Decizia Parlamentului European din 22 octombrie 2014 privind alegerea Comisiei Europene (2014/2164(INS))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 17 alineatul (7) al doilea și al treilea paragraf din Tratatul UE,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul Euratom,

–  având în vedere Decizia 2014/414/UE a Consiliului European din 27 iunie 2014(1), prin care Jean-Claude Juncker este propus în calitate de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene,

–  având în vedere declarația lui Jean-Claude Juncker și orientările sale politice prezentate în fața Parlamentului European în ședința plenară din 15 iulie 2014,

–  având în vedere decizia sa din 15 iulie 2014(2) privind alegerea lui Jean-Claude Juncker în funcția de președinte al Comisiei Europene,

–  având în vedere Decizia 2014/639/UE a Consiliului European din 30 august 2014(3), adoptată cu acordul președintelui ales al Comisiei, de numire a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

–  având în vedere Decizia 2014/716/UE, Euratom a Consiliului, adoptată de comun acord cu președintele ales al Comisiei, din 15 octombrie 2014, de adoptare a listei celorlalte personalități pe care Consiliul le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei, precum și de abrogare și de înlocuire a Deciziei 2014/648/UE, Euratom(4),

–  având în vedere audierile comisarilor desemnați în cadrul comisiilor parlamentare responsabile, ce s-au desfășurat între 29 septembrie și 20 octombrie 2014, și în cadrul unei reuniuni a Conferinței președinților deschise tuturor deputaților, precum și evaluările efectuate de comisii în urma audierilor cu privire la comisarii desemnați,

–  având în vedere examinarea efectuată în cadrul Conferinței președinților de comisie din 21 octombrie 2014 și în cadrul reuniunii Conferinței președinților din 21 octombrie 2014,

–  având în vedere declarația președintelui ales al Comisiei adresată Parlamentului European, în ședință plenară, la 22 octombrie 2014,

–  având în vedere articolul 118 și anexa XVI la Regulamentul său de procedură,

1.  aprobă numirea președintelui, a Vicepreședintei pentru relații externe (Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate) și a celorlalți membri ai Comisiei, ca organism colegial, pentru mandatul ce se va încheia la 31 octombrie 2019;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului European, Consiliului de Miniștri și președintelui ales al Comisiei.

(1) JO L 192, 1.7.2014, p. 52. (2) Texte adoptate, P8_TA(2014)0002. (3) JO L 262, 2.9.2014, p. 6. (4) JO L 299, 17.10.2014, p. 29.

Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014 al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, secțiunea III – Comisia (12300/2014 – C8-0160/2014 – 2014/2035(BUD))

P8_TA(2014)0035 A8-0018/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului(1) („Regulamentul financiar”), în special articolul 41,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014, adoptat definitiv la 20 noiembrie 2013(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene(5),

–  având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014, adoptat de Comisie la 15 aprilie 2014 (COM(2014)0234),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014 adoptată de Consiliu la 14 iulie 2014 și transmisă Parlamentului European la 12 septembrie 2014 (12300/2014 – C8-0160/2014),

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0018/2014),

A.  întrucât proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014 are ca obiectiv înscrierea în bugetul 2014 a excedentului din exercițiul financiar 2013, care se ridică la 1 005 milioane EUR;

B.  întrucât principalele elemente ale acestui excedent sunt un sold pozitiv al veniturilor de peste 771 milioane EUR, o subutilizare a cheltuielilor de 276 milioane EUR și un sold negativ rezultat din diferențele de curs valutar de 42 milioane EUR;

C.  întrucât, în ceea ce privește veniturile, creșterea provine în principal din amenzi și penalități de întârziere (1 331 milioane EUR), în timp ce valoarea resurselor proprii colectate efectiv față de cele înscrise în buget a scăzut (- 226 milioane EUR), iar veniturile din excedente, solduri și ajustări au scăzut de asemenea (- 360 milioane EUR);

D.  întrucât, în ceea ce privește cheltuielile, utilizarea incompletă a creditelor pe 2013 (107 milioane EUR) și pe 2012 (54 milioane EUR) este deosebit de scăzută, este legată de factori într-o anumită măsură imprevizibili și nu poate fi considerată drept rezultatul reducerii capacităților de absorbție;

E.  întrucât, de fapt, toți indicatorii disponibili arată că, atât pentru bugetul 2012, cât și pentru bugetul 2013, creditele de plată au fost insuficiente;

F.  întrucât articolul 18 din Regulamentul financiar prevede că diferențele față de estimările făcute se înregistrează în bugetul Uniunii cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv acestor diferențe,

1.  ia act de proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014, consacrat exclusiv înscrierii în buget a excedentului din 2013, care se ridică la 1 005 milioane EUR, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul financiar; ia act de poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014;

2.  reamintește că adoptarea bugetului rectificativ nr. 2/2014 va reduce cota din VNB reprezentând contribuția statelor membre la bugetul Uniunii cu 1 005 milioane EUR și, prin urmare, va compensa parțial contribuția statelor membre la finanțarea bugetului rectificativ nr. 3 (3 170 milioane EUR resurse proprii suplimentare necesare); subliniază, prin urmare, intenția sa de a desfășura procedura pentru adoptarea proiectului de buget rectificativ nr. 2 în paralel cu negocierile pentru proiectul de buget rectificativ nr. 3 referitor la mobilizarea de credite de plată suplimentare și pentru proiectul de buget rectificativ nr. 4 referitor la revizuirea estimărilor de resurse proprii tradiționale și alte venituri și stabilind în mod definitiv anumite amenzi, furnizând astfel resurse proprii suplimentare în valoare de 2 059 milioane EUR, care ar putea reduce și mai mult necesarul de credite suplimentare din proiectul de buget rectificativ nr. 3;

3.  subliniază că, dacă proiectele de buget rectificativ nr. 2, 3 și 4 sunt adoptate fără amendamente, impactul global asupra bugetului va impune statelor membre o contribuție suplimentară din VNB de numai 106 milioane EUR, sumă care va asigura credite de plată suficiente în 2014 pentru a acoperi obligațiile juridice actuale ale Uniunii;

4.  pentru a menține legătura politică și procedurală dintre proiectele de buget rectificativ nr. 2, 3 și 4, decide să modifice poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 2/2014 după cum urmează;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentul Parlamentului, Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale.

Amendament 1 (amendament multiplu)

Situația generală a veniturilor

Capitolul 1 4 — Resurse proprii bazate pe venitul național brut în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (c) din Decizia 2007/436/CE, Euratom

Cifre:

Secțiunea III - Comisia

Titlul 40 - Rezerve

Crearea noii linii 40 04 01 - Rezervă pentru nevoi de plăți suplimentare

Cifre:

Comentarii:

Creditele înscrise la acest articol trebuie utilizate pentru a acoperi nevoile de plăți suplimentare stabilite de Comisie în proiectul de buget rectificativ nr. 3.

Justificare:

Având în vedere presiunea enormă asupra plăților pe 2014 și majorările solicitate de Comisie în PBR nr. 3/2014, se propune ca valoarea excedentului din 2013 să fie utilizată pentru finanțarea unei linii bugetare noi 40 04 01 „Rezervă pentru nevoi de plăți suplimentare” în ceea ce privește cheltuielile de la buget, și nu pentru reducerea resurselor proprii bazate pe VNB. Dacă PBR nr. 3/2014 este adoptat fără a fi modificat de Consiliu, prezentul amendament va fi retras.

(1) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (2) JO L 51, 20.2.2014, p. 1. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (5) JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2014 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (12608/2014 – C8-0144/2014 – 2014/2040(BUD))

P8_TA(2014)0036 A8-0014/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4) (AII din 2 decembrie 2013),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2015, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2015(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptat de Comisie la 24 iunie 2014 (COM(2014)0300),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, adoptată de Consiliu la 2 septembrie 2014 și transmisă Parlamentului European la 12 septembrie 2014 (12608/2014 – C8-0144/2014),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2015 la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015, prezentată de Comisie la 15 octombrie 2014,

–  având în vedere deliberările Biroului din 15 septembrie 2014 și nota revizuită a Secretarului General din 17 septembrie 2014 referitoare la lectura Parlamentului privind proiectul său de buget pentru 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 15 aprilie 2014 referitoare la proiectul de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Protocolului privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene prin creșterea numărului judecătorilor din cadrul Tribunalului(7),

–  având în vedere acordul de cooperare din 5 februarie 2014 dintre Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0014/2014),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  reamintește că, în rezoluția din 13 martie 2014 menționată mai sus, Parlamentul a subliniat necesitatea de a consolida investițiile strategice în acțiuni cu o valoare adăugată europeană pentru a contribui la relansarea economiei europene, sporind competitivitatea, generând o creștere economică și locuri de muncă sustenabile, în special în rândul tinerilor, și contribuind, totodată, la sporirea coeziunii economice și sociale;

2.  subliniază că șefii de stat și de guvern au fost de acord încă o dată în iunie 2014 cu necesitatea (reiterată la reuniunea specială a Consiliului European din august 2014) de a investi și de a pregăti economiile statelor membre pentru viitor prin abordarea nevoilor de investiții restante în domeniul transporturilor, al energiei și al infrastructurii de telecomunicații la scara Uniunii (inclusiv finalizarea pieței unice digitale până în 2015), precum și în eficiența energetică, inovare și cercetare sau competențe; reamintește rolul incontestabil al bugetului Uniunii în realizarea acestor obiective politice;

3.  reamintește încă o dată că bugetul Uniunii nu ar trebui în niciun caz să fie perceput și evaluat doar ca un articol financiar anexat ca o povară la bugetele naționale, ci, dimpotrivă, trebuie să fie înțeles ca o ocazie de a pregăti inițiativele și investițiile care prezintă interes și valoare adăugată pentru Uniune în ansamblu, majoritatea dintre ele fiind adoptate de Parlament și Consiliu în cadrul procedurii de codecizie;

4.  reiterează natura complementară a bugetului Uniunii față de bugetele naționale și elanul pe care acesta îl generează pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă; subliniază că, având în vedere natura sa și valoarea sa limitată, bugetul Uniunii nu ar trebui limitat și restrâns prin reduceri arbitrare, ci, dimpotrivă, anumite domenii specifice trebuie consolidate;

5.  constată că proiectul de buget 2015 (PB) propus de Comisie (inclusiv instrumentele speciale), se ridică la 145 599,3 milioane EUR în credite de angajament (CA) și la 142 137,3 milioane EUR în credite de plată (CP); subliniază că volumul total al creditelor de plată în PB reprezintă o creștere moderată de 1,4% față de bugetul 2014 (ținând seama de BR 1 și PBR 2-4/2014) și este încă cu 2 miliarde EUR mai scăzut decât bugetul 2013 executat; ia act de faptul că Comisia a propus în proiectul său de buget să se lase o marjă totală de 1 478,9 milioane EUR în credite de angajament sub plafoane;

6.  reamintește importanța agențiilor descentralizate, care au un rol vital în implementarea politicilor și a programelor Uniunii; subliniază necesitatea de a le asigura mijloace financiare și resurse umane adecvate, astfel încât să poată îndeplini în mod corespunzător sarcinile care le-au fost atribuite de autoritatea legislativă;

Poziția Consiliului

7.  regretă că Consiliul, în urma lecturii sale, a redus creditele de angajament cu 522 de milioane EUR și creditele de plată cu 2,1 miliarde EUR, stabilind astfel bugetul Uniunii pentru 2015 la 145 077,4 milioane EUR în angajamente și 139 996,9 milioane EUR în plăți; subliniază că reducerea plăților cu 2,1 miliarde EUR ar reprezenta o reducere de -0,18% față de bugetul 2014 (inclusiv BR 1/2014 și PBR 2-4/2014); este preocupat în special de reducerile drastice ale creditelor de plată din cadrul fondurilor pentru competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă de la rubrica 1a, care reprezintă o încălcare flagrantă a angajamentului Consiliului de a depăși criza și de a revigora creșterea economică;

8.  dezaprobă poziția Consiliului cu privire la bugetul 2015, care nu ține cont de caracterul multianual al politicilor Uniunii și care, în loc să abordeze acest aspect, ar duce la agravarea în continuare a deficitelor de plată și la o încetinire suplimentară a implementării programelor Uniunii;

9.  subliniază încă o dată că abordarea Consiliului de a stabili nivelul plăților în conformitate cu rata inflației nu ține cont absolut deloc de natura și funcția caracterului multianual al politicilor Uniunii și face ca CFM să devină cu totul irelevant; observă, în acest sens, că discrepanța tot mai mare între creditele de plată și creditele de angajament exacerbează problemele privind nivelul angajamentelor restante; subliniază faptul că această abordare are un impact negativ asupra percepției Uniunii de către cetățenii săi; înainte de toate, reafirmă că, pentru a depăși criza economică, Uniunea ar trebui să își sporească investițiile;

10.  regretă reducerile arbitrare propuse de Consiliu în legătură cu liniile destinate cheltuielilor administrative și de sprijin prin care se acordă finanțare punerii în aplicare a unor programe esențiale ale Uniunii, care ar putea fi în detrimentul lansării cu succes a noilor programe, întrucât lipsa de capacitate administrativă prezintă un risc major de a împiedica punerea în aplicare a politicilor Uniunii;

11.  este profund îngrijorat de utilizarea de către Consiliu a unor standarde duble în ceea ce privește bugetul Uniunii, atunci când, pe de o parte, solicită o majorare a fondurilor Uniunii în domenii care pot genera creștere durabilă și, pe de altă parte, propune reduceri majore în domenii-cheie, cum ar fi cercetarea, inovarea, spațiul, infrastructurile, IMM-urile și energia;

12.  salută punctul de vedere exprimat de 13 state membre care sunt convinse că nivelul creditelor de plată convenit de Consiliu ar putea să nu fie suficient și ar putea duce la o presiune importantă în ceea ce privește îndeplinirea la timp a obligațiilor juridice ale Uniunii și îndeplinirea angajamentelor deja asumate; reamintește că, în conformitate cu articolul 323 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, „Parlamentul European, Consiliul și Comisia asigură disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să își îndeplinească obligațiile juridice față de terți”;

13.  consideră că, din cauza incapacității sale, ani la rând, de a obține o majoritate calificată în rândurile sale pentru a asigura un nivel al plăților care să permită Uniunii să acopere nevoile de plată necontestate, Consiliul are o responsabilitate politică importantă pentru situația foarte tensionată a plăților; denunță faptul că acest lucru a dus progresiv la crearea unui deficit structural în cadrul bugetului Uniunii, care contravine dispozițiilor tratatului și pune în pericol capacitatea Comisiei de a-și îndeplini obligațiile juridice;

14.  observă, în același timp, că structura actuală a bugetului Uniunii, în care creditele de plată sunt legate de contribuțiile naționale, poate împinge statele membre să adopte atitudini negative, în special într-o perioadă în care discursul se axează pe importanța unui buget național echilibrat; subliniază totuși că un astfel de nivel al plăților este rezultatul direct al unui nivel corespunzător al angajamentelor, pe care Consiliul l-a adoptat în mod oficial cu majoritatea calificată necesară în contextul procedurilor bugetare anuale;

15.  regretă conflictul inerent dintre Consiliu, pe de o parte, și Parlament și Comisie, pe de altă parte; solicită modalități de a transforma această tensiune într-un schimb mai productiv de opinii; își exprimă speranța că deschiderea către noi atitudini și propuneri va conduce în cele din urmă la schimbări structurale ce vor sprijini un acord bugetar echilibrat, care să reflecte ambițiile și preocupările atât ale Parlamentului, cât și ale Consiliului;

Lectura Parlamentului

16.  subliniază că, pe lângă punerea în aplicare a acordului politic la care s-a ajuns în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 în legătură cu concentrarea la începutul perioadei a creditelor pentru anumite obiective de politică, Comisia nu a propus eforturi suplimentare pentru a ține cont de priorități subliniate nu doar de Parlament, ci convenite și de șefii de stat sau de guvern în cadrul Consiliului European; decide, prin urmare, să consolideze resursele financiare pentru obiectivele politice și prioritățile strategice ale Uniunii într-o serie de domenii;

17.  decide să majoreze mai ales programele care se află în centrul Strategiei Europa 2020, deoarece acestea vizează să stimuleze creșterea economică, competitivitatea și ocuparea forței de muncă, și anume Orizont 2020, COSME, Erasmus+, agenda digitală, Progress și agenda socială (inclusiv EURES și Instrumentul de microfinanțare), deoarece programele respective exemplifică modul în care Uniunea contribuie la o economie inovatoare și prosperă pe întreg continentul; în plus consolidează programele care au un rol esențial în punerea în aplicare a agendei politicii externe a Uniunii, cum ar fi politica de vecinătate, ajutorul pentru dezvoltare și ajutorul umanitar; insistă asupra necesității de a majora, de asemenea, fondurile alocate unor programe și politici importante de combatere a inegalităților precum FEAD, Europa pentru cetățeni și promovarea egalității de gen;

18.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament și de plăți pentru 2015 la 146 380,9 milioane EUR și, respectiv, 146 416,5 milioane EUR;

