Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2014/2779(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0252/2014

Texte depuse :

B8-0252/2014

Dezbateri :

PV 25/11/2014 - 5
CRE 25/11/2014 - 5

Voturi :

PV 25/11/2014 - 7.7
CRE 25/11/2014 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2014)0060

Texte adoptate
PDF 275kWORD 112k
Marţi, 25 noiembrie 2014 - Strasbourg Ediţie definitivă
Aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020
P8_TA(2014)0060B8-0252/2014

Rezoluţia Parlamentului European din 25 noiembrie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale Strategiei Europa 2020 (2014/2779(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 martie 2014 intitulată „Bilanțul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2014)0130),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 20 și 21 martie 2014,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la Strategia Europa 2020(1),

–  având în vedere raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014” (COM(2013)0785),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 referitoare la Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iulie 2014 referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor(3),

–  având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei referitoare la aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale ale Strategiei UE2020 (O-000076/2014 – B8-0035/2014 și O-000077/2014 – B8-0036/2014),

–  având în vedere propunerea de rezoluție prezentată de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât abordarea integrată a Strategiei Europa 2020 evidențiază principiul potrivit căruia o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii nu poate fi realizată fără atingerea tuturor celor cinci obiective principale;

B.  întrucât, în pofida caracterului integrat al Strategiei Europa 2020, impactul social al măsurilor de consolidare fiscală și necesitatea menținerii unui nivel adecvat al investițiilor sociale ca factor de consolidare a dezvoltării și creșterii nu au fost recunoscute în mod suficient în alte domenii de politici;

C.  întrucât UE este departe de îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei;

D.  întrucât, de la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 în 2010, nivelurile șomajului au crescut în continuare în anumite state membre, iar rata șomajului pentru UE-28 a atins nivelul îngrijorător de 10,1 % în 2014, în Uniune existând astfel 24,6 milioane de șomeri, iar numărul persoanelor încadrate în muncă și sărace crescând și el; întrucât în regiunile ultraperiferice se înregistrează niveluri și mai ridicate, rata medie a șomajului fiind de 24 %, iar rata medie a șomajului în rândul tinerilor fiind de 51 %(4);

E.  întrucât numărul persoanelor care se confruntă cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale a crescut cu 10 milioane din anul 2008, depășind 122,6 milioane, ceea ce înseamnă că sărăcia afectează una din patru persoane; întrucât diferențele dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari; întrucât rata medie a riscului de sărăcie în UE este de 24,8 %, iar cifra echivalentă pentru copii (până la 18 ani) este de 28 % și întrucât aceste cifre au crescut de la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 în 2010;

F.  întrucât nivelul de sărăcie al persoanelor cu handicap este cu 70 % mai ridicat decât media, fapt care se datorează parțial accesului lor limitat la locuri de muncă;

G.  întrucât este necesar un număr suplimentar de 16 milioane de cetățeni angajați pentru a îndeplini obiectivul de ocupare a forței de muncă de 75 % în 2020;

H.  întrucât, conform celor mai recente previziuni ale Comisiei, rata șomajului din UE va scădea, probabil, doar foarte puțin, și anume la 10,4 % în 2015;

I.  întrucât ratele ridicate ale șomajului din UE sunt corelate cu baza productivă industrială și de fabricație din ce în ce mai mică;

J.  întrucât reformele trebuie să continue, astfel încât să se îndeplinească cerințele cetățenilor în domeniul ocupării forței de muncă și în cel social;

K.  întrucât discrepanțele în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă dintre statele membre și dintre regiuni sunt tot mai mari, ducând la o polarizare a UE între centrul și periferia acesteia și riscând astfel să creeze dezechilibre sociale mai mari pe termen lung;

L.  întrucât, potrivit articolului 174 din TFUE, UE ar trebui să dezvolte acțiunile care duc la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale, inclusiv în regiunile afectate de provocări demografice sau naturale cu caracter grav sau permanent, și să continue aceste acțiuni;

