Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudanul de Sud, în special cea din 16 ianuarie 2014 referitoare la situația din Sudanul de Sud(1),

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei / Înaltului Reprezentant (VP/ÎR) al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 23 ianuarie 2014 și 10 mai 2014 privind situația din Sudanul de Sud,

–  având în vedere declarațiile din 28 august 2014 și 31 octombrie 2014 ale purtătorului de cuvânt al VP/ÎR referitoare la situația din Sudanul de Sud,

–  având în vedere Decizia 2014/449/PESC a Consiliului din 10 iulie 2014 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Sudanul de Sud(2),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU nr. 2155 (2014),

–  având în vedere raportul interimar al Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului cu privire la situația drepturilor omului în Sudanul de Sud, distribuit pentru a fi discutat în cadrul grupului tematic la cea de-a 27-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere declarația Consiliului din 10 iulie 2014 privind Sudanul de Sud,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 ianuarie 2014 și 17 martie 2014 privind Sudanul de Sud,

–  având în vedere declarațiile din 25 septembrie 2014 ale Comisarului pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și răspuns la situații de criză, Kristalina Gheorghieva,

–  având în vedere declarația din 30 octombrie 2014 a Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon,

–  având în vedere declarația din 20 octombrie 2014 a Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare (IGAD),

–  având în vedere rezoluția emisă de cel de-al 28-lea Summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern ai țărilor IGAD la 7 noiembrie 2014;

–  având în vedere foaia de parcurs pentru Sudan și Sudanul de Sud cuprinsă în comunicatul emis de Consiliul pentru pace și securitate al Uniunii Africane la 24 aprilie 2012, pe care UE o susține pe deplin,

–  având în vedere raportul interimar al Comisiei de anchetă a Uniunii Africane privind Sudanul de Sud, prezentat în perioada 26-27 iunie 2014 la Malabo, Guineea Ecuatorială,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou revizuit,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât a izbucnit un conflict politic după ce Salva Kiir, președintele țării, l-a acuzat pe vice-președintele demis, Riek Machar, de plănuirea unei lovituri de stat împotriva sa; întrucât Riek Machar a negat o astfel de tentativă;

B.  întrucât, conform estimărilor ONU, în aceste luni de conflicte au murit peste 10 000 de persoane și întrucât au fost raportate la scară largă acte deosebite de cruzime și violență etnică de anvergura unor crime de război;

C.  întrucât Sudanul de Sud este cel mai nou și mai fragil stat, ocupând poziția a doua în Clasamentul final de evaluare a vulnerabilității și situațiilor de criză umanitare la nivel mondial al Comisiei;

D.  întrucât părțile implicate în conflictul din Sudanul de Sud au demarat negocieri la 7 ianuarie 2014 la Addis Abeba, sub egida IGAD;

E.  întrucât, la 23 ianuarie 2014, a fost semnat un acord de încetare a focului, care a fost reconfirmat la 9 mai 2014, dar care este în continuare încălcat, fără a se aplica nicio măsură punitivă;

F.  întrucât în urma tratativelor pentru pace nu s-au realizat prea multe progrese în ceea ce privește găsirea unei soluții de durată și întrucât coordonatorul ONU privind asistența umanitară a specificat că există slabe șanse de a se obține o pace sustenabilă la nivel politic și intercomunitar;

G.  întrucât totuși pe 7 noiembrie 2014 Guvernul Sudanului de Sud și facțiunea armată de opoziție Armata/Mișcarea de eliberare a poporului sudanez au semnat un acord prin care și-au luat un nou angajament de a înceta ostilitățile, fiind pasibili de sancțiuni din partea regiunii IGAD în caz de nerespectare a acordului;

H.  întrucât luptele dintre forțele președintelui Kiir și rebelii fideli lui Riek Machar s-au reluat deja odată cu sfârșitul sezonului ploios și probabil că se vor intensifica în timpul sezonului uscat, dacă nu se găsește nicio soluție politică;