Abordarea crizei recurente a plăților

19.  sprijină propunerea Comisiei de a utiliza pe deplin resursele disponibile sub plafonul de plăți pentru 2015 nelăsând, în consecință, nicio marjă sub plafonul de plăți pentru 2015; respinge toate reducerile creditelor de plată operate de Consiliu, pe baza modelelor actuale și preconizate de execuție;

20.  subliniază totuși că, chiar și utilizarea completă a resurselor disponibile sub plafonul de plăți pentru 2015 nu este suficientă pentru a aborda în mod adecvat problemele constante legate de plăți ale Uniunii care au apărut începând cu bugetul Uniunii pentru 2010; constată, în special, volumul uriaș al restanțelor de plăți din ultimii ani, care au ajuns la nivelul fără precedent de 23,4 miliarde EUR la sfârșitul lui 2013 numai în cadrul politicii de coeziune și își exprimă temerea că s-ar putea înregistra un volum similar la sfârșitul lui 2014; subliniază, prin urmare, că problema recurentă a insuficienței creditelor de plată trebuie să fie rezolvată în mod eficace fără întârziere; prin urmare, decide să majoreze cu 4 miliarde EUR nivelul plăților propus de Comisie la o serie de linii bugetare, inclusiv la liniile principale dedicate onorării obligațiilor aferente CFM 2007-2013 ce privesc fondurile structurale și programele de cercetare ale Uniunii, unde situația plăților este cea mai gravă;

21.  invită, în consecință, Comisia să fie pregătită să prezinte propuneri relevante pentru mobilizarea mecanismelor de flexibilitate incluse în Regulamentul privind CFM; reiterează intenția sa de a nu accepta orice interpretare restrânsă a dispozițiilor privind flexibilitatea și instrumentele speciale incluse în Regulamentul privind CFM și AII din 2 decembrie 2013, care au fost negociate cu succes de către Parlament;

22.  insistă încă o dată asupra faptului că toate creditele de plată mobilizate prin utilizarea instrumentelor speciale trebuie să fie înscrise în buget peste plafonul de plăți prevăzut în CFM;

23.  reamintește exemplul frapant al insuficienței dramatice a creditelor de plată pentru ajutorul umanitar, înregistrată la sfârșitul anului 2013 și în primul trimestru din 2014, care a putut fi rezolvată grație unor soluții pe termen scurt și temporare sub formă de transferuri în cadrul bugetului adoptat; este extrem de îngrijorat că o astfel de situație este probabil să apară și în alte domenii de politică, cum ar fi cercetarea/dezvoltarea și inovarea;

24.  subliniază faptul că, pentru a identifica în mod clar nevoile pentru 2015 care rezultă din exercițiile anterioare, negocierile privind nevoile de plată suplimentare pentru 2014 ar trebui să fie finalizate înaintea concilierii privind bugetul 2015; reamintește că PBR 2, 3 și 4/2014 ar trebui considerate ca un pachet și că Consiliul nu se poate aștepta să beneficieze de venituri neașteptate care rezultă din includerea în buget a excedentului și a amenzilor fără a răspunde nevoilor de plată suplimentare prezentate în PBR 3/2014; reamintește că PBR 2, 3 și 4/2014, luate împreună și fără amendamente, au un impact bugetar total de doar 106 milioane EUR asupra contribuțiilor din VNB suplimentare care trebuie puse la dispoziție de statele membre pentru a garanta credite de plată suficiente în 2014 cu scopul de a acoperi obligațiile juridice actuale ale Uniunii;

25.  subliniază că nivelul creditelor, în special al creditelor de plată, votat de Parlament în urma lecturii sale se bazează pe ipoteza că toate PBR pendinte pentru 2014 sunt adoptate în întregime;

26.  subliniază faptul că, pentru a asigura resursele adecvate pentru planurile de investiții la nivelul întregii Uniuni (menționate în cadrul Consiliului European din iunie 2014 și subliniate ca o prioritate politică majoră a președintelui ales Juncker în orientările sale politice(8)), pentru continuarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în special introducerea Garanției europene pentru tineret în bugetul pentru 2016, și pentru a aborda problema persistentă a creditelor de plată, revizuirea post-electorală a CFM 2014-2020, prevăzută la articolul 2 din Regulamentul privind CFM, ar trebui să fie lansată cât mai curând posibil de noua Comisie;

Rubrica 1a

27.  observă că la rubrica 1a se înregistrează cea mai mare parte a reducerilor operate de Consiliu atât în ceea ce privește creditele de angajament (-323,5 milioane EUR față de PB), cât și în ceea ce privește creditele de plată (-1 335 de milioane EUR), în ciuda faptului că Consiliul European din iunie 2014 a plasat din nou creșterea, competitivitatea și crearea de locuri de muncă în fruntea agendei sale politice; subliniază că unele dintre aceste reduceri contravin acordului privind CFM 2014-2020, deoarece reduc semnificativ bugetul programului Orizont 2020 (cu 190 de milioane EUR în credite de angajament față de PB), căruia i s-a alocat anticipat în 2014 suma semnificativă de 200 de milioane EUR, precum și fondurile destinate programului ITER (‑11,2 milioane EUR), care ar trebui, în schimb, să fie alocate anticipat în 2015 pentru a compensa amânarea din 2014;

28.  consideră că, pentru a spori securitatea energetică, promovarea energiei regenerabile și a eficienței energetice este, de asemenea, esențială în contextul dependenței energetice de Rusia, în special pentru statele membre care depind în cea mai mare măsură de gazul din Rusia; solicită ca obiectivele privind cheltuielile ale fondurilor pentru energie din cadrul programului Orizont 2020 să fie aliniate cu angajamentele asumate în timpul procesului legislativ;

29.  contestă reducerile aplicate de Consiliu programului „Mecanismul pentru interconectarea Europei” (-34,4 milioane EUR), care se adaugă la amânarea alocărilor pentru acest program pentru 2015, deja luată în considerare în PB în urma acordului privind CFM; își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile unei lansări ineficiente a acestui program strategic, de importanță majoră pentru viitoarele investiții în infrastructura de telecomunicații, de transport și cea energetică care pot stimula suplimentar crearea de locuri de muncă în Europa;

30.  decide, prin urmare, ca regulă generală să reinstituie nivelul din PB pe 2015 pentru toate reducerile efectuate de Consiliu, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și în ceea ce privește plățile; de asemenea, majorează o serie de linii bugetare în cadrul programelor care corespund priorităților Parlamentului de la rubrica 1a (Orizont 2020, COSME, Erasmus+, agenda digitală, agenda socială) până la epuizarea marjei (majorare totală peste nivelul din PB de aproximativ 200 de milioane EUR);

31.  consideră, în plus, necesar să se majoreze peste nivelul din PB creditele destinate liniilor aferente MIE-Energie cu o sumă totală de 34 de milioane EUR pentru a atenua parțial efectele amânării alocărilor pentru acest program pentru al doilea an consecutiv ca urmare a acordului privind CFM; consideră, de asemenea, prioritar să se consolideze investițiile în agenda digitală și în rețelele de bandă largă și, prin urmare, majorează creditele alocate MIE-Rețele de telecomunicații cu 12 milioane EUR peste nivelul din PB;

32.  consideră că creșterea sprijinului financiar acordat IMM-urilor este esențială pentru a permite economiei Uniunii să cunoască din nou creșterea economică și să iasă din criză, contribuind astfel la combaterea șomajului; consideră că rolul inovării de către IMM-uri pentru competitivitatea Uniunii este evidențiat adesea, dar măsurile de sprijin în acest sens sunt finanțate insuficient; decide, prin urmare, să majoreze peste nivelul din PB cu 26,5 milioane EUR creditele de angajament în favoarea IMM-urilor și a spiritului antreprenorial; solicită Comisiei să asigure o abordare ascendentă autentică a punerii sale în aplicare; de asemenea, invită Comisia să aloce suficiente resurse pentru punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în cadrul planului său de acțiune ecologic pentru IMM-uri;

33.  majorează peste PB nivelul creditelor de angajament alocate celor trei agenții de supraveghere (ABE, EIOPA și ESMA) cu o sumă totală de 6,1 milioane EUR;

34.  își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de cazuri în care s-au manifestat efectele insuficienței creditelor de plată de la rubrica 1a, în special în cadrul programului Orizont 2020, în cazul căruia prefinanțarea este redusă și un număr considerabil de proiecte sunt blocate, iar o întrerupere a plăților în cadrul programului Erasmus + pare iminentă; este îngrijorat de numeroasele programe care au epuizat aproape toate fondurile disponibile pentru 2014 cu luni înainte de termenul-limită pentru transmiterea facturilor;

35.  salută primele măsuri adoptate în procesul de reformă a EFRAG, însă subliniază necesitatea de a pune în aplicare pe deplin recomandările cuprinse în raportul Maystadt, printre care se numără limitarea activității EFRAG la elaborarea de standarde IFRS și încetarea treptată a activității sale în domeniul fiscal și cu privire la întreprinderile mici și mijlocii.

36.  subliniază rolul inovării IMM-urilor în impulsionarea redresării economice a Uniunii; se așteaptă ca Comisia să își onoreze angajamentele juridice și bugetare în ceea ce privește instrumentul destinat IMM-urilor din cadrul programului Orizont 2020 și solicită Consiliului să permită acest lucru prevăzând un buget corespunzător; solicită Comisiei să instituie începând din 2016 o linie bugetară unică pentru instrumentul destinat IMM-urilor, pentru a permite o supraveghere și un control bugetar mai clar, și să asigure o veritabilă abordare ascendentă a punerii sale în aplicare;

37.  salută pachetul privind economia circulară publicat de Comisie la 2 iulie 2014(9); solicită alocarea unor resurse adecvate pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul acestui pachet;

Rubrica 1b

38.  este profund îngrijorat de faptul că Consiliul, deși menține nivelul creditelor de angajament la nivelul din PB (49 227 de milioane EUR), a redus nivelul creditelor de plată cu 220 de milioane EUR, stabilind nivelul plăților la 51 382 de milioane EUR;

39.  subliniază că la rubrica 1b se înregistrează cea mai mare parte a actualelor angajamente restante, ceea ce împiedică rambursarea resurselor deja consumate de către statele membre și regiunile beneficiare; subliniază că această practică a avut consecințe grave pentru statele membre și regiunile cele mai afectate de criză; regretă că Consiliul pare să ignore complet această problemă; subliniază faptul că, într-o perioadă în care majoritatea statelor membre se confruntă cu greutăți în a identifica sursele de finanțare pentru proiecte care pot contribui la crearea de locuri de muncă, politica regională a Uniunii este un instrument esențial pentru depășirea unor astfel de deficite; subliniază că instrumente precum FSE, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de coeziune sau Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor sunt deosebit de importante pe timp de criză și că primele victime ale reducerii plăților sunt întotdeauna părțile mai slabe, cum ar fi statele membre cu constrângeri bugetare, autoritățile locale și regionale, regiunile ultraperiferice, IMM-urile, ONG-urile și partenerii sociali;

40.  decide să reinstituie nivelul din PB al creditelor de plată aferente liniilor bugetare dedicate programelor noi, reduse de Consiliu, și să majoreze nivelul din PB al creditelor de plată pentru o serie de linii bugetare, în special în ceea ce privește finalizarea programelor CFM 2007-2013; constată că 2015 va fi al doilea an de implementare a noului ciclu al fondurilor structurale și de investiții europene; subliniază necesitatea alocării unor credite de angajament și de plată suficiente pentru a garanta că programele ating numărul dorit de beneficiari și, astfel, produc impactul scontat;

41.  decide să majoreze peste PB cu o sumă de 20,2 milioane EUR nivelul creditelor pentru Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și PP/AP; intenționează să modifice propunerea Comisiei de mobilizare a instrumentului de flexibilitate pentru a completa finanțarea programelor cipriote legate de fondurile structurale de la rubrica 1b până la suma totală de 100 de milioane EUR, după încheierea negocierilor cu Consiliul;

42.  își exprimă convingerea fermă că finanțarea acordată de Uniune, în special în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, nu ar trebui folosită pentru a finanța strategiile naționale, ci ar trebui valorificată pentru a oferi asistență suplimentară tinerilor, completând programele naționale și sporind eficacitatea acestora;

43.  invită Comisia și statele membre să utilizeze integral fondurile destinate sprijinirii șomerilor tineri; reamintește acordul politic legat de cadrul financiar multianual 2014-2020 cu privire la concentrarea la începutul perioadei a fondurilor din cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, precum și a sumelor corespunzătoare programate în cadrul Fondului social european pentru a oferi sprijinul necesar în primii ani ai perioadei de programare; salută faptul că Comisia și Consiliul respectă cifrele propuse în cadrul acordului; își exprimă preocuparea cu privire la capacitatea de absorbție a unor state membre în ceea ce privește Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; reamintește că, în conformitate cu Regulamentul privind CFM, marjele păstrate disponibile sub plafoanele CFM pentru credite de angajament pe perioada 2014 - 2017 constituie o marjă CFM globală pentru angajamente, care se disponibilizează peste plafoanele instituite în CFM pentru anii 2016 - 2020 pentru obiective de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor;

Rubrica 2

44.  salută majorarea propusă de Comisie în ceea ce privește creditele de angajament destinate noului program LIFE pentru mediu și politici climatice și se așteaptă ca acest program să fie complet operațional în 2015, incluzând un prim set de instrumente financiare; regretă, cu toate acestea, că programele mai mici, cum ar fi programul LIFE, precum și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) suportă cele mai semnificative reduceri operate de Consiliu la această rubrică, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile, afectând astfel realizarea obiectivelor convenite; regretă, de asemenea, reducerile nejustificate aplicate de Consiliu programelor de distribuire a fructelor și laptelui în școli; reinstituie, prin urmare, nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare în legătură cu care Consiliul a propus reduceri;

45.  este de acord cu faptul că este nevoie de sprijin suplimentar pentru a atenua impactul interdicției impuse de Rusia asupra importului anumitor produse agricole și pescărești din Uniune; salută măsurile de sprijin de urgență luate de Comisie ca prim răspuns la această criză; majorează, prin urmare, cofinanțarea din partea Uniunii pentru măsuri de promovare în cadrul politicii agricole comune cu 30 de milioane EUR pentru a ajuta producătorii să găsească alte oportunități de vânzare, oferind totodată prin intermediul FEPAM un ajutor suplimentar pentru pescari în valoare de 5 milioane EUR; decide, de asemenea, să majoreze suma disponibilă pentru programul de încurajare a consumului de fructe în școli cu 7 milioane EUR, iar cea pentru programul de distribuire a laptelui în școli cu 4 milioane EUR peste nivelul din proiectul de buget prezentat de Comisie;

46.  consideră că nici creditele PAC, nici alte credite de la buget nu ar trebui utilizate pentru finanțarea coridelor mortale; reamintește că finanțarea lor reprezintă o încălcare clară a Convenției europene pentru protecția animalelor de fermă (Directiva 98/58/CE a Consiliului);

47.  observă că, luând în calcul toate modificările de la această rubrică, inclusiv fondurile în valoare de 2,9 milioane EUR pentru proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, suma totală alocată rubricii 2 este de 59,3 miliarde EUR, lăsând o marjă de 293,4 milioane EUR sub plafon;

Rubrica 3

48.  subliniază că, deși reprezintă doar 1,5% din bugetul Uniunii și, prin urmare, este rubrica din CFM cu cel mai redus nivel de credite alocate, rubrica 3 cuprinde aspecte foarte importante pentru cetățenii europeni și pentru guvernele naționale, cum ar fi politicile în materie de azil și migrație, precum și securitatea internă; invită, prin urmare, Comisia și Consiliul să continue să crească eforturile financiare și politice de la această rubrică în următorii ani;

49.  regretă că PB reduce creditele de angajament cu 1,9%, de la 2 171,998 milioane EUR la 2 130,721 milioane EUR, comparativ cu bugetul 2014, lăsând o marjă de aproximativ 115 milioane EUR; deplânge faptul că Consiliul a redus creditele de angajament cu încă 30,2 milioane EUR comparativ cu PB și creditele de plată cu încă 28,5 milioane EUR față de PB (-1,42% în credite de angajament și -1,51% în credite de plată); constată, prin urmare, că rubrica 3 este una dintre cele mai afectate de reducerile impuse de Consiliu;

50.  consideră că reducerile suplimentare propuse de Consiliu vor periclita buna desfășurare a programelor și acțiunilor de la rubrica 3; subliniază că este important să se mențină nivelul din PB al liniilor bugetare „Asigurarea protecției drepturilor cetățenilor și consolidarea capacităților acestora” și „Promovarea nediscriminării și egalității”, prin care se pune în aplicare programul Drepturi, egalitate și cetățenie 2014-2020; adoptă, prin urmare, abordarea generală de a reinstitui nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare de la această rubrică; decide, în plus, să majoreze creditele alocate pentru o serie de linii bugetare peste nivelul din PB, în special în cadrul programelor Europa Creativă, Europa pentru cetățeni și Acțiuni multimedia, precum și în cadrul sistemului european comun de azil (cu o sumă totală de 53,2 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB, incluzând agențiile, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare);