M.  întrucât, pentru a depăși criza, unele state membre și-au redus semnificativ cheltuielile publice în momentul în care cererea pentru protecție socială a crescut ca urmare a unei creșteri a șomajului; întrucât sumele alocate de la bugetele naționale pentru asigurarea protecției sociale au scăzut și mai mult, deoarece contribuțiile s-au micșorat după pierderea de locuri de muncă sau diminuarea salariilor la scară largă, punând astfel cu adevărat în pericol modelul social european;

N.  întrucât regiunile afectate de provocări naturale sau demografice grave sunt deseori caracterizate de un nivel redus de ocupare a forței de muncă și de dificultăți mai mari în ceea ce privește accesarea unor servicii publice precum educația și asistența medicală;

O.  întrucât ratele șomajului în rândul tinerilor reprezintă în continuare o preocupare din ce în ce mai mare, ajungând la nivelul îngrijorător de 23,3 % (media din UE în 2013), în timp ce peste 40 % dintre tineri lucrează cu contract temporar și aproape 25 % cu fracțiune de normă;

P.  întrucât șomajul și șomajul în rândul tinerilor sunt asociate și cu absența unor măsuri eficace de stimulare a investițiilor publice în domeniul inovării, cercetării și dezvoltării, calificărilor și competențelor profesionale, măsuri care determină creșterea economică și generează economii de scară;

Q.  întrucât, în februarie 2013, Comisia a adoptat pachetul privind investițiile sociale;

R.  întrucât, în cadrul Strategiei Europa 2020, recomandările specifice fiecărei țări destinate promovării ocupării forței de muncă în rândul femeilor au fost adresate unui număr de 13 state membre;

S.  întrucât creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor se datorează în anumite state membre în special creșterii numărului de locuri de muncă cu fracțiune de normă; întrucât, în echivalent normă întreagă, în UE, numai 53,5 % din forța de muncă feminină este angajată; întrucât rata de angajare cu fracțiune de normă a femeilor a fost de 32,9 % în anul 2012, comparativ cu 8,4 % pentru bărbați;

T.  întrucât Fondul social european sprijină eforturile de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin acțiuni menite să combată șomajul, în special în rândul tinerilor; întrucât pachetul de investiții de 300 de miliarde de euro promis de Jean Claude Juncker ar trebui utilizat pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită reducerii sărăciei și creării unor locuri de muncă de calitate;

U.  întrucât Consiliul European a subliniat, în concluziile sale din 27 iunie 2014, faptul că nivelul actual al șomajului în UE este inacceptabil de ridicat și a căzut, prin urmare, de acord asupra unei agende strategice care se concentrează puternic pe locuri de muncă, creștere și competitivitate,

V.  întrucât, pe de-o parte, UE este pe drumul cel bun pentru a-și îndeplini obiectivele privind abandonul școlar timpuriu, dar, pe de altă parte, există în continuare diferențe mari între ratele de abandon școlar din statele membre; întrucât scăderea ratelor de abandon școlar va duce la creșterea capacității de inserție profesională a tinerilor;

W.  întrucât diferențele în materie de venituri au crescut, primii 20 % câștigând de 5,1 ori mai mult decât ultimii 20 % în 2012, ceea ce constituie un alt indicator al discrepanțelor sociale din ce în ce mai accentuate din statele membre și dintre acestea; întrucât o astfel de creștere a discrepanțelor riscă să destabilizeze societățile din Europa și trebuie, prin urmare, abordată prin măsuri de generare a creșterii în domeniul ocupării forței de muncă și al accesului la cunoștințele publice și prin crearea unor locuri de muncă de calitate;

X.  întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită integrării dimensiunii de gen și politicilor destinate femeilor pentru a îndeplini obiectivele principale privind ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei din Strategia Europa 2020 și pentru a elimina discrepanțele persistente legate de ocuparea forței de muncă și de sărăcie;

Y.  întrucât provocările demografice și îmbătrânirea populației vor afecta în continuare capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020;

Z.  întrucât Comisia indică prezența unor dezechilibre și decalaje macroeconomice între performanțele statelor membre pe piața muncii, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor;

AA.  întrucât o sporire a creșterii economice nu garantează, în sine, locuri de muncă mai decente, o reducere a sărăciei sau o reducere a diferențelor sociale, însă necesită opțiuni de politică adecvate pentru atingerea acestor obiective;