I.  întrucât în Rezoluția nr. 2155 (2014) a Consiliului de Securitate al ONU se manifestă îngrijorarea profundă cu privire la strămutările masive ale populației și la agravarea crizei umanitare; întrucât această criză umanitară riscă să afecteze o regiune mult mai întinsă aflată într-o zonă care este deja predispusă la instabilitate, având în vedere că la lupte au luat deja parte grupuri de rebeli din Sudan și trupe armate din Uganda; întrucât această instabilitate poate fi soluționată numai dacă sunt abordate cauzele profunde, cum ar fi sărăcia extremă, schimbările climatice, interesele și intervențiile geostrategice internaționale și ale UE, repartizarea bogățiilor și exploatarea resurselor în mod inechitabil;

J.  întrucât cea mai mare parte a populației trăiește într-o sărăcie generalizată la scară largă, în ciuda faptului că această țară este bogată în petrol și resurse naturale, exportul de petrol reprezentând peste 70% din PIB și aproximativ 90% din veniturile publice; întrucât veniturile provenite din industria petrolului au alimentat conflicte violente;

K.  întrucât acest conflict a dus la acte de violență sexuală îngrozitoare la o scară alarmantă, astfel cum a subliniat reprezentantul special al Secretarului General al ONU pentru violența sexuală în perioadele de conflict, Zainab Bangura; întrucât circulă în continuare relatări neconfirmate privind recrutarea de copii-soldați în Sudanul de Sud și întrucât copiii reprezintă jumătate din populația acestei țări;

L.  întrucât ONU a declarat situația din Sudanul de Sud situație de urgență de nivelul 3 – cel mai înalt nivel al crizelor umanitare;

M.  întrucât de la începutul anului 3,5 milioane de persoane din Sudanul de Sud au beneficiat de asistență umanitară; întrucât, datorită combinației dintre mecanismele locale de adaptare și ajutorul umanitar internațional, a fost evitată foametea; întrucât, cu toate acestea, perspectivele privind securitatea alimentară a țării sunt sumbre dacă se reiau luptele, în special în Bor și Bentiu, estimându-se că 2,5 milioane de persoane se vor confrunta în continuare cu insecuritate alimentară la nivel de criză sau de situație de urgență; întrucât femeile sunt deosebit de vulnerabile la insecuritatea alimentară, 57% dintre gospodăriile din zonele de protecție fiind conduse de femei; întrucât principalele agenții umanitare, inclusiv Oxfam, CARE și Cafod, au avertizat cu privire la faptul că în anumite părți din Sudanul de Sud s-ar putea instala foametea la începutul anului viitor dacă se reiau luptele;

N.  întrucât se estimează că 3,8 milioane de persoane din Sudanul de Sud au nevoie de asistență umanitară, 1,4 milioane au fost strămutate intern și peste 470 000 caută un refugiu în țările învecinate;

O.  întrucât alimentele, apa curată, asistența medicală, adăpostul, instalațiile sanitare, igiena, reacția la epidemii (precum holera, malaria, kala-azar și hepatita) și protecția reprezintă cele mai urgente nevoi de natură umanitară; întrucât este nevoie de tot mai mult sprijin psihosocial pentru supraviețuitorii actelor de violență sexuală;

P.  întrucât accesul la oamenii aflați în situații dificile este în continuare împiedicat prin acte de ostilitate și violență, îndreptate și împotriva personalului umanitar și transporturilor umanitare; întrucât aproximativ 80% din totalul serviciilor medicale și al serviciilor de bază sunt furnizate de organizații neguvernamentale;

Q.  întrucât în septembrie 2014, ministrul muncii din Sudanul de Sud a afirmat că toți lucrătorii străini trebuie să părăsească țara până la jumătatea lunii octombrie, declarație pe care a retras-o ulterior;

R.  întrucât adoptarea unei legi privind ONG-urile, care vizează limitarea spațiului în care pot acționa ONG-urile și societatea civilă în Sudanul de Sud, a fost amânată pentru luna decembrie 2014; întrucât, dacă este pus în aplicare, proiectul de lege privind ONG-urile ar putea avea consecințe majore asupra operațiunilor de ajutor în acest moment critic, când comunitatea internațională încearcă să prevină răspândirea foametei;