51.  reamintește Declarația comună a celor trei instituții potrivit căreia procedurile bugetare anuale aferente CFM 2014-2020 vor integra, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen; subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare în acest sens și a adoptării unei abordări comune de către cele trei instituții în vederea asigurării unei integrări efective a perspectivei de gen în cadrul procedurilor bugetare anuale; își reiterează apelul ca analiza de gen să fie parte integrantă a procedurilor bugetare ale Uniunii și să implice în mod activ toate părțile implicate de la toate nivelurile procesului în vederea realizării de progrese în ceea ce privește angajamentul Uniunii față de egalitatea de gen;

52.  reamintește că repartizarea corectă și transparentă a finanțării pentru diferitele obiective ale Fondului pentru azil, migrație și integrare a fost una dintre prioritățile Parlamentului în cadrul negocierilor pentru înființarea acestui fond; solicită, în consecință, Comisiei să majoreze numărul liniilor bugetare destinate Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru a face mai ușor de înțeles și mai transparent modul în care vor fi executate resursele financiare alocate diferitelor obiective și, prin urmare, liniilor bugetare respective;

53.  este de acord cu faptul că este nevoie de sprijin suplimentar pentru inițiativele cetățenești europene; decide, prin urmare, crearea unei noi linii la rubrica 3: „Punerea în aplicare a inițiativelor cetățenești europene și a altor instrumente de democrație participativă”, dotată cu 1 milion EUR în credite de angajament;

54.  subliniază că este necesar și important să se facă evaluări regulate privind modul în care sunt executate toate fondurile și programele și modul în care sunt utilizate resursele lor, pentru a detecta posibilele deficiențe cât mai devreme și pentru a le măsura eficacitatea;

Rubrica 4

55.  regretă reducerile propuse de Consiliu la rubrica 4 (-0,83% în credite de angajament și ‑5,24% în credite de plată), care este rubrica cel mai grav afectată de reducerile propuse de Consiliu cu privire la creditele de plată; reiterează faptul că, deși i se alocă mai puțin de 6% din bugetul total al Uniunii, rubrica 4 reprezintă proiecția angajamentului Uniunii în străinătate și ar trebui, așadar, să asigure resurse suficiente pentru a permite Uniunii să își îndeplinească rolul de actor mondial;

56.  condamnă cu fermitate reducerea operată de Consiliu în cazul creditelor de angajament pentru ajutorul umanitar, care nu poate soluționa problema reportării a numeroase facturi neplătite din anii precedenți și pune în pericol buna implementare a acestei politici, amenințând viețile beneficiarilor săi; subliniază că nivelul creditelor de plată pentru rezerva pentru ajutoare de urgență ar trebui să corespundă nivelului creditelor de angajament și că acestea trebuie să fie înscrise în buget peste plafonul de plăți prevăzut în CFM; subliniază că diferența dintre nivelul creditelor de angajament și cel al creditelor de plată destinate ajutorului umanitar ar trebui să fie redusă pentru a ține seama de ciclurile scurte de cheltuieli în acest domeniu și pentru a pune capăt obiceiului de a reporta numeroase facturi neplătite din anii precedenți; respinge ferm impactul negativ pe care reducerile creditelor de plată, inclusiv plățile amânate și operațiunile întârziate, o consecință a bugetului inadecvat, le au asupra ajutorului umanitar, acestea fiind deosebit de nefaste acum când atâtea persoane sunt afectate de creșterea instabilității în zona periferică; consideră că aceste evenimente reprezintă un semnal de alarmă trist, dar puternic pentru a întocmi un buget mai realist;

57.  reamintește angajamentul asumat la nivel internațional de către Uniune și statele sale membre de a majora asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) la 0,7% din VNB și de a îndeplini Obiectivele de dezvoltare ale mileniului până în 2015 și, prin urmare, solicită să se majoreze creditele destinate domeniilor tematice vizate de Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, pentru a face posibile progresele în direcția îndeplinirii angajamentelor de dezvoltare globală post-2015;

58.  subliniază sprijinul său pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu și hotărârea sa de a asigura un nivel suficient de finanțare pentru UNRWA și Autoritatea Palestiniană prin creșterea nivelului creditelor de angajament cu 35,5 milioane EUR peste PB; este extrem de surprins de faptul că Consiliul a redus din nou creditele de plată prevăzute în PB pentru UNRWA și Autoritatea Palestiniană cu 2,4 milioane EUR fără a prezenta o justificare clară și consideră că această linie era subfinanțată deja în PB;

59.  subliniază necesitatea de a asigura sprijin pentru țările din vecinătatea estică și sudică a Uniunii care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește tranziția către democrație și consolidarea acesteia, dezvoltarea economică și socială, imigrația și stabilitatea ; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde situației din Ucraina; solicită, prin urmare, ca o sumă suplimentară de 203,3 milioane EUR peste nivelul din PB să fie alocată Instrumentului european de vecinătate pentru a permite Uniunii să își îndeplinească responsabilitatea față de vecinătatea sa estică și sudică;

60.  consideră inacceptabile reducerile impuse de Consiliu în ceea ce privește liniile bugetare prioritare pentru Parlament și propune să se reinstituie PB în privința liniilor bugetare reduse de Consiliu și chiar să se atribuie credite de angajament care depășesc nivelul prevăzut în PB pentru anumite linii bugetare cu o importanță strategică în domeniul relațiilor externe ale Uniunii, suma totală destinată acestor credite fiind de 400,55 milioane EUR (ajutorul umanitar, Instrumentul european de vecinătate, Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare, Instrumentul de asistență pentru preaderare, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, precum și Instrumentul de stabilitate și PP/AP); observă că aceste majorări epuizează marja de la rubrica 4, precum și suma suplimentară de 66 de milioane EUR rezultată în urma reducerii creditelor la liniile transferate către bugetul SEAE;

61.  consideră că este necesară o majorare a creditelor de la linia dedicată comunității cipriote turce pentru a asigura continuarea sprijinului financiar din partea Uniunii pentru activitatea Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru și a Comisiei tehnice pentru patrimoniul cultural;

62.  aprobă transferarea liniilor bugetare dedicate RSUE în bugetul SEAE, în scopul de a sprijini o mai bună integrare a acestora în SEAE, în conformitate cu propunerea făcută de ÎR/VP în evaluarea SEAE, cu recomandările Parlamentului din 13 iunie 2013 și cu Raportul special 11/2014 al Curții de Conturi; se așteaptă ca transferul să se finalizeze până la 1 ianuarie 2016;

Rubrica 5

63.  reamintește că PB reflectă cea mai recentă reformă a Statutului funcționarilor, inclusiv modificările legate de calculul ajustărilor salariilor și pensiilor și continuarea reducerii personalului;

64.  constată cu regret că, în pofida acestui fapt, Consiliul a redus creditele de la rubrica 5 cu 27,6 milioane EUR, din care 16,7 milioane EUR sunt fonduri aferente bugetului administrativ al Comisiei pentru cheltuieli legate de funcționari și agenții temporari, ca urmare a creșterii reducerii forfetare standard;

65.  dat fiind faptul că Comisia reduce numărul total al resurselor sale umane pentru al treilea an consecutiv și că previziunile sale privind posturile vacante ar trebui să fie considerate drept fiabile și ar trebui să se bazeze pe așteptări instituționale reale, consideră că respectiva creștere a reducerii forfetare standard (până la 4,5% pentru serviciile centrale ale Comisiei și 6% pentru delegații) este arbitrară;

66.  observă, de asemenea, declarația Consiliului anexată la poziția sa, în ceea ce privește „importanța monitorizării îndeaproape a creditelor pentru toate categoriile de personal extern, în contextul consolidării suplimentare a capacităților prin creșterea timpului de lucru”, precum și reducerea paralelă cu 20,8 milioane EUR a cheltuielilor de sprijin din diverse domenii de politică; pe lângă faptul că acest tip de reduceri reprezintă o amenințare, așa cum s-a menționat deja, consideră că reducerile respective sunt insuficient justificate; reamintește că, în conformitate cu AII din 2 decembrie 2013, această presupusă capacitate suplimentară urma să fie deja neutralizată prin reducerea cu 5% a personalului pe parcursul a cinci ani; observă, în acest sens, că Comisia își respectă deja angajamentele mai mult decât suficient, deoarece reduce personalul din toate categoriile, indiferent dacă este finanțat de la rubrica 5 sau de la alte rubrici;

67.  reinstituie, prin urmare, nivelul din PB al tuturor liniilor aferente cheltuielilor administrative și de sprijin și al tuturor liniilor bugetare de la rubrica 5 reduse de către Consiliu;

68.  decide să înscrie în rezervă o parte din credite până când Comisia va modifica normele privind grupurile de experți și va asigura punerea în aplicare deplină a acestora în toate direcțiile generale;

Agențiile

69.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; remarcă faptul că Comisia a redus deja în mod considerabil cea mai mare parte dintre creditele solicitate inițial de către agenții;

70.  consideră, prin urmare, că orice reduceri suplimentare propuse de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să își îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite de către autoritatea legislativă;

71.  nu poate accepta însă abordarea Comisiei în legătură cu personalul, potrivit căreia, pe lângă reducerea posturilor din organigramele agențiilor cu 1% pe baza acordului politic privind CFM, care se aplică în cazul tuturor instituțiilor și organelor, agențiile vor trebui să contribuie cu încă 1% din personal la o „rezervă de redistribuire a personalului”;

72.  subliniază faptul că reducerea convenită a efectivului de personal se bazează pe personalul și sarcinile existente la data de referință de 31 decembrie 2012 și că orice noi sarcini ale agențiilor operaționale sau înființarea unor noi agenții trebuie să fie însoțite de resurse suplimentare;

73.  subliniază că obiectivul convenit de reducere a personalului cu 5% trebuie îndeplinit până la sfârșitul anului 2017 și că agențiile ar trebui să dispună de o anumită flexibilitate în ceea ce privește anii exacți în care să aplice aceste reduceri, pentru a le permite să utilizeze fluctuația naturală a personalului cu scopul de a reduce la minimum costurile pentru sistemul Uniunii de asigurare de șomaj și alte costuri legate de rezilierea anticipată a contractelor de muncă;

74.  modifică, prin urmare, o serie de organigrame ale agențiilor astfel încât acestea să implementeze reducerea cu 1% asupra căreia s-a convenit, să trateze în mod diferit posturile finanțate din taxe sau să alinieze numărul angajaților la sarcinile suplimentare;

75.  decide să majoreze creditele bugetare alocate în exercițiul 2015 pentru cele trei agenții cu funcții de supraveghere financiară; consideră că respectivele credite ar trebui să reflecte necesitatea de a îndeplini sarcinile impuse, fiind adoptate tot mai multe regulamente, decizii și directive pentru depășirea actualei crize financiare și economice, care este puternic legată de stabilitatea sectorului financiar;

76.  decide, de asemenea, să majoreze creditele destinate Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă și Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, precum și unui număr de agenții de la rubrica 3, având în vedere sarcinile suplimentare care au fost încredințate acestora (Frontex, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Agenția europeană și Biroul European de Sprijin pentru Azil);

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

77.  decide să adopte un pachet de compromis conținând un număr limitat de PP și AP, pe baza unei analize atente a PP și a AP propuse, plecând de la ratele de succes ale celor existente și excluzându-le pe cele pentru care există deja un temei juridic, luând pe deplin în considerare analiza Comisiei privind fezabilitatea proiectelor și ținând seama și de marjele reduse disponibile;

Alte secțiuni

78.  reamintește că cheltuielile administrative ale tuturor instituții, pensiile și școlile europene intră sub incidența rubricii 5 din CFM; constată că volumul total al cheltuielilor de la rubrica respectivă din 2015, astfel cum a fost propus în PB, este estimat la 8 612,2 milioane EUR (+2,5% față de bugetul 2014), ceea ce lasă o marjă de 463,8 milioane EUR sub plafon, în timp ce volumul total al cheltuielilor administrative din 2015 ale tuturor instituțiilor considerate împreună este estimat la 6 893,1 milioane EUR (+1,6% față de bugetul 2014), permițând astfel o submarjă de 457,9 milioane EUR;

79.  ia act de poziția Consiliului privind PB, care a scăzut la nivel orizontal, fără nicio diferențiere, nivelul aferent exercițiului 2015 al cheltuielilor administrative ale instituțiilor până la 6 865,6 milioane EUR (sau cu -27,5 milioane EUR, respectiv -0,4%), crescând în mod artificial submarja până la 485,4 milioane EUR;

80.  este surprins să constate că, din nou în acest an, Consiliul propune reduceri liniare ale cheltuielilor administrative ale instituțiilor; reiterează că bugetul fiecărei instituții a Uniunii, datorită misiunii și situației sale specifice, ar trebui tratat individual, fără a aplica soluții generalizatoare, ținând seama de etapa specifică de dezvoltare, de sarcinile operaționale, de obiectivele în domeniul gestiunii, de necesitățile în materie de resurse umane și de politicile în domeniul imobiliar ale fiecărei instituții; își exprimă dezacordul puternic față de abordarea Consiliului care crește la nivel orizontal rata de neocupare a posturilor cu un punct procentual, crescând marja în mod artificial; subliniază că această majorare, pe lângă posturile deja eliminate prin reducerea personalului cu 1%, ar obliga anumite instituții, deja afectate de reducerea de personal menționată anterior, să înghețe recrutarea pentru posturile vacante, împiedicând astfel funcționarea acestora;

81.  constată că PB include ajustările cu 0,8% ale remunerațiilor și pensiilor din 2011 și 2012 pentru toate instituțiile și organismele, precum și înghețarea din 2013 și 2014; salută faptul că majoritatea instituțiilor le-au ajustat deja în estimările lor;

82.  subliniază că cele trei instituții, Comisia, Consiliul și Parlamentul, ar trebui, din respect reciproc, să accepte estimările bugetare ale celor două componente ale autorității bugetare fără a le mai modifica;

83.  susține în continuare că Parlamentul și Consiliul, deși sprijină toate modalitățile posibile de reducere a cheltuielilor și de creștere a eficienței bazate pe o reevaluare constantă a sarcinilor curente și noi, ar trebui să stabilească un nivel suficient al creditelor pentru a asigura o bună funcționare a instituțiilor, respectarea obligațiilor juridice interne și externe și furnizarea unui serviciu public cu un grad înalt de profesionalism în beneficiul cetățenilor Uniunii; reamintește că noile sarcini care decurg din Tratatul de la Lisabona au trebuit să fie puse în aplicare fără resurse suplimentare;

84.  felicită toate celelalte instituții pentru reducerile cheltuielilor și plusurile de eficiență pe care le-au integrat deja în proiectele lor de buget; subliniază faptul că o utilizare corectă, eficientă, transparentă și responsabilă a resurselor Uniunii este unul dintre mijloacele esențiale de consolidare a încrederii cetățenilor Uniunii; salută eforturile depuse de instituții pentru a promova în continuare transparența, eficiența administrativă, buna gestiune financiară și stabilirea priorităților; consideră că în continuare ar trebui aplicate cerințe stricte de transparență în mod egal în toate instituțiile Uniunii;

85.  reinstituie ratele de reducere, modificate orizontal de Consiliu, la nivelul solicitat inițial de Curtea de Justiție, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European și Serviciul European de Acțiune Externă și reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare respective;

Secțiunea I – Parlamentul European

86.  reamintește că estimările Parlamentului pentru 2015 au fost stabilite la 1 794 929 112 EUR, corespunzând unei rate generale de creștere de 2,24% față de 2014; subliniază totuși că 0,67% din această creștere corespunde indemnizației tranzitorii excepționale acordate deputaților la sfârșitul mandatului, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, iar 0,4% corespunde acordului privind ajustarea remunerațiilor și a pensiilor pentru perioada 2011-2012; subliniază faptul că nivelul celorlalte cheltuieli a crescut, în consecință, cu doar 1,18% față de 2014;

87.  subliniază că Parlamentul și Consiliul, pentru a crea economii pe termen lung la bugetul Uniunii, trebuie să abordeze necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare;

88.  salută nota revizuită a Secretarului General din 17 septembrie 2014, care propune să se transpună în buget recentele decizii și adaptări tehnice ale Biroului; subliniază că aceste modificări au un impact neutru din punct de vedere bugetar; aprobă aceste ajustări ale estimărilor sale;

89.  reduce schema de personal a Parlamentului pentru a se conforma planului de reducere a personalului convenit în cadrul reformei Statutului funcționarilor;

90.  subliniază faptul că activitățile grupurilor politice nu corespund activității lor administrative; constată că grupurile politice au înghețat resursele de personal începând din 2012 și că pe durata precedentelor exerciții bugetare nu s-a răspuns decât parțial necesităților lor în materie; solicită în mod insistent ca nivelul total al personalului grupurilor politice din 2015 și din anii următori să nu scadă sub nivelul actual; reamintește că o decizie similară a fost luată deja de Parlament în legislatura precedentă(10);