AB.  întrucât, în timp ce politicile sociale, de ocupare a forței de muncă, fiscale și economice prezintă un grad ridicat de interdependență, Comitetul pentru protecție socială (SPC), Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), Comitetul pentru politică economică (EPC) și Comitetul economic și financiar (EFC) încă abordează aceste aspecte într-o oarecare izolare, împiedicând astfel adoptarea de politici integrate,

1.  își exprimă regretul în legătură cu faptul că politicile actuale se concentrează în continuare numai pe creșterea economică, fără a recunoaște necesitatea unei abordări favorabile incluziunii, bazate pe drepturi și sustenabile; subliniază faptul că beneficiile creșterii trebuie să se propage la nivelul întregii societăți pentru ca aceasta să devină durabilă;

2.  își exprimă regretul cu privire la faptul că analizele anuale ale creșterii și recomandările specifice fiecărei țări adoptate până în prezent ca parte din ciclurile anuale ale semestrului european nu au fost aliniate suficient la obiectivele privind ocuparea forței de muncă, reducerea sărăciei și educația din Strategia Europa 2020; regretă faptul că nu este luată în considerare importanța sistemelor de asigurări sociale, ca instrumente-cheie pentru stabilizarea economiei și a societății și pentru reducerea sărăciei; solicită depunerea unor eforturi mai susținute în direcția orientării și coordonării politicilor UE, astfel încât să se contribuie la consolidarea pieței unice, în vederea înlăturării obstacolelor din calea realizării acesteia și a valorificării potențialului său de a încuraja o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și de a crea locuri de muncă; invită Comisia să se asigure că atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 va fi transformată într-o prioritate în viitoarele recomandări specifice fiecărei țări;

3.  recunoaște activitățile în curs privind inițiativa „Beyond Growth” (Dincolo de creștere), exemplificate de eforturile Președinției italiene, și consideră că acestea ar trebui să contribuie la revizuirea Strategiei Europa 2020; amintește poziția exprimată în Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la „Dincolo de PIB: măsurarea progreselor într-o lume în schimbare”(5);

4.  solicită ca Strategia Europa 2020 să includă ca principiu obligatoriu în politicile statelor membre ale UE mecanismul de învățare comparativă, în special în ceea ce privește piața europeană a muncii; consideră că astfel s-ar realiza o monitorizare și o consemnare eficientă a modelelor și metodelor de bună practică în Europa, punându-se accent pe reducerea ratelor șomajului, în special în rândul tinerilor; este de părere că o astfel de abordare ar trebui să aibă ca rezultat o evaluare comparativă și o clasificare a exemplelor naționale relevante, aceste concluzii având ulterior efecte politice concrete în toate statele membre;

5.  invită statele membre să adopte o abordare mai ambițioasă și concretă atunci când transpun obiectivele UE în obiective proprii la nivel național; solicită, în special, defalcarea obiectivelor privind ocuparea forței de muncă, reducerea sărăciei și educația în funcție de vârstă și sex pentru a facilita analizele comparative;

6.  consideră că atingerea obiectivelor în materie de reindustrializare este fundamentală pentru competitivitatea UE și că relansarea unei politici industriale europene autentice ar putea stimula creșterea și ar putea crea noi locuri de muncă de înaltă calitate;

7.  solicită introducerea unui sistem de educație duală, care să funcționeze la nivel național sau regional sub o formă flexibilă, și crearea unui serviciu de ocupare a forței de muncă eficient, strâns legat de rețeaua europeană; solicită, de asemenea, aplicarea pe piața muncii a unor concepte și măsurători veritabile privind învățarea pe tot parcursul vieții în vederea creșterii nivelurilor de calificare ale lucrătorilor mai în vârstă;

8.  amintește importanța partenerilor sociali în ceea ce privește politicile privind piața muncii și subliniază faptul că consultarea acestora ar trebui să constituie o parte integrantă a procesului; invită, prin urmare, Consiliul, Comisia și statele membre să crească gradul de implicare a partenerilor sociali pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a Strategiei Europa 2020;

9.  solicită crearea unei platforme de parteneri sociali pentru a reuni interesele angajatorilor și ale angajaților;