S.  întrucât resursele umanitare internaționale au ajuns aproape de limita epuizării din cauza numeroaselor crize mondiale prelungite; întrucât comunitatea internațională nu va putea să răspundă în continuare la o criză de durată, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere operațional;

T.  întrucât UE a furnizat peste o treime (38%) din totalul contribuțiilor internaționale oferite ca reacție la criza umanitară din Sudanul de Sud, numai Comisia crescându-și bugetul destinat ajutorului umanitar pentru situații de criză la peste 130 de milioane EUR în 2014;

U.  întrucât Uniunea Africană a numit o comisie de anchetă care să investigheze atrocitățile în materie de încălcare a drepturilor omului confirmate de numeroase relatări;

V.  întrucât, la 10 iulie 2014, UE a anunțat o primă rundă de măsuri specifice împotriva celor care se fac responsabili de obstrucționarea procesului de pace, încălcarea acordului de încetare a focului și comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului; întrucât embargoul asupra armelor impus Sudanului de Sud de către UE a fost menținut;

W.  întrucât ar trebui să se găsească o soluție politică democratică pentru actualul conflict, deschizându-se calea către instituții create printr-un acord democratic în vederea construirii noului stat înființat după referendumul privind independența; întrucât pacea sustenabilă, construcția statală după terminarea situației de conflict și eforturile pentru depășirea fragilității necesită o perspectivă pe termen lung și o implicare solidă, previzibilă și stabilă din partea comunității internaționale,

1.  denunță ferm dezastrul provocat de om în Sudanul de Sud, care contravine valorilor și obiectivului mișcării de eliberare din această țară;

2.  condamnă cu fermitate reluarea actelor de violență și încălcările repetate din trecut ale acordului de încetare a ostilităților, care au avut drept rezultat morți, răniți și daune în rândul populației civile și au dus la strămutarea a sute de mii de persoane din Sudanul de Sud, țară deja fragilă și instabilă; regretă conducerea și controlul slab al forțelor armate, ceea ce crește probabilitatea ca fragmentarea forțelor combatante să se accentueze, fapt care poate duce la intensificarea violențelor și la nerespectarea acordurilor de pace;

3.  invită comunitatea internațională să-și onoreze angajamentele privind finanțarea acordată Sudanului de Sud și regiunii și să mobilizeze resurse pentru a reacționa cât mai repede cu putință la situația umanitară din ce în ce mai gravă din Sudanul de Sud; salută, în acest sens, contribuția UE la încercarea de rezolvare a crizei umanitare din Sudanul de Sud și solicită statelor membre să găsească o soluție în vederea finanțării numărului din ce în ce mai mare de crize, în conformitate cu angajamentele internaționale;

4.  încurajează UE să-și revizuiască asistența pentru dezvoltare pentru a satisface nevoile cele mai urgente ale populației din Sudanul de Sud și să susțină o tranziție către pace și stabilitate; salută, prin urmare, suspendarea acordării asistenței pentru dezvoltare prin ajutor bugetar pentru Sudanul de Sud, cu excepția acțiunilor care furnizează ajutor direct populației sau ajutor direct pentru tranziția democratică și ajutorul umanitar și solicită redirecționarea ajutorului prin ONG-uri și organizații internaționale;

5.  reafirmă faptul că perspectivele pe termen lung de coexistență pașnică și dezvoltare depind de reforme instituționale cuprinzătoare pentru a asigura în țară un proces de guvernare care să garanteze statul de drept; subliniază faptul că tranziția post-conflict va dura probabil câțiva ani și va necesita un angajament susținut și pe termen lung din partea comunității internaționale;

6.  denunță deteriorarea relațiilor dintre comunitatea umanitară și toate părțile implicate în conflict, inclusiv aplicarea ilegală a unor taxe pe ajutoare și hărțuirea, și chiar uciderea cu impunitate, a personalului umanitar; constată că o serie de agenții umanitare străine s-au retras deja din Sudanul de Sud, iar cele care au rămas depun eforturi mari pentru a face față nevoilor civililor strămutați;