91.  ia act de faptul că costurile-țintă ale proiectului KAD sunt estimate la 441,27 milioane EUR în prețuri curente (406,22 milioane EUR în prețuri constante) și că, pentru 2015, nevoile financiare pentru KAD ar corespunde unei sume de 128,91 milioane EUR (sau 29% din costul total); subliniază că, luând în calcul resursele bugetare puse deja la dispoziție și neutilizate încă, nevoile financiare rămase aferente exercițiului 2015 sunt estimate la 84,8 milioane EUR; consideră că această sumă poate fi redusă considerabil prin intermediul unui transfer la încheierea exercițiului 2014 și că partea rămasă ar trebui să fie finanțată prin împrumuturi; reamintește faptul că, datorită construirii clădirii KAD, plățile anuale totale vor fi pe viitor mult mai mici decât chiriile pentru clădiri comparabile;

92.  decide să majoreze creditele pentru finanțarea fundațiilor politice europene cu 3 milioane EUR, pentru a se asigura că fundațiile politice pot să își execute pe deplin activitățile și în ceea ce privește întregul spectru al grupurilor politice, precum și să își intensifice activitățile de cercetare și de promovare în scopul de a comunica și de a propune idei care să permită continuarea procesului de integrare europeană; subliniază că această majorare va fi neutră din punct de vedere bugetar, deoarece va fi compensată din rezerva pentru cheltuieli neprevăzute; stabilește, așadar, nivelul global al bugetului său pentru 2015 la 1 794 929 112 EUR; subliniază că aceasta reprezintă o creștere de 0% față de nivelul estimărilor sale, adoptate în sesiunea plenară din 17 aprilie 2014;

93.  salută decizia Grupului de lucru comun de a recomanda deputaților să folosească zborurile la clasa economică pe distanțe scurte; solicită Secretarului General să prezinte o evaluare a rezultatului acestei recomandări până cel târziu la sfârșitul anului 2015;

94.  salută rezultatele Grupului de lucru comun privind evaluarea posibilelor economii în ceea ce privește cheltuielile cu vehiculele și șoferii; se așteaptă ca aceste economii să se materializeze în următoarele bugete anuale;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

95.  subliniază că, în pofida creșterii fără precedent a numărului de cauze, Comisia a decis să elimine din proiectul de buget al Curții de Justiție 12 posturi noi menite să prevină eventuale blocaje și să limiteze cât mai mult posibil riscul de nepronunțare a hotărârilor într-un termen rezonabil; subliniază că, procedând astfel, Comisia a pus în pericol productivitatea celor trei instanțe în contextul creșterii continue și fără precedent a numărului de cauze noi și, prin urmare, a creat un risc major pentru buget;

96.  aprobă crearea a 12 noi posturi, astfel cum a solicitat inițial Curtea de Justiție; majorează, în consecință, liniile bugetare aferente și ajustează schema de personal a Curții de Justiție, astfel cum a fost prezentată în estimările bugetare ale acesteia;

97.  reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 3% pentru a asigura faptul că Curtea de Justiție poate să facă față în mod adecvat unui volum de lucru tot mai ridicat și pentru a permite utilizarea în totalitate a organigramei sale; subliniază că reducerea propusă de Consiliu este în totalitate în contradicție cu o rată de ocupare de 98% a personalului (98% - cea mai ridicată cifră posibilă dacă se ia în considerare efectul inevitabil al transferurilor de personal în cursul exercițiului) și cu o rată de execuție pentru remunerații de aproape 99% în 2013;

98.  subliniază faptul că, în ciuda eforturilor ample pe care le depune, Tribunalul nu mai poate face față volumului de muncă aflat în creștere; subliniază că această tendință ascendentă este confirmată pe deplin de datele înregistrate până în prezent în 2014 și va continua, având în vedere, printre altele, modificările aduse de Tratatul de la Lisabona (care va extinde competența instanței de la 1 decembrie 2014 în spațiul de libertate, securitate și justiție), precum și aderarea Croației;

99.  subliniază că, în pofida inițiativelor semnificative în vederea ameliorării productivității, numărul cauzelor pendinte continuă să crească (+25% în 2013, +6% până la sfârșitul lunii iunie 2014), iar riscul de acțiuni în despăgubiri legate de nerespectarea unui termen de soluționare rezonabil (în special în cauzele pe rolul Tribunalului, unde volumul de lucru este în prezent greu de suportat) s-a materializat, o primă plângere fiind depusă din acest motiv în iunie 2014, cu potențiale consecințe grave pentru Uniune; subliniază că nerespectarea unor termene de soluționare rezonabile de către Tribunal, mai ales în cazul dreptului concurenței, subminează în mod semnificativ funcționarea pieței interne și ar putea prezenta un risc major pentru bugetul Uniunii;

100.  reamintește acordul de principiu dintre Parlament și Consiliu, conform căruia numărul judecătorilor ar trebui mărit; subliniază faptul că, în aceste condiții, este urgent să se ajungă la un acord cât mai curând posibil privind numirea unor judecători suplimentari în cadrul Curții; înscrie în rezervă 2 milioane de EUR pentru numirea a nouă noi judecători și invită Curtea să prezinte Consiliului și Parlamentului o evaluare actualizată a nevoilor financiare suplimentare pentru noii judecători și angajați; așteaptă să se ajungă la un acord în cadrul Consiliului cât mai curând posibil și ca procedura legislativă să fie finalizată până la 1 octombrie 2015; insistă ca nevoia de personal suplimentar ce decurge din numirea a nouă judecători să fie evaluată într-un mod prudent;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

101.  reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 2,1% pentru a permite Curții de Conturi să răspundă nevoilor sale în ceea ce privește schema de personal;

102.  reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare legate de remunerația celorlalți agenți pentru a permite Curții de Conturi să își îndeplinească obligațiile juridice față de personalul său;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European și secțiunea VII – Comitetul Regiunilor și punerea în aplicare a acordului de cooperare cu Parlamentul European

103.  reamintește că, în conformitate cu acordul de cooperare din 5 februarie 2014, până la 80 de posturi vor fi transferate de la cele două comitete la Parlament și că a fost convenită o majorare a creditelor destinate intensificării activităților lor politice și necesităților suplimentare legate de externalizarea activităților de traducere;

104.  ia act de faptul că minimum 60 de posturi sunt preconizate a fi transferate la Parlament și că acest transfer va fi realizat în două faze, prima fază debutând la 1 octombrie 2014, iar a doua fază pe parcursul anului 2015; include în buget ajustările legate de transferul a 42 de posturi (30 de posturi de la CESE și 12 de la CoR), care corespund desfășurării primei faze, și plasează în rezervă jumătate din creditele corespunzătoare transferului posturilor suplimentare preconizate (minimum 6 posturi de la CESE și minimum 12 de la CoR), care vor fi deblocate în momentul adoptării deciziei finale cu privire la transferul restant; se așteaptă ca transferul final să se finalizeze până în iulie 2015;

105.  salută cooperarea constantă dintre cele două comitete în chestiuni administrative și le încurajează să consolideze în continuare această cooperare, întrucât și alte obiective și economii pot fi realizate în comun; invită CESE și CoR să analizeze modul în care reformele lor structurale și organizaționale ar putea fi realizate în mod coordonat prin aprofundarea cooperării lor bilaterale;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

106.  reajustează rata standard de reducere la nivelul inițial de 4,5% pentru a permite Comitetului Economic și Social European să facă față reducerii continue a personalului;

Secțiunea VII - Comitetul Regiunilor

107.  subliniază că, în cazul Comitetului Regiunilor (CoR), bugetul 2015 va fi marcat de o creștere a activităților sale politice, deoarece noul mandat politic al CoR (al 6-lea) va începe în februarie 2015 și va fi primul an în care impactul deplin al tranșei aferente celui de-al 5-lea grup politic din cadrul CoR (Grupul ECR) va fi inclus în buget;

108.  își exprimă dezacordul puternic față de propunerea Comisiei de reducere a cheltuielilor legate de activitățile politice ale CoR și a cheltuielilor conexe sau a cheltuielilor legate de activități de informare și comunicare; majorează, având în vedere debutul noului mandat al CoR, liniile bugetare în cauză;

Secțiunea VIII - Ombudsmanul European

109.  ia act de faptul că Consiliul a redus proiectul de buget al Ombudsmanului cu 1,7%; subliniază că această reducere va reprezenta o povară majoră pentru bugetul foarte limitat al Ombudsmanului și va avea un impact major asupra punerii în aplicare a noii strategii a Ombudsmanului și a capacității instituției de a se pune în serviciul cetățenilor europeni în mod eficient și eficace; reinstituie, așadar, toate liniile bugetare reduse de Consiliu pentru a permite Ombudsmanului să își îndeplinească mandatul și angajamentele;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

110.  reamintește că, fără a lua în considerare obligațiile juridice inevitabile precum cheltuielile referitoare la încetarea mandatului membrilor AEPD sau ajustările salariale, principala creștere față de bugetul 2014 este legată de crearea grupului operativ al Comitetului european pentru protecția datelor (EDPB), precum și de noile activități specifice identificate pentru perioada 2014-2020;

111.  reinstituie nivelul din PB al liniilor bugetare referitoare la noul mandat al AEPD și la crearea grupului operativ al EDPB, precum și al liniilor care asigură buna funcționare a instituției, în special având în vedere noua sa strategie 2014-2020;subliniază că reducerile orizontale ale cheltuielilor pot fi extrem de dăunătoare și contraproductive, mai ales pentru o astfel de instituție de dimensiuni reduse;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

112.  reamintește Consiliului că statele membre au fost de acord cu crearea SEAE și că acesta are nevoie de resurse suficiente pentru executarea activităților sale; invită statele membre să analizeze în continuare posibilitatea unor sinergii între ambasadele naționale și SEAE în ceea ce privește utilizarea în comun a infrastructurii imobiliare, securitatea și cooperarea în chestiuni administrative;

113.  reajustează ratele standard de reducere la nivelul inițial de 5,3% pentru sediul SEAE, de 2,7% pentru delegații și de 27% pentru experții militari naționali detașați și reinstituie creditele solicitate în PB;subliniază că o astfel de creștere a ratelor respective va implica o reducere a personalului peste reducerea obligatorie cu 1% a schemei de personal și, respectiv, va îngreuna funcționarea SEAE și va împiedica dezvoltarea sa ca un nou organism cu sarcini din ce în ce mai mari;

114.  reinstituie nivelul din PB al tuturor liniilor bugetare reduse de Consiliu, în special al celor referitoare la creditele alocate pentru securitatea comunicațiilor SEAE pentru a permite Înaltului Reprezentant și cadrelor de conducere să participe eficient la negocieri extrem de sensibile;

115.  îndeamnă ca sistemele de comunicații ale SEAE să fie protejate împotriva intruziunilor și ca sistemele pentru comunicațiile dintre SEAE și statele membre, pe de o parte, și dintre sediu și delegații, pe de altă parte, să fie sigure și moderne;

116.  sprijină propunerea Înaltului Reprezentant de a include în bugetul SEAE creditele necesare pentru deschiderea unei noi delegații în zona Golfului, unde Uniunea este subreprezentată(11); prin urmare, majorează liniile bugetare în cauză, astfel cum a solicitat SEAE în cadrul estimărilor sale;

117.  transferă din secțiunea III (Comisie) în secțiunea X (SEAE) din buget creditele aferente „costurilor administrative comune” pentru personalul Comisiei din delegații;subliniază că acest transfer este neutru din punct de vedere bugetar și nu are niciun alt impact asupra creditelor administrative ale Comisiei, nici asupra condițiilor de lucru ale personalului Comisiei din delegații și va simplifica gestionarea cheltuielilor administrative ale delegațiilor UE, așa cum au solicitat SEAE și Consiliul și s-a menționat într-un recent raport al Curții de Conturi; insistă ca transferul să fie pus în aplicare printr-o bună cooperare între SEAE și Comisie; solicită Consiliului să respecte neutralitatea bugetară a acestui acord;

o
o   o

118.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 163, 23.6.2007, p. 17. (2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (5) Texte adoptate, P7_TA(2014)0247. (6) Texte adoptate, P7_TA(2014)0450. (7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0358. (8) http://ec.europa.eu/about/juncker-commission/docs/pg_ro.pdf (9) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 2 iulie 2014: Spre o economie circulară: un program „deșeuri zero” pentru Europa (COM(2014)0398). (10) Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2013 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2014 (P7_TA(2013)0437). (11) Rezoluția Parlamentului European din 3 aprilie 2014 referitoare la strategia UE privind Iranul, Texte adoptate, P7_TA(2014)0339.

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 22 octombrie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, a protocolului adițional la Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Croației la Uniunea Europeană (06035/2014 – C7-0113/2014 – 2014/0019(NLE))

P8_TA(2014)0037 A8-0012/2014

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (06035/2014),

–  având în vedere proiectul de protocol adițional la Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Coreea, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Croației la Uniunea Europeană (06037/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în temeiul articolului 91, articolului 100 alineatul (2), articolului 167 alineatul (3), articolului 207 și articolului 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C7-0113/2014),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0012/2014),

1.  aprobă încheierea protocolului adițional;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Coreea.

Rezoluţia Parlamentului European din 22 octombrie 2014 referitoare la Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2014 (2014/2059(INI))

P8_TA(2014)0038 A8-0019/2014

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 136,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/19 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 decembrie 2012 privind un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale (COM(2012)0722),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele legate de ocuparea forței de muncă și aspectele sociale ale rolului și activității troicii(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la guvernarea pieței unice în cadrul semestrului european din 2014(9),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(10),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(11),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 privind recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 (COM(2014)0400),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 2014(12),

–  având în vedere dezbaterea cu reprezentanții parlamentelor naționale privind punerea în aplicare a priorităților semestrului european pentru 2014,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(13),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 iulie 2014 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la orientările privind aplicarea măsurilor de corelare între eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene și buna guvernanță economică în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (COM(2014)0494)

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 septembrie 2011(14) și din 16 ianuarie 2014(15) referitoare la o strategie a UE privind persoanele fără adăpost,

–  având în vedere raportul Comisiei din 13 noiembrie 2013 intitulat „O piață unică pentru creștere economică și locuri de muncă: analiza progreselor înregistrate și a obstacolelor rămase în statele membre – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2014” (COM(2013)0785),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2014 intitulată „Semestrul european 2014: Recomandări specifice fiecărei țări – stimularea creșterii” (COM(2014)0400),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0019/2014),

A.  întrucât sustenabilitatea fiscală și respectarea inteligentă a cadrului UE de supraveghere fiscală și macroeconomică sunt esențiale pentru buna funcționare a Uniunii economice și monetare (UEM);

B.  întrucât, pentru a realiza o UEM veritabilă, este nevoie de o consolidare a coordonării politicilor macroeconomice și bugetare ale statelor membre, precum și de o politică cuprinzătoare pentru zona euro, coordonată de Comisia Europeană;

C.  întrucât semestrul european are un rol esențial în coordonarea politicilor economice și bugetare ale statelor membre;

D.  întrucât creșterea ratei globale a șomajului și, în special, a ratei șomajului în rândul tinerilor continuă să reprezinte o amenințare majoră la adresa stabilității și convergenței economice și sociale din UE;

E.  întrucât problema șomajului în rândul tinerilor trebuie abordată într-o manieră proactivă, astfel încât să se consolideze și să se extindă cadrul actual de cooperare între autoritățile naționale cu responsabilități în acest domeniu;

F.  întrucât, în contextul nivelurilor constant ridicate ale datoriilor și ale șomajului, al creșterii slabe a PIB-ului nominal și al inflației aflate mult sub nivelul-țintă și al numărului ridicat de persoane expuse riscului de sărăcie, precum și al provocărilor legate de îmbătrânirea societății și de susținerea creării de locuri de muncă, în special pentru tineri, consolidarea fiscală trebuie să continue într-un mod favorabil creșterii și diferențiat;

G.  întrucât spiritul semestrului european implică un angajament față de solidaritatea economică între statele membre și întrucât acestea au o responsabilitate proporțională cu contribuția lor la rezultatele economice globale ale Uniunii;

H.  întrucât prioritățile semestrului european pentru anul curent au fost stabilite de Consiliul European în martie și reconfirmate apoi în iunie; întrucât accentul se pune pe politicile care cresc competitivitatea, susțin crearea de locuri de muncă și combat șomajul, precum și pe monitorizarea reformelor destinate îmbunătățirii finanțării economiei și funcționării piețelor muncii;

I.  întrucât Strategia Europa 2020 constituie unul dintre elementele reacției UE la criza economică mondială și la provocările viitoare și întrucât Comisia recunoaște că majoritatea obiectivelor Strategiei UE 2020 nu vor fi îndeplinite;

J.  întrucât criza financiară mondială și criza bancară și a datoriilor din UE au împiedicat foarte mult accesul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la resursele financiare;

K.  întrucât Parlamentul European a solicitat în mai multe rânduri consolidarea cadrului de guvernanță;

L.  întrucât piața unică nu este complet operațională, în special în ceea ce privește serviciile;

M.  întrucât, după șase ani de criză economică și rate negative de creștere, redresarea economică începe să câștige încet teren și, conform estimărilor, se va extinde, până în 2015, în toate statele membre; întrucât previziunile Comisiei de redresare economică sunt încă fragile și reformele trebuie să continue pentru a satisface cerințele cetățenilor privind ocuparea forței de muncă și pe cele sociale; întrucât Comisia recunoaște că, în multe părți ale UE, situația socială este deficitară, că rata șomajului a atins niveluri fără precedent și că diferențele dintre regiuni și dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari; întrucât măsurile de redresare a acestei situații privind ocuparea forței de muncă și chestiunile sociale ar îmbunătăți perspectivele de competitivitate și creștere;