10.  îndeamnă Comisia și statele membre să se asigure că orice creștere a ratei ocupării forței de muncă se datorează creării de locuri de muncă de calitate în economia europeană;

11.  regretă faptul că creșterea ratei de ocupare a forței de muncă s-a datorat parțial formelor precare de angajare, precum contractele în care nu se menționează numărul de ore, activitățile independente false și angajarea forțată cu fracțiune de normă; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că astfel de locuri de muncă nu asigură un trai decent și drepturi de muncă adecvate pentru lucrători;

12.  subliniază că locurile de muncă de calitate au un rol important pentru încadrarea în muncă a mai multor persoane și pentru facilitarea unor locuri de muncă de durată mai îndelungată pentru acestea și reprezintă, prin urmare, un factor esențial pentru îndeplinirea obiectivului privind ocuparea forței de muncă din Strategia Europa 2020; consideră, așadar, că indicatorii privind ocuparea forței de muncă ar trebui să se concentreze nu numai pe numărul de persoane care și-au găsit un loc de muncă, ci și pe calitatea muncii pentru a oferi o imagine detaliată a piețelor naționale ale muncii;

13.  consideră că toate statele membre ar trebui să prezinte rapoarte naționale privind progresele anuale înregistrate de acestea în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020; invită, de asemenea, Comisia să prezinte un raport anual al progreselor privind punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 și îndeplinirea tuturor obiectivelor principale;

14.  salută utilizarea pentru prima dată a tabloului de bord al indicatorilor esențiali de ocupare a forței de muncă și sociali în ciclul acestui an; solicită includerea unor indicatori suplimentari precum nivelurile sărăciei infantile, accesul la servicii medicale și lipsa unui adăpost; solicită efectuarea unei analize suplimentare a caracteristicilor acelor subpopulații ale statelor membre care trăiesc în sărăcie, astfel încât eforturile în materie de politici să devină mai concentrate; invită statele membre și UE să folosească acest tablou de bord ca mecanism de avertizare timpurie în vederea dezvoltării unor politici adecvate;

15.  solicită reechilibrarea în cadrul strategiei a priorităților financiare și economice și a priorităților sociale puternice pentru a asigura aplicarea politicilor sociale; subliniază că aspectelor legate de ocuparea forței de muncă și celor de ordin social ar trebui să li se acorde aceeași importanță ca aspectelor de ordin macroeconomic în cadrul procedurii semestrului european; solicită, în plus, organizarea unor reuniuni comune a Consiliilor EPSCO și ECOFIN pentru a ajunge la o poziție coerentă;

16.  consideră că obiectivul de a crea locuri de muncă de calitate și eficiența utilizării resurselor trebuie să fie mai eficace și mai vizibile în cadrul inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020, în special în cadrul inițiativelor „O Europă eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor”, „O uniune a inovării”, „Agenda digitală” și „Politica industrială”, între altele prin includerea unor indicatori cuantificabili privind ocuparea forței de muncă în tablourile de bord relevante;

17.  consideră, de asemenea, că este important ca în cadrul exercițiilor viitoare indicatorii esențiali de ocupare a forței de muncă și sociali să facă în mod sistematic o diferență între bărbați și femei;

18.  invită Consiliul European să finalizeze urgent reforma uniunii economice și monetare (UEM), în special prin coordonarea ex ante a planurilor de reforme economice majore, evaluări ale impactului social și mecanisme de solidaritate asociate; solicită ca această coordonare să fie susținută printr-o evaluare ex-ante și ex-post cuprinzătoare a impactului social și din perspectiva genului;

19.  amintește faptul că, potrivit Eurofound, costurile asociate tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (venituri pierdute, venituri fiscale pierdute și cheltuieli superioare pentru transferuri de ajutoare de șomaj) în UE au crescut de la 153 de miliarde în 2011 la 162 de miliarde în 2012 și că, în conformitate cu datele furnizate de Organizația Internațională a Muncii (OIM), este nevoie în total de 21 de miliarde de euro pentru a contribui la rezolvarea problemei șomajului din rândul tinerilor din zona euro; consideră, prin urmare, că este nevoie de suplimentarea fondurilor UE pentru a îndeplini obiectivul de 75 % al Strategiei Europa 2020 privind ocuparea forței de muncă; subliniază faptul că alocarea anticipată a fondurilor nu reprezintă fonduri noi și prezintă riscul ca finanțarea să se concentreze la început, atunci când rata de absorbție este redusă, și să se epuizeze în momentele cu absorbție foarte ridicată, ceea ce face ca activitatea la fața locului pentru beneficiarii proiectelor să fie mai dificilă și imprevizibilă; consideră, de asemenea, că este necesar ca Comisia să elaboreze pentru statele membre și serviciile lor publice de ocupare a forței de muncă orientări cuprinzătoare și precise privind eligibilitatea programelor lor în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

