circulație este un drept fundamental; subliniază faptul că tinerii ar trebui să aibă oportunitatea de a găsi locuri de muncă în propria comunitate;

48.  solicită statelor membre să acorde atenție deosebită ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, dând prioritate accesului și integrării pe piața muncii și includerii politicilor privind accesul și integrarea în celelalte politici, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită;

49.  consideră că statele membre trebuie să răspundă nevoilor specifice ale tinerilor cu dizabilități, oferindu-le instrumentele și serviciile de asistență adecvate, pentru a crea un mediu echitabil și a crește în mod activ posibilitățile de acces ale tinerilor cu dizabilități pe piața forței de muncă, precum și în cadrul sistemelor educaționale și de formare profesională;

50.  subliniază importanța direcționării atenției către stimularea spiritului antreprenorial, în special în rândul tinerilor și al absolvenților, promovând accesul la stagii al absolvenților și stagiile în cadrul întreprinderilor mici și al microîntreprinderilor, pentru a îmbogăți experiența dobândită de tineri în mediul profesional și a asigura o mai bună informare a acestora privind oportunitățile existente, tinerii dobândind astfel, capacitatea de a-și crea propria afacere;

51.  subliniază că, având în vedere consecințele crizei pentru tineri, este nevoie de un angajament mai puternic și de o monitorizare mai bună din partea statelor membre pentru a îmbunătăți situația tinerilor; solicită, în acest context, statelor membre să se ocupe de problema șomajului în rândul tinerilor în timpul următorului Consiliul informal EPSCO din 17-18 iulie 2014, de la Milano și să ofere acțiuni și politici în loc de declarații;

o
o   o

52.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului.

(1) JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116. (2) Texte adoptate: P7_TA(2013)0365. (3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0037. (4) Texte adoptate, P7_TA(2014)0435. (5) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 29. (6) Texte adoptate, P7_TA(2013)0016. (7) Eurostat: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=yth_incl_010&lang=en (8) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/files/supporting-documents/2013/annual-report-smes-2013_en.pdf