N.  întrucât, în ciuda unei oarecare scăderi, șomajul în UE și în rândul tinerilor este în continuare incredibil de îngrijorător (25,005 milioane de șomeri în UE-28 în iunie 2014 și 5,06 milioane de tineri șomeri în UE-28 în iulie 2014); întrucât, în plus, diferențele dintre ratele șomajului și dintre ratele șomajului în rândul tinerilor din statele membre (5 % șomeri în Austria, față de 27,3 % în Grecia; 9,3 % tineri șomeri în Austria, față de 53,8 % în Spania) reprezintă un risc major atât pentru stabilitatea economică a UE, cât și pentru coeziunea socială europeană;

O.  întrucât Comisia subliniază rolul inovării, cercetării și dezvoltării în generarea valorii adăugate și faptul că nepotrivirile de competențe din ce în ce mai pronunțate afectează în mod deosebit sectoarele bazate pe cunoaștere;

P.  întrucât fragmentarea pieței muncii reprezintă în prezent una dintre cauzele importante de inegalitate între statele membre și între diferite sectoare; întrucât o dovadă a acestui fapt o reprezintă diferențele legate de accesul la locuri de muncă (inclusiv obstacole majore în calea accesului la acestea), precum și condițiile de lucru și nivelurile salariale, care sunt uneori insuficiente pentru a garanta standarde de viață decente, și polarizarea din ce în ce mai pronunțată dintre munca slab calificată și cea înalt calificată, ceea ce poate împiedica circulația pe piața muncii; întrucât este în continuare nevoie de reforme pentru a pune capăt acestei fragmentări;

Q.  întrucât stabilirea salariilor minime este o competență a statelor membre;

R.  întrucât legislația UE privind condițiile de lucru, discriminarea și sănătatea și siguranța la locul de muncă protejează lucrătorii împotriva exploatării și a discriminării și, de asemenea, contribuie la facilitarea integrării unor grupuri, cum ar fi femeile și persoanele cu dizabilități, pe piața muncii; întrucât, conform estimărilor, costurile accidentelor la locul de muncă și ale bolilor profesionale reprezintă între 2,6 % și 3,8 % din PIB, în timp ce se estimează că, pentru fiecare euro cheltuit pentru punerea în aplicare a standardelor de sănătate și siguranță, societățile înregistrează un venit de 2,2 euro;

S.  întrucât criza economică și financiară a evidențiat caracterul fragil al finanțelor publice în anumite state membre;

T.  întrucât, pentru a depăși criza, unele state membre și-au redus semnificativ cheltuielile publice în momentul în care cererea pentru protecție socială a crescut ca urmare a unei creșteri a șomajului; întrucât sumele alocate de la bugetele naționale pentru asigurarea protecției sociale au scăzut și mai mult, deoarece contribuțiile s-au micșorat după pierderea de locuri de muncă sau diminuarea salariilor la scară largă;

U.  întrucât Comisia a menționat în comunicarea sa din 2 iunie 2014 (COM(2014)0400): „Efectele crizei și ale măsurilor politice asupra situației economice și sociale au impact asupra nivelurilor de inegalitate. Natura structurală a anumitor forme de șomaj, limitările accesului la educație și servicii medicale și anumite reforme privind beneficiile fiscale pot avea efecte disproporționate asupra părților mai vulnerabile ale societății.”;

V.  întrucât, la articolul 9 din TFUE, se prevede că „în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane” și întrucât este important ca această clauză orizontală să fie pusă în aplicare în mod adecvat în toate domeniile de politici pentru a îndeplini obiectivele de la articolul 3 din TUE; întrucât articolul 174 din TFUE prevede următoarele: „în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniunii, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. […] o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, precum și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”;

W.  întrucât doar 7,5 milioane de oameni, reprezentând 3,1 % din forța de muncă din UE, sunt în prezent angajați într-un alt stat membru și întrucât tinerii sunt grupul cu probabilitatea cea mai mare de a fi mobil;

X.  întrucât, ca urmare a crizei, IMM-urile și microîntreprinderile se confruntă cu costuri extrem de ridicate pentru a accesa fonduri și pot face acest lucru cu dificultate, ceea ce le afectează capacitatea de creștere și de creare de locuri de muncă; întrucât este, prin urmare, necesar ca Comisia și statele membre să susțină dezvoltarea IMM-urilor, cu scopul de a promova creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă de calitate în UE, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020,

1.  ia act de analiza conform căreia redresarea economică din UE a dat semne încurajatoare în ultimii doi ani și exprimă îngrijorarea cu privire la încetinirea înregistrată în primul trimestru al anului 2014, într-un context în care s-a atins o limită inferioară nulă a ratelor dobânzilor și în care se observă o generalizare a unor rate foarte scăzute ale inflației; menționează însă că redresarea este încă foarte fragilă și inegală și trebuie susținută pentru a genera o creștere mai puternică și mai multe locuri de muncă pe termen mediu;

2.  subliniază faptul că este nevoie urgent de o inițiativă ambițioasă de stimulare a investițiilor la nivelul UE, în vederea relansării și susținerii redresării economice; invită Comisia să demareze de urgență un program european de investiții de 300 miliarde EUR, astfel cum a propus Jean-Claude Juncker, pentru a contribui la redresarea pe termen scurt a creșterii economice europene;

3.  observă faptul că cele mai importante obiective ale politicii economice sunt restabilirea competitivității statelor membre și reducerea șomajului;

4.  subliniază faptul că trebuie abordate urgent provocările situației economice actuale, caracterizată printr-un ritm lent de creștere a PIB-ului (stabil în zona euro și cu 0,2 % mai ridicat în UE-28 în al doilea trimestru al anului 2014), un nivel foarte redus al inflației (o scădere până la 0,3 % în august 2014, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2009) și un nivel inacceptabil de ridicat al șomajului (11,5 % în zona euro și 10,2 % în UE-28 în iulie 2014);

5.  îndeamnă încă o dată Comisia să asigure recomandări concrete pentru statele membre și UE în ansamblu, inclusiv pentru cele în care se derulează programe de ajustare economică, astfel încât acestea să se ocupe de consolidarea fiscală concomitent cu punerea în aplicare a unor reforme structurale care să conducă la o creștere economică reală, durabilă și echilibrată din punct de vedere social, la ocuparea forței de muncă, la consolidarea competitivității și la sporirea convergenței;

6.  ia act de reformele structurale ample realizate de statele membre în cadrul programelor de ajustare macroeconomică; consideră regretabil faptul că unele state membre din restul zonei euro dau dovadă de mai puțină ambiție în ceea ce privește modernizarea economiilor lor, ceea ce reprezintă unul dintre motivele pentru care perspectivele de creștere durabilă pe termen mediu și lung sunt slabe;

7.  regretă faptul că zona euro și UE riscă să rămână și mai mult în urma altor regiuni în ceea ce privește perspectivele și oportunitățile economice, UE devenind astfel mai puțin atractivă pentru investiții din interiorul și din afara sa;

8.  subliniază că redresarea în urma crizei financiare, a datoriilor suverane și a competitivității nu poate avea loc numai printr-o politică monetară relaxată; subliniază, prin urmare, importanța continuării procesului de reforme structurale aprofundate, echilibrate și sustenabile din punct de vedere social, cu scopul de a obține creștere și de a crea locuri de muncă; menționează, în acest context, faptul că UE trebuie să fie competitivă nu numai în ceea ce privește costurile, ci trebuie și să investească mult mai mult în cercetare și dezvoltare, în dezvoltarea industrială, în educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și la nivel european; reamintește faptul că însuși scopul reformelor structurale și al reducerii nivelului datoriei publice și private ar trebui să fie acela de a se putea concentra pe politici sustenabile favorabile creșterii și, în final, de a crea locuri de muncă și de a combate sărăcia; invită Comisia și statele membre să profite și mai mult de potențialul băncilor de promovare pentru a relansa economia în Uniunea Europeană;

9.  reamintește faptul că prioritățile și obiectivele Strategiei Europa 2020, cum ar fi combaterea sărăciei și a excluderii sociale, rămân valabile și ar trebui puse în aplicare;

10.  subliniază, din nou, faptul că nivelul excesiv de îndatorare din mai multe state membre din zona euro nu reprezintă numai un obstacol în calea creșterii, ci și o sarcină imensă pentru generațiile viitoare; este, în continuare, preocupat de absența progreselor în ceea ce privește reducerea nivelurilor excesive ale datoriei private;

11.  menționează, prin urmare, faptul că statele membre ar trebui să fie foarte atente atunci când elaborează politicile și reformele economice în ceea ce privește impactul acestora asupra acestei generații și a generațiilor viitoare, inclusiv asupra nevoilor acestora privind bunele condiții de viață și accesul la locuri de muncă; viitorul societăților noastre nu trebuie să fie periclitat prin lipsa de decizii și greșeli politice din prezent;

12.  salută faptul că Jean-Claude Juncker și-a anunțat, în orientările sale politice pentru următoarea Comisie Europeană, angajamentul de a crește investițiile la nivel european cu 300 miliarde EUR;

13.  subliniază faptul că UEM nu este nici pe departe finalizată și reamintește Comisiei obligațiile și angajamentele sale de a lua în calcul dezechilibrele macroeconomice din interiorul UE și în special din zona euro, cu scopul de a consolida coordonarea economică și bugetară și de a crește competitivitatea în UE; salută, în această privință, angajamentul luat de viitorul președinte ales al Comisiei de a respecta foaia de parcurs prevăzută în raportul din 5 decembrie 2012 intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”;

14.  invită din nou Comisia să prezinte, fără întârziere, propuneri de finalizare a UEM, în conformitate cu ansamblul orientărilor din proiectul său privind o UEM profundă și veritabilă; constată că finalizarea UEM ar trebui să se bazeze pe metoda comunitară; solicită din nou să se adopte un act normativ privind „orientările referitoare la convergență” în cadrul procedurii legislative ordinare, stabilind, pentru o perioadă determinată, un număr foarte limitat de obiective pentru cele mai urgente măsuri de reformă, și reiterează cererea sa ca statele membre să se asigure că programele naționale de reformă sunt stabilite pe baza orientărilor referitoare la convergență menționate anterior și să fie verificate de Comisie; invită statele membre să își asume angajamentul de a pune pe deplin în aplicare programele lor naționale de reformă; sugerează că, pe această bază, statele membre ar putea încheia un „parteneriat pentru convergență” cu instituțiile UE, prevăzându-se, totodată, posibilitatea de finanțare condiționată a activităților de reformă; reafirmă că intensificarea cooperării economice ar trebui să fie însoțită de un mecanism financiar bazat pe măsuri de stimulare; consideră că orice fel de finanțare sau de instrumente suplimentare, cum ar fi un mecanism de solidaritate, trebuie să facă parte integrantă din bugetul UE, rămânând însă în afara pachetului convenit în cadrul financiar multianual (CFM);

15.  invită, în acest context, viitoarea Comisie să prezinte o propunere privind reprezentarea externă unică a zonei euro, în conformitate cu articolul 138 din TFUE pentru ca zona euro să fie eficientă, cu o poziție comună privind aspecte aflate în sfera competențelor acestei reprezentări; reamintește că noul președinte al Comisiei s-a angajat ca „UEM și euro să fie reprezentate de o singură persoană, de o singură autoritate, de o singură voce la instituțiile de la Bretton Woods” în discursul său premergător alegerii de către Parlamentul European, din ziua de marți, 15 iulie 2014;

16.  invită, în acest context, viitoarea Comisie să prezinte, printre altele, o propunere privind reprezentarea externă unică a zonei euro, în conformitate cu articolul 138 din TFUE, dar și să prezinte raportul la care s-a angajat prin pachetul de două acte legislative și prin foaia de parcurs intitulată „Către o veritabilă uniune economică și monetară” referitor la posibilitățile oferite de actualul cadru fiscal al Uniunii pentru alinierea nevoilor de investiții publice la obiectivele de disciplină fiscală;

17.  invită Comisia să consolideze procesul semestrului european, între altele asigurând-se că se alocă suficient timp și suficiente resurse elaborării și monitorizării recomandărilor, acestea devenind astfel cât se poate de relevante pentru elaborarea politicilor economice la nivelul UE și la nivel național; invită Comisia să prezinte propuneri de metode care să confere recomandărilor semestrului european un caracter obligatoriu consolidat; subliniază importanța implicării din timp și pe cât de mult posibil a Parlamentului European pentru ca, odată cu creșterea relevanței și a caracterului obligatoriu, să nu poată apărea nicio lacună de legitimitate în procesul politic de formare a opiniei;

18.  consideră că trebuie consolidată asumarea de către parlamentele naționale a recomandărilor specifice fiecărei țări; invită Comisia să ofere posibilitatea prezentării recomandărilor specifice fiecărei țări în parlamentele naționale înainte ca acestea să fie adoptate de Consiliu;

19.  ia act de pachetul de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2014 elaborat de Comisie; ia act de evaluarea Comisiei conform căreia s-au făcut progrese în ceea ce privește susținerea consolidării fiscale și a reformelor structurale, în special în legătură cu modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de pensii și de servicii medicale;

20.  remarcă, în acest context, faptul că recomandările specifice fiecărei țări sunt susținute de Consiliul European și ia act de recomandările Consiliului, în special de recomandările specifice legate de zona euro;

21.  subliniază că o condiție necesară pentru succesul programelor de asistență financiară este o combinație de solidaritate și condiționalitate, o puternică asumare și un angajament solid privind realizarea reformelor; reamintește Comisiei să alinieze pe deplin obligațiile juridice ce decurg din pachetul de două acte legislative (Regulamentul (UE) nr. 472/2013) la actualele programe de ajustare economică; îndeamnă Comisia și statele membre să integreze asistența financiară și sistemul ad-hoc al troicii într-o structură juridică îmbunătățită care să respecte cadrul guvernanței economice a UE și dreptul comunitar, garantând în acest fel responsabilitatea democratică; ia act de documentul elaborat de Comisie ca urmare a raportului PE privind troica; invită Comisia să ia în considerare concluziile rapoartelor Parlamentului European privind troica;

22.  susține obiectivul de a pune accent pe politicile care cresc competitivitatea, susțin investițiile și crearea de locuri de muncă, combat șomajul și îmbunătățesc funcționarea pieței muncii, în special în sectoarele cu un potențial ridicat de creștere; consideră că statele membre dețin informații valoroase pe care le pot pune la dispoziție în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor; subliniază faptul că modelul formării duale s-a dovedit eficient în combaterea șomajului în rândul tinerilor;

23.  subliniază faptul că politica de coeziune reprezintă un cadru de investiții important pentru orientarea cheltuielilor favorabile creșterii economice, inclusiv pentru investiții în inovare și cercetare, agenda digitală, cheltuieli pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, investiții în sustenabilitatea mediului, în legăturile prioritare de transport trans-european, precum și în educație și în incluziunea socială;

24.  solicită Comisiei să instituie un mecanism cuprinzător care să promoveze schimbul de bune practici între toți factorii naționali responsabili în domeniul șomajului în rândul tinerilor; reafirmă faptul că, deși nu poate fi adoptată o soluție universală, unele state membre au abordat problema șomajului în rândul tinerilor într-o manieră mai eficientă decât altele;

25.  subliniază că este necesar ca Strategia Europa 2020 să fie luată în considerare pe deplin în cadrul punerii în aplicare a semestrului european; îndeamnă Comisia să facă și din guvernanța pieței unice o prioritate-cheie, deoarece aceasta contribuie în mod substanțial la atingerea obiectivelor semestrului european, și anume o creștere economică durabilă și ocuparea forței de muncă;

26.  amintește însă faptul că bilanțul statelor membre privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări este unul foarte slab; consideră că există o lipsă de coerență între angajamentul de la nivel european și punerea în aplicare de către statele membre a recomandărilor specifice fiecărei țări la nivel național; subliniază importanța asumării la nivel național de către guvernele respective a angajamentelor luate la nivelul UE; arată că recomandările specifice ar trebui formulate astfel încât statele membre să aibă libertatea de a-și concepe propriile măsuri și reforme necesare pentru abordarea acestor recomandări;

27.  solicită, în special, Comisiei să analizeze dezvoltarea de standarde comune orientate către rezultate, în vederea măsurării și comparării reformelor structurale în cadrul oricărei propuneri viitoare care vizează consolidarea coordonării politicilor economice la nivelul UEM;

28.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numai 10 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2013 au fost pe deplin puse în aplicare, conform Comisiei; remarcă, în plus, faptul că pentru 45 % din aceste recomandări s-au realizat progrese limitate sau chiar niciun progres;

29.  subliniază faptul că un sistem adecvat, de responsabilitate democratică, pentru semestrul european, precum și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări constituie o condiție importantă pentru realizarea convergenței economice în UEM, esențială pentru buna funcționare a acesteia, care conduce la stabilitate financiară și economică și la un nivel ridicat de competitivitate pentru economia europeană, care au ca rezultat creșterea și crearea de locuri de muncă; așteaptă de la guvernele statelor membre să susțină și să transpună în mod activ la nivel național deciziile privind recomandările specifice fiecărei țări care au fost adoptate de toate statele membre în Consiliu („asumare națională” - „national ownership”);