20.  consideră că statele membre trebuie să fie mai receptive la necesitățile pieței muncii, în special prin asigurarea unor legături strânse între sfera educației și sfera muncii;

21.  invită Comisia să alinieze îndeaproape Fondul social european și alte fonduri structurale și de investiții europene la prioritățile de politică ale Strategiei Europa 2020, cu scopul de a consolida rolul acestora de piloni financiari ai strategiei;

22.  subliniază faptul că punerea în aplicare a Garanției pentru tineret trebuie să fie monitorizată, astfel încât statele membre să fie responsabile pentru ceea ce s-au angajat prin recomandarea Garanției pentru tineret;

23.  încurajează statele membre, pentru a atinge obiectivele de ocupare a forței de muncă de 75 %, să îmbunătățească competențele de conducere, manageriale și antreprenoriale ale tinerilor, pentru a permite întreprinderilor nou-înființate să valorifice oportunitățile oferite de noile piețe și să își fructifice astfel pe deplin potențialul de creștere, astfel încât tinerii să poată deveni angajatori, nu doar angajați;

24.  salută adoptarea în unele state membre a programelor din cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că suma de 6 miliarde de euro nu este suficientă pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor din UE; invită, prin urmare, Comisia să rezolve problema finanțării după perioada 2014-2015;

25.  salută anunțul Președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, referitor la desfășurarea unui program cuprinzător de investiții menit să combată șomajul; subliniază necesitatea de a crește investițiile (în infrastructură, cercetare și dezvoltare, locuri de muncă ecologice, inovare și finalizarea pieței digitale interne) care sunt orientate către păstrarea și crearea de locuri de muncă în conformitate cu investițiile prevăzute de Strategia Europa 2020 și care nu țin seama numai de contribuții, ci și de rezultatele reale ale politicilor; subliniază că, pentru a obține beneficii pe termen mai lung, aceste investiții ar putea fi orientate către infrastructuri educaționale formale și informale de înaltă calitate, precum și către eliminarea barierelor în vederea îmbunătățirii egalității de acces; încurajează corelarea acestor investiții cu obiective concrete în materie de ocupare a forței de muncă și sărăcie, întrucât și investițiile în domenii precum serviciile publice de înaltă calitate sunt importante pentru atingerea obiectivelor unei societăți favorabile incluziunii;

26.  invită Comisia și statele membre să țină în mod deosebit seama de regiunile ultraperiferice, ale căror handicapuri naturale, inclusiv îndepărtarea, fragmentarea geografică, economiile fragile și constrângerile naturale ale acestora, au dus la diferențe sporite în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, la plasamente și la formare pentru populațiile lor; subliniază că aceste regiuni necesită, prin urmare, mecanisme consolidate specifice de punere în aplicare a programelor de investiții pentru a îndeplini obiectivele Strategiei Europa 2020 și a debloca potențialul acestora în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială;

27.  invită statele membre să se concentreze asupra sectoarelor cu un potențial ridicat de creștere și de creare de locuri de muncă, precum sectorul ecologic, sectorul alb și TIC;

28.  recomandă, în contextul unui nou program de investiții dedicat combaterii șomajului, concentrarea pe combaterea șomajului în rândul tinerilor, care reprezintă, în prezent, una dintre cele mai grave probleme la nivelul UE; consideră, în acest scop, că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru Erasmus pentru tinerii antreprenori, astfel încât să fie sprijinite într-o manieră mai eficientă spiritul antreprenorial și mobilitatea în rândul tinerilor, ca modalitate eficientă de combatere a șomajului, sărăciei și excluziunii sociale în rândul tinerilor;