7.  insistă asupra ideii că ajutoarele umanitare și asistența alimentară trebuie acordate celor mai vulnerabile persoane numai în funcție de nevoi și le amintește tuturor părților implicate în conflictul din Sudanul de Sud obligația de a recunoaște și respecta neutralitatea, independența și imparțialitatea personalului umanitar, de a facilita acordarea ajutoarelor de primă necesitate oamenilor aflați în dificultate, indiferent de afilierea lor politică și de etnie, și de a opri imediat toate actele de hărțuire a personalului umanitar, rechiziționarea produselor umanitare și deturnarea ajutoarelor; solicită, de asemenea, retragerea sau respingerea legii privind ONG-urile;

8.  susține insistent că ajutoarele umanitare, în special cele acordate ca servicii de bază și asistență alimentară, nu trebuie să fie redirecționate către grupările armate;

9.  este profund îngrijorat de situația în materie de securitate alimentară din Sudanul de Sud, care a fost provocată de conflict și agravată de catastrofe naturale recurente și care se preconizează că se va înrăutăți dramatic în cazul reluării luptelor;

10.  insistă asupra faptului că un acord de pace ar permite oamenilor să revină la fermele părăsite, să redeschidă piețele și să-și reconstruiască locuințele;

11.  condamnă cu tărie execuțiile extrajudiciare și pe cele în masă, vizarea deliberată a populației civile, încălcările drepturilor omului (inclusiv pe acelea care afectează refugiații și persoanele strămutate, femeile și persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile, precum și jurnaliștii), arestările și reținerile arbitrare, disparițiile forțate, aplicarea de rele tratamente și tortura practicate de toate părțile implicate în conflict; consideră că președintele Kiir și Riek Machar ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica soldații aflați sub comanda lor să comită astfel de abuzuri împotriva populației;

12.  îndeamnă Comisia, statele membre și autoritățile din Sudanul de Sud să conlucreze cu comunitățile și organizațiile de apărare a drepturilorfemeilor pentru a furniza și promova accesul la o educație de calitate, la drepturile sexuale și reproductive și la serviciile de asistență medicală de calitate pentru fete și femei, inclusiv accesul la metode de contracepție și teste și tratament pentru HIV/SIDA;

13.  deplânge faptul că acest conflict a perturbat multe servicii sociale de bază, sute de mii de copii neputând să meargă la școală; este alarmat de faptul că cei mai afectați de violențe sunt în continuare copiii, aceștia suferind traume psihologice și neavând acces la servicii, inclusiv la educație; îndeamnă părțile să înceteze practica recrutării și folosirii copiilor în forțele armate și alte încălcări grave ale drepturilor copiilor;

14.  este profund îngrijorat de dimensiunea etnică a conflictului; subliniază că încercarea de a obține puterea prin intermediul violenței sau al separării pe criterii etnice este contrară principiilor statului de drept democratic;

15.  solicită desfășurarea unor anchete credibile, transparente și cuprinzătoare care să respecte standardele internaționale - derulate în special de comisia de anchetă instituită de Uniunea Africană - cu privire la toate acuzațiile privind comiterea unor fapte penale grave de oricare dintre părțile implicate în conflict; încurajează crearea unor mecanisme judiciare de tranziție, cu toată susținerea internațională necesară, pentru a promova atât reconcilierea, cât și tragerea la răspundere a celor vinovați; încurajează guvernul din Sudanul de Sud să adere cât mai curând posibil la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale;

16.  salută consolidarea capacității de anchetă în domeniul drepturilor omului a Misiunii ONU în Sudanul de Sud (UNMISS) odată cu sprijinul din partea Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului;

17.  susține, în acest sens, înființarea unui tribunal hibrid special cu implicare internațională pentru a trage la răspundere liderii pentru încălcările grave ale drepturilor omului comise de către ambele părți implicate în conflict, astfel cum a sugerat Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, și cum s-a recomandat într-un raport al UNMISS privind drepturile omului;