30.  subliniază faptul că o serie de recomandări specifice fiecărei țări au la bază acte juridice ale UE și că nerespectarea actelor juridice ale UE poate duce la declanșarea unor proceduri judiciare; amintește statelor membre că trebuie să-și respecte obligațiile legale în conformitate cu dreptul UE; consideră că Comisia ar trebui, atunci când interpretează tabloul de bord, să ia suficient în considerare faptul că zona euro și statele membre din această zonă sunt economii interdependente și deschise;

31.  invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să ia toate măsurile prevăzute de dreptul UE pentru a susține consolidarea coordonării politicilor economice și punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, astfel încât toate statele membre să adopte, în termenele prevăzute, politicile economice și financiare adaptate situației lor;

32.  ia act de numărul tot mai mare de recomandări specifice fiecărei țări adresate nivelului regional; subliniază că este necesar să se folosească în totalitate noile programe ale fondurilor structurale și de investiții, în special în cazul în care acestea ar fi folosite ca măsuri de susținere a reformelor structurale; invită Comisia și statele membre să asigure stabilirea corectă a priorităților de creștere a calității cheltuielilor;

33.  solicită Comisiei să raporteze o dată la trei luni comisiei competente a Parlamentului cu privire la măsurile luate pentru a asigura realizarea unor progrese în legătură cu punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și la progresele înregistrate până la momentul respectiv; invită statele membre să explice comisiei competente a Parlamentului motivele care stau la baza nerespectării recomandărilor specifice fiecărei țări;

34.  invită președintele Eurogrupului să monitorizeze în mod eficient punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre din zona euro și să prezinte rapoarte cu privire la progresele înregistrate în cadrul evaluării Eurogrupului a proiectelor de planuri bugetare pentru 2015, care trebuie transmise de statele membre respective până la jumătatea lunii octombrie a anului 2014;

35.  invită Comisia să acorde atenție dimensiunii de gen în programele naționale de reformă, cum ar fi integrarea femeilor în forța de muncă, eliminarea diferențelor de remunerare și de pensie între femei și bărbați, îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și forme de organizare mai flexibilă a timpului de lucru;

36.  consideră că, având în vedere viitorul semestru european, ar trebui aplicată o strategie pe termen lung și echilibrată de consolidare fiscală favorabilă creșterii și investițiilor pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală; subliniază însă că ar trebui acordată o atenție deosebită reformelor și politicilor de consolidare a creșterii, în special de către acele state membre care au spațiu fiscal pentru investiții, în vederea promovării creșterii și a facilitării reechilibrării în zona euro; subliniază că actualul cadru juridic oferă posibilitatea, în cazul în care au fost lansate reforme, ca statelor membre să li se permită un grad de flexibilitate și recomandă exploatarea acestei flexibilități;

37.  subliniază faptul că sustenabilitatea fiscală este o cerință indispensabilă pentru creșterea pe termen lung;

38.  consideră că statele membre ar trebui să acorde prioritate modernizării economiilor naționale, sistemelor de asigurări sociale, sistemelor de pensii și serviciilor medicale, astfel încât să se evite punerea unei sarcini excesive pe umerii generațiilor viitoare; invită statele membre să analizeze impactul reformelor lor asupra economiei europene în ansamblul ei;

39.  consideră că reformele structurale ar trebui să vizeze în special creșterea capacității piețelor muncii de a integra tinerii și alte grupuri excluse în forța de muncă și ar trebui să fie în măsură să ofere oportunități lucrătorilor vârstnici; consideră că sistemul formării duale reprezintă un instrument eficient în vederea atingerii acestui scop; este, de asemenea, de părere că reforma structurală ar trebui să aibă ca obiectiv sustenabilitatea și echitatea pe termen mediu și lung a sistemelor de asigurări sociale, de servicii medicale și de pensii, precum și reducerea dependenței față de energie, în vederea sporirii competitivității întreprinderilor europene și a transformării creării de locuri de muncă într-o prioritate absolută;

40.  subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale și a unei abordări durabile față de imigrație împiedică creșterea în UE; invită Comisia și statele membre să creeze o piață a muncii comună și favorabilă incluziunii și o politică comună modernă și favorabilă incluziunii privind imigrația; subliniază faptul că un tratament corect și egal al lucrătorilor este fundamental pentru construirea unei piețe interne a muncii;

41.  observă că politica energetică și creșterea economică sunt strâns legate; îndeamnă, prin urmare, să se urmărească o politică energetică europeană ambițioasă care, prin îmbunătățirea securității aprovizionării și prin intensificarea inovării în sectorul energetic, poate conduce la o mai mare stabilitate și creștere economică;

42.  observă că, în contextul unei diminuări constante a creșterii în țările europene în ultimele două decenii, încă nu au fost luate măsuri serioase privind evoluțiile demografice; subliniază faptul că absența unei piețe interne a muncii funcționale afectează, de asemenea, potențialul de creștere al Uniunii; invită Comisia și statele membre să creeze o piață comună veritabilă a muncii și să mobilizeze toate resursele Uniunii pentru a pune în aplicare o politică comună în domeniul imigrației, în conformitate cu propunerile formulate de președintele ales;

43.  subliniază, din nou, invitația adresată statelor membre de a-și simplifica sistemele fiscale în scopul de a restabili un mediu favorabil pentru întreprinderi în toate statele membre, fără excepție, și solicită din nou reducerea taxelor impuse forței de muncă; invită Comisia să valorifice experiența punerii în aplicare a planului de acțiune pentru 2012 și să ia urgent măsuri și să elaboreze o strategie globală bazată pe măsuri legislative concrete de combatere a fraudei și a evaziunii fiscale; reamintește Comisiei propunerile formulate în rezoluția Parlamentului din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale(16) (raportul Kleva Kekus) cu privire la evaziunea fiscală și evitarea plății impozitelor;

44.  menționează faptul că reformele structurale trebuie să fie completate și concretizate prin investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare, o infrastructură modernă și energie durabilă, în vederea consolidării tranziției digitale și ecologice; subliniază faptul că investițiile în cercetare, inovare, educație și infrastructură reprezintă o condiție prealabilă pentru competitivitate, creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă; insistă asupra rolului pe care trebuie să îl joace bugetul Uniunii în aceste domenii fundamentale de interes comun;

45.  subliniază faptul că nivelurile deja ridicate ale datoriei publice nu permit o creștere semnificativă a cheltuielilor, în cazul în care se vrea ca eforturile în materie de reformă și consolidare să nu fie în zadar; recomandă, prin urmare, o transferare a cheltuielilor de la sectoarele neproductive la sectoarele productive și orientate către viitor; subliniază faptul că există flexibilitate în Pactul de stabilitate și de creștere și că aceasta ar trebui folosită, însă este nevoie, în special, ca statele membre să elaboreze reforme credibile;

46.  ia act de discursul Președintelui BCE din cadrul simpozionului anual al băncii centrale de la Jackson Hole din 22 august 2014; invită factorii decizionali să tragă concluziile potrivite cu privire la politicile de reformă monetară, bugetară și structurală, cu scopul de a genera creștere și de a crea locuri de muncă; reamintește observațiile echilibrate conform cărora: „niciun nivel de flexibilitate fiscală sau monetară nu poate compensa totuși reformele structurale necesare în zona euro” și „o strategie coerentă pentru reducerea șomajului trebuie să implice politici orientate atât către cerere, cât și către ofertă, nu numai în zona euro, ci și la nivel național. Strategia poate avea succes numai dacă este cu adevărat coerentă.”;

47.  consideră că una dintre cele mai importante limitări la adresa economiei UE o reprezintă nivelul scăzut al investițiilor private totale și lipsa efectului de levier al investițiilor publice la nivelul actual; invită Comisia să cerceteze motivele nivelului scăzut al investițiilor private în UE; subliniază necesitatea unei reforme a procedurilor de faliment și insolvență, în vederea abordării problemelor legate de datoriile excesive din periferia zonei euro;

48.  subliniază faptul că investițiile au un rol important, deoarece acestea au efect asupra componentei de ofertă și cerere a economiei, creând locuri de muncă, generând venituri pentru familii, crescând veniturile obținute din taxe, sprijinind consolidarea guvernamentală și susținând creșterea; reiterează necesitatea adoptării de politici favorabile investitorilor, reducerii birocrației și reducerii sarcinilor administrative; invită următoarea Comisie Europeană să crească investițiile europene cu 300 miliarde EUR, după cum a anunțat Jean-Claude Juncker în orientările sale politice;

49.  invită Comisia să își onoreze în sfârșit angajamentul de a definitiva piața unică, în special în ceea ce privește serviciile; îndeamnă statele membre să își respecte angajamentele legate de Strategia UE 2020, în special în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, utilizarea eficientă a resurselor, inovarea, ocuparea forței de muncă, educația, sărăcia, energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor; prin urmare, solicită Comisiei să își accelereze acțiunile de asigurare a punerii în aplicare adecvate și a respectării legislației UE în statele membre, utilizând în mod ferm toate competențele sale;

50.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la tendințele protecționiste din anumite state membre, în special în ceea ce privește libera circulație a persoanelor; subliniază faptul că tratatul garantează libera circulație a persoanelor, serviciilor și capitalului și amintește că Comisia trebuie să protejeze și să asigure respectarea acestor libertăți;

51.  subliniază faptul că lipsa accesului la finanțe, în special pentru IMM-uri, reprezintă un obstacol imens în calea creșterii în UE; invită, prin urmare, Comisia să acorde prioritate eforturilor legate de sursele alternative de finanțare a IMM-urilor, ținând seama de recomandările din Rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor, în special prin intermediul fondurilor structurale, al Băncii Europene de Investiții, al Fondului european de investiții și al băncilor de dezvoltare publice; subliniază necesitatea de a elimina și mai multe obstacole birocratice din calea întreprinderilor mici și mijlocii și de a aplica în viitor cu și mai multă strictețe principiul proporționalității în procesul de legiferare al UE;

52.  consideră că ar trebui avute în vedere reforme urgente pentru toate statele în care dificultățile în înființarea de întreprinderi afectează potențiala creștere economică și crearea de locuri de muncă;

53.  invită Comisia să propună urgent măsuri de definitivare a pieței interne de capital pentru a îmbunătăți alocarea capitalului către întreprinderi în vederea revitalizării economiei reale; consideră că este nevoie și de alte alternative în afară de finanțarea prin intermediul băncilor atât pentru întreprinderile mari, cât și pentru cele mici și mijlocii, în special prin îmbunătățirea condițiilor de finanțare prin intermediul piețelor de capital și al altor surse private precum fondurile cu capital de risc, fondurile peer to peer sau fondurile cu plasamente în acțiuni; solicită să se acorde o atenție deosebită rolului jucat de costurile de capital pentru înființarea și funcționarea întreprinderilor la nivelul tuturor statelor membre și să se actualizeze în mod corespunzător tabloul de bord;

54.  subliniază importanța deosebită a adoptării de acte legislative privind investițiile pe termen lung;

55.  subliniază importanța accelerării și a definitivării uniunii bancare; constată că adoptarea celor trei piloni ai uniunii bancare și punerea în aplicare a unor reguli noi pentru institutele de credit și societățile de asigurare contribuie la restabilirea rezistenței sectorului financiar european; consideră că definitivarea uniunii bancare trebuie realizată prin intermediul unei uniuni la nivelul asigurărilor și al piețelor; reiterează faptul că costurile eșecurilor instituțiilor bancare ar trebui să fie suportate chiar de sectorul bancar;

56.  subliniază faptul că un sistem financiar solid, stabil, bine diversificat și transparent are un rol esențial pentru viitoarea creștere;

57.  subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pună în niciun fel în pericol prerogativele Parlamentului European sau pe cele ale parlamentelor naționale și regionale; subliniază că ar trebui să existe o separare clară între competențele UE și competențele naționale și că Parlamentul European este sediul responsabilității la nivelul Uniunii, în timp ce parlamentele naționale sunt sediul responsabilității la nivelul statelor membre; evidențiază importanța implicării oficiale și corespunzătoare a Parlamentului European din timp și pe cat de mult posibil pentru a crește legitimitatea democratică;

58.  subliniază necesitatea de a consolida, în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, responsabilitatea democratică în ceea ce privește elementele esențiale pentru funcționarea zonei euro, cum ar fi Mecanismul european de stabilitate, deciziile Eurogrupului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară; solicită Comisiei să realizeze și să publice evaluări ex post ale recomandărilor sale și ale participării sale în cadrul troicii;

Contribuțiile sectoriale la semestrul european 2014

59.  salută faptul că Comisia a recunoscut că trebuie continuată consolidarea fiscală într-o manieră favorabilă creșterii și diferențiată, care va permite statelor membre nu numai să investească în creștere și crearea de locuri de muncă, ci și să abordeze problema datoriilor mari, a șomajului și a provocărilor unei societăți în curs de îmbătrânire;

60.  subliniază potențialul de creare de locuri de muncă al economiei ecologice, care, potrivit estimărilor Comisiei, ar putea crea cinci milioane de locuri de muncă până în 2020 numai în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile, cu condiția să fie puse în aplicare politici ambițioase în materie de climă și energie; invită statele membre să asigure niveluri adecvate de investiții în aceste sectoare și să anticipeze viitoarele competențe ale lucrătorilor; invită Comisia să includă exploatarea potențialului de creare de locuri de muncă al economiei ecologice în analiza anuală a creșterii (AAC) pentru 2015;

61.  salută faptul că Comisia ține seama de diferențele dintre statele membre în legătură cu programele naționale de reformă (PNR), dar invită Comisia și statele membre să acorde o atenție deosebită regiunilor cu handicapuri naturale sau demografice permanente, în special atunci când se analizează alocarea de fonduri;

62.  subliniază că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă nu ar trebui analizate numai din perspectiva costurilor, ci ar trebui să se țină seama și de reformele structurale ale pieței muncii și de perspectiva de obținere a unor beneficii pe termen lung pentru a menține investițiile în societate și cetățeni în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a protejării viitorului și stabilității statelor membre și ale UE în ansamblul ei;

63.  subliniază că, dacă, pe de-o parte, salariile sunt o variabilă importantă pentru eliminarea dezechilibrelor macroeconomice din zona euro, pe de altă parte, acestea nu constituie un simplu instrument de adaptare economică, ci, mai presus de toate, venitul din care trebuie să trăiască lucrătorii; invită Comisia să se asigure că recomandările privind salariile nu duc la creșterea sărăciei sau a diferențelor în materie de salarii în rândul lucrătorilor în statele membre și nu afectează grupele de lucrători cu venituri reduse;

64.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că UE mai are mult până să îndeplinească obiectivele privind ocuparea forței de muncă și pe cele sociale din Strategia Europa 2020 și că se înregistrează întârzieri în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului privind reducerea sărăciei, având în vedere că numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie a crescut cu zece milioane între 2010 și 2012, în loc să scadă; invită noua Comisie să adopte o abordare coerentă și să solicite statelor membre să comunice imediat progresele înregistrate la nivel național cu privire la Strategia Europa 2020; invită statele membre să introducă - în PNR - strategii naționale bine definite pentru a face progrese cu privire la Strategia Europa 2020, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei;

65.  salută utilizarea de către Comisie a noului tablou de bord al indicatorilor de ocupare a forței de muncă și sociali pentru recomandările specifice fiecărei țări pentru acest an, în special trimiterile la ratele șomajului în general și la ratele șomajului în rândul tinerilor, precum și la numărul persoanelor care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; menționează că acești indicatori sunt de natură pur analitică; solicită să se includă și alți indicatori, cum ar fi calitatea muncii, nivelul de sărăcie al copiilor, accesul la servicii de sănătate și lipsa unui adăpost în acest tablou de bord; solicită ca acești indicatori să aibă o reală influență asupra întregului proces al semestrului european;

66.  invită Comisia și Consiliul să continue să îmbunătățească indicatorii pentru monitorizarea dimensiunii sociale, de mediu și de inovare a Strategiei Europa 2020 ca parte a semestrului european; invită Comisia să continue dezbaterea privind numărul indicatorilor sociali și de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea acestora, având în vedere faptul că aspectele economice și sociale ale UE reprezintă două părți ale monedei, amândouă având un rol-cheie în dezvoltarea UE;

67.  solicită din nou organizarea unei reuniuni a miniștrilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Eurogrupului înaintea reuniunilor la nivel înalt ale zonei euro, de fiecare dată când este necesar, astfel încât să se asigure faptul că problemele sociale și de ocupare a forței de muncă sunt abordate mai în detaliu în discuțiile și deciziile autorităților din zona euro și cu scopul de a contribui la reuniunile șefilor de stat și de guvern din zona euro; consideră că este important să se organizeze reuniuni comune de concertare ale consiliilor EPSCO și ECOFIN de fiecare dată când este nevoie;