29.  invită Consiliul, Comisia și statele membre să integreze un pilon de gen în cadrul Strategiei Europa 2020 pentru a măsura progresele în ceea ce privește reducerea diferențelor legate de ocuparea forței de muncă în funcție de gen și pentru ca măsurile de politică din analiza anuală a creșterii să poată fi reflectate în recomandările specifice fiecărei țări;

30.  solicită din nou punerea în aplicare a pachetului de investiții sociale, care include: comunicarea privind „Investițiile sociale pentru creștere și coeziune”; recomandarea privind „Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării”; documentele de lucru al serviciilor Comisiei referitoare la dovezi privind tendințele demografice și sociale, includerea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, serviciile sociale de interes general, asistența pe termen lung în societățile confruntate cu îmbătrânirea, confruntarea lipsei de adăpost în Uniunea Europeană, investițiile în sănătate și investițiile sociale prin Fondul social european, prin intermediul semestrului european;

31.  observă evoluția calendarului și a procedurilor semestrului european într-un mod care nu oferă Parlamentului un rol oficial în cadrul ciclului și, prin urmare, nici timp suficient pentru a delibera înainte de Consiliul European de primăvară;

32.  invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile impuse întreprinderilor nou-înființate;

33.  subliniază că este necesar un transfer al sarcinii fiscale de la forța de muncă la alte forme de impozitare durabilă pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă;

34.  invită statele membre și Comisia să promoveze și să îmbunătățească mecanismele de mobilitate a forței de muncă, în special Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă EURES și serviciile publice de ocupare a forței de muncă, în vederea stimulării ocupării forței de muncă și a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

35.  constată că obiectivele Strategiei Europa 2020 nu au fost încă îndeplinite și consideră că, în vederea îndeplinirii acestor obiective, ar trebui adoptate măsuri mai ferme pentru a reduce decalajul actual; invită, prin urmare, Comisia să lanseze o procedură de consultare publică pentru revizuirea semestrului european pentru a îmbunătăți eficiența și legitimitatea acestuia, ca parte a evaluării intermediare, întrucât procesul semestrului european ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

36.  își exprimă regretul cu privire la faptul că Consiliul European nu a deliberat cu privire la obiectivul principal de reducere a sărăciei în discuția sa preliminară privind evaluarea Strategiei Europa 2020 din 20 și 21 martie 2014;

37.  invită Comisia să elaboreze o strategie care să ajute statele membre să combată lipsa de adăpost prin politici integrate și investiții sociale adecvate;

38.  subliniază faptul că o creștere a inegalității, astfel cum a avut loc în UE și cum o demonstrează raportările naționale din cadrul semestrului, comportă un risc democratic major; face referire la avertismentele din partea FMI și a OIM, care arată că o creștere suplimentară a inegalităților la nivelul UE ne-ar putea destabiliza societățile; solicită introducerea unor obiective mai ambițioase și a unor forme mai exacte și mai obiective de măsurare în vederea reducerii diferențelor, a sărăciei și a excluziunii sociale, atât în cadrul statelor membre, cât și între acestea, în special având în vedere discrepanțele sociale din ce în ce mai mari din anumite state membre;

39.  invită statele membre să ia măsuri urgente în vederea inversării tendinței de creștere a ratei riscului de sărăcie și a excluziunii sociale, în vederea îndeplinirii obiectivului principal al Strategiei Europa 2020 de a salva cel puțin 20 de milioane de persoane de riscul de sărăcie sau de excluziune socială;

40.  invită statele membre să garanteze accesul pe piața muncii și o securitate socială adecvată pentru membrii cei mai vulnerabili ai societății;

41.  invită Comisia să ia noi măsuri concrete în domeniul politicilor de educație și inovare pentru consolidarea complementarității dintre creșterea economică și combaterea inegalității;

42.  solicită stabilirea unui obiectiv secundar de reducere a sărăciei în rândul copiilor în cadrul evaluării intermediare a Strategiei Europa 2020;

43.  solicită, prin urmare, utilizarea unor indicatori de „sărăcie” obiectivi pentru măsurarea ratelor sărăciei din statele membre pentru a ajuta la identificarea celor care sunt în pericol de a fi excluși;