18.  amintește că ajutorul umanitar are un rol esențial, dar că acesta nu poate rezolva o problemă de natură politică și că principala responsabilitate de a proteja populația civilă îi revine guvernului; solicită, prin urmare, ca bogățiile țării să fie puse direct în slujba bunăstării populației Sudanului de Sud; îndeamnă toate părțile să respecte acordul și să ia parte în mod constructiv, prin intermediul dialogului și al cooperării, la negocierile de pace de la Addis Abeba, pentru implementarea deplină a acordului de încetare a focului și reluarea rapidă a discuțiilor care să ducă la formarea unui guvern de tranziție de unitate națională, care reprezintă singura soluție pe termen lung, precum și la reconcilierea națională în interesul întregii populații a Sudanului de Sud;

19.  regretă faptul că, în ciuda eforturilor continue ale IGAD de mediere a negocierilor de pace în vederea formării unui guvern de tranziție de unitate națională, nu au fost înregistrate progrese notabile;

20.  salută totuși acordul obținut la 7 noiembrie 2014 și face un apel pentru implementarea imediată și integrală a acestuia; continuă să susțină activitatea de mediere realizată de IGAD și eforturile acesteia de a deschide calea unui dialog politic reprezentativ și solicită UE să continue să acorde asistență IGAD, atât în ceea ce privește chestiunile de fond, cât și cele financiare, și să contribuie cu personal la mecanismul de monitorizare și verificare a încetării focului;

21.  subliniază faptul că înființarea instituțiilor necesare și instituirea cadrului juridic pentru gestionarea resurselor petroliere în cadrul federalismului etnic reprezintă factorul-cheie pentru dezvoltarea sa pașnică; invită UE, în special, să sprijine o strategie de dezvoltare pe termen lung pentru Sudanul de Sud, care să permită crearea unui sistem robust de bună guvernare, transparență și asumare a răspunderii (în special în ceea ce privește punerea în aplicare a Inițiativei privind transparența în industriile extractive), precum și dezvoltarea infrastructurii, educației și a programelor de sănătate și asistență socială care utilizează venituri provenite din sectorul petrolului și din ajutorul pentru dezvoltare;

22.  îndeamnă autoritățile din Sudanul de Sud să se asigure că populația va beneficia de pe urma veniturilor din sectorul petrolului; invită părțile care iau parte la negocieri să includă în acordul de pace chestiunile transparenței și controlului public în sectorul petrolier, astfel încât veniturile obținute de pe urma acestei resurse să poată fi folosite pentru dezvoltarea durabilă a țării și îmbunătățirea nivelului de trai al populației;

23.  regretă ineficiența sancțiunilor cu țintă precisă impuse de UE și solicită aplicarea unor sancțiuni cu țintă precisă de către IGAD, Uniunea Africană și comunitatea mondială; susține continuarea embargoului asupra armelor impus Sudanului de Sud și recomandă adoptarea de către ONU a unui embargo asupra armelor împotriva Sudanului de Sud și a întregii regiuni;

24.  sprijină și consideră esențială participarea societății civile la negocierile de pace;

25.  avertizează cu privire la efectele de răspândire și destabilizare ale conflictului asupra unei regiuni deja instabile, în special ca rezultat al numărului din ce în ce mai mare de persoane care se refugiază în țările învecinate; de aceea, invită toate țările care se învecinează cu Sudanul de Sud și puterile regionale să colaboreze îndeaproape pentru a îmbunătăți situația securității din țară și din regiune și a identifica o soluție politică pașnică și pe termen lung la actuala criză; subliniază că cooperarea cu Sudanul ar reprezenta, în special, o îmbunătățire a relațiilor;

26.  solicită înființarea unui grup de contact care să implice actori-cheie din Sudanul de Sud ca o modalitate de a consolida activitatea IGAD și de a asigura coeziunea internațională;

27.  salută activitatea Reprezentantului special al UE pentru Cornul Africii, Alexander Rondos; recomandă ca toate eforturile acestuia să se îndrepte către găsirea unei soluții de durată;

28.  încurajează guvernul Sudanului de Sud să ratifice Acordul de la Cotonou dintre UE și grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP);

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului Sudanului de Sud, Comisarului pentru drepturile omului în Sudanul de Sud, Adunării Naționale Legislative din Sudanul de Sud, instituțiilor Uniunii Africane, Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare, co-președinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, precum și Secretarului General al ONU.

(1) Texte adoptate, P7_TA(2014)0042. (2) JO L 203, 11.7.2014, p. 100.