68.  salută faptul că Comisia a recunoscut că impactul măsurilor de consolidare fiscală, luate pentru a garanta nu numai sustenabilitatea economiilor anumitor state membre, ci și sustenabilitatea întregii economii a UE, asupra situației privind ocuparea forței de muncă și a celei sociale din UE a fost grav și cu efecte profunde; solicită să se intensifice eforturile în vederea îndeplinirii obligațiilor legate de ocuparea forței de muncă și a celor sociale prevăzute în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a UE; invită Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE să evalueze în mod aprofundat impactul acestor măsuri asupra drepturilor fundamentale și să prezinte recomandări în cazul încălcării Cartei;

69.  salută intenția Președinției italiene, specificată în concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 30 august 2014, de a organiza o conferință la nivelul șefilor de stat și de guvern privind ocuparea forței de muncă, în special cu privire la tineri;

70.  salută scăderea ratelor șomajului din anumite state membre menționată anterior; reamintește însă că Strategia Europa 2020 prevede clar că cifra care trebuie urmărită este rata de ocupare a forței de muncă și consideră regretabil faptul că actualii indicatori ai ratei șomajului nu reflectă în mod corect realitatea tuturor piețelor muncii din UE;

71.  observă că Comisia atrage atenția asupra faptului că este nevoie de reforme structurale pentru îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru creștere și locuri de muncă, în special atunci când rata șomajului este ridicată, și că, atât la nivel național, cât și european, pot fi create multe oportunități prin finalizarea pieței unice;

72.  invită noua Comisie să trateze redresarea pieței muncii ca o prioritate absolută prin elaborarea unei strategii ambițioase și cuprinzătoare pentru creștere și crearea unor locuri de muncă de calitate, demers la care ar trebui să ia parte toți comisarii noi; consideră că, în acest scop, comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale ar trebui să elaboreze un plan care să implice toate domeniile politice și să includă măsuri concrete de susținere a locurilor de muncă de calitate;

73.  consideră că UE nu poate să crească din nou competitivitatea numai prin reducerea cheltuielilor, ci este nevoie, de asemenea, să crească investițiile în cercetare și dezvoltare, educație și competențe, precum și eficiența utilizării resurselor; cere ca piețele muncii să se adapteze mai bine și să fie mai dinamice pentru a se putea adapta la denaturările situației economice, fără a se ajunge la disponibilizări colective și la adaptări excesive ale salariilor; amintește faptul că puterea de cumpărare a multor lucrători din UE s-a diminuat foarte mult, veniturile gospodăriilor au scăzut, iar cererea internă a fost redusă; consideră că, pentru a reface competitivitatea necesară a economiei noastre, UE trebuie să aibă în vedere și strategii care să se concentreze pe alte costuri de producție, evoluții ale prețurilor și marje de profit și pe politici transsectoriale menite să stimuleze inovarea, productivitatea și excelența;

74.  este îngrijorat de inegalitățile din ce în ce mai mari în ceea ce privește bunăstarea și venitul, care afectează negativ puterea de cumpărare, cererea internă și investițiile în economia reală; invită statele membre să includă măsuri de reducere a acestor inegalități în planurile naționale de reformă pentru a stimula creșterea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială;

75.  subliniază că este necesar un transfer al sarcinii fiscale de la forța de muncă la alte forme de impozitare durabilă pentru a promova creșterea și crearea de locuri de muncă;

76.  salută recomandările specifice fiecărei țări elaborate de Comisie în domeniul taxelor de mediu și invită statele membre să pună în aplicare aceste recomandări, asigurându-se, totodată, că acest lucru este mai ales în beneficiul veniturilor scăzute; subliniază impactul pozitiv asupra bugetului și a ocupării forței de muncă, precum și impactul social și de mediu pozitiv al transferării impozitării de la forța de muncă la mediu și al eliminării treptate a subvențiilor dăunătoare mediului;

77.  este îngrijorat de faptul că, în anumite cazuri, fragmentarea financiară din zona euro pune în pericol creșterea și sustenabilitatea IMM-urilor; solicită refacerea capacității de împrumut a economiei, ceea ce permite IMM-urilor să investească și să creeze locuri de muncă, precum și facilitarea accesului IMM-urilor la antreprenoriat și la programe precum COSME și Orizont 2020;

78.  invită statele membre să elimine sarcinile administrative inutile și birocrația pentru persoanele care desfășoară activități independente, microîntreprinderi și IMM-uri și să ușureze condițiile impuse întreprinderilor nou-înființate;

79.  invită Comisia să-și onoreze de urgență promisiunea, pe baza articolului 9 din TFUE, legată de planul de investiții în valoare de 300 de miliarde EUR și solicită efectuarea unei evaluări pentru a stabili dacă această cifră este suficientă pentru a reface întregul potențial al UE de creștere și creare de locuri de muncă de calitate;

80.  salută apelul Comisiei, în comunicarea sa cadru privind recomandările specifice fiecărei țări în UE per ansamblu, privind creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, inovare, educație, competențe și politici active în domeniul pieței muncii, precum și în energie, transporturi și economia digitală;

81.  invită Comisia și statele membre să consolideze industria UE prin aplicarea unei politici mai flexibile în domeniul concurenței, prin care să se favorizeze competitivitatea și ocuparea forței de muncă, și printr-un plan de tranziție la nivel ecologic și digital; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a elabora, după consultarea partenerilor sociali, o propunere legislativă privind informarea și consultarea lucrătorilor în materie de planificare și gestionare a restructurărilor, pentru a se garanta astfel o adaptare responsabilă din punct de vedere economic și social la schimbările din industria UE într-un mod prin care să se mențină drepturile lucrătorilor, fără a se pune o sarcină de reglementare excesivă asupra societăților, în special a IMM-urilor;

82.  este preocupat de faptul că, în multe state membre și sectoare, se înregistrează, alături de pierderea de locuri de muncă, o scădere a calității locurilor de muncă, o creștere a numărului de obstacole privind ocuparea forței de muncă și o deteriorare a standardelor de muncă; subliniază faptul că Comisia și statele membre trebuie să depună eforturi specifice pentru a crește calitatea locurilor de muncă în vederea adaptării competențelor la cererile de pe piața muncii; invită Comisia și statele membre să depună eforturi specifice pentru a combate problemele suplimentare cauzate de angajarea forțată cu fracțiune de normă și de contractele forțate cu durată limitată, contractele precare (precum contractele de muncă în care nu se menționează numărul de ore), activitățile profesionale independente false și munca nedeclarată; salută, prin urmare, inițiativa Comisiei privind crearea unei platforme europene privind munca nedeclarată; solicită din nou statelor membre să se asigure că persoanele cu contracte precare, cu durată limitată sau cu fracțiune de normă forțată sau care desfășoară activități profesionale independente beneficiază de un set de bază de drepturi și de protecție socială adecvată;

83.  invită Comisia să se asigure că orientarea sa în materie de politici promovează reformele de pe piața muncii cu scopul, printre altele, de a reduce segmentarea, de a promova tranziția de la un loc de muncă la altul, de a promova incluziunea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, de a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, de a promova egalitatea de gen, de a consolida drepturile lucrătorilor cu contracte atipice și de a oferi mai multă protecție socială persoanelor care desfășoară activități independente;

84.  constată că, în raportul său anual pentru 2013 privind situația socială și situația privind ocuparea forței de muncă din UE, Comisia a subliniat importanța cheltuielilor pentru protecția socială ca măsură de protecție împotriva riscurilor sociale; reamintește importanța acestor stabilizatori automați pentru reacția la șocurile asimetrice, pentru evitarea sărăcirii excesive a sistemelor naționale de asistență socială și, prin urmare, pentru consolidarea sustenabilității UEM per ansamblu; invită Comisia să includă în recomandările specifice fiecărei țări elaborate de aceasta rolul important al menținerii stabilizatorilor automați puternici în statele membre, având în vedere rolul extrem de important al acestora în menținerea coeziunii sociale, precum și în stimularea cererii interne și a creșterii economice; invită din nou Comisia să elaboreze o Carte verde privind stabilizatorii automați în zona euro;

85.  ia act de intenția Președinției italiene a Consiliului European, astfel cum a subliniat aceasta în programul său, de a deschide dezbaterea privind stabilizatorii automați la nivelul UE, acordând o atenție deosebită posibilei înființări a unui sistem de alocații de șomaj în zona euro;

86.  subliniază importanța politicilor active și favorabile incluziunii privind piața muncii ca instrument strategic de promovare a ocupării forței de muncă în contextul actual; este profund îngrijorat de faptul că mai multe state membre, în pofida creșterii ratelor șomajului, au redus alocările bugetare pentru finanțarea politicilor active și favorabile incluziunii privind piața muncii; invită statele membre să îmbunătățească acoperirea și eficacitatea politicilor active privind piața muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali;

87.  salută adoptarea Deciziei nr. 573/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind consolidarea cooperării dintre serviciile publice de ocupare a forței de muncă; ia act de propunerea de regulament privind EURES (Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă) din ianuarie 2014; invită Parlamentul și Consiliul să delibereze de urgență asupra reformei, astfel încât EURES să poată deveni un instrument eficient de stimulare a mobilității forței de muncă în interiorul UE, în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 și în vederea promovării diversității; amintește că mobilitatea trebuie să rămână voluntară și nu trebuie să limiteze eforturile de a crea locuri de muncă de calitate și posibilități de formare la fața locului; subliniază că informațiile profesionale fiabile privind condițiile de lucru și de trai din alte state membre reprezintă o condiție prealabilă pentru existența unui spațiu economic european funcțional;

88.  evidențiază numărul în creștere de lucrători, mai ales tineri, care își părăsesc țările de origine pentru a-și căuta un loc de muncă în alte state membre; îndeamnă Comisia, împreună cu statele membre, să promoveze mobilitatea forței de muncă în interiorul UE pentru a garanta libertatea de mișcare, respectându-se, totodată, principiul egalității de tratament, protejându-se salariile și respectându-se standardele sociale; invită fiecare stat membru să stabilească condiții sociale și legate de muncă ce respectă Strategia Europa 2020;

89.  își manifestă îngrijorarea cu privire la faptul că oferta de competențe științifice, tehnologice, inginerești și matematice (STIM) nu va fi pe măsura cererii crescânde a întreprinderilor în anii următori, reducând astfel capacitatea forței de muncă din UE de a se adapta și de a progresa; invită statele membre să investească în modernizarea sistemelor de educație și formare profesională, inclusiv de învățare pe tot parcursul vieții, în special în sistemele de învățare duală, și să faciliteze tranziția de la școală la locul de muncă;

90.  consideră că este necesar să se îmbunătățească competențele de conducere, manageriale și antreprenoriale ale tinerilor, pentru a permite întreprinderilor nou-înființate să valorifice oportunitățile oferite de noile piețe, să își fructifice pe deplin potențialul de creștere, astfel încât tinerii să poată deveni angajatori, nu doar angajați;

91.  ia act de faptul că împrumuturile bancare sunt în continuare cea mai obișnuită sursă de finanțare în UE; consideră, cu toate acestea, că există beneficii reale în noile forme de finanțare prin mecanisme inovatoare și mijloace nebancare, cum ar fi crowdfunding-ul, investitorii providențiali pentru IMM-uri, creditarea peer-to-peer, microcreditele, agențiile ușor accesibile de microcredit și alte instrumente, care pot furniza investiții vitale pentru ca întreprinderile nou-înființate să se dezvolte și să creeze locuri de muncă;

92.  salută scăderea șomajului în rândul tinerilor, dar subliniază că acesta înregistrează în continuare niveluri îngrijorătoare: 22 % în UE-28 și 23,1 % în zona euro; subliniază diferențele îngrijorătoare dintre statele membre (7,8 % în Germania și 56,3 % în Grecia, în aprilie 2014); subliniază că lipsa de siguranță în ceea ce privește locurile de muncă și ocuparea scăzută de locuri de muncă s-au accentuat, de asemenea, având în vedere faptul că și atunci când tinerii își găsesc un loc de muncă, unii dintre ei (în medie 43 % față de 13 % în cazul lucrătorilor adulți) lucrează în condiții de muncă precare sau cu contracte de muncă cu fracțiune de normă forțată; își exprimă, totodată, îngrijorarea cu privire la creșterea numărului tinerilor șomeri fără adăpost în multe state membre;

93.  salută faptul că garanțiile pentru tineret sunt menționate în majoritatea recomandărilor specifice fiecărei țări; invită Comisia să supravegheze îndeaproape provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări pentru 2014 privind calitatea ofertelor, absența unei informări active a tinerilor din categoria NEET, precum și capacitatea administrativă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și absența implicării eficiente a tuturor partenerilor relevanți, identificând, în același timp, cele mai bune practici care ar putea fi folosite drept repere pentru îmbunătățirea programelor; solicită mai multă transparență în procesul de monitorizare a punerii în aplicare, o abordare mai ambițioasă în ceea ce privește soluționarea situației statelor membre care nu înregistrează progrese în acest sens și o utilizare mai bună a concentrării eforturilor la începutul perioadei; subliniază, în acest sens, faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” ar trebui să fie privită ca un stimulent pentru toate statele membre de a utiliza Fondul Social European în scopul de a finanța proiecte mai largi legate de tineri, în special pe acelea care vizează sărăcia și incluziunea socială;

94.  invită Comisia să propună un cadru european prin care să se introducă o serie de standarde minime obligatorii pentru implementarea garanțiilor pentru tineret, inclusiv calitatea stagiilor și a locurilor de muncă, salarii decente pentru tineri și acces la serviciile și drepturile privind ocuparea forței de muncă și care să se adreseze tinerilor cu vârsta între 25 și 30 de ani; invită statele membre să folosească bugetul disponibil în mod eficient și să pună imediat în aplicare garanțiile pentru tineret; invită Comisia și statele membre să trateze ca pe o prioritate garanțiile pentru tineret, având în vedere că alocările bugetare sunt concentrate în primii doi ani; solicită majorarea bugetului disponibil în timpul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual promise, având în vedere că Organizația Internațională a Muncii a estimat că este nevoie de 21 miliarde EUR pentru rezolvarea problemei șomajului în rândul tinerilor din zona euro; consideră că această creștere reprezintă o investiție necesară, având în vedere că pierderea economică anuală enormă provocată de lipsa de măsuri de combatere a șomajului în rândul tinerilor se ridică la 153 miliarde EUR, ceea ce reprezintă 1,2 % din PIB-ul UE (Eurofound, 2012)(17);

95.  subliniază importanța accentuării competențelor practice și a sistemului de formare profesională duală, care îmbunătățește capacitatea de inserție profesională a tinerilor;

96.  invită statele membre să îmbunătățească cooperarea dintre întreprinderi și sectorul educației la toate nivelurile;

97.  ia act de Recomandarea Consiliului din martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii pentru împiedicarea discriminării și a exploatării lucrătorilor tineri; invită Comisia și statele membre să includă, ca parte din semestrul european, aceste recomandări în programele naționale de reformă și în recomandările specifice fiecărei țări;

98.  constată cu îngrijorare că rata șomajului în rândul femeilor este mai ridicată decât ratele totale (11,7 % în UE-18 și 10,4 % în UE-28, față de 11,5 % și, respectiv, 10,2 %); solicită, prin urmare, introducerea de planuri specifice pentru crearea de locuri de muncă de calitate cu măsuri specifice pentru femei; solicită integrarea în recomandări a principiului egalității între femei și bărbați și subliniază că îmbunătățirea egalității de gen și a participării femeilor pe piața muncii nu poate să fie amenințată de alte recomandări; solicită introducerea unor recomandări specifice în vederea reducerii diferențelor de remunerare și de pensie între femei și bărbați, care este nu doar un impediment pentru economie și competitivitate, ci și un semn al nedreptății sociale;

99.  salută recomandările care abordează participarea scăzută a femeilor pe piața muncii; invită Comisia să includă o perspectivă mai largă a egalității de gen, care să depășească aspectele privind ratele de ocupare a forței de muncă, în următoarea analiză anuală a creșterii; invită Comisia și statele membre să abordeze segregarea de pe piața muncii și distribuția inegală a responsabilităților în materie de îngrijire; solicită crearea unor servicii publice accesibile și de calitate în domeniul îngrijirii copiilor și a persoanelor dependente, care să permită îngrijitorilor, în special în cazul femeilor, întoarcerea la locul de muncă și să faciliteze concilierea dintre viața profesională și cea privată;

100.  invită statele membre să acorde o atenție deosebită ratei ridicate a șomajului în rândul categoriilor defavorizate, acordând prioritate accesului și integrării acestora pe piața muncii și includerii politicilor privind accesul și integrarea, întrucât ocuparea unui loc de muncă este esențială pentru o integrare reușită;

101.  se declară profund îngrijorat de faptul că șomerii de lungă durată și lucrătorii în vârstă se confruntă cu rate mai mari ale șomajului și dificultăți suplimentare în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii; invită statele membre să utilizeze pe deplin Fondul social european pentru a sprijini acești lucrători să se reintegreze cu succes pe piața muncii;

102.  ia act cu îngrijorare de faptul că angajații cu vârsta de peste 40 de ani deseori nu mai beneficiază de formare adecvată și suplimentară la locul de muncă; solicită, așadar, angajatorilor, partenerilor sociali și guvernelor naționale să aplice pe piața muncii concepte și măsuri reale privind învățarea pe tot parcursul vieții pentru a îmbunătăți semnificativ calificarea lucrătorilor în vârstă cât mai curând;