44.  amintește, totuși, faptul că un indicator de sărăcie nu oferă dovezi directe privind experiența excluziunii sociale și, prin urmare, solicită îmbunătățirea măsurării excluziunii sociale percepute, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivelor excluziunii sociale și a grupurilor afectate în mod deosebit;

45.  recunoaște că statele membre sunt responsabile pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în conformitate cu principiul subsidiarității, UE susținându-le în demersurile lor; consideră că acest proces are potențialul, prin evaluări inter pares și schimbul de bune practici, de a susține statele membre în ceea ce privește realizarea reformelor structurale necesare, creșterea flexibilității pieței muncii și crearea condițiilor necesare pentru ca întreprinderile să creeze locuri de muncă; subliniază, totuși, importanța unor acțiuni prompte din partea statelor membre, fiindcă pasivitatea ar avea consecințe grave la nivelul întregii UE; solicită implicarea parlamentelor naționale și a autorităților locale și regionale în conceperea și implementarea programelor naționale de reformă, inclusiv prin acorduri de guvernanță la mai multe niveluri;

46.  regretă faptul că cadrul financiar multianual adoptat pentru perioada 2014-2020, cu o alocare bugetară de 960 de miliarde de euro, a reprezentat prima reducere netă din istorie a bugetului UE; consideră că CFM nu este suficient pentru a contribui la atingerea obiectivelor de ocupare a forței de muncă și a obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2020; consideră, prin urmare, că evaluarea intermediară a CFM are o importanță deosebită pentru regândirea orientării strategice a cheltuielilor UE, în direcția unei redresări economice generatoare de locuri de muncă;

47.  amintește rolul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale în monitorizarea cheltuielilor reale din Fondul social european (FSE), inclusiv a celor 20% disponibili pentru incluziunea socială, și a eficienței modului în care statele membre au valorificat această resursă investițională pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

48.  subliniază că este necesar ca obiectivele privind ocuparea forței de muncă, reducerea sărăciei și educația să fie monitorizate mai exact, iar statisticile comparabile să fie realizate într-o manieră mai promptă; solicită, prin urmare, ca cifrele privind șomajul și indicatorii privind riscul de sărăcie sau de excluziune socială la nivelul NUTS 3 să se furnizeze în timp real pentru a evalua situația reală de pe piețele naționale ale muncii;

49.  invită Comisia să stabilească un obiectiv specific privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și/sau o orientare integrată specifică privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor cu ocazia evaluării intermediare a Strategiei Europa 2020;

50.  solicită ca desfășurarea de consultări semnificative cu societatea civilă, pe lângă cele cu partenerii sociali, să devină un element sistematic al Strategiei Europa 2020 în toate etapele procesului; invită Comisia să conceapă orientări pentru această procedură;

51.  subliniază că desfășurarea de consultări reale cu părțile interesate din societatea civilă nu numai că ar crește legitimitatea democratică a procesului și șansele ca reformele să fie considerate acceptabile de cetățeni și să fie implementate cu succes, ci ar putea și consolida bazele informaționale pentru evaluarea reformelor; consideră că, în acest scop, Convenția anuală împotriva sărăciei și a excluziunii sociale ar trebui să fie mai bine aliniată la semestrul european;

52.  invită Comisia să țină seama de rezultatele consultării publice în desfășurare înainte de a publica propuneri concrete pentru revizuirea intermediară a strategiei; insistă, de asemenea, asupra faptului că Parlamentul trebuie consultat cu privire la deciziile finale înainte ca acestea să fie adoptate;

53.  solicită o ambiție puternică în sensul îndeplinirii obiectivelor referitoare la schimbările climatice și sustenabilitatea energetică, întrucât acestea sunt indispensabile pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, parlamentelor naționale și Consiliului European.

(1) JO C 236E, 12.8.2011, p. 57.
(2) JO C 153E, 31.5.2013, p. 57.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2014)0010.
(4) Eurostat, EU Employment and Social Situation, Quarterly Review, septembrie 2014.
(5) JO C 380E, 11.12.2012, p. 81.

Aviz juridic - Politica de confidențialitate