103.  salută acele recomandări specifice fiecărei țări menite să îmbunătățească nivelul de adecvare și acoperire oferit de sistemul de salariu minim, de plasele de siguranță și de protecția socială, precum și acele recomandări specifice fiecărei țări care privesc politicile de integrare pe piața muncii; consideră însă că creșterea inegală și fragilă preconizată de Comisie în 2014 și 2015 nu va putea compensa impactul crizei și al consecințelor acesteia asupra luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale și asupra îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020; îndeamnă statele membre să urmărească îndeaproape recomandările, să le realizeze și să propună măsuri specifice țintite în cadrul PNR proprii pentru a combate sărăcia, mai ales lipsa unui adăpost și sărăcia în rândul copiilor;

104.  solicită Comisiei să coreleze mai strâns semestrul european cu obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2020; consideră că PNR ar trebui să raporteze cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivelor naționale privind reducerea sărăciei, care să demonstreze contribuția la obiectivul principal în materie de sărăcie stabilit de comun acord în cadrul Strategiei Europa 2020; invită Comisia să emită recomandări specifice fiecărei țări privind combaterea sărăciei pentru toate statele membre în viitor; invită statele membre să adopte măsuri specifice în materie de incluziune socială și de combatere a discriminării pentru a reduce sărăcia, vizând grupurile cele mai expuse riscului de excluziune socială; invită statele membre să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare de integrare activă prin prevederea unui venit minim și a unui sistem de securitate socială, în conformitate cu propriile practici naționale, inclusiv cu prevederile din acordurile colective sau din legislația națională;

105.  invită statele membre, în lumina Recomandării Consiliului din 9 și 10 decembrie 2013 privind măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre, să pună în aplicare măsuri pe termen lung, orientate și integrate cu scopul de a reduce nivelul de marginalizare socială și economică a comunităților de romi, în special prin adoptarea de măsuri pentru integrarea lor pe piața muncii, inclusiv prin consolidarea legăturilor dintre asistența socială și măsurile de activare și prin creșterea gradului de frecventare a școlii de către copiii romi și prin reducerea gradului de părăsire timpurie a școlii;

106.  invită Comisia să găsească fără întârziere o soluție pentru creșterea alarmantă a sărăciei în rândul copiilor în întreaga UE, prin introducerea unei garanții pentru copii împotriva sărăciei; consideră că o astfel de garanție este extrem de importantă pentru a proteja copiii care au fost afectați de consecințele crizei economice și sociale actuale;

107.  regretă că recomandările Comisiei privind pensiile au fost făcute fără a se lua în considerare poziția Parlamentului referitoare la cartea verde și cartea albă relevante; subliniază că reformele pensiilor impun o coeziune politică și socială națională și că acestea ar trebui negociate cu partenerii sociali pentru a avea rezultatele scontate și că ar trebui elaborate, concepute și adoptate reformele cuprinzătoare necesare privind sistemele de pensii din statele membre pentru a asigura sustenabilitatea acestora, nepunând însă în pericol nivelurile de pensii adecvate și respectând pe deplin prioritățile economice și sociale ale Strategiei Europa 2020;

108.  consideră regretabil faptul că prea puține recomandări abordează problema sărăciei și a lipsei de adăpost în rândul persoanelor încadrate în muncă; subliniază apariția unor noi forme de sărăcie care afectează clasa de mijloc și clasa muncitoare, problemele legate de rambursarea ipotecilor ducând la creșterea numărului de evacuări și de executări silite; invită Comisia să abordeze în mod explicit, în cadrul analizei anuale a creșterii pentru 2015, problema sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă și a sărăciei în rândul persoanelor cu legături limitate sau fără legături cu piața muncii; recomandă Comisiei și statelor membre să aplice politici integrate în beneficiul locuințelor sociale și accesibile, politici de prevenire eficiente cu scopul de a reduce numărul evacuărilor și politici de eliminare a penuriei energetice, și ea în creștere;

109.  salută faptul că unele recomandări specifice fiecărei țări vizează combaterea sărăciei în rândul copiilor și servicii accesibile de îngrijire a copiilor, dar solicită introducerea de politici în sprijinul familiilor cu venituri reduse; solicită formularea de recomandări privind strategiile de incluziune socială, inclusiv combaterea formelor extreme de sărăcie, cum ar fi cazul persoanelor fără adăpost;

110.  ia act de sprijinul Comisiei pentru strategiile de incluziune activă; consideră, cu toate acestea, că aceste strategii trebuie să includă măsuri de integrare pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și cu capacitate redusă de muncă; încurajează statele membre să ia în considerare valoarea adăugată pe care o reprezintă stimularea angajatorilor în vederea angajării persoanelor care se află cel mai departe de piața de muncă, prin dezvoltarea unui mix bine echilibrat de responsabilități și rețele de sprijin, care să implice toți actorii relevanți în elaborarea politicilor privind piața muncii din statele membre;

111.  solicită, având în vedere ratele ridicate de sărăcie, să se realizeze o evaluare prin care să se stabilească dacă Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este suficient de bine finanțat, și, dacă nu este, să se analizeze posibilitatea unei majorări a fondurilor în cursul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual;

112.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia statele membre trebuie să combată lipsa de adăpost prin strategii cuprinzătoare bazate pe prevenire, abordări care să pună accentul pe construirea de locuințe, revizuirea reglementărilor și a practicilor privind evacuarea, precum și prin oprirea incriminării persoanelor fără adăpost; solicită îmbunătățiri în ceea ce privește schimbul transnațional de bune practici și de învățare reciprocă și recunoaște rolul programului Progress în acest context;

113.  salută recomandarea de a investi în educație, dar se declară îngrijorat cu privire la faptul că peste 20 de state membre și-au redus cheltuielile în acest domeniu în termeni relativi (ca pondere din PIB), periclitându-și astfel potențialul de creștere și de creare de locuri de muncă, precum și propria competitivitate; subliniază faptul că reducerea unor astfel de investiții va crește vulnerabilitatea structurală a UE, având în vedere discrepanța dintre nevoia din ce în ce mai mare de lucrători înalt calificați și faptul că, în multe state membre, o mare parte a forței de muncă este în prezent slab calificată;

114.  ia act de recomandarea Comisiei de a se reforma sistemele de sănătate astfel încât să poată îndeplini obiectivele privind accesul public universal la servicii de îngrijire de înaltă calitate într-un mod rentabil și de a se asigura sustenabilitatea financiară a acestora;

115.  își reiterează apelul pentru implicarea crescută și structurată a societății civile și a părților interesate la nivel național și la nivelul UE, pentru a asigura legitimitatea și a crește eficiența procesului semestrului european; așteaptă cu interes, în acest context, implicarea prevăzută de către Comisie a partenerilor sociali în contextul Comitetului pentru dialog social înaintea adoptării analizei anuale a creșterii pentru 2015;

116.  critică faptul că nu toate statele membre au implicat parlamentul lor național și partenerii lor sociali naționali și societatea civilă în elaborarea PNR; invită statele membre să includă în PNR o prezentare detaliată în care să explice cine a fost implicat și în ce mod; invită Comisia să analizeze diferitele practici naționale privind procedurile parlamentare și implicarea părților interesate în semestrul european;

Politicile bugetare

117.  subliniază din nou rolul important pe care îl are bugetul UE în stimularea creșterii economice, impulsionarea creării de locuri de muncă și reducerea dezechilibrelor macroeconomice în UE, contribuind astfel la reducerea inegalităților sociale; reamintește, în special, faptul că aproximativ 60 % din bugetul UE este canalizat direct către îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, pe lângă faptul că acesta joacă un rol de catalizator pentru investiții; subliniază, în plus, faptul că numeroase programe pentru perioada 2014-2020 conțin instrumente financiare inovatoare care au potențialul de a juca un rol-cheie în sprijinirea investițiilor publice și private în statele membre, în special în ceea ce privește investițiile pe termen lung, care sunt recunoscute în general a fi o prioritate politică majoră;

118.  reamintește faptul că este necesar, la începutul noului cadru financiar multianual (CFM), să se implementeze în mod rapid și eficace noile programe atât la nivelul UE, cât și al statelor membre, pentru a permite acestor programe să contribuie la procesul de redresare economică; solicită să se pună foarte rapid în aplicare programele pentru care finanțarea a fost concentrată în primii ani ai CFM, cum ar fi Orizont 2020, COSME, Erasmus+ și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că aceste programe au un efect de pârghie și un rol de sinergie și de catalizator pentru politicile naționale de investiții și pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază necesitatea de a lansa rapid politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 (în ceea ce privește acordurile de parteneriat deja semnate, programele operaționale aprobate și plățile de prefinanțare efectuate); subliniază încă o dată rolul pe care îl poate juca politica de coeziune în sprijinirea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe întreg teritoriul UE; solicită, în acest context, statelor membre să se asigure că finanțarea UE este orientată, pe cât posibil, către proiecte care promovează crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, precum și creșterea sustenabilă și competitivitatea; își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu nivelul fără precedent al angajamentelor restante (RAL), majoritatea acestora fiind generate în cadrul politicii de coeziune, precum și în legătură cu riscul ridicat cu care se confruntă anumite state membre în ceea ce privește dezangajarea creditelor alocate în cursul perioadei de programare anterioare;

119.  sprijină atât Garanția UE pentru tineret, cât și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca mijloace vitale pentru combaterea nivelului extrem de ridicat al șomajului în rândul tinerilor; salută acțiunile recente întreprinse de Comisie pentru a oferi sprijin statelor membre în vederea programării prompte a măsurilor finanțate în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; invită Comisia și statele membre să asigure faptul că aceste programe sunt puse în aplicare în mod corespunzător, eficace, rapid și prompt;

120.  subliniază faptul că, pentru a promova crearea de locuri de muncă, creșterea economică și competitivitatea în UE, este necesar să se încurajeze formarea de lanțuri de valoare în UE și să se asigure o integrare mai puternică a întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, la toate nivelurile lanțului de valoare adăugată; reamintește faptul că aceste politici ar trebui să vizeze toate întreprinderile, indiferent de dimensiune, să contribuie la menținerea lanțului de producție în Europa și să sprijine sectoarele cu un important potențial de creștere, punând accentul pe inovare, competențe, sustenabilitate, antreprenoriat și creativitate, și că ar trebui, de asemenea, să se genereze suficientă creștere economică și bunăstare pentru a permite crearea unui număr mai mare de locuri de muncă;

121.  subliniază faptul că, într-o perioadă în care multe dintre statele membre depind în mare măsură de un singur furnizor de energie, printre acestea numărându-se șase state membre care depind în totalitate de Rusia pentru aprovizionarea lor cu gaze naturale, promovarea creării de locuri de muncă și menținerea acestora necesită, de asemenea, o reducere a vulnerabilității UE în fața șocurilor externe în domeniul energiei, după cum a demonstrat criza care afectează în prezent Ucraina; salută, în acest sens, concluziile reuniunii Consiliului European din 26-27 iunie 2014 și se așteaptă ca aceste concluzii să fie completate, cel târziu în octombrie 2014, de măsuri ambițioase pe termen mediu-lung pentru a consolida securitatea energetică a UE;

122.  subliniază faptul că plafoanele limitate al plăților în perioada 2014-2020 rămân o problemă crucială pentru bugetul UE, care are un efect negativ asupra redresării economice, deoarece întârzierea plăților îi afectează în primul rând pe beneficiarii direcți; reamintește necesitatea de a asigura, în privința execuției bugetare, o evoluție promptă și corectă a plăților, pentru a onora, pe de o parte, plățile care corespund unor angajamente anterioare și, pe de altă parte, plățile necesare în vederea prefinanțării, cu scopul de a lansa fără întârziere noile programe și de a evita orice transfer anormal al angajamentelor restante („RAL”) în bugetul pentru exercițiul financiar 2015; solicită, în acest sens, Consiliului să adopte proiectul de buget rectificativ nr. 3/2014 în ansamblul său, astfel cum a fost prezentat de Comisie, pentru ca bugetul UE să aibă un impact cât mai puternic asupra investițiilor de la nivel local; subliniază că adoptarea proiectelor de buget rectificativ nr. 2, 3 și 4 fără amendamente ar avea un impact bugetar total de doar 106 milioane EUR de contribuții suplimentare din venitul național brut (VNB), care trebuie puse la dispoziție de statele membre pentru a asigura credite de plată suficiente în 2014, cu scopul de a acoperi obligațiile juridice actuale ale Uniunii; subliniază hotărârea sa de a monitoriza în continuare situația generală a creditelor de plată și a angajamentelor restante (RAL) și de a utiliza toate posibilitățile de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM și în acordul interinstituțional aferent; subliniază faptul că problema crizei recurente a plăților din bugetul UE va trebui soluționată într-un mod sustenabil, cu ocazia revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020, care urmează să fie lansată cât mai curând de către următoarea Comisie Europeană care își va prelua mandatul la 1 noiembrie 2014;

123.  reamintește opinia sa conform căreia situația fiscală a statelor membre poate fi ameliorată printr-un nou sistem de resurse proprii de finanțare a bugetului Uniunii, care să reducă contribuțiile pe bază de VNB, permițându-le astfel statelor membre să își desfășoare eforturile de consolidare fără a pune în pericol finanțarea UE pentru susținerea investițiilor în redresarea economică și măsuri de reformă; reamintește faptul că Comisia Europeană a prezentat mai multe propuneri legislative pentru a reforma sistemul de resurse proprii, care nu au fost însă discutate în mod serios în cadrul Consiliului, până în prezent; subliniază, astfel, importanța pe care o acordă noului grup la nivel înalt pentru resursele proprii, care ar trebui să conducă la o adevărată reformă a finanțării UE;

124.  îndeamnă Comisia ca, în contextul analizei anuale a creșterii (AAC) pentru 2015, pe care o va elabora și care va fi publicată în noiembrie 2014, să evidențieze și să trateze în detaliu rolul bugetului UE în cadrul procesului semestrului european, furnizând date concrete și bazate pe fapte privind efectele sale de stimulare, de catalizare, de sinergie și de completare asupra cheltuielilor publice globale de la nivel local, regional și național;

125.  invită, totodată, Comisia ca, în următoarea sa AAC, să ofere o imagine completă și detaliată a obiectivelor care au fost atinse ca urmare a punerii în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, adoptat în urma reuniunii Consiliului European din iunie 2012 pentru a depăși criza economică și financiară, și să prezinte noi propuneri privind rolul pe care l-ar putea juca bugetul UE pentru a crea în continuare o creștere economică inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și generatoare de locuri de muncă;

126.  salută angajamentul asumat de președintele ales al Comisiei de a pune în aplicare prevederile foii de parcurs a Comisiei din 5 decembrie 2012, intitulate „Către o uniune economică și monetară veritabilă”; consideră că orice finanțare sau instrument suplimentar, cum ar fi mecanismul de solidaritate, trebuie să facă parte din bugetul UE, însă peste plafoanele CFM convenite;

Piața internă

127.  solicită crearea unei veritabile piețe interne pentru energie, care să asigure un acces echitabil la piață, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și o piață accesibilă, mai ales pentru IMM-uri;

128.  consideră că statele membre trebuie să își intensifice eforturile de modernizare a administrațiilor lor publice, prin finalizarea reformelor legilor administrației publice naționale, extinzându-și și îmbunătățindu-și oferta de servicii digitale destinate cetățenilor și întreprinderilor, reducând costurile și sporind eficiența, facilitând cooperarea transfrontalieră și punând în aplicare cadre de interoperabilitate pentru administrațiile publice; subliniază faptul că deplina punere în aplicare rapidă a legislației UE privind achizițiile publice și concesiunile ar reprezenta o oportunitate deosebită pentru îmbunătățirea inovării și a accesului IMM-urilor și pentru modernizarea administrației publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, sporind calitatea, eficacitatea și transparența cheltuielilor și a investițiilor publice;

Politicile de mediu

129.  subliniază faptul că ecologizarea economiilor UE contribuie la o creștere economică pe termen lung și rezistentă la crize, sporește competitivitatea și creează locuri de muncă, îmbunătățind, totodată, securitatea și independența energetică a Uniunii și că economia ecologică ar trebui considerată un motor important al dezvoltării economiei;

o
o   o

130.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului, guvernelor statelor membre, Comisiei, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12. (2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41. (3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8. (4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33. (5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25. (6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1. (7) Texte adoptate, P7_TA(2014)0240. (8) Texte adoptate, P7_TA(2013)0036. (9) Texte adoptate, P7_TA(2014)0130. (10) JO L 140, 27.5.2013, p. 11. (11) JO L 140, 27.5.2013, p. 1. (12) Texte adoptate, P7_TA(2014)0129. (13) JO L 347, 20.12.2013, p. 320. (14) JO C 51 E, 22.2.2013, p. 101. (15) Texte adoptate, P7_TA(2014)0043. (16) Texte adoptate, P7_TA(2013)0205. (17) Eurofound (2012), NEET: tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare: caracteristici, costuri și răspunsuri din sfera politicilor în Europa, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg.